IMG 0001 NEW NEw -Program Masonic Satesc

8/3/2019 IMG 0001 NEW NEw -Program Masonic Satesc

1/38

CUVANTMASONIC:::*:'l gCUVANTMASONICENTRUL REGIONALDN STUDIIFRANCMASONICE

PARIS . BUCURESTIEditeazi prima revisti francmason-icd de dupi 1989, destinath opiniei publice,numiti Cuv6nt Masonic.Revista Cuv6nt Masonic este oaparilie bianuali qi are ca principal scopprezentarea fenomenului francmasonic din

RomAnia gi din lume.Revista este realizati pentru ainl5tura din opinia romAneascI reauacredin!5 gi fabulafiile, care pun in umbriprincipiile fundamentale pe care se

hazeazd aceast6 societate.

or.ri.bIdLLuldar|bFIffitd,daDncu|.'-r,|.0c..-s|arb.nedF gl:i$:'il^."tssN 1224 - 8142


2/38

Cenlrul Reqlonol do Sludll Froncmosonlca Porls - Bucurogll

Editorialdr. Viorel DlnacuPregedinte

al Centrului Regionalde Studii Francmasonice

PafiS - BUCUfeSti Mare Maestru al Marii Loji Na{ionale a Romaniei, Prea Ilustru fr. Dr. Viorel DinacuMasoneria, in decursul istoriei sale, ca li institutie, asuferit mutalii pe tot parcursul evolutiei sale in general,iar ca nivel ezoteric, umanist, a talcuit permanentmistere, in special.Institrltia francmasoneriei oamenilor a inceput de labreslele de constructori, masoneria operativS, care areprezentat perioada de glorie, prin impresionanteleconstructii, existente qi astdzi, care prin simbolurileexistente, exprimate in tone de c54i, de mesaje scrise,sunt lasate generatiilor noastre.Aici noi, fratii din Marea Lojd Nalionali a Romnniei,implicagi in activitili de studiere si cercetare, in cadrulCentrului Regional de Studii Francmasonice Paris-

Bucureqti, depunem toate eforturile de a inlelege cum afost posibil, la acea vreme, construirea unor astfel deedificii Ei ce pregitire trebuiau sa aibl, cunoscdnd arteleregale, astrologia, geometria, aritmetica. Practic perma-nent gasim conexiuni ale intregului univers, exprimateprin simboluri, numere, q.a.m.d.Francmasoneria in tot acest timp, dar mai ales dupd,in cadrul francmasoneriei speculative, ca qi individ -frate, a suferit o serie intreage de devialii, de cele rnaimulte ori la bazi fiind fratii, politicul qi religia, practictrederi. scindiri. revendiciri. s.rn.d.Toate aceste se cunosc foarte bine din lucririle:Istoria Francmasoneriei de Albert Mackey, La Franc-Magonnerie Templidre et Occultiste aux XVIII et XIXsibcles, de Renn6 Forestier (1970). toate fiind recoman-date fragilor din Marea LojI NalionalX a Romdniei qi nunumai, iar Istoria Francmasoneriei de Albert Mackey afost tradusl qi editatl de Marea Loji Nalionali aRomXniei.DatoritA acestor puternice frimAntiri ale fralilor, incele mai multe cazuri, francmasoneria a fost interzisi, inmulte tiri, fralii au fost arestali, mulli omor61i, familiidistruse, averi confiscate.RlspAndirea Totalitarismului a facut ca principiilepromovate de francmasonerie sd fie interzise, astfel caaproape 45 de ani. a fost o dictaturi in toatd regula, iarde frd{ie nu s-a mai auzit nimic.Oare si fi fost linigtea dinaintea furtunii?Pentru ce ieqind brusc Ia lumini, dupl inlSturareadictaturilor, in toate lirile din Sud Estul Europei, 9i nu

fraternitate, ca qi principii de conduiti etice li morald, devia1i, nefiind cunoscute qi cultivate generaliilor din cei45 de ani de interdiclie, au creat dificultdti celor inilialiastezi, care nu inteleg cd practicAnd ritualul, coloana desustinere a Ordinului Masonic, vom intelege simbolurilecare au incorporate in ele acea ltiinti nevizuti, culturamasonici, greu de ingurgitat, pentru enorm de multifrati, azi.Cauza sau cauzele sunt cele nrovocate dinnecunoaltere gi setea de promovare a. nonvalorilor careeste de cind lumea, francmasoneria fiind o trambulind,pentru foarte rnulli, de lansare in afaceri, politici, etc.Efectele pe care le vedem astlzi, sunt peste tot intdrile din Sud Estul Europei, acelea a delimiteriifrancmasoneriei curate, regulare, tradilionale, spiritualegi morale, de aqa numita francmasonerie de mas[, undeau intrat pe band[ rulantl, toli inaptii intelectual qimoral. adici nonvalorile.Efectele continud qi vor provoca noi qi amplefr[mdntdri in viitor, pentru ce vorba rorndnului "dincalea prostului sI te dai la o parte" este adevarati,pentru cd aceastl " fraue", se transfonni in antima-sonerie, pentru cE vdzhnd ce sunt respinqi, eliminati,marginalizali, mulli vor pune la cale fel qi fel de acliuni,de la cele verbale p6.nI la crime: istoria relatind qi astfelde razbunari.A inceput acum 7 ani in Romdnia delimitarea decorxp[ia din francmasoneria de atunci, Marea LojaNationala a Romaniei. delimitandu-se si continuindlucrarea masonicd, ritual[, regulara, traditional[,spirituald qi morall, - s-a produs si acum 6 luni inRepublica Moldova, unde noi am constituit in 04octombie 6008, Marea Lojd Nalionali a RepubliciiMoldova, care s-a delimitat tot de coruptia existenti inultimii l0 ani.In Federalia Rus5, am participat in 12 octombrie6008 la Constituirea Marii Loji Unite a Federaliei Ruse,format[ din 4loji din Or.: Petersbourg si din 7 loji dinOr .: Moscova, care s-au delimitat de corupgia qiincilcarea regulilor masonice, din masoneria existentlastdzi. a$a-zis regularl. anglosaxond.Informat fiind qi despre cum se dezvoltA acestfenomen, in toate celelalte tiri din Sud Estul Europei,cred ci acest fenomen al delimidrii adevirului deumal,

Idintr-o datl ideile de libertate. egalitate gi


3/38

Cuvdnt mqsonic

minciunl, a binelui de r6u, a luminii de intunenc' se vaoroduce in avalanqa dintr-o lare in alta"'-i"norn.nrl naiural. normal. firesc de aceaste data'"rt" uttiain cele mai ample miqciri omeneqti de astbzi '.ui" uu ,tu la baza revenirii omenirii la credinli'spiritualitate. valori umane. s.a'm d'-"- piun.-uron".la romAnd astazi, practic top fratii'trebuie s[ Stie ce se petrece acum in mai multe 1lri' cIi."U"i" "at rnA rapid si se delimiteze de tabira antima-toniJi .ut= abia de acum incolo ii va manipula pe fraliide bunb credingd in diferite acliuni, dintre cele mat

90 de ani de laMarea Unire"Acum t,dzuri ochii niei nitttuirea neanului ronlnesc"(Pop de Bdsesti)

I Decembrie 1918 reprezintl implinirea luptei deveacuri a romXnilor pentru intrcgire statali'--Lu I b"i.-tti" i918, romanii au fructificat prin MareaUnire conjunctura favorabild cleati in ulma vlctolllloleniunt.i Jtatutl de care luasem parte la rezboi li au qtiut.sdinfeptuiasce intregilea statali in vittutea pnnclprulurnationalititilor 5i autodetenninirii popoarelor''ltalianil Giuseppe Mazzini proorocise romanrlorinainte de anul 1848 ca nu vor izbutl sa-El cuceleasca

"""iai"t"", iiu"natea !i dreptatea decat duPa ce vor ficdzut: [arul Rusiei qi impdlatu] Austriei"'Sfiisitul primului rlzboi mondial adusese rmpre-iutii JJ n.oiit"ta trebuinld pentlu implinirea ucestui ideaL'- Dupi ce're prabuEi laiismul' in rnul l9l7' incepu sdmiieu\ii tr rasdiit cea dintii razd de spennlr: deslucerea'gu'*tubi"i de c[tunele lariste. organizarea ei intr-oReDublici Democratici Moldovenerscf,' apol ca ^ repuo-lic; neatilnati. A urm3l holiralea din 27 muttte / 9 ilprlltefSiS, ptin crr Sfalul latii de la Chiginiu a dellat.rl ci:-griot;bl" se une;re p.ttrtu totderuna cu Rotninir"'" piiUusi."o in livoiulia din octombrie l9l8 a monathiei"u.i.o-""'eut= a dat putinl[ t'om0nilor din Bucovina'ii"".if"t"'i" 5i Banat si-;i rosteasci :i ei cur'inlul Vointirde virta laola-lta s-a rostit rniitel prin ConSlesul Uenerll.rlBucovinei, intrunit in sala sinodali a palllu-lul ltllllopolleldin Cerniruli la l5/18 noiembrie l9l6: unrrea""i."Jirion"th si penrru vecie a Bucovinei in vechile eiil;;; ;il ia 'C'elemul Colucin 5i Nisrru cu ReslruiRomrnia." Se apropia sfillilul rizboiulur' L'uropa era rncain na.iti. Nici irahsilvania. nici Banatul n-au linras rzo-latedefrimAntdlile Ievolutionare'' Astfel, Comitetul Nalional al Romdnilot' dtnftunrliuuniu 5i Banat intrunit la Oradea in l2 outonrblieiSl8. ptln.ond.iul lui Vusile Go1dil au licut o inchetereilrarind ci: 'nu tnai recunosc parlamentultll il guvelnulu.ldin Budcpesta dteptul sit reprezinte nllluneu lonlana 'incheiere inaintati parlamentului ungal de AlexarloruVaida Voievod.-i. guOup.tro in 18 octombrie l9l8 iau sfer'lit lrata-tiu.G'dintr. r"pt.tentanlii Partidului Nalional Roman 5i ai

tnumane.Cred in viitor c[ num[rul fralilor, practlcantl ar nru-alului Masonic de Rit Scolian Antic Ai Acceptat' vacieste in urmatorii ani. se va organiza qi mai bine.' varepiezenta o fo4i morali. spirituald. de inalta emulaueinietectuall. Ca fii ai luminii, toli aceqtia vor forma post-u*"n,ut noii civilizalii. a omului putemic'- inzestrat culona nevazuta a unui destin al omenini' cel mar elevat'rotiiinlt p" cele trei pnncipii fundamentale ale francma-soniriei universale: libenate. egalitate' fraternitate'

sectei romane a Partidului Social - Democrat din Ungaria'i"a"J fii"ta Consiliul Nalional Roman Centml cel ce va"*0u.. ir'ip,o "olionali pentru deslvArqirea statali pini lat"Pl,l..oond cu p'imele zile din noiembrie' ln Transilvania.onJuG=o locaiitalilor a fost prelualade consilii nalionalesi girzi nationale locale"'-F;;;i;i d" la noua realitate, la l0 noiembrie l9l8'contliiui Nutionot Roman Central a adresat o note ultima-ii*"*uu.rnr.ifui Kalol;i. pletinzand putere deplina denuve,lnat.. S-a propus inceperer lralativelor de la Arao'b.i.euiii tota'ii au spus deschis qi rdspicat problemai*"initrr ii"".il"aniei' de Ungaria iratatiuelq de la Arad"" tii.il., consiliul Nalional Romin central face cunoscutot=ni,iir." convocirii Adunarii Nltionale ;i dispune.cl inie,rien de 12 zile si se frci in toxte Judelele locrlrle oeiomani ateseri de delegali cercurli pentru. AdunareaNationald.dtlI utml 'd fie convocrli in scu( ttmp la AlbrI Ulla.' Al"n.r"u orasului Alba Iulia ca loc de desfi;ttrare-aV"' ii-iO"nari i\alionale nu a fost intamplatoare El"ini"i.u O. originea larind a poporului roman' de cel maii"noii.t otur il Daciei rornine. de prima.unire inlaptuirdtle Mihai Viteazul la 1600. de nraltiriul lui Holea Sr ( lolcl'i" i"',*ti" i"i L"ram Iancu - figuri legendare ale istorieineamului nostlu-- Contoon"ntu adunlrii. aqa cum rczultd din convocare.ro,-iii'a de ielegali. 600;leqi de circumscripliile elec-torale si restul delegati de drePt''- Conuo."'=u Maiii'Rduniri Nrlionrle a fost publicatd inzialul "Romanul", slarnind un val de bucurte ln zllele pre-."i*aa""t" l"l I Decembrie documentele: proiecty! .d9n.i8irril :i Declamlia au fost supuse dezbatefii Pr'rniduluiNationrl i{omdn 5i organizaqiilot socral - democrilreromdne din Transilvania.'"'i" ,i*p ce delegalii definitivau "Declaralia" -qi'n.r"r"ii"i.rt zeci de-rnii de romani lirani' intelectuali'lucratori. cu steaguli tricolore' venind din Apusenl' blnor'SAtmar, viile Crigurilor' Someqului, Mureqului' 3


4/38

Cenllul Regionol de Studii Froncmosonice Polis - Bucuresli

ACTUL,.UNIRIIvcrrr oc SrrrvL Tr{rlLr 2l mr^r'< tr v l9l!h r'i.r. r6r!ih!r.i.t!..rrr lrft sLn!.ld$r,.. k{.< h!l I'lrL,c,r.(.!ii $(e,rIt tslrrcta q rm. Irrl.ri! n! D{i!o n ! i!ftrrl I' vroltt ..5i'..r a,rrr,r ru,r! {ti^ rri o rnl !l rn.r |it :r..r, ita,!.i


5/38

Cuvdnl mosonic

simbolice, se reunesc pentru a crea impreund Marea LojdNalionali a Rorndniei. Aceste autolitali masonice nalionaleau fost recunoscute pe plan international. de cea mai mareparte, prin puterile masonice scotiene regularc.Ordinul Masonic lomdn. are un avant meritoriu. mare.qi o activitate intensd, reintlgind cele mai bune valoriintelectuale qi spirituale ale qirii.Dupi instalarea rcgimului bolqevic asupra Romdniei.cale a instalat un rcgim communist. a insemnat exodul. inaceste conditii extreme. dificile. pe care voi le cunoalteli.asupra francmasoneriei rornanelti. Acei dintle fralii noqtlide toate gradele carc au putut sd regrupeze libertateadeparte de coftina de fier, sunt veniti in Occident, r;i in spe-cial in Franla, unde se reunesc sub autoritatea MaleluiComandor PANGAL. 5i ri altor membdi ai ConsiliuluiSuprem, care nu s-au irrtors in Romdnia sau cale au fugitdin lari dupi razboi.Dintr-o intdmplare extrem de favombild. ei au gasitprimirea (imbdliqarea) fralilor (flatemi) qi amicali dinpartea Supremului Consiliu gi al Mafii Loji a Frantei. $i eiau putut sA rcconstituie Supremul Consiliu al lor, aRomdniei. crednd Ei doui Loji romanelti: "La Chained'Union" qi "La Roumanie unie". (Lanlul Unirii qiRomania Uniti)l continudnd astfel traditia nalionali con-form cu Constitutia Masonici a Ordinului Romin.Actualmente noi ne gisim in situalia de a da o fbrmiregulati (unifolmd. ordonatd). pentru proteclia Ei refugiul(azilul) pe care Marea Lojd a Frangei. ne-o di noui. cerdnd

de altfel membrilor Consiliului Federal din Marea Loji aFran16i.Noi suntem din plin conqtienli de dificultitile qi desarcina noastrd de a face educatie, intr-o generalie in carepastratd flacim etemelor principii masonice: Libertate.Egalitate. Fratemitate, pe tdl.am romenesc. qi care trebuie sicontdbuie, intr-o zi la integrarea unei Eutope pacificati giunitd.Departe de tragedia prezentului. noi ne fo4dm siirrdeplinim sarcina viitolului. sd aducem o contributievioaie qi activl a idealufilol umane ticute qi frateme, aleMasoneriei Universale. sub semnul cdruia trebuie si serealizeze cooperalea qi munca tuturol oamenilor cu buneintenlii (moravuri). Prin acest fel rcplzentarca unei tradi(iivii de un secol. cale a fdcut din Franla locul unde sunt orga-rizate primele loji, cale au jucat un rol decisiv dupd 1846,in lupta pentru libeltate qi unificarc a naliunii romAne, noivi rugdm si ne acordali pe plan Masonic, acelaqi hatamentpe care lumea Occidentald Ei mai ales Franfa, acordd refu-giatilor politici ai altor apdritori a idealurilor de libertateumani.Tot ceea ce am zis, noi vi cerem si ne acordali ospital-itatea Lojilor Romdnegti, in recunoagterea personaliti$i lorqi a autonomiei lor, la fel cum lumea Occidentald a fdcut-opentru Masoneria Spaniold. S-a convenit dupd cazullojilor. ca gi Marea Loji Nationali a Rom0niei, sd urmezemunca masonici, dupd direclia spilituali a Marii Loji aFrantei.

lFEccrr-- ''RlrE tcossars ANctEN accEprt

GRANDE LOGE DE FRANCE

-.!Fd,&.6 ].lic4 'J ".ir':|:i" "g'li:. . ,. r,,r {.- {.*-- .." tL-! $:i

GRANDE LOG E DE FRANCE

nL::/-,,7*"'

5


6/38

9en!ryllegtgnol de Studii Froncmosonice Poris - Bucuresti

To|pl l Dtast)tri( li't Ruc Putkt .t, r. 8 nh .\(Iau?du Ft,zqii kt.toni Int c.\iIin acest f'el, penffu a nu apare contraziceri teritoliale clenici un fel. noi propunem:l. Ca toli cei nou venili din Romdnia. !i toli candidatii pen-tru initiere, trebuie afigati qi comunicali Marclui Secretariatal Marii Loji a Fmnlei.2. Toate listele cu membrii existen{i. trebuie conunicatefhrl intdrzierc Malii Loji a Franter.3. Lojile Rornineqti sl-qi supofte obligagii financiare ca qilojile uprrlinrtorre Murii Loji r Flrn{ei.zl. Daci Marea LojI indicati noui. dupd inforrnaliile men-brilor. este indezi|abili. vom urmaLi indicaliile autoritdliloruollrpelente din Mar-er Loji a F[ln1ei.In aceste condilii qi in aceasti ambianqi propice qi favor-abili a Malii Loji a Franqei. noi suntern siguli cir nuncanoastrd va fi utill r;i ci noi von fi in misul'i si aducem ocontribu[ie. modestl astizi. daL cale Ya fi fbalte inlportrntirniine. la reconstrucqia unei lumi libere. inspirat;-r plin principiile eterne ale Masoneriei Universale.Noi sperim. ci ospitalitatea pe cale Mar.ea Lojii aFranlei ne-a acordat-o. va ti un gaj. de rnai multii prietenietraditionall. care reunelte cele doui giri ale noastle. la felca qi cele doui Obedienle ale noastre.Primiqi cu gmtie T pla Arcolada Fratern:r a MareluiMaestru. cu profunda noastri expresie de gratitudine.dindu-vd siguranla sentimentelor noastre fiateme. '

" Marele Maestru al Malii Loji Nationale a Rominiei. inexil. loagd pe Malele Suveran al Marii Loji a Fralqei. cubune intenlii. $i sentimente fraterne. si examimeze prezenta.Aqa cum voi aveti cunoalterc de lugdminlile T.: Il .: qiT .: P .: Mare Suveran Mare Comandor Jean PANGAL. in

recunoalterca Supremului Consiliu al Romdniei in exil, giin fhvoarea cererii fralilor . autorizalia ca cele doui ateliereSimbolice. reconstituite la Paris sub patenta SupremuluiConsiliu Romrn. sir continue activitater lor in fempleleMarii Loji a Fmnlei.Cele doud ateliere au muncit la fel qi dupd ce T.: Il ,: 9iT.: P .: Gr.: Souv .: au trccut la Or.: Et .:intr'-un spirit de mare bundvointi !i prietenie, ce intot-deauna a legat cele doui masonelii, cea Francezd gi ceaRomini. aceste munci au continuat pani azi, Ei MasoneriaRomdni ln exil care a venit exprimend prin vocea MaeluiMaestru. sentimente de recunoltinti.Pentru regularizarea continuitilii existentei MasoneriiRomanelti. noi. avem rugamintea sd vi propunem ceea ceUIMEAZT:- vi rugim ca Marea Lojd a Flanlei, si pleia tutelacelor doud Atelierc Romaneqti, qi noi anexinr doud listecon!inand rumele tuturor membrilor prczenti la Pads (listan[. l). $i cei care aprtin masoneriei romaneqti, in exil, carenu se afli la Paris (lista nr 2).- Marea Loja a Flan[ei. recunoaEte existenla celordoul atelierc. (Rom0nia Uniti si Lantul de Unire), qi elevor putea fi inscrise in registrul matricol general. cicidatoritA qi catu!i de putini vederc adirnistlativi qi discipli-nari, cele doui ateliere sA i!i poatd continua acitivitatea lorprin Marca Loji a Fran[ei.- Din punct de vedere disciplinar, ledintele si fiecontrolate de membrii disciplinei masonic-e li profesori. eifiind tratati exact a;a ca qi tialii francezi. In acest concern.noii mernbd care nu pot ti recrutati ca aparginind colonieiromine din exil, se vor supune tutulol'incerclrilor 5i for-malitililor previzute de francamasoneria francezi. carc tottinpul poate si se opuni intrdrii lor in n]asonerie, in cazulin care Marea Loji a Frantei nu recluteazd membr.ii dincolonia rom0nd din exil.Marele Maestru al Marir Loji Nationale a Romdniei, inexil. se vede obligat si explice fialilol de ce el a propusaceastd medodi. tinend cont ci aceste doue ateliere, potsn-5i tle.fi'rpoare Iucrlrile lor cu ;i rtelierele ronrdneSti.Noi avem datoria si qinem drapelul MasonerieiRonine. interzis in lari noastri dfagd, ;i dau socoteala laintoarcerea noastrl in Rorndnia. ci Masoneria Romand nu aincetat si existe. cici sacrificiile ffalilor dispiruli, existiiincd in alte mari (iri. Cei mai mulqi dinh.e frali suntdispiluli. allii se ascund de furia poliqiei, care ii cauti.Avem datoria de a mentine. printe fralii romdni. ideeade Masonerie Romlneasci, care va dispir.ea. dacl aceastifolml nu va fi acceptati de voi ."Sege N,[aldanne 3-j.;D. Dragoruirescu 33.:L Soneriu 3-1.:

V. Petala g 33,:A. Melinte 33.:A. Meua 33.:La solicitirile fratilor roniAni. afla1i la Paris, in exil,aclresate Marii Loji a Flanlei. pentru a primi sprijin deplin.Consiliul Federal qi Malele Maestru acordl celor douA ate-liere: "La Chaine d'Union" 9i "La Roumanie unie". (LanqulUnifii qi Rorninia Uniti). integrarea li elibercazd Patentelede funclionare a lojilor " La Chaine d'Union " qi " LaRoumanie Unie ".Iatd in cele ce umeaz5. documentele in xerccooie. real-izare de Marele Mreslru. Fr.: violel DANACLI. MareMaestru al Marii Loji Nalionale a RomAniei. din ar.hiva


7/38

Cuvdnt mosonic

Grand Loge de France, de la Paris :Astfel, Grand Lodge de France, este pentru franc-masoneria romdnd, suportul stabil, qi continuu, inmomentele cele mai grele pentru ftatii romdni, qi numasoneria englezd sau amedcani. s.a.m.d. care nu a gtiutdecat sA separe lumea - frdqia, in doud tabere rivale. in locsd o apropie, si fie unitd.Astdzi, cAnd francmasoneria romina. traverseazi operioadd de crize de identirare pr.estisiul ei fiind dih.ratfoane mult. din nou aceea5i CrintJ L-odge de Frrnce. rintins o mani de ajutor, Marii Loji Nalionale a Romdniei.incheind Tratat de Amiciqie qi Recunofrin!i. lucrdnd irnpre-uni de 5 ani la lojile de pert'ecqie. pentru a rcda cezarului ceeste al cezarului. a ne reconstrui Supr.ernul Consiliu Romanal Ritului Scotian Antic si Acceptat. practic cel glzduit deei in tot timpul totalitarismul;i. asifel inc6t acunr cudeplinl constiinciozitare. fr.atii ti.ancezi participd din plin laconsrituircr 5i insralrrea lojilor de perfecqie 4-14. i4-lg.l9-30.31. -12..1.?. oficiul de drepr qi de frpr SLrpremulConsiliLr.Roman rl Rirului Scoqiun Amiu pi Aiceprai. dupi45 de uni de torulitalisrrr. si inci l8 ani de rr.anziiie. dezin-teres $i ignot nta al Masoneriilor rnultor. state. [u1i ,.lemasoneria romdni.Franla a tbst !i rdmene gi in viitor fratele nostru naimare. care a avut qi va avea gr iji de fratele mai mic car.esuntem noi. ftancmasoneria lomlnd.Si cum f|atele lamane tiate nu numai pani la ntoarte. cjpi dinuolo. rtrusoneria celor douu lari cstJ una tde\ rlrld sitra in icu.La I decembrie 2008. la Alba lulia. acunr 90 de ani.lomOnii erau la fel de agitagi. ca gi astizi. nunrai ci fierber.ealor ela dorinqu unanimir. Malea Unire.Acurn 90 de ani de Ia consfiinlirea pentru totdeauna aMarii Urriri. de lu I decernbrie l9l'8. esre binc \ii se ftie uirlimplicarea fi'ancmasonilol a existat. cd au realjzat insusiactul Unirii... Flancrnir.oneliit loltina. cule plornorelza plincipiile delibertate. egrlitate yi frarer.nirate. j avur o contribulie irnpor.-lanti in realizurer Marii Uniri. Cdndirra. sirnlir.eii 5i tr.iireulralilor s-r rrrunife:lat lr reder.e in aflrr rctivirilii din luii.prin nrij lorce specilice.Centrul Re-qional de Studii Francnasonice parisBucurelti. are in deplini preocupare. inqele.ee|e cr.onolog-rca a tutur-ol acliunilor puni la cel mai rrrie detaliLr. tlin rceuperioadi, prcmergatoarrc zilei de I decembrie 1918.

Ce este extrem de impor.tant insi $i trebuie cunoscutastdzi. este ci fraqii romdni care pregdteau intens actulMalii Uniri au fost in legitu stranse !i continue cu rontdniide, peste hotare, rr.rulli dintre ei iniliali acolo. in Franqa.S.U.A.. Italia. Rusia. s.a.n.d.Iatd ci relaliile masonice internalionale, care au pregltitmarile cancelarii strdine. nu erau striine de taDtul cirnu-rnaiela nrult pini lr Marea UniIe.Pentr-u intdia oald in istoria ronranilor de pr.etutindeni.s-l rnanil'estrt politic 5i rnor.ul. o super.bl 5i |isrin torr[e .ol-idaritate nalionali. rorndnii cllcind in picioare inter.esele cleclan. de paltid, confesionale. individuale. inrolindu-se laplopliu snb steagul Unirii spre a-gi fiud statul nationalRomaniu Male.De exemplu, in Statele Unite ale Americii. s-au derulatumrdtoalele evenimente:- 1916. l0 septembrie. ronAnii din S.U.A. ii telegrafiaziPreqedintelui Woodrow Thomas Wilson. cerindu-i permi-siunea si particepe la rizboi pentru infipnrir.ea idealului

nalional, eliberarea romdnilor subjugali, fiurirea Romdnieilvlafl.- 1916. 22 septembrie, romdnii din New yort seintrunesc qi cer preledintelui aprobarea pentru formarcaunei "Legiuni Romdne", sub comanda Americani. CdndS.U.A. intrd in rdzboi, 18.000 de romdni-americani. facceleri de inrolarc.-^ l9l8 sub drapelul Amedcan sunt inrolati 35.000 deIOmant.- 1918. 03 martie. Ia Adunarea Nationald a Romdnilor.din S.U.A. la Younssrou n. Ohio. Jhon Copper.. un membn_ral Congresuluj invitat la adunare, zice: "Rom0nii dinAmerica. in propo4ie cu numarul lor. au dat armatei StatelorUnite. mai mul1i soldati decat oricare alt popor din Amer.ica.Jertfa acestor soldati. nu este a noastr5. ci a neamului romd-nesc.._in primul rdnd. Prin victo a Statelor Unite gi aAliatilor sii. Rominia se va mantui si intreg neamul rom6-ne\c. vir [i cherrrat lr o viala noui. liber.A;i Jemocrltici".- lq 18. l3 mui. rnrnifesrul Ligii Nalionale RomAne. for.-natd din bindlenii. transilvlnenii 5i bucovinenii dinS.U.A.. este: Daci inSelali de Rusia. fraqii noqrri din Regats-au virzlrt obligali si inceteze lupta. armele lor.gi stindaid-nl lol vor fi ale noastre acum. pentlu cd este datoria noas-tral sacri si ne sffaduim cu intreaga tiinqa pentr.u a oblinevictoria deplini. Noi rominii. voin ca poporul nosiru,asezat. prin voia Domnului, intr Nistr.u. Tisa gi Dunirr. inlbltireata de rnunti l Curpalilor.. si fie o singulii naliune.spre I lpila uulrura Latina la gurile DLrnurii 1i la poanaUl lentulur "- 1918. 2-l octotrbrie/3 noiembrie. Secretarul de statRobert Lausing transmite mesajul prcqedintelui Wilson. ciincal retin: Guvemul Statelor Unite s-a sandit intotdeaunalr riitoarea prcspelitlle ti integritcle a Romaniei. ca stltlibel si independenr. Sinrparizand cu spiritul uniti{iinalionale 5i cu dorinqele rontAlilor din toate regiunile.-suvernul Statelor Unite nu va pre-teta sl-qi inrpuni influ-enla.la.timpul oportun. pentru ca dr.epturile poljtice !i te -toriale juste ale poporului r.onr0n si fie rcalizite qi asigurateimpotriva oriciu-ui atac din strdindrare.Un exentplu deosebit este Franla. unde au avut locunnitoarele evenimente :- 1914: la izbucnirea rdzboiului se atla la paris si inFranlu o puternica colonie rontanl. Mulli l.ontani seinroleazi in armata liancezi. ;i se incep demersurile pentr.ucrearea unei "Legiuni Romine".

- 1918. 30 aprilie: se constituie. la paris, ComitetulNaqional al Ronrdnilor din Tlansilvania qi Bucovina.- 1918. 3 octonlbrie: Adunarea senerald a tutuorlornlnilol con\liluie Conritetul Nrtionll pentru UnitateuRomdnilor. carc-qi alege un Consiliu Nalional. Citez dinscl'isoarea ministrului de externe francez S. pichon.adresati consiliuluit " reuniunea in acest consiliu. a emi-nentelor personalitili romene gi a repr.ezentanlilor celor ntaiautolizati ai populaqiei romdne. separate inci de patrianranlu. ne ot-eri ima;rirrer fideli I adunirilor r.omrinelti deviitor. Rezultatul din aspilaliile seculare. ale cornpar riolilor.du|rrneavoastri. spre libeltatea 5i unitatea pamantului ronti-nesc. acesta va fi interpretul cel mai autor.izat. Cei careintr-un numlr tot mai mare. vin si se inroleze ca si luDtealituri de noi qi lac si fluture din nou pe cimpurile de luprrculorile RomAniei. vor pregiti impreuna cu noi. un viito; incare cele doud liri ale noasne. vor pigi mai shAns unite.Pentru acest obiectir. care coretpundi pe deplin senti-mentelor Guvemului republicii. Comitetul Nalional al7


8/38

Unitdtij Romdne, poate conta pe deplinul ei concurs'in-Italia. au avut loc evenimentele deosebite cum ar ti :- l916, august. Cuvemul ltalian aprobd formarea legiu-nilor romdneq-ti formate din prizonierii romani. bdnileni'transilvineni din armatele ausffo-ungare, voluntar impotn-va fogtilor impilatori. 1000 de ofileri 9i soldali.romAni auluptai in unitali italiene aparlinAnd corpului. rom6n,q.i.pINU, organiiat pe plutoane qi companii de asalt repar-tizate Marilo;r Unitili ilaliene qi aliate. La Armata a 8- aitaliani. compania romaneasch de asalt se distinge inluptele de pe muntele Montello qi la Vit(orio Veneto''- Divizia 46 britanich are o companie ;i douii plutoanede asalt romdneqti. in luptele de la Asiago 5i Monte Cengio'- Divizia I-a lraniezd are douh plutoane de asaltromineqti in luptele de la Sisemoled ;i Val Vella.in Rusia, evenimente asemdndtoare. de exemplu :- 1914, toamna. 400 de soldali moti din armata austro-unsard sub comanda lui Nicola Ursu, din Cimpeni,srxnepot a lui Horea. trec la ruli spre a fi incadrali in arma-ta romani4. in detaqament se aflau gi caliva redactorl de-laTRIBUNA. Este - un exod al militarilor romini dinTransilvania qi Bucovina spre armata rom0nd gi cea ruse-ascd, in Rusla aflindu-se aproape 100.000 de militariromlni care. in timpul revoluliei bolgevice se organizeazain Comul de voluhtar romdni. unele uniteli din vestulRusiei'aiungdnd in Moldova. altele alcituind CorpulSiberian,-neicceptdnd bolqevismul. retragandu-se printr-oslorioasd epopee de arme-pe transsiberian. de la Urali laVludiuortok, intorcandu-se in pa(rie dupa 6 ani de lupte qi'" J,i'ur'tni.,.a Marea Unire, nu este nici pe departe rodulunei conferinge de pace, a unui joc politic sau diplomaticmondial. ,q eiprimat uoinqa istoricd a poporului romAn' dininfee sDatiul etnogenezei iale. In Primul Razboi Mondial asolidiriiai semnificaLiv si eficient. determinand marileinsule romAnegti de pe continent gi din America de Nord sdaclioneze unitar. reugind sd inducd opiniei publice gi guver-nelor implicate in conflagratie argumente de_drePt.rs-lorlc :leior implicate in conflagratie argumente de drept.isjorlc qlintemadbnal care si suslind cauza slujitd de unii frali cuarma in mdn6.Ei inEiqi, cei departe de patrie' 5i-au crtificat opliun-ilecdmpurile de lupti ale Europei. cazend pe pamant strdinnumile idealulul nalional: Marea Unire.pe campulin numeleObligatia noastrh nealternativa es(e sd rezidim in

nomania liri I decembrie | 9l 8. patrie suma de la care toatenurced.' in l9l9 a urmat Conferinla de pace de la Paris' la care aDarticiDat o delegatie romdniascd in frunte cu AlexandruVaida' Voevod. taius Brediceanu. Voicu Nilescu'Gheorshe Crisan, Mihai Serban "i Traian Vuia. care au tbslinitiatiulterioi in loia Einest Renan din Paris. a MareluiOrierir al Franlei. este adevirat penlru r continuamentinerea edificiului consacral Marii Uniri.Vaida. in acest [el. cu toli l'ralii lui intrdnd in rdndulfritiei. a sensibilizat marile Cancelarii striine. Pentru arecunoagte actul Marii Uniri, qi bineinleles cA acest lucru vafi avut si acceDtul lui LC. BritianuCu ioate id au iost initiati intr-un Templu unde pealtarul jurimintelor nu exista Volumul Legii Sacre. SfantaBiblie, nu se credea o clip[ cd romdnii de atunci erau lipsilide credinld. Cu toate aceitea au acceptat orice' pundnd maiDresus de-toate interesul nalional, Actul Marii Uniri, pentrua fi recunoscut de marile Puteri.Confruntati cu divergenle privind linia de demarcalte

inre Ungaria si Romdnia' ostenlativ. memebrii delegrlieiromdne l-a Conferinld se alaturd in corpore in loja ErrtestRenan din Paris. Ciim exact in acea perioadi. regimul luiRclle Krrhn din Ilnqaria- care tnterzlsese masonerla. ela' Astfel. pe l iulie 1919, Marcel Huart. venerabilul lqiiErnest Renan din Paris, il anunla pe Vaida Voerod caaudierea sa si a colegilor shi care au fdcut cerere de pttnt-ire in Francmasonerie va avea loc in ziua de 7 iulie l9l() inti"'Cotit.t"fui de admitere al Lojii. intr-adevil pe ? itrlielaiediul Marelui Orient al Franqei- din l6 rue Crdet are locaudierea in vederea inilierii. Timp de iase zile tll {)?^-28.07.l9l9), semn ca francmasonena tranceza a lult lllmod foarte serios cererea romdnilor, au loc audieri' penttuca initierea sA se facd pe 4 august l9l9 Ca senrn ulrecunoagterii sale. pe 20 septembrie. I919. Vaida. Voero.j'

Bella Kuhn din Ungaria, careschimbat cu un regim de dreapta al amiralului Horth! ' ostilsi el masoneriei, dileanlele romanilor au castigat la Plris-gi el masoneriei,

dar si colesii sdi, au panicipat ca invital,i speciali' lu sedittlita- ;'-^r..;"-* , Cnnventrrliri Anual al Marelui Orient rlde incheiere a Conventului Anual

Regional de

Frantei.D.roaa uoun.nanta lui Vaida Voevod la masonetie -'imulritudinea de activiEti ale sale. se cunoaqle din londuldocumentar al siu de la Muzeul Nalional de lstorie aTransilvaniei.Crezul, gindurile, qi faptele turor romanilor. au culnrjnat cu o a&easi dorinli. a tuturor. Unirea Principntcll't'Romdne, intr-o iingura bataie de inimd. intr-un sinsur lrtrp'care sd rdmani intreg in pururea qi in veci.Marea Loii Nationali a Rominiei' care ate un Cet'ttttrMarea Loii Nationala a Romanrel' care are unrional de StudiiFrancmasonice Paris-Bucurelti. a orga-nizit in acest an, in baza unui Program Masonic nalional'manifestatii masonice publice, in fiecare lun6. dedicttteimDlinirii a 90 de ani de la Actul Marii Uniri''Prima manifestatie masonicd din cadrul ProgramuluiMasonic Nalional, dedicati celor 90 de ani de la MareaUnire, a avuf loc la 28 februarie 2008, la Alba lulia. in salaUloia Traiana, unde au fost prezenti frali din Marea LojiNational5 a RomAniei, din Transilvania, multi invitali' undes-a'vorbit de sentimentul iubirii de patie, de iubirea deoimAnt, respectul celui pe care il ai in fata ta, respectul ter-menului dai, respectul lucrului bine facut, s.a m d'. iar unistoric din Alba lulia a vorbit, despre Marea Unire de la l9l 8'Manifestaliile masonice publice, au urmat luni de luni' irlfiecare resiune a tirii, astiel cA qi in viitor' Marea LojINalionalai Rominiei, va continua astfel de activitali' pentruciin acest fel mentinem vii toate aceste sentimente qi idealulide libenate. egalitate si [ra(ernitate. penlru totdeauna'Cele trei curente masonice de astazi : lrancez. englez llal Marilor Oriente, sunt intr-o permanentA conlucrare,colaborare, astfel incit si fie o t a, o credin{e $i un Domn'Omagiu qi recuno;tinla deplinri. aducem. noi fralii' dinMarea L-o1e Nalionali a Rominiei. tuluror generalii.lor defrancmaso'ni, care gi-au adus contribu(ia la Marea Unire dint9l8.Toti. si-au facut daloria pe deplin fald de lard' de Ordin'si Oe ianiitie. 5i-au jenl'it via1a. au mers pdnd la sacrificiiiupreme, pentru o RomAnie Mare, modernd qi prosperddr. Viorel DinacuPre$edinte al Centrului Regional deStudii Francmasonice Paris - Bucnreqti


9/38

Cuvdnt mosonic

Mult stimate prea ilustru Mare Maestru a Marii Loji Nalionale a Rom6nieiprea respectabile frate Viorel Danacu,Distinsii mei frati,Perioada recenti a fost extrem de importanti pentru evolutia masonerieiin Republica Moldova, s-a ficut un mare pas inainte gi aceasta este in primulrind datoriti Marii Loji Nagionale a RomAniei gi a dumneavoastrd persona| faptpentru care vd sintem recunoscitori.Masoneria din Republica Moldova se afla intr-o fazi caracterizati destagnare. Era necesard o schimbare. Un numdr de frali au congtientizat acestlucru gi au hotdrit si provoace metamorfoza necesari pentru a aduce masoneriadin Moldova mai aproape de idealurile universale ale masoneriei.Dumneavoastrd ali reaclionat la aceastd situatie gi necesitate pe care amavut-o, ali dat dovadd de deschidere gi bunivoinld qi ne-afi ajutat sd facem pasulnecesar inainte. Iar un ajutor acordat la timpul potrivit este foarte important.Suslinerea dumneavoastri nu s-a limitat doar la partea morald,dumneavoastrd ne-ali iniliat in Ritul scolian Antic ai Acceptat, care este practicatde majoritatea lojilor din intreaga lume gi care este cu mult mai compiex celuiutilizat pini in acest moment in Moldova. prin aceasta ne asigurdm un loc maisigur in sistemul masonic Ai am asimilat un instrument de cregtere ca gi masoni.Pe 4 octombrie 2008 luminile au fost reaprinse prin Conventul deconstituire a Marii Loli Nalionale din Republica Moldova, urmeazi se le peshdmaprinse gi si le amplificim. Pentru aceasta vom practica intens ritul scogian anticgi acceptat, vom aprofunda cunoagterea lui. ne vom cizela. Vom construi pas cupas masoneria in Moldova, in spiritul masoneriei universale, aga incit se fimrecunoscuti de intreaga comunitate masonici mondiali ca fiind masoniadevirali. Vom apela la experienla, expertiza, cunogtinlele dumneavoastrl. Deasemenea, puteti a$tepta din partea noastr; tot suportul necesar.Vd imbriligez cu drag,

RITUL SCOTIAN ANTIC SI ACCEPIAT.J'. MAREA LO]A NATIONALA A REPUBLICII MOLDOVA,..Of. l, 66, M.Em'nescu str., Chisinau, MD-2012, Repubtic of Moldova, gsm: (+373 69) l3ss27wt!!\rgr.1ndlod8e.md, c-mail: grandmasteilrgranc odge.md, [email protected]

Mare Maestru aVictorMADAN

Mare Secretar a MLNMMLNMIurie AMBROSScrisoare de muQumire adresatd de Marele Maesh'u aI MLNARM Fr, Victor Madon cdtre Frutii din MLNAR


10/38

DespreMasonerieMare Maestru alMarii Loji Nalionale a Republicii MoldovaFr. Victor Madan

Masoneria este o organizalie care a trezit ;itreze$te multe controverse. Miturile qi realitatea in ceeace o pnve$te sunt impletite. I se atribuie fapte grandioase$i fapte minore, fapte bune qi fapte rele. Unii considerlce Statele Unite ale Americii, Uniunea Sovieticl qiUniunea Europeane sunt creatii ale masoneriei, carelucreaze pentru crearea unui Novus Ordo Mundi, a\ii oconsiderd o simpl[ secti religioasd. Dar, de fapt,masonena este o organizage care intrune$te persoanecare tind spre o perfeclionare morall continud, prin prac-tici zilnicd, ac[iuni in favoarea comunitilii li a societitii,cum ar fi filantropia, qi ajutorul reciproc.

in forma sa modernl masoneria s-a constituit in1717 cind 4loje existente in Londra s-au unit gi au con-stituit Marea Loje a Angliei. Conform unor legende for-marea masoneriei se trage de la construirea Templuluilui Solomon din lerusalim. De la crealie ea s-a pelpetu-at ca o breasle a zidarilor liberi. Aceqtia erau implicalipreponderent in construirea bisericilor $i a altor l[ca$ede cult. Cu timpul in aceasti frdlie au inceput sd intrepersoane care nu erau zidari. Aceqtia erau mai multinteresali de aspecte mai abstracte: concepte ca ordinea,frumuse{ea, armonia etc. Astfel franc-masoneria a trecutdin faza ei operativl in faza ei speculativi in care se afl6qi astezi.

Procesul de perfeclionare in masonerie este unulcontinuu. Cei care intrl in masonerie trec prin 3 grade:ucenic, companion qi maestru. Fiecare din aceste gradeiqi are caracteristicile gi responsabilitigile sale. primulgrad este caracterizat prin onoare $i probitate, in el sepractica virtutea, iar mintea este pregetiti pentru

cunoaqtere Ei filozofie. Cel de-al doilea grad este carac-terizat de asiduitate, lucru metodic, aplicare, in care seclarifici esenla masonic[. Iar cel de-al treilea grad estepuftAtorul $i pistritorul valorilor masonice. Acestegrade sunt caracteristice rnasoneriei albastre.

Pentru a inainta procesul de perfec(ionare existdmai multe, aqa numite, rituri. Cele mai cunoscute fiindRitul Scotian Antic qi Acceptat, Rirul york, RitulMemfis-Misraim, Ritul Emulatio. Prin intermediul aces-tora se avanseaze in procesul de cunoaqtere masonici.

Datoriti aspectului siu filosofic, masoneria aremulte cunoqtinte care urmau sd fie perpetuate. Se ciutaumetode pentru aceasta, scrisul qi transmiterea orali suntunele dintre ele, simbolul este alta. Ca urmare masoner-ia este plini de simboluri, forme soncenrrarc a unor sen-suri profunde. Cele mai importante simboluri sunt, aqanumitele, "trei mari lumini": Echerul, Compasul giVolumul Legii Sacre.

Unul dintre aspectele care treze$te controversegi mituri referitor la masonerie este "statutul" ei de soci-etate secreta. Fapt care nu mai este adevirat. Masoneriaeste o societate discreti, care nu se afiqeazl in moddeschis, dar care este deschisb la interactiuni cu soci-etatea. Ceea ce nu se dezvlluie se face din mai multemotive: nu este bine si te lauzi cu caracteristicile talemorale, sau cA le perfectionezi in aceastd privinld. in aldoilea rind, deseori ceea ce este ficut public este pro-fanat. Respectiv, dacd ai o atitudine de respect, masone-ria este deschisd, daci nu, atunci ia se fine la o parte.

Membrii fritiei se aleg dintre persoane de oprobitate morall superioari, care sint liberi qi care vor siavanseze: si creascS, indiferent de pozilia lor sociald qiau credinll in divinitate. Evident ce pe parcursul istorieimai indepertate sau mai apropiate, aceste criterii au fostqi incilcate. in aceste cazuri s-au acuvar mecanlsmeinteme de reglare a disensiunilor, disculii. retragerearecunoaqterii, separlri etc. Toate acestea ca idealurileuniversale ale masoneriei sA fie pistrate qi perpetuate.In concluzie, putem afirma cd masoneria intr-adevir a are un efect benefic in evolulia civilizaliei prinfaptul c[ a oferit un sistem de perfec{ionare a omului qia societiui, oricare ar fi miturile care o insolesc.


11/38

Cuvdnt mosonic

ul l4toii Loii Nolio ul( a Ro ta tit'i - fr. Viotel Ddnt(u, vhiu rinulitti

TRATATUL DE ANIICITIE $I RECUNOA$TEREinrne lrnnr,r lo.tA NnlronnlA InouANrnr grurnnea loJA \ATIoNALA AREPUBLICI MOI,DOVA

A la Gloire du Grand Architecte de l'Unrvers

Arlrcle 1Les deur Obednces * dedaent unies .u s4ie du mene rd&l de lanD.lratmet, tb|o.hade el de k qu6le incssnle de h v6dl. Elles dedaHl a@edln t@5 les honmeslibGs er de bonn6 nd6 ens disrinrrid de rdce, natiomh6, croyan@ er odniG.

adElr2Les deux Ob6di..es se.gage A @voir hrnuelbrent leu6 F.C6 en LoSe d a Eurpqle. aide l assisian e M 6 de bsdn

ArlBle 3Les deux Obedien@s diisiqoeont des qu. pGsible, par onsdiemeri mutuel et TuneauprEs de l'au!E, un GEnd Repr6sslant gaEni d .hihA. qui sE lhh'tlhrreur e6ditepour bules les qEston3 ElatiEs au! EldioN qulles enlretisNnt Ft ell6

1!jd.c.r!Le pdsenr ldite d anibd et de @nn.issnce ed .edEe s d.ur dqinau. rr dis envuour immadElemsl apres e ra0febbn pa rs o.gis kislaliE respedih ('es ded6nde Loqe Na omE Er La Grand LeNaroture 9e La RounanLe

Pour la lres Respe.lableG(b Loge tldbBle de la

Pou la TEs ResFctabb GEndetoge Mrionale de la RoumniTRATTE D,AMITIE ET DE RECoNNAISSANCE

Le lres Respectable Frere VICTOR MADAN Grand Mallre de a T.as RespectabeLoge Natronale de la RapLblque Moldav eLe Tle3 Respeclable Frcre vloREL DANACU Gnd l'railre de b rds Respecrable Grande LogNatonalede la RouMniea) Oue es deux Obediences qlile rep|.sentent sont 6s!es dLne iil,ation raguliere elinnleftompue, que lelrs Respectables Loles trava llenl dans le srricl espect des AncennesCharges codiJioes dans les Co.sl'tutons dAnde6o. de '1723 a (a Gloire d! GrandArchde.le de lunive6 et en prsence des Trois Grandes LumAres de la Maeonierie qlrsont le Voluhe de la Loi sacroe IEqueiie el e Comp.s. el nrfe hommes libres er deb) Que le bd de leurd6marche morale el spniluellee$ parfailemer, dentquec) Oue leur voonle commune es1 de consltuer un Cnlfe de lunronlraternellemern des hommes qui seia ent autemern restes [email protected] 6lrangers les

afttsr el@nv ennent par la pr6*nle que

11


12/38


13/38

Cuv6nt mosonicLansarea Programului Masonic Sitesc s-a fdcut

Sambeta 25 octombri; 6008, intr-o localitate vecini satuluiff"lirr.-f *"f i*", TlSMANA judetul Gorj' acolo unde.Marei Lola Nagionald a Romdniei a coslrturt acum clncr' "'' on T1,l:':"1"s,"' l',n ll'.',x":i i::i: il:' n Re spec r rb i r ar-"ja noilii^l]"ir qi este de inalla linu't t-'1li;1.31il'llllili.illi:11$i:[iH' ill"",":::J:fr":i'i,;il,li'J'lll'i' l',,a'uia J. aftfer, tlebuie identilicrte de jos in sus' la sate'Valorile actuale existente' sunt conservate cel maladesea la sate. primind sprijin' indrumare.lt plomgyar:'orin instituliile [undamentale: $coala' blsencr' lamllla' ra:;;; ;;;;';;; eospodarirea siieasci realizatd de adminis-i*ri" i".^ii?i" piogramele gi proiectele locale 9inuiionir", pi6.ouut"-nu numai politic' cultural' dar $imasonlc.in acest sens. consideram' cr qi francamasonerta'.care intordeauna a [os[ solitara Guvemulut !l PreEedenllel'ou*"nit,o. uufo.oqi, morali, cinstiti, curali spiritual' poate.oniiiUui u.at nilga um6r, voluntar Ei cu multdffi;;ffit;i; ;iiiu*u'.olto' p'ogiame benefi ce satelor'o*unttlonno"r", luminilor. cum spunem noi' in cdt maimulte sate romdneqti. va cuprinde tot alatea taclll care voriil;i.;; ;i;;t c'uprlnsut iarii, astfel incat' va configur.a oi",r"r*?'.""iilliti" d. uuloti utant - penlru ca fiecare.din-tre noi are in el o flacarica mici' micd' ea 'ntellnou-se rn'i-""i ..i"*.""i,te iniliere prin puterile pozilive aleiliffi;;;i';;;;; - .ui"'ia '. utati"' consielaliei de valori."ir** ti u"i*tsale. precum coloanele de suslinere a.il;;fii T;fii". i;ctrin'at tr"taretui Arhitect al Universului'"'"'" i.-irLirl, obiectivele, lttnerea iu practicd qi dez-vol t rr re a P roP rnm u I u i l+'[nsou ic Sdt e sc'"' " " i.ti?otiit" romanegti !i-au mentinut integritatea'datoritd bunicilor. strabunicilor noltd' a genratrrlor care aumuncir mult, au indural foane mult' !i s-au ttucural cel.marpulin. dintotdeauna. mulli dintre ei liind taranr' oamenrrtut"tot a^nouu, cineva, dorea si distrugi satele romanegtiu' 'u -"il:fi',ffi11:";j#i.ill?l"*u oe mici. ra.qcoaraeeneraid din satul lor. singurul mijloc de educalre lriffi ;r111;;fl ; il';:i:l ?ii'ill,:ii:"',':'J'l l?l,in;,,",,"uo. tu tut iutiug. "tte ca o chemare a lor la lumind' la.r"""sr.i. ptiti i""dlAturd. sub indemnul pdrinlilor' al edu-catorilor $iinvaldtoltnlii,u

"r," o" a pleca de acasd de laparintii lor. " iu cei iapte ani de acasi "' cum se spune' Er;;;;i;;:' esc '' - itui. urmat de tote celelate ltiinle'; " "t*" sL'l'olil i"l'.ili l; ;:::i'T' ffi ir " r u,g,p,'. o r.oferi tinerilor satelor o varietate de ltiinte' domenll dlrentede activitate profesionald. cunoaltere a istonel trecutulul' aiir"tii.roiO.iunitalii. societiLli' bresle profesionale'incep6nd de li tirmplari. zidari' curelari' crsmarr' Irerarr's.a,m.d, adicd o constelalle oe arte qi meserii' c,are sA asig-ffi ;.'J;,\llfi Il lTff H#:lli:i3 :ff,ffi'"1'?Tili' ill'"'l u' "mentinerea Marii Crealii care sa fie una pentru-loll"'-.''---- piimirea luminii, de la naqtere Ei pand la moarteeste un drept al omului, Fiu.al luminii' care permanent seadund' ti construieet;l:i::'# iiTTi.oald naruralh carer

Fr. Lolescu T(indsie - Vetler'tbilul Loiei din Hobilal:I;]iffi,*:;'T:x'"'^1Xil"'iq":fu :i:[ri$iirii".ffiTlt',lil:ff l, il"lt',':i*t ;:,:]tsT.'ffi :[T''.i'i".i"il ['i3""."tuiui de iu Lrusanne ( sept l875 )' ahitului scotianAnl"*T$;:ilTk".dniei, crede cu trrie,r;rw:llxi!,*::i'J.'Ji.',1;9il';'!1"ii:i'"':':.'tineii, practicd din timpurile cele mai vechr' lubrrea oep^,ti".!"Uii"" O. pamdnt. unde.se.nalte cultul muncii' .*:ilffi n:T:,t:*"1i1fi: ll l'"P":Tl ff, ;s :L:'"'ttttu tur.u Loii Nalionald a Romdniei crede inffi i:"i"x';f ,:llf i,il;f; li:"""l'': Tl:'lTfr 3ff ii J.1''i'll1*asociere.'"'* -Marea Loia Nationald a Romdniei' doregte s6.con-situi". in tut.f" "j*6neEti..loji masonice care se cuprinddoamenii de caracter, morali. cu fricd de Dumnezeu' pentru"1""ai", ."""rEr. 5i pracrica virtuliile' a forma de jos in;:l;";l*:::i:"::,';t:':5.'1"$'J!'i'l:.xTi':lil:;,.,,.!i jo' c."d"* "d ascurtdnd tl":ll"l"#ig:tJ'dJ",H:t"lT,"J il,ii,l,""ff : il"',luo,]lliiii'll";;,'nde rarg aripire puter-ll:i g *'gru;iil#5H ??ilru;il;"l]I'illli'l'tn"t"ott'rt"

"u ,urninile satelor romaneqti sd fie cat maimulte. ci oamenii se vor bucura, 5i de necazun nu vor aveaPut" cr"d"rn "a reorganizdnd acel "sfat al betranilor"'.ur. .tu io-ui oin inleieplii satului' .5i. rev italizandu-l Prinloia masonicd. constituita din oamenl llben' morall'.il"".t."ii ca un model pentru cei din jur' care si aibd .,.io."tuf fir.tufui bine fdiut' sa aibd respectul ^terme-nululdaL. sa aibe respectul fale de cel Pe care il are In lala'rr.t".O. tu*t romdnesc se va ridica mai repede' Ei cu per-forma n !e ase mandtoili# :J'ilnil'i'.Til'il?,"u r-o; a

13


14/38

ule$ti

Uniti a Angliei. nu a fost initiat in Londra sau alte marioraqe, ci spune numele unui cdtun sat unde a fost initiat, decare nimeni nu a auzit. li de care nu se rutineazd: iati decicd pentru a fii iniliat nu este obligatoriu si locuieqti la orag.Sigur cd satele din alte 15ri sunt la un nivel mai susdecdt cele romAneqti, qi credem ca tocmai acesta este unmotiv pentru care impreund cu qcoala, biserica, qi masoner-ia, sa-qi aducd contribulia la construirea unui nou sat roma-nesc la nivelul celor din Eurooa.Clasa liranilor este nevoie si fie adusi, incet si cuincredere. la aceeaqi masi penrru dialog cu clasa de rnijlocqi de ce nu, cu cea a intelectualilor.Francmasoneria romdnd a suferit mult in ultimii l8ani, in rdndul clasei intelectualilor, datoritd contradictiilorde eticd morala. de lspect aljurbminrului masonic dir. deincilcare a regulamentului Masonic care impune disciplin5,ordine $i nu haos.Marea Loji Nalionald a Romdniei, promoveazi inmod egal clasa intelectualilor, elitetor qi clasa de mijloc, aproprietarilor mici qi mijlocii qi a clasei lirineqti.Categoria sociald ce se incadreazd in clasa demijloc este reprezentatd de oameni care au de foarte multeori un comportament irepro$abil, o educatie sindtoasl.inteligenti gi care permanent doresc sd progreseze. sicreasci moral, spirituial qi material,Categoria sociald din zona rurald a satului rona-nesc este de asemenea constituite din oameni bogali spiritu-al, proprietari de pimant, crescdtoli de animale, lucretori aipamantului, producitori de hrani pentru toti oamenii.Deoarece astizi asistdm la conturarea a doui clase socialeqi anume cea a bogatilor gi cea a sdracilor, carc pot conducela un mare dezechilibru, Marea Lojd Na$onali a Romdnieiqi-a propus sd intervini pe termen lung 20 - 50 de ani. dejos in sus, de la satul romanesc, micul fernier. industriaqulde tnd qi pdni la marile companii industriale;i nu numai,ca sd apropie loli acetti oumeni prin realirarea unor punlide legdturi qi o netezire a asperiiAlilor ce asrizi ii separd.Francmasoneria aplici regula de aur " Cunoagte-1iaproapele ca pe tine insuli ". Cunoscdnd aproapele gi de susli de la mijloc qi de jos. ' ajungi si-l iube5ri ca pe tineinsuti '-. Dacd este a5a. de ce noi. masonii, sA nu eristim latoate nivelele, in toate mediile curate. acolo unde si sepoatA forma caractere, oameni buni, deschizitod de dru-muri? Agezarea la aceeagi masd, astdzi in Marele Consiliual Marii Loji Nalionale a Romaniei de caliva ani buni, afi'atilor din respectabila Loji Hobiga, din satul Hobita, nepermite sd cunoa|tem. cd nu erista mason mai mare 5imason mai mic, ci principiile fundamenrale: Iiberatate,egalitate, fratemitate sunt regdsite qi promovate gi in rindulintelectualilor li a celor de mijloc, dar qi in randul ldranilor.Programul Masonic SAtesc va genera in urmitorii50 de ani o ridicare qi promovare a satului romanesc prinvalori, tradilii gi obiceiuri, dacb de astdzi incepe sd lucreze.Nu va fi uqor. nimic nu se face bine qi frumos dacanu existd credinlA $i pricepere.Marea Loji Nalionali a Rom6niei, crede in satulromanesc, unde oamenii sunt hamici, curati qi credincioEifamiliei. Aici se pot face cu adeverat minuni: un rai, ooazA de liniqte gi prosperitate, unde cetbteanul de la bloc sAmeargd din cdnd in cdnd si-qi reincarce bateriile, sd-qirevade locurile natale qi si se reintalneasc6 cu fralii qi cuparintii lui, in atmosfera unui sat european modem.2. Organizarea teritoriold, lo nivelul Marii Loji Nalionoleo RomAniei, a lojilor sdteSri.

Marea Loje Nalionald a Romdniei. organizeazdmanifestdri culturale publice, anunguri pe internet. site-uri.depunand toate efofturile pentru a idenrifica in sateleromane$ti, oameni. care si fie stimati gi respectaqi de tolilocuitorii acelui sat.Un astfel de om poate fi de la cel mai bltran pindla cel mai tanar. cu conditia sd fie un om de bunemoravud, sd aibd o bund reputatie $i purtdri ir.epr.oqabile. sicreadi in Marele Arhitect al Universului, in vointa Sa reve-lati 5i in nernurirea sufletului; si aibi vdrsra nrinirni tle I jde ani implinili (de 3X 7); sd fie un birbat liber. cu o repu-l lie ne:?rirbitd: sa aibA lnijloace onorabile de exislentA:;uaibi o culturd aleasd. aptitudini certe pentru a intelege sim-bolistica 5i invltitura masonici; sA iribd un simt deosebit alcinstei r;i onoarei. de respect deplin fa$ de cuvantul dat.Pentru constituirea unei loji masonice. juste gi per-fecte este nevoie de mininum 7 birbali. locuitdri ai iatuluirespectlv.Marea Loja Nalionalh a Romaniei. pune la dis-pozi[ie prin Respectabilele Loji ale Sale de pe inh.eg terito-riul Romdniei, templele sale, pentru a fi invitali in elecetetenii din mediul sdtesc.Dace dintre cetitenii unui sat. care doresc si intrepe drumul iniliatic francmasonic sunt: bdtrani. pensionari.studengi. aceqtia sunt scutiti de toate taxele de iniliere la Gr.I. Gr'.11. Gr.lll. precum gi de corizalia lunara. Dupi consri-tuirca lojei ei pot hotiri se adune o anume sumd de bani.simbolicd. pentru autogospoddrire, deplasiri la reuniuninasonice. s.a.m.d sau alte nevoi.Dacd dintre cetitenii unui sat existd oameni careIac pane din alte profesii cum ar'fi : ingineri agr.ononri.tehnicieni, contabili. profesori, medici, preoli. din adminis-tra{ia primdriei, sau oameni de afaceri. vor avea de plititulmatoarele :- 100 RON. - raxa de iniqiere la GR.l:- 150 RON, - taxa de initiere la GR.ll:- 50 RON. - taxr de iniliire la GR.tlt:- l0 RON, - cotizatie lunari.Din fiecare Asemenea taxii in primele 6 luni. loia r ucheltui togi acesti bani pentru amenajaiea unui templu. -achizilionarea recuzitei echipamentului masonic : qortmasonic, colan masonic Ai manuEi albe, - urmand ca dupi 6luni. jumatate din aceste taxe si fie transmise. MlreluiTrczorier al Marii Loji Nalionale a Romdniei.Toli cei minim 7 cete[eni siteni, h.ebuie sdprimeascd GR.I, GR.II qi GR.lll.. Constitugia giRegulamentul General Masonic al Marii Loji Nalionale aRomdniei gi ritualurile de GR.I, GR.II qi GR.III, qi numaidupd aceea vor constitui o lojE. justa qi perfecti, primindPatenta de funclionare, Decretele de constituire a lojii qi deinstalare a Venerabilului Maestru. oficierilor 5i demnitarilorlojii, Organizarea ordonatd, francamsoneria fiind unordin care practici ordinea qi nu dezordinea, a cetilenilorsdteni intr-o lojd, intr-un atelier masonic. permit ca Ei lasfatul batrdnilor, inteleplilor, si fie puse in discutie uneleprobleme cu care ei se confruntd, sd audd opinii diferite, sdse informeze cu diferite probleme. rlar carc cu adevArat sdfie reale, qi nu ca sursd de dezinformare, de plcdlealb siminciuni. pentru ca de asta au tot avut prne pand acum. sdrealizeze o pepinieri de tinere caractere, morale, culturale!i spirituale, care sb asigure un echilibru, generatiilorviitoare.Reprezentantul Programului Masonic Sdtesc, Prearegpectabilul Maestru Venerabil al R .: L .: Hobila, LolescuTANASIE, are opt asistenti regionali, din cele opt regiuni


15/38

Cuvdnf mosonic

afe Roniniei ( Zona | - Ardealul 5i Banatul. Zonir [lBucureqtiul qi I)fbvul. Zona III - Dobrogea qi sudulMoldovei, Zona IV Nordul Aldealului. Zona V -Muntenia, Zona IV - Oltenia. Zona VII Transilvanir.Zona VIII - Moldova). care'il vor ajuta la punerea in prac-ticir u Prog.r'amului Mr:'onic Satesc.In prin.ra fazi se vor fbrnra incir 7 loji in celelalte 7regiuni ale Romdnei. fonnindu-se lojile de referinli. cuputere li capacitate de dezvoltale rapidir c|tle s:t poatil rci.ll-iza noi loji. ateliere rrasonice, fieclre in regiunea sa. astf'elincat totul si creasci pe orizontalii olganizatolic. pe verti-calir. spilitual. rroral. intelectual.DupI constituirea acestor loii de ref'erin!i. ciite unain fiecalc din cele opt regiuni. va continua dezvoltlleaPrograrnului Masonic Sdtesc. an de an. intr-un runrirr ciitrnai nrare de sate rominelti. cu hadilii. cu istorie. cr obi-ceiuri. pentru a consolida pe termen lung sentimentul iubiriide patrie. sentimentul de stdpar al pimdntului. ca 5i propli-etar. (CLlza cind a facut improprietlrirea litranilot a fitcut-oin funcgie de ceti trigitori avea tarnilia respectivl. ltrigitor-i sau n tdgitori - h'Igitori insemndnd boi. aninalede mu)rci - adicd in funclie cle rrijlolcele de lucru care levea peltru a munci plmnntul ). fbrmalea negustor-ului.producdtorului de bunuri de consunr.Acest lucru va perlritc tinclilor citre pleacit la ora"sein lalil !i striinitale. llt stuclii. si iuvele. sit-!i conti)ruegrlclul de perlecqiolarea in cadrul dlutrtultLi iuiliatic.urndnd ca apoi naturi fiiud qi cu posibilitirti r'nateriale sufi-ciente sir sc intoarci acrsi in satul lor !i sal construiascd. sirinvesteascir. Plin rceilstil sartul se va lidica. iar nivelul dehui \a crelte.Malea Loji Naqionalii a Rondnici. construieite rst-tel cle provocirri pertrLr a dcrvolta liatul romanesc. prin lcirt-loiilcelea copiilor cindva. mai tarziu banbirlilof dunli Ianrrturit te. inrpoi acasii. - pcntrLr cli tot ce f ci la tinc casii.iu curten ta. pe paurintul ti[r. iDprcuui cu piriulii tiri. sfintcstc. !i bLlcurie rrare vor lvea copii tili in gcnernliilevlltoare. Malea LojI Nalionali a Romdniei. irlezind astielun)iu liu-cil uniu. impleunii cn 5coala. biselica. gi toatecelelalte inslitu!ii alc satLrlui existerte intr-un sat romenesc.ii vtx udr.rce o conttibu!ie esenqialir. la prorrovalea valolilolsatultli. astfel atunci cincl vorr.r intiirli douil s te - tlnul dinRourania,si altul din Belgia - si-r nu se spunir ci satul dinRorrrii:ria este cu 100 de ani in urnra cclui din Belgiu.Haideli irrpleuni sit lacent si dispatit aceastii difr:r'-enlir dc dezvoltare. uninchr-ne lb4ele !i 'inlejcgind cirinpreunir vom reu5i.III. Rela{iile interna{ionale ale Programului MasonicSitesc. Marea Lojii Naqionalir a Rominici cste nlen)bnl clrdrcptuli deplire in CorrlcJcr rlia rnasonieit ettrolrrrtni.G.L.U.D.E.. de rcunr.l ri. are tratatc cle attricilie 5irecunoalstere cu Mari Loji Masonice din aproape loate (il iledin Europu 5i de pe ulte ( ortircrt'Fraqii diu Marea Lcrjit Nllionali a Ronlalrliei strrltrnenblii ai Centlului Regionrl dc Studii FlitncntrsonicePirlis Bucurc;ti. cu sedilrl Ir Bu.tttelti. .ltc .L 1'cttni'apropierea ,si realizarea uror-punti de legatuti cu erpelqi aimasoneriei din lumea intreagi.Centrul Regional de Studii Francrnrsonice PadsBLrcuregti. estc nrenrbrtL al Asocialiei Muzeelot. Libritriilorqi Arhivelor Masonice Europene (A.M.M.L.A.). cu sediulla Bruxelles. de acun 3 aui. gi are posibilitatea de a studiaEi cerceta arhivele rrasonice existente in qari citl1i din

stlirinatate. in ultin]ii ani.Prin astfej de conexiuni pe care Marea LojitNlrlionalS a Rorndniei a ciutat permanent sd le realieze cudiferiti fragi din Europa qi nu numai. tl'ali care sunt membdin acelaEi timp ai unor companii, olganizalii, guveme alestatelor memble ale Uniunii Europene. s-a rcu!it sf, feal-izirn concrct. infrdliri intrc sntele rominelti qi cele dinBelgia. Franla gi nu numai.Ulterior se pot realiza diferite Programe conune.activitili. schirnbu!i de experiengd. pentru cunoa$tere.aplopiere 5i dezvoltare. cet:llenelti. lrodeme. contempo-l ane. Integralea Rorrriniei in Uniunea Europeandinseamnl nr nunrai integrarca politici. ecouomicA, militari.s.a.m.d. ci 5i plin culturl. astfel cd tnasoneria trebuie sIlucreze intens prin cnnoa5tere. invitdturi rnolali. spirituali-ta1e. verticalitate. la corstluctia unei ci\'ilizatii !i uneibullilstaui a Urn nitirlii. Lrrrrrdriud evolugia ei continuu qiDdsnici.i\t. I-oiile Satelor Romaneqti. interesele nalionale giale l\'Iarii Lo.ii Nalionale ale Romtniei.Malea Loji Nalionall a Romaniei, consideri qiIidicir la rang de inteles national satul romdnesc. cale prinrnasone e dindu-i cezarului ce este ll ceziuului. sd devinlrun factol putenric de stabilit te. privind terito ialitatca.sur elaneitiLlea ;i independenqa nalioniLli. pentru totdeauna.Marea Lojit Nalionali a Rorniniei. crede cu tirie cirra reu5i astfel si pistreze un echilibru notmal qi naturalpentru intrenga societrle ronreneasca. garanteazi astfel gen-cr !iilor viitoare. dreptul la libertate. egalitate $i fraternitate.principii lundarlentale universal acceptlltc cilre si Pennitalnoii Ere. in cale abia anr intrlrt. l r]ou inceput. acela alLrnei civilizatii spirituule. h'aditionale li morale.Astizi intr-o lume a intoleranlei. a rizboaielor. ateforisIrrului. a ucidelii propriului copil. sau nanrei ,sitatirlui. s.a.m.d. Inleleplii. Fii Luminii hebuie si-!i facalsinr[itii prezenla penhu ca pimintul sI lie acope t de citmai multi luminir. inqelegele intre popoarc. pace intreoameni qi bLrnistare.Cled in tiecale cuvent al. acestui Progranr MasonicSirtesc. pentru ci el vine din suflet 9i din adincul initnii. anoastri. a tutLnor. f|a!ilor din Marea LojI Nationali aRomiiniei. toli niscuti. cresculi in satul romenesc. leaginulcloinelor. cdnteculLri de dor'. legendelor !i ntiturilorlrildi!i('Iirle ;i ohiceiLrIiloI slrltrlrti rotrrinesc.Aici au respilat penhr prirna dati tlranul Horea.zis Ulsul din satul Horea. JudelLrl Alba lulia. cel care a fostf|ate intr-o lojir vienezir li care a fost primit de i)npiratulAustriei. irpoi [iranul Constantin B|tncuqi, niscut inHobita. Corlrunir Pcltiiani. Judetui Colj. titanul sculptuliiuniver.sale. apoi Tudor Vladirnirescu. qi nunrarul lot estenetnisu-at. toli lLrcindu-qi datoria prin numele lor. ridicdndnunrele satului lor. !rra. pretutindeni peste hotare.Marer LojiNalionall a Rominiei. crede ci astitziexisti a nu se $tie cltn lreneratie de llrani cu carte ai cdrolcopii. tineli. sunt capabili si se pregirteasci. s[ invele linrbistrline. si cur]olrsci nrai multe ane qi rneser-ii. olinrpicichiar. carc si ridice odati cu nunlelc lor numele satuluiunde s-!ru nalscut.Dunnezeu. Marele Arhitect al Universului cutttspunem noi. este cel care cuprinde tot rji toate ii care estecuprins in tot $i toate. asttel ci inhegul este de o aceea$iliin[ir nalionali cu tiinla ornului bun qi milostiv.Viorel Dinacu,Mare Maestru, Al Marii Loji Na(ionale a RomAniei

15


16/38

6 ani de la Constituirea Marii LojiNafionale a RomAniei Ia Orientul Braqovceremonia solemnr a Frafilor Marelui consiliu al Marii Loji Na{ionale a Romdniei

Aqa cum este cunoscut, Marea LojI Nalionalira Romdniei s-a constituit in 13 - l.l apr.ilie 2002printr-un Convent Extraordinar convocat de PrimulMare Maestru ales in 1993 - Fr.: Nicn Filio al MariiLoji Nalionale din Romdnia.Fr.: Viorel Dinacu impreuni cu Fr'.: Nicu Filip - aumers timp de 2 ani din loji in lojn. in toatl 1ara. aflAnddespre nemullumilile fralilol din loji - acolo unde nor-mal se desfigoarl lucrarca masonici in toatl pnr itateaqi regularitatea ei.Multitudinea de probleme expuse de uniimembrii ai lojilor. toate extrem de grave, care

Dieti ollar'6Loia)) - este locul unde are locTinuta, ceremonia masonicd de bazd.Spatiul lolii este decorat diferit, in functiede gradul la care se desfdgoard lucrdrileatelierului.56lan!ul de unireee . este figuraformatd de din ansamblul Fratilor reuniti giIinandu-se de mdnd, astfel incAt sdformeze un lanl care se inchide de la sinegi simbolizeazd uniunea frdleascd intremembrii ordinului. in Ritul Scolian Antic aiAcceptat "Lantul de unire" se face lainchiderea luc rdrilor tinutei, amintindlegdturile atemporale care unesc Fralii.

includeau acte de coruptie. de trldare. sperjur qi chiarcare atingeau unitatea masonicir .,si siguranqa nalionalia statului ror.nin au impus o misufi stringentl luati inregim de urgen15. prin convocarea unui ConventExtraordinar in Stare de Necesitate aga cum. in cazulunui organism gangrenat, se acEioneazi cu bisturiul inmdni qi se taie. extirpAnd rlul.Astf'el ci in 7 maltie 2002. este convocat ofi-cial Conventul Extraordinar in Stare de necesitate in13 1.1 aprilie 2002, la Bragov, plin voinqa a 907o dinIoji

Vechea conducere, in loc sI aibd birbSlia sdincludd pe ordinea de zi a Conventului qi si supunddezbaterilor toate problemele, neajunsurile fralilor dintedtoliu, au avut instinctul diabolic de a convoca laaceeaqi dati, un alt convent la Bucureqti. care nici inacest caz nu a cuprins pe Ordinea de zi nici una dinproblemele grave cu care se confruntau fragii la acelmolnent.in acest fel, a inceput o campanie puternici deameninldri, terorizare. la adresa venerabililor lojilor. qiprin adrese oficiale nenumirate transmise spre $tiintdtuturor fi'a{ilor, care interzicea orice prezentd 1aBraqov. Totul era sub bagheta Noului Maestru de atun-ci Gheorghe Cominescu qi a asociatului siu EugenOvidiu Chirovici.AmeninlSrile de tot felul. inimaginabile intrefra1i, sancliuni in tribunalul masonic - nelegttime qi intotalb contradiclie cu Regulamentul masonic. s-au pro-dus, datoritl faptului, cI pentru prima datd. s-a spus ciin masonerie existi coruptie, trafic de influen{i. o ver-itabili tarab[ unde poli vinde qi de unde poti curnpiraorice qi locul unde sub masca onorabilitirtii masonices-au ascuns foarte rnulli comunigti, securiqti gi oamenicertati cu justitia.Cu toate acestea, fralii dintr'-r.rn nurndr de l1loji in frunte cu Respectabila Loji Athenaeum, con-dus[ de Maestrul Venerabilul Viorel Dinacu - la glasullui Nicu Filip, s-a desfiqurat Convenrul Extraordinar inStare de Necesitate unde Viorel Danacu a fost ales inunanimitate Mare Maestru, dupd ce a fost demisivechea conducere.


17/38

Cuvdnt mosonic

h&r" lPrintFo alt:r scrisoale transmisi membrilorMalelui Consiliu de atunci. inclusiv Marelui Maestlu

Gheorghe Cominescu. li se:rduceau la cunoqtin[i toateacuzele de care se ficeau vinovagi qi in acelagi tirnp aufbst inqtiinlali c[ neprezentarea la acest Convent ducede la sine la autoexcluderea lor'. gi pierderea tuturorcalititilor masonice avute peni in :rcel moment -unnind si aibir loc alegeri pentru o alti conducere.Aqa cum s-a;i intimplat s-a ales o alti con-dLrcere. cu menrbrii Marelui Consiliu dintre traqii dinlojile de pe intreg cuprinsul Eirii. Din acest momentMarea Loji Nationali a Romdniei schirnbAnd dinRonrinia cu a Rominiei a continuat lucLarea mason-ici regulari. morall. spirituali li traditionali in toatipuritatea Ritului ScoEian Antic ,si Acceptat,In cei qase ani am constituit loji in Oriente noi.am plimit recunoaqteri. incheind tratate de anicilie qirecunoaltere reciproci cu Marea Lojd a Franlei. cu aju-tolul cireia am inn'at in Confederalia Marilor Loji Uniteal Europei. Am dezvoltat Centrul Regional de StudiiFrancmasonice Paris-Bucureqti in cadrul cfuuia au fosttraduse ci4i masonice, au fost editate reviste masonice:"Triili Masonice. La curte. Cuvint nrasonic".Am infiinqat: Muzeu Masonic. Magazin DecoruriMasonice. Biblioteca Masonicl qi Editura Masonic[.Am creat Suplernul Consiliu Rorndn al Ritului ScolianAntic $i Acceptat cu ajutorul Supremului Consiliu alFlanqei. Am realizat evenimente masonice publice in!ari, cu sprijinul diferitelor loji din cadrul Marii Loji

Nalionale a Romdniei. In toli aceqti 6 ani fialii. av6ndcredinli. au r[mas unili in ciuda nenumlratelor atacuri.unele directe altele indilecte din partea aqa-ziqilor fi'a1idin Marea Loji condusl de E.O. Chirovici. la ordinulciruia au lovit antimasonic.Niciodati nu am clezut ci un romin se var iscula impotriva altui romAn. ;tiind de la bunicii .,sistribunicii noqtri cd ei au luptat l'euniti ,si iiu apdlat laracu sAngele lor, lovind numai duqmanul cotropitor.In cazul de ta!5 cine este du,smanul gi impotri-va chuia - cunoscdnd ci rnasoneria este una ;iinseamni dreptul fieclrui om liber de a se pelf'ecliona.Francmasoneria of'erI posibilitatea iniliatului sI se per-f-ecgioneze. sI practice virtutea. credinla. astfel incatplin mdrelia lui si se sacrifice Intru Gloria MareluiAlhitect al Univelsului.intleaga luclare masonici este proclamatlintr:u Gloria Marelui Maestru al Universului qi nu intrugloria vreunui grup de interese condus de x sau y.Drumul iniEiatic este luminat de cele trei marilumini ale fiancmasonilor care sunt Biblia, Compasul ,siEchelul. Sfinta Biblie deschisi pe altarul julimintelor.la vedere. la Evanghelia dupi Ioan: "La inceput eracuvAntul qi cuvdntul era la Dumnezeu ....." este lam-padoforul pentru cel iniliat, venit din intuneric.Maret Lojd Nali,tnald o RuninitiMarele Secretariat, Fr. Marius Nagv

17


18/38

Raportul de activitate alMarelui Maestru Al Marii Loji Na(ionalea Rom6niei - Fr.: Viorel Dinacu pentruperioada 01.01.6008-21.06.6008 ILa Marele Consiliu din 21.06.6003. IOrientul Bazna-Bii. Mediasdesfaqurat zi de zi, av6nd o multitudine de evenimente lacare ati pafticipat foarte mulli qi cred ci in cele ceurmeaza! o rememorare a lor, ne aduce inci o datl cliDede bucurie si implin ire.In luna Ianuarie a.c.. fratii membri ai MareluiConsiliu al M.L.N.A.R.. s-au reunit in ziua de 26. laOrientul Bucuresti, intr-o tinuti rituali lunari de MareConsiliu.

S-au luat hotdrAri legate de programul de acliuniqi manif'estdri masonice publice gi interne pe urmitoarele!ase tunr.Astfel, in 28. 29 feb.-01 martie 6008. la OdentulAlba Iulia a avut loc Marele Consiliu al M.L.N.A.R.. oConferinli Masonicd Publicd. deschiznnd oficialProgramul anului 2008 de Manifestalii MasonicePublice lunare ce marcheazi 90 de ani de la Actul MariiUniri. A avut loc o conferinlS de presd public[;A avut loc o agapd fraterna:Au avut loc depuneri de coroane de flori decltre loji din toatd lara gi din Bucureqri, din cadrulM.L.N.A.R.. la Monumentul Candela. ridicat intru cin-

stirea Fr.: Horea. erou si deopotrivd martir.Au avut loc vizitarea cetitii Alba Iulia. unde amvizut amendjalile recente spectaculoase ale acestuimonument istoric, devenit astizi punct turistic.Evenimentul s-a bucurat de o participare foarternale a fraqilo| din roard (ara. a oficialiriiilor din localitiqivecrne, muzeografi, arheologi, profesori universitariq.a.m.d.. presA, televiziune. etc., fiind mediatizat in directla postul local de televiziune, prin participarea mea la unlntervlu. care sper s[ fi interesat opinia publici. in ceeace este trancmasoneria romdn6.Ecoul in presa regionald qi nalionali a fost pozi-tiv. demonstrdnd inca o datd cI lucram Dentru Dro-movrrea imaginii Romdniei pesle hotare. p.nrrr..udr.-erea in prezent a sentimentului de iubire, de tard si depatriol ism.In data de 28 ianuarie a fost ziua nationali aIrakului. unde M.L.N.A.R.. prin persoarra Mar.eluiMaestru, a fost invitatl la r.eceplia ot'eriti de catrcExcelenla Sa. Ambasadorul Ir.akului la Bucuresri.in perioada dintre (inutele de Mare Consiliu. an.rdesfdqurat regulat lucrlri masonice in cadr.ul R.:L.:Istorice. Fondatoare a M.L.N.A.R.. ATHENAEUM. acarui Venerabil sunt.Au avut loc intalniri siptlrnAnale cu MareleMaestru al M.O.A.R, fr.: Mircea Deaca. Dentru informarireciproce si pregatirea evenimentelor ce au ul.mat.SembAti. 09.feb. a.c.. am participat laConferinla Publici a Cenrrului Independinr de SrudiiEzoterice din Romdnia. Ia Sala Dales. unde impreunii cufr.: Daniel Roman. Suveranul Mlre Comindor alSuprer.nului Consiliu Roman al R.S.A.A. am audiatprelegereae conferentiarului REMI BOYER.Am instalat venerabili gi am aprins luminile laR.:L.: Torontal de la Or.: Timisoara. a R.: L.: Basarab Ide la Or.: Pitesti si a R.:.L sf.: Ioan de la Or.:Constanta.Afost instalata R.: L.: Steaua Romaniei nr..l, loja de perfec-tie de grad 4-14 de catre Suveranul Mare Comandor alSuprcmului Consiliu al Frantei, al Ritului Scotian Antic siAcceptat, Atotputemicul frate Huber Creven, instalandu-lpe 1i.: Daniel Roman, Suveran Mare Comandor alR.S.A.A., pe fratele Ruslan Oprescu, Inspector GeneralLocotenet Suveran Mare Comandor al Suoremului

Activitatea masonici in ultimele 5ase luni. s-a


19/38

Cuvdnt mqsonic

Consiliu Rom0n al R.S.A.A, pe mine Inspector GeneralMinistru de Stat Suveram Mare Orator al SuoremuluiConsiliu Roman al R.S.A.A.A avut ]oc o conferinl5 de prsa. ocazie candCentrul Regional de Studii - Franimasonice parirBucure$ti a inaugurat pentru prima datd in Romdnia unMagazin Masonic, o Biblioteci Masonicd si un MuzeuMasonic in Bucurelti.A fost editati revista Cuvint Masonic. numdrnou, in limba romani, transmisA tuturol fralilor 5iinvitalilor 1i in limba flance.zi - lormar electronic..A fost realizati o noud medalie masonicd aM.L.N.A.R. marcdnd simboluri masonice qi obedienliale.In 13-14 aprilie a avut loc Marele Consiliu alM.f ,.N.A.R. la Or.: Braqov, in templul cetatea Raqnovului,au fost depuse coroane de flori Ia monumentul eroilorRevoluliei din 1989.A fost o Conferinld Masonicl Publicl din progra-mul de manifestdri dedicate implinirii a 90 de ani de laactul Marii Uniri.A urmat o conferintd de presi, o agape fiaterna,toate la Cercul Militar din BraEov, acolo unde acum Easeani s-a constituit M.L.N.A.R.. printr-un ConventExtraordinar in stare de necesitale.Au fost vizitate obiective culturale, au avut locschimburi de idei, un dialog fratem in armonie Si dragostefldleascd.. Presa a mediatizat qi de aceasta data in mod pozi-tiv evenimentele ce au avui loc. in luna mai au avui locevenimentele glzduirii "Asocialiei Muzeelor,

Bibliotecilor qi Arhivelor Masonice Europene" cu sediulla Bruxelles. Academia Romdni gi Muzeul National deIstorie a Romdniei au gizduit fiecare in cdte o zi lucrlrileConsiliului Coordonator al A.M.M.L.A.. prezenranduleexperlilor in masonerie o expozirie masonica. cu parlici-parea Marelui Orient al Romaniei qi a Centrului N;tionalde Studii Francmasonice din Romdnia, condus de HoriaNestorescu Bdlcegti.A avut loc o conferinli de presd care foarte putinmedirtizata. evenimerlrul fiind programat din pricaie inpefioada electorald a alegerilor politice din Romdnia.A ulmat participarea noastri la CosiliulCoordonator al GLUDE la Tenerife-Canare in SDaniaunde am raport sep at de prezen(at.Apoi am participat la reuniunea SupremuluiConsiliu al Franlei in l2-13 iunie ac. Precum qi laConventul anual din l5 iunie a.c. la G.L.F.In toate aceste intervale de timD au avut loc intal-niri cu diverse personalila(i. am panici,at de cdteva ori latinutele rituale ale R.;L.: Samuel Von Bruckental dinSibiu, Victoria 2007 la Cluj Napoca. Am realezat lucrareaMasonici in Or. Arad, Satu Mare, Sighetul Marmatiei, etc.In continuare, in 28 iu1.6008, voi participa laConvenrul Marii Loji Confederale a Spanier gi bineinlelesla toate evenimentele pe perioada de vari care vor mai fi.Am zls.Mare Maestru al M.L.N.A.R.Fr.: Viorel Danacu

CONVENTUL ANUAL AL M.L.N.A.R.

In 21-22 martie a.c., M.L.N.A.R. a avut Conventul Anual la Templul Istoric Masonic din Bucureqti qi cere-monia de inchidere a lucririlor laHotelul Hilton Athenee Palace, unde au participat invitalii din strdinatate.- Au participat fra{ii de la Grand Lodge de France: Marele Maestru Alain Graezel si Suveranul Mare Comandoral supremului consiliu al Frantei al R.E.E.A., atotputemicul Huber Greven si deleeatii lor.Au panicipaL fragi din R.:L.: "Le Labirinthe" din Lion. ca-re s-a infrAlir cu R::L.: Banu Mihai de la Or.: Craiova.A urmat o Seard Culturald_. Europeand, editia a IV-a unde au partiiipat frali din striinetate, invita[i din tar6,profesori, directori de muzee si biblioteci, ambasadori, etc. Armonia muzicii iui Gh6orghe Turda, Anghelescu Rodiciqj a altor virtuoqi ai muzicii autentice romAnegti, a.umplut inimile participantilor, a fosi urmatd de un"miqcdtor recitalde poezie sustinut de actrila Doina Ghitescu. Alli inviiali supus atentiei iudiiorilor opinii legate de istorii si traditii.19


20/38

CONSTITUIREAMARII LOJI UNITBA FEDERATIEIRUSE

In l0 - 12 octombrie 2008. la St. Petersbourg.Marele Maestru al Marii Loji Nalionale a Romdniei.Fr.: Viorel DANACU. impreuni cu Marele Cancelar curelatii externe Fr.: Ruslan OPRESCU. au participat. laconstituirea Marii Loji Unite a Federaliei Ruse.Au mai fost prezente Marea Lojd a Franqei. MareaLoji Unitd a Letoniei. Malea Loji a Serbiei.

Noua obediengd. s-a format dintr-un numar depatru loji care formau Marea Loji Provinciala a St.Petersbourg-ului, qi qapte loji din Orienrul Moscova, careau pdrlsit Marea Loji a Rusiei. cea cu orientarea anglo -

saxonl. din aceleilsi motive binecunoscute astazi !i irrRomAnia. Republica Moldova, s.a.m.d.Acest femonen se parc cd se produce in toate liuiledin Sud Estul Europei. unde ln ultimii l0 15 - 20 deani. s-a construit o masonerie nu tocmai contbrml cuRegulamentul si Constitutia masonicir universali accep-

tat6, a Ritului Scolian Antic !i Acceptar.Mare Maestru. a tbst ales, Fr .: Andrn' SERKOV,care a avut un numlr tbarte mare de voturi. compalativcu ceilalti doi candidagi care au participar Ll alege le

Delegrqiile obedienlelor preaerte la St. Petersburg

Constituirea Asocia(iei "Marile Loji de Rit Sco{ian Antic qi Acceptat"in perioada 17-19 ocr. 6008, la Napoli, MareaLojI Masonicd Generald ltalianh, a gazduit pdmul

Convent de constituire a Asocialiei " Marile Loji deRit Scolian Antic qi Acceptat ", care cuprinde MariLoji regulare tradilionale, de pe toate continentele,care respecti cu stdctete, Ei au semnat Pdncipiile deregularitate qi rezolutiile aprobate la Paris 1996. IaGand 1998. Athena 2001,la Belgrad 2004,Libreville 2008. S-a hotdrat in unanimitate ca ader-area altor Mari Loji, s[ aibd loc cu conditia si aibiSuprem Consiliu al Ritului Scotian Antic Ai Acceptat,recunoscut de toti membri.

Urmdtoarea intrunire s-a fixat in anul 6009. laParis, gazda fiind de aceasti datd, Grand Loge deFrance.

Ritul Scotian Antic !i Acceptat, este cel mairdspandit pe tot globul, qi noi toti, avem obligaqia sdveghem la pdstrarea puritdlii lui, in toatd regula.


21/38

Programul Strategieidezvoltare A MariiNafionale a RomAniei, in anulmasonic 6008 - 6009.

Stmtegia de dezvoltare a Marii Loji Nalionale a Ronriniei.ca qi O.N.G., nonprofit. nongLrvemtnlental. din anul 6008 -6009, la nivel national. este una de multiple tlanslorniri. pelinie organizatorici. nurnerici. calitativi. rrelalionaJi gi ritual-icl. in conformitate cu Constitulia qi Regulamentu] generalnrasonic, al Marii Loji Nationale a Romdniei. dar li cuStatutul de func[ionare qi Actul Adilional al Asociatiei MareaLoji Nationald a Romaniei.Comisia juridici: va amerrda qi cor-ela juridic Statutul deO.N.G., cu statutul masonic, adici Constitu!ia.Comisia linanciari: va line eviden[ele flnanciar con-tabile, curente, la zi.Comisia arhitectonicl: va elaborara un Proiect deConstruire al unui Templu Masonic. de dif'erite dimensiuni. -va propune 3 variante.Comisia Qtiintilici de studiu Ei cercetare ritualistici:- PerfecEionarea cadrelor din secretariat de cdtre specialiqtii indomeniu:- Arhivarul Marii Loji: clasificarea qi realizarea unei ArhiveMasonice, a Marii loji Nalionale a Romdniei;- Proiectul de baniere, sigle si sigilii, realizate in concordantdcu statutul, obiectivele masonice qi rolul lor la nivel nalional.

l. Organizatoric:Organizarea Marelui Secretadat:- Organizarea intemi a documentelor inteme li externe.- Completarea la Zi a Registrului Matricol al Marii LojiNalionale a Romdniei.- Planqe de arhitecturd gr. I, II, III.- Editare Constitutiei si a Regulamentului General. precum giritualurile de Gr. I, II. III, in regim de urgenta.- Formarea unei baze de date inteme la zi. precum qi a bazeide date curente (institutii, ambasade, presd, etc. ).

Organizarea logistici a Tmplelor masonice ale MariiLoji Nationale a Romeniei,Propunem pe termen imediat incheierea de la I an, pdnd lamaxim 5 ani, a unui contract de inchiriere sau de comodat,intre Marea Lojd Na(ionald a Romdniei li spatiile tuturorlojilor din tare. Se impun demersuri oficiale cdtre, PrimiriaCapitalei qi alte primerii din toatd (ara, pentru obEinerea despalii inchiriate, concesionate, etc.Propunem pe termen lung, construirea de Tenple mason-ice, pe ternud proprietate a Marii Loji Nalionale a Romdniei,prin contracte de vAnzare cumpdrare, donatii sau cesionare.Amenajhrile interioare ale templelor se suporteimbundtdtiri trimestriale, sau ori de cate ori, exista finan1e.Programul tuturor linutelor gr. I, [, III, al tuturor lojilordin lara $i Bucurelti, cu zile, ore Ei gradul linutei, curespectarea obligatorie pe tot parcursul anului,

deLoji

Cenfrul Regionol de Studii Floncmosonice Polis - Bucuresli

lldt(h l,la.\ttu dl ltlLNt\R dtututi l. ft. |\tuh Gnr'.(1. nltn ltlulnntdlGkutul LaS. D. Ftrtr| ld Cottrt tl Mttii Lt)ii Notnnul! d Ra"rl'tit,i

2. NumericNumirul atelierclor masonice. la ora,se Ei sate. uniformrdspdndite in toate judetele tdrii. este o preocupare perma-nent5.in Anul 6008 6009. se impune o accelerarc a apr-indeliilurninilor intrun numir cdt mai mare de localitSli. respectivOriente.Strategia anului propune pentru fiecare Pro Mare Maestru.in regiunea sa, sd-qi aleaga cate un asistent judeqean. irnpreunicu Venerabilii lojilor deja formate, qi cu intreg suportulMarelui Consiliu, sd realizeze loji in Orientele enumerate in

anexa l.Asistentiijudeleni. vor fi frali cu disponibilitate. $i dorinFde implicare la maxim.Numeric. se impune gi cresterea numarului de fraqi, dinintedorul unei loji. care trebuie sA creasci considerabil, pen-tru lojile ramase "inchise", gi de cele mai multe ori inactive.Numeric se irnpune qi continuata hotdldrii MareluiConsiliu din 6007. aceea de a constitui mai multe loji intr-unOrient.Numeric, se impune o infritire a unui numar mai mare deloji romdne,sti. cu cele de peste hotare.Numeric. trebuie continuatl gi incheierea de tratate deamiciqie si recunoa$tere cu un numar cdt mai mare de MariLoji din intreaga lume.3. Calitativ.inca de la infiinlarea Marii Loji Nationale a Romdniei. ca!i motiv de reconstituire qi regenerare a masoneriei romdne, ainsemnat calitatea !i secretul masonic. al celui admis in franc-masonene.Valoarea profanului propus. trebuie strict cunoscuti.calitilile lui intelectuale, morale. spirituale, sd fie de exceplie.Calitativ. se impune o lucrare masonica de inalta tinuta sicomportament superior in viata profana, a odcarui frate.Se impune o perfeclionare continud. printr-o participaleregulatd la tinutele rituale gi studiu permanent la invititurile

masonice.Calitativ, se impune o promovare a unei imagini foartebune a Marii Loji Nalionale a RomAniei in lume, prin calitateaqi pregetirea corespunzetoare, prin pa iciparea la toateintrunirile, in plan intemational.


22/38

Cuvdnt mosonic4. Relational.

. Relational, trebuie dezvoltare toate relatiile fiecirui fiarein parte pentlu participarea fieciruia la organizarea in terito_riu a confteriei.Relaliile de cunoaqrere dinh.e fralii oricdrei loji ,si cei dintorrl [ara. se impun provocute |i aduncite.^. R:lr,(iile.cu torte inrrituliili slarului. Guvern. pr.\edinre-BrsericS. Primarii. Prefecturi. Ambasade. presi. toate cele_lalte,._trebuie intrelinute gi dezvoltate pe ternen lung. prindrfente programe !i proiecte comune.- Relational, inseamnd comunicare pdn toate fonnele. tele_fonie, internet sau direct fatd in fati.

,Anul 6008 - 6009. se impune un an al programirilor ;ireirltrdrilor unui numdr foane mare de int6lniri. iu alese pei_\onalititi.din domeniul public. poliric. religios. diplomiric.nlassmedla, etc.^

Anul 6008 - 6009 impune un site al Marii Loji Nationaleu Rorneniei gi al Cenrrului Regional de Srudii FrancmaionicePirflr-Bucure$ti. intrelinute incepiind din acea\tii luni. lu zi. cuL,)Ilpletdri shptamanale. obligrtorii. atat prin eveninrenteledrn [ard, cat $i din sreinatate.Anul 6008 - 6009 inseamnl infiinqarea unui Birou derntonn e-comunicare, atat intre membd, cat gi in relagiile cutoate celelalte institu!ii.Gestionarea tuturor evenimentelor ce au loc in diferitelocrli(d{i.din (arb..pe lor parcursul anului 600g _ 6009. ;rinrorn[m n..clrn teritoriu. cu pojibilitatea de participari a( onducer'i Marii Loii, - esle necesarA.. Marea_.Loja Nalionald a Romaniei, Marele Maesffu, tre_buie-sd fie prezent in cet mai multe locuri in 1ard, iaCont'erin(e, manifestatii culturale, expoziFi, tdrguri de'cane.Relatia cu mass-media, trebuie ionjolidati gi solicitaterepona1e pe teme masonice, televiziunilor gi radioului, pentruinfbrmarea corectd a opiniei publice, despri masonerie.

5. Ritualic.Strategia de dezvoltare ritualicd inseamni:. .- Cunoagterea tuturor tipurilor de rilualuri. de citre toateIoJrte dtn [ara. !t anume:- Ritualurile masonice de grad I, II, I.- Ritualuri de irstalare de Venerabil gi oficieri ai lojei.- Ritualul agapei fraterne.- Ritual de doliu.- Ritualul solstitiului Si echinoc(iului.

__ Ritualic se impune, aprofundarea ritualudlor de gradul I,II si III, pdn cunoaqterea !i frecventarea lor Oe citre t6gi fralii.Intdrirea corpului ritualic masonic cu frali exiergi'9imae$tri de ceremonii, din ce in ce mai Uine pregit4i, qcotiti qiin strdinetate.Propunem accentuarea studiului tuturor ritualurilorTut?nj.S: pentru a perrnite o conilienrizare in viitor a fralilor.nruatut trnd coloana vertebrali. de sustinere a intregii luiririmasonice.. .-Sllategia.de dezvoltar in plan internalional a MariiLoji Nalionale a Romaniei in anul 6008 _ 6d09.Propunem. identificarea. cunoaqterea 5i alror Obedienle.masonrce dtn tume. pentru incheierea de rratate de amicitie sirecunoaEtere reciprocd.^ . Propunem.. relalii .pentru cunoa$tere qi informare cu Mariunenre. Krlufl dttente. ti orice Mari Loji Regulare. carerespectA cu strictete principiile Masonice Universal

Acceptate.Propunem inilierea unor proiecte. incepend cu Conferinlemasonice intemalionale. Expozilii Inihonlce. Concerte sim_ronrce Intemahonale. s.a.m.d.^ Anul. 600iJ ...6-009. propune infiinlarea prin CenrrulKeglon de studtr l-rancmasonice paris_BucureEti. a primei$coli Masonice Europene. cu sediul la Bucuresti.^ .Anul 6008 - 6{109. {a gizduiasci qi orgunizeze SearaLuIurata buropecnd. lr un nivel mult rnri superior. celui dinanii trecu{i._ Anul 6008 . 6009. sustinerea mirsonica pentru fralii. dinRepublica Moldovr. insiamnl Consriruirer Vurii f_"fiNaqionale.. a Moldovei gi continuarea prezenterii $irecomadlrii lor ca viitori membri G_L.U.D.E.Anul 6008 - 6009. il declar Anul infrdfrilor de lojiromaneEti. cu loji de peste hotare.

. Toate aceste abordiri qi implicdri peste hotare. se lrcpflnrr-o \tflctA cooperare cu Marele Maestru al Marii LoiiNationale a Rondniei, 5i cu Marele Con"elu. cu i"tJiexterne. ll Marii Loji Nalionale a Romaniei. ce cunoalte touteprocedurile diplomatice masonice internationale.. .Consider.. cit aceste propuneri ale mele sa fie analizate,lncluse saL/fi dezvoltate inlr-o straregie pe care Fr .: RuslanOprescu, sd o intocmeascd, gi sd o prezinte in viitor MareluiLonstlruCentrul Regional de Studii Francmasonice paris_Bucuregti. are in strategia anului 600g - 6009;- editarea Revistei Cuvant Masonrc.- Reeditarea valoroasei lucriri ..Istoria francmasoneriei,,,de Albert Makey.- Organizarea lansdrii de revistd gi carte, in cat mai multelibrdrii din 1ari.. .Propunem. rraducerea bilingvd a revistei Cuvant MrsonicSr drstrrbutrea et peste hotare. la Marile Loji prietene 5i mem_bre in G.L.U.D.E. si A.M.M.L.A ( Aioiiatia Muzeelor,Librariilor si Arhivelor Masonice Europene, cu sediul laBruxelles ).

^ P"ropunem. organizarea de expozilii masonice. in (arA )i deLonlennle masonice publice.P--.',nem consoidarea relagiiior cu toate centrele de\r,.li . .onice de peste hotare. prin prezentarea francma_sonener romAne. - in forma eleclronicd (pe CD _uri), laConferinla Masonici Intemagionald, Oin -ii OOOS, "ar" u;avea loc in Scotia, la Edinburq.Propunem. dezvoltarea reiatiilor cu A.M.M.L.A., in 600g- 6009. prin prezentarea la Bairot, Germania, mai 6009, aunui. documntar - film. despre masoneria romana, cu circuitlncnls_Socot indeajuns cele propuse. asrfel incat fiecare dintremembrii Marelui Consiliu. sau oricare all frate, dornic demuncd masonicd, sd poati fi prezent, implicat intr_unul dinprogr.rmele Siin concordanqii cu srraregia MariiLoji Nalionalea Romanrei pe anul 6008 _ 6009.Marele Arhitect al Universului sd ne lumineze calea, sd nedea fo4e^qi putere spidtuald de a implini, 9i uqezu "ununa J,lauri, pe fruntea fiecdrui frate, la sfarlitut ceiui ie_al Z _ lea anmasonic, al Marii Loji Nationale a Romdniei.Multi ani qi prosperi fratilor!Am zis !

Mare Maestru Al Marii Loji Nationale a RomanieiFr. Viorel Danacu

25


23/38

LUCRARILE CONSILruLUICOORDONATORAL ASOCIATIEI ARHIVELOR,MUZEELOR $r LIBRARilLORMASONICE (AMMLA)DtN 22-25 MAI2008.BUCURESTI. ROMANIA

A.M.M.L.A. este o asocialie inrernaqionali. tfadiqionalii.care cuprinde cenne de studii $i cercetale din fbarte rrLrltegiri de pe glob. precum qi muzee. biblioreci. arhive nrasonicepdn reprezentantii lor. cercetito[i. istorici, per.sonalitirliavizate din marea f'arnilie nrasonicd universali.In acest an. reuniunea anuali a gazduit-o CentrulRegionai de Studii Francrnasonice Pads-Bucuregti. cu sediulin Bucule5ti.Prima zi a lucririlol s-a desfiSulat in Aula AcademieiRomine. unde tintp de parr[ ore dele-eaqii A.M.M.L.A. auprczentat referate cu infor-maqii despre istoria liancmasoneriei romdne din perioada lui Moroiu. Pansal. Sterea. etc..PreocupiriJe cercetitolilor striiini privind istor.iaFrancrnasoneliei ronine sunt intense. petrtlLl ci in aceilstalregiune a Europei a existal o intrepitrundele a activitililorculturale. l obiceiurilor si tradi!iilor nrai nrultol popoare.Relatiile intelculturale pasnice de pe teritoriul Rominiei.sunt datorate $i activitililor inrense ale lojiJor rnasonice dinIard. fie ele ronrineqti. franceze. maghiare. portu,gheze. -sef-mane. serbesti. spaniole. engleze. ruse$ti. scoliene. etc. Toateacestea ii-au lilsat o amprentl plezenll li astizi in constelaliade cultuli a Europei.Acadefria Ro|tenil. care a inteles foarte bine. de aceast,ldati. iDportanta acestei A.M.M.L.A.. a organizat pentrupritna datl o expozilie rnasonici. cu obiecte avute in patri,tttottiu. rdau.girrrdu se Jo.urnentelc ri ohrectele CcnirrrluiNational de Studii Francrrasonice din Rontinia. condus deHoria Nestorescu Bdlcelsti !i ale Cenhului Regional de StudiiFrancmasonice Paris Bucuresti. condus dc Viorel Dinircu.Au plrticipat la vernisajul expozigiei nrasonice tori delegatii A.M.M.L.A.. acadernicieni romdni. anbasadori siatasati cLllturali acrcditati la Bucuresti. directori dc rnuzee.biblioteci qi arhive masonice din multe judele ale Rorniniei,precurn ,si fi-ancntasoni. oalneni liberi de la Marea LojiNalionald a Rorneniei. Marele Orient al Ronriniei s.a.m.d.Dor da existenlei unci ltrcriri r:tarorrieL, c,,tr orrlirrrrrc lt.'tetiLoliul Romdniei a prorocirt llu iltcrc\ .cl/ii!irlillcercetetorilor. experqilor in nasoueria din luntea intrelci.Frrncrnusoneria nrr existi de lu Arrder':on tl7l7t

Documents

IMG 0001 NEW NEw -Program Masonic Satesc