rosu

ga

lben

al

bast

ru

negr

u

Anul VII, nr. 57

Decembrie2013

4 pagini

Infoavrig@gmail.com

Aceas t[ ed i \ ieAceas t[ ed i \ ieAceas t[ ed i \ ieAceas t[ ed i \ ieAceas t[ ed i \ iese d is t r ibu iese d is t r ibu iese d is t r ibu iese d is t r ibu iese d is t r ibu ie

g r a t u i tg r a t u i tg r a t u i tg r a t u i tg r a t u i t

PUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAPUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAPUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAPUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAPUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAT{ DE PRIM{RIAT{ DE PRIM{RIAT{ DE PRIM{RIAT{ DE PRIM{RIAT{ DE PRIM{RIA ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL LOCAL LOCAL LOCAL LOCAL LOCAL AAAAAVRIG `i editat[ cu spri j inul ziarului VRIG `i editat[ cu spri j inul ziarului VRIG `i editat[ cu spri j inul ziarului VRIG `i editat[ cu spri j inul ziarului VRIG `i editat[ cu spri j inul ziarului TRIBUNATRIBUNATRIBUNATRIBUNATRIBUNA

CRÃCIUN FERICITCRÃCIUN FERICITCRÃCIUN FERICITCRÃCIUN FERICITCRÃCIUN FERICIT ~I LA ~I LA ~I LA ~I LA ~I LA MUL|I MUL|I MUL|I MUL|I MUL|I ANI!ANI!ANI!ANI!ANI!

Frumuse\ea sãrbã to r i lo r de ia rnã sã vã gãseascã în case ,Frumuse\ea sãrbã to r i lo r de ia rnã sã vã gãseascã în case ,Frumuse\ea sãrbã to r i lo r de ia rnã sã vã gãseascã în case ,Frumuse\ea sãrbã to r i lo r de ia rnã sã vã gãseascã în case ,Frumuse\ea sãrbã to r i lo r de ia rnã sã vã gãseascã în case ,a lã tu r i de ce i d rag i , sã vã aducã mul tã sãnãta te , fe r ic i re ` ia lã tu r i de ce i d rag i , sã vã aducã mul tã sãnãta te , fe r ic i re ` ia lã tu r i de ce i d rag i , sã vã aducã mul tã sãnãta te , fe r ic i re ` ia lã tu r i de ce i d rag i , sã vã aducã mul tã sãnãta te , fe r ic i re ` ia lã tu r i de ce i d rag i , sã vã aducã mul tã sãnãta te , fe r ic i re ` iîmp l in i rea tu tu ro r dor in \e lo rîmp l in i rea tu tu ro r dor in \e lo rîmp l in i rea tu tu ro r dor in \e lo rîmp l in i rea tu tu ro r dor in \e lo rîmp l in i rea tu tu ro r dor in \e lo r .....

P r imaru l o raºu lu i Pr imaru l o raºu lu i Pr imaru l o raºu lu i Pr imaru l o raºu lu i Pr imaru l o raºu lu i AAAAAvr ig , v r ig , v r ig , v r ig , v r ig , Arno ld Gunter K l inge isArno ld Gunter K l inge isArno ld Gunter K l inge isArno ld Gunter K l inge isArno ld Gunter K l inge is

Dacã nu vor interveni problemedeosebite, începând de anul viitorturi tii ce vor vizita zona de sud ajude\ului (dar nu numai ei!) vorputea circula în condi\ii mult maibune între Avrig i Porumbacu deSus. Drumul comunal 51 (DC 51),ce face legãtura între cele douãlocalitã\i, a fost trecut recent înadministrarea Consiliului Jude\eanSibiu, astfel încât acesta va puteafi inclus în programul de reabili-tare a drumurilor comunale `ijude\ene pentru anul 2014.

Cu prilejul ultimei `edin\eordinare, legislativul local avri-gean a adoptat Hotãrârea nr. 139/2013, prin care a aprobat transmi-terea DC 51, aflat în domeniulpublic al oraºului, din adminis-

Drum comunal trecut în administrareaDrum comunal trecut în administrareaDrum comunal trecut în administrareaDrum comunal trecut în administrareaDrum comunal trecut în administrareaConsiliului Jude\ean SibiuConsiliului Jude\ean SibiuConsiliului Jude\ean SibiuConsiliului Jude\ean SibiuConsiliului Jude\ean Sibiu

trarea Consiliului Local Avrig înadministrarea Consiliului Jude-þean Sibiu, pe perioada executãriilucrãrilor de întreþinere ºi reparaþii.

Predarea – primirea drumului seva face în baza unui procesverbal, înainte ºi dupã terminarealucrãrilor de întreþinere ºi reparaþii.

Dupã finalizarea lucrãrilor, DC51 Avrig - Porumbacu de Sus vareveni în administrarea ConsiliuluiLocal al oraºului Avrig.

DC51are o lungime de 3095metri, începe din DJ 105 F (drumulturistic ce leagã ora`ul Avrig deZona Tursticã ”Valea Avrigului” `iPoiana Neam\ului), parcurgeteritoriul admnistrativ `i ajungepânã la pârâul Rãcovicioarei.

În conformitate cu anexa ce

cuprinde datele de identificare aledrumului, document ce a înso\itproiectul de hotãrâre supusaprobãrii legislativului local avri-gean, momentan starea acestuiobiectiv este destul de proastã,aproximativ 80 % din suprafa\aacestuia fiind deterioratã.

Pe lângã reducerea consi-derabilã a distan\ei rutiere dintrecele douã localitã\i, peisajulspectaculos din zona parcursãde acest drum, dar mai alespriveli`tea spre creastaMasivului Fãgãra`, ce sedeschide celor ce circulã peacesta, sunt doar câteva dinbeneficiile ce vor fi mai accesibiledupã efectuarea lucrãrilor derepara\ii i între\inere.

Pentru a veni în sprijinul fe-ciorilor avrigeni ce încã mairespectã tradi\ia `i obiceiulstrãvechi `i participã la ceteleorganizate cu prilejul sãrbãtorilorde iarnã, precum `i pentru aîncerca sã se asigure cã acestfrumos obicei va rezista încã mul\iani, Consiliul Local al ora`uluiAvrig a decis cã este momentulsã se implice financiar. Astfel,recent, cu prilejul ultimei `edin\eordinare, a fost adoptatã Hotãrâreanr. 140/2013, prin care a fost

Susþinere din bugetul local pentru cetele de feciori, la Susþinere din bugetul local pentru cetele de feciori, la Susþinere din bugetul local pentru cetele de feciori, la Susþinere din bugetul local pentru cetele de feciori, la Susþinere din bugetul local pentru cetele de feciori, la AAAAAvrigvrigvrigvrigvrigaprobatã alocarea sumei de 9.000lei pentru sus\inerea datinilor `itradi\iilor de Crãciun de la Avrig.Banii acorda\i de legislativulavrigean vor fi împãr\i\i, în modegal, tuturor cetelor de fecioriorganizate cu prilejul Crãciunului.

Sprijinul financiar pentru cetelede feciori va fi asigurat din bugetullocal al ora`ului Avrig, cap. 67.02

– Culturã, recreere i religie.Hotãrârea legislativului local

avrigean a fost ini\iatã de primarulora`ului, are la bazã un referatînaintat de Biblioteca Orã`e-neascã Avrig `i este în con-formitate cu prevederile HCL nr.22/2013 privind aprobareadesfã`urãrii unor activitã\i cultural- sportive, conform Programului

2013 Avrig i aprobarea Agendeide activitã `i/parteneriate aleBibliotecii Orã`ene`ti Avrig.

În acest an, la Avrig au fostformate doar cinci cete de feciori,fa\ã de 12 -14, câte eraufunc\ionale în urmã cu ani buni.

Notã: Notã: Notã: Notã: Notã: În fotografie, o ceatãde feciori din Avrig, în urmã cu maibine de 20 de ani.

În urmã cu doar câteva zile,primarul ora`ului Avrig, ArnoldGunter Klingeis a încheiat o nouãvizitã oficialã în China. De aceastãdatã, deplasarea edilului `efavrigean în marea \arã asiaticã aavut ca principal scop participareala seminarul de promovare ainvestiþiilor pentru “InternationalGreen Innovation Park” (IGIP) înRomânia, care s-a desfã`urat înoraºul Suzhou , în data de 12decembrie 2013. (Recent, cuprilejul ultimei `edin\e ordinare,Consiliul Local al ora`ului Avrig aadoptat Hotãrârea nr. 143/2013 princare a aprobat participareareprezentantului ora`ului laseminarul din ora ul chinez.)

La întoarcerea din China,primarul Avrigului ne-a informat cãuna dintre activitã\ile incluse înprogramul acestei importantedeplasãri a fost vizitareaDONGLING Technologies, ocompanie de top, ce î i propuneidentificarea unor solu\ii tehnicedeosebit de fiabile, cu accent deo-sebit pe protec\ia mediului. (Fon-datã în 1995, Dongling Technolo-gies se bazeazã îm mod deosebitpe calitate `i inovare, astfel cã areu`it sã-`i creeze reputa\ia deprincipal furnizor de tehnologiepentru pia\a mondialã. DonglingTechnologies este un institut decercetare tehnologic de stat,partener strategic al proiectelorna\ionale destinate zborului înspa\iu. În anul 2008, Dongling

Investi\iile pentru ”International GreenInvesti\iile pentru ”International GreenInvesti\iile pentru ”International GreenInvesti\iile pentru ”International GreenInvesti\iile pentru ”International GreenInnovation Park”, promovate în ChinaInnovation Park”, promovate în ChinaInnovation Park”, promovate în ChinaInnovation Park”, promovate în ChinaInnovation Park”, promovate în China

Technologies a inaugurat un nouparc industrial, care acoperã35.000 de metri pãtra\i, cu o zonãde construc\ii de 20400 metri pã-tra\i. Pânã în acest moment, com-pania are mai mult de 350 angaja\i,o treime dintre ace`tia fiind cerce-tãtori cu înaltã calificare. DonglingTechnologies este o companieglobalã. Aceastã î`i desfã`oarãactivitatea prin intermediul uneire\ele de birouri de vânzãri `ireprezentan\e în peste 40 de \ãri.)

Edilul `ef avrigean s-a arãtatfoarte încântat de vizita efectuatã ia men\ionat cã a folosit acest prilej,toate întâlnirile pe care le-a avut cudiver`i oficiali, oameni de afaceri,reprezentan\i ai mediului academicetc, pentru a promova proiectele iplanurile administra\iei avrigene îndomeniul producerii `i exploatãriienergiei ”verzi”, precum i deschi-derea deosebitã spre tehnologiilede vârf, prietenoase cu mediul.

Parcul ªtiinþic ºi Tehnologic"International Green InnovationPark" a fost conceput ca un princi-pal instrument pentru implemen-tarea proiectelor ºi strategiilor ener-getice ale actualei administraþii lo-cale a oraºului Avrig (cuprinse înProgramul "Energie Localã"), darare `i rolul de instrument guver-namental pentru managementulinvesti\iilor chineze în România.Contractul de asociere în partici-pa\iune pentru înfiin\area IGIP s-asemnat în toamna acestui an, lasediul din Bucureºti al Asociaþiei

Generale a Inginerilor din România( AGIR), în prezen\a pre`edinteluiprof. ing. Mihai Mihãi\ã. Asociereaîn participaþiune a oraºului Avrig cuInstitutul Naþional de Cercetare ºiDezvoltare în Inginerie ElectricãICPE – CA ºi Reorient InvestmentGroup, cu sediul la Beijing `iHong Kong, pentru constituireaIGIP, precum i aprobarea contrac-tului de asociere,au fost aprobatede Consiliul Local Avrig prin adop-tarea Hotãrârii nr. 104/2013. Laeveniment au luat parte dr. WilhelmKappel - secretar general, directo-rul Institutului Naþional de Cerce-tare ºi Dezvoltare în Inginerie Elec-tricã ICPE-CA (România),Shengjie Chen - preºedinte,Hongyun (Beijing) Found Mana-gement Co , Ltd (China) ºi ArnoldGunter Klingeis, primarul oraºuluiAvrig (România).

În Parcul ªtiiþific ºi Tehnologic"International Green InnovationPark" vor fi organizate ºi desfã-ºurate activitãþi de învãþãmânt,cercetare, transfer tehnologic alrezultatelor cercetãrii ºi valorificarea rezultatelor cercetãrii prin diverseactivitãþi economice.

Se sperã cã înfiinþarea ºifuncþionarea parcului va aduce oserie de beneficii regiunii ºi implicitoraºului Avrig, prin sprijinireamediilor academic ºi economic,contribuþia la crearea de noi locuride muncã ºi creºterea confortuluisocial.

Înfiinþarea unui incubator de

afaceri, a unui showroom, a unuiparc industrial ºi a unui parcdestinat inovaþiilor, toate acesteaaxate în principal pe domeniulenergiei "verzi", prietenoase cumediul, constituie alte instrumenteavute în vedere de conducereaadministrativã a oraºului Avrig,pentru implementarea cu succes adiverselor proiecte ºi strategiienergetice locale.

Practic, odatã cu înfiinþareaacestui parc, se intenþioneazã caîn zona Avrigului sã fie create toatecondiþiile pentru construirea uneifabrici de panouri solare (pentruproducerea de energie termicã) ºifotovoltaice (pentru producerea deenergie electricã), a unei fabrici deLED-uri, precum ºi pentru dezvol-tarea mai multor ramuri ale agri-culturii (utilizarea terenului pentruun ciclu complet, cultivarea cere-alelor- asigurarea hranei pentru

porci, prelucrarea cãrnii, utilizareade`eurilor pentru producþia deenergie regenerabilã /bio – gaz ).Toate cele trei dintre aceste proiectesunt legate de politica de inovare aIGIP `i reprezintã un punct deplecare puternic al rela\iilorbilaterale dintre România i China.

”Ne vom axa pe trei politiciprincipale, astfel încât sã ne ducemla bun sfâr it întreaga strategie.

Vom acorda aten\ie deosebitãsloganului <<Energia regenerabilã,catalizator al dezvolt[rii durabile>>`i vom încerca sã promovãm toateinten\iile i mãsurile necesare pentrurealizarea dezideratului.

La fel ca în România `i Chinaam observat cã se confruntã cufenomenul de emigrare a for\ei demuncã din mediu rurar spre centreurbane, fapt ce lasã în urmãcomunitã\i rurale fãrã o strategiesustenabilã de dezvoltare. În

cadrul platformei IGIP se cautãsolu\ii prin care sã fie create `istabilizate locuri de muncã înzonele rurale. Ne vom axa peproiecte de valorificare a biomasei(de`eurile agricole `i vegeta\ia)-colectare, transport, prelucrare, `ilogistic. De asemenea, vom aveaîn vedere un alt aspect foarte im-portant pentru eficientizarea agri-culturii: implementarea unor siste-me eficiente de iriga\ie i creareaunui management performat alsuprafe\elor `i culturilor, în moddeosebit cele biologice.

Vom aborda `i o politicã ce sereferã la regenerarea mediului `iclimatului, prin diverse mãsuri.Astfel, ne intereseazã o absorb\iemai mare a CO2 i a noxelor, decâtsunt eliminate în regiune prinarderea diferitelor resurse pentruasigurarea cu energie.”, ne-a maispus primarul Avrigului.

Investi\iile pentru ”International GreenInvesti\iile pentru ”International GreenInvesti\iile pentru ”International GreenInvesti\iile pentru ”International GreenInvesti\iile pentru ”International GreenInnovation Park”, promovate în ChinaInnovation Park”, promovate în ChinaInnovation Park”, promovate în ChinaInnovation Park”, promovate în ChinaInnovation Park”, promovate în China

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

22

Pentru cã a paticipat la Competi\ia”~coala MaST TOP”(Proiectul "MaSTNetworking, calitate în dezvoltareacompeten\elor cheie de matematicã,`tiin\e `i tehnologii"), în cadrul cãruia apromovat, prin diverse metode,Programul "Energie Localã" al actualeiconduceri administrative a oraºului Avrigºi implicarea oraºului în Proiectuleuropean RENERGY, echipa LiceuluiTeoretic "Gheorghe Lazãr" Avrig a fostpremiatã de Consiliul Local ºi Primãriaoraºului. (În vara acestui an a fostadoptatã Hotãrârea nr. 100/2013, princare a fost aprobatã premierea echipeiparticipante la acest proiect, prinalocarea unei sume de la bugetul local.)

Festivitatea de premiere a echipeiliceului s-a desfã`urat joi, 19 decembrie,în noul corp de clãdire al Liceului

Promovarea Programului ”EnergiePromovarea Programului ”EnergiePromovarea Programului ”EnergiePromovarea Programului ”EnergiePromovarea Programului ”EnergieLocalã” aduce premii liceenilor avrigeniLocalã” aduce premii liceenilor avrigeniLocalã” aduce premii liceenilor avrigeniLocalã” aduce premii liceenilor avrigeniLocalã” aduce premii liceenilor avrigeni

Teoretic ”Gheorghe Lazãr”, în prezen\ainspectorilor `colari prof. Livia Cre\ulescu`i prof. Mariana Buzuriu, a consilieruluilocal Costin Bãdilã, a directoruluiinstitu\iei, prof. Marius Novac, a maimultor cadre didactice `i elevi ai liceului.

Membrii echipei (prof. Adriana Crãcea,prof. Mihaela Mara, prof. Marcel Luca`i elevii Daniel Gavrilã, Costel Luca,Ioan Macavei, Florin Neam\u, MãdãlinaPuru`niuc, Elena Trãistaru) au fostpremia\i cu suma de 2.250 lei.

Elevii `i profesorii coordonatori au fostfelicita\i de conducerea Inspectoratului~colar Jude\ean Sibiu `i dereprezentanul Consiliului Local Avrig.Directorul liceului a transmis mesajulprimarului ora`ului Avrig, prin care seîncurajeazã colectivul de elevi `i cadredidactice sã participe la cât mai multe

La Avrig, continuã procesul dedistribuire a ajutoarelor alimentare de laUniunea Europeanã, primite prin PlanulEuropean de Ajutoare Alimentare înbeneficiul Persoanelor Defavorizate(PEAD), astfel cã, persoanele ce nu s-au prezentat pânã la aceastã datã pentrua intra în posesia acestora sunt invitatela sediul depozitului.

Alimentele sunt distribuite de ladepozitul special constituit în clãdirea haleide brânzeturi, lapte ºi carne din PiaþaAgroalimentarã a oraºului, pe bazabuletinului de identitate, în zilele de luni,marþi ºi joi, între orele 8 - 11 ºi 13 - 16.

Anul acesta vor fi distrbuite 9 produsealimentare. Astfel, fiecare beneficiar vaprimi fãinã albã- 18 kg, mãlai- 9 kg, pastefãinoase- 0,500 kg (o pungã), ulei- 6 litri,ro`ii în suc propriu- 0,800 kg (o cutie),zacuscã- 0,800 kg (2 borcane), conservãporc- 1,200 kg (4 conserve), miere-0,250 kg (un borcan) `i zahãr- 3kg.

Beneficiazã de aceste ajutoarealimentare familiile ºi persoanele singurecare au stabilit, prin dispoziþia scrisã aprimarului, dreptul la un venit minimgarantat acordat în baza Legii nr. 416/2001, ºomerii care beneficiazã deindemnizaþia de ºomaj acordatã potrivitprevederilor Legii nr. 76/2002, ºomeri

Continu[ distribuireaContinu[ distribuireaContinu[ distribuireaContinu[ distribuireaContinu[ distribuireaajutoarelor alimentare de la UEajutoarelor alimentare de la UEajutoarelor alimentare de la UEajutoarelor alimentare de la UEajutoarelor alimentare de la UE

care nu beneficiazã de indemnizaþie,pensionarii sistemului public de pensii alecãror drepturi, obþinute din pensie sau,dupã caz, din pensii cumulate, se aflã sub400 lei/lunã, persoanele cu handicapgrav ºi accentuat, adulþi ºi copii,neinstituþionalizate, persoane carebeneficiazã de alte drepturi (invalizi,veterani, vãduve de rãzboi, persecutaþipolitic, revoluþionari) ale cãror venituricumulate, obþinute exclusiv din acestelegi, se aflã sub 400 lei/lunã.

Listele cu persoanele ce beneficiazã deaceste alimente au fost întocmite de cãtreinstituþiile cu atribuþii legale în acest sens,respectiv, Casa Judeteanã de PensiiSibiu, Agenþia Judeþeanã de Ocupare aForþei de Muncã Sibiu, Direcþia Generalãde Asistenþã Socialã ºi Protecþia CopiluluiSibiu, precum ºi de Primãria Avrig (pentrubeneficiarii venitului minim garantat).

Ajutoarele alimentare provin dinstocurile de intervenþie comunitare,destinate celor mai defavorizate categoriide persoane din România prin Programulde mãsuri ºi acþiuni privind implementareaPEAD 2013.

Distribuirea alimentelor incluse încampania din acest sezon se desfãºoarãîn funcþie de aprovizionarea de ladepozitul din Sibiu.

În data de 15 decembrie, laorele serii, Biserica Ortodoxã”Adormirea Maicii Domnului”(Catedrala) din Avrig s-atransformat, pentru scurt timp, însalã de spectacole, aicidesfã`urându-se tradi\ionalulconcert de colinde. Câteva sutede credincio`i au rãspunsinvita\iei lansate de preo\ii slujitorila acest lãca` de cult `i au doritsã-`i petreacã seara în companiacolindelor, a poeziei, muziciipopulare sau chiar muzicii

Catedrala din Avrig, gazdã pentru unCatedrala din Avrig, gazdã pentru unCatedrala din Avrig, gazdã pentru unCatedrala din Avrig, gazdã pentru unCatedrala din Avrig, gazdã pentru unspectacol de colindespectacol de colindespectacol de colindespectacol de colindespectacol de colinde

proiecte educative, sã aibã ini\iativa dea realiza `i alte proiecte în acest an `colar.Conducerea liceului a felicitat, de ase-menea, toatã echipa de proiect `i aînmânat premiile în bani.

La Competi\ia "~coala MaST-TOP"elevii avrigeni au ob\inut premiul specialcu proiectul ”Avrigul - ora`ul verde”.

Profesorii coordonatori au fostfelicitati de conducerea Inspectoratului~colar Sibiu `i de reprezentanul Con-siliului Local. Domnul director a transmismesajul primarului prin care se^ncurajeaz[ colectivul de elevi `i cadres[ participe la c]t mai multe proiecteeducative, s[ aib[ ini\iativa de a realiza`i alte proiecte educative ^n acest an`colar. Conducerea liceului a felicitat deasemenea toat[ echipa de proiect `i aînmânat premiile ^n bani.

patriotice. Amfitrionii întâlnirii aufost protopopul Avrigului, pr. VasileGafton (în debutul spectacolului)`i pr. Cãtãlin Dumitrean, consiliermass-media al ArhiepiscopieiSibiului, ce au reu`it sã \inã ”înprizã” câteva ore întreagaaudien\ã.

Programul, amplu `i divers, afost deschis de elevii LiceuluiTeoretic <<Gheorghe Lazãr>>din Avrig, îndruma\i deprofesorului de religie MonicaBasca, profesorul de muzicã

Ioan Paraschiv ºi de preotulprotopop Vasile Gafton,constitui\ i în mini Cenaclul,intitulat <<Lumina din suflet>>.Apoi, în fa\a credincio`ilorprezen\i a evoluat corul elevilor~colii Generale cu clasele I-VIIIAvrig, condus de prof.Constantin Ciocan. A urmatprogramul de colinde ºi cântecede Crãciun al Cenaclului<<Luminã linã>>, condus de pr.Cãtãlin Dumitrean, recitalulacesta fiind ^ntrerupt de evolu\ia

Corului Catedralei Mitropolitanedin Sibiu. În finalul spectacolului,avrigenii au fost colindaþi, cucolindele lor tradiþionale, degrupul de colindãtori al Ansam-blului <<Purtata Avrigului>>,condus de Adrian Ionel Stoica.

În prima zi a sãrbãtorii Crã-ciunului, la slujba de vecernie,tot la Catedrala din Avrig vacolinda celor prezen\i Grupul vo-cal coral <<Camerata vocalis>>Avrig, condus de prof. MihaelaLepindea.

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

33

infoavrig@gmail.com

Editor: Dan FR}NCUEditor: Dan FR}NCUEditor: Dan FR}NCUEditor: Dan FR}NCUEditor: Dan FR}NCU

TTTTTehnoredac ta re ` i ehno redac ta re ` i ehno redac ta re ` i ehno redac ta re ` i ehno redac ta re ` i TTTTTipa r :i pa r :i pa r :i pa r :i pa r :

Ziar fondat de Prim[ria `iZiar fondat de Prim[ria `iZiar fondat de Prim[ria `iZiar fondat de Prim[ria `iZiar fondat de Prim[ria `i

Consiliul Local AvrigConsiliul Local AvrigConsiliul Local AvrigConsiliul Local AvrigConsiliul Local Avrig

infoavrig@gmail.com

Spaþiul, situat la etajul clãdirii,oferã celor interesaþi posibilitateade a vedea reproducerea unorîncãperi tradiþionale, aºa cum erauele în vremurile de demult, dea-ºi reaminti sau de a cunoaºtedetalii despre portul tradiþional,despre rânduiala unei gãspodãriiromâneºti, tradiþionale.

Încãperile în care a fostamenajat spaþiul au fost puse ladispoziþie de Primãria Avrig,instituþie care ºi-a adus contribuþiaºi la reabilitarea acestora. Totuºi,cel mai mare merit în aranjarea ºi,mai ales, dotarea spaþiului, îl auvoluntarele ºi voluntarii grupaþi înjurul Ansamblului Folcloric "Zãluþa",al femeilor din Bradu, grupareartisticã ce a avut iniþiativaînfiinþãrii Centrului.

La festivitate au participat

"Centru de pãstrare ºi promovare a"Centru de pãstrare ºi promovare a"Centru de pãstrare ºi promovare a"Centru de pãstrare ºi promovare a"Centru de pãstrare ºi promovare atradiþiilor ºi meºteºugurilor", la Bradutradiþiilor ºi meºteºugurilor", la Bradutradiþiilor ºi meºteºugurilor", la Bradutradiþiilor ºi meºteºugurilor", la Bradutradiþiilor ºi meºteºugurilor", la Bradu

Dumin i cã , 1 decembr ie , l a o re le am iez i i , î n c ins teaDumin i cã , 1 decembr ie , l a o re le am iez i i , î n c ins teaDumin i cã , 1 decembr ie , l a o re le am iez i i , î n c ins teaDumin i cã , 1 decembr ie , l a o re le am iez i i , î n c ins teaDumin i cã , 1 decembr ie , l a o re le am iez i i , î n c ins teaZ i l e i Na þ iona le a Român ie i , l a Cãminu l Cu l tu ra l d inZ i l e i Na þ iona le a Român ie i , l a Cãminu l Cu l tu ra l d inZ i l e i Na þ iona le a Român ie i , l a Cãminu l Cu l tu ra l d inZ i l e i Na þ iona le a Român ie i , l a Cãminu l Cu l tu ra l d inZ i l e i Na þ iona le a Român ie i , l a Cãminu l Cu l tu ra l d insa tu l B radu s -a des fãºu ra t f es t i v i t a tea desch ide r i isa tu l B radu s -a des fãºu ra t f es t i v i t a tea desch ide r i isa tu l B radu s -a des fãºu ra t f es t i v i t a tea desch ide r i isa tu l B radu s -a des fãºu ra t f es t i v i t a tea desch ide r i isa tu l B radu s -a des fãºu ra t f es t i v i t a tea desch ide r i if es t i ve a "Cen t ru lu i de pãs t ra re º i p romova re afes t i ve a "Cen t ru lu i de pãs t ra re º i p romova re afes t i ve a "Cen t ru lu i de pãs t ra re º i p romova re afes t i ve a "Cen t ru lu i de pãs t ra re º i p romova re afes t i ve a "Cen t ru lu i de pãs t ra re º i p romova re at rad i þ i i l o r º i meº teºugu r i l o r " .t r ad i þ i i l o r º i meº teºugu r i l o r " .t r ad i þ i i l o r º i meº teºugu r i l o r " .t r ad i þ i i l o r º i meº teºugu r i l o r " .t r ad i þ i i l o r º i meº teºugu r i l o r " .

reprezentante ale ansambluluifolcloric, membri ai comunitãþii,reprezentanþi din partea conduceriiadministraþiei publice localeavrigene, diverºi alþi invitaþi.

În deschiderea festivitãþii,preotul paroh greco- catolic StefanIoan Criºan a oficiat o slujbã debinecuvântare a spaþiului.

Prezent la festivitate, primarulAvrigului a adresat celor prezenþicâteva frumoase cuvinte de salutºi îmbãrbãtare, i-a felicitat pebrãdeni pentru ceea ce au realizatºi i-a asigurat pe aceºtia de sprijinulsãu pentru împlinirea acestui gende iniþiativeºi nu numai.

La rândul sãu, Marilena Durdun,sufletul ºi iniþiatoarea acestui proiect,coordonatoarea Ansamblului"Zãluþa" a mulþumit tuturor pentruprezenþã, a þinut sã aprecieze

sprijinul acordat de fiecare pentrurenovarea ºi amenajarea acestuispaþiu ºi a þinut sã mai menþionezecã aici nu va fi un simplu muzeu alsatului, ci un spaþiu viu, undesãptãmânal se vor desfãºuraºezãtori, dar ºi alte activitãþi, undeansamblul îºi va putea þinerepetiþiile, dar ºi un spaþiu unde vorputea fi primiþi diverºi oaspeþi aioraºului Avrig sau ai comunitãþiisatului Bradu. Am mai aflat cã, înurma acestei deschideri festive,femeile din Bradu intenþioneazã sãse organizeze într-o structurãasociativã care sã le ajute sã-ºivalorifice diversitatea de produsece ar urma sã le producã în urmaacþiunilor de voluntariat (obiecte deîmbrãcãminte croºetate sau croiteºi cusute, decoraþiuni, mici bijuterii,gemuri ºi compoturi etc), banii astfelobþinuþi urmând a fi folosiþi pentrufinanþarea unor diverse proiectecomunitare.

În continuarea festivitãþii, ceiprezenþi au colindat ºi au cântatdiverse cântece populare ºipatriotice, au socializat ºi auînchinat un pahar aniversar.

La Oranjeria fostei Re`edin\e devarã a baronului Samuel vonBrukenthal (Preventoriul) din Avrigs-a desfã`urat în data de 12decembrie, seminarul ”Natura2000 `i comunitatea ”. Ac\iunea afost organizatã de Asocia\ia Mun\iiFãgãra`, în cadrul Proiectului”Managementul integrat al siturilorNatura 2000 Mun\ii Fãgãra` `iPiemontul Fãgãra`", aflat în plinproces de implementare.

Prin organizarea acestuiseminar, responsabilii proiectului audori sã informeze, cât mai complet`i complex, to\i factorii interesa\i(primãrii, consilii jude\ene, grupuride ac\iune localã, ONG-uri, institu\iidin domeniul agriculturii `i protec\ieimediului etc.) pentru a cunoa`tenecesitatea conservãrii speciilordin zonã, în scopul îmbinãrii armo-nioase cu dorin\ele economicelocale în cadrul procesului deelaborare a planului de manage-ment integrat al celor douã situri.

În cele câteva ore aleseminarului, diver`i responsabilisau colaboratori în cadrul

Seminarul ”Natura 2000 `i comunitatea”, la Seminarul ”Natura 2000 `i comunitatea”, la Seminarul ”Natura 2000 `i comunitatea”, la Seminarul ”Natura 2000 `i comunitatea”, la Seminarul ”Natura 2000 `i comunitatea”, la AAAAAvrigvrigvrigvrigvrigproiectului au prezentat, prinmodalitã\i moderne `i practice,aspecte `i probleme actuale privindconservarea capitalului natural alecelor douã situri, elemente referi-toare la managementul durabil alpaji tilor din aceste regiuni, chestiunilegate de impactul activitã\ilorumane asupra râurilor din zonã,informari diverse despre conser-varea acvilei \ipãtoare mici înPiemontul Fãgãra`, restaurareaecologicã a pãdurilor `i habitateloracvatice din bazinul superior alDâmbovi\ei etc.

Prezentãrile, ce în mai multerânduri au fost ”pigmentate” `i cuscurte sesiuni de întrebãri `irãspunsuri, au fost urmate decrearea câtorva grupuri de lucru,ce au avut ce temã identificareaproblemelor actuale, a solu\iilor,etapelor `i mãsurilor necesarepentru men\inerea unui statut deconservare favorabil al capitaluluide interes comunitar din ariaproiectului. Au fost structurate patrumari subiecte (Fondul forestier `icinegetic, Paji`tile, Ecosistemele

acvatice `i Planurile de dezvoltare`i proiectele de infrastructurã),dezbaterile fiind `i de aceastã datã,deosebit de interesante.

La seminar au participat repre-zentan\i ai Asocia\iei ”Mun\iiFãgãra`”, responsabili din parteaunor autoritã\i ale statului (APIA,Agen\ia pentru Protec\ia Mediului,direc\ii silvice, consilii locale `ijude\ene, primãrii), organismeneguvernamentale etc, din jude\ele”acoperite” de cele douã situriNaura 2000.

Proiectul „Managementul inte-grat al siturilor Natura 2000 Mun\iiFãgãra` i Piemontul Fãgãra`” estefinan\at prin Programul Opera\ionalSectorial ”Mediu” 2007 – 2013.

Cele douã situri Natura 2000,"Piemontul Fãgãraº" ºi "MunþiiFãgãraº", se întind pe suprafe\elea 27 de unitã\i administrativ-teritoriale din judeþele Sibiu (TurnuRo`u, Racovi\a, Avrig, Porumbacude Jos, Câr\i`oara, Arpa`u deJos), Braºov (Victoria, Ucea,Vi`tea, Sâmbãta de Sus, Drãgu`,Lisa, Recea, Hârseni, ~inca, ~inca

Nouã, Zãrne`ti), Argeº (Rucãr,Valea Mare Pravã\, Lere`ti,Nuc`oara, Arefu, Brãdule\,Salatrucu) ºi Vîlcea (Peri`ani,Boi`oara, Câineni). În total,suprafaþa ocupatã de cele douãsituri este de 243.627,27 ha.

Situl "Munþii Fãgãraº" este aldoilea ca suprafaþã din România,dupã Delta Dunãrii.

Serviciul Public ComunitarLocal de Evidenþã a PersoanelorAvrig (SPCLEP) anunþã toþicetãþenii cu domiciliul stabil înlocalitatea Mârºa, ce nu aumenþionat pe actul de identitatenumele strãzii, sã se prezinte lasediul serviciului, pentrueliberarea unui nou act deidentitate.

De asemenea, SPCLEP Avrigaduce la cunoºtinþã urmãtoarele:

- vã rugãm sã vã verificaþivalabilitatea actelor de identitate(buletine de identitate, cãrþi deidentitate, cãrþi de identitate

ANUNÞ IMPORANUNÞ IMPORANUNÞ IMPORANUNÞ IMPORANUNÞ IMPORTTTTTANT!!!ANT!!!ANT!!!ANT!!!ANT!!!provizorii);

- persoanele care au actul deidentitate expirat, sau careurmeazã sã expire, sunt obligatesã se prezinte la sediul serviciuluide evidenþã

cu 15 zile înainte de expirare.De asemenea, persoanele care

au acte de identitate pierdute,furate sau distruse, sunt obligatesã se prezinte la sediul serviciuluipentru punerea în legalitate cuacte de identitate, având asupralor urmãtoarele documente:

- documentul de identitateexpirat;

- cartea de alegãtor (unde estecazul);

- certificatul de naºtere (copieºi original);

- certificatul de cãsãtorie (copieºi original);

- certificatul de deces (copie ºioriginal)- unde este cazul;

- sentinþã divorþ- definitivã ºiirevocabilã (original ºi copie)- undeeste cazul;

- dovada legalã privind spaþiulde locuit (ex. contract devânzare- cumpãrare, închiriere,adeverinþã de la Primãrie pentrumediul rural ºi urban etc)- copie

ºi original;- certificatele copiilor sub 14 ani

(original ºi copie)- unde este cazul;- dovada achitãrii contravalorii

actului de identitate (chitanþã de7 lei de la Casieria Primãriei Avrig);

- dovada achitãrii taxeiextrajudiciare de timbru (chitanþãde 5 lei de la Casieria PrimãrieiAvrig);

- imaginea necesarã cãrþii deidentitate se preia la sediulserviciului, cu mijloace informatice.

Mai multe informaþii puteþiobþine la sediul serviciului- Avrig,strada Gheorghe Lazãr, nr. 10.

PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICULPROGRAM DE LUCRU CU PUBLICULPROGRAM DE LUCRU CU PUBLICULPROGRAM DE LUCRU CU PUBLICULPROGRAM DE LUCRU CU PUBLICULServiciul Public Comunitar Local de Evidenþã a Persoanelor Avrig

LUNI 8.30-13 - cãrþi de identitate- primirea documentelor ºieliberãri

14- 15.30 - eliberãriMARÞI 8.30- 13 - cãrþi de identitate- primirea documentelor ºi

eliberãri16- 18 - eliberãri

MIERCURI 8.30- 13 - cãrþi de identitate- primirea documentelorºi eliberãri

14- 15.30 - eliberãriJOI 8.30- 13 - cãrþi de identitate- primirea documentelor ºi eliberãri

14- 15.30 - eliberãriVINERI 8.30- 12.30 - cãrþi de identitate- primirea documentelor ºi

eliberãri

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

44

Noi, oamenii, ne-am obi`nuit sãtrãim o via\ã amestecatã cupropriile noastre dorin\e. Aproapecã nici nu mai suntem în stare sãne gãsim via\a printre dorin\ele pecare le avem, dorin\e din ce în cemai numeroase `i cu preten\ii totmai mari. ~tim, totu`i, un lucru `ianume, cã, împlinirea dorin\elor neprocurã cea mai mare plãcere.Din aceastã pricinã, însã, suntemaproape în permanen\ã tri`ti. Dece? Pentru cã, a`a cum arãta unteolog contemporan, nici chiar înpropriile lor plãsmuiri oamenii nugãsesc o lini`te durabilã.

Existã o legãturã strânsã întredorin\e, plãcere `i triste\e, a`aîncât, Sfântul Maxim Mãrturisitorulvorbe`te despre sursa triste\ilornoastre ca fiind plãcerea, rezultatãîn urma împlinirii dorin\elor. Cu câtmai multe dorin\e, cu atât maimultã plãcere rezultatã dinîmplinirea lor, apoi, triste\ea cã totuleste atât de efemer.

Dacã înlocuim cuvântul plãcerecu dorin\ã, vom vedea cã sursatriste\ii noastre sunt dorin\elenoastre. Dar, în ultima vreme,pânã `i dorin\ele noastre s-autransformat în interese. Într-o

Crãciunul `i împlinirea dorin\elorCrãciunul `i împlinirea dorin\elorCrãciunul `i împlinirea dorin\elorCrãciunul `i împlinirea dorin\elorCrãciunul `i împlinirea dorin\elormanierã mai modernã, interesul arînsemna cãutarea individualã autilului, succesul cu orice pre\.Însã, avertismentul în legãturã cupromovarea în mod exclusiv ainteresului este cã, efectul lui estecel al bumerangului. Astfel,urmãrirea brutalã a scopurilorindividuale este vãtãmãtoareacestor scopuri `i pãcii înansamblu, este vãtãmãtoareritmului muncii `i bucuriilor `i - prinefect invers - individului însu`i.

De ce \inem sã spunem acestelucruri acum? Pentru cã ne aflãmîn prag de Crãciun, când dorin\elenoastre se cer împlinite. De ce?Pentru cã, de Crãciun, a`a cumbine `tim, se împlinesc dorin\e.Dumnezeu Însu`i împline`tedorin\a oamenilor. De fapt, singuradorin\ã care ar trebui sã-lmotiveze pe om, sã-l punã înmi`care: mântuirea. O dorin\ãuitatã tot mai mult în zilele noastre.Oamenii se exprimã mai degrabãa`a: Ce mântuire? Însã,mântuirea omului este în centrulSãrbãtorii Crãciunului, deoarece,prin Întruparea Fiului luiDumnezeu se împline`te în modobiectiv tocmai aceastã dorin\ã.

Dar, oamenii, nu se mul\umescniciodatã doar cu atât. Cuîmplinirea unei singure dorin\e. Eivor tot timpul altceva... mai mult.

Totu`i, de ce insistãm sã vorbimdespre aceste lucruri acum?Deoarece nu a trecut mult timp decând l-am prãznuit pe SfântulIerarh Nicolae, "dãtãtorul dedaruri". ~i, oamenii, sunt, astãzi,înnebuni\i dupã cadouri. Ce estecadoul? Este darul jefuit devaloarea lui umanã, este darul îndimensiunea lui strict materialã. Deaceea, Sfântul Nicolae nu a dãruittatãlui fetelor sãrace câte o pungãcu bani. Nu. El i-a dãruit `i le-adãruit celor trei fete sãraceposibilitatea de a-`i pãstra intactãfecioria, a`ezarea sufleteascã.Cadoul este rudã apropiatã cuinteresul, fapt pentru care el seconstituie în valoare de schimb,comercialã. O valoare care nuelibereazã, ci, mai degrabãînrobe`te. Darul, în schimb, are ovaloare personalã.

Din acest motiv, ceea ce Îicerem noi lui Dumnezeu înrugãciune nu este sã ne facã uncadou, ci, sã ne dãruiascã dareacea bunã `i darul desãvâr`it. În

legãturã cu o altã rugãciune,denumitã Rugãciunea inimii, seface la un moment datrecomandarea de a fi foarte atentcel ce o practicã, sã nu cumva sãintroducã odatã cu numele luiIisus în sufletul sãu `i alte dorin\e,strãine, pe care mintea le poateamesteca cu rugãciunea.

Iisus, ”numele cel preadorit”,a`a cum este pomenit în slujbaacatistului, este Numele Vie\ii. Ori,noi, repetând în permanen\ãNumele lui Iisus `i încercând sã Îltransformãm în fiin\a noastrã,încercãm, de fapt, sã ne umplemfiin\a de via\ã, ca sã avem via\ãdin bel`ug. Însã, dacã amestecãmdorin\ele noastre cu rugãciuneainimii, amestecãm dorin\elenoastre cu via\a, încercãm sã dãmvia\ã sau sã umplem de via\ãdorin\ele `i rãmânem noi goi devia\ã.

Este foarte concludent în acestsens episodul prezentat de SfântaEvanghelie a Duminicii a douãzeci`i cincea dupã Rusalii, cu omulcãzut între tâlhari (Lc. 10, 25-37).Tâlharii sunt dorin\ele noastrecare nasc patimi. Cu cât le hrãnimmai mult, ele ne dezbracã de

slava `i de via\a cu care ne-aînve`mântat Dumnezeu, netâlhãresc `i ne lasã ”abia vii”, lamarginea existen\ei, pânã cândHristos, Samarineanul milostiv, neridicã `i ne dãruie`te via\ã. El nedã via\ã, nouã, celor care,încercând sã dãm via\ã dorin\elornoastre, rãmânem goi, dezbrãca\ide via\ã.

În fond, trebuie sã nerãspundem la o întrebare: ce nedorim noi? Sã trãim noi, sau sãtrãiascã dorin\ele noastre? Nelãsãm pe noi pradã dorin\elor, înloc sã dãruim lui Dumnezeu, a`acum spune psalmistul, toatedorin\ele inimii noastre.

Astfel, ajungem sã ne dorimdorin\ele, din pricinã cã, avemimpresia cã în ele este via\ã. Dar,în ele nu se aflã decât via\a pecare le-o dãm noi `i pe caren-o mai primim înapoi. Dacã nefamiliarizãm atât de mult cudorirea dorin\elor, tot ce primim,fie `i nea`teptat, se transformãîn element care ne înrobe`te,cãruia îi cãdem pradã. Deaceea, oamenii s-au obi`nuitsã-i cumpere pe ceilal \i princadouri, aten\i i , care, odatã

oferite sau odatã primite, setransformã lan\uri, în obiecte aledorin\ei, însã, din pãcate pentrunoi, niciodatã în via\ã. Via\ã nupoate dãrui decât Fiul luiDumnezeu ce Se na`te înpe`tera Bethleemului, Dar demântuire pentru to\i oamenii.

De aceea, lumea, care esteazi atât de plinã de dorin\e `i decadouri `i atât de goalã de ”dar”si de via\ã, crede cã dorin\elene dau un plus de via\ã. ~i nueste a`a. Din acest motiv,oamenii ajung sã î` i oferecadouri lor în`ile. Cum esteposibil a`a ceva? Simplu.Fãcând totul, dar, absolut tot cele stã în putin\ã pentru a ob\ineceea ce î`i doresc. Nu conteazãpre\ul. Dorin\a sau, poate,interesul, primeazã.

~i nici mãcar nu realizãm, nicimãcar nu ne dãm seama cum necheltuim via\a, nu pentru a neîmplini pe noi suflete`te, nupentru a ne împlini via\a, cipentru a ne împlini... dorin\ele.Oare, chiar meritã?!

PrPrPrPrPr. V. V. V. V. Vasile GAFTasile GAFTasile GAFTasile GAFTasile GAFTON,ON,ON,ON,ON,protopopul protopopul protopopul protopopul protopopul AAAAAvriguluivriguluivriguluivriguluivrigului

Ajuns la etapa de con`tien-tizare `i informare a publicului,proiectul LIFE ce are ca temãprotejarea `i conservarea acvilei\ipãtoare mici (Aquila pomarina).a cãpãtat forma unor expozi\iiitinerante în primãriile `i `colile dinsiturile cheie ”acoperite” deproiect. Astfel, zilele trecutecetã\enii Avrigului ce au avut derezolvat diverse chestiuni laPrimãrie, au avut ocazia de a seinforma, de pe un panou modularamplasat în holul institu\iei, despreimportantul proiect de conser-vare a acestei specii dar au pututvedea `i diverse imagini desprenecesitã\ile de cuibãrit `i hranãale acvilei `i felul în careactivitã\ile din silviculturã `iagriculturã din aceste zone pot fiderulate, în a`a fel încât sãfavorizeze prezen\a speciei.

Înainte de a ajunge la Avrig,expozi\ia privind Ghidul deManagement al Habitatului

La sediul Primãriei oraºului Avrig se pot depune actele necesare învederea obþinerii ajutorului pentru încãlzirea locuinþei cu gaz, energieelectricã, lemne sau combustibili petrolieri.

Formularele pot fi obþinute de la Servicul Public de Asistenþã Socialã.Alãturi de acestea, fiecare solicitant va depune urmãtoarele documente:

- copii xerox acte de identitate pentru toþi membrii familiei sau copiidupã livretul de familie;

- copie act de proprietate sau închiriere a locuinþei de domiciliu;- copie carte de identitate a vehiculului, în cazul posesorilor de

autoturisme sau motociclete;- copie facturã gaz- cât mai recentã (daca este cazul);- adeverinþã vizatã de compartimentele Registru Agricol ºi Impozite

ºi Taxe locale din cadrul primãriei;

- adeverinþã venituri: PENTRU PENSIONARI- cupon pensiePENTRU SALARIAÞI- adeverinþã salariuPENTRU ªOMERI- cupon ºomajPENTRU COPII- cupon alocaþiePENTRU PERSOANELE FÃRÃ VENITURI- adeverinþã de la

Administraþia Finanþelor Publice Avrig din care sã rezulte cã nu auniciun fel de venituri

- alte acte din care sã rezulte veniturile realizate.Cererile de acordare a ajutorului se pot depune pe toatã perioada

sezonului rece. Ajutorul se va acorda începând cu luna depunerii cererii,dacã aceasta a fost depusã pânã în data de 20 a lunii respective, saucu luna urmãtoare depunerii cererii, dacã aceasta fost depusã dupãdata de 20 a lunii.

Se depun dosarele pentru ajutorul de încãlzireSe depun dosarele pentru ajutorul de încãlzireSe depun dosarele pentru ajutorul de încãlzireSe depun dosarele pentru ajutorul de încãlzireSe depun dosarele pentru ajutorul de încãlzire

Expozi\ii itinerante despre acvila \ipãtoare micãExpozi\ii itinerante despre acvila \ipãtoare micãExpozi\ii itinerante despre acvila \ipãtoare micãExpozi\ii itinerante despre acvila \ipãtoare micãExpozi\ii itinerante despre acvila \ipãtoare micãspecific Acvilei |ipãtoare Mici afost prezentã în 18 primãrii dinPodi`ul Hârtibaciului, localitã\ilede la poalele mun\ilor Fãgãra` `iDealurile Târnavelor – ValeaNirajului, unde a fost vãzutã întotal de aproximativ 7000 depersoane. În situl Natura 2000”Piemontul Fãgãra`”, expozi\ia afost prezentã în 7 primãrii undea fost vãzutã de peste 3500 delocuitori ai acestei zone. Printrelocalitã\ile de la poalele mun\ilorFãgãra`, unde a fost prezentãexpozi\ia, s-au numãrat Cîr\i-`oara (jude\ul Sibiu), Victoria,Drãgu`, Sâmbãta de Sus, Vi`teade Jos, Fãgãra` (jude\ul Bra`ov).

”Aceastã expozi\ie reprezintãun bun prilej pentru proiectulLIFE sã promoveze în rândulfactorilor de interes locali Ghidulde Management al Habitatuluispecific acvilei \ipãtoare mici.Acest document are o însem-nãtate deosebitã deoarece el va

putea sta la baza activitã\ilor deconservare care se vordesfã`ura în siturile Natura 2000în care specia cuibãre`te.

Popula\ia localã a fost, deasemenea, con`tientizatã prinintermediul acestor expozi\ii defaptul, cã acvila \ipãtoare micãeste o pasãre a cãrei prezen\ãîntr-o zonã aratã cã activitã\iledesfã`urate de cãtre localnici suntîn armonie cu legile naturii, fãrãsã o afecteze în mod semnificativ.Prezen\a acestei pãsãri este unsemn bun pentru orice zonã carevrea sã se promoveze prinvalorile sale naturale, recoman-dând paji`tile cu înaltã valoarenaturalã, fiind un indicator pentrucertificarea pãdurilor `i un motivtemeinic pentru dezvoltarea eco-turismului”, ne-a spus MihaiProca, responsabil al proiectului.

Cea de-a doua expozi\ieitinerantã, prezentã în institu\ii deînvã\ãmânt, a avut un scop

educativ pentru elevii din siturileNatura 2000 din centrul \ãrii.Ace`tia l-au cunoscut pe Piciu `iGeneralul, personajele principaleale serialului de benzi desenatedestinat acvilei \ipãtoare mici,postat pe site-ul proiectului(www.pomarina.ro/RO/serial).

”Prin aceastã expozi\ie ne-ampropus sã-i atragem pe elevi înlumea acvilelor \ipãtoare mici,benzile desenate ilustrând, într-omanierã hazlie, via\a acestorpãsãri deosebite. Expozi\ia cubenzile desenate a fostprezentã în 15 `coli din cele treisituri Natura 2000 cheie aleproiectului LIFE, unde a fostvãzutã de peste elevi. În cele 7`coli `i o tabãrã `colarã dinPiemontul Fãgãra` (regiune cecuprinde `i zona de sud-est ajude\ului Sibiu), expozi\ia a fostvãzutã de aproximativ 2200 deelevi.”, ne-a mai informat MihaiProca.

Marþi, 3 decembrie, la sediulAsociaþiei Generale a Inginerilor dinRomânia (filiala Mârºa) din cadrulIncubatorului de Afaceri, s-a desfã-ºurat o întâlnire prilejuitã de organi-zarea Laboratorului de Energie al

Conferinþã despre eficienþa energeticã, la Incubatorul de Conferinþã despre eficienþa energeticã, la Incubatorul de Conferinþã despre eficienþa energeticã, la Incubatorul de Conferinþã despre eficienþa energeticã, la Incubatorul de Conferinþã despre eficienþa energeticã, la Incubatorul de Afaceri din MârºaAfaceri din MârºaAfaceri din MârºaAfaceri din MârºaAfaceri din Mârºa

proiectului RENERGY: Strategiiregionale pentru comunitã\i efi-ciente energetic.

La eveniment au participatoficialitãþi ºi autoritãþi naþionale,judeþene ºi locale, parteneri ºtiinþifici

ºi academici ai programului, repre-zentanþi ai spectrului politic local,consumatori ºi experþi consultanþi,reprezentanþi ai comunitãþii locale.

Tema Laboratorului Energetic afost „Transferabilitatea bunelorpratici ºi noilor idei create în cadrulparteneriatului RENERGY în sco-pul elaborãrii noii planificãri urbaneîn domeniul eficienþei energetice”.

Cu acest prilej, cei prezenþi,reþeaua de parteneri a proiectuluiRENERGY, au efectuat diverseprezentãri ºi studii, au discutatdespre eficienþa energeticã- unconcept elaborat ca urmare aimplementãrii Programului „EnergieLocalã- Contribuþia localã pentrucombaterea schimbãrilor climatice -Model integrat pentru comunitãþieficient energetice prin valorificarearesurselor de energie regenerabilã,investitori în domeniu , reprezen-

tanþi ai comunitãþii locale”.Proiectul RENERGY, în care

sunt implica\i 12 parteneri europeni(provincii, diverse organisme ºtiiþi-fice, academice ºi din domeniul cer-cetãrii energetice, administraþii aleunor oraºe, asociaþii ale municipiiloretc) este coordonat, în calitate deLider de Proiect, de ProvinciaPotenza (Italia). Prin acest proiect,Avrigul are un buget total în valoa-re de 91.005 euro, din care, finan-þarea Uniunii Europene este de85% (77.354 euro), iar cofinan-þarea (contribuþia localã) este de15% (13.651 euro).

Obiectivul general al proiectuluiRENERGY constã în îmbunãtãþireaºi eficientizarea, prin cooperareinterregionalã, a politicilor locale/regionale de energie durabile, caun rãspuns la strategiile generaleºi la angajamentele UE , în special

Strategia Energeticã în 2020.Obiectivul specific al proiectului

RENERGY presupune crearea decondiþii mai bune pentru investiþii îneconomia verde, ceea ce vacontribui la creºterea economicã,

crearea de locuri de muncã ºicreºterea calitãþii vieþii.

Informaþiile ne-au fost oferite deMirela Petrar, coordonatorprogram „ENERGIE LOCALÔAVRIG.