l4

Ilhhoas5. ti o suu de sunde de Bng Ba8. proronjj !i neuhnii yau mi fomand nLcteed. dderin (Iidrogen sEur se apoi. au.redr n(te de h.Iu 9j etnente rtu 8Rl. Dinkulrctu rnmagis au Iomtnucte d. hidrogen. Dup, cer.wore a in@hr pmduG,

r5

sprc stq@ vesa c& s and h 8.1 pas6i &F de soue. ca mdrire $ $rauc,!e, Soeele estestea nijlocie avend o m2l de 696-350 kfr (de 109,2 ori mai Me decat r@ Pime.tutui). El@ncenkeazi 99,87olo din roe intreeului Siitm Solar, avand o masd d 333000 ori mai @!edec.at ca a Piaanobi 9i de 740 de ori mi re dectu cea a tutuor pleetdlor la b loc.

Sodele esle alca,tuit io inhegim din g@ li de aee densilat@ lui esle de rprcrimtiv1,41 I (U4 din desitalea medie ! Prnantului). in oDponeDta lui prcdomind doui ehmenle:hidrolenul c* lotreazA 55o/o din tl@ Soeelui ri dl, cde repEzint6 44%. Rstul de l%esL fomt din alte 63 de elcft.te cde se sds6c ri pe Pemant

in inleriorul Sodelui, lmperalura ajunge Ia aproximtiv I5.OOO.OO() 0 K Lr prc$uneala 10rr ahosferc incal roroia este in stre de pldmA. Tempedt@ cpectivi se datoreste@crdlo' temonurl*e de fomN a he[ului pe sqm hidrcsenului. carc desojA o nErecel:l,te de energie. Ceurare de enersie emisa ir +aliul.osic de cah Sode 6re dc 4.10"ersi, din cre pe llma ajuge dotu a dou nilitrda pane, sufici.ntn peotru a comtitli b@eEreelicd a mulo! po@e j fenooen g@grafice.

Ca sup6faF a So@lui F cosiders nratul sldlucitor crc ennE lmim $i a ctucirrrlucirc nJ permle obsePdea i,leriorului. Aesr srEr cu srcsinE dec,reva ule de lilomuicne numir /oror'[r, iide remperarura dc opmximr:! 60000 r.. Luminozrore- ioroserei nuesre unifoou .i apd uele po4iui mi str luoitou numite /oc!/s, altele mi putinsfatucitoare nunit pra s,/a,.. Amb.le sml fomaliui ftcalo&, cu duial, de exislenfevdiabild. DNupra broslerci apd, uneo.i, protuberete ca .ilte etuptii lminoae (linbi deflictui). variada &cullor, petelor solale $ a prorub.rmlelor @\*itoie a.tiritdea tuk d, creue o !.tiodi.itate cu du6ta medi de I I ej ce se manilsa p fondul unor cicluri mi rtri,de 22 e!90 i $ prcbabil 400 ei.

De6upra fotosfe@i se hlinde.fororrla cu o grosim de 10-15.000 kn L. p&tedsup{ioen a crcmsGrei e produc erupE oomoslerice, @e au e efect c*fterea iluxului deradiaF cosice c&e ajus pe Pdntul.

D6upra crotusferei se gise9l @roda elarr, @e se htinde pe dishnle de ordinulmilioelor de knomlli Ea este alcsluia dii e@e ioniane (pldnd) foaae tuifiate ri cutedpentue ce ajunge Io cetva miIoee de grade, Din corcalle sul emise ouxui de pl6meNnite tint solar 9i c@ deprt6c orbi. Pnma ului. Dir caM lmircziteii totorfeEi,crcmstixa ii corom rcla.e rt n viate dos nr tinrpul eclipselor de So@, is in est * porobse.va cu a!@te speciale.

Mitc.irile Sor.clui -

Sodele e*rcita o ni*Ee de rctatie h j@l uiei d. Sreageode delemh, ca p. oada de roialie s, [e diferhi de la o rcgiue la altaj aprcximtiv 25zile teBtre la ecualorul sold $i pste 30 de zile h poli. Deci vitea de rot6fi. sL mi mre laecutor ti @i redusn Ia poli. in acelati timp, Soale efectueun $i o ntsc& d. Evolu,ie injurul dei mici a Galdiei no6tre, odatd cu i Eaga gsldie, cu o perioadl de 250 oil. ani.Vil@ de d@l&re p orbna s ste d. 250 lor/s.

In afir, de Esia sub fome de radiaF ri nori de pl3$6 (!tnt $t&) flrnizrePtmadului, el exerciti ti o putmic, almlie eEvitalioMH @e intretire mit tuile de rctatie$ rvoluli. alc Terci li.ookibuie la forrea reelor Totodatr, h.ampulsau srayiratiomlsunl pde $ s mi9c5 corpuile rcci * ce&Ldzedi sistenrl $1 .

Pleiele smt cele mi IEi cor?ui 6rd lmin ploprie, cae g6*eazA itd jutulSoeelui Sislemul Solr @prinde noua pleele propriu-zise cae in ordifta dpir*irn 6F deSode sul umAroelq Mercu, veous (Lucafrtul), P&rar ul (Ie[a), Mane, Jupita, Sat@,Umniu, Neplm 9i Plnlo{f'g.l-l)

Lurad lrrnantul ca reper, se distis planete i etiaate, ct srnr tuiaprcpiate deSo{e decal P,meniul giplandle a,?.ioa.s ale ctuor orbit se alid h a&ra orbici teresft.

Plmerele mi aprcphk de Som. Mrcu. Venuj. pra$nrut I, Marle su uneh prop,etitiedflio&e, cea e au pemis gopeo tor sub nurcte de al,d4 ktutk.. p@n;.;n;^un @rp sl;d lirror dm hw,rs(. steroid.te cu dero are nwe t.3-5.5 gcm,)ip;p,i.trtidr&se Inliul de Me(u. ete au almst rd ce repl@rr o pmc fo"dmi.j dD ;s r;rbralr. Urek dinrc msia ru au $reLri(MercLr J venur,lkl ou unrl{pemenrutl uu doi

Plrtrch -ercrctr au dereGrs mic. ,0.?-t,)6 e/cmrr, dd dimiuru nEi (cdexept'o plmrei PluLo @e de de cua pteerelor returice. Dea*o [ * mi spm $r,/a, .g,8,arL.. Unele dinh el. au un nunAr tr@ de *t[tr (Sarum ts, Jupird i6, U;us lr.Neoru 8).

.

Allele au ijuul lor in le atciuure din pqnicule $lde (g@ i4hlarer. Cele mi iw,rr m' RpErcnlariw rMr.ele l,pre irete at lu Salun. Ureus m 19 inete iNa dedtrroiui mai mi.i tdnd ds@perite sbia de.uind.

..

TMre planerele exe.ud milcari de reretctie inJmt Soetui, in @nfomkre c! le8,telui Kepler Ir rcelr.t limp ete efedueaz, tio mii.de je rehtie

",

p.nouaa *, *" r.r1"tplaodlor lelurie (56 zile Fnrru Mercur ti ,2a.5 o,e penr., Ume, n roi mcr pcnhpreo.le sis hce (16 oE ri7 mhure lEnrru Nepdn.,r oE 50 tu,,. p"ni- r,pi., giio o*la oiruE psrru Solm Mirkea de rerari. * &ce in e6 dnq mrerorlc, cu ercepliaplaErelor venus $ Um6 @e r rorsc in se6 rcrroaEd.!3.1. srtetilii

^ Saclitij su' @rp& @sDice c4 etedue, mit .ri de cErutk in j@t plareklor

uhrre srer{r o impon&d geogla6cd drcsbilA o e Luaa w. de sale[tut natual al.

J J J.,/. ,/,, e$e e corp etid. de fonnn sRrice cu u diMel de J47l tn g unvol@ de 49 de ori mi mic decat et al prnadutui. Do@ce de6 rtea LuDij e$. rj, e/c;jroe ei6k l/8 din ru. Pernenrului. Drcp (ru,rErE gBvna onol, r Lunn.ne de ooD Mi reduse decir ea a I emi. Lum sl. llpsds de .rmsft; ,i de hid.osfern. Ea p rmtjl o:ueTra'r ltid! moprnB N un sar de pEr 6n proleni dm d%sRgsa oc,b;. Rcxetuteprz at prin munti tod ioalti (.x. Mulet. Leibnn arrse.zu! h u'.rlE.). @r.E prolocare de inpmrut uor mkoriri si sumGre Ei .;na@rd.ntale denmire mA.i. Lrpe armsteEi hce c, supBElr solidn a t;nii s; iftcEit@v&Etu rode I@i de lempErri. pe^panea

.xpGa spE Sode rcmpmrm ajugc f pesteruu'1. E p eo op6i scade t, lzsv C Acqr. vedj @i p-,oae a*gegi- rJ.ib,pdn, Ir pEl fn.,

MEcnitc Luhii Luna d.cur, o mgse d. cvotun in imt prniitutur pe o orbirdcrcuEr4 laodEtetatrEdi. hta de pt rere de t84405 thrl85.0OOvaloft @runjitdr..

Perioada ace$ei mirdri .ste 21 zil. tebtre 1 otc. 4J hinute,i :e.,adc.-fotodadL@ leclu*z.i tio mir@e de rorari. a.Ae perioade e$e [aE cu Ffloada de EhlurerrD &6ra cadzi" Lum qpu. sprc pamtd meRu aceeai tuf".e 1ap lU;;. c*t"traemsl.r[ IrseBul Lun) a purur 6 totosBn/la ti apor otsnara diRr dbio in perioad.-

.

Daronte mi$cdiii de evotutG. Lm ocup! diwtr pozirir in mpon cu prn$nrutr,.usoere. Armi oidd-c.le rrci 6ryui s eaqc pc ,@ajidir;tie. L; fiind inre Som f,rrn'5nr, s +ure cA Lm 6re in @,/r,4/i. .u SMrct in ac.s mmnr qisra po$bilnare;kr

c[p$ de soe. Br cind Prnin'ut s ga$. inue so4 fl Lui se ,pue ci Luna sezu b opontt._ 1,. aedtl d.r: erjsrd posibilibreo utui .c[p$ d. I untr E [NL Dor IprlEle su bhh, dupA ruu ii cee ale ubrid cupllhF coeulu,l@inos. Aluncicenddtrecrin Prninr-Luna.re FrpodLutara pe rs panincsoiE * !p@ ca LuM esrc incuo.lratuft, l6e- )-2)

rig.1.2. Pozild LuniiEl d.so e$Piminr

Cat privelte lcdenul de cuadEtura acesa ds ce Sodele ii L6a sdt dispu$ in ajalcl'6eaI r@le lrele spre Plhani de necre dinlre ele fomaz, u mgni de c 900. LM eslcdmi in cudr.trl de dnn, .ri in ficc,rc lrn: 3i',odic,

Poziliile pe cde le de Lunn in raporL cu sdrcle l; Psnnntul deleminl nMeinm Luniivnala de pe Panant- ln felu I acesla se prc du fazele Lunn i.tl-o perioade de 29 nle, I 2 o re d44 minure &*ioadd sinodicd).

Cerd Luna se ga*$e in .onjuctie, sple ?Ama 6Ie indrcptali entfeB i mbritIlcand se ale nr opon|ie, enisfera ilurinald d Sore este orinlati spre p5m6.t 9i Lum svede ca u disc luminos; c6nd Lm este in cuadratud spre P5m6ni esle hdreptar, jumnhtedin enisfed ilmirald tijmnlate din cea umbrie 6fcr cn se vode ca o jun ate de di5c

Evolufia felor Lmii a fost fc'losi6 la iotocmnea calendelui de citre babilonieniegipteDi, chinai ri vechii evEi (poporcle tice)-

ln afari de lumim pe c& o rcfct, sp! Pbrnt in tihpul noplii, LuM erercin ri ofo4e d. arEqie ceea ce conlribvie lalomdrta ndreelor.

Cu loate ca incn din primul sol al erci malE * ilia 5 rorcea (adicd.idiEea ticoborer@ periodic.t a nivelului oeeelor) esle i.nue.lad de Soe ii Lunt expli@lia raE ar'enomenulu' a for dala nllmr dupA 4 b.rc rl.rroo a de!@pe,ir /.!.f, Srorna,rc,Miv.r"rl. ln lo8b (doua corpuri se amg Biproc cu o fo4r orcportonalA cu prcdusulmelor lor ti iNers prcpo4io@E cu pirFtul distelei dirtrc ele-

Confom pioei p54i a kgn lealtd ca dac! unul din corpui de Msfl dubh faF dealtul, acsra va exercita o to4, de at&tie dlbE i0 raport cu fo4a de atretie Niprcca a celuimaimic. Potivit celeide a do@ parti a Iesii, daca disranla dintre doui msc se dubleaz htade gravitalic scadc Ia % din valodea dterioari.

3.3.3.2. Satelilii aror plmereC6l prileite slelilii celorlalle plrnle. &e$ia au ln ge.e6l dimn siui mult mimici decatL@ ti nu repezitrln imporla{a gograicn.

3.1.4. Ast.roiziiAste.oizii su pldetoizii sel corp$ cosnice rcci9i solide, dc dimeNiuni foa$e mici

in npo .u planetele $ satelilii lor. Cel mi lre steroid - Cera - m u dimetru de ,70kn Majortalea @lorlalti au dimensiuni de caGla zeci de kilomehi. Asreoizii graliteaza'Djuul Soeelui pe orbit situte intre cele ale pla.erelor Mane ti Jupiter. Unn dteoin au int6tin impact cu PSfrantul formand dimelre de eci de kilomerri ti chid peste 100 km.

l.l.s. Mereorii $ mcreori!ii

. .Md@+ s4l corpui @siice mi mici d4 aemnr unii 6rd toane mici. UnnrlM mnsd. t@ri cKuti in spattut inr.rltdde. unii frho auari de oDtrile mi ;illfll l: li.!!1, supuri ardctieirersrrc. roane murri mereori cad p pdnan ;iacab,a tisespue mt@rifi. Acelrh snt corplri solid, un ab uiti diurpun souoe. m akatulti din mrate (m.r.orid tejo\i, ,tri,aD ocr. k Dtrarea in artuslera. daloriu he.ari - ".- ---, "ri _ :_;_"^

-_i'_. l-m(6rilii se imilzcs p,[a hincande.*p 6,rel ,trir se *r^*.-. u.i i*r"" *

".;,,e" ;: ;#;"TIr-": ;i{pactur .u $oaia due h fo"* *- "-r". ,ir"*." ri. i."i;id';;;;;@tr nmit creapa Diavolului, de diamlfut d r2O7 n d adendnq dc l7a-m M.t;;;l

, D^in sisleDul Sotff tur fac pane ,i Comr.h.m preinE spectul uor stet cu(oi:L r.T b.prlsl s (mr 2?00 cohere. Eh $ riscr h imr sodelui pe orbire .lip(ie

mutr @'atueik det' qle Ete plarletor.

Comteh p@iota o lane @i dns! srb fofru sf.ricA nmir, @pul @netei. inl'::il i:y,, s.afla u Ncreu romr din ponicDle sride $ Be ,i"ga.". c_i;:omler esr. romre din ce m6are. ee o rorm. alunsi$ ,iesre oriinrara riim;ia opusoro&erur, dalorni paiqii qeEiL,te ajupra pdniculelorcomponste de qre tsdiatia eldi.

lbeus a crni eft.te yau Esimut pe di$dte d. or dmut a dr de kh.

4. PiM.ANTTTL cA PLANET,i

{.1. Porili. Prmtrtuhi in Sirt.hur Sotrryi cons.cirter. 3,le seogmtice

,,-- .,r99r:,.. c: T" *T placra dinc ek paku ptdere retue g * s.*$e ra ooB&B medE hli de Soue de t49.500.000 tfl. DatoriG a.Nei pozl4 p;rintul:cction:ozn o_ cerue de Bdi.lie srara e{ *ig,a -"Oigii .p,i* r"p a" *r.r,i;Edi,ti.i $tre la panea supe o.ra u ,rmsr*, es. ae t,yAK.aJten1tult \@^to a \olor _ Acsa &ce q rempBrua maie 6 supmapPrm&lului st fic de I l, C. pleda Me sirura ta aprcximtiv 22?.9 mi.rn i.ia dJ soarcm o rehp.miuri mcdE de apexjmri, nhus 6l! C (mdim _ 200 C siminim l;Ooc,renru cemrdeJ qis'sti u@ u,m de url re ptam6 M{ie. NaSA a organiar ineul. I97o doul mtiunj vir@s. Llbomb&

-faptul cI omenn au zbmr ti uvisal in jurul globuli este prina dovad, a sfe.icnntiiPinrantului. Ca dovad, convingaloare fiind cca adusa de unul din cele ci.ci vde ateExpediliei lui Maeelb(s sepl i552) qre a reve.it ln Spania ditrprc osr dupi cc plecGe sprevsl in umd cu paru Mir

-sfeicilatea P5,# ului neo oferi !i obse adne maitim. PersodEl 6e aucalrtorit pe mr au oLsoar ca atmci ca"d o .ave se pierde nr depnnarc, ca parc c, sescutunda lenl in ocem, Explicafia rezidn ir fapt cn suplafala mtun estc curbatni

-obseflaliile k elipsle de Lur., u.de uhb@ Pemanlului se prczint, ca b arc decerc. Din seomti cste cMo$ur Aptul ca singurul corp we arunca brdeaum o umblecncuhrd pe o supralhF Dhna este o sfe.4

-fotosraiile luate de $lellii arrifciali ai Pina.tului $ de mverele spaliale de ladisteF foane Imi przinl5 orizontul Ptufnlului sub fom! d linie cuba;

-pozilia Slelei Polee Fentru un obwator anal h Eclaror ap@ la orizont- Pe mdsurecc acesla se va deplN sprc nord, acede stea pare cI * ioaui tot roi mult pc ccr, penn ca.dla Polul Nord ea !a fi vazuta de4upra capului;

-ridicErile topogaice eGctute cu instrumente de nlm prcizie dovede$ cn suprafata

-mdodole @deme de Evisafie s inteneiazn pe pemisa ca Paman este .otud.sema de faprul c, de @i bine de un secol pozitia narelor este delemimla corect prin

mlodej se verGce vahbilitatea prcmisci,Masuritorile ltri ttmlodencCu loale c5 vechii greci ajunsseri la ideea.d Ptuuntul 6re rotund, ti au cmis ipor*

asupra circuo!.brintei lui: de abia in mul 200 i.C. a fost efeclualn o nrsurftoae 'ji@tn inacest $ns, bet, pe u prtuipiu astronomic @rect, dc cetre Enrostene.(fig.4.1)

Erolo rene a oblc^ar (, la Syerme(Aswr n LErpL toldliure sirJ,tJ pe fopicutRrului 21" l/2 lar. \o'o'ca rute Sode,ui ld tu1a2, in rimpul :ots.lrului dp vJra \2. rum)crd! direct in tundul @i Entani adn ci. Deci, So@le F ann atuci Ia zenitul locului,iarrmle lui foroau un unghi drcpt cu supdfaF Panfnrului la larirldinB rBpeclivr. Pc de altapde. h Alexddra la a{e.t d.L r@le Somluicadeau Ir ni&; suD r, undide t/)O drcncuaferinlc(160:50)su7' r2 fat;devedi(ahlocutul

AF cu se poale constaB din raporrul dintre r@le pelele ate So&etui !i tiniite'adiale dJ* oin .enrul Plminrulli 4ul pe.re-l den'ie sLpEtatd Pannn,u'ui i1..eAle\"nJri, yiS)eme c".e dc aemnec esd..i 7" .l r'dl.)Ooincucu'le.i'l.reRqr;.C]

rtoie $6cie sa s d.lemim dahla rereslId pe Ufla mrd.sud nrE cee doua pu(k risa * ,mulFa., lalolm ei cu )0 pe tu a afla lunguM circumftrinlei,

hErosrene a @Bidemt disbr. di,ke Atesdria 9iSlere de 5OOO sradtrldeac6lanu eB dectl o evat6. ipdximtNn. S-a obtinur asltel valo@ de Z5O.OO0 *dii DenhrcKutr'larirta Plrdorulul CoNdenind v.toe, ud sEdii echjEllt cu tSs nl. a r;hd ochumf.riDti d 46,250 trl cea ce reprezinrA o hloaE apropidE de ca mta 40 OOO krn

, , Miiimea cub9rii lrafetei pa&inlutui capdrf, npoaeG pdrca in probtemle de!ubrl at @inl- pdh Ehicuhle spalhte inctGiv sleku anificiali,-P,mlraul o cliNoid tunirP.jftle psupuned privind

astrcmoul Eancez J6 Richer, irefectu@ de ob6fraE skorcmice,apoximtiv doud Dinue !i jum,tarbar saud c@re la Pdt.

fom reala a PinA ubi .u fosl tdcut de crEeul 1671. Fiind cimis h Cui&a Flmezi neneu

el, ob6eMr., pendulut c*utuisau ramirc in umacu!e zi . Ce@l m reehl tucat pendubl lug d. 99,4 cm

EI.a atribun, @Ecl, esr fapr smvnarei mi mica laoge Ecuaror, stabuhdu_* nupeste muh lmp c. ac6t l@hen nu pule 6 erpil(at daA DresuDurend et rcsiuniteeuatoriile ak Prnintutui * a[, roi depane de centrul scsiu; &cir arele sil;E ].dEtdl!de E@lor.Uhenoi msudrorite prd* ad @trfmat.i fom pAminrutliesre (a duui elob sGric ru'rr' de-a lunsul si polarc ri ugor bombor tr Ecuror, tomr.uo*ut subdenu@de elinroiJ tuni. lru.tin3oirt dcmoti..-

Ec^mloJul r.nrnc m erc $ e{r. cq mi mae cr.umterinl. po,ibita. etip$idutu,luru P54$nrului cre arrioud to4i cedrilu8 ,euullal) din reiJtj pim tu, q.derd,m.,l nN rclarq plnnic. a parutului. drindD{ ,oFu de echitibtu in Epon !u to4etede ehviratie $ rclatie. Confre turii prmS utui a fos obtinuL in s, al XVnt-t@ ;mlucr.rile a doun etprditii.recr@re de..rE Aedemia Res,lr'a. p-i.. *ii, a.Gti&tivnor.i in Laponia (1716-t717, iar celahA in ap,opiets de Fcudor. in F;ui.tor (tit'.r741I

Io ciae rctujite di:lmiu.a diderolui ecudioriat ar p.maniului 4ie de t2.?5? knie lungim.a dei pola. esle de 12.714, ralend o diGrati de 43 kn Tunn6 t soidduies. Bponul dinrr aceaee dilmnla g dimrr e@toriat. apreL allt275? eli aprc;.tD00.([e.t

^. . _FoloMd aeqe crE obtirem v.loea aO.O75 km p.ntru circunferinla (uaro.Eld a

remrnlulur, Ienuu cdl.ule apro^imtile r tutosetr. vatode aO.OOO kn Tunird ptur1,mutlira polr r bomb@a e ia Ecutor [a ca tunsims mului de lo pe mrijian $ difere d. tapori la E @br,

,Prmtnrul ca c.oid^- - YT!.!l..it Bodezice mi pr*i* au pelfu sa e @rorare c. romr.manuu0lcindx+ rbikmtie de re[ef ene nqeguhrA fird poprie ptsde, noanB, deurce a powDt.tr deNmtea ei d g.oid. Din puct de \ed*e Go,elic. supEtaF soijutur*re pcrpmdicular. in fi

*y9>

4,2.2. CoNdintele q.n.rui. d fom. Plmantului

Eorm Pdnaduhi detmina o si de .oMcinte, .n c@:-

supmlala Psrnitului nu poate n lmiEln ti incalzitd itr intrginE, b acelati timp. de cdtre l@h elae Daci h parlea expu, Sodelui ste aur, pe part@ opus,

- form Pama ului

sle respo@bil, 9i de incdziM neuilom, a supmflei sale.

- .ubura suprafefei le.slre face ca ughiul dirtrc r@le sold. $ pleul odental al

lo.ului si 6ire pe suph&F tercsti in tunclie de larirudirc. Asrfel h timpul echinoqnb!,rele slde ajung perpndiculm pe Ecuror, rs'seot Ia poli $ fac u ushi esal cu ushiulcompkrent al latitudinn p Eslul supnElei; drcfl mre, pe mrsurl ce ne indepartlm deIa Ecuaror cdrE poli, ca czultal al oicFl[rii uodiului pe @e il6c rele $la,e cu sprafataterestrE scade c&tilata de (gldue primiln F uitatea de supra6l5, rakend o $rdmtreplalii $ a tempmluiide Ia E ualor spa poli, Astlbl, la Ecuaior tmpemlm medie anulI,la nivelul mrri! esre de qpoxinau! 2bu C rmrilaEa-de emrsie soie-5 prlnito fiind de p.{e145 kcducm'/m; rempeErua mdrinualreslede l7' c(.7lcsrcm' r.

Acedta difer4iere 1mic5, daloraE fotmi Pintuiului, delemjre oxjstenta lnorevidente deoebili seosEfie h1rc resimile situte Ia latitudini hici $ cele de la lstitudinirffii. Sprc exmplificarc, regiunile cualoriql p!zi e clime caldz, pldu, rci tot dul duricu scuSere bogatn in @ 61 cu @le pole, cu cliha Ee, a@psite de ghefui ii zdFzi

4.3. Strucrun int.mn . Pnmeriului

Caet ea di@r{ a structuii intme a Pi$a uhi ou este posibila din a@temperarurilor i presiunilor foarte Mri. cle mi adanci foFje efe.tuat paDd in prercnt audelrtit dod 12000 h in inreriorul s.o&Fi, id ele Mi adanci ealdii de mnE au ati6 abia3000 n Prin uru, a Iost !voie a F recuge Ia procede de cerceraie bdirccli a slro.luiiinlem ! Pdsanlului, O prina mdalitate a fost co a cer@t&ii dtuitnlii Pamatrtdui de ceftIsc Netr,lon. Aesa a calculat cn d6iLtea mdie a Prnantului ate ie 5,5 g/cmr. Dn, 6te

cmo*( cl rcoe cm compu sodta rerer,d au demirari q.. nd oepa!.sc J urcmr prinu,11@. ya dedu: ch in inkriotut pamenrutui rEbuie s 6e mc," * " a.*or .,rr maime. lnresdsarea derEriali a shcturij inrrne a pdmentuhi ."

"t"**t p,i,, pi"l"J""sismmeuice- Lndek *ismce s popoEr o inredorut soa4ei cu ""*,tG,i,l. vn*ac*toro cste in frDclie de de$mtea mediutu ii we se prop,e. Cnr privetk ripuril. de unde

____

Unde lons udmlc -acestq au v.r* de prcpa8&e Ga m' Me si* propJgd arat in

mdnr. $rde c,ir ri in elc li.lude: undele E seisalc -nu se prcpad in mliiie 0udelUndelc ep.|tdat. Acestn e tunlqlesonduhtn la supdGt" ;"",1.;k,.,,," i.p,;;;

Studiul popaglrn undelor *ismice a demdlnr cd h intriorul pamAntului sevideryiazi slprafeteL concnlrice c@ mheaza schimM.i brusle tu ftBu! sccstor unde:apar Enoii, REactii si mdifc.ri ole vir.a, de prcp.E{e. Ac$o au primir num de:upolete h dKontihuitatc deom@ ete provoacr disconhunAti in propsE e- undetorse:smice c*a ce m, r d.sconrinui[n ate deNi,atii mrnei ce inrrd ii alcfl;iE; pinerei.

Pe boa virezei de propasar a bdetor seijmi.e ss tcular d.nsitat;,i $a ajM la

concluzia ce Prhantul aE o Jrr!.rutd tuur-conceniicd, frid atcallit di, sl6tu;i cu d;6n4idiferireLa pan.a sdpe o i* slroeazd ! M o t$e!tutctustq iasrae $td{ tolrutdoe rccrdne*.St tul ,upp'frcol numir si y,ar grzflrk do@e de d.nsikka apopElu d. Fa J

ertuirului. ln Rrlilak oeq jEt arc in @mpom a e pe t.inar rcc:te tsrmiri* ,j, rcci b-i*,mcrMo'h(c r s(dmcnrd.. srarul smric nu e,rc a muu, ciaDae:ub rorm uno, D.di,riue @E\pund uscarurilor conrinenbte. Sub rralul sEtor,c se arb srBrul b,atrr. ue;skalcluir din oci bdzie ti se @nhuu. arar slb oc@rie cil , sb @ditrnre. Conracrutddrreceh-douI siEc est dsr de supnfrta de disonti itale Connd, @e s grse$te la adencihi de1030 km sub cotrri@nt. g lipsegte in rcSiunile octuie.

.

AsGl, se indi\idurlizeazA dour upuri dc r@atl: rco14{ dc rip oc(anic atL.lrun, dinsmrultullic r@pent pstiltde *dinMr. subtin g 3coa4r d. ril con.iDetrtat atcaruir, dinstmrul b6zalric r srarulqEniric.

Fi* 1.3. st!d& inrm! r P. r utui

Exislnla aesor doun dpuli descoeF drmini tipul megaretietuluiier$rui b.zinclc o.ertricc supmpu**oetei de rip oedic ri ucalurileconlire al suprapuF eo&tei de ripcondr.nlal, Lr baz skalului b@lticse afla supmfat. MohooviEia (Moho)c@ apare la 30-70 km ad6ncime subconrinenre ti 10_15 ko slb ocmg De

aici in jos urmazi nant u. tcGtri cee line paoA h ad6ncin; d 29OO kn Muhu.suprioar! e htinde pa.A h ademimea de 400 km, in tupriNut siu s iidividutiEa"nalkmtfero in ere @rera s .na in rm ropitA Malerir crR atcdruiefle mtaua,redeEiEti de LJ 3.5 g/cm'J. Existenra rsreriei lopne tmsmr u armo\ter, ee mluente

23

deremide in folr@@ rcUetului mjor, i. MncmGa $ cutemrete de lEmani Scoal!imprcune cu pdtea supaioaa a nat lei atetuies litcrn, 6e atiage grosimi de 100n50

La 2900 lr adan.ime se slslte suprafafa wiech.n-ctrI.nberA c@ face @mactuldhlre m taua ti n@leul rerenru- Faplul c5 intre adencitra de 2900 *m ti 5000 km nu sepropaga bdele seishice llmve^ale, denold ci nrateria 6te acolo io starc fluidi. Acsteiptuli i s spune n(.k!l dtqi. k 5000 kfr adarcime se.fli suFa&1a Oldhrm-Gul.mberssub c@ e prcpagd atat udele lorgitudiml cat $ cele tmv*ale.

D. h 5000 kn adancim pane in ce rul Pftna uhi s aoe nucleul intem ln cerureria s comporl4 din ooL e { $[d. DeNirarea n@leului vabzi de b 4.7 y.rn] la pan.aidperio 4 piE la 12 - 14 s/cm', in cenlru. Tobdara se 6Bide!6 c0 nucleul e,le skelutrprcdoftjnmt din nichel ri 6e! o'uIE) ce6 ce e iopodaqd penlru c3mpnl msletic al

4.4. Cildur itrtnt . PtmitrrultriStralul superf.irl al $oarlei teresr& przinte v iaE lemicc diufu d duale.

vdialiile dime e 6in para h adAeimea d. l-2 n! ie ele euab pan! la circa 20 m inzonele redpede.Sub ac6ta adaeitu apd n stml tolerr4 a clrui lmpemturn esle eaalucu temleratra medie duald a aetului dh rc8iwa respctivd. srrarul izotem esle iNd subfireli sub el t mt ralura hcepe sA cre6cd, MrsurntorG efectuat id tuElud, dnE li fonje ausnar cI iempenlura creite in sned cu f C la fee 3l d adencime. Adandnea ncc.sipe.tru crettere lempemtuii id so Jn cu l0 c se nme$e treapti geotmicn.

valorei in gade cu cae cre$re lemD.ralm pe 100 m adiocitr poea numle deBEdirl Eeoremic. ir' medie valoa@ aceruia ee de lO0. in r,LL'e, in

'egimnc vdlmice

tenleorura esre nuli @i ridicaia d6ar ln regiuile de platfomi,Av6nd in vdm valorea nEdie a sndienrului sdremio realti ca in enirul

PAmi dlui hFnrua ajunge po@bil la {(]OO o C, poate chir roi ,ffie. VulmimLl aiEca in arflosts, Jc6tA kmpduri depitefle l00o-i200'c.

Le8at de clldua i.rdnA a Ptuinlului s-au emjs div@ plre.i:- o p/ird rrsl, B1e @roidems cdldta i"iliold

g = @6tera gEvitatioDr5mri nb = ros.le elor dou, @rpuiEc * arBsd = disleB dinEc ete

.

In md teoreric s @tuidera ca fo4a d. ataclie gaviralio.ali a penirtutui se aptica h.enrrul plerei. ln ae$ ca 6re widmi ctr pe supaaF r.rcslr, valoa.a fo4ei de iE4ie.rerciktn de Pemiit E ates Elori wiaE ta *@lor si la poli din cae luEimij diterire a@i rer*tre. TolodllE. mii@ea de rcutG d plrtututui gemFaz. o toq, enirif!8d, nub hpou ri rE&nI Ia cu.ror. carc s qRil. h ccuadr Ir *m op; fo4ei d'e Gtie

Exprimr.r prr eeledtE p. cm o imprim. @nn j d. ms!- to@ tuavnodoGr,l.Btre ee valoa'ea d s78.t (m/sr Ia ecu.ror J de q8t,l c^/sC b poli p;ku a Dvuuerceatd r@Ie $ a ie$i din camput smviutionnt rGru u coq u. nc"oie a. o ,itaa ieI l2 kn/s{Drim vitea cosmicfl.

Mtuurfio,' mulLiple & dcmoBlEl cn in divee pumre de De suDra6E kr.stln ao.r,gnviration ld 8rc wlori roi hici $u mi ,@i de.t c.tc carcuta" ri..ri e"l** *p*i,,iaabat.I de la varo@ mmu Fjrd nntrnte anodah eravitalo&/.. Eh sunt porc;k deEpditia in scostr re6r{ a uor @. Mi de rcci ci dmiiatr dihire; a.olo itrdc skt rcciwi, d.w oW anorulii pazittw ilr urd. sunl mi puth deN ,,o,ar., ,egary?..

Altutir !tuvilorion lf, Rppmd unul dir principltck nvorc gcocmrserie, urcoece!.e o *0. de poe* , tdomne in S.osisrem: cad.re peipir4nlor ahosL,Le,NrgeH apelor r6urilor. dilmiq .rmjfRi atueci,ilc de l"*,,. ,u.pa. . ri .rrogo[,it.

Fi8 {.1- Coic.rti. mod. r srpF ntudrii intdi. IA . tir6f.n $p.ricd = (68,): lirod.ninr.rio r G, s.prEr. d. $!nr,u M. b . ;sE,d,r.-

cup.iozrrnd po4irn' d. pt&i,i16knc@trv.ntr. rmid;.. m(cftm. drr6bi d. cr.ntid. anvdtn; d: -iu.tdtinr. jotid.umlrri. ft .htiu[ (Ltrrcso. 1930)Chi& disr.rta g@sisrehului 6re @nd{iomr, dearactia Braviiation ls a Ptuniniutui Ac*rdahtie, pin valoa@ ei acluot , nentireatusleB 9i hidrosftE @ in [De ahcriei s-edisipa in spaliul @smic ircel Bosi5lemut ed

msml elual. al.lrui cinp (cimput memic)disribqia lui in spatiu t, flolutia ln rinp. Linijle

4.6. M4n.risnulierurru

Globul teBtru coNtituie u imeNprczirtd c@crerc foarte .omplexe privind

\\\ tt .,tt

de forla ab campului menetic sul csbe li converg in cei doi poli mgnetici- in eDjsGranordicl, polul haanelic este situt nr Arhipelagul Canadian, insula Barhursl ie h emisferasudicl polul haBDetic elc siruat in Antecrio in aprcpierea Tnrn Adclic (680 S ri 430 v).Liniile de forli ale cSnpului g.omgn lic hc un emit uoghi cu neridiarele goglafce.Ac6t unghi poeL ntrele d! declinrli. nrercticn ri se elte h alculEM dirccliei @dnluis@gofic. In aceh tiop liniile d fo4e ab canrpului seomasnetic hc un uighi 9i cuorizontah locului, ele 6ind Enical h polijeasnetici.

intruc empd mgnetical Pinartului * depla*a2i l6tli Montoir, in aplideadecliuliei tEbuie$ inmduscoetii Din &e6la cauzimjodlata haldlor lopografce lasc&n mde cupind .taie aupBdecli.afiei h &!l publiciliinr4ii $i 6upra mtuinii 9i

-,- ---//'f1

Fh.4,6, Hirb ia8oihi !Globulu 66@ (Shhl.r).

- .Liniile de fon, ,le canputuiseomBneric slrAbar supmlala palfurrruiFiind D spaliuth@qu,br orotnuind Drgtrcto5ler.. A*dra pEzima .sp(rur uq umbEk uiago ceporqjea, Pdni{tul dc Ediatiile comie nocive, Totodate ea caprea, }i vinrulsola pe cm-ldirijeaa sprc polij msnerici unde r produc rurcr(te ioh(. Aera *;4oEsdscrrr.ilor eleEie povoqre de pl4tm viiruto $hr in dmsf@ imtG rde6ala.OriSin$ ciimpului gmtu8fttic nu esr. p( deph etucidau. Sc admile blug ca sdMhsdMenlaL a cimpulur georn gnet( rrcbuie sa 6e phkrd in hrerorut pandorului Um dinerT[elii .oror, in invocdq unui 0u elecrric semt de hi,cnrilc de .ont.cric din n,ctedle*em ce es& fluid. Daro.jta mtcfii d. rolatie a Pdmantolui, caopul .terric di, nucleu,rclindu-s creeazl u canp nugnetic. Apre a9a-nwjrut fef,oftn de dim. Dc me4iomt cdri ionosGd (cEe e .ote$e i ea) e avea o @nributie la fomea canputui seoMgnetic.

Car.pul geomenetic sufern unele mdifcari. A51fet, v&l!lsohr, ke ue p.opriul snucaEp @gfttiq penurb, canpul gsmereliq prcvocend aJa-numitele fimmi @eneiice cebuiaza comuicaliile adio.

S-a .odlatal n h tEcurul 8@logic al ?rma ului. c6mpul mSElic a sufdirschihbon de pohribr. A los elaborar, o *xa paleoma$.ric! e srobilcita *himbarile d.poinsle rle cinpului seorEghelic in timp. Ac.4la serurr. t dekmiEea vr$e, unorrcci h ba inv.sliga,iilor paGomsnetice (Srudi.@ cmclcristicilor .ampului p.l@msrcticdi, recu0. AMeNa ceellri au coBritun egment p vjnd dpLqea confi;deb. -

4.?. Mit.Ink lamirrutui i coNscirl.t. torgognfieCa ti elelallc planele din cadrut SiJemutui S6tt{, pimanrul etecheoz.i o seric de

mitcari dintrc c@ Mi iDportnte sur nitcrrile de rolal,e 9i de ,r,otrria4.7.1, Milc.q d. reralie $ efecluesz! de Ia vsi ctire 6t. potatia se fM h juul

uei d. inagi!@ ce int.6@rea, sup.sfala goidului io dou6 pud; dmerEl o;uenMile poli gogBli(i. De aici tiotuumireade de apo[torcese mid6acey(.a. Unutd;kpo[ poafl]l domirca de Polul Nord (e6la 6ind orienr spE Steu pol&a). cehhh potutSud. Lajundlarq distdpi dhtr ei doi polj $ aon u erc im8iE dispu ;rpndicute peM ldlilor, acesia find d.omit E.uaror El divide su!6fata re*t.i io aj,a

"mjsrw:emisfeE nordici ti nisfem sudic4 ncc@ altnd ir c..tru cate u pot_ paralet cu E ualorul,intrc ac6la ri poli s. Fr t6a o nultift de GrcGi c@ sn toca prin oric@ puncr de p;suprafaF r@sl.t Aese c*ui poda numete de n,Btct. g.;gEfie. A;se cerciriP.nhre su't tot mr mcr F n'r5u.i ce n indepadam de Ecuaror. Disbta d,nk Fcuaror r,ooMe ddE.ms. paralele s expmA prin tu8imea nutui de cerc diilJc Ecuaror;,

Totodatt cei doi poli pot fi miri prin liru imgide cm kic Ecuatonrt iip@lete inughj drepl

_

Ae$c linii poalra nmele de mcridi.n( gcogntic.. pe $pDfata paninruluipolfi traste o inf.jtar. de mdde tip.rakle. cu ajuronl ftidi .lor ripddlelclor s po;kslabilj pozitid odcnrui puel d p supr.GF tc6trA. Di$eF de h Ecuror Ia p&atela unuipqfl r nueflc lotiludln. amsrrfi.i $q poat. fi nordicesau

"udicl" duon (mnfen mdek ga*sre puncrLl ov6nd valori O0 cdnd puc,utse siruelz, F EcLahr ri od daci puncrut .sr.Dacr p.etelele st cercui inrrcsl meididele sut jurdtati de c@urj ce przintd

eeer$ lugm !i a caror qo.le se inchid in ooli Dou6 midree oo6e alLituRf un cercMeridiautu 0u ii coBpude pe pma opuja merddutde t8oo. p;lru ca toJrr mridtuelesurn egal ea ales .a odgine, li md conve4io@t m*ididul @ i@. prin ObFpatorulastrononic de Ia CErwich (Londn). Meridianul dar ri cu cet opus tin!rt supGfala rEslrain dou. .misfeE: Emisfera esrici Gituai. b 4t d mlidimut creenwich) 9i EmistB veslic,

(@ e i inde de la vest de mridimul Grenwich)- DnlaF &f! de prntul @ridid estedenumra er'.. eu ve$rci, Ae&rr poare rvea valofl mre oo csd puctul * afle pe prmulmefldr&, p6n. la l80q cSnd punclulse siruea, pe n.'idianul opu. Cu aiurorul pdlelelor ri@ridimelo! e poate stabili pozili. oricirui puncl dc pc supralata teresrri. Latitudi', rilonsirudincoNtituiecoordomteles.osmric.

Fig.4.7. S istemu I glo6al !l tu$lor orai.- Liiiadc shimbercod eiipartlam BiriEhr4ii.

Peiioada dc rot.tie a PEna ubi repr@i n tipul re@w ca plareta se execute o rotaliecompleta iniurul d.i sale Delmirea acestei prioad se face luind repet o slea d pe bohgcrcscn. Mesurebrie drrcnomicc au &ftat ci 4est pdioadd de o durati de 23 h 56 mnr4,09 *cudg Penku ca reperul a fost o stea, Prioada poartd Nml de zi sideroh. Dar, cumea mi apropiala stea este Sod.lc, cee poate 6 cociderat repd pe.tru masuraa totalieiPahartului, se poste worbi de zirl Sol1rl (rimpul scurs hlrc dou! tMcri coNcutive aleSorelui prin deplul aceluia$i trridie). D& Sodele nu ririne ,x pc boha ce@sca, Elexecuta o mircre ipenid din ca@ mis.ern de relolutie a Prm6rlului. De ae@ Piflentullrebuie sa erecute mi mult de o roialie pnrru c. sodde s. ajwgl i! !rcprul aceiuh$mridid. Din edla cauzn nu soka 6ta @i lugA dccAt zila siderali. in plu mitctraapa! 6 a Soelui pe bolla cerqsd s 6ce cu vit@ difsilc in cusul uDuia hc d@tanlclor estc variabih. De aceea * ulilizazi ziua sohrn mcdic ce 6te esaE cu 24.re. lnpncrici @ unit,lc dc mnsurn ea defDn ti om ca fiind a 2+a pate dinlr{ zi $hrn nredie.Ac6ta Ia randul ei ea imprrlit in ninute (o orA = 60 minute, ie un hjnlt = 60 ec.).

Deome Eece pmct de pe supnlala tresra desuie c6te un cdc complel, inpdioada de roElE a Pr,Mrului. v m utrshiulnri de rordlir esle &eelsi p. roala supElarare'srrr. inrucot eruile d.*ne sud inesale vtrez de deDh* inJU'ul eie{. rncxj,nrla Ec D,o' (465 lr,s) 231ms h knudin de oO0 rr nllr la Po[.

Conseitrtcl. nit.Iii de ret.tieMit@ea de rclatie a PrDrntului delemhn o *rie de offecinfe:

--^,..-- :!,:::!,1.',kt.' t, ",,px,/,. ce inrroduce lilmioroLea dihd. in rhput zio seproouce ,Nl4E !i qegeEa lempeEruii aerutur noapka remperarur6 \qde, i.r a6banem.nB p6vo..1 rnodificrri d4 ppr&,c;

_,-_ . - @t4i^ lo4ei

.e til"ee c@ a.lio.e.zd pelp.ndicut r pe qa polilor, din cenltulpl@ti spr Fqjor. Ac6ta &e v.lo@ @ima'la'Ecuatoi nr iin linp \e to to[ csk nutE,ftpt tutqabat ptia bonbarco pdnantuhi i fuLes e.latotift{ C.k;t* fi,"- .._";.,;

,* rctiooeszaalpa uui oa aoar p sup.faia r"rcsd se fac. ";;il;;i;fir;LUc:

C = foia cenr.itugd, neqnoni (N)n = n@ oeului esp*liv (k!)R=@ r@$ra (m)w = vilez ushiulara de rcrage a prne uhi(2tdf @d/3= 7,292tt5 . tt\a slT - periolda d otntF a p.mintutu, (2J4.s6 4,0o ,@ = hftudin. l6d

'lni--.

. O al0 mBcinrA EenmG de ol.tia pdmirlutui sre apailia fo4ei Conotis c*&(oneaz_r aupra corpu or a!,te in mi!.& pe supEtaF leBfa a*ii*u-ri _* a_"-,, ;emdrera nordr, 9i tprc stanga .s enislea sudicr, (fis.4,8) e*_. * .,..**i

-",pukmc NpE ocdrito ttchid. ti c@obe_ Dc dcea drrak sLna dituDr. irl *- sv i"if i!^. ya11s1-o-i.*" sF spE Nv D emisfed sudice. cuEnrii ;ini d+Bzi oe ;otrela mlEtr ((juu St,tmut .), De 6mm( se coEiderA ci ..A*." ,ira- ."" *,puremics.in mtur drepr $ mi rdE in rututsier:e h;mi!t@ nordca ri irrcF b c;;;.ftisfeB.u.li.^

Valo@ fo4.i Coriolj se ooat catcuracu ajurorul lomut.i;

Fc=2mvw3inQh = ne obietutui in mil.treV = vitez de dept6@ a

(kcl

- O dd @6einF,

w = vir% uehiular, de rolatc aPrmeotului

q = Iatirudi,a puclului Ia caEe aoI obiecrul h u momqt dal

Io4a codolis &e en?i nuli taE ualor $ @jDt Ia poli.

.epez a,o cltea cihpntui mgfttic

29

- O ooMinld d. ordin pEctic o comlituie $i vdialia orci pe supnfaB l@st$ (tusele

4.7.2. Milorc. d revoluli.

Odati cu mh6a in juul dei popr4 globul ter6ttu eB e Ei o miicde in jmlSoelui @e &e cdacter de tmlatie deoece in cad'ul aceslei depldrri e de loratie aPAmentdui rasaoe p aleE co ea insili- Orbita pe cee * dpl,sazE Prmeniul prezinr5 fomude elipsn, Sodele fiind snut b uul dio focele acesreia. De cea distanta de la Som IaPdmar* 6te vriabilr iiid dc 147.000.000 km h periheliu ri 152.000-000 hr la ofeliu(puclul cel @ilndepafiat d Sode). lj prineuu, PEma ul se aln in perioada l-l imueieir .feli! io perioada 1-3 iulie.

Parnanrul se depl6e.zB pe orbitn itr seE dnct mrenatic (in sm iNers acelor dece6omic) li pecurSe orbita in 365 2jle, 6 orc, 9 mi,ute $ 9 seud, eeasle perioadn ninddenM e d sideral. in confoftitate cu a dola lege a lui Keepler. vitca de deplasare aP&nintdlui esr. vaubila 28.9 kn/s la otelu.sr l0 ki/s la perihe[u. Aia palilor Prninruluilormizr cu phnul orbih m unghi de 06'll. lnLli@q ueipolilor sutm uloee moJi6'*idh quzA cl globult@stru nu est Frfct @hilibsat mdeiia refiind repdtiztl uilom'ninteriotul lui. ti aesla se mi adauga ti atr&lia Lbii c@ linde sn aducn plmul euatorial alPrmaduui in phnul eclipdcn Radtard 6te m balaB comllex al paklor ciiuia i $a datdmmnea de nulalie . poliloi El se produe pe 6ndul u,ui b6lN mimm c@ prcvoacaa$a numila preccsi. ! cchitrocliilor (dupn fede lur al PnmAntului in jurul Sodelni, deidupe fiece 6, * @Ntala ca pozilia de echinocF $ .eptd putin mi deme). Dinnriudrolile ficute a rezulrd cI ciclicitar@ muaE esre de 21.600 a.i.

Fig. 4.9. orbiri Prmentului 6rc o ?lipJ iTsGr.le$rfidii niul dii [d .

Pozjia Pendntnlui LII de Soeofera unele siruaE specince cm sunt celedin p@crele echinocfialc ai sLriliec.

Echinocliile reprczi A sftlaliile incft Iulc slarc ojun8 taoeente iu poli iiperpendicllde pe Ecuator. in ace*rsitutie ziua este esa]i cu noaptea intimpul unui e se individullizazn dou,atfl de momntq 4hinociul deprinAu.e Ee se predu@ 'o jurul d.tei de

22 nunie i ehjnocliul de loannn .de e loc in 22-23 splcm6ric.solstitiile ur slualiile li @e @ele slare ajung p.rpodiculd pe suprafaF bresrrd

in cele mi indep&tate p@te 6li de Ecuator, situale h I02?' ht. Solstitiul de varr seprcduce la 2l-22 iunie ir el de iarna la 22,23 d4enbric. La $lstitiul de v&n se pro'luceziua cea ftai lun85 $ noaptea ca mi scutd in emisfera nordicl i& la slsriliul de iamn eprcduce ziu @a mi lutrgi si nosprea ea mi sculn in emisfera sudicl

Fic. r.lo-tdilh @ror p&D $eE .t! f.minNtd, D. idr prlhrkrul r.i p.6!irut!i ia br. eL 9.h

(, (b)Fit,1.rr-unsiiudhd.incidot ib r@tor serc,uj ,. rirpul slsritiltui: q lollrttiut d. wd: b. $kritiut d.ir l.

.

Daronti mi$drii d. Rrclutic ri i ,o2itiei sei potitor. durola zt.tor J o mptitorvdiaz. in limput mutui Oc h sokritiul de vs.a i p5n6 Io el d imi duEr.'ahi cie,o

sacr,,

\-I.\.

Eirr." tt j-

ll

s.dere ajugand b esalia zilei !i a noplij h chjnocliuld. primewr. De la $lsritiul deimd pa,n h sobt4iul de vre ziu este in crestere, esaliaa zilei ri a rcplii producandu-* laechi@cliul de pio.ivara Gnulia ese ulabiL pentru misfera mrdicn, in enrisfem sudici csle

'lotodate se indMduari2ea2, dorimpurile cse sunt @i numroase la hnudinilemijbcn (prituaaa,, vai. roanrA imd) $ nai pulin h htnudiojle @i(vair, ianln).

Tinpul scurs intre prcduceea de doun oricomecutiv a aceluiati echiiocliu r nuNstem lrcpic (365 ziie, 5 oE, 48 ninuie ri 46 scude) 6ind mi *url dsat aul sid.6l, valoeeae otunjesE la 365 zne 6 orc de aici rcahand eul calendristic. Valoeea celor 6 oe din lrei&i e cmulea, adtugandu-se la valo@ celui de al pahulea e - !.zut6rd rnul bhsct

Datoitd forei Pdhantului, a nni.,rii de evolulie $ a dd polilor, unghiul pe cee_lfac l@le Soeelui cu supniaP tercsird veiud in limpul unui e, La soh(n um dinemisfercle tercstrc este indrcplad mi mult spre Soare -oc llntteaea sloti PolarI p6nd 1066031' esl. unbalE in rinp G caloa opun se afli in i uncric La echinoclii rMele solaresunl plpendiculare p. Ecuror ti tmsenle la poli.Ca at4 Ilrllxlm de cakurd * cde P6mintul oinke lropice: Tropi(ul R,ctrlui snuli la 23027 bl N 5i

prinEsle de la soee se imgsrrcnzdTmDiculCrnri cornului 2l'2? lar.

ln1re tropice qi cercuile polare 66033 N ti S su rcnde tehpehte uode imdlzirea 6iemod@E, id dincolo d cercwile polde sunt rcnele reci, ude @ele sole ajuns de dou! odpe rdgenle. i, 16r hc unghi(:nicicu sLpr.faB lere{r-

Pozilia pe orbna leresll5 a puDclelo. echinocliale ti solsliliae impde orbila in paku*ctode ineeal. adaueend !i vitea vaiabili cu c&e Pdnintul parcuge aceste ecloaE,rczulti o inegaltale a &olir.puilor: p nivara = 92 zile 20 ore; vea = 9l zile !i l5 ore:romra - 89 zile ri 19 ore; iena = 89 nle.

ituucat p@esi. echino4inor dep,seze pu.tele echlnociale ti solstiliare pe orbiiatereslir. in semul .celor de cmsornic, id anudiie porioadc ac61a ajuDg si coincidi cupedheliul ti cu ofeliul. i. ss@nea sirulij eoliopurile deyin egale doun cate dou{. Atuncicand prinaura ele esald cu v@ giimprcund sunl mai lusi d.cat lomra ti itum Ia un loc,s poale prcduce o incelzire climticn, cand toallM $ iam sunl mi lunsi, se poate produce

5. ATMOSTERA

5,1, Orisinea ii functi, atnoslcrci

AtmosleE rcprzintE invebul geos al Pimandui, vctrid i! mnlad dnct cuhidrosGra. Marta terska si biosfe.a cu cre idteractioneazi incal o sorie de Eacleristici sunldeteminare d Mste rchlii.

5. 2. ComDozilia atdosf.rei

Atmsfera e$e cotutiruila di .m meslec de sue cde in@njua Prnfnlul peni h oin!]tme de nDi mulfi kilometri. Ac6t invelit de ei de deEitalea Imnnn k nitlul ngiii tir rrrc$e rapid odale cu cregera ahiludiDi. DeSi aproapc intrasa aimosfed (9770) se 8Is$cpA.e h iontiea de 29 kn d6upm supmGlei te$tre, lifl1a e sup.rio , 6te snua6aFoximativ la inntime de 10.000 kh.

lt

32

Tabel5.l. compuilia atmGfcr.i dup, R. Scon(1992)

q.z Fnicurir. ri edicrtarir.ri

. p,c ,i.t. rqmhk. (ep,rrd-,!ponid. rp-;i;le-rtu-E;;,

AerulTU $ ccar^.1_srm@ten \e compLne in (ca roi mre prle dm A.ot (78,084q.ca rcrE,J sr onge. 120.046%). Aaruteje @Bided ur.temenl;urtu deodree in[A ueuin @mbiEtn chimie cu atLc eiemnk. pc de alrd pade oxiaenut."," ,.*.;i,; ;;;T;.

se combim lror cu ahe etoenre t procesul d. ordtr. Ardere@mtNlibiflor repe/intd o lonn rapidA de o dde in rmp;e Jmle torme de ah@e aro('brrul tirm l@(e tenle, d. o iee. Rejut a.rutur ro.o/g"t * conpue ddr-o.e; d;dre ee pEcln Argotr (0.o1406r. Dioridul de Hrbor tomaz oDroximliv o.ot59i D.(procenrur delmur de ace$a cj. fod redc. prezmd o mpon;F dmsebir. ii cad;imenoe aG armoshrei sl fie incrDjk dc radraria \atoric6 provenna d; h soee,ide ta

indulriala pro.enrul CO2 di, atmosferamjlion h anul 1998. Acesri c.ertremrerializlt in rid@q @tuiderabila

Planrele rei fotosec CO: alesfric lnprocesul de totosrleztj @mbsandut cd aDa sir4fomirdu-r in rudmli de wbon etizi. l;procesul de lorosinre2a se desaja m i canuudde oneo. ce attfet s-ar eDuiz3 roulnenLe ;t@ciindu-s foane ugor cu air et@nt dinnJner.lek soulci reRsrr. ima de h inceDurdrrc. al Xx-lea s-a ob6eNd ctstlerea prcnutrri. ontinurului de cO: din ormsteri (a rezulbral faptului arderii unor enom cdlirrli de lem.clrbune, pflrol, su nauale in benolda

a crescur de la 280 pali per mition, la 16l pi4i pea mnfDu'uldi de Cq po,re avea miri nedoriLe

a remperaruilor mdii ot. ahosterei (ftnomndt de.^_^-..f.5-L!r: B*. c* ".., ,rr, in compoziris arnoshre, sur n.onur, heriu. l.ir,.otrut,rqonur hdmacnot sazut mun ti ori.tur de rer qE lode trak h un to. ailar e*0,001% din^rclumul roral. To6k aeee a-e (e intr, in compozilia ahoqGrei cd Denecr

l3

Alte elemenre cc int.i in comp@ili. atmosferei st vaponi deapl @ndilionalidesu6a re-i oferl si de capacilats aerului de a imas@im acerti vlpori ce h randul ci' 6teid tunqie de &operatua aerului. vaporii de apa prin prea4a lor inllueoleazr dactrislicileffzice ale aqului (pBiu6 ahosfeEi, prcpriei4ile lemic)- Totodate prb pre&ola lorderqtuA tom@ cerii, a no' ilor 9id prccipiratiilor ahosferie.

PElul din ,tmosfrn. Amsfera ti ind@sebi panq inferioe5 acesleia (TroposGra)co.fine 9i panicolc de pml pani.ule alat de minuscule ti uloe ircel clnu ele mi slabadieri de van te mentine in aer. Ele provin din depnurile Nate, plajle rrine, dlpliilewlcmice, exploziilc rcteodlior. Aceste panicul. de praf *resc drpl.ucle de @ndoseli juul lor prcducandu-e condffidq vaporilor de apa ti foMea picdlulilor.

VieFiroarcl din armosfGrn. Tol h part@ iderioe, a atmosferi exisld muli. iN@te@ zbosn. Prin prznla aceslor 6&liuni solide in atmoderd se schimba culo@ tiSradul ei

5,3, Stru.turi irmdlcri

Aimsfera nu 4te onogeni ca strucrum. Fuclie de difeMlierile c@ ap i.dosebipe vedi@li, Cemperatud, deNitare, pr6iuc, 6it de, @mpon{i) a. Ioc ti stlati66eaamosferei (ng. 5.2).

Paltea irfiorl, a atnosferei, adica &eea cre line in @ntact.u o@ml Phnete ti$lrsfata usatuilor conlinenlale poanl nlmL dc Tro0o!a.rn. Ac6t3 prezinL o gtosimde cKa 8-l0lm la pol t; 12.17 kn It Fcuator. CmclerisE pentru a

34

d4crEerilm ele!k,e. Sraul de oan preinu u rotpmEcbr penku vhtuiroaele terGtre. etbroeDd cm tui lte pe du Ediarine urrdviorere.in e{ .fer ,tq,i,;*"r;;;"i.;;.jiJoe el'u@ nctr. a &stor Ediatii. S. consra!, ca in utrmut rirnp sarut de o;n; [:;pa4'ar d.erad.r rp.nind.saui miales in ens de deaqupra Anrm,,"i,

"* *

".," d;,;msnrtr,aupe &mo. rn anut 2000, er[rii *.,rd d. *".d.i;';d*;";;;,;::;p,vrc rd nu/mea tseurii formu in suarutde o&n de desup. r.,,*i-r. ii#*ii.,'rla.6kia au ajh la 28 mit. tnr' Spciditrii coEider, E ac6lA degEdk esre deretula

sub6r re chmce r&eonu,, .m au ,"" t,"";i;t"i;;';;;;;i;nrgonlG i' la inbute[e@ spEiuito.. in ulimul rinp s-aL tu,

",..*ip*", d;;;_;;ctua sorEea urilzlr ii Gonutui in domrune oracte gi iriiocui@ tui cu a[. luh_hd. " _- ''.

rnrru padu ormoarh J SrBroster.i sunr specfic. cuMrii dc &r cu mrc !ne/,:::,:,-.:":::'ij: r r. tIl* :,pT:fli , s,.."i.., *-r *r. r.,:5,i, e,';.;;;.;i:;uswq EnE a rmpLdruiu dc ra _{0" c c.ir es,c in pJ,rq inrcioa.,r ojd.ind t" a0 c hp q sup

5.4. lncilzire..tBosfcrei

5.{.1. Etrergi. muri e rnni d. .IldurIPrincipala susn de mrgie pentru ircdlziM atmosferci lercs1@ o coNlillie So@le,

rui eracr ensgia efr\d de elrc m6ra sub tolm de rddiatii. Somle m L supBGla sr orempeaurd de opBlimnv 6000'C. Fnergb $l dese ltffiErala a u glup lau ipem deude cu lusimi loarte rehie e s deplasszi cu o vitez.n de 300.000 l6r/s. Energia elmmile diffpre Sore ri m revoie de circa 9 ni"ure ri 20 *cunde p.ntu a pdcurgedistqa de 150.000,000 kd e sepdi soeele de P.nent. Dr hdialh sl,r5 srr,bal spoliulinterpldeta frra pierded de ereAie, iite.sitatea ei intr-o Ed cu o eumild *ctiue scadeinves propo4ioEl cu paidrul distanleipaie la Sode, Astfel, Pamafl prime$e cnca dou6miladihi din eneqia lorald emili de Som.

SpNlrul radiatrei sols@ se smpre di,:a) mze X, l:Z g,ma ti raze ultatiolete, @e poand apoxi@liv 9% din energiab) nre luninoase vizibile-4I%ic) nz irrErorii c.loric (temie), invtibile

- s0%.

S6a energiei sld. s ,ff in inlriorul sorelui D6are ritnul de prod@rc ac.ldurii esle costdt, m alea d radiatie ste d asemrea inwiabih. A.*la estecunoscuh sub nmele de corrlar,a rorard $i rc valod 2 calorii gnm p cntimelru pncal /ninur. Ac6ta ii snuara l,r cm radiali. sG rasura6 in afa6 [milelor atmsfeei trsireslfel i@at !n nu r pitudn nici o parte din ea.

5.4.2. In teractiu! er mdirtiisolare u atnoslcrr $ supnf.(r tcr.rrr.Pih@zind in atmstd PaDa dui adiada $lari supoaa o *rie de modifici.i al

spectrului sdu Ediativ. t! indltilH d 150 Im spelrul de rodialii posdA apoape t007o dinenere'a intrrla. dd dnd aJMg. la .trca 83 kn deNup'd ipraEte. reRr'e ,adiltiile X tr ooMe din ulrrauol(e au losr abilb e de atnosfere. in acea.tA rcnd a armoshEi ia mrlereionost h, pin eliuea @1or de IEe enssie (6diaF x, sam si ulkaviolte) 6upmmlecullor ti atomilor de al 9i ongn.

Pe oEsurE ce radhlia pftEnde in slEte)e mi deoe ale atrus&rej. fioleculele de gdprovoee devierca mdialiilor lminoe vizjbib in bate direqiile, EmmeD e poeld numelede dituziunq Rayl.igh. Dacd in koposfdn disri ti pral dituziuea est inreNiicatn.Inrresul!rccs se nMegte rcn.xie difrzi. Culo@ albdkl a .erubi senin $ explj.e prindiftrziune. R,yl.igh a Bdialiilor vizibile cu lugini de undn mici. Ca ra al al aceslorfome de diftziure a undelor sult, o eumil6 cmtitalc din erergia eLrd e reentotrce inspEtiu ti w pierde in rinrp ce o aumie c titste de erersie de undn scuna ditual, seindrmprit slre Pn rn Ei poand nurcL de ndiale.lilun a@tolti.

O ati 6uza ce arc pied@ de energie o @"slituie skahl de obn ude moleculelede oxigen sunt desomplse in atomi ti ecompue in mlelle de obn. Pierdre a energiei sproduce ti in mmntul pdttunderii radialiei solare id atmsferi. Aret COr cal i Eporii de apapor absorbi dircct odialia iiAuotie

- radialia caloricl cu lugim de una, mrq cea e duce

la o cre$tft $tuibila a remperaruij aerului, Daca CO, prezifia o&ecun \lode comrans rras (0,035%) conlinutul de Epori de api lariazi @miderabij, de la 0,01% in conditn dedesrt, pann l! 4 % in regidile eualoriale mede. Cr ate ab6orblh vdiaza ti a de la o bnela alta Se apreciaze c, toaL fomle d ahsorbtie dnd menliomte vrizn in medie intre 10-30vo, al*le utinl valoe h coodiliile uni phfon de nod. Retlexia daloritd @rilor poaLprcvoca inlodceia in spaliu a 30 p6nd la 60% din radialia totoE. Rezdld dci cd in cohdiliil

uei mourari putemice, Eoexia g amrbria darorirs norilor poar! provocs prrderi de 15-S006dinrndElE primu, la 5ot llmim s, aiunEo h iqde4547!o.,

$i suprafaF u*alutui li a nuritor re04u impoi in arnDsEra o miL6 prcporli. dinradEri, de und, *une. Prccdaut de cNsie mdi&rr ren*rara ae o suprara[ si nrim5redlbedou. Ac4ra 6re o poprierare imporeF o supmretei rercsrc, d@ee e dsprturaqpacilll@ de imrki( a umi supdtete erpuse la iroolrtE. Athedoul @i supEftle d( alaAte Idue mic pe ru rale ce qd venil (2qor d& esle tone m* pqrru lMk c; qd :lb

sto @qn. rre GmeR. sG toMe mE prr ztpsda,iehqla145-95%,.penrucrmpii.prdJri9i r*nui ipsne de ve8er.lE, ltb.doul de %lori(e vs*,t inu.:-2s"". *t,r *i,,&e un olt dou dc cn@ 3- l2%

Tdbl 5,2. Albedsl lipic at mardiat.tor cr6h (d!p, R.sm[, 1992)

.

Radialia 6e nu a fos rcoeclat. de sup6f6tu teEs(,l es. h pane co6umar6 pn(uroro:inlea ro,leo). ewpoumpmtie ri ehporl@ ipe de pe sJraretek rHrie n d; sotx*tul esre ab$rbir de spBl4n kGr) ce o im,s&ine.zr s,U fo,-a a.

"aa_a. ,.',r.r

suploJrF teBrr e incslzefle daroriL6 radiatiei sotm,^. On6tn incslzilA supDfrF tersrr, dile mdinh inrEeoid ratorice, dinR.e o pmersvo) * inrom. in spatint@mjc, celltla esre ab$rbit, de almsfse. Ae$ Drces ;,rdnhele de mdhth 3olu,ui su mdiatia ralra. r'f%la radialE rlne.$..; 6,i;Ltu. mi @ide l-a miconi riesle nmu mdiatie d. u . rungi. Rndi,tiile sloice s;rD$rbrrc de uete comporenre ate aumsferci ri co rihui. ta incdlzi@ a;osferel (CO:;No,: oaNI O,) Mut,i erereloJr coEde.A ca D erapo acrudb s. produce o imdtzire ;.lhe!. dsrorir, crc9t.rii cdlitEii CO, din ahoster{ Asrtel e podc o incatzre aarrcsteeipesre noHDl (efedul de era).

Inclr@ supBLtei tcE:tE condu( ta udtom@ cjldurij Diluitor uxerioa. atzalmsleiei. Aerul incalzn r rk6,za ti i(epe se (M p. rcnicall L **r fer

"p* "m"ritde @

ln genenl biloful radialiei 6te pozniv in aoa @ld, pe,n h 200 in lol cusul eului(laliludini nicD, i& in am tempeEtd doa w, In @nele pole id @d pelmrenl ti inanele tenperale, im4 bilanlul radialiv este negariv. Un apect imporlfut legar de bilelulcaloic, este @l al prek.ti usrulli $i a apei. Cel doult mdii F compodn diferit in ptivintaab6oiblGi ti odialici c{ldul. SuprafaF uscatului s ircaLerte mai dpid ti ,Bi n m sub@tiunea r@lo. eleq p cand suphl4a apei s lncdlzege lenl 9i modual. Pe de alta parteucalul se rdce{te mi rcpede ti atinge leEapemtui mlt mi coborate decet slrahla aPeiatNci cand radia[a solari imeteun. Co dtele temice sul deci mi Mipe inlinderile deucar li nDderale pc ele ocupale de apt De emnea, cu cal sunl mi moihdndeiile deuset cu atet vor fi mi ,@i 9i co r6tele lmice szonierc (vqi foane fierbinti, iemi $pre).

Deorcce incalzica sur6felelor d usal !i de ap, inlluenfeazn incnbirea ahosfereide dasupra lor, ac*le obenalii e aplid 9i tmpsarurii aerului,

O @u2i inpofimo a contEstului nenlioral o @Btituie faptul ca apa kbuie sdabsoebn o cmlitale de erergie caloiica de aprcape 5 ori Mi haq 'm rapon cu solul eulocile. pedru a-$iridica 1emp.6l@ cu ac@a9i valom. Daci mrbele suh6tmle sunt nrcilziiein modegal. elulva arige lempeBruiinahe cu muh inainlea

"pei.

5.5. T.n!.nton.enluiDin ele preznlare sa v,zul ca aedl se inceLe$e pe b@ adialiei sold, De a@a

lempeBlua idegisl.erz! wiilii in limp $i spaiu datoritd unor vdiaE @EsPwabee heparrilia hdi4iei p. supralala rerslri, siarea de incalzire a atmoslerci esto dara dekdpediuF e. lemp@rqa arultri s erprirnA in 8dde. in prcrnl ceh fti muhe 5talelolossc sisremul nor ii in gEoe Celsius ere exprinu o r@ l

33

slstiliului de vee daod@ atmosfera onrinur sn &umul%.dd@ cedale b contin@ decalr $pafaF acLM. aproximriv hci o tun dupd solslitiut d tr pe de aXi ;;d;;@sa elstrlriui de i4na li au iftepe sa qeNa de supaGF kBslri 9i drmosfec ;iprdo dD ddm tor pan ctud nu devine desrut de tungA sprc a podue crqlercJDifetup drlE !lorile @jm $ minime in oali.ui unei zne s& a unui snutu$e rmptitr,.lire remi.r diurna sau eu,lr. a*,a o *ptr"ai," r*i"r , u,utofltoi

medu sj o nplituditr ahsoturi (c_6md s iau in ahut wtor ; rlrcft). A, ;;;;;Eprd ca kmpeolLa Jhtui sre inlr{ conlinu. schimbk se roO** ,.t*it. *Oii *. ."oorh prh mdle@ celor partu masurfion e * e|cruea?l in 24 oE. Medi, luna.a *wc!E@ pe.bM hedritm zitnice, ie cea tuuatA cu ajutorut ftdiitor tunm. ].mren.umm.dre muln poar vuia dr ta u e h alut. du penku c@croiz,e empoauii meaiimalc a unur mumjl toc * i,u roi mutti&i. o %lode oplmn kebuie s.bi]lli pe bu utrui

5.5.2, v,n2iitc sp{irtc .te rcnneEturii rerutui,__.---YIIljjLi. . sp,riu are renremruij aedrui por fi pus in videore cu ajurorurEorerhcror(Ltu'cu sc*rJ wto&e de temFrarur.r,

,Fa-toiu @smo pe d o pde $, cei SeogEfrci pe de atll pane dererminl onuntrepdrculan ale rsFmluni *rutul Facorii cosicidekminA dmrtri inreBlaka 6ota e,(d@la molatie, - rimpui de Ia ds.rirul lc apsul so .lui. rn,"*t"i* Ir,-r,rr"i r*rr,,j,Lde radEp pe uirde de pE&F. in ujror.a d. rmp) depnd. d. *gr,i,t p.

"J*.i r"" .*r.so6. cu supEIilta LeBrA. DatoritA fomei pernendui, hjFAritoi $t. t, a pozitrei deipolilor. Rpanitin Bdinlie, $rse q dmr g inkBilre ere anura, ioai,ii_ri,l*,j-* *io rotrn eltlt @ ledFralui medii eua]e mi nEi d. 2Oo C {.elc mr .idisie

9f-..1,1-*9'j eual. 2627' c. se iffieb!relz! la lo0 tar. N ta Ecuror Laesraconsnumd Eculorut remic)l._

dod, zone rcmpem... cu remperalui mdii ex.le d. 18-t90 C. ldm la O0 C r limraspre pot 6te tuE de ,@lem de t0"C. thij ceieimicde);

- doui2one rei a rempmtM medii duale neSativ. ti u u mShq pelrr]m .totte Jactotii 8eoga.lici @ intuenleaza tempmtm aerului suL: circut ri,

atoosrenc{ cu@tij nunri alrirudima g dispuneH Eletutul. __-_lTnq _@hi p:g,c li..ekiiea eu r&iE climrurui (resp*ril ft$erea i *dderearehp.Eruru). hlre cuenfn caLi cel mi eprc@ta 6re c@.ziul Ana icutui;. N rcutir.u,r/ we conlnbuE h hc4zip gr.rele@ tempehluii in pane \v a E@per (A!aL;lenimtru s:llh11d, I,Ioiwg (s rapodei). in rini cc unii cui*1i *.i

"om,,u,i" ra .aii*ren'pedutr (ora siwo N. Pei6c,, Cuentul Humbotdr (V. Amencu de sudl. Catiforniei rVrual, Lrenlnt cnEetor (Anio llN,. Ckntut Bensneki(A6io SV,. Toiodat -

E.dirisneunxormd a ulqilor ii ceh doua embtere condue ta incAiziaa difeGntiaa. U\stnl q'pa s incdzes, r rnce$ diEr in aceteai conditii de i,.ohr". De a.; p. ;;;i ;reaxz@, lmpq.(ui foae ,Mi vd ii ru, mici ituna compMriv cu enindoie oc.eEwe ap8 $ ocstzesre mi srcu de se raei mi 8eu.

, Lr.(tut usarip, * po.re obs@a in figud aELmra,(6g. 5.1r, tzor.md lmn ie@,ie

i spre nord F dpa. Tenpdturite de-a tueul el.htr paEtelesunr mcr p. u*ar , tu pe apr. In iu[e. c.ind ihrema rrcce prh rcrdul c;i;cnrutui

in cu'sul eului izorelfule sd6liatia SoaElui, d4 rtu6n h umrA

depla*azn cu cllew eade dc larhudin., in tumri. decu o lunil. Pe ruiL inrinderi de apd fpa.frul de Sud),

deplerca mual, arinse nmai 50 de htnudift, itr tiDp ce dsupn reloi&6la deplMe atinse

Fis. 5.r. Disribqis sien id a pozitieiiDrdn.lor pr scit ri pc@ai. in iuua.ie,

Pe slob exiin entre permnle deA eciida), Cu@6idel. ca temp.Etu le din

Gme.l.nrla nu atiru klo.ile qtrere ale Siberiei de Nord in imu&ie. in N Sibrieimplitndina ste aploxjrnaliv 610 g roi me deal oriunde pe glob, lnrr@n apoi paneaceotBl @dicd a Camdei (V. de gohl Eudsod) ii Coenlanda cu amplitudini de 400 C.

Cele tui ,crure tempe,arr, -au ifteisrmr in Anrecridr. SEtra vorrok,1488 m !lr.r

r 8q,2! C,. ia cea mai ridiclla lt8.lu C) $a prcdu h locdiul Al Aziza. sud de lripoli. n

D& $ Flietul prin alliludiEa e c@a2a dilErlnte foarte Mi de lmleratue. Seconsideri ci h geddal temperatua amlui sqde cu 0,60 C/l 0O m altitudine. Ac6ti valo!@comtuuie gmdiertul termic vcrli..l. Exisia li situaii inverse c6nd se prcduc tenlperaluri mimici la altitudinj mijo6e, $ lemperatui mi mri la altitudini rui. Astfel de situatii apdliecvcnt toom4 dar nu lips6c nici in celela[e aoti,Tpuri cend anul rce coboari spE &nelejo4e ia cel cald se ridicn pc v'sti. (6s. 5.4). asfel de siluatii se produc in deprsiunileilochise de zonele cu elief iEI (deprsiun intruontme lipsite de ventilalie, exemplu,depresilnile Giuseu, Ciuc, Brasov).

Fig. 5.4. kvdsiure

tempe6tun .mlui apde evidentE ri prindiferenta ce k obsdve po veGmlii expurisldic faE de cei orientali spre nord. Dato ,orientsrii aceslo& ushiul De c -l facrele Soarelui cu supdEta Ior 6te difdit,iievident ape ti difermle de temperaure.

VeEml cn expunerc sudica sbt llvodbili cultivrrii unor pLnte dai prctentioase eneesnn cnkura li lmirn mi multi (!ita de vie,legme), -o schimb, pe veBmtii cu expozilinordicd s pol cuhiva pl,nte mi putin prelenlioas h cdldud (canof, sfecL). ia mmteac@r, diferenliere este bin cunoscut, d cdrre localnici hcat * deosebesc fa(a Mtelui ti

5.5. Apl itr rrmosfcdDupn cu s-a ddtat, in mmpozilia amosfeei n ri ii vapori de apr. Cdtnatea

vapori,or de apd przmli in atmsfera la un nonent dal wiue de la 6 loc ta atlul. Ea poate

\-,\

vqE de la zerc in aed rcc( ti usor .l E8iuilor @r.( in rimput Emii. pim h 4-5% dinrclum h Ggimile e.uabrhh stdr $ meie Ddr apa r ornos,eI, nu * ersesre numai subrolm de v,po[ cr ea podre sa e{ste i sub torn de pEilui (lictoda, sau de c,isrle desheap Golidd). Din srrca s&asi ea poale ree i0 d; Ichid. prin co.densre su dac.lempelalurs este sub puncrul de ingnel poare tr4e diEcl -D srarc solid, formend crisrab de-gh4J

prces otNndr suoli@e. Prin c\apore. mote.Jlete de ap, p.:rse* suprJi"t,lrctudulur 5r kec m stde 8@as5 sub tornu de vopon Modlfcma rlloasr d sh p.netrr \apon de qp, \e nuhesre rot rublihrrc. Pe dealt, pane apa poarc lEe din $ec [.tud,i inslorc soLds inshetad 5i oin {s. $[da in slm tictudr lopmdL-e. ToJre a.elle sctinbrn ]testrrii de agrcgre por n rcprczorate shenalic.

-

De re imponanF in mt@rclogG sut shimharte de energie caloricn e i@l6cmdifi.tuile stArilor de gsregee. De pilda, cind apa e evaporn, cdbrA pscedbnd p car opurem sinti, t' e inlro fonn dcunsi in v.p.ii de apn, fond e se num$e iruu; l.rcnrrdc cvrpotue. Acedti ehintqrc duce ta scrdeM icmperarurii in r.srut tichidutri. Unermplu cuoscuL e{c racira pielii prD evapo@ rmpiEriei. Apotmrtr oOO calon, ne!in tom larenh (u frMe gran de apa c se .vaForr ln proces;l in"e6 stcon,lenssrtr seelibeEazA o qrirate egal5 de en.rgie care devine ceuurn pMptibitr, ie tnpcmrura oe$cco6puEilol In mod simjle, la inghel $ fiheMzl crergie storic, in cmlitate deaprcxi@tiv 80 carer de apd, ir tihp ce Ia lopip se aberb qnlitrli egale do cnhuii. Cand

c loc sblinffia cdrilaka de cldura lL6orbia prin laporizm su ehbeBh prdcr.sla[aEeie 5r mr nm pcnrru hecde ere de apA. dco{ee cltdm t.renl5 de vdpor-rc *cuuleaz5 c! eo de n4iunc.

5.6.1. Orisins vrporilor .le ,pt din itnolferjt si umtrat, r.ntuiV,pod de spd pdtrund in armsfcr. prm eEpo,ed de p. supGfelete de ap, e4ruerocw. kck. riwi su r.qri Mede,. o_pone din .c.rn ,Jpo;i s; prclu5l d( ;tMre p,ineeapunanlpitatp u o ltuctie 6ziologrc{ In gene6l. IMite inrinden de ap, ,te OeanutuiPlmero ri Egiutole denj inptdq e ale etobxtdr @dnuie rsk $pmLie oe De.N *produce eupolnJa 5e aprecia-dr c, h armstera 5e {ta c@ I t.oo(] kh' apa din; cee qO"

"esre ima8@inad in slralu' inlerior .l roposterer pnd h 5 km indttlne RaDanizrb De roallsupE&F reRrrt. oce6u apa d tom un st6r cu Crosihea de 2r m. ln reatiraiea *rerepan@lJ *unlnm pf iupEEra Clobulul incdr q ar produce u srar de l5O m inFlori&, ir rimpul veii, si doa caiva mitimt in nord-estul Siberii_

5.6.1.r. Um@.ll rct.tivaCapacilite ierului de a ilmeeiE vaporii de rpA depinde de rempemtoo s. Cu ci

aerulesre rurald.cu idtmtirareade Epori !e 6e o poare ( uprmde e$e rorn@.Exiiu o lmrA bine deflmA a c&ulrrii de qdn de dp, dj aer. Ac6ri lmill se

rmqre pun(l ur srur4ie Propo4ia vaporitor de apa esrenli in oer lala dc tanurdreanErin posibilr @nrliluie rmaqla rchrni, caE se e\primn'D pmente. L! punuut desqtumtie uftreah rela(ive esl IOO%. Schinrbarile de umezaE ehiv, a acJui F potprcduce ii doua feluri, Dace qjsta o supnfalr de apn expusr. uoeata poate crerre iriaerme. Acesa ere u p'(ei l.nl in (e vaporii se d u^u acendd prirl J.r A d;ucle o cocntuie shihbark de rmpenrura Chitr dr.r nu s adaue, dlliupor. de spA.sedcrea rdpedun dnce ta cre$q umszefi rehliw. Dacn rcrut r raep in rmput miliilemperaruE $ade, umeeh relariva cr$e suronEr Ia iOO% aliogald purcrul ,te srur.ii;.CaM tmp@tlE aerului continu.l si sad{, umrala rlarivi rrmile ta IOO%.;rcondMa co inun, apa puland lua loma mor picfturi minoscute de rcua eu caF.

Temnul putrct dc rcun Oucl de satuali.) d$mezn lmpdtEa ditic. la carecrul este oomplet sarmt ii sub c@ se prcduce itr md noml conde6dea. (ex. blobo&elefomte vm pe u pald pun @ ap6).

5,6.1,2, Umeeal..bsolurlDli Lmz!.la rclaliv, sle u indicator imponel .l mnfinutului Epoilor de apa dn

aq, ea ne mte doe @tit tq relativd h rapod cu o 6iit.le de salwalii. Cbtitale r*h deapa d aer esre indicau de Umla ab$l!t-N- ad ca ltN vaporilor de apa @nlne irrFuMumi volunr de er. CreuBrq s. expriro in srm. .a lolmul in mkicubi Inn un anumils6, umeela ab6olutd @tutituie etalonul folos de geograf in nisudea unei r6uNemtuEle esenlrnic .pa. Ea rc$dB dlilata dc ape ce poale fi d1msd din atnDsErA subfoma de precipilaln. Aerul 14 nu poate da decat qn 4i nici de ploaie su zipad4 aemlcald, pe de alln pane, poate tumia 61il4i eoome. Um%alo se hrsail cu lngomem saudacn exidn proba imgistrrrij higrcgEt Se mai foloseste psihomelrul p4nie.

5.6.2, Condcnsrrer vrDorilorde lpi din at osfcri 9i fomEre nonbrCand aerul satuat de vapori de ap, s dce$e su Prnne$ u suQlus de vapod, se

produc condeEaH vaporilor de apd, cu turlMea pic*uilor de a!6 !i a cistalelor de sheald.condeMea vaporilo! se poate ft@ in atmosferr su la sol. Cand se pmdue ln sttalul deEnsa sol se fomeazi c@lr. id la ind\imi @i, nodi.

Norii sunt @nstiluili din picntui 6inu$ule de apt (0,02'0,06 mn in dimtru) su dinc.istale minuscule de theald, @e su,t s6linute de c6 @i u$dd di!@c dcsdedn aetubi Penlru toiMea picdluilo! de ap, din nod 6le neewd exisienla mr pdriculemicrc$opice de pEfcre sn seredce dr.pl nuclee de condensare. Dac, hpeFtu.a aefului6te cu mull sub pucIln de inghel, norii Pol f folmli din mici crisllle de glEl5.

Pe bz fomei, norii se pot lrnpdrli ln doud grup prircipal. noriltntilonni GkauDri nori .umuliforni (d. rip msiv slobulao.

No.ii Cirus sut fomti din crislale d. sheF bmaod adcsa dunsi su Iatii peinliEul cqului Ei nu impiedjc5 pltrundeM r@lor de $&e sau dc lmird. Se gt oc la

Norii ciro-stmlus coNtiuie slhlui nEi ampact, prcdu.rnd haloui in iurulNorii 3tntur sul Io@li din picrlui de apn 9i cristale de slralr, Se pEzi a in

smtui aproap. continui $i ueori pot da prcc,pnafi. in aesri snuafe suot ,r-Do-srrarlsNorii CuDulus sun fomti dir picdlui de apd la parrea infqioad $ cristale de

sleaF la ptutea supedodi. Semtud cu n41 baloturi dc vatl.No.ii Cunulonimbns sut bine deaoltali pe vertic,ld pulard sn se extinda de h

300.600 m 14 bazi pan, h 9000- 12000 m a[. lE pdr sup*ioer. Snr* alcttuili ditr picilui deapa h p&ta infeioar. !i distale de sheafe Ia panea supeioad. Au cul@ virc& inchisn $dau pr4ipnaF bogate de nule oli i@lil de sindi,ln $ inrersilictri de v5 .

Roua repEzinlI coodeMs Ia $l sub forme de picatui de apr. Ea se produce iosercrul cald, in noplile senine, cand slul li obi.clele se ricesc prin adialie, tuat vapod deapn vcnili in co ad c! eh se mndemeai fodind picatui de apa. Roua se fodcue pepl tele veoi 6igurand u surplus de szjrc o elului, cel putin la pdea superio4a.Fnomnul este tecvent h rcrel unede {lbci deprcsiui) da $ L munte.

Bdn!- CAnd lcmpedtu6 $ade sub puclul de inghet co.denga apei se h.e subfoml d. cristale de shalt Fenomenul apae ii noplile smire determj,at de inveroiuniletermice. Bmele su mi tecvente anele jode (vai, dePesiui). Sunt pagubilo&ebrMele 6e * produc p.imrvaE taziu cand pomn sut nrloli{i ri veseta,ia a intral in

,ll

erivitaE rbruro d. la 22 mi 1952. produsi ii Motdou cde. c@l mip.sube NUp,aviilor). 5{l pedcutou ri bruGte rimpurD de roomi cad octut resdar i ;{ imhe:ir.Aesa afectea"n Egu@le d, ti cultuite de porumb.

C-hiciun (rromdmar ene repezenlsln prhl.un sral a6ncl de crist,t. de shealAke se lomed, arer p. supEEta rolulu.',or ti pe obierele suspcndrc n n rcrenei;earbori.@nducrori etecric, rr reteronic,r. in eumire lirulii crB,uide ch.u, poare ,;iiseerosimi d.stul de @i, Prin grsrared s po,re Foroca -pe,*..ng,o, uib".ilo. y ocondlcrorilor eleclnc,

Pol.iul * podw. b seanul rc* cSnd dupA o perioada rccc. pe londut ffi ircna,s prcd( pEcrp alu sub ,ilrmn de ptoah. pe $U inglRFl lr pe obfcr(te Gi, Jpa ioshlar.romesz. q s@r de sheat, srrtos numir potei. cd 6te d.srut de perhdtos pe iu cuiuririede ti penrtu pomn EuctGn.

5,6,3. Peci p irrfile rrh orfriccPrecipihtiilc se fornrc!"jatunci cerd F poduce @tucnsc! Epidx in intsriorul unui5.6J.1. Tipuile de prcipir,tii su [chide rploaia t bumila, ,i $[de. nr)zerrhe,,lapov4a. zlpada ti ErindiE.Conditiileil.rorm.rc, prccipitrtiito.

- ^Precipirariilc $ produc srmci c&d a.rut$ trElt, g se.rce.rte adEbaric subpmrutde

rou F-qoNnul s poare Hliza pe rrei ctu: conve iv. orogrd!\ ri cic otoc su rronraLPrccipitrtiile conv.ctive rczulte dinu-o elula ae on.epe ec *r u cumtf,:$1' l:.*: cald ce.se ridica ra aknudini superioft darorn, iaptutui cn er. m, ulor::1,T1'l 'i li cerur! 6re-comprerata de un cuE daerderu de I mr rece ,i midezEo[re je ircalz.e roi npid i kmmir cdduE radnnLa aeruiui deoeasupB ror pm ulrMe ml * s. aflA in dEptut ud supratete tui catde * inc{zerE mipuremc dai' aetut din @nek limiuofe ,i irepe s6 s ridiae su6 tomd d. @tom iMlte. pemasurn @ * ndici. &rut * nl.e e adiabat., 6rfl hc& p6n la um]A el va avs ace.rilempemrud a li riul dmprcju d*eniid $4iontr, inJinh ci rcN ,Jdiu s, fie srinl ,cr;lr poate rro sub pu(utde rouA. trcdiar E incepe mndelMea i&cototua deG sendentl: llT -,l:',:-m:r* "."!rei be pr.rd bdj.. niwrur criric deaupm c}ruir a roc@menfua. v&tut h tomAde compid atnoruJuirepEziflA panea sup;oad a cotokidero erd, ce pdrMde in nnruite sup.rioare ah dmosaercL Daj acuD coloanr de@n@tr (ontmu, sa rde6otle. norutpoarr deveni o trE\r cumuto-nihbu,, ddhd un nor deMui. ca. vr produe o ptoaie tornlialA.

Prcipihliile orogdfi ce. 91 1"

-"1 doile! m_kis s*mror de pqip,utii k nunejre oosdfic eq ensffia m kgriua cu EIntuL (fig.5.5).

Pe nrsu, @ derul se ridica oe-o lingut ve'! uu!. et .e mceire cu \ e, Jdiobqrci.lJ.cd ra\i,ed e.rc su,icEnra \or tuJ naieF pm'p alij. Drp, Late6dcJ creqe ,nunretui,aerul incepe sn se -Dctlzesca, tEand printFun proes dc incAlzie atobolic4 incat acesiverc&r

ste uscat timi ferit de prcipitatii. v6nturile ce bal aici sunt yenruri tocr,n,t.,Precipit,(iile ciclon.l. 3atr .le frcnlPr{ipitafile cm se lomeaze nr acesr fel F nMesc ciclooate sau de nonr si s prcducina@defle{ecrdo!.: 6ontuiuulcd.o ?retdklr r(eRcgi m ul p rec ipitili ilorRpadilia 'o timp a peipiainor de pe un amit teinoriu @nstiluie rua,u,tyecipitatiiloL lnpnna este rcsimul anual al !@ipitatiito., adica rcpdtitia acestm in

decu6ul unui a. Ac6ta Epaniie nu 6re unifornln nici in rimp li nici itr spaliu, Ace6tapoare diferi de lr o lrE h alE dr n de ta un a t0 Jrut C lirarea d. Jp, prodr)i dep.*rptralu f qp mn in Lni/m'. sJ nm. p,e.ip rtu I lirru apd es..sal cu un rrur dc I

5.6,1.2. Dilcrcnli.e. sD.ti.ln a rcgimutui ti chtitntibrde preciDl!liiExmjnedd o hErr, a rcpaditiei pEcipitaliild pe glob se Foate coBtala o IBe

vaiabililate a regimului $ a cetitaubr dule. Apar tolu$i anumite resular ati carc sunrderenninate de hmlitate, de ctculalia atmosGricd. de caracterul supmfetei rceke (hde 9iuscar) 9i de eliet Difsentierea spatials a prccipitaliilor s poare &pezenra cu ajutoruriahietelor 0inn ce unsc punct cu aceeari enrnar d precipitatD. Functi de distribulie edilere4idt nui multe regim[i.

Regimul ccurtond se dbpue d+o pan Si de ealaltd a Ec@rorutui 50 N ti S.Ac6ti ann se c{acleli@za prin cet[ili m i de prccipilatii carc depqe* 20OO mn/d j]ncel mi mlhe resimi Ajci cad precipitafii coovective, provenite din ne de noricumuloojnbls ri dnr ude d cicloni euatoriali cee se deptasaze km spre est. ploile suxzilnice in tol culsul eului,

Rginul rubecurrodal e hlelne$e tutre latiiudinea de 50 l20N tiS, Ace$ regin Fc@crerizaze prin doun sezoae dislincler un sqon ploios in timpul vsii ti un szon sacelostu limpul icrnii ehisferci lespective du mlirilil nedii anuatc sunr dc pesle l5OO Dn.

Regidul lmpicll ste caEctrizt prin produerea accidentoE a ploitor .(eiNma21 inh-un e inlre I00"200 lm li se Mit$! de-o parle ri de atta a lopicabr.

Resimul subtrepic{l (medne.meeai) pEzinri cmritali de precipitatii de 600-700nn/an iepatizale in ca mi nEe pan h erimpul ree (de idnd) cu p@ipirari no narep,fie sub aorhn de ploi, mi rd zpezi. iar verile sunt ecto6e.

Rcgintrl tcmpcnt eacterizat prin precipnaui mai abmdeDte in saDul cald csndcad 70% prccipita6 sub fomi de ploai, mi edlse iem sub foma de ni6o&e ceefomet nral de zipa&. Reeimul prezbtn doui tutule: o nwld conrine ali spe.ificiu$aiurilo. inttue, unde qntnelE de preciplaii sunt mi redus 3O(]-5OO m, ,i o nuanFocemicn unde 6 ala precipitalnor esle d 700-800 lm.

Rcginul pohr s nuilestd in rcnele reci, ude s produc doo ninsri @ cadindeosebi!tua tuumind circa 200 m ap5.

Regimul musonic jn Dm s'n{ i sud.e\rica 6i.,rci se milesa ( regimIluriom.lric muenic cu un s%n ploios ru runpul verii, ir un *^n qeros rin rimput

Se comiat, cn, in alrsmblu, pe clob. rclietul idluenteud c&titata de precipilalii prinaldtudine $ orientarea veGmfilor hte de cncuhtia nNlor de aer. pe m.s@ crc$ernalitudinii relietului, cre ti cetnatea de p@ipitalii d existd u oflin pluviomclic,dincolo de 6e ca.tiraLea acesloE eade. Pe de ate parte, io unete cuuri, Elietut inaltcomtiluie u obslacol in calea norilor, prclocrnd desnrcer ac6rora (@ul Cbetrapundji),unde ctu*nat medie muh ste ln jur de 12 n, de sau imsistrar pann h 2l m/e.

5.7. Prsiunc! ri dir.miq ernorferciFo4a de dhclie a Plmaduhi s Mifsu ti dupE at6osfer6i sale. Diepl umre

aenn stmsfe.ic exercild o pesiure snpra supdGtei lreslre, La nirelut mdJii, in @ndiliinolmle, presiunea atnosferica are o valode d ?60 m @loana de n@ur, Dci i"lreagacoloana de a(dn b.taarm:aera cL sup'.iitJle I cmr apaj, cupra suprarepi rdr .,iolorl, ectuwlenrs cu co a colotueide 760 rm. ln @d (uEnt aceJsL r.pE/mrdp.d,,"pd dro o,,,rrlr. Presiunq almsGrici se m5ear, cu t arosmfut ie lnnarea de rasura in caE s.qp m, vabrnc esle barul- Presiua de 760 @ cor6pud. Ia l Ol l mb su l,0ll b. Dacns-ia presiunq nedard l0l3 mb 9i se vor obsrya cini sureiorc acaruia, cde depbiscl0l0-10a0 mb. s. spuoe cI Mse. sunr p6imi iDtr.. in,rutia in 6e \rlorLe.unt;b o82mb se nmsc pEsiuto joffi. In g.n.rat, (fttrete de jos, pesiune jun( oe ,.guti sociare cu@ndi$ne de instabilitate, imoure su tudu.r, j]o tinp c cenkele cu prcsiu.e imltncaracrerirer"i de obiei reDe Awasa ri uscal6.

s.7.1. vrnrf ilc 0rsiuniiPrs'unea erului nu sle @Nlerr, ea sufera mdiEcbri alat in tinp c61 ,i i0 spaliu.laioliile in tinp ole presiuhii atnodeti@Vdoaro p@siun atmsfeiice depbde de o erie de Ectori inte cm rmpedrua@lui rc un rol inpon t. C! cal aerul esc Mi &e cu alrt esle mai de6 i Osiwo 6lehai tl@ $ inv6, l@l prin hcdlzire devine mi putin de6 g arc presiuea_mi nica. Oe

,\*a. presiuncq Jrmo:lenca (re're noapred ti scJoe nua. esre rur nrffi in rihpJt iemn i rurnic.,lT_canj qFnq sk c,ldr. Exnk ie r in s\qra peooad. sirut; in @e;pmvealii inr6mplrroe produse de deplM mr me de aer cu presiun diftrre tatn de;ehdinlr-o rgiune odk .

farialiile lpdtiahPEsiunea atmoBferice idegistrazi mele rdialii ti in spafiu. S..o6tal. ce presiunq

sede ! mdrurA ce cEge allitudinq, d@eee aerut F rsefiaz. A@Ntl scrdm ; pBiuiis fa.e aprcxnrEd! cu l0 m (13,3 nb) ta fecarc suti de nelri atnudi.e_ Acedte rddqe osifi foarre bine cei ce urca pe mutq prcum ti pitotii ercn.lelor B au @binlepr*uizr.. V&ilrii al. pres.un * tueelslc.zn g in ptm olunkt t niwlutmrii. vdialio:pqiara a pEiun pode 6 replenilla cu ajurorul ihbm.or rlinie ures p@k a aa.ali

1 i@le ustui ale Asiei g Amri.n de Nor4 dspn4ir de edodde nordie alcO(tuelor Allturic ti Paci6c. exerc& o inluenla mae supla @nditiitor de pEsiu. dinemsfera m.dica incdr dispunerea in b6ul smrdist:ce emsfeEi $dEe, aici ;$e Jb$ raDeBupn spmllei de u*ar s deaott, iam cdtE de presiune inalr, in shimb, !a6 pei inderile de u$ar se d.^olra entre de'oae prj,une. vclonte remperaru,ii aqului ied@upm aeyom ddiclndu,* mult Drsre cete rte aerutu, d. de^,p* oc@Oo,. O.o,potrceelor ;au m)reE lomrio b ice conlm c.tor de pe u*al. Ii@ onkstetc de pEi;nesun' maidupe cm )i conuasrete de rempeErure iur mii mi. DedupB pd4::ce;kak rinordice a As,fl se [ome,2-l Anticictonut Sibcrian cu pFsiu med'id; reile tOJ) mb i;regiune. pa4ii errEle a Anericii de N apee o ant de presune inatrr- d maiputin inknsa. Anriciclonul Cxtrrdiar. Pesie irlinderite oraie )e Lsrdea, dcpEsiunn. Aknrina _ inPaci6cul de N

- J Isl dzi - in Alltuticul de N, dnumnib provenind de la regiunileseogEice bde se dezvolia, Cele doua deprcsiuni beice s eracierizea:a ianE prb ;neai@urale g tu uni, ii rinp ce h ana anricictoniror continentali * ireeislu; un menuDnr de ziL senioe g usare. v&a ondifn d. pEsiune sud exacl 6 ; .eb! din tinpulieoii. In Asia ri Aroica de N s lormoa depresiui, cea din Asia iind mai inle;stDesuph Oc@elor Atl tic ri Paci6. xisG dou, elute bin deaolate ale zotri$blropile d iMlt, pr6ime, deplete spE N faF de pozitia din linput iemn si

.""[u.4:,.[t-*t:

@Niderabil efliE. Ele s nunesc Anticiclonul Azorclor (Mu Bemudelo, g anticictonutAriile de presiue Mimn sul iudte g arinc b.ric ,,tvl" - eu dii anticlimle, iedile de mi"inra pEsime ninih. brri.e sau depEsiuni ,,D". Maidile ri minimele bsic.

mi pofia nutrEl $i de fo@liui b&i.e su centri btuici-In cadrul cenlrilor bdci, particulele de ae. sut supus rclimn gradintului b*i. da

ti de dGrenla de presime ti d ForF Co.i.lis, C6dienlul baric esle perpndicdar pe tobarcii intotdeaw oriedat di6pe mnele cu nHimi presiune sprc ele cu oinlni pesiuDe.Cradienlii barici lBi dau nartere unor vanlui pulcmicc, p cand @i nici dau nntrers u@.

r:s.r.6.Prc.iu1a0.uruir1nn(rstobltintrnr,rtrrJncluto iihitibrnlcombnEa lo4ei corialis cu &tiud gEdientului bui irptunn etului o mirare

.otritusn ri dcsendenrn'!d ednl ciclonilor. Cum fo4a Corialis abare coryurile spre dreaptaio emisfed mrdi.n ri sprc stansa h emisfea sldice rezuhi o mitE in puul acelor decedomic id dri.iclonii din emisfera nordica g in cicbnn din emislla sudica. Migdea&rului e loc in stu opus mhcsrn acelor de @emic -o ciclonii din nnsfera nordict si hmliciclodi din emisfera sudici.

Cicbnn ti dticicbnn pot 6 slafioMi sau ehnie , cm sul sple exemplu,Deprcsiunea Aleutini 9i Anticiclonul Sibqi& sau po! @ iilui ceolre care se deplNazafoone rapid crand perturbaE relorologice. Influcnla dilerenlelor de reopsalura ti adbamicii ahosfice delminn o munitd eialitale ito aaiulia spalisld a presiuniiarmosferice, Anfel in eoa ecLa'omk s dfeHUzi o presiue uur:r d,ro,tr, in.rlrliipule'to(e d mruldr tr rteNifcitrir .onvecliei (urcm in udtim a eului incAlzil). lnreeiunil kopicale apd cale o ane cu pEsiune almsferici Mq de origire dimmicn, Aici&e 1oc o mi9@e desdde d a aerului, cre provoacn creqtere presiunji la $1,

,s0. 1xi \|

Fig. 5.7. Prsiuoe i.rdri t. nivd gtob ii tlniiutie(v.lori in mjtir.ri)

, , Pa4i,l pes. axle tspeEk ri cele pol@ L conlscrul dhlr. eh * $nit@..ek oan? d Jo.s. pEsi@e. ind@*bi dedupm oc@utui, Acasu e". *i *"*rr"rj i*" a..,iv&a EE s daroE* cuEnlitor cal2l du gico acrutui dinrrc cKuhro diNDF vd r in ?oMi.

..mpcEt.) rr cea dinsprc d'D erete potee. In Egiuite pold. dominr'msete de sho;c e mmlD o p.ll@ota tehpsarlril scaal..5.8. Dinrnic. rtDosf.rei

5,E.1. Fom.rc. ytnruritor, _ , _

S{,eatat dejs c, imnlzi * neuifoms a sa4ei teresle h c@ se ad,ueA fl akacliakEnra fl drreEntd de pci@ delmina s.rut atmsferi. sA execute o serie de ;$!ri Jrdr'i.pl& orizontal c g in pls. \dical. Asteterur iicdtzl de b ;,;;;;;;;-,t;;"; Jv.nicrls sub romtdecrmtide @nveqie we sutcu 116r mr p,;,.;;i;;;;i;i;;;;"i.lempBtua. tue Io( mirceE 4rutuipe venicaE. Do tocutesrcim* erc r*r Oe. rua0e er dmfi-o aol.invrinaltr, e loc dai mirc,E pe orizonklr. In acsr fet ais,anr trol@* varurilor. InrorderuM m$ma aerutui e f..e d. ta p,""r.t"., p".,*

^" ipii

cele cu_prcsiuR nicd. Dacr diteEnFr de prcsiue esre rl@ t @rurire ,or t onqnie_urce rdr sl.crurerizlde urmnto4b elemnre. dnecrie. vit.,t- t**np, au,uri.Dns(ir ri rlui eu pdn(ut csrdinal spr caE * deptsea, lEs dc aer. penhacaa dtelfuee r tulo*g. oa veruntor ln afar! de ;iferenF dc oEsiun.. suDmpntrokbr de as h tu)qe actiomr2j r Fo4r Corioti, cee abale ma" a",* "i,"oreapra m emstaE nord.ca jispF sr6mea in @ sudrcE. DevElio ruetor de ffidab, , da( oroxs. Aproape de supmfaG pdminrutJi En Ia inittfts de oOO-900 h ro, cxisra sr o att,

fo4e cm modinca di@ra lantudlo4 folfa de newe cu $lul. Acedt. fo{, .dacterize@a opane din fo(a Coriolis qiiftpiedi.e dvieroa vartuilor pao. h atinseh unei dncfii puahlecu izobdel. Ca aire v6nlnl bate oblic, adics de-a curmenlul i?obselor sub un unshi de 20-

Vil@. vnntuhi s. expridd io metri pe secuda su in kr/ora Se delermina currcnomet.ul $i s reprzide pe ac4ati ro?a a vanturilor, i0 procente. Per*,u expri,ndeaftid yadudlor se {olo*ge o s@a nmjta Bcaufort (0-12). Coiform acctei scri seconsided caln la v eza sub 1,6 kn or4 v6ni pokivn 20,9-29,0In 04 vent putmic 62,3-74,0 10/016, vielie ?5,6-86,9 kn/or., uraga p4te 120,7 ktr/ora.

5.8.2. Claific!rea vanaurilor. V6ntuile pol 6 clsificale dupt diveae 6nerii. Astfeldupn dircctic ti areeenl! pot fi, vA"tu.i pemdnenk (ce s\fl. tor timpul mului din @sea9idtectie) aF cum sut sprc exmplu, alizele, v6nrurile de vat ti vaduile pol&q vd,r!'iperiodi.a (ue 4i schimb, periodic dircclia cum sul tusnn, brizele $ vantuile munte-v.).);v,ntutile ne.esulote set v6ntuicde ap rempor , ctr diBlii diferire.

Dlnn lrellul p. qrc se mrnilsstii s deosebsc !r,r,/i regionale 4s

tlY;,/.;-: Y1\.^d--i ./^:.: . /.,./,',-\ . :\*"1 'q'l'i=tr- .j.-

-r-\ "'\\\.. . \affiiI

13

Ciclonii .ropicrti * rortrE, ta taliluoh (uprim ioke l0-a00. Ddorra pRsidortu' cee xietr vinrl dinBe viF& {ode tui pnna b I2O tmh insol,re de ptoi abundenk

cm. proloac, inundat'i fl dijtueerl Alegi crcloto sunr cuosculi sub drveM denumnihuft(tue,. qphmi Ap& mai cu samJ d@dpra ndnlor catde mi purin d*upBVaDiurilc d vqt s l@ifestn htrc lalirudinjle 3t650N ,iS e m.ifsl5 pe toate

eroiimea rroposfeftL A!6re !nrurisuflr dmspre .okte .ubnopi*t a" i*rra p,".,,'"..1i*deDE.iunile slbpohre _v{eliile

Bor! * poduce pe litomlul esLic 6l Mi.ii Ad.iarice, in*te u. vart usai Ei rce.

Mishlul. Prezinl- crcclertsli(r akmAoiLloue BorrCroalia. De obicei sun, i..m ri

Se htaheic in sudul Ftutei, nr

Nemifr, I. timpul iemn, Crivitul pdirunde prir trecatorile carpari@ in dFsiunileinleme $ sufl, spr. Depresiuea Braowlui, rcprez end deci o @ntinum a Crivilului.

Vanturilc dc la perifri1 baachirelor dc gher(I ale Antarcticii $ croenlandei, suntvantui .atabatice cse se foftad d+a lungul sradientului supEGtelor de sheaF, dendnagl.re mor vis@le puremica.

5.9. Mrs. de acr ti fronluri alnoslerice5.9.1. Mas.le de aer repraintn po4iuni din lrcposfer, cee e cxthd pe distmte de

sule $ mii de kilomelri, cu erosimi !r!a h 100G15000 6 tu cuul relor de aer rece iicdlela nii de delri in cal melor de er cald, Msa de aer prqinti valoi specifice delemperstuE, uDidilare, ll@pmnF.

Caracrc.isticilc ti .larificar@ mar.lo. de ,.r.Propnet4ile dblincle ale unei lt]N de ar s daolti aturci c6nd mas de aer

stalionez, linp mi indelmgat d@upra unei supratele nunir. egiu.e de tor@@ @e poateti u$at sau ocem. Ce.d Ilrm pnrr*ge regiuna d fomre deplsendu{e dossupn altorsupBGte teEtre sau oceeice, aerul e ricalre eu se '6cauege, cdgid sau piede u@zeaE,in tunclie de lipul sulmfelei pesre care se deplasazi. AstEl, me de &r se dezvolta, se$hinbd. in limp e-!iurmeaza traiecloria, cre poare duce la niide kilonctd de iegiunea de

Cllsincarea mas.lor dc lcrinttucat rcmpehlm i miditala aerului vsioz, de la m Ioc la altul, in troposfer, se

individuuu.za mse de ad distincte cu Escretudci spsiice:a) mse de aer cald !i u.d. ree de er @ld 9i ueal, ms de e r{c d umd, maeO nase d aer se considde ca6, aluci celd provine de la latitudini inGriode 9i s

deplasa2i spre laliludini superioae deci ajmgend in regiui mi reci. InveB, o Im, de aerse consideri ree cand prcvine de la laliludid mai ii prlrunde in reeiuni mi alde situate Ialadrudini jo6e detemiand ricnea vrenn.

c) Dtrp, iNutn e remdinmjce tule de aer pol n $arile si ,,yarre.Prin.ioalcl. tipuri BeogHfic de m.se dc.erAerul arctic se foneuA in beinul Ocdului Arctic. Este cea mi rccc mN, de ae!

dnxrc ccle ideLnte in enristed nodici Se d@sebsc aerul arctic conLinenlal $ aerul rcticAerul utctic continental ste n acr lbde uscar ri rece. Nu di precipitltii-Aetul at ti. notitid pitrunde in Europa dimpre Croieolmda $i Spitzbergen.

Reprezinti o n6, de er ree cu urzeaE scrzuts. Vda detmind ploi Eci $ nilsori iomunli tosm njn$ri timpuii

,1ertl palat e lone&z.la \^tiludini mijlocii. Dupi locul de foiDare esle rer pohrconiinenra.l $ aer pold o.edic. A.rul polar se lonEaA in tirpul iemn in spa$ul ciclonilortemici din Europa rasirilednd uneori in Pentuula Sc dimvE, precum ri in resiunilesibeiere ale Aiei. Prezide rcmpehtui scrute, maijode d6at aerul mric. Este numil ii aerpolat suprodcit Vt^ atut r6la, cobtimnt l s fom.za in mticiclonii slabi carc ape hPreintd remperatui foane ridicate, er;n totre cu anl tropi&I, da rardne rce _d

b) Dupe nalura suprafctci active deGupra.keia s-au fomat m6ele pol fi ,anTrne ri

,lerul poldr haritin pdint\de in Eulopa dnEp.e res1. Iam pometle din Ceada, ca@i @ntinaGla pokn, sldb.te Atldlicul ircdzjrdu,* in cu[-S1r.d, e inB.n cu vaporiti ajMge n Empa c aer polu ro.irin Ajunljnd pe codEenrul Eur dekmiri incit2rrqemii $ pEciprt t-. in rmpdl verii k tomeaz la tal udm sdper@@ dqsupd AllanticutulP,truEard peste continentul incalzi! prcvoaca p.ecipiralii bogal 9i rlcorirq vB6ii. Esterua de er c@ @i &ecvenla in Euopa de vest, P.in lmvelua continentului d la V spre E,ili pierd treptal propriltlile devenind msd de a.r fr itim conrrEi aliar.

,4eru1 topi.ol se fonEzzA h regiuile domi.al de micictoni subtropicali, atAi inOceeul Arl tic cit d pe co.tincnre. principalete .aractoristici sht datc d; lempearnaridicara ri de srabilitatea Me. Se deoebe* aerul n6iim tropiql ii aed co;riftntal

A.rul n itin uopical e fomazit in Arliciclonut Aarclor din A aoticul d Nord.Daroil. rempedurn ridicar se i0gcn dealpra Ocemului cu o @e antitare de v.pori, A,siabiliiate re ii pemir. @ndensrri numai in stEturite h{.ioare, d& numi sub abtui d

ldtul continental ttupic.l * fomeuA ir detnlrit subtropicrle din A6i de N,Arabio ir vara chid nn PentuuL Balenid, Asia Micr, Asia CenlEL. Va6 e qracteriu.,prin lempmturi ddioie, pe sosimi mri si csrc trBi u$at dccrt acrul msitim kodical. Esr o6A ubrabih" indeoseb tea &vorzird contecriaripto e in ansa.

Aetul acustarial * fo@et ia ana @utodati atat pe contineht cal d pe oceee,Este aerul cel @ield riplezirte uiidir.ra a mi ddicat( Circuld io rroposfera inferioar'dde la Ecualor spr mpice, prin inlmediul musonilor.

5.9:2. Fmnturile.hosfdric.Dscd dou, lle de er vin in @n@cl inrE ele, acesre ane $ num"c 6ne Eonrate.

Dcodc. a.6& Inln sui rclativ insust itr Epon cu intindrea lletor d. &r s vorbege dcsupEfeF &on!ale. Linid de fr6ectie s supDlerq tonrate cu supohE kEsra 6r. d.numiulrc4t atnrsttric- ln 6na de onracr a douir rue de &r * proJuc tenomenc v. ?,o(eespecGe, deleminar de intuqiunea di.tre cte doua me de &i Fotua sijre;ebr denod $i a prccipit4iilor 8.@6te de aest a sut prccse e apd cu Egul irate in anete

Frcntwi .ulJe ti rcciIn c@lcnnd o @d de aer Evrde.?l o Esiw cu a.r crtd

-e loEidera cAej Eonts. nude ero,r rec. Mas de &r @q c@ es1 nai sreq rarnane i0 contacr cu solut iioblig, n@ de aer cald sa se ridi.e d@u!6 ei. Frcnlurite Eci sunt dociale cu purerni@penu'balii armostrke. inkuci[ ae . dnbq (cald, care r rdhr (und nafrere id*a uo!hrr@i vrclenre. In unele curi mesre tununi viotenre au toc pe o tde snura Lu mutr inaideaiortului rece codrituind 1,,i, .ra vr?i,c.

F,oatutile cal.L svt de rcgtli m@ de aer cald 6e * deph*aza dinl.-o ,egiu.e dercr nai rece. Si oici @a de sr ranane in @nra.r cu sotul. iar ae t

ld esrc obr;al s, se'!oallc. Frcnturile calde sunl de rcguti i@tile de conditiire aloosterice srabile, neep;renra.drubuhntele de M e c@cledudzi frontuile r*i in ceul cand arut qld eslc itutsbil el vagenE celuk de co.Blie cec vo, produce averr pulemice !i 6rnui imfie de d$rrcrri

Frcnludh Eci s nig.a de obicei de-r lunsul $luhi cu o viteza superioata celei a&ontuilor c,lde. Cand mb.t tipuri de &onturi se an, in aceeagi egi;e, ara cun seinl6npld in cat Eonluilor ciclonice Eontul Ece loaF dp5ri nonol qtd rczuh,6ndlro,,,,/@16. Ae l Di EG al nmului ece se depra*azE Bpid

,j remAnc tansi sl ob[ennd .frIcaki cA 9i aetul mi putin .ece s5 se imlt dNup.a lui. in occsl fel me d aer catd 4reizolau de rcsiuna suEe fomArdu-* r 6ont oclus, Sus d. u@ati

nergia tiind 6tflbloorr, tununa ciclonic. $ sd,rge reptal 9i nonlul pola i5i rcia rbma initiat!.

5.10. Vrcmcr li clima

5.10,1. vrcmea. ! ! rm s inlelq sl&e almsfrei desupra uui loc, la unmoment dal. De obiei wma 6te definnn dupn um din ctrrcleristicile evoluale aleahoslerei. lrme l6oris, rem norodl, reft ploioasi, wm us.a!., \nse ceuumae,

De, wenea ste senint si cdlduro6t $ ssege u &o.t rce, acsta st t de vremva 6 iilocuita cu o Em bor.as! cu awrF de ploaie iMtite d ddcercsri lect ice 9i ad6eade slindin! ri turluns. Ulerior wM B deveni mi rcce, @i lin4titr, dr tot noroas.{ ti cuprecipnalii pentru ca trcplat sn s produca dispdilia norjlor, wmoa dvenind minn r4e.lol sd apdi mri cumulB c& nu dau p!cipi4n. Sosi@ 6ont uicald 4le pMedot, de.pdtia norilor Chu,i cre lpptal sut inlocuifi de nori Skatus care pot da prcipitaliilinistite, @ aDoi uel@ se ddine @ldi $i mai mull enjrd.

inrr-u toc orecre, wme poate sa s shimbe ii tunqie de prc@Dta ii de ripulEontdui atmsfic ri s Mei de &r. De la un mtinrp la allulstdlile de vrem se $hin$6@tuiderabil vd wm este caldurodd, venjrea Ao uilor atmsf ce adue ploi, ueoricu avc6e ti srindina i2m vrenEa este 8eroa55, noDturnc aduc niMri, uneo.i insolic deviscole. Dacn vm ri ima stnrle de vreft sunt mi stabile, datorila r.gimntui mticiclonal, indnpu e de ti@itie {eJ@ este mai pulin srabils din caua fievntei nEi Dari a cicbrnorri mdifcarilo. in cn uhlia alnosf*i

5.10.2. Clin..Imporlanfa climei ca Ecior gogEfic 6re atet de pronuBn ti aGctez! at6t de multe

4p*re lic3t nu po.te i subslimta. D9i se @Biderd ci clm reprezi a o stm medie aelemenlelor mteoroloeice (adici edi imaeinq mijlocie) a aGslor elemnte, ea rprezinl!,lotuqi, o nalium complexa li abstrel! c@ nu are o exislenli conqeld la un momeni dat, nuconstituie cva cc poare fi e!d@t cu p@izi. Atunci cend .e fomdn o imgine despre clinau&i reeiuni dumile nu pulem tile smra de fectul rduror schjnbdrnor mereorologice tisirntem puli in siruala de a simptf, de a gneralia Grcutat spo$1e 9i @imu[ cand sioceed dsciieEa mei rgi@i htinse,

Haiile cee reoezintd repaflilia anelor de cljma Dor c@ adseo unle ercd drte de olinie subF e despa.le dou5 anc c[mlice, c&e * coNtiluie q o linie lm,tdu (dald uneoride tenra d culoaE sau haruri) or, h @litale ac41e limit riebuie xp mte prjnt.o raDilt.O alt inenctnate este dals de limitarea brelor climlice nlmi la supralilele reEslE.

Lu6nd ca ele@t de b6zi elemntele @leoroloei@: tempeEtui" Drecipn4ii,prsiunc, v6nNri, umiditat armsGncr, pot n ehborare dirte chinceri clioBtjc, urele6arle urile d,n p@cr de wdere pacdc. Exislt ri sistere ce foloss lispandnea regetaliei

Fotosita ii mod inreligefl, remperatuia a deveni fadorul de b, in majorihleachincer or climtice. Futrctie de acesl elemnt se pot delini lci grupe prircipalc de clinrn:

climi caldi (tui imO de Ia Iatitudini mici:-

c[rn d h lalitndini nedii cu var, 9i i&nr;clne iEra v a de la latiludi.ne superioae.

E&clul fi@ipit4oor @ baz. li cl6i6cdrile climtice @nduce la difereqieea a 5tipuide cliri dupi cm u,erz.l

clitrn aida" cu precipnatii eduse 0 250 Miclini semiddt cu precipiaF u9od.250-s00 m:c[hn suhumdd cu prcipiaE mderale 500- 1000 Im;cunn medl cn prcipilafii abudente 1000-2000 mn:climd foan umede cu precipiialii foane abundenlc, hai mult de 2000 m,

5t

O harla climtice elaboBtd pe ac6l, b62, ar coincide cu hlna pdipiraiilor mednmuale, Ac@ld claiiftu .u .s1e mulluritoare &o ce @ grup@a cItutc r*i sialicelebln cu climle dlnuilor fierbinti d. h hfiudinne jo6e. D{i, se pare ci un sish.limtic uil rrebuie sd combine clasele de ienFr.tura .u cele ale pEcipiraliilor. in &est felvo! rczulla @mbiqii climlice cum $nt: caldl

- usetai ricorcasa

- umedi. sau ree

Vesctatia ri sluile ca bazi in .ldi6c*il climdce, . fosl iNocali 'odeo*bi dboldi$i 9i p.doloSi @ umre s &prului cit pl,rtcle rea.lioMza prompl la difercnl.le decli,n6. Da, alet phrneb car i $lurile E0etA dif.rcntele de climr, d{ nu le caurcizn.

5.10.2,1. El.mentels clim.tieAv6rd in vedre asp.crele p@flarc, se @Nidern A elmnt.lc clioarice $

coNliluie din tenpmrua rrulur, newlozilare& prdpilariile armsf.rie.