CABINETUL DE GEOGRAFIE. CONCEPŢIE ŞI FUNCŢIONALITATE ÎN CONDIŢIILE CURRICULUMULUI ACTUAL

CORNEL RESIGA1

ABSTRACT. – The Geography Lab. Conception and Functionality according to the Extant Curriculum. In our paper we present the organising of the Geography lab according to the curriculum for Geography, to the school ergonomical norms and to the necessary teaching tools for a student-focused education system. The functionality of the lab is given by preserving, classifying and keeping a detailed account of the teaching tools within it; integrating the teaching tools into the didactic activity. We present different ways of creating and integrating within the lesson the sketch for the opaque projector, the plastic thin sheets for the overhead projector, the video cassettes, the floppy, the CDs, and the DVDs, as well as the creation, depositing and use of the film slides. We also present the way of depositing and using the geographical atlas, the globes, the computers etc. This paper also contains tables, models for sketches, the sketch of the lab etc.

*Key words: the Geography lab, functionality, teaching tools.

Cabinetul de geografie este spaţiul optim de desfăşurare eficientă a activităţilor didactice prin concentrarea şi utilizarea mijloacelor de învăţământ cu strategii adecvate (Dulamă, 1996, p.230). Realizarea şi utilizarea eficientă a cabinetului de geografie ar trebui să fie un deziderat obligatoriu pentru fiecare profesor de geografie. Din păcate, de multe ori, aceasta nu depinde numai de interesul, pasiunea, experienţa şi priceperea profesorului, ci şi de resursele financiare ale fiecărei şcoli, cât şi de spaţiile şcolare (săli de clasă) existente.

Profesorul de geografie nu poate transporta (deplasa) din clasă în clasă hărţi, schiţe, atlase, folii, globuri geografice, aparate de proiecţie, ecran de proiecţie, TV şi alte mijloace de învăţământ. De aceea, el trebuie să dispună de un spaţiu cu destinaţie precisă, în care să-şi organizeze şi proiecteze activitatea – cabinetul de geografie. Dintr-o enumerare sumară a funcţiilor cabinetului (didactică, ştiinţifică, informativă, aplicativ-lucrativă, ambientală), ne dăm seama că el nu constituie un scop în sine, ci folosit eficient poate deveni un instrument eficace în formarea competenţelor elevilor (competenţe ce derivă din competenţe-cheie, generale, dar şi competenţe „noi”, care derivă în mod nemijlocit din specificul disciplinar al geografiei reprezentate printr-un pachet transferabil şi multifuncţional de cunoştinţe, deprinderi/abilităţi).

Plecând de la precizarea lui Comenius: „Cu cât profesorul instruieşte mai mult, cu atât elevul învaţă mai puţin”, susţinem că existenţa unui cabinet de geografie bine dotat creează doar premisa desfăşurării unor activităţi didactice eficiente şi de calitate. De aceea, este absolut necesar ca la proiectarea

1 Profesor, Colegiul Naţional „Avram Iancu”, Câmpeni, judeţul Aba.

activităţilor didactice din cabinet, să concepem demersul didactic astfel încât elevul să fie în centrul activităţii, prin aplicarea unor strategii de învăţare active, printr-o proiectare, organizare şi realizare a unei înlănţuiri de situaţii de predare–învăţare–evaluare oferite elevilor în vederea realizării obiectivelor prefigurate. Situaţiile enumerate mai sus cuprind ansamblul a două categorii de condiţii:

interne (motivaţii, structură cognitivă ş.a.); externe (strategii didactice, stilul pedagogic al profesorului, dar şi

condiţii ce ţin de cabinet: mijloace de învăţământ, spaţiul, ambianţa ş.a.);Strategiile didactice de lucru în cabinet trebuie să vizeze: implicarea efectivă şi continuă a elevilor in activităţile

didactice desfăşurate; punerea elevilor în situaţia utilizării unor strategii ştiinţifice de

investigare a realităţii, care să conducă la dobândirea unor cunoştinţe şi deprinderi;

pornirea întotdeauna, în cunoaşterea ştiinţifică şi în formarea unor deprinderi şi abilităţi corecte la elevi, de la concret spre abstract, de la ipoteze spre confirmarea sau infirmarea acestora.

Structura cabinetului de geografieÎn şcoala noastră, a fost amenajat un cabinet de geografie, el suferind

modificări şi adaptări continue, pentru modernizarea mijloacelor din dotare, în paralel cu evoluţia disciplinei Geografie în educaţia şcolară. Planul de amenajare şi ulterioarele modernizări au fost concepute în ideea adaptării funcţionalităţii lui cu structura şi prevederile Curriculumului geografic pentru clasele IX- XII, dar respectând o serie de cerinţe ergonomice şcolare:

dimensiunile sălii să fie suficient de mari pentru cei 25-30 de elevi ai unei clase, dimensiunile cabinetului (6/9/3 m) oferă un spaţiu de 54 m², fiecărui elev revenindu-i cca. 1,8-2 m²;

spaţiul este bine luminat: ferestre spre sud, o instalaţie electrică independentă la tablă (în timpul proiecţiilor) şi o instalaţie de două proiectoare (a câte 300 W) pentru iluminarea mai bună a hărţilor expuse pe peretele nordic;

mobilierul (mese şi scaune) este adecvat vârstei elevilor şi activităţilor care se desfăşoară în cabinet;

la aranjarea în spaţiu a mijloacelor de învăţământ din dotare, am ţinut seama ca acesta să permită o bună, eficientă manevrare şi schimbare a lor după necesităţile etapelor lecţiilor.

Mobilierul şi diversele dotări sunt: 12 mese (cu schelet metalic şi PAL melaminat), cu 32 de scaune

glisante în plan orizontal, câte 3 la masă, dar 4 locuri (până la 36) sunt ocupate de instalarea:

- unui retroproiector într-o nişă;- unui suport cu epiproiector;- unui dulăpior - suport cu aspectomate;

- unui spaţiu cu fotocopiatorul pentru multiplicat subiecte pentru teste şi lucrări scrise, pentru confecţionarea schiţelor de epiproiector, a foliilor de retroproiector (alb-negru), a unor rezultate ale activităţii elevilor (articole, schiţe, proiecte ş.a.);

pe 11 dintre mese, am fixat un suport în care permanent se află un glob geografic de dimensiuni medii, în alternanţă fizico cu politico-geografic;

spre peretele vestic se află catedra cu tabloul de comandă al sistemului automatizat de camuflaj şi cel de iluminare a tablei pe timpul proiecţiilor. Tot pe sistemul catedrei se află radiocasetofonul, radio-staţia cu două boxe, videocasetofonul şi DVD player-ul, televizorul color, calculatorul şi rafturile cu casete audio, video, dischete, CD-uri, DVD-uri. Toate acestea se află pe un podium cu schelet metalic, cu înălţime de 25 cm şi ¼ m;

tot pe peretele vestic (cu catedra) se află tabla de sticlă cu sistemul independent de iluminare, iar mai în lateral se află ecranul de proiecţie fix de 1,72 m sub care, într-o vitrină unde se află expusă aparaturatele şi isntrumentele meteorologice şi hidrologice, iar pe lateral o minibibliotecă;

pe peretele dinspre nord, unde este şi intrarea, în afara cabinetului, se află „Gazeta cercului de turism-speologie”, în care se expun diverse materiale realizate de către membrii cercului (articole, fotografii, materiale de reclamă turistică, impresii din activităţile cercului ş.a.). Ele sunt structurate pe două secţiuni: în stânga – turism şi în dreapta – speologie;

pe peretele nordic, există un afişier pentru diverse anunţuri: programe pentru examenul de bacalaureat, modele de subiecte, regulamentul interior al cabinetului şi norme de protecţie a muncii etc. Tot pe peretele nordic, se află două suporturi pentru hărţi, schimbabile, şi un dulăpior suport pentru atlase şcolare, iar deasupra se află clasoarele pentru schiţe de epiproiector şi pentru foliile de retroproiector. Aici se află şi dulăpiorul - diapotecă cu seturi de diapozitive ordonate pe clase, unităţi şi subunităţi de învăţare, conţin 56 de casete codificate (vezi partea de funcţionalitate);

pe peretele estic, opus catedrei, se află un dulap-vitrină, pe toată lăţimea lui (6 m lăţime şi 2,5 înălţime), confecţionat cu schelet metalic cu PAL melaminat şi sticlă, compartimentat pentru diverse întrebuinţări:

- pe laterale, două dulapuri: unul pentru hărţi ordonate şi numerotate pe tipuri, iar celălalt pentru materiale diverse;

- în partea de jos: cinci comode cu uşi glisante pentru mijloace de învăţământ diverse: planşe, seturi de roci, globuri geografice, mulaje ale formelor de relief ş.a.

- în partea de sus, în stânga, este colecţia de minerale, în dreapta colecţia de roci, iar între ele se află diapotecă cu seturi de diapozitive pe teme şi clase, iar pe dulap se află 12 globuri geografice mari.

pe peretele sudic iluminarea naturală este asigurată de trei geamuri cu sisteme automate de camuflaj acţionate de la comanda de pe catedră, iar pe

stâlpii de rezistenţă, am expus un termometru cu mercur şi un barometru aneroid.

O ambianţă, cât mai plăcută în cabinet, am încercat să o realizăm prin diverse moduri:

ambianţa cromatică am realizat-o prin zugrăvirea pereţilor în culori deschise şi lambrisarea soclului pe 1,4 m înălţime;

duşumeaua este din parchet de stejar, care se întreţine periodic cu ulei de transformator pentru evitarea prăfuirii şi deteriorării aparaturii din dotare, pe timpul curăţeniei;

izolarea fonică am asigurat-o prin capitonarea uşii ce dă spre coridorul clădirii;

iluminatul este realizat prin şase corpuri (independente două câte două), un corp de neon ce luminează tabla pe timpul proiecţiilor, deasupra suporturilor de hărţi am montat două proiectoare de câte 300 W, iar plasarea sălii cu geamurile spre sud realizează o foarte bună iluminare naturală;

toate locurile din cabinet oferă o bună vizibilitate pentru toţi elevii spre hărţi, tablă, ecran de proiecţie, calculator, TV şi alte mijloace din cabinet;

pentru asigurarea securităţii şi a protecţiei elevilor în cabinet, am realizat următoarele:

- cabinetul este folosit numai pentru desfăşurarea orelor de geografie, în pauze elevii nu au acces în el;

- prizele sunt mascate şi notate cu valorile tensiunii, iar pe peretele nordic există o trusă medicală de prim ajutor;

- echipamentele tehnice audio-vizuale sunt protejate în dispozitive amenajate special, când se folosesc elevii le manipulează sub supravegherea profesorului, iar la afişier am expus normele de protecţie a muncii în cabinet, prelucrate cu elevii la începutul anului şcolar cu luare la cunoştinţă prin semnătură.

În cabinet, sunt expuse permanent următoarele mijloace de învăţământ: pe peretele vestic (cu catedra): sistemul calculatorului, TV-color,

staţia radio, Harta turistică a României, aparatura hidro-meteo, ecranul de proiecţie, biblioteca;

pe peretele nordic (spre intrare): afişierul, 2 suporturi pentru hărţi, clasoare schiţe şi folii, suportul pentru atlase, dulăpiorul – diapotecă - 2;

pe peretele estic: colecţia minerale şi roci, seturile de diapozitive tematice pe clase, pe vitrină 12 globuri geografice mari;

pe peretele sudic, se află termometrul şi barometrul aneroid; pe mese, se află 11 globuri geografice mijlocii, retroproiectorul,

epiproiectorul, un aspectomat şi aparatul xerox.O clasificare operantă a mijloacelor de învăţământ din cabinet:

1. Mijloace audio-vizuale:- seturi de diapozitive - o parte în vitrină cu seturi pe

teme şi clase, iar o parte clasate pe clase, unităţi şi subunităţi de învăţare în

diapotecă - 2 în cele 56 casete pentru aspectomat, iar pentru a evita confuzia am marcat pe culori casetele: roşu a IX-a, negru a X-a, verde a XI-a şi maro a XII-a;

- seturi de schiţe pentru epiproiector şi folii pentru retroproiector clasate şi codificate pe clase, unităţi şi subunităţi de învăţare;

- casete audio, video, CD-uri, DVD-uri şi dischete cu diverse conţinuturi;

- planşe alb-negru şi color, o parte tipărite, dar o parte confecţionate pe plan local.

2. Echipamentele audio-vizuale sunt reprezentate prin:- TV color, videocasetofon (linie

Samsung), DVD-ul şi aparatul de filmat Sony;- ansamblul calculatorului;- radio-staţie cu două boxe şi radiocasetofon;- aspectomate (Pentacon şi IOR) cu 60

casete pentru diapozitive şi aparate diascol (2 buc) cu sisteme de ventilaţie;- retroproiector şi epiproiector;- anexe: ecran de proiecţie fix şi mobil

metalizat (2 buc.), aparat pentru clasarea diapozitivelor, clasor folii şi schiţe, sistem automat de camuflaj.

3. Modelele sunt reprezentate prin mulaje în relief, globuri geografice (15 mijlocii, 14 mari), planetariu ş.a.;

4. Naturalizări: colecţii de minerale şi roci, truse de roci pentru elevi (12 buc.), colecţie de soluri, colecţii de materii prime (mai ales minereuri) ş.a.

5. Materiale grafice şi cartografice: atlase şcolare (30 buc.), hărţi, planşe, diverse, cărţi din bibliotecă.

6. Diverse aparate şi instrumente: busole (10 buc.), aparate şi instrumente meteorologice (termometre, barometru, higrometru, pluviometru, anemometru) şi hidrologice (miră, morişcă hidro, flotori).

Procurarea mijloacelor de învăţământ necesare dotării cabinetului le-am realizat prin mai multe căi şi mijloace:

dotarea prin fondurile bugetare ale şcolii; dotarea din alte surse (staţii hidro-meteo, magazine) prin

sponsorizare, fonduri extrabugetare, donaţii ale comitetului de părinţi ş.a.; confecţionarea pe plan local, cu ajutorul elevilor: diapozitive,

dischete, CD-uri, DVD-uri, planşe, filme, schiţe, folii retroproiector, hărţi ş.a.

Mijloacele de învăţământ – premisă pentru asigurarea funcţionalităţii cabinetului de geografie

Cabinetul de geografie trebuie să ne confere posibilitatea desfăşurării activităţilor de aşa manieră încât să tindă spre o sporită eficienţă, cu rezultate superioare faţă de activităţile desfăşurate într-o sală de clasă obişnuită. În

cabinet avem posibilitatea folosirii mijloacelor de învăţământ din dotare, putem realiza aplicaţii practice şi demonstrative printr-o organizare crono-spaţială. Aceasta ne obligă la un plus de rigurozitate în sistematizarea informaţiei, cu efecte benefice asupra structurilor cognitive ale elevilor, punându-i în situaţia de a analiza, de a compara, de a surprinde aspecte esenţiale ale fenomenelor, având drept efect sporirea capacităţilor de operare a gândirii.

Gradul de funcţionalitate şi de eficienţă al cabinetului depind de competenţa şi măiestria profesorului de a realiza activităţi şi situaţii de învăţare adecvate obiectivelor. El mai depinde şi de priceperea de a utiliza mijloacele de învăţământ şi strategiile didactice cele mai adecvate care să conducă la diferenţe minime sau chiar nule între obiectivele şi competenţele propuse a fi realizate şi rezultatele obţinute, punând permanent elevul în centrul activităţii. Considerăm că orice profesor de geografie are nevoie de un cabinet bine dotat, dar aceasta nu este întotdeauna o garanţie a reuşitei, cabinetul putând doar facilita mult munca profesorului. Conceperea, amenajarea şi funcţionalitatea cabinetului este o activitate îndelungată şi perseverentă, pe ea punându-şi inconfundabil amprenta personalitatea, profesionalismul şi măiestria pedagogică a fiecărui profesor.

În continuare, prezentăm modul în care am conceput activitatea în cabinet, prin implementarea mijloacelor din dotare în activităţile didactice ţinând seama că:

ele constituie un suport material al gândirii şi sporesc considerabil posibilităţile de activare a elevilor;

niciodată obiectivele şi competenţele ce trebuie formate la elevi nu le vom redefini în funcţie de mijloacele de învăţământ, ci ele, mijloacele trebuie să le adaptăm la obiective şi competenţe, nu invers;

mijloacele trebuie să le legăm de metode, dar fără să exagerăm şi abuzăm în prezentare, deoarece ele nu pot înlocui profesorul, dar mai ales activitatea elevului;

un mijloc de învăţământ nu este eficient prin sine, ci numai ca urmare a metodei folosite şi în contextul pedagogic în care îl utilizăm;

prezenţa mijloacelor de învăţământ în activităţile didactice la geografie se justifică atunci când ele:

- contribuie la perfecţionarea procesului de comunicare, prezentând informaţii despre fenomene, evenimente, date etc.;

- „aduc” în cabinet obiecte, fenomene, imagini şi evenimente care nu pot fi percepute direct de către elev;

- oferă un suport şi prezintă situaţii-problemă ale căror soluţii urmează să fie analizate, sprijinind procesul de formare al noţiunilor, capacităţii de analiză, sinteză, generalizare ş.a.;

- oferă posibilităţi de conexiune inversă şi contribuie la evaluarea rezultatelor şcolare;

- provoacă şi dezvoltă motivaţia învăţării, declanşând, în acelaşi timp, o atitudine emoţională pozitivă în rândul elevilor.

În vederea optimei integrări a dotării cabinetului în strategiile didactice, am conceput un sistem flexibil şi ordonat de păstrare, de evidenţă şi de clasare a unei părţi dintre mijloacele de învăţământ:

înregistrarea şi evidenţa am făcut-o în documente justificative ale inventarului cabinetului;

păstrarea şi protejarea în locuri special amenajate a echipamentelor audio-vizuale;

păstrarea unora dintre mijloace am conceput-o în colecţii (minerale şi roci, diapozitive, schiţe, folii, planşe, atlase, casete audio şi video, hărţi, dischete, CD-uri, DVD-uri) în locuri special amenajate: vitrine, dulapuri, clasoare etc.

structurarea Programelor şcolare în unităţi şi subunităţi de învăţare, care a constituit baza integrării mijloacelor din dotarea cabinetului în activităţile didactice de predare – învăţare – evaluare.

Organizarea materialelor didactice în cabinetul de geografie

Pentru a înţelege mai bine modul în care am conceput integrarea mijloacelor de învăţământ în activităţile didactice şi, deci, funcţionalitatea cabinetului, dau mai jos un exemplu (tabelul 1).

Tabelul 1. Structura unei unităţi de învăţare la Geografie fizică, clasa a IX-a.

Unitate de învăţare

Cod

Subunităţi de învăţare

Cod Resurse de:Timp Materiale

PĂMÂNTUL ÎN UNIVERS (4 ore).

a) Universul şi Sistemul Solar

1

Schiţe (S);Epiproiector ;Planetariu;Diapozitive (D) = 15;Aspectomat;Folii (F) = 4;Retroproiector;CD – Pământul în Univers (vol. 1);TV + PC (calculator) .

b) Evoluţia Universului şi a Terrei

1

Schiţe (S) = 8; Epiproiector;Diapozitive (D) = 10; Aspectomat;Folii (F) = 4;RetroproiectorCD – Pământul în Univers (vol. 1)TV+PC.

MĂSURAREA ŞI REPREZENTAREA LUI (4 ore).

1.1; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; 2.4; 3.1; 3.5; 4.3;

c)Caracteristicile Pământului şi consecinţele lor geografice (caracteristici, mişcări, sistemul Pământ – Lună)

2

Planetariu + globuri geografice;Diapozitive (D) = 5; Aspectomat;Folii (F) = 2; Schiţe (S) = 6; Epiproiector;Retroproiector;CD – Pământul în Univers (vol. 1);TV+PC.

d) Coordonatele geografice (meridiane şi paralele+localizarea geografică)

1

Glob geografic negru=2; Globuri geografice mijlocii (11);Schiţe (S)=4; Epiproiector;Folii (F)=6; Retroproiector;Hărţi diverseTrusă geometricăCD – Orientarea cu busola şi harta (vol. 2)

e) Reprezentări cartografice. Proiecţii cartografice. Hărţile. Reprezentările cartografice şi societatea omenească

1

Globuri geografice=11Folii (F)=4; RetroproiectorDiapozitive (D)=6; AspectomatSchiţe (S)=5; EpiproiectorCD – Orientarea cu busola şi harta (vol. 2)TV+PCHărţi diverse (H)=5Trusă geometricăCD – Encarta-2000

f) Măsurarea şi calcularea distanţelor şi suprafeţelor pe hărţi geografice şi în orizontul local

2

Hărţi geografice şi topograficeTruse geometriceBusole + ruletăPlanul (PUZ) al Cîmpeniului Harta judeţului Alba

Schiţele pentru epiproiector le-am confecţionat şi codificat pe unităţi şi subunităţi de învăţare, iar pentru a evita confuziile am folosit culori diferite pe clase: roşu – a IX-a, negru – a X-a, verde – a XI-a şi maro a XII-a. În figura 1, redau un model de schiţă. Schiţa propriu-zisă nu trebuie să aibă dimensiuni mai mari de 15/15 cm pentru a intra în focalizarea clară a aparatului de proiecţie (epiproiectorul). Ea se lipeşte pe un suport de carton cu

Fig. 1. Model de schiţă pentru epiproiector.

dimensiunile 17/17 cm, având în stânga-sus o urechiuşă pe care trecem codul

schiţei: unde:

= unitatea de învăţare (Pământul în Univers. Măsurarea şi reprezentarea

lui); a = subunitatea de învăţare (Universul şi Sistemul Solar); = schiţa nr. 1

de la subunitatea respectivă.După confecţionarea şi codificarea schiţelor, am trecut la centralizarea

pe clase, unităţi şi subunităţi de învăţare în clasoare speciale. Separat pe fişe, pe fiecare subunitate de învăţare, pe o pagină, am explicat ce conţine fiecare schiţă după modelul de mai jos (figura 2):

= subunitatea a

(Universul şi Sistemul Solar) din unitatea de învăţare 1 (Pământul în Univers. Măsurarea şi reprezentarea

lui); =explicarea pe

scurt a ceea ce conţine schiţa respectivă, numerotate de la 1 la n. Înainte de activitate,

consultăm fişele fiecărei subunităţi şi le alegem doar acelea pe care le considerăm adecvate obiectivelor operaţionale propuse şi conţinuturilor ofertate. Sutele de schiţe sunt aranjate în clasoare (în cutii), pe clase şi în ordinea unităţilor şi subunităţilor de învăţare. După ce le-am folosit, le reaşezăm la locul lor în clasor, în ordinea codării.

= Galaxia Calea Lactee: formă, model

matematic, mişcarea Soarelui.

= Planetele Sistemului Solar.

= Secţiune în Soare.

= Constelaţii zodiacale.

= Imagini cu sateliţi naturali.

= Unităţi de măsură în Univers.

Fig. 2. Model de explicaţie a conţinutului fiecărei schiţe.

Sistemele de folii pentru retroproiector au mai multe caracteristici ştiinţifice şi didactice, iar utilitatea lor nu mai trebuie demonstrată. Necesităţile curricumului şcolar la geografie, mai ales suporturile cartografice diversificate, sunt foarte uşor şi bine redate în sisteme de folii pentru retroproiector.

Confecţionarea foliilor de retroproiector presupune existenţa unui suport iniţial pe care apoi îl transpunem în alb-negru sau color cu ajutorul unui fotocopiator. Putem să schiţăm şi noi cu carioca specială diverse desene pe folie.Clasarea şi codificarea foliilor (F) am făcut-o pe

o bulină lipită pe folie, pe ea am scris

codul: = unitatea de

învăţare 1, subunitatea a (Universul şi Sistemul Solar); = folia 1 (Tabel –

distanţele în spaţiul cosmic). Evidenţa foliilor se ţine identic cu cea a schiţelelor pentru epiproiector

(vezi figura 3). Păstrarea foliilor trebuie făcută în condiţii speciale: protejarea cu o foaie de hârtie a feţei imprimate, izolarea lor în plicuri sau mape speciale, dar, mai ales, trebuie să evităm atingerea lor cu mâna pe suprafaţa de plastic. Înaintea fiecărei activităţi, pe baza alegerii făcute de noi, folosim acele folii pe care le considerăm mai eficiente pentru obiectivele şi conţinuturile lecţiei.

Diapozitivele le-am ales pe clase, unităţi şi subunităţi de învăţare, apoi le-am ordonat în casete codificate şi marcate color pe clase pentru a uşura

= Tabel – distanţele în spaţiul cosmic.

= Tabel sinoptic – Sistemul Solar.

= Poziţia Sistemului Solar în galaxia noastră.

= Structura Soarelui.

Fig. 3.

folosirea lor, la fel, ca şi în cazul schiţelor pentru epiproiector. Deci, din mapele cu diapozitive alegem bucată cu bucată şi le clasăm tematic, Fig. 4.

rezultând, în cazul fiecărui nivel de clase, seturi pe subunităţi de învăţare, care se pun într-o casetă de aspectomat (o casetă conţine 36 de locaşuri şi, de aceea, putem aşeza într-o casetă diapozitivele de la 2-3 subunităţi de învăţare). Pe faţa casetei, am aplicat colante, pe care am trecut codificat (figura 4) ce subunităţi de

învăţare sunt reprezentate aici:= unitatea 1, subunitatea a (în cazul nostru Universul şi Sistemul Solar).

Numărul diapozitivelor ordonate în casete este foarte mare (sute). Fiecare imagine trebuie comentată şi explicată când

este prezentată elevilor. Pentru

o mai bună documentare, în cazul fiecărei subunităţi de învăţare, am realizat o foaie-centralizator (figura 5) cu toate diapozitivele,

iar în dreptul fiecăruia am scris câteva comentarii legate de

imagine. Toate aceste foi-centralizatoare sunt adunate într-un clasor (pe fiecare clasă) şi poate fi consultat, înaintea activităţilor, pentru a vedea ce conţin şi a selecta imaginile care se pretează cel mai bine activităţii.

O atenţie deosebită o acordăm integrării în strategiile didactice a suporturilor informatice electronice: dischete (D), videocasete (VC), CD-urilor şi DVD-urilor, acestea prezentate în centralizatoare clasate pe clase, unităţi şi subunităţi de învăţare (figura 6).

C= CD-uriVC= videocasetăD= dischetă

(Universul şi Sistemul Solar)

= Telescopul optic.

= Satelit artificial al Pământului.

= Harta constelaţiilor.

= Galaxia Calea Lactee.

. . . . . . . . .

= Marte – muntele vulcanic Olympus

Fig. 5.

Harta are un rol esenţial în gândirea şi metodologia geografică, oferind imaginile cele mai sugestive ale repartiţiei fenomenelor geografice în spaţiu, redându-le sinoptic, privirea cuprinzând simultan o întreagă regiune sau întregul

Glob. În activitatea noastră, harta

se utilizează începând cu cunoaşterea şi folosirea scării de proporţie, descifrarea legendei, apoi citirea şi interpretarea conţinutului. De aceea, trebuie periodic să facem cu elevii exerciţii de citire a hărţii, de interpretare a conţinuturilor. A citi harta înseamnă a cunoaşte semnele convenţionale şi culorile, a descrie ce conţine. A interpreta harta înseamnă ca elevul să poată găsi raporturile dintre obiecte şi fenomene reprezentate prin semne convenţionale şi a le explica. Din scurta enumerare de mai sus a ceea ce presupune la elevi „lucru cu harta” reiese importanţa modului în care alegem hărţile pentru lecţii, dar şi

cum le folosim. Criteriile de alegere sunt diverse, dar de cele de care trebuie să ţinem seama sunt: obiectivele lecţiei, conţinuturile vehiculate, complexitatea şi precizia informaţiei, modul de reprezentare, strategiile didactice etc. Pentru a utiliza eficient hărţile din dotarea cabinetului, le-am numerotat şi le-am notat într-un centralizator (figura 7). Pentru o imagine de ansamblu a utilizării mijloacelor din dotarea cabinetului, în vederea asigurării unei funcţionalităţi maxime, am consultat următoarele evidenţe:

- Centralizatorul inventarului cabinetului.- Clasoarele de schiţe (figura 1 şi figura 2), folii (figura 3),

diapozitive (figura 5 şi figura 4) şi cel cu dischete, CD-uri, DVD-uri şi casete video (figura 6)

- Centralizatorul cu hărţi din dotare (figura 7).

CENTRALIZATOR HĂRŢI

= Pământul în Univers (vol.

1)

= Orientarea cu busola şi harta(vol. 2)

= Encarta

= Animaţie - Sistemul Solar

= World Atlas

= Planuri de oraşe pe glob

= Atlasul României

= Formarea Universului

= Luna - satelitul Pământului

Fig. 6.

1. H. politică a lumii – 1998; 1/20.000.0002. H. fenomenelor naturale actuale (Dinamica litosferei); 1/22.000.0003. H. fizică a României; nouă; 2 buc.; 1/500.0004. H. fizică a Europei (2 buc.)5. H. vegetaţiei României; 1/400.0006. H. economică a României; nouă; 1/400.0007. H. rutieră a României; nouă; plastic; 1/650.0008. H. marilor descoperiri geografice; 1/22.000.0009. H. fizică a României; plastic, nouă; 2 buc.; 1/650.00010. H. politică a lumii; plastic, nouă; 1/30.000.00011. H. administrativă a României; plastic, nouă; 3 buc.; 1/650.00012. H. Uniunii Europene; nouă; 1/4.500.00013. H. arealelor protejate din România; nouă; 1/1.000.00014. H. politică a lumii, veche; 2 buc.; 1/22.000.00015. H. energeticii mondiale; 1/22.000.00016. H. fizică a României; nouă; 1/ 400.00017. H. geologică a zăcămintelor României; 1/400.00018. H. politică a lumii; veche19. H. fizică a lumii; 1/22.000.00020. H. judeţului Alba; 1972; 1/100.00021. H. geomorfologică a României; 1/400.000

Fig. 7. Centralizatorul cu hărţi din dotare.

Finalizarea acţiunii o reprezintă întocmirea centralizatoarelor pe clase, unităţi şi subunităţi de învăţare după modelul de mai jos (figura 8).

Subunităţile de

învăţare CodMijloacele de învăţământ

Diapozitive Folii Schiţe Harţi Electronice Aparatura şi alte materiale

Universul şi Sistemul Solar

Planetariu;PC; DVD; Aspectomat TV; Epi şi retroproiector; Videocasetofon Atlase şcolare (30)

Evoluţia Universului şi a

Planetariu; PC; TV; Videocaset

Terrei

ofon AspectomatEpi şi retroproiector

Subunităţile de

învăţareCod

Mijloacele de învăţământ

Diapozitive

Folii Schiţe Hărţi Electronice Aparatura şi alte materiale

Caracteristi-cile Pământului şi consecinţele lor geografice (caracteristi-ci, mişcări, sistemul Pământ – Lună)

Globuri geografice; Aspectomat; PC; DVD; Epi şi retroproiector Atlase geografice

Coordonatele geografice (meridiane şi paralele+localizarea geografică)

–

Epi şi retroproiectorPC; Globuri geografice; Glob geografic negru; Atlase geografice; Hărţi diverse; Truse geometrice

Reprezentări cartografice. Proiecţii cartografice. Hărţile. Reprezentă-rile cartografice şi societatea omenească

Globuri geografice; Atlase şcolare; Aspectomat; PC; Epi şi retroproiector Hărţi diverse

Măsurarea şi calcularea distanţelor şi suprafeţelor pe hărţi geografice şi în orizontul local.

–

PUZ

–

Epi şi retroproiector; Instrumente geometrice;BusoleHărţi diverseHârtie milimetrică

Fig. 8. CENTRALIZATOR cu mijloacele de învăţământ la Geografie fizică – clasa a IX-a.

Pământul în Univers. Măsurarea şi reprezentarea lui.

Situaţia prezentată în centralizatoarele cu mijloace de învăţământ pe clase, unităţi şi subunităţi de învăţare (după modelul din figura 8) trebuie să reprezinte integral gradul de dotare al cabinetului. Aceasta însă nu înseamnă că vom folosi toate mijloacele pe care le avem în dotare şi care sunt trecute în centralizator. Rămâne la latitudinea noastră să le folosim pe acelea care se pretează cel mai bine condiţiilor concrete: nivelul clasei, numărul de ore, selectarea şi descongestionarea conţinuturilor, competenţele de format, obiectivele operaţionale propuse ş.a.. De aceea, în pregătirea activităţilor didactice, consultarea acestor centralizatoare şi alegerea mijloacelor de învăţământ ce le vom folosi reprezintă o etapă importantă în demersul nostru didactic.

B I B L I O G R A F I E

Dulamă, Maria Eliza (1996), Didactică geografică, Editura Clusium, Cluj-Napoca.