Gradinita Din Vecini Raport Studiu Final

5/15/2018 Gradinita Din Vecini Raport Studiu Final - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/gradinita-din-vecini-raport-studiu-final 1/209

LARIVE ROMANIA SRLinternational business development


Beneficiar:

Unitatea de Management a Proiectelor cu Finanțare Externă – MinisterulEducației, Cercetării, Tineretului și Sportului

ROMÂNIA

Finanțator:

Banca Mondială & Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului





RAPORT STUDIU FINAL

Proiectul





Bucureşti – mai 2011





CUPRINS

Capitolul 1 Metodologia cercetării ...................................................................................... 6

1.1. Obiectivele cercetării................................................................................................... 6

1.2. Metode şi tehnici de cercetare .................................................................................... 6

Capitolul 2. Rezultate cantitative ...................................................................................... 11

2.1. Nevoi de educaţie timpurie în comunitate ...............................................................11

2.2. Procesul de implementare a proiectului ..................................................................13

2.3. Studiul iniţial ...........................................................................................................14

2.4. Pregătirea spaţiului destinat activităţilor cu copiii şi dotarea grădiniţelor .................15





3.1.5. Resurse materiale – oportunităţi şi provocări .......................................................76

3.1.6. Participarea copiilor – oportunităţi şi provocări .....................................................77

3.1.7. Sprijinul comunităţii..............................................................................................78

3.2. Impactul estimat la final de proiect .........................................................................79

3.2.1. Impactul estimat asupra copiilor ..........................................................................80

3.2.2. Impact estimat asupra familiilor din comunitate ...................................................85

3.2.3. Impact asupra edu-mămicilor ...............................................................................89

3.2.4. Impact asupra comunităţii....................................................................................91

Capitolul 4. Sustenabilitatea proiectului ............................................................................ 97

4.1. Sustenabilitate date cantitative ...................................................................................97

4 2 S t bilit t d t lit ti 102





Capitolul 1 Metodologia cercetării

1.1. Obiectivele cercetării

Potrivit ToR, Clientul (Banca Mondială şi MECTS) aşteaptă ca, la finalul proiectului /

studiului, să obţină informaţii în legătură cu posibilitatea de a extinde soluţia alternativă în

alte comunităţi unde există grupuri izolate sau vulnerabile.

Studiul este conceput în două etape : una la începutul proiectului (studiu iniţial - SI), iar cea

de-a doua la final (studiu final – SF).





Studiul final utilizează, la fel ca cel iniţial, atât metode cantitative (prelucrarea unor date

statistice furnizate de autorităţile locale, mamele educatoare), cât şi metode calitative

(observaţii etnologice şi interviuri informale / convorbiri de grup sau individuale cu copii,

părinţi şi membri ai comunităţii).

Ca principiu, metodele utilizate au fost astfel alese încât să răspundă obiectivelor urmărite,

dar şi particularităţilor subiecţilor : avem de-a face cu persoane cu un nivel de educaţie

scăzut, care se simt mai confortabil în conversaţii informale, în care pot utiliza logica şi

limbajul specifice, decât în faţa chestionarelor, care instituie în aceste cazuri un raport de

putere inhibant.

Datele statistice au fost recoltate cu ajutorul unor operatori locali (în principal mamele

educatoare, ca bune cunoscătoare a realităţilor concrete din fiecare comunitate şi din fiecare

familie ce are copii la grădiniţa alternativă) Instrumentele de colectare a datelor cantitative au

f t i l î i i l t b l i h ti t (a se edea ane ate Instr mentele 1 4)





de susţinere a grădiniţei alternative din comunitate după finalizarea proiectului. Principalele

aspecte cuprinse în instrumentele de cercetare calitativă au fost următoarele:

CHESTIONAR PENTRU EDU-MAMICI

Percepţii privind oportunitatea grădiniţei din vecini

Motivaţii şi aşteptări în rolul de edu-mămică

Utilitatea participării la formare

Utilitatea şi relevanţa ghidului “Şapte poveşti pentru mai mult de şapte pitici”.

Nevoi viitoare de formare

Aprecieri privind condiţiile de desfăşurare a activităţii în grădiniţă.

Percepţii privind contribuţia comunităţii (primăria, şcoala, agenţi economici etc.)

Frecvenţa copiilor la grădiniţă şi interesul lor pentru activităţile derulate





Nivelul de satisfacţie în raport cu condiţiile în care învaţă copiii la grădiniţă (locaţie, spaţii,

lumină, căldură, apă, grupuri sanitare, dotarea cu material didactic, mobilier)? Ce s -ar

putea îmbunătăţi şi cu ce fonduri?

Opinii privind faptul că educatoarea a fost aleasă din rândul femeilor din comunitate

Inventar al schimbărilor observate la copiii de când frecventează grădiniţa

Cum vedeţi viitorul copilului dvs.? Câţi ani de şcoală credeţi că va face? Ce

profesie/meserie vă doriţi pentru copilul dvs.?

Cum îi puteţi ajuta, ca părinţi, pe copiii dvs. să înveţe mai mută carte?

Cam de cate ori aţi venit la grădiniţă de când s-a înfiinţat aceasta? Cu ce ocazii? Cât timp credeţi că va funcţiona grădiniţa din vecini în localitatea dvs.? Cum puteţi sprijini

personal funcţionarea acesteia?





Pentru a creşte validitatea, colectare datelor calitative a fost realizată utilizând câte doi

operatori pentru fiecare instrument de investigaţie. Unul dintre operatori a fost persoana

care se ocupă şi de implementarea proiectului în comunitatea respectivă şi este absolvent de

universitate. Al doilea operator a fost recrutat dintre membrii comunităţii, singura condiţie

fiind aceea de a şti să scrie (pentru a putea înregistra autonom datele). Tehnicile

participative, care utilizează membri ai comunităţii studiate în calitate de observatori şi

intervievatori, sunt utile aici pentru cel puţin trei raţiuni: localnicii pot ajuta la colectarea unor

date cu un grad de acurateţe, autenticitate mai mare; este de aşteptat ca o astfel departicipare să contribuie la creşterea popularităţii proiectului în comunitate; participarea pe

bază de voluntariat poate servi ca indicator al disponibilităţii comunităţii de a susţine

proiectul.

Pentru fiecare instrument de cercetare aplicat, operatorii au primit câte un set de instr umente





Prelucrarea datelor cantitative a fost realizată între 1-15 aprilie 2011, iar prelucrarea datelor

datele a început progresiv, pe măsură ce au fost recoltate).

Prelucrarea este realizată pe întrebări de cercetare (transversal, în întregul corpus de date)

şi per comunitate. Au fost utilizate procedee statistice pentru datele cantitative şi o analizăde tip grounded theory pentru datele calitative.

Capitolul 2. Rezultate cantitative

2.1. Nevoi de educaţie timpurie în comunitate, prezente şi pe termen mediu (următorii

5-6 ani) rezultate din datele cantitative





5. Câţi dintre copii care frecventează grădiniţa se află în situaţie de risc din cauza

situaţiei economice a familiei? Avem în vedere familiile care trăiesc din ajutor de

şomaj, ajutor social, pensii sau „se descurcă cum pot”, copiii şi părinţii care nu au

acte de identitate?

6. Care sunt sursele culturale ale familiilor cu copii de 3-6/7 ani înscrişi la grădiniţă şi

nivelul de educaţie al mamei (sau al persoanei care ţine locul mamei)?

7. Cât sunt de interesaţi copiii înscrişi şi familiile lor de activităţile de la grădiniţa

alternativă?

8. Cât sunt de interesaţi membrii comunităţii, autorităţile locale, factorii de decizie de

activităţile de la grădiniţa alternativă?

Am păstrat întrebările 1-3 la fel ca în studiul iniţial, deoarece au existat unele dificultăţi în

l Î





Au fost selectate din datele colectate cu Instrumentul nr.2 cele ce se referă la numărul de

copii care ar putea constitui grupe de grădiniţă alternativă după încheierea proiectului. Faţă

de datele colectate pentru studiul iniţial apar unele abateri numerice la comunităţile mai mari

(Racoş şi Cărpiniş), încadrarea numerică într -o categorie superioară de vârstă (copiii

împlinind, din decembrie 2010 şi până la colectarea prezentelor date vârsta superioară).

Datele cantitative prelucrate sunt prezentate şi susţin conţinutul capitolului Procesul de

implementare a proiectului.

2.2. Procesul de implementare a proiectului

Începând cu prima zi de implementare a proiectului au fost vizate aspectele importante,





7. Stabilirea procedurilor de monitorizare şi sprijin, a calendarului şi realizarea corecţiilor

necesare în urma constatărilor

2.3. Studiul iniţial

Studiul iniţial a fost finalizat în decembrie 2010. Într -un timp relativ scurt de la începerea

proiectului (o lună şi jumătate) au fost colectate date primare despre comunităţile pilot atât

din aplicaţie cât şi de la membrii echipei de proiect care au efectuat vizite de documentare în

fiecare din cele patru comunităţi, au fost raportate la ToR, au fost concepute instrumentele

cantitative şi calitative de recoltare (5 instrumente pentru datele cantitative, 2 pentru

poziţionarea geografică a comunităţilor pilot şi 3 instrumente pentru datele calitative), au fost

instruiţi membrii echipei de proiect ce au coordonat colectarea datelor, au fost aplicate

instrumentele, colectate, prelucrate şi analizate datele şi redactat raportul studiului.

Î





Pe baza analizei datelor colectate de studiul iniţial au fost formulate o serie de recomandări

de care s-a ţinut cont în implementarea proiectului.

2.4. Pregătirea spaţiului destinat activităţilor cu copiii şi dotarea grădiniţelor

Satul Racoş este reşedinţa comunei cu acelaşi nume şi este cea mai mare comună din

judeţul Braşov. Numărul total al populaţiei este de 2882 de persoane.

Ca şi componenţă etnică aici se întâlnesc trei grupuri: grupul etnic maghiar, cu un numără de

1716 de persoane, gr upul etnic rrom, cu un număr de 886 persoane şi de grupul etnic

roman, cu un număr de 280 de persoane.

Deşi populaţia din comunitate se identifică ca fiind rromi, limba maternă este limba română.





denumită şi strada muzicanţilor este cunoscută ca fiind majoritar romă, dar există şi familii

mixte. La scoala În această comunitate o parte din populaţia romă este vorbitoare de limba

rromani, motiv pentru care la şcoala generală din comuna Constantin Daicoviciu, situată la o

distanţă de 4 km, se studiază ca limbă maternă. În satul/colonia Maciova există şi cadre

didactice rome, care predau limba rromani precum şi un mediator şcolar, care facilitează

relaţia şcoală-familie.

În satul/colonia Maciova există un centru multifunctional, nou construit unde s-a organizat şi

a funcţionat gradinita. Locaţia este branşată la curent electric şi canalizare.Persoana

identificată ca şi persoană de contact este Adriana Apopi, profesor de limba romani în cadrul

şcolii din comuna Daicoviciu.

Liderul informal din comunitate este suportiv ,una dintre mamele propuse pentru a fi instruită

ca educatoare este fiind chiar soţia liderului, ceea ce ne asigură în mare măsură derularea





Liderul informal al comunităţii are formare iniţială ca mediator sanitar, însă fără loc de muncă

retribuit.

Au fost identificate două persoane de contact, Ianul Ruxandra, directorul Liceului Teoretic

Băneasa şi Elena Rugină, educatoare pensionară, liderul informal din localitatea Băneasa.

Primăria a asigurat combustibilul pentru încălzirea spaţiului destinat activităţilor cu copiii,

precum şi a motorinei pentru microbuzul cu care vor fi transportaţi copiii pentru activităţile din

afara spaţiului fix. Mediatorului sanitar i s-a alocat sarcina de a asigura igienizarea zilnică a

spaţiului.

La Cărpiniş spaţiul grădiniţei este o cameră în incinta unei case din comunitate. Spaţiul

propus pentru organizarea activităţilor cu copiii este o cameră de 25 mp în casa locuită a

leaderului informal al comunităţii pilot. Locaţia dispune de apă curentă, apă potabilă şi grup

sanitat în interior care au avut nevoie de finisaje şi amenajări. Acest spaţiu nu a fost utilizat





Totuşi există şi un lider informal domiciliat în Poiana cu Cetate care colaborează cu

reprezentantul etnicilor romi de la nivelul comunei.

A fost identificată persoana de contact în persoana directorului Au fost identificate mame

care indeplinesc cerinţele minime pentru afi selecate ca mame educator. La Poiana cu cetate spaţiul grădiniţei este o cameră din casa uneia dintre educatoarele

mămici, care se află în comunitate, foarte aproape de locuinţele copiilor de vârstă preşcolară.

Toţi părinţii copiilor participanţi la grădiniţă au considerat spaţiul adecvat pentru organizarea

grădiniţei alternative şi sunt foarte motivaţi în ceea ce priveşte participarea copiilor la

grădiniţă.

În luna ianuarie au fost realizate lucrările de amenajare a locaţiilor ce necesitau astfel de

lucrări:





În luna a doua de proiect, ca urmare a datelor din studiul iniţial, prin consultare cu experţii din

proiect, ca urmare a discuţiilor făcute pe plan local, precum şi pornind de la standardele

nationale privind dotările minime pentru învăţământ preşcolar au fost realizate atât achiziţii

de materiale de învăţare şi pentru joacă (cărţi de poveşti şi de colorat, seturi de imagini,

DVD-uri cu filme pentru copii, CD-uri audio cu cântece, consumabile, jocuri de cuburi, lego,

puzzeluri, jucării, material pentru activităţi sportive) cât şi material pentru dotarea locaţiilor

(mocheta, mobilier, TV şi combină audio-video, table obişnuite şi magnetice, panouri de

afişaj).

Pentru îndeplinirea standardelor de funcţionare şi pentru că în curriculum-ul adaptat au fost

vizate deprinderile de igienă, au fost achiziţionate pentru fiecare locaţie lavoar pentru spălat

pe mâini, rezervor de apă pentru spălat, dispozitiv cu rezervor pentru apă potabilă, apă

potabilă îmbuteliată. De asemenea, având în vedere situaţia socio – economică din cele

patru comunităţi dezavantajate au fost achiziţionate şi articole din categoria efectelor





2.5. Identificarea, selectarea şi pregătirea resurselor umane din comunitate –

mame educatoare

Criteriile şi procedurile de selecţie au fost prezentate reprezentanţilor comunităţii şi ai ISJ în întâlnirile avute de membrii echipei de proiect în luna noiembrie.

Selecţia mamelor educatoare a fost realizată de o echipă formată din 3 experţi (manager de

proiect, asistent de proiect pentru asigurarea relaţiei cu comunităţile, expert monitorizare) s-a

deplasat în cele patru comunităţi pentru selecţia mamelor – educator. În fiecare comunitate

directorul şcolii coordonatoare şi liderul informal a participat la discuţia cu mamele care au

fost disponibile pentru o întâlnire pe durata a 3 ore. S-a folosit pentru discuţii tehnica focus

grupului, insistându-se pe nevoile identificate în comunitate referitor la educaţia copiilor de 3

– 7 ani, precum şi pe repartizarea responsabilităţilor în relaţia de parteneriat bazat pe

it t di d l t i i t





Persoana selectată să fie deschisă colaborării cu alţi parteneri educaţionali

Au fost identificate următoarele mame – educator pentru cele patru comunităţi:

Nr. crt. Nume şi prenume Studii Comunitatea/judeţul

1. Alexa Ana Absolventă a 8 clase Poiana cu cetate/Iaşi

2. Apopi Adriana Adela Studii universitare, profesor

de limba romani

Maciova/ Caraş Severin

3. Banciu Mioara Absolventă a 10 clase Cărpiniş/Constanţa

4. Băjenaru Veronica Absolventă a 12 clase,

mediator şcolar

Cărpiniş/Constanţa

5. Cârpaci Gabriela ADS, anul III Maciova/ Caraş Severin





În conformitate cu cerinţele minime stabilite în inception report, având în vedere specificul

proiectului, precum şi nevoia de a avea susţinerea comunităţii, Consultantul a selectat

formatorii care au instruit mamele educator selectate. Conform ofertei, în fiecare comunitate

au lucrat în echipă, câte doi formatori, îndeplinind următoarele exigenţe:

Ambii formatori sunt certificaţi CNFPA/MECTS

Cel puţin un formator are pregătire de bază ca educator

Cel puţin un formator are experienţă în lucrul cu grupurile dezavantajate

Formatorii sunt persoane cunoscute şi acceptate de liderul informal al comunităţii;

De preferinţă ca cel puţin un formator să fie etnic rom sau cunoscător al limbii romani.

Nr.

crt.

Nume şi

prenume

Îndeplinirea condiţiilor stabilite Comunitate/judeţ





3. Laura Gunesch Absolvent a Facultăţii de psihologie, cu

formare de bază învăţător/educator, are

vastă experienţă în lucrul cu comunităţile

defavorizate, formator certificate, formator

step by step, formator parental.

Racoş/Braşov

Maciova / Caraş

Severin

4. Viorel Motaş Absolvent al Institutului Politehnic,

profesor de limba romani , agent local de

implementare în proiectul Phare

RO2004/016-772.01.01.02 Acces la

educaţie pentru grupuri dezavantajate

Poiana cu cetate/Iaşi

5. Daniel

Grebeldinger

Absolvent al Facultăţii de chimie (secţia

fizică-chimie), al Facultăţii de Sociologie,

Maciova / Caraş

Severin





Au fost abordate următoarele aspecte: organizarea activităţilor în grădiniţa alternativă,

particularităţi ale copilului de 3-6/7 ani, introducere în educaţia timpurie, curriculumul şi planul

de învăţământ, activităţi de învăţare, materiale didactice şi moduri în care putem aranja sala

40

12

26

2

Program cadru de formare al mamelor educatoare

Total ore

Ore de curs

Ore de activităţi

practice

Ore de evaluare





Să utilizeze curriculum-ul şi ghidul pentru a desfăşura activităţi de învăţare în spaţiul

grădiniţei alternative şi în afara acestuia;

Să utilizeze jocul didactic pentru a stimula învăţarea individuală şi în grup;

Să identifice modalităţi de implicare şi parteneriat în cadrul grădiniţei alternative;

Să dobândească instrumente de asigurare a securităţii copiilor şi a locului de

desfăşurare a activităţilor din grădiniţa alternativă.

La formare, pe lângă mamele educator au mai participat:

Cărpiniş medic; profesor instructor PSI; reprezentantul CJRAE - psihologul din zona,

voluntarii SNAC, mediatorul scolar, coordonatorul Gradinitei din Baneasa

Maciova Mediator şcolar, Metodistul pentru preprimar, Educator grădiniţă

Poiana cu Cetate Director şcolii coordonatoare





2.6. Elaborarea documentelor programatice – curriculum adaptat, ghid – suport

pentru mame educatoare

În abordarea elaborarii curriculumului s-a avut în vedere studiul aprofundat al nouluicurriculum naţional pentru educatie timpurie, exemplele de bună practică ale mai multor

judeţe, concretizate prin materiale auxiliare explicative, în sprijinul aplicării acestuia.

Studiul iniţial desfăşurat în cadrul proiectului a fost cel care a determinat, în mod definitoriu,

adaptarea întregului curriculum la specificul comunităţilor cărora se adresa.

În sprijinul realizării curriculumului adaptat au stat, în egală măsură, studiile realizate de

către MECTS prin programele PETI şi PRET, ghidurile de bune practici şi recomandările

făcute de către grupurile de lucru cu sprijinul specialiştilor din domeniul educaţiei timpurii.

Pentru abordarea ghidului pentru mamele educatoare s-a avut în vedere, în primul rând,





Fiecare capitol a primit un titlu ca de poveste şi un sumar, o descriere simplă a ceea ce ar

putea să facă în fiecare dintre acestea, de asemenea reflexiile şi atenţionările de genul “nu

uitaţi” au reprezentat concluzii şi evidenţieri ale celor mai importante aspecte.

Pentru fixarea acestora şi o mai clară reprezentare a activităţilor au fost propuse şi o serie deproiectări săptămânale şi zilnice, adaugând în finalul ghidului o colecţie de texte literare care

să fie la îndemâna fiecărei mame educatoare în orice moment al zilei.

Curriculum alternativ este determinat de:

redefinirea rolului educaţiei timpurii în formarea personalităţii individului;

noile rezultate ale cercetărilor privind educaţia timpurie;

redefinirea rolului educaţiei în viaţa individului din perspectiva educaţiei permanente;

nevoile identificate la nivelul comunităţilor dezavantajate;

Reconsiderarea curriculumului pentru educaţia timpurie din perspectiva asigurării tuturor





reflexivitatea şi empatia educatoarei-mama, pentru a considera şi reconsidera

permanent rezultatele observărilor asupra copiilor, a analiza cu atenţie şi a lua decizii

adecvate;

adoptarea de către educatoarea-mama a unor atitudini flexibile şi creative în faţa

rezolvării problemelor educaţionale cu care se confruntă;

acceptarea noului, a soluţiilor variate şi flexibile, care să corespundă nevoilor diverse

ale copiilor; flexibilitatea în planificări, decizii şi activităţi;

partener real al părinţilor prin schimbarea informaţiilor despre copil pentru a construi o

imagine cît mai fidelă despre progresul acestuia, vizite acasă, schimb de experienţe

şi practici;

parteneriatul educatoarei-mama, cu specialiştii şi cu membrii din comunitate care îi

pot sprijini efortul educativ.





Domeniul om şi societate ce include omul, modul lui de viaţă, relaţiile cu alţi oameni, relaţiile

cu mediul social, ca şi modalităţile în care acţiunile umane influenţează evenimentele.

Domeniul are o extindere şi către contexte curriculare care privesc tehnologia, în sensul

abordării capacităţilor umane de a controla evenimentele şi de a ordona mediul. Tehnologia

este cea care face ca productivitatea muncii să crească, astfel încât membrii comunităţii să-

şi poată procura produse mai multe, mai ieftine şi de mai bună calitate. De aceea, se

apreciază că preşcolarii pot fi puşi în contact cu acest domeniu prin manipularea unor

materiale şi executarea unor lucrări care ţin de domeniul abilităţilor practice, prin constatarea

proprietăţilor materialelor, prin selecţia unor materiale în funcţie de caracteristicile lor, prin

constatarea că materialele pot avea şi calităţi estetice, cum ar fi textura, culoarea sau forma

etc. De asemenea, în cadrul domeniului socio-uman se doreşte ca preşcolarii să înţeleagă

fiinţele umane angrenate în construirea propriului viitor şi propriei lumi, trăind viaţa de zi cu

zi. Totodată, este important ca preşcolarii să înţeleagă faptul că situaţiile prezente îşi au





vorbitorii nativi ai limbii respective şi care să îl ajute să participe oral la viaţa/activitatea din

clasă/comunitate.

Domeniul ştiinţe ce include atât abordarea domeniului matematic prin intermediul

experienţelor practice cât şi înţelegerea naturii, ca fiind modificabilă de fiinţele umane cu care

se află în interacţiune. Astfel, se consideră necesar ca preşcolarul să fie pus în contact cu

domeniul matematic prin jocuri dirijate cu materiale, cum ar fi nisipul sau apa, sau prin

simularea de cumpărături în magazine. În această manieră vor putea fi dezvoltate

reprezentările acestora cu privire la unele concepte, cum ar fi: volum, masă, număr şi, de

asemenea, ei vor putea fi implicaţi în activităţi de discriminare, clasificare sau descriere

cantitativă. Totodată, preşcolarii pot fi încurajaţi să efectueze experimente, să utilizeze în

condiţii de securitate diferite instrumente sau echipamente, să înregistreze şi să comunice

rezultatele observaţiilor ştiinţifice, să utilizeze diferite surse de informare, să rezolve problem,





Intervalul

de vârstă Categorii de activităţi de învăţare

Nr.de activităţi/săptămână

Saptamana 1 Saptamana 2

37 – 60

luni

(3,1 - 5

ani)

Activităţi pe domenii experienţiale 3 4

Activităţi liber alese 3 4

Activităţi de dezvoltare personală 6 8

TOTAL 12 16

61 – 84

luni (5,1 - 7

ani)

Activităţi pe domenii experienţiale 4 5

Activităţi liber alese 3 4





Pe parcursul implementării proiectului atât Ghidul pentru edu – mămici, cât şi Curriculum

elaborate pentru ”Grădiniţa din vecini” au fost ameliorate pe baza feed back -ului primit de la

mamele educatoare implicate. Forma finală este tipărită şi pusă la dispoziţia beneficiarului.

Câte 20 de exemplare din Studiul Initial, Ghidul pentru edu – mămici şi Curriculum-ul

elaborate sunt puse la dispoziţia Beneficiarului.

2.7. Identificare şi înscrierea copiilor la grădiniţele alternative şi evaluarea lor

iniţială şi finală

În perioada 11.01-16.01.2011 au fost realizate vizite de monitorizare de monitorizare şi

susţinere ele echipei de monitorizare a proiectului (responsabil Adriana Dumitru, asistent

manager de proiect Anca Negrea şi experţii educaţionali ) în toate cele patru locaţii, vizând





6 ani 8 8 3 1 20

7 ani 1 0 0 1 2

Total 20 20 18 11 69

Pentru cei 69 de copii cuprinşi în grădiniţe în cele patru comunităţi situaţia familială este

prezentată în graficul următor. Majoritatea copiilor (51) provin din familii cu ambii părinţi, şase

din familii monoparentale, iar şase sunt în grija bunicilor. În nici una din comunităţi nu sunt

copii în grija fraţilor mai mari sau în alte situaţii (în grija mătuşilor/unchilor), cazuri care au

fost semnalate în studiul iniţial la nivelul comunei din care fac parte comunităţile pilot.

25

Grafic nr. 1 Situatia familiala a copiilor inscrisi





venit ale familiilor cu copii înscrişi la grădiniţa alternativă. Instrumentul nr.3 încadra posibilele

surse de venituri ale respectivelor gospodării în: salarii, pensii, ajutor social, ajutor de şomaj,

profituri din activităţi economice, alocaţii ale copiilor, burse/sprijin financiar de la fundaţii, alte

categorii (cu specificarea tipului) şi o ultimă categorie generic “se descurcă cum pot“. Au fost

luate în considerare atât surse stabile de venit de durată (salarii, pensii, alocaţii pentru copii,

ajutor social, profituri din activităţi economice), stabile dar cu durata limitată (ajutor de şomaj,

burse sprijin financiar de la fundaţii) cât şi alte surse.

Nici una din gospodăriile cu copii înscrişi la grădiniţa din vecini nu a fost indicată că ar obţine

venituri din activităţi economice. La Maciova două gospodării beneficiar de programul „ bani

de liceu“ încadrate la categoria alte surse de venituri.

Grafic nr. 3 Ocupatiile parintilor copiilor inscrisi la gradinita

alternativa





Una din activităţile cheie a fost evaluarea copiilor de vârstă preşcolară din comunitate, care

0 05

10 0

1

029 1

3

20

2018

11

0

02

0

20

20

8

4

0

10

20

30

40

50

60

Racos Carpinis Maciova Poiana

N r g o s p o d a r i i

Surse de venituri ale gospodariilor copiilor inscrisi

Se descurca cum pot

Altele (specificati)

Alocatii copii

Ajutor social

Pensii

Salarii





Evaluarea va fi unitară, va opera cu aceleaşi obiective, criterii, metode şi

instrumente pentru toti copiii.

Evaluarea se va realiza într -un parteneriat autentic cu beneficiarii direcţi ai acestei

activităţi: copilul şi persoanele care îl au în ocrotire.

Scopul evaluării:

Adaptarea programului educaţional oferit prin implementarea soluţiei alternative de

educaţie timpurie – curriculum, strategii educaţionale de interventie, context educţional -

la nevoile si interesele copilului.

Metode şi instrumente utilizate:

Observaţia, interviul, experimentul psihopedagogic

Rezultatele evaluării iniţiale a copiilor implicaţi în program





La Maciova, Cărpiniş şi Poiana cu cetate majoritatea copiilor verbalizau sumar şi puteau

defini vag activităţi preferate.

Raportându-ne la domeniile curriculare vizate de curriculum-ul adaptat, putem sintetiza

constatările de la evaluarea iniţială pe aceste domenii.

Domeniul dezvoltare fizică, sănătate şi igienă personală:

Achiziţii reduse în domeniul igienei personale: nerespectarea regulilor la servirea

mesei (igiena mâinilor şi a dinţilor, utilizarea şerveţelelor, aspecte estetice privind

amenajarea şi servirea gustării etc), la utilizarea toaletei, lipsa comportamentelor de

protecţie faţă de colegi

Valorificarea bună a motricităţii grosiere: utilizarea diferitelor tipuri de mers (înainte,

înapoi, cu ocolire), alergare, aruncare şi prindere de obiecte mari;

Achiziţii reduse în domeniul motricităţii fine: lipsa deprinderilor de a utiliza instrumente





Un procent de sub 20% dintre copii formulează întrebări în legătură cu oameni şi

obiecte/jucării necunoscute

Timpului de implicare în realizarea sarcinilor nu depăşeşte 5 minute la peste 75%

dintre copii

Dezvoltarea limbajului, comunicării şi premisele citirii şi scrierii:

Copiii nu răspund la sarcinile formulate de educatoare sau de evaluator, fie pentru că

nu stăpânesc bine limba română (Maciova), fie datorită lipsei exerciţiului comunicării

cu persoane străine.

Majoritatea copiilor au capacitatea de a numi membrii familiei.

Majoritatea copiilor utilizează cuvinte care desemnează categorii simple: plante,

animale cunoscute.

Limbajul şi comunicarea sunt structurate prin utilizarea cuvântului cu rol de propoziţie;

doar 25% dintre copiii răspund utilizând propoziţii simple şi 2% utilizând propoziţii





Valorificarea coordonată a motricităţii grosiere: utilizarea diferitelor tipuri de mers

(înainte, înapoi, cu ocolire), alergare, aruncare şi prinder e de obiecte mari;

Achiziţii în domeniul motricităţii fine: utilizarea cu sprijin minimal sau independentă a

instrumentelor de lucru, a instrumentelor de servire a mesei, a obiectelor mici,

îmbrăcatul independent sau cu sprijin minimal al adultului, pentru copiii de vârstă mai

mică.

Dezvoltare socio-emoţională:

Abilităţi îmbunătăţite de relaţionare cu grupul de egali, manifestate preponderent prin:

participare la jocuri împreună cu 2 – 3 copii, iniţierea de jocuri împreună cu un alt

copil, împărţirea jucăriilor, despărţirea facilă de părinţi odată cu sosirea la grădiniţă,

respectarea regulilor elementare de comportare în grup.

Creşterea numărului de interacţiuni cu adulţii, alţii decât părinţii sau rudele apropiate:

interacţiune cu adulţii care au făcut parte din grupul de sprijin local, comunicarea cu





Utilizarea cuvintelor care desemnează categorii simple: jucării, plante, animale etc

Adresarea de întrebări simple pentru a facilita înţelegerea

Utilizarea propoziţiilor dezvoltate pentru a comunica idei şi acţiuni

Achiziţiile pe domeniile curriculare vizate au fost semnificative. Dacă la evaluarea iniţială

copiii care aveau animite experienţe anterioare privind activitatea într -o grădiniţă (fie datorită

frecventării sporadice a cursurilor la grădiniţa din comună, urmată apoi de abandon din

cauza distanţei, fie de la fraţii şi surorile mai mari care au avut experienţe similare) au fost

mai dezinvolţi şi au prezentat anumite achiziţii, la următoarea vizită de monitorizare şi suport

a expertului achiziţiile erau prezente (în diverse grade, în funcţie de caracteristicile

individuale) la toţi copiii.

Achiziţiile sunt cu atât mai notabile cu cât mediul familial oferă puţine oportunităţi pentru

aceste achiziţii. Pentru stabilirea condiţiilor în care evoluează copiii cuprinşi în grădiniţele

alternative din cele patru comunităţi pilot colectarea datelor privind sursele cultural ale





În general au fost indicate ca surse culturale aparate şi echipamente ce pot constitui surse

de informare, de dezvoltare la copii a unor abilităţi şi deprinderi de manevrare şi utilizare, a

unui alt tip de comunicare verbală decât cel direct.

20

51 0

20

138

20

20

12

8

20

12

8

0

6

2

0

2

0

10

6

13

8

0

10

20

30

40

50

60

70

80


Grafic nr. 4 Surse culturale ale familiei

Telefon

Computer +Internet

Computer

TV cu conectaresatelit/cablu

TV

Radio

Carti





1 0

4

10

00

0

1

00

1

0

00

1

019

6

7

0

0

14 01

0

5

10

15

20

25


N

r p e r s o a n e

Nivelul de educatie al mamei

Nu au frecventat scoala

Au frecventat cateva clase,

dar nu au absolvit

Studii universitare

Liceu

Scoala profesionala

Invatamantul obligatoriu

terminat





personae adulte care, deşi au fost la şcoală nu ştiu să scrie şi să citescă, importanţa acestor

resurse nu este conştientizată. Chiar în familiile în care este indicată prezenţa cărţilor

(exemplu la Racoş, unde în toate gospodăriile cu copii la grădiniţa alternativă există cărţi)

acestea sunt menţionate explicit ca fiind manualele de şcoală ale copiilor mai mari.

În plus, în trei dintre cele patru comunităţi există gospodării ale copiilor înscrişi care nu au

iluminat electric (două la Cărpiniş, cinci la Maciova şi trei la Poiana cu cetate).

Recomandarea studiului iniţial de utilizare cât mai frecventă în activităţi a cărţilor de poveşti,

de colorat, a celor cu imagini a fost precedată de achiziţionarea lor pentru dotarea

grădiniţelor în luna ianuarie 2011, iar utilizarea în activităţi a fost frecventă.

2.8. Planificarea, organizarea şi derularea activităţilor din grădiniţe





extern grădiniţei, atât mamele educatoare, cât si părinţii au au dorit ca activităţile să se

extindă şi în celelalte zile lucrătoare.

Rolul între cele două mame educatoare au fost stabilte de către acestea de comun acord,

dar în scurt timp una din mame a preluat rolul principal, cealaltă rolul de sprijin (şi acesta

important în desfăşurarea programului).

Toate cele opt mame educatoare selectate şi formate au participat constant la activităţi din

momentul demarării acestora şi până la momentul redactării acestui raport nefiind

înregistrată nici o absenţă.

Copiii au primit zilnic pachetul cu alimente pentru o masa pe care o serveau în timpul

programului de grădiniţă. Servirea mesei a fost organizată ca un eveniment educational

pentru formarea deprinderilor de igienă personală şi de respectare a spaţiului celorlalţi. Cu

acest prilej copiii au dobândit deprinderea de a se spăla pe mâini înainte de masă şi pe dinţi





În prima lună copiii erau aduşi de unul din părinţi, de regulă mama, dar după un timp copiii

de vârste mai mari (5-6 ani) veneau şi singuri, situarea locaţiei în cadrul comunităţii făcând

88%

90%

97%98%

82%

84%

86%

88%

90%

92%94%

96%

98%

100%


Frecventa copiilor





Pentru mulţi dintre ei, vizitarea grădiniţei a devenit un obicei constant, după cum indică

următorul grafic.

5

20

08

3

7

5

20

12

1

00

10

0

31

3

0

0

0

10

20

30

40

50

60


N r .

p e r s o a n e

Membrii ai familiei ce au vizitat gradinita cel putin o data

Alte persoane

Fraţi / surori

Bunici

Tati

Mame





Au fost colectate date (Instrumentul nr. 4) şi despre membrii ai comunităţii (alţii decât rudele

de gradul întâi ai copiilor înscrişi) care au vizitat grădiniţa. Este interesant de obsarvat că la

Racoş numărul bărbaţilor din comunitate ce au vizitat grădiniţa îl depăşeşte pe cel al taţilor,

iar la Cărpiniş nici o persoană de gen masculin din această categorie nu a vizitat grădiniţa.

9

03

7

5

46

2

3

4

5

10

15

20

25

N r . p e r s o a n e

Membrii ai comunitatii care au vizitat gradinita

Băieţi

Fete

Bărbaţi

Femei





Singura locaţie ce nu a fost vizitată de nici un reprezentant al primăriei a fost Racoş.

Grădiniţa de la Maciova, datorită locaţiei în cadrul în incinta Centrului Comunitar, a fost

0 1 5 311

2

0

2

10

4

5

0

11

0

1

00

1

3

22

11

1 2

2

02

4

6

8

10

12

14

16

18


N r . p e r s o a n e

Autoritati si persoane cheie din comunitate care au vizitat gradinita

Persoane din partea

bisericii

Intreprinzători

Persoane de la ISJ

Persoane de la

grădiniţa din comună

Persoane de la şcoală

Lideri romi

Persoane de la

primărie





Investigarea apartenenţei religioase a familiilor copiilor înscrişi la grădiniţa din vecini

(Instrument nr.3, item 8) prezenta importanţă datorită identificării de către studiul iniţial a

reprezentanţilor religioşi printre persoanele cheie din comunitate în implementarea şi

sustenabilitatea proiectului.

Apartenenţa religioasă Racoş Cărpiniş Maciova Poiana

Nr de

gospodării

cu religia

Ortodoxă 0 18 6 11

Protestant

ă

0 0 0 0

Neo-

protestant

ă

20

Penticostali

0 7 0





4 511

51 1

10

20

3

2

00

2

2

0

0

3

2

01

3

1

1

0

1

1

03

8

0

1

0

5

10

15

20

25

30

35


N r .

p e r s o a n e

Persoane care s-au implicat in activitati

Altele

Educatoare

Profesori

Bunici

Fraţi

Surori

Taţi

Mame





În ultimele luni de proiect, după ieşirea din iarnă şi îmbunătăţirea condiţiilor atmosferice, au

fost organizate vizite şi excursii ca activităţi extracuriculare (vezi în Anexe, Instrumentul nr. 8

cu centralizarea acestor activităţi).

Obiectivele acestor activităţi extracurriculare au fost:

O1. Respectare de r eguli la deplasarea în grup şi cu mijloace de transport în comun

O2. Aplicarea de cunoştinţe şi deprinderi dobândite la activităţile curriculare din domeniul

ştiinţe în cadru natural şi prezentarea unor atititudini privind respectul faţă de mediu

O3. Întâlniri cu sacrul religios în cadru organizat

O4. Socializare cu copiii din alte grupuri

O5. Familiarizarea cu spaţiul şcolar





distribuite materiale educaţionale şi jucării colectate într -o campanie organizată în cadrul

proiectului cu s La grădiniţa pilot din comunitatea Cărpiniş, judeţul Constanţa, luna a martie a

debutat cu o activitate deosebită. Aceasta s-a derulat chiar în data de 1 Martie 2011 şi a fost

denumită simplu „Grădiniţa din vecini”. Pentru deschiderea grădiniţei în acea primă zi de

primăvară, educatoarea mamă, Ionela, împreună cu elevele din grupul de voluntari, Filip

Tabita, Duduveică Georgiana şi psihologul liceului Georgeta Anghel, au confecţionat

materiale şi au împodobit sala de grupă.





2.9. Proceduri de monitorizare şi sprijin şi realizarea corecţiilor necesare în urma

constatărilor

Primele vizite în comunităţile pilot au fost realizate la începutul lunii noiembrie 2010 de către

experţii locali, care au avut stabilite obiective pe două direcţii principale de acţiune :

resursele umane şi pregătirea locaţiei pentru grădiniţă.

Pe prima direcţie în fiecare dintre cele patru comunităţi a fost identificată o persoană decontact care să asigure interfaţa dintre echipa de proiect şi comunitate, au avut loc întâlniri

pentru cunoastere, prezentarea proiectului şi a criteriilor de selecţie pentru mamele

educatoare, stabilire de atributii cu reprezentanţii ISJ, mediatorul din comunitate, persoana

de contact profesorul de limba romani, primarul sau reprezentantul acestuia, liderul informal





voluntar studenta Irina Silvana Nicolae.

Maciova

directorul unităţii şcolare dl. prof. Baloni Petru,

primarul comunei Constantin Daicovici Boambeş Daniela,

profesoara de limba romani Adriana Apopi,

liderul informal din comunitatea Maciova Cârpaci Nicolae, mediator şcolar,

educatoarea de la şcoala Maciova Barbu Elena.

Poiana cu cetate

Directorul unităţii şcolare Chiochiu Gabriel;





Au fost organizate vizite în toate comunităţile pe baza unor obiective clare, s-au aplicat

instrumentele de colectare de date pentru elaborarea studiului iniţial conform cu metodologia

stabilită de experţi pentru cele două studii (iniţial şi final). Rezultatele au fost analizate în

întîlnirile de lucru ale echipei de proiect, iar pe baza lor au fost planificate activităţile de

implementare.

În data de 23 noiembrie Consultantul a trimis scrisori de informare către toate cele patru

Inspectorate şcolare în care se găsesc comunităţile pilot.

Vizitele au fost organizate în perioada 25 noiembrie – 30 noiembrie 2010 pentru cunoaşterea

specificului comunităţii, a adecvării la situaţia curentă a caracteristicilor identificate, pe baza

cărora s-a fundamentat oferta de soluţie alternativă de educaţie preprimară bazată pe

comunitate.

Obiectivele şi activităţile vizitelor au fost:





e. Identificarea unor posibili furnizori locali de produse alimentare pentru masa

copiilor cuprinşi în grădiniţe

f. Stabilirea responsabilitatilor fiecarei parti: ISJ, primarie, scoala cea mai apropiata,

comunitate şi cuprinderea lor, sub semnătură într -un process verbal/minută.

g. Colectarea datelor pentru studiul initial.

h. Pregătirea evaluării initiale a copiilor din comunitate cu scopul selectării celor care

vor fi cuprinşi în pilot.

În luna ianuarie 2011 au fost efectuate următoarele vizite de monitorizare şi susţinere în

toate cele patru grădiniţe, cu următoarele obiective:

O1: Elaborarea bazei de date cu copiii de vârstă preşcolară din comunitate;

O2: Evaluarea copiilor de vârstă preşcolară din comunitate în vederea constituirii grupelor;





Adriana Dumitru

Expert educaţional Viorel Motaş

12.- 13.01.2010 Vizită Racoş (Braşov)

Asistent manager de proiect Anca

Negrea

Responsabil cu monitorizarea

Adriana Dumitru

14.01.2010 Vizită Maciova (Caraş Severin)


Negrea

Responsabil cu monitorizarea

Adriana Dumitru

Expert educaţional Daniel

Grebeldinger






O1, O2

Elaborarea bazei de date cu copiii de vârstă

preşcolară şi evaluarea copiilor de vârstă

preşcolară din comunitate în vederea constituirii

grupelor

12.30 –

17.30

Caraş

Severin

Maciova

O4, O5 Întâlnirea cu factorii interesaţi din judet 09,00

O4, O5 Întâlnirea cu factorii interesaţi din comunitate 11,00

O3, O6Discuţii pregătitoare cu educatoarele mămici în

vederea organizării stagiului de formare 11.30

O1, O2

Elaborarea bazei de date cu copiii de vârstăpreşcolară şi evaluarea copiilor de vârstă


grupelor

12.00 –

16.30

O4, O5 Întâlnirea cu factorii interesaţi din judet 12,00





O1, O2

Elaborarea bazei de date cu copiii de vârstă

preşcolară şi evaluarea copiilor de vârstă


grupelor

12.00 –

16.30

Importante în implementarea proiectului au fost întâlnirile cu factorii interesaţi şi persoanele

cheie de la nivel judeţean şi din comunitate.

Întâlnirea cu factorii interesaţi la nivel judeţean şi local:

Judeţul Nume şi prenume Pozitia persoanei

BRAŞOV

SZABO MARIA Inspector şcolar general adjunct ISJ Braşov

DIACONU VASILICA Inspector şcolar general adjunct ISJ Braşov

NECULA GABRIELA Inspector de specialitate învăţământ

CIOACĂ ELENA Metodist ISJ Braşov

SIMION TUDOREL Director Şcoala Racoş





MIREA STANA Bunică copil

COCUŞ TUDORIŢA Mamă copil

DIDIU DOBRIŢA Bunică copil

PASCU PETRA Bunică copil

IAŞI

LILIANA ROMANIUC Inspector şcolar general ISJ Iaşi BRAHUŢĂ ANIŞOARA Mamă copil

MOMIŢĂ ALINA Mamă copil

ALEXA ANA Educatoare mămică

PĂDURARU DANA Educatoare mămică

CHIOCHIU GABRIEL Director şcoala grajduri

MOTAŞ VIOREL Expert local

PAVEL IOAN Viceprimar Comuna Grajduri

HUDAC AXENIA Inspector învăţământ preprimar

GETA BUMBU Metodist

MOTAŞ ELENA Inspector şcolar pentru minoritatea roma





Cetate grădiniţa Grajduri

În perioada 21 martie – 31 martie s-a desfăşurat a treia vizită de monitorizare şi suport.

Obiective vizate

Evaluarea desfăşurării activităţilor în grădiniţa alternativă

Pregătirea colectării datelor în vederea elaborării studiului final

Funcţionalitatea reţelei de sprijin pentru asigurarea sustenabilităţii proiectului.

Activităţile realizate au fost următoarele:

Asistenţă la activităţile derulate în grădiniţă;

Completarea fişei de observare a spaţiului destinat activităţilor din grădiniţă

Discuţii cu mămicile educatoare şi membrii ai reţelei de sprijin din comunitate





Vizită Poiana cu Cetate (Iaşi) Daniel Grebeldinger

Viorel Motaş

Constatări

Constanţa – Cărpiniş: Desfăşurarea activităţilor în grădiniţa alternativă se realizează conform

curriculum-ului şi ghidului elaborate în cadrul proiectului. În urma activităţilor de formare şi a

activităţilor desfăşurate în parteneriat cu psihologul şcolar şi voluntarii SNAC, educatoarelemămici au dobândit abilităţi de organizare a procesului de învăţare, valorifică activităţile de

rutină şi tranziţie şi creează o atmosferă propice pentru copii. Copiii se exprimă cu uşurinţă,

sunt antrenaţi în activităţi, comunică unii cu ceilalţi, respectă regulile stabilite împreună cu

educatoarele mămici.





spaţiul educaţional este amenajat conform prescripţiilor, cu spaţii de joacă, învăţare şi spaţii

de expunere a lucrărilor copiilor. Din discuţiile cu părinţii a reieşit utilitatea grădiniţei

alternative în comunitate, înţelegerea de către aceştia a rolului grădiniţei în dezvoltarea

copiilor, precum şi satisfacţia legată de activitatea desfăşurată de educatoarele mămici.

Braşov – Racoş: Spaţiul grădiniţei a fost amenajat de către educatoare şi părinţi cu sprijinul

responsabilului local. O parte dintre lucrările copiilor sunt expuse pe pereţii sălii de grupă.

Prezenţa copiilor la grădiniţă este foarte bună iar progresele realizate de aceştia faţă de

evaluarea iniţială sunt evidente: respectă regulile, comunică în propoziţii simple, exprimă cu

uşurinţă opinii folosind cuvinte şi gesturi diferite, respectă rutinele şi regulile de joc. Toţi copiii

participă la activitate, iar relaţia cu educatoarele mămici este deschisă şi bazată pe

încredere. Părinţii din comunitate sunt foarte prezenţi în viaţa grădiniţei şi mulţumiţi de

activităţile desfăşurate.





clasa de dublu simultan din localitate, care nu au fost niciodată la grădiniţă şi doresc să vadă

cum se petrec aceste activităţi.

Spre sfârşitul perioadei de implementare, după ieşirea din iarnă şi îmbunătăţirea condiţiilor

atmosferice în grădiniţe s-au desfăşurat activităţi extracurriculare constând în vizite şi

excursii organizate de mamele educatoare cu ajutorul reţelei de sprijin. Monitorizarea acestor

activităţi s-a realizat cu Instrumentul nr. 8, iar centralizarea activităţilor se găseşte în Anexe.

Capitolul 3. Rezultate calitative

3.1. Grădiniţa din vecini – percepţii şi reprezentări ale actorilor din comunitate la final

de proiect





şcolari pentru această grădiniţă – “grădiniţa din vecini”, „grădiniţa de acasă”, „grădiniţa

noastră de acasă”, „grădiniţa de la cămin”, „grădiniţa de aici”, „grădiniţa alternativă” –

evidenţiază un grad ridicat de acceptare, mai mult, de asimilare a ideii grădiniţei de către

fiecare comunitate în parte: grădiniţa este a noastră , e în vecini , este aici şi acasă . Acest fapt

constituie premisă a sustenabilităţii grădiniţei şi după finalizarea proiectului.

Denumind-o generic grădiniţa din vecini , aceasta constituie un exemplu de succes al unui

proiect care a răspuns în mod adecvat unor nevoi punctuale: nevoia de educaţie timpurie a

copiilor care nu au acces la acest nivel de învăţământ şi nevoia de pregătire a copiilor pentru

inserţia şcolară viitoare. Modalităţile prin care grădiniţa din vecini a răspuns acestor nevoi –

în termeni de: redefinire a importanţei acordată educaţiei, currriculum şi activităţi realizate cu

copiii, resurse umane implicate, resurse materiale puse la dispoziţia copiilor, participare şi

sprijinul comunităţii – vor fi prezentate în detaliu în cele ce urmează.





considerată un mediu de dezvoltare a abilităţilor de comunicare şi de dobândire a

deprinderilor de viaţă şi civice: “Trebuie să meargă la grădiniţă ca să înveţe să vorbească

frumos”; “Grădiniţa îi învaţă pe copiii noştri să se comporte cum trebuie” (lider rom). Cel mai

important rol atribuit grădiniţei este însă cel de pregătire pentru şcoală: “Trebuie să meargă

la grădiniţă ca să le fie bine la şcoală” (părinte); “Grădiniţa îi pregăteşte pentru şcoală” (cadru

didactic).

3.1.2. Oportunitatea grădiniţei din vecini – beneficii şi provocări

Evaluare de final a proiectului Implementarea de soluţii alternative bazate pe comunitate

pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7ani şi-a propus analiza opiniilor actorilor

şcolari cu privire la oportunitatea grădiniţei din vecini, după cele câteva luni de funcţionare a

proiectului:





Care este opinia edu-mămicilor?

Investigate prin chestionar cu privire la grădiniţa din vecini , toate edu-mămicile au fost de

părere că organizarea acesteia în comunităţile lor a fost foarte necesară. Argumentele aduse

în acest sens poartă specificul fiecărei comunităţi:

- Pentru majoritatea edu-mămicilor, grădiniţa din vecini a constituit, în primul rând, un

răspuns pozitiv la lipsurile materiale ale copiilor, care au fost impedimente pentru

frecventarea învăţământului preşcolar de către aceştia. Astfel, 75% dintre edu -mămici

consideră că acest proiect a motivat părinţii să îşi trimită copiii la grădiniţă pentru că a

asigurat sprijin material pentru aceştia (gustare, rechizite, haine, materiale de învăţare).

O astfel de argumentare este una specifică comunităţilor dezavantajate sărace, pentru

care absenţa unui sprijin material adecvat constituie principal cauză a neparticipării

şcolare.

- Un alt argument în favoare grădiniţei din vecini menţionat de edu-mămicile din 2





părinţii fiind mai puţin motivaţi de astfel de aspecte şi conştientizând mai rar importanţa

acestora.

Care este opinia altor actori de la nivelul comunităţii?

Ca şi pentru cadre didactice, părinţii au menţionat aceleaşi categorii de argumente care

susţin oportunitatea grădiniţei din vecini . Pe de o parte, aceasta a asigurat acces la educaţie

a copiilor preşcolari în comunităţile fără grădiniţă, iar continuarea existenţei grădiniţei din

vecini este considerată o prioritate. Pe de altă parte, toţi cei investigaţi au apreciat suportul

oferit de proiect, care a dat posibilitatea depăşirii dificultăţilor materiale şi financiare ce

constituie cel mai adesea factor principal al neparticipării şcolare.

Cadrele didactice investigate au menţionat, de asemenea, avantajul flexibilităţii oferit de

grădiniţa din vecini ca factor de motivare a copiilor şi ca modalitate de răspuns la nevoile





În acest context, curriculumul alternativ dezvoltat pentru grădiniţa din vecini a avut la bază

curriculumul oficial pentru educaţia timpurie din România şi alte materiale şi documente

curriculare elaborate la nivelul MECTS prin programele PETI şi PRET, precum:

- Curriculumul pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ;

- Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ;

- Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie de la naştere la 7 ani RFIDT

(UNICEF).

Curriculumul scris: programă de studiu şi ghid

În contextul anterior menţionat, a fost elaborat documentul Curriculum pentru învăţământul

preşcolar – grădiniţă alternativă (3 -6/7 ani) . Acest document curricular constituie o a supra

acestora au fost realizate o serie de adaptări, pornind de la rezultatele evaluării iniţiale a

copiilor realizate în cadrul proiectului precum şi de la experienţele unor intervenţii





Curriculumul alternativ detaliază, pentru fiecare etapă de educaţie preşcolară şi pentru

fiecare domeniu experienţial (Limbă şi comunicare, Ştiinţe, Om şi societate, Estetic şi creativ,

Psihomotric), 6 teme majore: 1) Cine sunt/suntem? 2) Cum este/a fost şi va fi aici pe

pământ? 3) Când/cum şi de ce se întâmplă? 4) Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? 5)

Cine şi cum planifică/organizează o activitate? 6) Ce şi cum vreau să fiu?

Dincolo de limbajul de specialitate al documentului – specific dealtfel oricărui document

curricular de tip programă de studiu – lista de comportamente vizate pentru dezvoltarea la

copii şi lista de posibile conţinuturi oferă importante sugestii metodologice edu-mămicilor,

care pot să aleagă exemple concrete de activităţi pe care să le deruleze împreună cu copiii

în grădiniţa din vecini.

Pentru construirea demersului didactic, proiectul a pus la dispoziţia edu -mămicilor şi Ghidul

Şapte poveşti pentru mai mult de şapte pitici Ca orice ghid acest document are menirea





originalitate şi inovaţie al documentului, care aduce un plus de pregătire şi raportare

metodică a edu-mămicilor la copiii cu care lucrează în cele 4 comunităţi. Anexele ghidului

conţin, de asemenea, resurse importante, precum: proiectări săptămânale şi zilnice, colecţie

de texte literare, exemple concrete de activităţi. În contextul absenţei altor categorii de

resurse informaţionale, toate acestea sprijină edu-mămicile în organizarea unui demers

didactic eficient şi adaptat copiilor din comunitate.

De la curriculumul scris la cel aplicat: ce activităţi se derulează în grădiniţa din vecini?

Având un curriculum corelat cu cei din grădiniţele obişnuite, grădiniţa din vecini a oferit

copiilor variate activităţi educaţionale. Majoritatea edu-mămicilor apreciază că organizează

cu uşurinţă activităţile liber alese şi cele de dezvoltare personală (rutine, tranziţii). Conform

opiniei edu-mămicilor copii din grădiniţa din vecini îndrăgesc cel mai adesea centrele de joc





unele dintre edu-mămici caută să identifice şi alte exemple concrete de lucru cu copiii,

pornind de la sugestiile ghidului.

Programul flexibil a fost adaptat nevoilor copiilor, în toate grădiniţele optându-se pentru

program de dimineaţă, de la 8.30-9.00. Toate cele opt mame educatoare selectate şi formate

au participat constant la activităţile educaţionale, fără a înregistra nici o absenţă.

În activitatea cu copii, acestea au întâmpinat şi o serie de dificultăţi de început, referitoare în

special al relaţionarea cu copiii şi la lipsa deprinderilor de socializare a acestora: “La început

mi-a fost greu, copiii plângeau”; “Nu ştiau să vorbească, cum să vorbească”; “Nu ştiau să

stea pe scăunel, să folosească toaleta, să mănânce”; “Nu ştiau să se adreseze celorlalţi

copii” (edu-mămici). Au reuşit însă să le rezolve sau depăşească cu sprijinul comunităţii

locale (mediator, consilier şcolar, liderul comunităţii), al părinţilor şi al echipei de proiect, în

situaţiile în care acest lucru s-a impus





3.1.4. Edu-mămicile – o experienţă inedită

Factorul-cheie în implementarea proiectului grădiniţei din vecini este reprezentat de edu-

mămici. Acestea sunt persoanele resursă care pun în practică curriculumul special elaborat,

lucrează direct cu copiii, interacţionează cu familiei acestora – în concluzie, dau viaţă

proiectului.

Selecţia celor 8 edu-mămici a fost una dintre principalele activităţi din prima fază a

proiectului. Au fost selectate: persoane cu motivaţie declarată pentru derularea unor astfel de

activităţi; persoane cu un background corespunzător al pregătirii şcolare şi profesionale (2

absolvente de 8 clase; 4 absolvente de liceu (complet sau incomplet); 2 absolvente de studii





La final de proiect, motivaţia declarată a edu-mămicilor care şi-au asumat acest rol este

exprimată mai clar, după o etapă de reflecţie personală asupra activităţilor şi experienţelor

acumulate de-a lungul activităţii cu copiii. Astfel, multe edu-mămici au declarat că motivul

pentru care au devenit edu-mămici este faptul că “iubesc copiii” şi au considerat proiectul ca

o oportunitate de a lucra cu copiii din comunitate şi, pentru cele de etnie roma, de a “a învăţa

pe copiii noştri să devină ca toţi ceilalţi copii” (edu-mămică Racoş). Nu în ultimul rând,

mămicile cu copii de vârstă preşcolară au apreciat că experienţa de edu -mămică este

benefică şi pentru proprii copii, oferindu-le posibilitatea de a-i integra pe aceştia în grădiniţă

şi de a se pregăti pentru a fi “un părinte mai bun, să ştiu să îi învăţ pe copii mei. Am învăţat

cum să îi ascult pe copii, să lucrez cu ei” (edu-mămică, Maciova).

Alte mămici au avut motivaţii de dezvoltare personală: şi-au împlinit prin această experienţă

“visul dintotdeauna” de a deveni cadru didactic sau au dorit să înveţe mai mult pentru ele:

“Cu copiii am învăţat şi eu multe lucruri pe care nu le ştiam: cântece poezii multe poveşti





modalitate modernă alternativă de abordare pedagogică; utilizarea curriculumului pentru a

desfăşura activităţi de învăţare sigure şi de calitate în grădiniţă.

Sesiunile de formare au cuprins mai multe teme. Accesibilitatea acestora pentru edu-mămici

a fost diferită, în primul rând în funcţie de experienţele anterioare ale acestora (didactice sau

de lucru cu copiii). Pentru majoritatea, unele teme – Jocuri specifice organizate în perioada

educaţiei timpurii; Materiale didactice şi moduri în care putem aranja sala de grupă;

Asigurarea securităţii copiilor şi a locului de desfăşurare a activităţilor; Elemente de educaţie

sanitară şi PSI – au fost înţelese uşor în cadrul sesiunilor de formare.

Alte teme, cu mai multe conţinuturi ştiinţifice, au solicitat un efort mai mare din partea edu -

mămicilor, susţinut de sprijinul formatorilor. Exemple: Organizarea activităţilor în grădiniţa

alternativă; Particularităţi ale copilului de 3-6/7 ani; Curriculumul şi planul de învăţământ;

Activităţi de învăţare în grădiniţă; Activităţi desfăşurate în afara grădiniţei Astfel de domenii





Unele edu-mămici au menţionat chiar şi aspecte colaterale activităţii strict didactice, dar

relevante pentru a asigura calitatea acesteia şi pentru dezvoltarea personală: pregătirea

educatoarei acasă, gestionarea timpului (“Cum să îmi organizez şi planific timpul meu între

grădiniţă şi casă”).

3.1.5. Resurse materiale – oportunităţi şi provocări

Condiţiile de funcţionare şi resursele materiale ale grădiniţelor din vecini reprezintă un aspectpozitiv apreciat ca atare de toţi actorii educaţionali investigaţi.

Toate edu-mămicile au declarat că activitatea în grădiniţă se derulează în condiţii foarte bune

din punct de vedere al următorilor indicatori: locaţia/clădirea; spaţiul pentru activităţile





În unele comunităţi au rămas încă o serie de aspecte problematice, precum accesul la sursa

de apă, grupurile sanitare, amenajarea spaţiului exterior grădiniţei – care solicită rezolvări

pentru a asigura un mediu securizat copiilor şi pentru a oferi oportunităţi de derulare a unro

activităţi variate în grădiniţă şi în afara acesteia.

3.1.6. Participarea copiilor – oportunităţi şi provocări

Eficienţa unei intervenţii educaţionale este evidentă la nivelul copiilor. Aspectul luat în analizaacestui capitol vizează participarea copiilor la grădiniţa din vecini , pornind de la premisa că o

activitate de calitate şi un sprijin adecvat sunt condiţii pentru creşterea participării copiilor la

educaţie.





comunităţii a constituit unul dintre elementele forte care au susţinut acceptarea grădiniţei din

vecini şi au încurajat părinţii să trimită copiii zilnic la grădiniţă. Atitudinea supraprotectivă sau

chiar refractară a părinţilor faţă de trimiterea copiilor la grădiniţă – manifestată la momentul

iniţial al proiectului – s-a estompat, iar gradul de implicare a crescut: ”Doamnele sunt de -ale

noastre, aşa că îl aduc în fiecare zi” (părinte); “Educatoarele au trecere în faţa părinţilor,

vorbesc aceeaşi limbă” (lider local).

3.1.7. Sprijinul comunităţii

Dincolo de activităţile şi de dotările propriu-zise din proiect, o importanţă majoră a avut-o

implicarea comunităţii în organizarea grădiniţei din vecini . Astfel, a fost foarte apreciat

ajutorul pe care comunitatea l-a oferit în acest sens, prin implicarea diferiţilor actori:

- Părinţii au oferit ajutor la igienizarea spaţiului grădiniţei, la decorarea claselor. Relaţia cu





În acest efort de identificare a pârghiilor de colaborare dintre grădiniţa din vecini şi

comunitate, proiectul a încurajat vizitarea grădiniţei de către diferite persoane. În unele

comunităţi acest lucru s-a întâmplat de la început şi în mod periodic, primăria, şcoala din

comunitate şi chiar părinţii implicându-se şi sprijinind edu-mămicile. În alte comunităţi, vizitele

în grădiniţa din vecini şcoli au fost la început “din curiozitate”: “M-am dus să văd ce se

întâmplă acolo şi mi-a plăcut. Nu mă aşteptam la aşa implicare” (profesor).

Pentru viitor, aşteptările grădiniţei din vecini privind sprijinul comunităţii fac referire la:

sprijinul financiar al primările pentru funcţionarea grădiniţei şi plata resurselor umane;

implicarea mai activă a părinţilor în asigurarea frecventării grădiniţei şi susţineri educaţionale

a copiilor.

Nu în ultimul rând, edu-mămicile simt nevoia unui sprijin metodic al şcolilor din comunitate,

prin organizarea de schimburi de experienţă şi a unui sistem de tutoriat pentru edu -mămici





Luând în considerare faptul că perioada de timp care a trecut de la finalizarea intervenţiilor în

cele 4 comunităţi până la momentul raportului final este încă foarte redusă, estimarea

impactului este mai degrabă de tip proiectiv şi se bazează mai ales pe opiniile actorilor

investigaţi prin interviuri individuale şi de grup: edu-mămici, membri ai comunităţii, experţi

educaţionali ai proiectului.

În estimarea impactului au fost de asemenea colectate informaţii de natură calitativă din

rapoartele lunare de progres şi din rapoartele de monitorizare ale proiectului. Aceste

informaţii sunt la fel de valoroase în estimarea impactului deoarece acestea ilustrează

schimbările care s-au produs de-a lungul intervenţiei, de la un moment la altul al proiectului.

3.2.1. Impactul estimat asupra copiilor





activităţi de joc preferate. În comunităţile în care copii vorbesc limba maternă în familie,

dificultăţile de comunicare în limba maternă erau cu atât mai accentuate.

Interviurile individuale şi de grup cu edu-mămicile, cu părinţii copiilor sau cu alţi membri ai

comunităţii au evidenţiat la final de proiect o serie de progrese importante în ceea ce priveşte

achiziţiile copiilor în zona socializării secundare: copii s-au familiarizat cu activităţile din

grădiniţă şi au înţeles succesiunea activităţilor de-a lungul unei zile, au comunicat cu ceilalţi

copii, s-au jucat împreună cu aceştia, au învăţat să comunice şi cu alte persoane din afara

grădiniţei.

(edu- mămici 1şi 2 Poiana cu Cetate, Iaşi)





De altfel, în raportul de progres din luna martie sunt consemnate de către experţii pe

monitorizare observaţii importante în legătură cu progresul înregistrat de copii, în raportul cu

evaluarea iniţială:

Cărpiniş (Constanţa)

Copiii se expri mă cu uşurinţă, sunt antrenaţi în activităţi, comunică unii cu ceilalţi, respectă

regulile stabilite împreună cu educatoarele mămici.

Maciova (Caraş Severin)

Evoluţia copiilor participanţi la activităţile grădiniţei alternative este evidentă mai ales în ceea





Alte observaţii ale experţilor locali menţionează că după 10 săptămâni de intervenţie, copii

din comunitatea de la Cărpiniş, Constanţa, de exemplu:

…ştiu să salute, ştiu să folosească instrumente de scris şi alte rechizite şcolare, vorbesc mai

mult, despre experienţele lor în grădiniţă, comunică între ei şi cu alte persoane, sunt mai

deschişi către comunicare, relaţionare cu ceilalţi, ştiu să se joace o varietate de jocuri, sunt

mai curioşi şi mai interesati să afle lucruri noi, pun întrebări.

Grădiniţa din vecini – acces la o viaţă mai sănătoasă pentru copiii din comunitate

O altă dimensiune importantă a impactului grădiniţei din vecini asupra copiilor din comunitate

o constituie formarea deprinderilor de bază pentru o viaţă sănătoasă. Dacă la debutul





avut în atenţie dezvoltarea deprinderilor de igienă şi de viaţă sănătoasă, accentuând de

fiecare dată importanţa respectării unor astfel de reguli pentru sănătatea copiilor.

Grădiniţa din vecini – un mod plăcut de a petrece timpul pentru copiii din comunitate

Un element important al impactului grădiniţei din vecini asupra copiilor îl constituie îmbunătăţirea dispoziţiei afective pentru a învăţa împreună cu ceilalţi într -un grup: starea de

bine, sentimentul de securizare al copiilor, dispoziţia spre activism, curiozitatea şi interesul

pentru activităţile din grădiniţă sau faţă de cele organizate în afara acesteia.

După 10 săptămâni de proiect, copii care au venit la grădiniţa de vecini sunt mai veseli, le

place să vină la grădiniţă, vorbesc mai mult despre experienţele lor în grădiniţă, sunt mai

curio şi şi mai interesati să afle lucruri noi, pun întrebări. (expert local 1 şi 2, Cărpiniş,

Constanţa).





Excursie cu microbuzul la pădurea Negureni. Copiii s-au familiarizat cu reguli de

comportament în locuri publice şi în mijloace de transport în comun, au luat gustarea în aer

liber, s- au jucat cu voluntarii SNAC, au alergat prin pădure, au adunat materiale naturale

pentru centrul de ştiinţe şi pentru centrul de artă.

Vizită la şcoala coordonatoare. Copiii au intrat prima dată într - o şcoală, au făcut cunoştinţă

cu şcolari, s - au aşezat în băncuţe împreună cu colegii lor mai mari, au învăţat un cântec

împreună, apoi au vizitat toată şcoala care le - a fost prezentată chiar de şcolari împreună cu

doamna învăţătoare.

Plimbare în oraşul Băneasa cu tema “La magazin”. Copiii au mers la magazin împreună cu

colegii lor de la liceu, care i- au învăţat comportamentul potrivit în comunitate şi la

cumpărături. Apoi copiii au exersat ceea ce ştiau din jocul “La magazin” învăţat la grădiniţă.





vecini a contribuit într -o oarecare măsură la conştientizarea importanţei educaţiei la nivelul

părinţilor din comunitate. Frecvenţa relativ ridicată a activităţilor proiectului în care au fost

invitaţi şi părinţii au reprezentat pentru aceştia tot atâtea ocazii de informare şi reflecţie în

ceea ce priveşte efectele pozitive ale educaţiei asupra copiilor.

Maciova (Caraş Severin)

Din discuţiile cu părinţii a reieşit utilitatea grădiniţei alternative în comunitate, înţelegerea de

către aceştia a rolului grădiniţei în dezvoltarea copiilor, precum şi satisfacţia legată de

activitatea desfăşurată de educatoarele mămici.

Racoş (Braşov)

Părinţii din comunitate sunt foarte prezenţi în viaţa grădiniţei şi mulţumiţi de activităţile

desfăşurate.





creşterea copiilor de vârstă preşcolară de familie. În aceeaşi măsură, părinţii au apreciat şi

faptul că la grădiniţa din vecini copiii lor îşi pot petrece timpul într -un mod folositor, oferind

astfel părinţilor mai mult timp pentru alte activităţi în gospodărie.

(edu-mămică, Poiana cu cetate, Iaşi)

Părinţii cu copii la grădiniţa din vecini – actori ai schimbării percepţiilor privind rolul

educaţiei la nivelul comunităţii

Luând în considerare dimensiunea relativ mică şi gradul de izolare al comunităţilor implicate

în proiect, părinţii copiilor care frecventează grădiniţa s-au constituit deja într -un grup cu rol

de schimbare în ceea ce priveşte încrederea în educaţie la nivelul comunităţii. Beneficiile pe





În toate cele patru comunităţi implicate în proiect, situaţia copiilor cu părinţi plecaţi la muncă

în străinătate este relativ frecventă. În multe cazuri, cei care îi aduc pe copii la grădiniţă sunt

bunicii, mătuşile sau alte rude. Gradul mai ridicat de familiaritate al grădiniţei din vecini,

comparativ cu grădiniţele din sistemul formal, reprezintă un avantaj în opinia rudelor care au

grijă de copii, deoarece aici copii se simt ca într -o familie, beneficiind de un anumit grad de

securitatea afectivă conferit fie de faptul că educatoarele sunt din comunitate şi cunosc mai

bine familiile şi problemele cu care se confruntă acestea, fie de spaţiul fizic al grădiniţei care

este situată în case particulare, cu un grad mai ridicat de familiaritate decât clădirea unei

şcoli sau a unei grădiniţe special construite în acest scop.

Maică - sa e plecată în Italia şi mi l - a lăsat mie pe copil. Nu mă gândeam să îl dau la grădiniţă,

dar acum dacă e aşa aproape de noi, îl aduc când se trezeşte şi mai fac şi eu treabă 2 -3 ore.

Oricum se juca pe aici prin apropiere. Acum e mai bine la grădiniţă că mai învaţă câte ceva.

(mătuşa unui copil, Cărpiniş, Constanţa)





3.2.3. Impact asupra edu-mămicilor

Probabil cel mai controversat în viziunea actorilor investigaţi, dar şi cel mai important impact

înregistrat în lunile acestui proiect se regăseşte la nivelul edu-mămicilor. Pentru acestea,

implicarea în proiect a însemnat deopotrivă a oportunitate inedită de valorificare şi dezvoltare

a propriului potenţial, precum şi o ocazie reală de a-şi îmbunătăţi statutul la nivelul

comunităţii.





înclinaţia către profesia didactică şi de a -şi valorifica motivaţia şi plăcerea de a lucra cu copiii

preşcolari. Experienţa didactică în calitate de suplinitor în cazul unor edu -mămici a

reprezentat de asemenea un avantaj real în exercitarea noilor roluri şi responsabilităţi în

grădiniţa din vecini.

Consolidarea încrederii în sine a edu-mămicilor în activităţile educative cu copii

Cea mai importantă provocare pentru activităţile de formare a edu-mămicilor din cadrul

proiectului a reprezentat-o consolidarea încrederii acestora că pot şi au sprijinul necesar de a





Edu-mămicile intervievate declară deschis că implicarea lor în proiectul grădiniţei din vecini a

reprezentat o şansă neaşteptată de ocupare care le-a adus şi beneficii economice pe care

altfel nu ar fi avut ocazia să le acceseze.

Stimularea motivaţiei edu-mămicilor pentru dezvoltare personală, perfecţionare,

specializare, continuarea educaţiei

Ipostaza de edu-mămică, precum şi participarea la activităţile de formare din cadrul

proiectului au avut un impact real asupra stimulării motivaţiei edu-mămicilor de a se





factori de îngrijorare şi relative tensiuni la nivelul comunităţii. În continuare vom prezenta

principalele elemente de impact care au reieşit din informaţiile calitative culese prin anchetă.

E foarte bine că avem grădiniţă în comunitate!

Fără îndoială, ancheta de faţă a evidenţiat opiniile general pozitive ale membrilor comunităţii

în legătură cu înfiinţarea grădiniţei din vecini. Atât părinţii, cât şi cadrele didactice sau

reprezentanţii autorităţilor locale apreciază iniţiativa de înfiinţare a grădiniţei în principal din

două motive esenţiale:

- este o soluţie pentru creşterea participării la educaţia preşcolară din comunitate

deoarece grădiniţa din vecini se află mult mai aproape de copii şi de familiile

acestora;

- reprezintă un sprijin umanitar pentru o categorie de copiii dezavantajaţi economic şi





(edu- mămică, Racoş, Braşov)

Grădiniţa din vecini – concurenta grădiniţei formale?

În opinia cadrelor didactice din şcoală, grădiniţa din vecini ar putea însă să devină

concurenta grădiniţei obligatorii. O astfel de îngrijorare ar putea determina posibile tensiuni

între cadrele didactice care lucrează în sistem formal şi cele de la grădiniţa alternativă.

Aceste posibile tensiuni îşi pot avea originea în estimările cadrelor didactice intervievate,

care sunt de părere că această grădiniţă alternativă fie se va desfiinţa o dată cu încheierea

proiectului, fie se va transforma treptat în grădiniţă în sistem formal.





Tensiuni aparente la nivelul actorilor educaţionali ai comunităţii





Câştigarea încrederii unor actori educaţionali ai comunităţii

Chiar dacă în unele cazuri unii membri au comunităţii îşi menţin starea de suspiciune şi

neîncredere cu care au privit la început iniţiativa grădiniţei din vecini, există un număr

semnificativ de cadre didactice, părinţi şi alţi membri ai comunităţii care şi-au schimbat

opiniile, deoarece rezultatele obţinute la grădiniţa din vecini în doar câteva luni de proiect

i-au convins deja de oportunitatea acesteia. Stările iniţiale de suspiciune au fost contracarate

de următoarele argumente:

- Unii dintre membrii comunităţii care erau sceptici la început au realizat că pasiunea şi

dăruirea edu-mămicilor poate înlocui cu succes o pregătire de formală în domeniu –

Omul sfinţeşte locul - spune una dintre profesoarele intervievate.

- Alţi membrii ai comunităţii au fost impresionaţi de reacţia pozitivă a copiilor şi a

părinţilor, de frecvenţa ridicată a copiilor la grădiniţa din vecini, precum şi de

rezultatele obţinute cu copiii într -o perioadă relativ scurtă de timp.





prezenţă a acestui proiect în comunitate, interesul acordat de o echipă de experţi externi

pentru comunitate, dar şi numeroasele momente de comunicare şi reflecţie la care membrii

comunităţii au fost invitaţi să participe de-a lungul acestui proiect, au reprezentat în sine

ocazii reale de dezbatere şi stimulare a interesului faţă de problematica educaţiei în

comunitate. Pe baza experienţei de implicare în înfiinţarea şi funcţionare grădiniţei din vecini,este de aşteptat ca acest proiect să reprezinte punctul de plecare pentru alte iniţiative locale

în domeniul educaţiei.

Riscul etichetării?

Unii dintre actorii investigaţi prin anchetă au avansat indirect şi ideea unui potenţ ial risc al

fenomenului de etichetare a grădiniţei din vecini, care ar putea fi considerată drept o

grădiniţă de mâna a doua , unde merg copiii săraci, copiii rromi sau cei care nu au aspiraţii

prea înalte în legătură cu educaţia. Diminuarea acestui risc la nivelul percepţiilor unora dintre

membrii comunităţii ar putea fi realizată printr -o informare transparentă cu privire la





Capitolul 4. Sustenabilitatea proiectului

4.1. Sustenabilitate date cantitative

Caracteristici Racoş Cărpiniş Maciova Poiana cu

cetate

Total

Nr. de

copii în

gospodărie

Sub 3 ani Total 46 32 3 2 83

3 ani împliniţi Total 14 52 7 3 76






Elementul principal sunt copiii, fără ei nefiind posibilă, dar nici necesară alternativa

educaţională propusă. Sub acest aspect proiectul este sustenabil, în fiecare din cele patrucomunităţi pilot există un număr de copii suficient pentru organizarea în continuare a

grădiniţei alternative:

Copiii care au fost cuprinşi în program şi care rămân la categoria preşcolari potrivit vârstei

(situaţie prezentată în tabelul următor), pot fi, datorită achiziţiilor din perioada de activităţi a

proiectului, factori de accelerare a acomodării noilor membrii ai colectivului la reluarea

programului.


Total 88 185 18 11 302





Chiar dacă la încheierea proiectului ele au deja o oarecare experienţă, sprijinul metodologic

este extrem de necesar şi el poate fi asigurat de către cadrele didactice din şcolile din

comună şi de către specialiştii CJRAE care s-au implicat în proiect. Acest sprijin poate fi

asigurat în trei din cele patru locaţii, chiar dacă, în conformitate cu rapoartele de monitorizare

implicarea reţelei de sprijin de la Maciova a fost medie. Implicarea scăzută a reţelei despr ijin de la Racoş ar putea pune sub semnul întrebării sustenabilitatea sub acest aspect. O

soluţie de tranziţie temporară, până la activarea şi implicarea învăţătorilor de la şcoala din

comună (educatoarele de la grădiniţa din comună încă percep alternativa ca fiind

„concurentă” şi nu o modalitate de a asigura pregătirea preşcolarilor care, deşi unii dintre ei

erau formal înscrişi la grădiniţa din comună nu frecventau) este asigurare asistenţei

metodologice de către asistenta de proiect care este din Braşov, are toate calificările şi

disponibilitatea de a asigura acest sprijin.

Al treilea element îl constituie materialele curriculare (Planul cadru, curriculum-ul adaptat,





Primarul comunei Maciova nu exprima o astfel de intentie, dar nici nu s-a implicat in

sprijinirea derularii proiectului.

La Poiana cu cetate sunt întrunite condiţiile pentru asigurarea sustenabilităţii şi din acest

punct de vedere: spaţiul grădiniţei este în imobilul în care locuieşte una din mamele

educatoare, reţeaua de sprijin este foarte activă şi autorităţile locale doresc continuarea

alternativei şi caută si propun soluţii.

La Cărpiniş spaţiul este în incinta unui imobil locuit de liderul informal al comunităţii pilot.

Reţeaua de sprijin este foarte activă, autorităţile locale caută soluţii şi sunt întrunite condiţiile

de asigurare a sustenabilităţii, dar nu neaparat in locatia din proiect. Proprietarul nu exprima

o intentie clara, fara echivoc de a continua colaborarea, in afara unui contract ferm, profitabil.

Sustenabilitatea este incertă, din punctul de vedere al locaţiei, la Racoş. Spaţiul grădiniţei a

fost amenajat într -un imobil nelocuit , Primăria a achitat contravaloarea chiriei pe perioada





domeniile curriculare vizate), iar activitatea cu aceşti copii la ciclul primar, bazată pe aceste

achiziţii va fi mai uşoară, în condiţiile includerii lor în colective în care copiii care au

frecventat grădiniţa din comună au aceste achiziţii. Educatoarele de la grădiniţele din

comunele din care fac parte centrele pilot au fost mai rezervate, chiar reticente în cazul

Racoş, percepând „ grădiniţa din vecini” ca fiind concurentă la înscrierea copiilor şi nu ceeace este, adică o alternativă pentru copiii care chiar dacă sunt înscrişi formal la grădiniţa din

comună nu frecventează cursurile acesteia din cauza lipsei de motivatie, dar mai ales

datorita distantei foarte mari care ar trebui parcursa.

O situaţie specială este la Poiana cu cetate, unde în comună nu există grădiniţă şi unde

comunitatea locală, în ansamblul ei, susţine alternativa.

Autorităţile locale s-au implicat concret la Cărpiniş şi Poiana cu cetate, caută soluţii şi susţin

alternativa, doar la nivel declarativ la Maciova şi slab la Racoş. La Racoş a fost o întârziere

în aprovizionarea cu lemne pentru încălzirea grădiniţei, după derularea primelor cursuri ale





a funcţionat ca o campanie (aşa cum a fost gândită de echipa de proiect), voluntarii SN AC

au fost foarte activi, alte grădiniţe au vizitat alternativa şi au primit vizite ale copiilor de aici.

De asemenea iniţiativa „ grădiniţei din vecini” a fost prezentată în presa constănţeană ca un

exemplu de bune practici.

4.2. Sustenabilitate – date calitative

Fără îndoiala, cea mai importantă provocare a proiectelor de intervenţie educaţională şi

socială în comunităţi dezavantajate o reprezintă componenta sustenabilităţii. Modul în care a

fost gândit şi planificat proiectul de faţă, dar şi elementele de proces de pe parcursul

implementării acestuia au luat cu siguranţă în considerare şi perspectiva sustenabilităţii.

Printre cele mai importante elemente de asigurare a sustenabilităţii se numără:





şi măsuri menite să perpetueze rezultatele pozitive ale proiectului, în beneficiul unei educaţii

mai bune pentru copiii din comunitate.

În esenţă aceste măsuri ar trebui să adreseze următoarele categorii de nevoi: nevoi viitoare

de formare pentru edu-mămici; nevoi de informare la nivelul comunităţii cu privire la

progresele înregistrate, nevoi privind resursele materiale presupuse de susţinerea grădiniţei

din vecini, nevoi de implicare a reţelelor de sprijin şi facilitare la nivelul comunităţii.

4.2.1. Nevoi viitoare de formare pentru edu-mămici

Chestionarele şi interviurile realizate în vederea elaborării raportului de faţă au evidenţiat

următoarele nevoi de formare pentru edu-mămici:

i l d d ă i il î i il d ăti ih d i ă i t l





4.2.2. Nevoi de informare, diseminare şi parteneriat

Grădiniţele din vecini înfiinţate în cadrul proiectului pot constitui sursă de inspiraţie şi

pentru alte comunităţi. În acest sens, este necesară o campanie de diseminare a

acestor experienţe, atât în presa locală, cât şi în cea naţională.

Iniţierea unor parteneriate între grădiniţele din vecini şi cele din sistem formal –

grădiniţe surori (schimburi de experienţă, activităţi comune);

Iniţierea unei publicaţii cu titlul Grădiniţa din vecini care să promoveze practici,

reflecţii, experienţe ale cadrelor didactice care activează în comunităţi dezavantajate

din toată ţara

4.2.3. Nevoi viitoare privind resursele materiale

Continuarea iniţiativelor de dotare materială şi amenajare a spaţiului grădiniţei din

vecini prin resursele proprii ale comunităţii sau prin accesarea unor finanţări sau





4.2.4. Implicarea comunităţii

Este evident faptul că fără o susţinere din partea comunităţii locale, continuarea activităţilor

în grădiniţa din vecini va fi aproape imposibilă. Dincolo de susţinerea financiară a cheltuielilor

de întreţinere şi personal, nevoia unei reţele de sprijin la nivel comunitar este de asemenea o

condiţie a sustenabilităţii proiectului.

La momentul realizării raportului final, existau premisele pentru susţinerea reţelelor de sprijin,

cu unele diferenţe între cele 4 comunităţi, legate mai ales de nivelul de implicare al

comunităţii în procesul de înfiinţare şi funcţionare al grădiniţei. Astfel, am putea avansa în

acest moment următoarea ipoteză cu valoare predictivă: cu cât comunitatea s-a implicat mai

activ în activităţile prezentului proiect, cu atât şansele de continuare a acordării de sprijin va

fi mai ridicat şi în perioada următoare.





Derularea activităţilor pilot conduc la concluzia că alternativa este viabilă, produce efectele

aşteptate la nivelul achiziţiilor copiilor ce o frecventează (indiferent de comunitatea pilot) şi

efecte la nivelul comunităţii (ce depind de caractersticile acestei comunităţi).

Alternativa a fost foarte bine acceptată atât de copii cât şi de părinţi, frecvenţa fiind foarte

bună în toate cele patru grădiniţe pilot, cu un singur copil care s -a retras în ultima lună a

proiectului plecând cu părinţii din localitate.

Proiectul are impact la nivel mental, cultural şi afectiv în cadrul comunităţilor. Deşi iniţial unii

din membrii comunităţii au fost reticenţi, rezultatele materializate în primul rând în achiziţiile

copiilor în domeniile curriculare vizate sunt în măsură să-I convingă.

Pe lângă acest rezultat extreme de important, în proiect au fost elaborate:

Curriculum-ul adaptat

Planul de învăţământ





favoarea includerii, iar implementarea ar fi simplu de realizat cu aceeaşi furnizori cu ai

şcolilor de pe raza comunei

MECTS şi instituţiile subordonate care au în derulare proiecte strategice pe fonduri

structurale să analizeze posibilitatea includerii cursurilor de formare pentru

potenţialele mame educatoare, dacă proiectele deja aprobate vizează formarea

cadrelor didactice pentru zonele defavorizate

MECTS să faciliteze inspectorilor generali din judeţele care au implementat grădiniţa

alternativă în faza pilot prezentarea în şedinţele pe care le organizează periodic cu

inspectorii generali prezentarea rezultatelor obţinute

MECTS să analizeze posibilitatea ca studenţii de la Colegiile pedagogice să poată

efectua stagiile de pregătire practică şi în grădiniţe de acest tip (dacă au domiciliul în

comunitatea/vecinătatea comunităţii în care se înfiinţează)





ISJ din judeţele în care s-au înfiinţat grădiniţele pilot să coordoneze redactarea unui

mini-ghid pentru autorităţile locale în care să se prezinte alternativa şi paşii pe care

comunitatea locală trebuie să-i facă dacă doreşte înfiinţarea unei astfel de grădiniţe

Extinderea şi aprofundarea temelor vizând activitatea mamelor educatoare cu părinţii

din programul de formare al acestora, dat fiind interesul deosebit manifestat de părinţi

(în special de mame) faţă de astfel de activităţi în toate comunităţile pilot

Autorităţile locale să analizeze posibilitatea încadrării mamelor educatoare cu

contracte de muncă pe perioade determinate pe perioada derulării cursurilor, în

conformitate cu oportunităţile oferite de Noul Cod al Muncii

Începerea cursurilor, pentru cei care doresc implementarea alternativei, în perioada

de primăvară târzie, când nu sunt necesare costuri pentru încălzirea locaţiilor,

accesul copiilor este mai uşor, se pot face multe activităţi în aer liber





individuale şi de grup. Pentru a fundamenta estimările, în analiza impactului au fost a

luate în considerare şi evaluările intermediare ale proiectului, realizate cu scopul de a

corecta pe parcurs măsurile propuse iniţial. De altfel, abordarea intervenţiei pe baza unei

permanente monitorizări şi ajustări în conformitate cu condiţiile şi resursele locale

reprezintă un element important de asigurare a sustenabilităţii proiectului analizat.

Oportunitatea grădiniţei din vecini este susţinută, prin datele anchetei, de către toţi actorii

şcolari: edu-mămici, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii locale. Toate aceste categorii au

apreciat în primul rând sprijjinul material oferit de proiect copiilor şi oportunitatea

dezvoltării unui serviciu pentru educaţia preşcolară inexistent la nivelul unor comunităţi.

Curriculumul pentru grădiniţa d in vecini constituie, în opinia actorilor investigaţi, o primă

oportnunitate pentru copii, prin faptul că asigură o decupare din curriculumul naţional şi o

adaptare specif ică la nevoile acestora. Materialele suport au oferit edu-mămicilor sprijinul

necesar pentru punerea în practică a planului de învăţământ şi a programei de studiu,





comunitate, cadre didactice şi părinţi deopotrivă, oferind un cadru motivat pentru

participare la educaţie şi pentru derularea unor activităţi variate. În unele comunităţi,

grădiniţa din vecini a venit chiar cu dotări superioare celorlalte unităţi de învăţământ,

aflate adesea în situaţii critice din acest punct de vedere.

Implicarea comunităţii este principiul care a stat la baza funcţionării proiectului.

Cercetarea a evidenţiat activităţi variate pe care memebrii comunităţii le-au iniţiat şi

derulat cu grădiniţa din vecini . Pe de o parte, implicarea a fost una promisă iniţial, la

momentul debutului proiectului. Pe de altă parte, aceasta a venit ca urmare a curiozităţii

celor neimplicaţi direct în proiect, ca răspuns la întrebarea “ce şi cum se derulează

activitatea în grădiniţa din vecini?”.

Impactul estimat asupra copiilor măsurat în anchetă prin informaţiile calitative este unul

general unul pozitiv. Copiii care au frecventat grădiniţa din vecini au avut oportunităţi

inedite de socializare secundară, în afara familiei de origine: copiii s-au familiarizat cu

LARIVE ROMANIA SRLLARIVE ROMANIA SRL





consolidarea stării de bine a copiilor au contribuit în mod evident şi activităţile extra -

grădiniţă organizate în cele 4 comunităţi.

Impactul estimat asupra familiilor din comunitate se referă în primul rând la progresele

înregistrate de-a lungul proiectului în ceea ce priveşte informarea şi conştientizarea

părinţilor din comunitate despre importanţa educaţiei. În lipsa altor alternative

educaţionale pentru copiii de vârstă preşcolară la nivelul comunităţii, în general, părinţii

au apreciat pozitiv iniţiativa grădiniţei din vecini. Frecvenţa relativ ridicată a activităţilor

proiectului în care au fost invitaţi şi părinţii au reprezentat pentru aceştia tot atâtea ocazii

de informare şi reflecţie în ceea ce priveşte efectele pozitive ale educaţiei asupra copiilor.

Chiar dacă la debutul proiectului unii dintre părinţi şi-au exprimat unele rezerve cu privire

la modalitatea de organizare a grădiniţei din vecini, discuţiile de grup cu părinţii au

evidenţiat că până la finalul proiectului încrederea părinţilor în oportunitatea şi eficienţa

acestei alternative a crescut semnificativ. Acest fapt se datorează în primul rând






în propria activitate să crească în continuare, compensând prin experienţă nevoia un

sprijin exterior susţinut. Cu toate acestea, consolidarea încrederii edu -mămicilor va

depinde în bună măsură de implicarea lor în activităţi viitoare de perfecţionare, schimburi

de experienţă cu alte edu-mămici, sprijin din partea unor specialişti, cum ar fi cadrele

didactice din şcoală sau inspectoratul şcolar.

Deşi este încă timpuriu să vorbim despre propagarea impactului grădiniţei din vecini

asupra comunităţii, interviurile realizate cu actorii cheie în cele patru comunităţi implicate

în proiect au relevat deja câteva elemente de impact pozitiv, dar şi unele elemente care

au constituit factori de îngrijorare şi relative tensiuni la nivelul comunităţii. Fără îndoială,

ancheta de faţă a evidenţiat opiniile general pozitive ale membrilor comunităţii în legătură

cu înfiinţarea grădiniţei din vecini. Atât părinţii, cât şi cadrele didactice sau reprezentanţii

autorităţilor locale apreciază iniţiativa de înfiinţare a grădiniţei în principal din două motive

esenţiale: este o soluţie pentru creşterea participării la educaţia preşcolară din






considerată drept o grădiniţă de mâna a doua , unde merg copiii săraci, copiii rromi sau

cei care nu au aspiraţii prea înalte în legătură cu educaţia. Diminuarea acestui risc la

nivelul percepţiilor unora dintre membrii comunităţii ar putea fi realizată printr -o informare

transparentă cu privire la activităţile realizate în grădiniţă şi o valorizare a rezultatelor

obţinute de copii la nivelul comunităţii. Menţionăm însă că acest risc a fost amintit de un

număr mic de actori investigaţi, iar estimarea impactului unui astfel de risc necesită cel

mai probabil o cercetare cu instrumente specifice, aplicată la un interval mai lung de timp

de la iniţierea proiectului.

Elemente de sustenabilitate – recomandări în baza datelor calitative culese prin anchetă

Continuarea respectării principiului adaptării la context

Modul în care a fost gândit şi planificat proiectul de faţă, dar şi elementele de proces de pe






beneficiul unei educaţii mai bune pentru copiii din comunitate. Cu cât etapele următoare ale

dezvoltării grădiniţei din vecini vor fi bazate pe o comunicare reală între membrii comunităţii,

cu atât şansele de reuşită vor fi mai mari. O posibilă intervenţie din partea unui proiect viitor

ar trebui orientată din acest punct de vedere către crearea unor spaţii sociale deschise,

oportunităţi informale de comunicare între membrii comunităţii, utilizarea oricăror evenimenteimportante ale comunităţii pentru a discuta despre educaţia copiilor şi despre viitorul

grădiniţei din vecini.

Consolidarea pregătirii pedagogice a edu-mămicilor

Chestionarele şi interviurile realizate în vederea elaborării raportului de faţă au evidenţiat

faptul că, în ciuda absenţei unei pregătiri de specialitate, multe dintre edu-mămicile selectate

s-au descurcat foarte bine în acest rol. Cu siguranţă, edu-mămicile vor avea nevoie în






învăţare a limbii rromani pentru edu-mămicile care nu cunosc limba maternă a copiilor care

frecventează grădiniţa din vecini; identificare unor modalităţi de recunoaştere a şi valorizare

a muncii edu-mămicilor la nivelul comunităţii şi nu numai.

Recunoaşterea şi dezvoltarea prin diseminare şi parteneriat

Grădiniţele din vecini înfiinţate în cadrul proiectului pot constitui sursă de inspiraţie şi pentru

alte comunităţi. În acest sens, este necesară o campanie de diseminare a acestor

experienţe, atât în presa locală, cât şi în cea naţională. În acest fel, grădiniţele deja existente

şi edu-mămicile pot fi valorizate, în timp ce alte comunităţi pot beneficia de informaţii reale

despre un model care ar putea funcţiona şi în comunitatea lor.

Recomandări: Este de luat în calcul iniţierea unor parteneriate între grădiniţele din vecini şi

cele din sistem formal – un nume posibil: grădiniţe surori (schimburi de experienţă, activităţi






Recomandări: Pregătirea câtorva membri ai comunităţii în competenţe şi abilităţi de

fundraising, astfel încât săse îmbunătăţească potenţialul comunităţii în accesarea unor

finanţări sau sponsorizări. O altă soluţie de tranzit ar putea fi utilizarea în comun a unor

resurse didactice din şcolile din comunitate. De asemenea, iniţierea la nivel de judeţ a unui

program de redistribuire a unor materiale didactice mai costisitoare între grădiniţele din celepatru comunităţi: caravana materialelor didactice (de exemplu laptop şi videoproiector).

Rămân în aceeaşi măsură în grija comunităţii identificarea unor surse de finanţare pentru

asigurarea unei gustări pentru copiii care frecventează grădiniţa fin vecini pentru asigurarea

remuneraţiei edu-mămicilor. Probabil cele din urmă aspecte reprezintă cele mai riscuri pentru

viitorul grădiniţei din vecini.

Rolul esenţial al comunităţii – asumarea grădiniţei din vecini






scrierii unor proiecte de finanţare; planificare la nivel local a unei strategii de de fund -raising

în beneficiul copiilor care frecventează grădiniţa din vecini; identificarea unor potenţiali

sponsori locali sau regionali pentru grădiniţa din vecini .

Recomandare generală:

Este evident că un sprijin extern din partea proiectului ar putea creşte şansele de continuare

şi dezvoltare a grădiniţei din vecini. Într -o astfel de eventualitate, acţiunile ar putea fi

orientate către elementele de dezvoltare comunitară prin organizarea unor evenimente

formale şi informale în care membrii comunităţii să poată aborda problematica educaţiei

copiilor. De asemenea, sesiuni ceva mai orientate ar putea fi organizate în domeniul

colectării de fonduri, scriere de proiecte, identificarea unor finanţări. Parteneriatele cu

inspectoratele şcolare şi cu alte instituţii de învăţământ din apropiere vor fi de asemenea






ANEXE





119 Proiectul „Implementation Early Childhood Education Alternative Based Solution for

Children from 3 to 6/7 years old”

Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

Instrument 1 – Date despre copiii înscrişi la „grădiniţa din vecini”

Atenţie! Datele se referă doar la copiii din „grădinţă din vecini” şi sunt completate de mamele educatoare

Autor :NICOLAE IONELA – edu – mămică ;


cetate

Total

Copii din

grădiniţa din

vecini

3 ani

împliniţi

Nr de copii înscrişi la începutul activităţii 0 4 7 0 11

Nr de copii înscrişi după începutul activităţii 0 0 0 0 0

Nr. copii rămaşi înscrişi la sfârşitul lunii martie 0 4 7 0 11

Nr copii care au absentat 1 zi 0 0 1 0 1

Nr copii care au absentat 2 zile 0 0 2 0 2


Nr copii care au absentat mai mult de 3 zile 0 0 3 0 3







Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

4 ani

împliniţi








5 ani

împliniţi












Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)



6 ani

împliniţi








7 ani

împliniţi


Nr de copii înscrişi după începutul activităţii 0 0 0 0

Nr. copii rămaşi înscrişi la sfâritul lunii martie 1 0 0 1 2







Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)











Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

Instrument 2 – Date despre gospodăriile cu copii de vârstă 3-7 ani din comunitatea pilot

Atenţie! Datele se culeg doar din gospodăriile cu copii de vârstă 3-7 ani

Autor :NICOLAE IONELA - edu – mămică; BĂJENARU VERONICA – mediator şcolar


cetate

Total

Nr. de copii în

gospodărie

Sub 3 ani Total 46 32 3 2 83

Nr. copii romi din total 46 25 3 0 74

3 ani

împliniţi

Total 14 52 7 0 73


Nr copii care frecventează grădiniţa 1 52 0 0 53

Nr copii romi care frecventează grădiniţa 1 27 0 0 28

Nr copii care frecventează grădiniţa alternativă 0 4 7 3 14







Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

Nr copii romi care frecventează grădiniţa

alternativă

0 4 7 0 11

4 ani

împliniţi

Total 13 51 3 4 71






alternativă

3 3 3 0 9

5 ani

împliniţi

Total 15 50 5 2 72









Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)




alternativă

8 5 5 0 18

6 ani

împliniţi

Total 19 38 3 1 61






alternativă

8 8 3 0 19

7 ani Total 1 3 4 1 9







Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

împliniţi Nr. copii romi din total 1 0 4 0 5





alternativă

1 0 0 0 1

Nr copii care frecventează şcoala 24 0 3 0 27







Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

Instrument 3 – Date despre gospodăriile copiilor înscrişi la „grădiniţă din vecini”

Datele se completează de mamele educatoare

Autor :(- Racos – Demeter Delia si Dudas Violeta educatoare mame)

Atenţie! Datele se culeg doar din gospodăriile cu copii înscrişi la grădiniţa din vecini


cetate

Total

1) Tipul de

familie

Nr. copii cu 2 părinţi 15 15 16 7

Nr. copii cu un singur părinte 4 2 0 1

Nr. copii în grija bunicilor 1 3 2 0

Nr. copii în grija fraţilor mai mari 0 0 0 0

Nr. copii în alte situaţii (specificaţi) 0 0 0 0

2) Ocupaţiile

părinţilor

Nr. de

gospodării

cu cel

puţin un

Agricultor 0 0 0 7

Muncitor 0 0 5 0

Meşteşugar 0 0 0 0

Funcţionar 0 0 0 0







Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

adult ce

are

ocupaţia

Întreprinzător

(fermier, comerciant,

patron etc.)

0 0 0 0

Şomer 0 0 0 0

Altele (specificaţi) 0 0 0 1 gestionar

Fac ce pot 20 20 8 0

3) Surse de

venituri

Nr. de

gospodării

având

sursele de

venit

Salarii 0 0 5 1

Pensii 0 0 1 0

Ajutor social 2 9 1 3

Ajutor de şomaj 0 0 0 0

Profituri din activităţi

economice

0 0 0 0

Alocaţii copii 20 20 18 11

Burse, sprijin

financiar de la

fundaţii etc.

0 0 0 0

Altele (specificaţi) 0 0 2 0







Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

Se descurcă cum pot 20 20 8 4

4) Nivelul de

educaţie

al mamei

sau

persoanei

care ţine

locul

mamei

Învăţământului obligatoriu

terminat(cu sau fără diplomă)

1 0 4 0

Şcoala profesională 0 0 0 10

Cursuri de calificare 0 0 0 0

Liceu 0 0 1 0

Şcoli postliceale 0 0 0 0

Studii universitare 0 0 1 0

Au frecventat câteva clase, dar nu

au absolvit

19 6 7 0

Nu au frecventat şcoala 0 14 0 1

5) Total persoane adulte care au fost la şcoală dar

nu ştiu să scrie

10 18 3 1

6) Persoane

fără acte

de

identitate

Nr. adulţi 0

Nr. copii (0-18 ani) 0







Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

7) Surse

culturale

Nr de

gospodării

care au

Cărţi 20 (manuale

de şcoala)

5 1 0

Radio 0 20 13 8

TV 20 20 12 8

TV cu conectare

satelit/cablu

0 20 12 8

Computer 0 0 6 2

Computer +Internet 0 0 2 0

Telefon 10 6 13-mobil 8

Telefon+Internet 0 0 - 0

Altele (specificaţi) 0 0 - 0

8) Religia Nr de

gospodării

cu religia

Ortodoxă 0 18 6 11

Catolică 0 0 - 0

Protestantă 0 0 - 0

Neo- protestantă 20

(penticostali)

0 7 0

Musulmană 0 2 - 0







Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

Altele (specificaţi) 0 0 - 0

Fără religie

declarată

0 0 - 0

9) Sursele

de apă

potabilă

Nr de

gospodării

care au

Apă curentă 0 6 4 propriul

sistem cu

hidrofor

0

Fântână 0 0 1fantana

satului

3

Cişmea 0 14 - 0

Alte surse

(specificaţi)

Se transporta

apa de la o

cişmea aflata

la baza

dealului

0 3 au fântâna in

curte

0

10) Sursele

de

încălzire a

Nr de

gospodării

care se

Încălzire centrală 0 0 2 0

Gaz 0 0 - 0

Lemne 20 20 10 8







Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

locuinţei încălzesc cu Cărbuni 0 0 - 0

Altele (specificaţi) 0 0 rumeguş 0

11) Sursele

de lumină

Nr de

gospodării

care au

Lumină electrică 20 18 13 8

Lămpi cu petrol 0 0 0 0

Alte surse

(specificaţi)

0 2 lumânări 0 0

12) Canalizar

e

Nr de gospodării care au

canalizare

0 0 0 0







Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

Instrument 4 – Date despre persoane care au vizitat grădiniţa din vecini

Datele se completează de mămicile educatoare

Autor :NICOLAE IONELA – edu – mămică


cetate

Total

Date despre

persoane din

familie care au

vizitat grădiniţa

din vecini

Nr. mame care au vizitat grădiniţa

cel puţin o dată

5 20 0 8

Nr. mame care au vizitat grădiniţa

mai mult de 3 ori

13 16 11

Fara

edumamici

8

Nr. taţi care au vizitat grădiniţa cel

puţin o dată

3 7 5 2

Nr. taţi care au vizitat grădiniţa mai

mult de 3 ori

0 3 8 2

Nr. bunici care au vizitat grădiniţa

cel puţin o dată

0 12 1 0







Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

Nr. bunici care au vizitat grădiniţa

mai mult de 3 ori

5 6 8 1

Nr. de fraţi / surori care au vizitat

grădiniţa cel puţin o dată

0 10 0 3

Nr. de fraţi / surori care au vizitat

grădiniţa mai mult de 3 ori

6 7 10

Nr. alte persoane specificaţi 1 (matusa) 3 unchi /mătuşi 0

Date despre

persoane care

locuiesc în

comunitate şi

care nu au

copii/fraţi/surori la

grădiniţă care au

vizitat grădiniţa

din vecini

Nr. femei 5 5 2 5

Nr. bărbaţi 9 0 3 7

Nr. fete 5 4 6

Nr. băieţi 2 3 4

Date despre Nr. persoane de la primărie 0 1 5 3







Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

autorităţi şi

persoane cheie

din comunitate

care au vizitat

grădiniţa din

vecini

Nr. lideri romi 1 1 2 0

Nr. persoane de la şcoală 2 10 4 5

Nr. persoane de la grădiniţa din

comună

0 1 1 0

Nr. persoane de la Inspectoratul

şcolar

1 0 0 1

Nr. persoane de la alte autorităţi

(specificaţi)

0 3 CJRAE 0 0

Nr. întreprinzători 3 2 2 1

Nr. Persoane din partea bisericii 1 1 2 2

Altele (specificaţi) 0 0 0 0

Date despre

persoane care s-

au implicat în

activităţi la

grădiniţa din

vecini

Nr. mame (altele decât mamele

educatoare)

4 5 11 5

Nr. taţi 1 1 10 2

Nr. surori 0 3 2 0

Nr. fraţi 0 2 2 0

Nr. bunici 0 3 2 0







Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

Nr. profesori 1 3 1 1

Nr. educatoare de la grădiniţa din

comună

0 1 1 0

Nr. de pensionari 1 0 0 0

Nr. persoane de la Inspectoratul

şcolar

1 0 0 1

Alte persoane:elevii voluntari

SNAC, psihologul CJRAE

Anca Negrea 7

1

0 0

Activitati in care

s-au implicat

persoanele de

mai sus (bifaţi

activităţile în care

s-au implicat)

Supraveghere activităţi X X x X

Amenajare spaţiu X X x

Pregătire materiale de lucru X X x

Însoţire grup copii la activităţi în

afara grădiniţei

X x X

Ajutor la servirea mesei/gustării X X x X

Altele (specificaţi) 0

LARIVE ROMANIA SRLi t ti l b i d l t

LARIVE ROMANIA SRLi t ti l b i d l t



international business development international business development

Instrument nr. 5. CHESTIONAR PENTRU EDU-MAMICI

Buna ziua!

Pentru că eşti edu-mămică şi pentru că deja ai început să faci o grămadă de lucruri

cu şi pentru copii în cadrul proiectului Implementare de soluţii alternative bazate pe

comunitate pentru educaţia timpurie a copiilor Loan 4825 RO, te rugăm să ne răspunzi la

câteva întrebări.

Acestea se referă la activitatea grădiniţei din vecini , la copiii care vin acolo, la

activităţile tale ca edu-mămică, la aşteptările tale şi ale părinţilor faţă de această grădiniţă.Te rugăm să citeşti cu atenţie fiecare întrebare şi să răspunzi aşa cum crezi.

Precizăm că nu există răspunsuri corecte sau incorecte la întrebările de mai jos, cu unele

care se potrivesc sau nu se potrivesc cu experienţa ta de edu-mămică.

Îţi mulţumim pentru ajutor!






3. În opinia ta, cât de necesară a fost organizarea grădiniţei din vecini în localitate?

(Încercuieşte un singur răspuns.)

1. foarte necesară

2. necesară

3. puţin necesară

4. deloc necesară

4. În opinia ta, de ce a fost necesară organizarea grădiniţei din vecini în localitate?

(Încercuieşte cel mult 3 dintre răspunsurile de mai jos, la alegere.)

1. Era nevoie de grădiniţa din vecini pentru că în localitate nu există altă grădiniţă la

care să poată merge copiii.

2. Deşi există şi alte grădiniţe în localitate, grădiniţa din vecini este cea mai aproape de

casele copiilor.






5. Care au fost motivele ce te-au determinat să devii edu-mămică? (Completează spaţiul de

mai jos.)

....................................................................................................................................................

..................................

....................................................................................................................................................

..................................

....................................................................................................................................................

..................................

....................................................................................................................................................

..................................

....................................................................................................................................................

..................................






niciodată

copiilor.

1 Organizarea activităţilor în grădiniţa

alternativă

2 Particularităţi ale copilului de 3-6/7 ani3 Curriculumul şi planul de învăţământ

4 Activităţi de învăţare în grădiniţă

5 Activităţi desfăşurate în afara grădiniţei

6 Jocuri specifice organizate în perioada

educaţiei timpurii

7 Materiale didactice şi moduri în care putem

aranja sala de grupă

8 Utilizarea jucăriilor şi materialelor didactice

în activităţile organizate în afara grădiniţei






8. În cadrul proiectul ai la dispoziţie un ghid numit “Şapte poveşti pentru mai mult de şapte

pitici”. Cât de util este pentru tine acest ghid în activitatea de edu -mămică? (Încercuieşte

un singur răspuns.)

1. Ghidul mă ajută foarte mult în pregătirea zilnică a activităţilor cu copiii, oferind idei şi

exemple practice.

2. Ghidul oferă nişte idei de activităţi, dar trebuie să găsesc eu singură exemple

concrete de lucru cu copiii.

3. Ghidul nu mă sprijină suficient cu idei şi exemple practice pentru activitatea de edu -

mămică.

9. Pentru a fi o şi mai bună edu-mămică, despre ce alte lucruri simţi nevoia să mai înveţi?

(Dă exemple în spaţiul de mai jos.)






Cum este mediul în care funcţionează grădiniţa din vecini?

10. Cum apreciezi condiţiile de desfăşurare a activităţii în grădiniţă? (Pentru fiecare variantă

dată, bifează în tabel cu un “X” răspunsul care se potriveşte în cazul tău.)

Nr.

crt.

Informaţii asimilate la curs Condiţii

foarte bune

Condiţii

medii

Condiţii

insuficiente

1 Locaţia / clădirea

2 Spaţiul pentru activităţile didactice cu copiii

3 Iluminatul spaţiului (lumină naturală, lumina

electrică)

4 Căldura






....................................................................................................................................................

..................................

....................................................................................................................................................

..................................

....................................................................................................................................................

..................................

Vin copiii la grădiniţa din vecini?

(Încerc ieşte n sing r răsp ns )





pp

Ce activităţi desfăşuraţi în grădiniţa din vecini?

14. Cum te descurci în organizarea activităţilor de mai jos? (Pentru fiecare variantă dată,

bifează în tabel cu un “X” răspunsul care se potriveşte în cazul tău.)

Nr.

crt.

Activităţi Le

organizez

cu uşurinţă.

Le

organizez

bine dacă

mă

pregătesc

înainte

Le

organizez

cu

dificultate,

mi se par

mai dificile





pp

16. Pentru care dintre centrele de joc nu ai suficiente materiale în grădiniţă? (Poţi încercui

mai multe răspunsuri.)

1. artă

2. ştiinţă

3. construcţii

4. bibliotecă

5. căsuţa păpuşii

6. joc de masă

17. Ce activităţi ai organizat cu copiii în cele 2 zile fără program de grădiniţă? Dă câteva

exemple.

....................................................................................................................................................





....................................................................................................................................................

..................................

....................................................................................................................................................

..................................

....................................................................................................................................................

..................................

....................................................................................................................................................

..................................

....................................................................................................................................................

..................................





20. Ce notă ai acorda intersului părinţilor din comunitate pentru educaţia copiilor lor, în

general – pe o scară de la 1 (dezinteres total) la 10 (interes accentuat)? – Nota ........

21. Ce notă ai acorda intersului părinţilor din comunitate pentru educaţia copiilor în grădiniţă

– pe o scară de la 1 (dezinteres total) la 10 (interes accentuat)? – Nota ........

22. Cît de des au venit părinţii copiilor la grădiniţă?

1. Au venit numai atunci când i-am solicitat pentru activităţi specifice

2. Au venit din curiozitate, să vadă ce se întâmplă în grădiniţă

3. Vin în fiecare zi, când aduc şi iau copiii de la grădiniţă

23. În opinia ta, ce aşteptări au părinţii de la grădiniţa din vecini? (Completează spaţiul de





Cine vizitează grădiniţa din vecini?

24. Ce alte persoane au mai vizitat grădiniţa?

1. Reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean

2. Directorul şcolii din localitate

3. Alte cadre didactice de la şcoala/grădiniţa din localitate

4. Primarul

5. Mediatorul şcolar

6. Liderul informal al comunităţii

7. Agenţi economici din zonă

8. Alte persoane;





....................................................................................................................................................

..................................

Care sunt efectele grădiniţei din vecini?

26. În opinia ta, ce schimbări a adus frecventarea grădiniţei din vecini pentru copii?

(Completează spaţiul de mai jos.)

....................................................................................................................................................

..................................

....................................................................................................................................................





....................................................................................................................................................

..................................

....................................................................................................................................................

..................................

....................................................................................................................................................

..................................

....................................................................................................................................................

..................................

28. În opinia ta, ce schimbări a adus frecventarea grădiniţei din vecini pentru comunitate, în

general? (Completează spaţiul de mai jos.)





29. În opinia ta, ce schimbări a adus frecventarea grădiniţei din vecini pentru viaţa ta

personală? (Completează spaţiul de mai jos.)

....................................................................................................................................................

..................................

....................................................................................................................................................

..................................

....................................................................................................................................................

..................................

....................................................................................................................................................

..................................

....................................................................................................................................................

..................................





....................................................................................................................................................

..................................

Date personale ale edu-mămicii

Nume şi prenume: ....................................................................

Vârsta (în ani împliniţi): …………………………………........

Ai avut experienţă anterioară de predare, pănă a deveni edu-mămică? 1. da 2. nu

Ultima şcoală absolvită:





Ştii să utilizezi calculatorul?

1. Nu ştiu şi nici nu mă interesează să învăţ

2. Nu ştiu, dar al vrea să învăţ

3. Ştiu, dar sunt începător

4. Ştiu destul de bine

Alte observaţii

În cazul în care doreşti să mai faci şi alte precizări legate de experienţa ta de edu-mămică, te

rugăm să le notezi în spaţiul de mai jos:

…………………..………………………………………………………………………………………

……..









Instrumentul nr. 9. GHID DE INTERVIU DE GRUP CU PĂRINŢII

Bună ziua! Sunt ...........................(nume şi prenume, funcţia, rolul în derularea proiectului,

alte date personale). Astăzi ne-am întâlnit aici să discutăm împreună despre grădiniţa din

vecini . Aş vrea să îmi spuneţi câteva lucruri despre ce ştiţi dvs. despre această grădiniţă,

despre ce face copilul dvs. acolo, despre cât de mulţumiţi sunteţi şi cum vedeţi viitorul

educaţiei copiilor dvs. Acum vă rog pe fiecare dintre dvs. să se prezinte (nume şi prenume,

vârsta, locul de muncă, câţi copii aveţi acasă, câţi copii aveţi la grădiniţa din vecini etc., alte

date personale, după caz).

1. În opinia dvs., cât de importantă este educaţia/şcoala pentru un om? La ce îl ajută?





7. Credeţi că grădiniţa este un mediu sigur pentru copiii dvs.? Staţi fără grijă când

copilul se află la grădiniţă?

8. Sunteţi mulţumit de condiţiile în care învaţă copiii la grădiniţă (locaţie, spaţii, lumină,

căldură, apă, grupuri sanitare, dotarea cu material didactic, mobilier)? Ce s -ar putea

îmbunătăţi şi cu ce fonduri?

9. Ce părere aveţi despre faptul că educatoarea a fost aleasă din rândul femeilor din

comunitate?

10. Cunoaşteţi ce activităţi fac copiii dvs. la grădiniţă? Daţi câteva exemple concrete.

11. Ce aţi observat la copiii dvs. de când frecventează grădiniţa? Daţi câteva





INSTRUCŢIUNI DE APLICARE A INTERVIULUI DE GRUP CU PĂRINŢII

Durata interviului: 1 oră

Participanţi: 6-10 părinţi ai copiilor care frecventează grădiniţa din vecini

Modalitatea de stocare a informaţiei:

înregistrarea interviurior cu ajutorul reportofonului

dacă nu este posibilă înregistrarea interviurilor, operatorul va redacta principaleleconcluzii ale discuţiei, pe baza întrebărilor din ghid şi va prezenta structura

grupului (număr de participanţi, sexe, etnie etc.), locul şi perioada de desfăşurare.





Discuţia nu trebie să respecte neapărat ordinea dată a întrebărilor, ci poate urma

cursul firesc al dialogului. Este însă important să supuneţi dezbaterii toate

întrebările.

Puteţi reformula întrebările pentru a fi înţelese de toţi părinţii cu care staţi de vorbă!

Dacă apar în discuţie şi alte aspecte legate de subiectul grădiniţa din vecini , le

puteţi analiza!

Pentru că într -un grup există tendinţa ca 1-2 să devină lideri de opinie, îndemnaţi

toţi părinţii să participe la discuţie. Celor care nu îşi exprimă opinia le puteţi adresa

întrebări directe (de exemplu: Ce părere aveţi despre...? Dar copiii dvs. cum...?).

Cereţi părinţilor să vorbească fiecare despre el /ea şi despre copiii lui/ei, nu lageneral!

Nu există răspunsuri bune şi răspunsuri greşite. Nu daţi sugestii de răspuns şi nu

vă spuneţi părerea personală!





Instrumentul nr. 7.

GHID DE INTERVIU INDIVIDUAL CU MEMBRI AI COMUNITĂŢII

Bună ziua! Sunt ...........................(nume şi prenume, funcţia, rolul în derularea proiectului,

alte date personale). Astăzi ne-am întâlnit aici să discutăm împreună despre grădiniţa din

vecini . Aş vrea să îmi spuneţi câteva lucruri despre ce ştiţi dvs. despre această grădiniţă,

despre cât de mulţumiţi sunteţi de funcţionarea acesteia în localitatea dvs. şi despre rolul

acesteia pentru educaţiei copiilor dvs. Acum vă rog pe dvs. să vă prezentaţi (nume şi

prenume) (în funcţie de interlocutor, se solicită şi alte informaţii: funcţie, rol în promovarea

grădiniţei alternative, etnie, număr de copii etc.).

16. În opinia dvs., cât de pentru un om? La ce îl ajută?





21. Cum apreciaţi condiţiile în care învaţă copiii la grădiniţa din vecini (spaţii, lumină,

căldură, apă, grupuri sanitare, dotarea cu material didactic, mobilier)? Ce s-ar putea

îmbunătăţi şi cu ce fonduri?

22. Ce părere aveţi despre faptul că educatoarea a fost aleasă din rândul femeilor din

comunitate?

23. (pentru director, cadre didactice, mediator şcolar) Cunoaşteţi ce activităţi fac copiii la

această grădiniţă? Au acestea un anume specific, comparativ cu activităţile dintr -ogrădiniţă obişnuită? Daţi câteva exemple concrete.

24. Cum vedeţi viitorul acestor copii.? Câţi ani de şcoală credeţi că vor face? Ce

profesie/meserie îşi vor putea alege în viaţă?





INSTRUCŢIUNI DE APLICARE

A INTERVIULUI INDIVIDUAL CU MEMBRII COMUNITĂŢII

Durata interviului: 30 – 60 minute

Participanţi (individual):

- directorul şcolii

- cadre didactice

-

mediator şcolar - primar

- liderul rom

- investitori locali





Reguli pentru derularea interviului de grup

Începeţi discuţia prin a comunica interlocutorului cine sunteţi şi pentru ce sunteţi

acolo!

Încercaţi să organizaţi discuţia într -un cadrul cât mai relaxat!

Ţineţi ghidul acesta la îndemână şi din când în când aruncaţi -vă ochii pe el. Nu

citiţi întrebările!

Discuţia nu trebie să respecte neapărat ordinea dată a întrebărilor, ci poate urma

cursul firesc al dialogului. Este însă important să supuneţi dezbaterii toate

întrebările. Puteţi reformula întrebările pentru a fi înţelese de persoana cu care staţi de vorbă!

Dacă apar în discuţie şi alte aspecte legate de subiectul grădiniţa din vecini , le

puteţi analiza!

Cereţi persoanei cu care staţi de vorbă să vorbească despre comunitatea sa,







Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

Anexă excursii / vizite

Instrumentul nr. 8 – excursii/vizite organizate

Nr.

crt.

Locaţia Data Activitatea Persoan e implicate/ Roluri Scurtă descriere a activităţii

1. Cărpiniş 10 februarie

2011

Excursie în

împrejurimile

cartierului

Cărpiniş

Părinţi ai copiilor – rol de însoţitori

Psihologul şcolar şi voluntarii SNAC

– animatori, facilitatori

Copiii au fost obişnuiţi să se deplaseze în grup, au

învăţat reguli de deplasare în grup.

Împreună cu voluntarii SNAC şi psihologul au învăţat şi participat la jocuri în aer liber, pe dealul

din apropierea cartierului.

2. Cărpiniş 28 februarie

2011

Vizită la grădiniţa

din Băneasa

Coordonatoarea grădiniţei,

directoarea unei grădiniţe partenere

din Constanţa – dezvoltarea

parteneriatului dintre Gradiniţa din

Copiii de la Grădiniţa Amicii din Constanţa au

venit în vizită la Grădiniţa din vecini, prilej cu ca re

le- au oferit copiilor jucării şi materiale educaţionale

colectate.



vecini şi alte grădiniţe Impreună copiii de la Grădiniţa din vecini şi cei de





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

vecini şi alte grădiniţe Impreună, copiii de la Grădiniţa din vecini şi cei de

la Grădiniţa Amicii, au vizitat apoi Grădiniţa „Sf.

Andrei” Băneasa, au vizionat spectacolul pregătit

de gazde şi au oferit mărţiş oare colegilor lor.

3. Cărpiniş 16 martie

2011

Excursie cu

microbuzul la

pădurea Negureni

Părinţi ai copiilor - însoţitori

Psihologul şcolar, voluntarii SNAC –

animatori, facilitatori

Copiii s-au familiarizat cu reguli de comportament

în locuri publice şi în mijloace de transport în

comun, au luat gustarea în aer liber, s -au jucat cu

voluntarii SNAC, au alergat prin pădure, au adunat

materiale naturale pentru centrul de ştiinţe şi

pentru centrul de artă.

4. Cărpiniş 7 aprilie

2011

Vizită la şcoala

coordonatoare

Directorii şcolii coordonatoare,

învăţătoarea de la clasa a IV -a –

familiarizarea copiiilor cu spaţiul

şcolar

Copiii au intrat prima dată într - o şcoală, au făcut

cunoştinţă cu şcolari, s - au aşezat în băncuţe

împreună cu colegii lor mai mari, au învăţat un

cântec împreună, apoi au vizitat toată şcoal care

le- a fost prezentată chiar de şcolari împreună cu

doamna învăţătoare



Cărpiniş 21 aprilie Plimbare în Părinţi ai copiilor – rol de însoţitori Copiii au mers la magazin împreună cu colegii lor





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

5. Cărpiniş 21 aprilie

2011

Plimbare în

oraşul Băneasa

cu tema “La

magazin”

Părinţi ai copiilor rol de însoţitori

Psihologul şcolar şi voluntarii SNAC

– facilitatori

Copiii au mers la magazin împreună cu colegii lor

de la liceu, care i- au învăţat comportamentul

potrivit în comunitate şi la cumpărături. Apoi copiii

au exersat ceea ce ştiau din jocul “La magazin”

învăţat la grădiniţă.

6 Cărpiniş 12. 05.2011 Excursie excursia

la Mănăstirea

Sfântul Andrei din

localitatea Ion

Corvin

Părinţi ai copiilor - însoţitori

Psihologul şcolar, voluntarii SNAC –

animatori, facilitatori

Copiii au vizitat mănăstirea şi au servit masa

oferită gratuit la mănăstire.

7 Maciova 20.04.2011 Culegem flori, ne

facem coroniţe

Educatoarele, copiii, 1 mamica Încălzirea vremii, înflorirea copacilor si a

margaretelor ne- a făcut sa ne dorim sa petrecem

mai mult timp la caldura soarelui (pentru ca si

dotarea cu lemne s-a epuizat si nu am mai

beneficiat de suplimentare). Am luat cu noi corzi şi

mingi. Copiii s-au jucat cu mingile, au sarit coarda



si au cules margarete pe care le-am folosit sa ne





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

si au cules margarete pe care le am folosit sa ne

facem coroniţe şi bratari s i multe am adus acasa

pentru a decora gradinita cu ele.

8 Maciova 25.04.2011 Program de Paşti

desfăşurat în

cadrul Bisericii

Creştine Baptiste

„O Del e amenţa”

Educatoarele, copiii, mediatorul,

părinţii, rudele, pastorul bisericii

locale

Pentru ca în a doua zi de Paşti trebuia sa avem

activitate, am decis ca cel mai bine este sa o avem

la biserica unde copiii pot sustine un mic program

dedicat Sărbătorii Învierii Domnului Isus. Copiii au

învăţat poezii şi cântari şi le - au prezentat în faţa

adunarii. Activitatea am dorit sa fie cu aceasta

ocazie imbinata si cu cea religioasa. Părinţii care

sunt de religie ortodoxă şi -au exprimat aprobarea

în legatură cu participarea copiilor lor la serviciul

religios al bisericii, si au venit si ei sa urmareasca

programul.

9 Maciova 27.04.2011 Plimbare în sat/

în împrejurimi

Educatoarele, copiii, mediatorul

şcolar, 2 mamici

Pentru ca vremea ne-a permis si s- a incalzit afara

am plecat sa ne plimbam avand grija sa respectam



mersul corect şi în coloană pentru ca nu avem





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

mersul corect şi în coloană pentru ca nu avem

trotuare, sa denumim satele de langa noi, sa

salutam oamenii pe care îi întâlneam, sa denumim

pomii, animalele întâlnite

10 Poiana

cu cetate

06.04.2011 Primavara Educ. Hamza Adriana – lucru cu

copiii

Dir scolii Chiochiu Teofil Gabriel –

transportul copiilor catre gradinita din

localitatea Grajduri

Confectionare de macheta urmata de joc cu

text si cant.

11 Poiana

cu cetate

12.04.2011 Sa vizitam natura Paduraru Vochita – mama voluntar

Stefanescu Mihaela - mama voluntar

Vizitarea schitului din apropierea localitatii urmata

de jocuri distractive.

12 Poiana

cu cetate

02.05.2011 Colegii nostri mai

mari

Inv. Maftei Lenuta - lucru cu copiii Relatiile de socializare intre copii si organizarea

unei activitati comune cu elevii din localitate.

13 Racoş 23.04.2011 Vopsirea ouălor

de Paşti

Mamele educatoare, 3 mame,

asistent proiect Anca Negrea

Relaţii de socializare între mame şi copii, schimbat

reţete de vopsit ouă, discuţii despre importanţa

spirituală a sărbătorilor pascale

14 Racoş 25.04.2011 Progra m de Paşti Educatoarele, copiii, părinţii, rudele, Activitate în comun cu toţi enoriaşii



desfăşurat în pastorul bisericii locale





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

ş

cadrul Bisericii

Penticostale

p







Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

1.1.1. Activităţi desfăşurate şi consemnarea constatărilor

Titlul activităţii Obiective Descrierea activităţii Comportamente observate

Jocul numelui

”Eu sunt....”

- evaluarea atenţiei şi

a menţinerii

acesteia pentru o

perioadă mai

îndelungata de timp

asupra activităţii

desfăşurate

- însuşirea structurii

gramaticale a

Copiii stau în cerc, iar conducătorul

jocului în interiorul cercului aruncând

mingea pe sărite copiilor. Copilul care

prinde mingea răspunde la întrebarea

:”Cine eşti tu?”spunându-şi numele, iar

copilul care nu a reuşit să prindă mingea

intră în cerc până i se aruncă mingea din

nou. După ce toţi copiii şi-au spus

numele, făcând astfel cunoştintă, vor

I.1.1.11.Prinde cu ambele mâini o minge mare

I. 1.1.5. Prinde şi aruncă mingea cu control redus

al direcţiei şi vitezei

II.1.2.1.Se joacă lângă alt copil.

II.1.2.2.Observă şi imită comportamentul altui copil.

II.1.2.4.Se bucură de compania copiilor la joacă.

II.1.4.5. Îşi aşteaptă rândul în joc.



limbajului; răspunde la o noua întrebare când vor IV.1.1.6. Răspunde la comenzi care includ verbe





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

j

- formarea şi

dezvoltarea unor

deprinderi motrice

(prindere/aruncare)

p

prinde mingea

”Câţi ani ai?” – va arăta cu degetele câţi

ani are

”Ce culoare are părul tău?” etc

p

(„sări, aleargă, deschide, prinde, adu-mi).

IV.1.2.1. Îşi spune numele sau porecla/diminutivul

când este întrebat(ă) sau când se prezintă.

Joc de

manipulare

”Jucăria mea”

- evaluarea abilităţilor

de manipulare a

diferitelor obiecte

- evaluarea

capacităţii de

comunicare orală

În sală sunt pregătite mai multe jucării

(astfel încât să ajungă tuturor copiilor).

Fiecare copil este îndrumat să aleagă o

jucărie şi să se joace cu ea.

Copiii manipulează jucăriile cu doresc,

fără a li se impune o anumită acţ iune.

Evaluatorul adesează pe rând copiilor

II.1.4.1. Anticipează şi urmează reguli simple, dacă

i se reaminteşte şi cu supraveghere (să pună

jucăriile la loc, să nu strice construcţiile

altor copii, etc.).

II. 2.1.1. Împarte şi înapoiază jucării cu ajutorul

adulţilor.



întrebări legate de jucărie: II. 2.1.2. Menţionează preferinţe şi intenţii simple.





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

”Ce jucărie ai ales?”

”Ce face jucăria ta?”

”Ce-ţi place la această jucărie?” etc.

Copiii fac schimb de jucării. La final, copiii

vor ajuta la strângerea jucăriilor.

II.2.4.1. Recunoaşte emoţii simple (teamă, bucurie,

tristeţe).

II.2.3.4. Îşi aşteaptă rândul.

IV.1.2.5. Foloseşte cuvinte care desemnează

categorii simple (animale, mâncare, jucării).

IV.1.2.9. Vorbeşte suficient de clar pentru a fi

înţeles de toţi interlocutorii.

IV.1.2.12. Îşi exprimă propriile opinii folosind

cuvinte, gesturi sau diferite semne.

”De-a familia” - evaluarea Copii se împart în grupe de 4 – 5. Li se II.1.1.3.Imită activităţile adulţilor (ajută la



capacităţii de comunică că vor juca împreună jocul ”De- strângerea jucăriilor, se preface că citeşte sau





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

comunicare orală

- evaluarea

adaptabilităţii la

activitatea în grup

- evaluarea

capacităţii de a-şi

asuma diverse roluri

a familia”.

Introducerea în joc se face printr -o

discuţie despre familie, cine face parte din

familie etc. Se amenajează împreună cu

copiii spaţiul de joc. Se repartizează

rolurile cu sprijin. Se derulează jocul cu

întrebări ajutătoare:

”Ce face mama?, Ce face tata? Ce fac

copiii? Cine pe cine ajută la ce...”etc.

găteşte lângă adultul care face acest lucru).

II.1.1.4.Interacţionează pozitiv şi se joacă

împreună cu adulţi

II.1.1.9.Îşi exprimă sentimente faţă de anumiţi

adulţi („o iubesc pe…”).

II.1.1.10. Ajută adultul în sarcini simple.

II.1.2.7.Iniţiază o activitate împreună cu alt copil.

II.1.4.2. Urmează rutinele familiei (comportament la

masă).

II.1.4.3. Anticipează consecinţele nerespectării



regulilor





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

II. 2.1.2. Menţionează preferinţe şi intenţii simple.

II.2.4.3.Răspunde la emoţii prin joc de rol.

II.2.4.4. Asociază emoţiile cu cuvinte şi expresii

faciale.

II.1.3.Manifestă interes faţă de cum şi de ce

oamenii fac diverse lucruri.

II.1.4. Formulează frecvent întrebarea „De ce?” şi ”

Cum?” pentru a înţelege ce se petrece în jur.

IV.1.2.13. Utilizează propoziţii dezvoltate pentru a

comunica nevoi, idei, acţiuni sau sentimente.



IV.1.2.14.Transmite corect un mesaj (de la un





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

coleg către educatoare, de la bunici către părinţ i).

V.2. Observă acţiunile celorlalţi pentru a remarca

efectul acţiunii lor asupra obiectelor şi persoanelor.

2. Evaluarea progresului înregistrat de copiii din grupul ţ intă

Evaluarea progresului a fost centrată pe reperele fundamentale în învătarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani.







Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

I. Dezvoltarea

fizică, sănătatea şi

igiena personală

I.1. Dezvoltarea

fizică

I.1.1.Motrici

tatea

grosieră

I. 1.1.1.Duce obiecte în mâini în timp ce merge dintr -un loc în altul.

I. 1.1.2.Merge şi aleargă cu uşurinţă schimbând ritmul şi direcţia.

I. 1.1.3.Merge cu spatele.

I. 1.1.4.Se urcă şi coboară din pat sau dintr -un scaun al adultului.

I. 1.1.5. Prinde şi aruncă mingea cu control redus al direcţiei şi vitezei.

I. 1.1.6.Sare pe loc.

I. 1.1.7. Merge în linie dreaptă.

I.1.1.8.Împinge obiecte.

I.1.1.9.Urcă şi coboară scări, nealternând picioarele, fără sprijin, eventual cu un

obiect în mână



I.1.1.10.Se târăşte cu uşurinţă prin tuneluri, pe sub masă.





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

I.1.1.11.Prinde cu ambele mâini o minge mare

I.1.1.12.Loveşte mingea, dând-o înapoi.

I. Dezvoltarea


igiena personală

I.1. Dezvoltarea

fizică

I.1.2.Motrici

tatea fină

I. 1.2.1.În majoritatea situaţiilor, dă paginile unei cărţi una câte una.

I. 1.2.2.Mâzgăleşte cu creionul începând să imite semne, cum ar fi cercul.

I. 1.2.3.Utilizează pensula.

I. 1.2.4.Deschide uşa, cu ajutor, apăsând pe clanţă închizând-o.

I. 1.2.5.Realizează puzzle-uri de 3, 4, 6 piese.

I. 1.2.6.Utilizează unele tacâmuri corespunzător.

I. 1.2.7.Taie în linie dreaptă sau curbă.



I. 1.2.8.Manipulează obiecte mici cu uşurinţă(şiruri de mărgele, obiecte mici





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

introduse prin găuri etc.).

I. 1.2.9.Închide nasturi mari.

I. 1.2.10. Închide fermoare mari.

I. 1.2.11.Îşi pune singur pantofii şi îşi leagă şireturile la pantofi.

I. 1.2.12.Se îmbracă şi se dezbracă singur.

I. Dezvoltarea


igiena personală

I.1.Dezvoltarea

fizică

I.1.3Dezvolt

area

senzorio-

motorie

I. 1.3.1.Imită animale prin mişcare, onomatopee, înfă ţişare etc.

I. 1.3.2.Demonstrează coordonare oculo-motorie în jocurile de construcţie, în

realizarea puzzleurilor, în înşirarea de obiecte pe aţă etc.

I. 1.3.3.Utilizează diferite texturi când se joacă (nisip, apă, frunze, pluş , plastic,



burete etc.).





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

I. 1.3.4.Reacţionează fizic corespunzător stimulilor din mediu (îşi îndoaie

picioarele pentru a ateriza mai uşor, se mişcă mai repede pentru a evita un

obstacol, se fereşte, simte mirosuri supărătoare etc.).

I. 1.3.5.Realizează mişcări artistice împreună cu adultul, cum ar fi dansul pe

muzică sau mişcări ritmice.

I. Dezvoltarea


igiena personală

I.2.Sănătate şi

igienă personală

I.2.1.Promo

varea

îngrijirii şi

igienei

personale

I. 2.1.1.Foloseşte şerveţele pentru a-şi şterge nasul şi le aruncă după utilizare la

coş

I. 2.1.2.Merge la toaletă atunci când trebuie.

I. 2.1.3.Îşi spală mâinile şi şi le şterge înainte de masă şi după utilizarea toaletei,

fără sprijinul adultului.



I. 2.1.4.Cooperează cu adultul în spălarea dinţilor.





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

I. 2.1.5.Duce mâna la gură când tuşeşte.

I. 2.1.6.Recunoaşte şi spune când simte unele simptoame de boală

I. Dezvoltarea


igiena personală

I.2.Sănătate şi

igienă personală

I.2.2.Promo

varea

practicilor

privind

securitatea

personală

I. 2.2.1.Începe să evite pericolele (aragaz, fier de călcat, cuţ ite), dar nu poate fi

lăsat nesupravegheat.

I. 2.2.2.Spune adultului când cineva îl loveşte sau îi face ceva rău.

I. 2.2.3.Comunică adulţilor sau colegilor atunci când vede un comportament

periculos.

I. 2.2.4.Înţelege diferenţa dintre atingere sigură şi atingere periculoasă.

I. 2.2.5.Recunoaşte simboluri care indică pericol şi îl evită.



I. 2.2.6.Nu ia medicamente în absenţa adultului, dar ştie că medicamentele sunt





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

utile în anumite situaţii.

I. 2.2.7.Priveşte în stânga şi în dreapta când traversează strada

II. Dezvoltarea

socio-emoţională

II. 1 Dezvoltarea

socială

II. 1.1.

Dezvoltarea

abilităţilor

de

interacţiune

cu adulţii

II.1.1.1.Se ataşează de un adult, altul decât persoana care l-a îngrijit.

II.1.1.2.Îşi exprimă verbal nevoia de securitate în situaţii de disconfort (neplăcute)

sau periculoase căutând adulţii în care are încredere.

II.1.1.3.Imită activităţile adulţilor (ajută la strângerea jucăriilor, se preface că citeşte

sau găteşte lângă adultul care face acest lucru).

II.1.1.4.Interacţionează pozitiv şi se joacă împreună cu adulţi

II.1.1.5.Cu sprijin, se desparte de adulţii cu care este obişnuit (fără a arăta foarte

multă teamă, ca în cazul copiilor mai mici).



II.1.1.6. Îşi exprimă afecţiunea faţă de adulţii cu care este obişnuit.





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

II.1.1.7.Spune numele fraţilor sau surorilor şi îi apelează.

II.1.1.8.Răspunde la formulele de salut folosite de adulţi.

II.1.1.9.Îşi exprimă sentimente faţă de anumiţ i adulţi („o iubesc pe…”).

II.1.1.10. Ajută adultul î n sarcini simple.

II.1.1.11.Din când în când, face lucruri pentru a fi pe plac adulţ ilor (aduce papucii,

dansează sau cântă, face mici „comisioane” în familie, etc.).

II. Dezvoltarea

socio-emoţională

II. 1. Dezvoltarea

socială

II. 1.2.

Dezvoltarea

abilităţilor

de

II.1.2.1.Se joacă lângă alt copil.

II.1.2.2.Observă şi imită comportamentul altui copil.

II.1.2.3.Iniţiază interacţiuni sociale cu co-vârstnici.



interacţiune II.1.2.4.Se bucură de compania copiilor la joacă.





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

cu copiii de

vârstă

apropiată

II.1.2.5.Manifestă spontan preferinţa să se joace cu copii pe care îi cunoaşte.

II.1.2.6.Se alătură unui grup de copii care se joacă (cu ajutorul adultului, dacă este

necesar.)

II.1.2.7.Iniţiază o activitate împreună cu alt copil.

II.1.2.8. De cele mai multe ori îşi exprimă dorinţa de a se despărţi de adult pentru

a se juca împreună cu alţi copii.

II.1.2.9.Se conformează deciziilor de grup.

II.1.2.10. Cooperează, face schimb de obiecte în joc.

II.1.2.11.Se împrieteneşte şi menţine prietenia cu cel puţin un copil.



II.1.2.12. Rămâne cu grupul şi nu merge cu persoane necunoscute.





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

II. Dezvoltarea

socio-emoţională

II. 1. Dezvoltarea

socială

II. 1.3.

Acceptarea

şi

respectarea

diversităţii

II.1.3.1.Este capabil să se angajeze în joc simbolic (pretinde că face ceva sau că

este altcineva etc.).

II.1.3.2. Face comparaţii cu cei din anturaj în ceea ce priveşte culoarea părului,

înălţimea, etc.

II.1.3.3. Se joacă împreună cu copii diferiţi din punct de vedere al genului, limbii

vorbite, etniei sau cu CES, sub îndrumarea adulţilor.

II.1.3.4. Identifică asemănări şi deosebiri dintre persoane după diferite criterii (gen,

aspect exterior, vârstă, profesie, mediu cultural şi

lingvistic, etc.).

II. Dezvoltarea II.1. Dezvoltarea II.1.4. II.1.4.1. Anticipează şi urmează reguli simple, dacă i se reaminteş te şi cu



socio-emoţională socială Dezvoltarea supraveghere (să pună jucăriile la loc, să nu strice construcţiile





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

comportam

entelor

prosociale

altor copii, etc.).

II.1.4.2. Urmează rutinele familiei (comportamentul la masă).

II.1.4.3. Anticipează consecinţele nerespectării regulilor.

II.1.4.4. Recunoaşte că un comportament negativ atrage reacţ ii negative din

partea adulţilor.


II.1.4.6. Recunoaşte comportamentul pozitiv al altor copii.

II. Dezvoltarea

socio-emoţională

II. 2. Dezvoltarea

emoţională

II. 2.1.

Dezvoltarea

conceptului

II. 2.1.1. Împarte şi înapoiază jucării cu ajutorul adulţilor.




de sine II. 2.1.3. Cu ajutorul unui adult, vorbeşte cu alt copil pentru a rezolva un conflict.





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

II.2.1.4. Participă la luarea deciziilor, cu ajutorul adulţilor.

II.2.1.5. Utilizează diverse strategii pentru a participa la un joc (târguială, schimb).

II.2.1.6. Aplică strategii simple pentru a rezolva adecvat problemele, fie

individuale, fie de grup (de ex. cere ajutorul unui adult).

II. Dezvoltarea

socio-emoţională

II. 2. Dezvoltarea

emoţională

II.2.2.

Dezvoltarea

conceptului

de sine

II.2.2.1. Îşi spune numele, prenumele şi vârsta.

II.2.2.2. Foloseşte corect pronumele

II.2.2.3. Descrie membrii familiei, asociindu-le corect statutul şi spunându-le

numele.

II. Dezvoltarea II. 2. Dezvoltarea

II. 2.3.

Dezvoltarea

II.2.3.1. Numeşte câteva emoţii (vesel, trist, speriat, etc.).



socio-emoţională emoţională autocontrol II.2.3.2. Caută sprijin emoţional când trăieşte emoţii intense.





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

ului

emoţional

II.2.3.3. Începe să-şi controleze pornirile/ impulsurile (spune „nu” obiectelor pe

care i se interzice să le ia)


II.2.3.5. Se calmează cu ajutorul adultului (merge într -un

loc liniştit, sau cere să i se citească din cartea preferată când este trist).

II.2.3.6. Face faţă sarcinilor dificile fără să manifeste frustrări foarte mari.

II.2.3.7. Are răbdare până i se oferă atenţie sau o recompensă.

II.2.3.7. Face referire la dorinţele şi gândurile celorlalţi când interpretează

comportamentul lor.



II. 2.4.

II.2.4.1. Recunoaşte emoţii simple (teamă, bucurie, tristeţe).





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

II. Dezvoltarea

socio-emoţională

II. 2. Dezvoltarea

emoţională

II. 2.4.

Dezvoltarea

expresivităţi

i emoţionale

II.2.4.2. Foloseşte modalităţi de exprimare emoţională adecvate contextului.

II.2.4.3.Răspunde la emoţii prin joc de rol.

II.2.4.4. Asociază emoţiile cu cuvinte şi expresii faciale.

III. Capacităţi şi

atitudini în învăţare

III. 1. Curiozitate

şi interes

III.1.1.Manifestă interes pentru activităţi şi obiecte noi.

II.1.2.Pune întrebări despre oameni noi şi obiecte necunoscute

II.1.3.Manifestă interes faţă de cum şi de ce oamenii fac diverse lucruri.

II.1.4. Formulează frecvent întrebarea „De ce?” şi ”Cum?” pentru a înţelege ce se

petrece în jur.

III. Capacităţi şi III. 2. Iniţiativă III.2.1. Alege o activitate din mai multe şi o susţine pentru o perioadă scurtă.



atitudini în învăţare III.2.2..Cere unui copil să se joace împreună.





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

III.2.3. Găseşte şi utilizează materiale pentru a pune în practică o idee (cuburi

pentru o construcţie).

III. Capacităţi şi

atitudini în învăţare

III. 3. Persistenţă

în activităţ i

III.3.1.Se concentrează pe sarcini care îl/o interesează.

III. 3.2. Îşi menţine atenţia concentrată pe sarcină între 5 ş i 10 minute.

III.3.3. Persistă în rezolvarea unei sarcini chiar dacă nu a reuşit (să facă un puzzle,

să construiască un turn din cuburi).

III.3.4.Spune „nu ştiu” atunci când nu poate realiza o sarcină dificilă.

IV. Dezvoltarea

limbajului,

comunicării şi

IV. 1. Dezvoltarea

limbajului şi a

comunicării

IV.1.1.Dezv

oltarea

capacităţii

IV.1.1.1.Acţionează adecvat la comenzi care includ verbe (vino,

deschide/închide...).



premisele citirii şi de IV.1.1.2. Repetă un mesaj verbal simplu atunci când îl aude.





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

scrierii ascultare şi

înţelegere

IV.1.1.3. Participă la jocuri/cântece/poezii însoţite iniţial de gesturi.

IV.1.1.4. Ascultă poveşti şi povestiri scurte, simple pe care le pr eferă cu un final

fericit.

IV.1.1.5. Identifică anumite persoane, obiecte şi acţiuni după denumire.

IV.1.1.6. Răspunde la comenzi care includ verbe („sări, aleargă, deschide, prinde,

adu-mi...”).

IV.1.1.7. Îndeplineşte 2 comenzi corelate redate prin folosirea unor structuri mai

complexe care includ substantiv, verbe, adverbe, adjective („Aşează jucăriile de

construit în rafturile lor şi vino la masă”).

IV.1.1.8. Adresează întrebări simple: „Ce este?”.



IV.1.2.1. Îşi spune numele sau porecla/diminutivul când este întrebat(ă) sau când





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

IV. Dezvoltarea

limbajului,

comunicării şi

premisele citirii şi

scrierii

IV. 1. Dezvoltarea

limbajului şi a

comunicării

IV.1.2.

Dezvoltarea

capacităţii

de vorbire

şi

comunicare

se prezintă.

IV.1.2.2. Cunoaşte numele membrilor familiei.

IV.1.2.3. Arată cu ajutorul degetelor câţi ani are.

IV.1.2.4. Adresează întrebări pentru a extinde cunoaşterea „Ce este?”

IV.1.2.5. Foloseşte cuvinte care desemnează categorii simple (animale, mâncare,

jucării).

IV.1.2.6. Foloseşte intonaţii diferite pentru a transmite diferite mesaje.

IV.1.2.7. Foloseşte gesturi şi limbajul corpului pentru a exprima nevoi şi

sentimente (îmbrăţişează spontan membrii familiei).

IV.1.2.8. Se adaptează interlocutorilor diferiţi (când vorbeşte cu un copil îi



foloseşte numele).





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

IV.1.2.9. Vorbeşte suficient de clar pentru a fi înţeles de toţi interlocutorii.

IV.1.2.10. Relatează întâmplări din experienţa zilnică atât ca răspuns la întrebări

cât şi în mod spontan.

IV.1.2.11. Răspunde cu explicaţii la întrebarea „De ce?”.

IV.1.2.12. Îşi exprimă propriile opinii folosind cuvinte, gesturi sau diferite semne.

IV.1.2.13. Utilizează propoziţii dezvoltate pentru a comunica nevoi, idei, acţiuni

sau sentimente.

IV.1.2.14.Transmite corect un mesaj (de la un coleg către educatoare, de la bunici

către părinţi).



V.1. Experimentează pentru a observa efectele propriilor acţiuni asupra obiectelor





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

V. Dezvoltarea

cognitivă şi

cunoaşterea lumii

şi asupra celorlalţi.

V.2. Observă acţiunile celorlalţi pentru a re marca efectul ac ţiunii lor asupra

obiectelor şi persoanelor.

V.3. Demonstrează că începe să înţeleagă relaţia cauză-efect (dacă stingi lumina,

se face întuneric).

V.4. Identifică obiecte care influenţează sau au efect asupra altor obiecte (dacă

pun zahăr în apă, se topeşte).

V.5. Adresează întrebarea „De ce?” indicând interes pentru stabilirea relaţiei de

cauzalitate.

V.6. Explică efectele unor acţiuni simple asupra unor obiecte (dacă închid radioul,



se face linişte).





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

V.7. Recunoaşte în relaţii simple care elemente ale unui obiect cauzează anumite

efecte (pietricelele dintr-o cutie fac gălăgie).

V.8. Încearcă să explice pe bază de cauzalitate anumite schimbări ale

fenomenelor (dacă e înnorat, atunci s-ar putea să plouă).

V.9. Oferă explicaţii pentru care anumite evenimente se petrec (Mihai a lipsit ieri

pentru că a fost bolnav).

V.10. Imită acţiuni văzute în alte momente şi contexte.

V.11. Constată şi descrie asemănarea sau deosebirea dintre două obiecte de

acelaşi tip (o minge este mai mare decât alta, fusta mea este la fel cu cea a Mariei

etc.)







Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

2.1. Rezultatele evaluării

Valorile utilizate sunt:

1. Cu sprijin total 2. Cu sprijin moderat 3. Cu sprijin minimal 4. Independent



2.1.1. Comunitatea Cărpiniş - Jud.Constanţa





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

20 copii dintre care:- 7 copii de 3 ani

- 6 copii de 4 ani

- 6 copii de 5 ani

- 1 copil de 6 ani

Comportamente observate

1 2 3 4

I.1.1.11. Prinde cu ambele mâini o minge mare

I. 1.1.5. Prinde şi aruncă mingea cu control redus al direcţiei şi vitezei

II.1.2.1. Se joacă lângă alt copil.

II.1.2.2. Observă şi imită comportamentul altui copil.

II.1.2.4. Se bucură de compania copiilor la joacă.








Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

IV.1.1.6. Răspunde la comenzi care includ verbe („sări, aleargă, deschide, prinde, adu-mi).

IV.1.2.1. Îşi spune numele sau porecla/diminutivul când este întrebat(ă) sau când se prezintă.

II.1.4.1.

Anticipează şi urmează reguli simple, dacă i se reaminteşte şi cu supraveghere (să pună

jucăriile la loc etc.).





IV.1.2.5. Foloseşte cuvinte care desemnează categorii simple (animale, mâncare, jucării).



II.1.1.3. Imită activităţile adulţilor (ajută la strângerea jucăriilor, se preface că citeşte sau găteşte



lângă un adult).

II 1 1 4 I t ţi ă iti i j ă î ă d lţ i





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

II.1.1.4. Interacţionează pozitiv şi se joacă împreună cu adulţ i

II.1.1.9. Îşi exprimă sentimente faţă de anumiţi adulţi („o iubesc pe…”).


II.1.2.7. Iniţiază o activitate împreună cu alt copil.

II.1.4.2. Urmează rutinele familiei (comportament la masă).

II.1.4.3. Anticipează consecinţele nerespectării regulilor


II.2.4.3. Răspunde la emoţii prin joc de rol.


II.1.3. Manifestă interes faţă de cum şi de ce oamenii fac diverse lucruri.

II.1.4. Formulează frecvent întrebarea „De ce?” şi ”Cum?” pentru a înţelege ce se petrece în jur.

IV.1.2.13. Utilizează propoziţii dezvoltate pentru a comunica nevoi, idei, ac ţiuni sau sentimente.



IV.1.2.14. Transmite corect un mesaj (de la un coleg către educatoare, de la bunici către părinţi).

Ob ă ţi il l l lţi t f t l ţi ii l bi t l i





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

V.2.

Observă acţiunile celorlalţi pentru a remarca efectul acţiunii lor asupra obiectelor şi

persoanelor.

2.1.2. Comunitatea Poiana cu Cetate – Jud. Iaşi

11 copii dintre care: - 4 copii de 3 ani

- 4 copii de 4 ani

- 2 copii de 5 ani

- 1 copil de 6 ani


1 2 3 4





II 1 2 1 S j ă lâ ă lt il





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)







II.1.4.1.


jucăriile la loc, să nu strice construcţiile altor copii, etc.).

II. 2.1.1. Împarte şi înapoiază jucării cu ajutorul adulţ ilor.







IV 1 2 9 Vorbeşte suficient de clar pentru a fi înţeles de toţi interlocutorii





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)



II.1.1.3.

Imită activităţile adulţilor (ajută la strângerea jucăriilor, se preface că citeşte sau găteşte

lângă adultul care face acest lucru).












II 1 3 Manifestă interes faţă de cum şi de ce oamenii fac diverse lucruri





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)


II.1.4. Formulează frecvent întrebarea „De ce?” şi ”Cum?” pentru a înţelege ce se petrece în jur.

IV.1.2.13. Utilizează propoziţii dezvoltate pentru a comunica nevoi, idei, ac ţiuni sau sentimente.


V.2.


persoanelor.

2.1.3. Comunitatea Racoş - Jud. Braşov


- 10 copii de 6 ani


1 2 3 4




I 1 1 5 Prinde şi aruncă mingea cu control redus al direcţiei şi vitezei





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)








II.1.4.1.



II. 2.1.1. Împarte şi înapoiază jucării cu ajutorul adulţ ilor.






IV 1 2 5 Foloseşte cuvinte care desemnează categorii simple (animale mâncare jucării)





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)




II.1.1.3.

Imită activităţile adulţilor (ajută la strângerea jucăriilor, se preface că citeşte sau găteşte












II 2 4 4 Asociază emoţiile cu cuvinte şi expresii faciale





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)



II.1.4. Formulează frecvent întrebarea „De ce?” şi ”Cum?” pentru a înţelege ce se petr ece în jur.

IV.1.2.13. Utilizează propoziţii dezvoltate pentru a comunica nevoi, idei, acţiuni sau sentimente.


V.2.


persoanelor.



2.1.4. Comunitatea Maciova – Jud. Caraş - Severin

dintre care: 9 copii de 3 ani





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)


- 2 copii de 4 ani

- 3 copii de 5 ani

- 4 copii de 6 ani


1 2 3 4














Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

IV.1.1.6. Răspunde la comenzi care includ verbe („sări, aleargă, deschide, prinde, adu mi).


II.1.4.1.










II.1.1.3. Imită activităţile adulţilor (ajută la strângerea jucăriilor, se preface că citeşte sau găteşte




II 1 1 4 Interacţionează pozitiv şi se joacă împreună cu adulţ i





Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)











II.1.4. Formulează frecvent întrebarea „De ce?” şi ”Cum?” pentru a înţelege ce se petr ece în jur.

IV.1.2.13. Utilizează propoziţii dezvoltate pentru a comunica nevoi, idei, acţiuni sau sentimente.









Loan #4825 – World Bank (01.11.2010 – 31.03.2011)

V.2.

ţ ţ p ţ p ş

persoanelor.




Documents

Gradinita Din Vecini Raport Studiu Final