Hayek - Tipuri de ordine in societate

5/11/2018 Hayek - Tipuri de ordine in societate

1/11

Colectia de filosofie politics a Editurii ALL este coordonata deConf. u n iv . d r , Ad r ia n -P aul IliescuLect, univ. dr. Mihail-Radu Solcan

Urmatoarele aparitii in aceasta colectie includ:Michael Oakeshott Rationalismul in polttlcaAdrian-Paul I1iescu Conservatorismul britaoic

Individualismul politic(antologie editata de ,M.R. So1can)

I n EdituraALLColectia SOCIOLOGIE - POLITOLOGIE - PEDAGOGIE:Mic dictionar de sociologie - Lisette Coanda, Florin Curta -1993, 1994,Miinedemocratia cretina i viitorul Romanle] -Ulm Spineanu - 1993,Pedagogie- loan Bontas - 1994.Depatru ori in fata urnelor - P. Campeanu - 1993.Managementul resurselor nmane.Misurarea performantelor profesiooale - Horia Pitariu - 1994.Cele7 obinulnte ale persoanelor foarte eficiente -Stephen R. Covey - Shuster & Simon -traducere Maricica Botescu - 1994.Oameni de stat intr-o lume a lnterdependentelor:Adenauer, De Gaulle, Thatcher, Reagan, Gorbaciov -Ghi~ Ionescu - Longman Group UK Ltd -traducere Roxana Aura Duma '

F ILOSOFI E P OL IT I CATEXTE FUNDAMENTALE

LIMITELE PUTERII

Volum editat deAdrian'-Paul lliescu

~iMihail-Radu Solean

Editura ALLBucure~ti


2/11

134 LlMITELE PUTERII

Tipuri de ordine in societate

Putem numi 0 multime de oameni "societate" atunci cindactivitatile lor sint coordonate una in raport cu cealalta, Insocietate, oamenii pot urmari cu succes telurile lor deoarece eistiu la ce se pot astepta din partea semenilor lor: Cu alte cuvinte,relatiile lor vadesc 0 anumita ordine. Cum se naste sau cumpoate fi realizata 0 asemenea ordine in cadrul activitati lordiverse a milioane de oameni este problema centrala a teorieisociale ~ia politicii sociale I.

Uneori este contestata insa~i existenta unei asemeneaordini, susjinindu-se ca societatea ori, ca un caz particular,activitatile sale economice - sint "haotice". Completa absenjaa oricarei ordini nu poate fi insa sustinuta in mod serios. Ceicare se piing de caracterul "haotic" al societati i vor probabil saspuna ca ea nu este atit de ordonata pe cit s-ar cuveni sa fie.Caracterul ordonat al societajii existente actualmente poate, intr-adevar, fi mult lrnbunatatit ; dar criticile aduse se datoreaza inprincipal faptului ca atit ordinea existenta cit si felul in care seformeaza ea nu sint lesne sesizate, Omul simplu va fi constient

Conceptul de ordine a dobindit recent 0 pozijie centrala In stiinjelesocialc, In mare masura prin opera luiWalter Eucken, precum ~i a prietenilor~ielevilor sai, care sunt cunoscuti sub numele de "Cercul Ordo", dupa titlulanuarului Ordo pe care iI publica, Pentru alte exernple de util izare aterrnenului, vezi J .J . Spengler "The Problem of Order in Economic Affairs"Southern Economic Journal, iulie 1948, reeditat In 1.1. Spengler ~iW.R.Allen (ed.) Essays on Economic Thought, Chicago, Rand. MacNally, 1960;R. MeimbergAlternativen der Ordnung, Berlin, Duncker&Humblot, 1956;si, relevant intr-un mod mai indirect ca mod de a trata unele din problernelefilosofice implicate, W.D. Oliver, Theory of Order, Yellow Springs, Ohio,Antioch Press, 1951. (N.A.)

FRIEDRICH A. HAYEK 135de existents- unei ordini in treburilesociale numai in masura incare..oatare ordine a fostaranjata.in mod deliberat; i el.esteinclinat sa blamezeaparenta absentaa oricarei ordini, in multdin ceeace . v e d e . in .jurul ,sau,. pe temeiul faptului carespectivele activitatii nu au. fost ordonate deliberat de nimeni.Pentru omul .obisnuit, ordinea este rezultatul unei munci deordonare executate de un spirit ordonator. Cu toate acestea, multdin ordineasocietatii de care vorbim nu este de acest tip; ichiar simpla recunoastere a faptului di. exista 0 asemeneaordine necesita un anumit numar de reflectii.Principala dificultate este c a ordinea evenimentelor socialenu poate fi in genere perceputa cu ajutorul simturilor, ci poatefi trasata de intelect. Vom spune, asadar, ca este 0 ordineabstracta i nu una concreta, Ea are, de asemenea, i uncaracter foarte complex. ~i este 0 ordine care, desi rezulta dinacjiunea oamenilor, nu a fost creata de acestia printr-o aranjaredeliberata a elementelor intr-o structura conceputa dinainte.Aceste particularitati ale ordinii soeiale sint strins legate intreele iva fi tocmai sarcina acestui eseu de a clarifica interrelatiilelor. Vom observa ca, desi nu este strict necesar ea 0 ordinecomplexa sa fie totdeauna spontana i abstracta, totusi, cu citeste mai cornplexa ordinea catre care tin t im, cu atit mai multva trebui sa ne bazam pe forte spontane pentru a 0 realiza i euatit mai mult puterea noastra de control va fi, ca urmare,limitata la sfera trasaturilor abstracte, neextinzindu-se asupramanifestarilor concrete ale ordinii respective.

Termenii "coneret" i "abstract", pe care a trebuit sa-ifolosim frecvent, .sint utilizati adesea cu diferite inlelesuri. Ar fipoate util, prin urmare, sa precizam aici sensul in care vor fifolositi. Vom descrie drept "concrete" obiectele particulare reale

Pentru o.tratare mai dezvoltata a problemei abordarii tiinpfice afenomenelor cornplexe , vezi eseul meu "The Theoryof Complex Phenomena"in Mario A. Bunge (ed.) The Critical Approach: Essays in Honor of KarlPopper, New York, The Force Press of Glencoe, [nco1963. (N.A.)


3/11

136 LlMITELE PUTEAIIoferite de catre simpiri .observatiei noastre i vomconsideradrept tdlsl1turli distincta a acestor 0biecte concrete aceea cliexista totdeauna mai multeproprietati ale lor ce dmin abia safie descoperite, decttcele pecare Iecunoastem deja sau pe CareIe-am perceput. tn comparatie cu oricare obiect determinat deacest fel icu cunoasterea nernijlocita pe care 0 putem dobindiin ceea ee-l priveste, toate reprezentarile si conceptele despre elsint abstracte, posedind un numar limitat de atribute. Toategindurile sint, In acest sens, necesarmente abstracte, cu toate eliexista grade de abstractie, fiind ceva obisnuit sa descriiIucrurile relativ mai putin abstracte, in contrast cu cele maiabstracte, ca fiind relativ concrete. Totusi, strict vorbind,contrastul dintre concret i abstract, aa cum ilvom folosi noi,este acelasi cu contrastul dintre un fapt relativ la care timtotdeauna numai unele atribute abstracte, putind oricinddescoperi ialte atribute, itoate acele imagini, idei iconceptepe care Ie retinem atunci cind nu rnai avem in fata obiectulparticular respecti v'.Distinctia dintre 0 ordine abstracta i una (relativ) concretaeste, desigur, aceeasi cu cea dintre un concept cu conotatie(intensiune) restrinsa si, prin urmare, cu denotatie larga, pe deo parte, i un concept cu conotatie bogata dar cu denotatiecorespunzatoare ingusta, pe de alta. 0 ordine abstracta de unanumit tip poate cuprinde muite manifestari diferite ale ordiniirespective. Distinctia devine importanta indeosebi in cazulordinilor cornplexe bazate pe 0 ierarhie de relajii de ordonare,caz in care mai multe asemenea ordini pot fiin acord cu privirela principiile ordonatoare mai generale, dar difera cu privire la

Pentru 0 prezentare utill i a relatie i abstractlconcret ~i, mai ales, pentrusernnificapa sa in jurisprudenta, vezi K. Englisch, "Die Idee derKonkretisierung in Rechtswissenschaft Un serer Zeit", Heidelberg,Abhdndlungen der Heidelberger Akademie der Wissenscha/ten. Phi1. Hist,Klasse, I , 1953. (N.A.)

FRIEDRICH A. HAYEK 137

Ii

celelalte, Ceea ce este semnificativ in contextul. de fati\este capoate fi important ca 0 ordine sa posede anumite trasaturiabstracte indiferent de manifestarile sale concrete ica poate stainputerile noastre sa facem ea 0 ordine ce se formeaza spontansa aiba acelecaracteristici dezirabile, dar nu i sl1determinammanifestarile concrete sau pozitia elementelor individuale.Ideea sirnpla a unei ordini de tipul celei ce rezulta atuncicind cineva aseaza partile unui tntreg prefigurat la locurilepotrivite lor se aplica tn multe domenii ale societatii. 0asemenea ordine se realizeaza aranjind relatiile dintre p11rJiconform unui plan dinainte conceput pe care in domeniul sociali1 numirn organizare. Masura in care puterea multor oamenipoate fi amplificata printr-o asemenea coordonare deliberata aeforturilor lor este bine cunoscuta i multe din realizarileomului au la baza utilizarea acestei tehnici. Este 0 ordine pecare noi 0 intelegem deoarece tim cum a fost ea realizata. Daracesta nu este unicul, ~inici principalul tip de ordine pe care sebazeaza aetivitatea societati i; i nici n-ar putea fi produsa tnacest fel intreaga ordine a societapi.

Descoperirea ca in societate exista i ordini de un alt tip,care n-au fost proiectate de oameni, dar au rezultat din acjiuneaindivizilor, tara ca ei sa fi intentionat sl1 creeze 0 asemeneaordine, este 0 realizare a teoriei sociale - sau, mai curind, tocmaiaceasta descoperire este cea care a ararat eli exista un obiectal teoriei sociale, Ea a zguduit convingerea adinc inradacinataa oamenilor ca oriunde exista ordine trebuie sa existe i 0persoana care a creat ordinea respectiva, A avut consecinte careau depasit eu mult sfera teoriei sociale, intrucit a fumizat iideile ce au facut posibila explicatia teoretica a structuriifenomenelor biologice", Iar in sfera socials, ea a fumizat

4 Tori cei trei savanji au descoperit independent unul fatli de altul,evo lut ia b iolog ica, Da rwin . Wa llace i Spencer, si -au de riva t ide ile - luc ruunanim recunoscut - din conceptele obisnuite ale evolutiei socia le (N. A.).


4/11

138 LlMITELE PUTERIIfundamentul unut argument sistematic in favoarea libertatiiindividuale. .

Acest tip de ordine, care caracterizeaza : nu numaiorganismele biologice (la care seJimiteaza acum indeobsteintelesul termenului "organism", inJeles care initial era mult mailarg) este unul de ordine care nu a fost creata de nimeni, ci s~aformat de la sine.

Tocmai din acest motiv ea este de obicei numita ordine"spontana" sau, uneori (pentru motive ce rarnin inca sa fieexplicate), ordine "policentrica". Dad! injelegem fortele cedetermina 0 asemenea ordine, Ie putem folosi creind conditiilein care ea se va forma de la sine.Aceasta metoda indirecta de a realiza ordinea are avantajulca poate fi folosita pentru a produce ordini mult mai complexedecit oricare ordine pe care am putea-o produce asezind fiecarepiesa individuals la locul sau potrivit. Ea are insa dezavantajulca ne permite sa determinam numai caracterul general alordinii care va rezulta in final, nu tnsa i detalii le ei, Folosireaei amplifica, intr-un sens, puterile noastre: ea ne pune in situatiade a produce ordini foarte complexe pe care nu le-am puteaniciodata produce asezind elementele individuale in locurile lor.Totusi puterea noastra asupra aranjamentului specific at partilorin cadrul unei asemenea ordini este mult mai limitata decitasupra ordinii pe care 0 producem asezlnd individual partile la .locul lor. Singurele lucruri pe care le putem pastra sub controlsint anumite trasaturi abstracte ale unei asemenea ordini, nuinsa si detaliile sale concrete.

Toate acestea sint lucruri familiare in domeniul fizic ieelbiologic. N-am putea niciodata produce un cristal asezind direct,la locul ei, fiecare molecula individuala din care este alcatuit.Putem insa crea conditiile in care un asemenea cristal se vaforma de Ia sine. Chiar daca in acest scop utilizam anumiteforte pe care le cunoastem, putem totusi sa nu determinamnicicum pozijia pe care 0 va ocupa in cristal 0molecula anumeinici chiar marimea sau pozitia numeroaselor cristale formate.

FRIEDRICH A. HAYEK 139in mod CU I totul asemanator, putemcrea conditi ile in care -vaereste i se va dezvolta un organism biologic. Dar totceea ceputem face in acest sens este sa cream conditiile .favorabileacestei cresteri, fiind capabili sa determinam forma i structurace va rezulta nurnai in limite foarte inguste. Acelasi lucru seaplica i ordinitor sociale spontane.In cazul anurnitor fenomene sociale, cum este limbajul,faptul cli ele au 0 ordine pe, care nu a proiectat-o deliberatnimeni ipe care trebuie abia s-o descoperim este actualmenteunanim recunoscut. In aceste domenii am scapat in sfirsit decredinta naiva ca orice aranjament ordonat de particomponente care este de ajutor pentru om, in urmarirea [elurilorsale, trebuie neaparat sl1se datoreze unei persoane care l-ar ficreat. A fost 0 vreme cind se credea ca toate acele institutiiutile care slujesc relatiilor dintre oameni, cum ar fi limbajul,morala, scrisul sau banii, trebuie sa se datoreze neaparat unuiinventator sau legiuitor individual ori unei intelegeri explicitestabili te intre inJelepti care au cazut de acord asupra anumitorpractici utile'. Azi intelegem procesul prin care s-au formattreptat aceste institutii, prin aceea ca oamenii au invatat sa secomporte in conformitate cu anumite reguli - reguli pe care tiausa le urmeze cu mult lnainte sa apara nevoia de a Ie formulain cuvinte,

Dar, daca in aceste cazuri mai simple am depasit credintaca, oriunde gasim 0 ordine sau 0 structura regulata ce slujestescopurile omului, trebuie sa fi existat i 0 minte ce a creatdeliberat aceasta ordine, in multe alte domenii noi nurecunoastem inca.existenja acestor ordini spontane, Inca ne maicramponam de 0 separatie, adinc inradacinara in gindireaoccidentala inca din epoca antichitatii clasice, intre lucruri ce-i datoreaza ordinea "naturii" si ordini ce si-o datoreaza

Cf. , de ex. , exemplelor ofe rite de Denys Hay, Polydore Yergii. Oxford,Clarendon Press, 1952, cap.3. (N. A.)


5/11

140 LtMITELE PUTERIt"conventiilor" stabilite intre oameni". Multor oarneni Ii se - pareinca a fi un lucrustraniu, de necrezut, ca.ordinea poate saapara fara a fi absolut independenta de actiuni, ci ca efectneprevazut al conduitei pe care oarnenii au adoptat-o fara safi avut in minte, ca tel, aceasta ordine. Si, totusi, mult din ceeace numim noi cultura' este tocmai 0 asemenea ordine crescutaspontan eare nu a aparut nici in mod absolut independent deactiunea omului, niei intentionat, ci printr-un proces care se afll1undeva intre aceste doua posibilitati care multa vreme fuseseraconsiderate drept singurele alternative.

Gasim asemenea ordini spontane nu numai in activitateaunor institutii cum este limbajul sau legislajia (ori, mai evident,organismele biologice) ce vadesc 0 structura perrnanenta usorde recunoscut, structura rezultata dintr-o lndelungata evolutie,ci ~i in relatiile pietei care trebuie sa se formeze ~i reformezesingure, inmod continuu, in care caz numai conditii le ce conducla reconstituirea lor constants au fost modelate prin evolutie.Aspectele genet i ce ~i cele functionale nu pot fi niciodatacornplet separates.

Diviziunea muncii pe care se bazeaza sistemul nostrueconomic este eel mai bun exemplu al unei asemenea- ordinireinnoite zilnic. In cadrul ordinii create de catre piata,participantii sint in mod constant stimulati sa raspunda laevenimente pe care nu le cunosc direct, intr-un mod' careasigura f1uxul continuu al producjiei, coordonarea cantitatilordin cele mai diverse categorii de lucruri, astfel inch f1uxulinsu~i

Cf. F. Heinimann, Nomos und Physis, Basel, P_Reinhardt, 1945. (N. A.)Aici termenul "cultura" este folosit de autor in sensul pe care i-I dau

ant ropo log ii , sens mai apropiat de eel a l termenului uzua l de "c iv il iz at ie ".(NT)

Despre inseparabilitastea aspectelor genetice i functionale ale acestorfenomenc, ca ~idespre relajia generals dintre organisme ~iorganizatii, veziCarl Menger, Untersuchungen aber die Methode der Sozialwissenschaften undder politischen 6konomie insbesondere, Leipzig, Duncker & Humblot, 1883,care ramine ind tra tarea clasica a acestor subiecte. (N.A)

FRIEDRICH A. HAYEK 141

v

flu este intrerupt,toate marfurile fiind produse la un pret: eelpntm tot aut de scazut ca i acela la care oricine ar puteafumiza ultimele cantitati pee care ceilalti sint dispusi saleplateasca, Faptul d. aceasta este 0 ordine ce consta inadaptarea la 0 multitudine de circumstante pe care nici un omnu Ie poate cunoaste in totalitatea lor de unul singur este unuldin motivele pentru care existenta sa nu poate fi perceputaprintr-o simpla trecere in revista. Ordinea respectiva seconcretizeaza In relatii cum sint cele dintre preturile ~icosturilede productie ale marfurilor ~i distributia corespunzatoare aresurselor; ~i noi putem confirma ca 0 asemenea ordine existanumai dupa ce i-am reconstituit principiile in minte.

"PoI1eIe ordonatoare" pe care Ie putem folosi in asemeneacazuri sint regulile ce guverneaza comportarea elementelor dincare se formeaza aceste ordini. Ele asigura ca fiecare element

, va raspunde circumstantelor particulare care actioneaza asupralui intr-un mod din care va rezulta 0 structura generala. Fiecaregraunte de pilitura de fier, bunaoara, care este supus forteiunui magnet aflat sub foaia pe care s-a tumat pilitura, va actionaastfel ~i va reactiona in a~a fel faJa de toate celelalte, inch elese vor aranja singure intr-o figura caracteristica, a carei formagenerala poate fi prevazuta, dar nu ~i detaliile. In acest cazsimplu, elementele sint toate de acelasi fel, ireguIile constantecare deterrnina comportarea lor, 0 data cunoscute, ne-ar permitesa prevedem comportarea fiecaruia din ele pin a in cele maimici amanunte, cu conditia insa de a cunoaste toate faptele ide a putea lucra eu ele, in toata complexitatea lor.a asemenea ordine, cu caracter general bine determinat, sepoate forma i din diverse tipuri de elemente diferite, adica dinelemente alcaror raspuns la circumstante date va fiasemanator numai in unele privinje, dar nu in toate. Fonnareaunor molecule ale compusilor organici de mare complexitate neofera un exemplu de acest tip din sfera stiintelor fizice. Paptuleste insa deosebit de semnificativ pentru muIte din ordinilespontane ce se formeaza in sfera biologica i in cea sociala,Aceste ordini se compun din multe elemente diferite care vor

I

I


6/11

142 LlMITELE PUTERIIraspunde la fel acelorasi circumstante in unele privinte, dar nuin toate, Ele vor forma insa intreguri.ordonate, deoarecefiecareelement raspunde mediului sau particulareonform unor regulibine determinate. Ordinea rezulta astfel din raspunsuri separateale diferitelor elemente la circumstantele specifice ce actioneazaasupra lor si, pentru acest motiv, noi 0 descriem ca pe 0 "ordinepolicen-trica'",Exemplele fizice de ordine spontana pe care Ie-am luat inconsiderare sint instructive deoarece ele arata ca regulile pecare Ie respecta elernentele nu trebuie, bineinteles, sa fie"cunoscute" de acestea. Acelasi Iucru este valabil de cele maimulte ori i atunci cind elementele unei asemenea ordini sintfiinte vii , in speta oameni. Majoritatea regulilor pe baza caroraactioneaza omul ii ramin acestuia necunoscute": i ehiar ceeace noi numim inteligenta umaria este in mare masura un sistemde reguli care actioneaza asupra lui fara ca el sa le cunoasca,In societatile pe care Ie formeaza animalele si, in maremasura, in societatea omeneasca primitiva, structura vietiisociale este determinata de reguli de actiune care nusemanifesta prin nimic alteeva decit prin faptul di sint respectate.Nurnai atunci cind intelectele individuale incep sa difereindeajuns de mult (sau spiriteleindividuale devin rnai complexe)devine necesar ca regulile sa fie exprimate intr-o formacomunicabila astfel incit sa poata fi transmise altora pe bazade exemple, comportamentul deviant putind fi corectat, iardiferentele de vederi asupra chestiunilor ce trebuie hotariteexprimate". Desi omul nu a trait niciodata tara legi pe care

Cf. Michael Polanyi, The Logic of Liberty, Londra, Routledge and KeganPaul, 1951, p. 159. (N. A.)

10 Asupra intregii chestiuni a relatiei dintre regulile inconstiente ~iactiuneaumaria pe care n-o pot atinge aici decit sumar, vezi e seul meu "Rules ,Perception an d Intelligibility", In Proceedings of the British Academy, v. 48(1962-1963). (N. A.)

11 Se pa re , dec i, e ll e ste un dram de adeva r inpre supusa s ta reorigina rade bunatate, in care toti oamenii face au in mod spontan numai ce este bine,

FRIEDRICH A. HAYEK 143sa le respeete .:el a trait timp de rnilenii fara legi pe care sa lec u no a sc a , i n. se n su l de a . le p u te a formula.Acolo unde e1ementele ordinii sociale sint oameni.. eaindivizi, circumstanjele particulare la care react ioneaza fiecaredin ei sint cele care Ii sint cunoscute. Dar numai atunci cindraspunsurile indivizilor vadesc 0 anumita similaritate sauasculta de anumite reguli generale, va rezulta de aiei 0 ordinede ansamblu. Pentru formarea unei ordini de tip general, insa,este suficienta chiar si 0 similaritate Iimitata a raspunsurilordate de ei, adica niste reguli comune ce determina numai uneleaspecte ale comportarii lor. Lucrul important este ca aceastaordine va constitui 0 adaptare la 0 multitudine de circumstantecunoscute numai membrilor individuali, dar care, in totalitatealor, nu sint cunoscute nici unuia dintre acestia"; precum i cao asemenea ordine va lua nastere numai pentru ca, i numai inmasura in care, diferitii indivizi vor urma reguli similare inraspunsurile pe care Ie dau circumstantelor particulare cunoscutede ei. Aceasta nu inseamna eli in circurnstante similarepersoane diferite vor face exact acelasi lucru - i aceasta niei n-ar fi neeesar pentru producerea ordinii; inseamna numai (i doaralit se cere) ca in anumite privinte ei .urmeazaaceeasi regula,ca raspunsurile sint similare intr-un anumit grad sau ca selimiteaza Ia 0 anumita sfera de actiuni care au, toate, anumiteatribute comune. Acest lucru este valabil chiar ipentru piliturade fier de eare vorbeam in exemplul anterior, ale careicomponente pot sa nu se rniste cu aceeasi viteza deoarece audiferite forme sau greutati i nu sint toate Ia fel de netede.Asemenea diferente vor determina manifestarea specifica a

neput ind face a ltceva , precum ~i ' in ideea duma i pe rnasura c re steri icunoaster ii a aparut fapta rea . Numai cunoscind ~iaI te posibilitati, individuldevine capabil sli devieze de la regulile stabilite ; in absents acestei cunoaster i,nu exisra pacat , (N. A.)

12 Autorul are in vedere faptul ca, de~i orice circumstanta sernnif icativapentru viaja economics este cunoscuta de cite cineva, nu exista totusinimeni care sa fie la curent cu toa te ace ste c ircumstan]e la un loc . (NT)


7/11

144 L1MITELE PUTERIIstructurii rezultate care, drept consecinta a ignorarii de catrenoi a acestor date particulare, va fi imprevizibila; insatrasaturile generate ale structurii nu vor fi afectate de acestediferente, ele raminind previzibile.

In mod analog, pentru ca sa ia nastere 0 .st ructura deansamblu bine determinata, raspunsurile indivizilor numai laevenimente din mediul inconjurator trebuie sa fie similare doarsub anumite aspecte abstracte. Trebuie sa existe 0 anumitaregularitate, in actiunile lor, dar nu una absoluta; ei trebuie saurmeze anumite reguli comune, dar acestea nu trebuie neaparatsa fie suficiente pentru determinarea deplina a actiunii lor ;iarce anume va face un anumit indi vid va depinde de altecaracteristici specifice lui 13.

[3 Regulile la car e se face refer ire aici - regu li car e nu stn t " suficientepentru determinarea deplina" a acj iuni i oamenilor s au a inst ituji il or - au fos tprezentate de Hayek in alte lucrari drept reguli formale. fntr-un pasajimpor tant d in celebra sa car te The Road to Serfdom, Hayek dis tinge Intrer eguli f onnale i r eguli materiale. Cele dinr ii " nu tintesc catr e tmp iinireadorintelor i nevoilor unor indivizi anume", ci "au doar un caracterinstr umen tal, in sen su l ell se a~teapt1 l. c a ele sll. f ie de fo los uno r ind iviziJncll. necunoscuti, pentru scopurile in care acesti oameni vor socoti decuviint a sa Ie int rebuinteze i in imprejurliri ce nu pot fi prevazute indetaliu ". Este yorba, prin urmare, de un fel d e "reguli-cad ru" sau , aa cum Iemai numes te autorul , " reguJi a le jocului ": e le nu s tabi le sc rezul ta tu l f inal alact iv it at ii , nu impun 0 anumita "ordine"-stare finala, ci doar fixeazaconditi ile in care se desfl l.~oarll .competit ia , Tocmai din acest motiv, regulilein cauza nu determinll. actiunile desfasurate, ci doar lirniteaza sfera ~imodul lor de realizare. Ele functioneaza ca restrictll ~inic idecum ca retetede conduit a, Hayek propune chiar iun eri te riu fundamental pentru acest t ipde reguli: "Criteriul eel mai important al regulilor formale 1.. .1 este, in realitate,c ll . nu cunoastem efectul lor concret , c 1 I . nu ~ tim ee scopuri p articulare vorfi a tinse respec tind aceste regul i s au ce indiv iz i VO! beneficia de acpunealor . .. " Regul il e s in t formale pentru ca "nu presupun 0 alegere lnlre scopuriparticulare ale unor indivizi particulari".A se vedea, in acest sen s, Hayek Drumul spre servitute, Humanitas,1993, pp. 89-91. (N.T.)

FRIEDRICH A. HAYEK 145Chestiunea de maxima irnportanja am pentru teoria cit ~i

pentru politica sociala este urmatoarea: ce reguli trebuie saurmeze indivizi i pentru ca din conduita lor sa rezulte 0 ordine.Acestia vor urma anumite reguli comune pentru simplul fapt cli .exista 0 similaritate de mediu inconjurator sau, mai curind,pentru cli. exista 0 maniera similara in care acest mediu sereflecta in mintile lor. Pe altele le vor urma deoarece fae partedintr-o traditie culturala comuna a societatii lor. Exista insaalte reguli, pe care este necesar ca ei sa fie facuji sa lerespecte, caci, desi ar fi in interesul fiecarui individ sa leneglijeze, ordinea de ansamblu se va forma numai daca regulaeste respectata de tot i,

Intr-o societate bazata pe diviziunea muncii i pe schimb,principal a regularitate din conduita indivizilor deeurge dinsituatia lor comuns: ei toti muncesc pentru a cistiga un anumitvenit. Aceasta inseamna ca, in mod normal, ei vor prefera unvenit mai mare pentru un efort dat - si, pe cit posibil, ii vormari eforturile dad produetivitatea acestora creste. Aceasta esteo regula urmata realmente intr-un mod indeajuns de generalpentru ca indivizii ce 0 aplica sa imprime societati i 0 ordinede un anumit tip. rnsa faptul ea cei mai multi dintre oameniurmeaza aceasta regula in actiunile lor lasa totusi intr-o starede mare nedeterminare ordinea rezultanta ~i este cert eli, prinsine insai, ea nu ne asigura ea aceasta ordine va avea uncaracter benefic. Pentru aceasta este necesar ca oamenii sarespecte ianumite reguli convenjionale, adica niste reguli carenu decurg pur isimplu din natura const iintelor si a jelurilor lor,ci care au devenit obisnuinte in societatea lor; regulile obisnuiteale moralei .i dreptului sint principalele exemple de acest fel .

Nu este sarcina noastra de a analiza aici relatia dintrediferitele tipuri de reguli pe care oamenii le urmeaza de fapt iordinea ce rezulta de aici. Ne intereseaza numai 0 clasa anumede reguli care contribuie la fixarea naturii ordinii icare, intrucitle putem model a intentionat, reprezinta principala unealta cucare putem influenta caracterul general al ordinii ce se va forma:regulile dreptului.


8/11

Aceste reguli difera de altele pe care le urmeaza indiviziiin principal prin circumstantele eu ajutorul carora oamenii sintdeterminati de sernenii lor sa le respecte. Ele sint necesaredeoarece numai daca indivizii stiu ce mijloace au, fiecare, ladispozitie i daca sint determinati sit suporte consecintelefaptului di au folosit aceste mijloace, ordinea rezultanta va aveaanlimite atribute dezirabile. Delimitarea adecvata a acestor sfereindividuale este principala functie a regulilor dreptului, in timpce continutul lor ideal este una din principalele probleme alepolit icii sociale. Aceasta situatie nu se schimba prin faptul diforma lor ideala a fost in mare masura depistata prinacumularea experientei seeulare i ca perfectionarea lorulterioara este de asemenea de asteptat sa se produca mai multprintr-o evolutie experimentala inceata, punct cu punct, decitprin reproiectarea intregului. Desi comportarea indivizilor eeproduc ordinea sociala este caHluzita partial de reguli impuseintentionat, ordinea ce rezulta ramine totusi 0 ordine spontana,corespunzatoare unui organism mai curind decit uneiorganizatii. Ea nu se bazeaza pe faptul ca activitatile ar fipotrivite intre ele conform unui plan dinainte conceput, ci peajustarea lor reciproca prin intermediul unei restringeri aactivitati lor fiecaruia in virtutea anumitor reguli generate. Iaraplicarea acestor reguli generale asigura doar caracterul generalal ordinii, nu i realizarea sa concreta. Ea furnizeaza, deasemenea, numai facilitatile generale pe care indiviziinecunoscu j i le pot folosi pentru a-si atinge telurile, dar nuasigura obtinerea nici unor rezultate anume.

Pentru a aplica regulile necesare formarii acestei ordinispontane, se cere de asemenea 0 ordine de alt tip, i anume 0organizare. Chiar daca regulile insele ar fi fost stabili te 0 datapentru totdeauna, aplicarea lor tot ar fi necesitat 0coordonare aeforturilor multor oameni. Sarcina de a schimba i perfectionaregulile ar putea, de asemenea, desi nu este strict necesar, safad obiectul unui efort organizat. Iar atit timp cit statui, petinga di sustine legea, face i alte servicii cetatenilor, aceastaactivitate necesita i ea un aparat organizat.

146 LlMITELE PUTERII FRIEDRICH A. HAYEK 147Organizarea aparatului guvernamental este de asemenea

realizata, intr-o anumita masura, eu ajutorul regulilor. Daraceste reguli care servesc 'crearii i dirijarii unei organizatii aucaracter diferit fata de acelea care fac posibila formarea uneiordini spontane. Sint reguli care se aplica numai anumitoroameni selectati de guvern; i ele trebuie urmate de catre ei incele mai multe cazuri (adica, exceptind cazul judecatorilor) inurmarirea anumitor teluri particulare fixate, de asemenea, decatre guvern.Chiar acolo unde tipul de ordine folosit este cel specificorganizatii lor ~i nu ordinea spontana, organizatorul trebuie sase bazeze in mare masura pe reguJi, si nu pe comenzi specificeadresate membrilor organizatiei, Aceasta datorita problemeifundamentale cu care se confrunta orice ordine cornplexa:organizatorul doreste ca indivizii ce trebuie sa colaboreze sautilizeze cunostinte pe care el insui nu le poseda, tn nici un tipde ordine sociala, cu exceptia celor mai simple, nu se poateconcepe ca toate activitatile sa fie guvernate de 0 singuraminte. Si, cu siguranta, nimeni nu a reusit inca sa aranjeze inmod intentionat toate activitatile dintr-o societate complexa; 0societate complet planificata, la toate nivelurile de complexitate,a~a ceva pur i simplu nu exista. Daca ar reusi cineva saorganizeze 0 asemenea societate, aceasta n-ar recurge lacooperarea mai multor minti, ci ar fi pe de-a-ntregul dependentsde 0 singura minte; cu siguranta ca n-ar fi deloe complexa, cifoarte primitiva - i tot asa ar fi, curind de tot, mintea ale careicunostinte i dorinte ar hotari totul. Faptele care ar intra inproiectul unei asemenea ordini n-ar putea fi decit cele ce pot fipercepute i asimilate de aceasta minte; i cum numai ea arputea lua hotariri privind actiunea si, astfel, numai ea ar puteacistiga experienta, n-ar putea exista acea interactiune a maimultor rninti in cadrul careia se poate dezvolta 0 minteindividuala.Tipul de reguli ce guverneaza organizatii le e,ste eel formatdin reguli destinate indeplinirii anumitor sarcini specificate. Elepresupun eli locul fiecarui individ, in eadrul unei ordini tip


9/11

148 LlMITELE PUTERIJschelet imobil, este hotant prin numiri intentionate ~i caregulile ce se aplica fiecaruia depind de locuI ce is-a acordatin cadrul acestei ordini, Astfel, regulile reglementeaza doardetaliile actiunii functionarilor numiji sau a organelorguvemamentale ori ale functionarii unei organizatii create prinaranjament intentionat.

-Regulile care trebuie sa permita indivizilor sa-~i gaseascalocurile cuvenite in cadrul unei ordini spontane a intregiisocietati trebuie sa aiba caracter general; ele QU trebuie sa atri-buie fiecarui individ anume un status, ci mai curind sa-l lase pefiecare sa-~i creeze propria pozijie. Regulile care sint de folosin conducerea unei organizatii, pe de alta parte, actioneazanumai intr-un cadru de cornenzi specifice care desemneazatelurile particulare la care iinte~te organizatia ~i funcjiileparticulare pe care diferit i membri trebuie sa le indeplineasca.Desi se aplica numai unor oameni anume individual desemnati,aceste reguli ale unei organizatii seaman a foarte mult curegulile generale subiacente unei ordini spontane, insa celedintii nu trebuie confundate cu cele din urma. Ele nu fac altcevadecit sa permita celor ce trebuie v s a execute cornenzi sAcornpleteze detaliile in conformitate eu circumstantele pe carenumai ei, dar nu i eel ce comanda, le cunosc.

tn termenii folositi aici, aceasta inseamna ca regulilegenerale ale dreptului tintesc catre 0 ordine abstracta a careirnanifestare con creta sau particulars este imprevizibila; in tirnpce alit comenzile, cit ~i regulile ce permit celor care le executasa completeze detaliile lasate in suspensie de catre cornenzi,servesc la formarea unei ordini concrete sau a unei organizatii .Cu cit este rnai complexa ordinea la care tintesc oamenii, cu atitva fi mai mare rolul jucat de circumstantele ce determinamanifestarea ei concreta, care nu pot fi cunoscute celor a carorpreocupare este sa asigure formarea ordinii respective, i cu atitmai mult ei 0 , :or putea controla numai pe baza regulilor, $i flUprin cornenzi. In cele mai complexe organizatii numai putinealte lucruri decit simpla atribuire a unor functii specificeanumitor oarneni vor putea fi fixate pe baza de decizii precise,

FRIEDRICH A. HAYEK 149in timp ce indeplinirea acestor functii va fi reglementata doarpe baza de reguli, Atunci cind trecem de la cea mai mareorganizatie care slujeste unor scopuri specifice la nivelul intregiisocietati, cuprinzind relatii intre ace1e organizatii ca ~iintre ele~iindivizi, precum i relatii intre indivizi, ordinea de ansambluse bazeaza in intregime pe reguli, adica are caraeter cornpletspontan, nici macar scheletul ei nemaifiind fixat prin comenzi.Situatia consta, bineinteles, in aceea ca tocmai intrucit nu adepins de 0 organizape, ci a crescut ca ordine spontana,structura societatii modeme a atins un grad de complexitate cedepaseste cu mult pe acela ce ar putea fi atins prin organizareintentionata, Nici chiar regulile care au facut posibiladezvoltarea acestei ordini complexe nu au fost proiectate invederea acestui rezultat; ci acei care s-au intimplat sa adoptereguli potrivite au dezvoltat 0 civilizatie complexa care aprecumpanit fala de celelalte. Cei care sustin ca trebuie saplanificam in mod deliberat societatea modems, deoarece ea adevenit atit de complexa, se fae asadar vinovati de un paradoxcare are la baza 0 totala neintelegere a acestor conexiuni.Realitatea este tocmai ca putem mentine 0 ordine de asemeneacomplexitate numai daca 0 controlam nuprin metoda"planificarii", adica prin ordine directe, ci, dimpotriva, dacajintim la formarea unei ordini spontane bazate pe reguligenerale.Acurn va trebui sa examinam felul in care trebuiecombinate, intr-un asemenea sistem complex. diferitele principiide ordonare. In aceasta etapa insa este necesar sa inlaturampe data 0 neintelegere ~i sa subliniem ca exista un mod in carenu ar fi niciodata rational sa amestecam cele doua principii.In timp ce in cadrul unei organizatii are sens ca scheletul sa fiefixat prin comenzi precise ~i.numai detaliile actiunii diferitilormembri sa fie regiementate pe baza de reguli - cum se va ~iintimpla de obicei - strategia opusa n-ar putea niciodata serviun scop rational; in cazul in care caracterul de ansamblu al uneiordini este de tip spontan, noi n-o vom putea perfecjionaemitind comenzi directe elernentelor ce 0 compun; caci numai


10/11

150 l IMITELE PUTERIIace~ indiviz~, i nu 0 autoritate centrals, cunosc circumstantelecare-r determina sa intreprinda ceea ce Intreprind.

?rice societate care are un oarecare grad de complexitatetrebuie sa foloseasca ambele principii de ordonare pe care le-arn discutat. Desi trebuie combinate prin aplicarea la diferitesarcini i sectoare sociale ce Ie corespund, totusi, daca e saavem, succes, ele nu pot fi amestecate oricum ne-ar place.Neinjelegerea diferentei dintre aceste doua principii conduce inmod constant la 0 atare confuzie. Tocmai felul in care sintcombinate cele doua principii este eel care determina caracteruldiferitelor sisteme economice i sociale. (Faptul ca aceste"sisteme" diferite ce rezulta din diversele combinari ale celordoua principii de ordonare sint uneori prezentate ca "ordini"diferite a contribuit si e1 Ia aceasta confuzie terminologica.)Yom examina in cele ce urrneaza doar un sistem liber carese baz~aza p~ . .forte ordonatoare spontane nu numai pentru aumple interstit ii le ramase intre comenzile ce determina telul ~istructura sa (lucru pe care trebuie sa-l faca orice sistem), ci ~ipentru realizarea ordinii sale de ansamblu. Asemenea sisteme nunumai ca au ca elemente multe organizatii (in particular, firme)dar ele. necesita .~i0 organizatie care sa impuna respectareaCo~~~Ul de reguh abstracte necesare pentru asigurarea formariiordinii de ansamblu spontane (precum i Sa modifice i sadezvo.lte . ace.~t corp). Faptul ca guvernuI este el insusi 0orgamzatie I ca el foloseste reguli - ca instrumente aleorganizarii sale - precum i faptul ca, dincolo de sarcinile salelegat.e d~ aplicarea legii , aceasta organizatie indeplineste ~i 0mulh~~d~ne .de alte. ser:icii a condus la confundarea completa anatum diferitelor tipuri de reguli ia diferitelor tipuri de ordinepe care acestea Ie deservesc. .

Regulile abstracte igenerale ale dreptului - in sensul ingustin care "dreptul" cuprinde dreptul civil idreptul penal - tintescla crearea unei ordini nu prin aranjarea deliberativa aelementelor, ci prin crearea conditiilor in care ordinea se vaforma de la sine. Dar ideea de drept, ca mijloc de creare a uneiordini, care este ideea dominanta in statele totalitare, traducerea expresiei germane, la fel de ambigui, Ordnungsgestaltung,

FRIEDRICH A. HAYEK 151invadeaza actualmente jurisprudents anglo-americana", ajunsape miinile avocatilor i a functionarilor publici preocupati in .primul rind de sarcini vizind organizarea, i nu de conditiileformarii unei ordini spontane, este tot mai des interpretata cadesemnind un instrument de aranjare a elementelor. Aceastaidee de .drept, care este ideea dominanta in statele totalitare, aprirnit - in mod semnificativ - cea mai clara formulare dinpartea unui teoretician al dreptului care a devenit principaluljurist apologet al Iui Hitler ~i care a caracterizat-o ca "formarea unei ordini concrete" (Konkretes Ordnungsdenkenf', Acest tipde drept tinte~te .la crearea unei ordini concrete dinainteconcepute prin punerea fiecarui individ sa indeplineasca 0sarcina atribuita de autoritati, .Desi aceasta tehnica de a creea 0 ordine esteindispensabila pentru organizarea institutiilor guvernamentale ia intreprin-derilor i gospodariilor ce constituie elementeleordinii in societate in intregul ei, ea este complet nepotrivitapentru crearea unei ordini de ansamblu infinit mai complexe.Sta in puterea noastra sa asiguram formarea de la sine aunei asemenea ordini de ansamblu precum i faptul ca ea vaavea anurnite caracteristici generale care sint de dorit, daraceasta numai in cazul in care nu vom Incerca sa tinem subcontrol detaliile acestei ordini. Vom arunca insa peste bordaceasta putere i ne vom priva singuri de posibilitatea de arealizaacea ordine abstracta la nivelul intregului, daca vominsista sa aezam fiecare piesa anume in locul pe care am vreaca ea sa-l ocupe. Insai conditia formarii acestei ordiniabstracte este ca noi sa lasam detaliile particulare i concretepe seama indivizilor izolati, constringindu-i numai pe baza unorreguli generale i abstracte. Daca insa nu satisfacem aceasta

14 cr . de' exemplu E. Bodenheimer, Jurisprudence. the Philosophy andMethod of t a w , Cambridge, Mass., Harvard University Press, 1962,p. 211.(N. A)

IS Vezi Carl Schmitt, Die Drei Arlen des rechtswissenschaftlichen Denkens,Hamburg, Schri ften fur Akademie fur deutsches Recht , 1934 . (N. A)


11/11

152 UMITELE PUTERIIconditie, ci restringem capacitatea indivizilor de a se adapta eiIn~i~i circumstantelor particulare pe care numai ei le cunosc,distrugem acele forte ce creaza ordinea spontana de ansamblu~i sintern obligati sa le inlocuim cu un aranjament deliberatcare, desi ne confera 0 mai mare capacitate de control asupradetaliilor, restringe sf era in care putem spera sa realizam 0ordine coerenta,

"Nu este nerelevant pentru scopul nostru principal saexaminam pe scurt in conc1uzie rolul jucat de regulile abstractein coordonarea nu doar a actiunilor mai rnultorpersoane diferite,ci ~iin adaptarea mutuala a deciziilor succesive ale unui singurindivid sau ale unei singure organizatii, Aici, de asemenea, esteadesea imposibil sa facem plan uri detaliate de actiune pentruviitorul mai mdepartat (cu toate ca tot ce trebuie sa facemacum depinde de ceea ce yom vrea sa. facem In viitor), pur ~isimplu pentru cli inca nu cunoastem faptele particulare cu carene vom confrunta. Metoda prin care reusim totusi slid11moarecare coerenta actiunilor noastre consta in aceea ca noiadoptarn un cadru de reguli calauzitoare, cadru ce face.posibila structura generala a vietii noastre, chiar daca nu ~idetaliile ei. Tocmai aceste reguli de care adesea nu sintemconstienji - in multe cazuri reguli cu un caracter foarte abstract _sint cele care confers ordine cursului vieti i noastre. Multe dinaceste reguli vor constitui "obiceiurile" grupului social in caream crescut ~inumai unele vor fi "obisnuinte" individuale pecare le-arn dobindit accidental sau deliberat. Toate iosa neservesc pentru a scurta lista circumstantelor pe care ar trebui sale luam In considerare in cazurile particulare, singularizindanumite cIase de fapte drept singureledeterminante pentru tipul

general de actiune pe care se cuvine sa-I adopram, In acelasitimp, aceasta inseamna ca noi neglijam anumite fapte pe carele cunoastem ~i care ar fi relevante pentru deciziile noastre incazul in care am cunoaste toate faptele de aceste gen, dar pecare este rational sa Ie neglijam, deoarece reprezinta doarinformatii partiale, accidentale, ce nu altereaza probabilitatea cabalanta s a Incline in favoarea respectarii regulei chiar cind amcunoaste ~iasimila toate faptele.

FRIEDRICH A. HAYEK 153Cu alte cuvinte, tocmai orizontul nostru restrins decunoastere a faptelor concrete" este eel care face necesar sa necoordonam actiunile supunindu-ne unor reguli abstracte, in locde a incerca sa decidem in fiecare caz particular exclusiv inlumina setului Iimitat de fapte particulare relevante pe care sei'nti'mpHi sa Ie cunoastern. Poate parea paradoxal ca, astf~l,tocmai rationalitatea ne cere s~ ignoram intentionat anunntecunostinte pe care Ie posedam; dar aceasta nu este decit o.partecomponents a necesitatii de a ajunge la un cOlll_protnlSc~ignoranta noastra iremediabila asupra multor lucrun care ar firelevante pentru noi daca Ie-am cunoaste, Daca am sti c a esteprobabil ca efectele nefavorabile ale unui tip de actiune sacintareasca mai greu decit cele favorabile, decizia noastra n-artrebui sa fie deloc afectata de faptul ca, in cazul particular

respectiv, putinele consecinte pe care se intimpla sa fi~capabili sa Ie prevedem au toate, un c~acter favor~bll:Realitatea este ca, intr-o aparenta stradanie de a dobindirationalitate, in sensul unei depline luari in calcul a. tuturorconsecintelor previzibile, putem ajunge la 0 mal mareirationalitate, la a luare in calcul mai putin eficace a ef~cteI?rindepartate ~i la un rezultat care, in ansamblu, este mal pupncoerent. Marea lecjie pe care ne-a dat-o stiinta este ca trebuiesa recurgern la abstract acolo unde nu putem stapini concretul.A prefera concretul inseamna a renunta la puterea pe care ne-adaruit-o gindirea. Nu este, asadar, de fapt surprinzator caurmarea legislatiei democratice modeme care dispretuiestesupunerea fala de reguli generale, incercind sa rezolve fiecareproblema, pe masura ce apare, in virtutea fondului specificproblemei date este, probabiI, aranjamentul eel mai irational ~imai dezordonat al treburilor omenesti pe care I-au produsvreodata deciziile deliberate ale oamenilor".

16 F.A. Hayek, "Kinds of Order in Society" a aparut in vol. 3, nr. 2 (iama1964), New Individualist Review, p. 457-466. (N.T.)

Documents

Hayek - Tipuri de ordine in societate