Reali4,, Spiritualit1,, and Modern ManCopyright CI 2008 by David R. Hawkins, M.D., Ph.D.

Originally published in 2008 by Axial Publishing Carrada Trust Tower

Copyright @ 2012, 20 17 EDITURA FOR YOUToate drepturile asupra versiunii in limba rom6nd apa4in Editurii For

You. Reproducerea integrald sau parliald, sub orice formd, a textului

din aceastd carte este posibilS numai cu acordul prealabil al Editurii

For You.

Redactare: Alexandru Buican

Tehnoredactare: Anca $erbuDesign copert5: Andrea Nastac

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romdniei

Hawkins, David RRealitatea, spiritualitatea gi omul modern / dr. David R. Hawkins;

trad.; Irina Cruceru. - Ed. a 2-a,reviz.. - Bucureqti: ForYou, 2019

Confine bibliografie

r sBN 978-60 6-639 -27 0-9

I. Cruceru, Irina (trad.)

159.9

EDITURAFOR YOUTel./fax: 021 I 665.62.23

M obil : 07 24.2 12.69 5 ; 07 24.212.69 I

E-mail : comenzi@editura-foryou.ro

Website: wwweditura-foryou.roFacebook: EdituraFY

Instagram: @edituraforyou/Twitter: @EdituraForYouPrintedinRomania ISBN978-606-639-270-9

Dr. David R. Hawkins

R ea Litated,spiritua

si omul modern

Editie revizuitlt

Iitatea

Traducere din limba englezdde Irina Cruceru

Editura For You

Bucurepti

380 | Dr. David R. Hawkins

Pentru ego, teama de non-existen[6 a p6rut ingrozitoare qi

s-a retras din fala ei in mod repetat atunci cdnd aceasta pdrea sIse apropie. Atunci s-a dezvdluit gi rostul stdrilor de agonie 9i al

noplilor intunecate ale sufletului. Acestea sunt atAt de insuporta-

bile, incdt durerea cumpliti pe care o produc il impulsioneazhpe

individ spre sdv6rqirea efortului extrem necesar pentru surnon-tarea lor. Cdnd oscilarea intre Rai gi lad devine de nesuportat,

trebuie renunfat pAnd gi la dorinfa de a exista. OdatS reu;it acest

lucru, individul poate, in sfdr;it, sd treacd dincolo de dualita-

tea Tot versus nimic, dincolo de existenld sau de non-existenfd.

Culminarea aceasta a lucririi interioare reprezintd etapa cea mai

dificili, cea din urml cumpin6, cea in care individul este ca-

tegoric conqtient cd iluzia existen{ei, odatd depbgitd aici, este

irevocabil depdqitd. Din acest punct nu existd intoarcere, iar

spectrul acesta al ireversibilititii face ca acest ultim obstacol sd

pari alegerea cea mai teribild dintre toate.

De fapt, insb, in aceastd finald apocalipsd a sinelui,

disolu{ia singurei dualitali existente gi non-existente se dizol-

vd de la sine in Divinitatea UniversalS ;i nu mai rdmAne nicio

conqtiinld individualS care si facd aceastS alegere. Ultimul pas

este. apoi. acela pe care-l face Dumnezeu.

David R. Hawkins

Pretatd

Introducere ......................... 13

Not6 cdtre cititor............. ............................ 18

Capitolul I / Privire de ansamblu.. ....... 19

Capitolul 2 I Dilema umani ...................29

Capitolul 3 / Paradigmele realitS{ii.... ..........................42

Capitolul 4 / Realitatea este subiectivi sau obiectivn? ......................52

Capitolul 5 / $tiin{a qi religia: Nivelurile adeviru|ui.........................66Capitolul 6 / Realitatea sociali qi nivelurile adeviru|ui....................86Capitolul 7 I Ceeste real?............., ............................112

Capitolul 8 / Premisele culturale qi Adevirul.... ........129'

Capitolul 9 / Convingeri|e................... ....................... 141

Capitolul 10/Experienfialversusconceptual.... .........154

Capitolul 11 / Credinfa, increderea pi credibi|itatea.......................... 171

Capitolul 12 / Dumnezeu ca ipotezi... ......................... 192

Capitolul 13 / Neincrederea, scepticismul gi necredin(a....................217

Capitolul 14 I Cdile spirituale....... ........234

Capitolul 15 / Sn fii una cu rugiciunea: Contemplafia gi meditalia...249

Capitolul 16/Transcenderealumii...... ........................258

Capitolul l7 / Moralitatea, ra{iunea Ei credin{a.................................269

Capitolul l8 / Narcisismul: Venerarea egoului ...........279

Capitolul 19 / Aspecte practice......... ................"..........292

Aneza A I Calibrarea nivelurilor de adevir pe capitole.....................309

Anemxa B / Modul de calibrare a nivelurilor constiintei................... 310

Anexa C / Modul de calibrare a nivelurilor con$tiintei........................... 3l I

Not5 c5tre cititor

in mod intenfionat, existd o reiterare a infonnaliilor de

baz6,in scop pedagogic, deoarece noliunile abstracte ;i contex-tele nelineare nu pot fi invdfate la fel de rapid ca descrierile li-neare. Oricum, no{iunile nelineare sunt mult mai ugor preluate

cdnd devin familiare, ceea ce se intdmpld relativ ldri efort.Pentru mai multd ugurinfd, unele materiale qi prelegeri din

lucririle anterioare sunt reluate, deoarece e posibil ca cititoruls[ nu fi citit sau sd nu fi avut acces la cd4ile publicate anterior.

' in ansamblu, scopul acestei cdrli e clarificarea deosebi-rii dintre aparen{d/perceplieliluzie ;i Realitate/Adevdr/Esenf6.De-a lungul veacurilor, confundarea acestor niveluri a stat labaza suferinfelor omenirii. Cartea de fatd va explica inlelesulfaimosului dicton din invdldtura lui Ramana Maharshi: ,Nu are

niciun rost si incerci sd salvezi lumea pe carc qezi cd o vezi,fiindcd o asemenea lurne nici mdcar nu existd."

Un alt scop este de a clarifica in{elesul afirmafiei luiBuddha, cb ,,omul trdiegte intr-o lume a iluziilor (maya)" qi

e incapabil sd deosebeascd realitatea de percepfiile proiectate

qi de imagina{ie, Dupd cum se gtie, qi lisus a spus cd dilemaomului este ,,ignoran!a". Agadar, aceastd cafte este scrisi la un

nivel al congtiinlei cuprins intre 740 gi 760, care abordeazd

direct aceste probleme qi cdrora le gdse;te'rezolvare prin inter-

mediul explicdrii.

-.

Capitotut 1

PRIVIRE DE ANSAMBLU

Dezvoltarea istoricd a oricdrui domeniu important al cu-noaqterii umane este intotdeauna interesantd qi utili, pentru cd

ea dezvdluie modul in care ia nagtere, iar apoi ia avAnt o noudcunoaqtere. Munca de investigafie este energizatd de trdsiturainndscutd a unei curiozitdli nestdvilite, proprie evoluliei biolo-gice;i umane.

Toate creaturile vii sunt interesate de cercetare, investiga-re ;i descoperiri permanente, de colectarea;i stocarea infonna-

fiilor. Toate acestea snnt esenliale pentru supravie{uire in via{aanimalicd. deoarece aceasta este lipsit6 de surse interne de

energie, care, prin urmare, trebuie gdsite;i oblinute din mediulinconjurdtor qi din surse externe. in schimb, acest lucru necesi-

t6 o continui explorare" in vederea identific[rii gi selecliondriisurselor de energie disponibile. Astfel, capacitatea de a invdla(inteligenfa) este o premisd fireascd a supravieEuirii. Colec-

tarea de informa{ii unneazd programe biologice prestabilite,

care sunt inerente structurii ;i func{ionSrii organismului insu;i.Aceasti capacitate urcd pe arborele evolufiei odatd cu niveluri-le de calibrare a congtiinfei.

Confotm cercet[rii, unda purtdtoare primordialS ce susline

evolu{ia se afld in substratul intregii congtien{e si inteligenfe, nu-

mit generic,.conqtiin!5"" care este un cAmp de energie nelinear,

20 I Dr. David R. Hawkins

lr.psit dc lbrna. infinit gi atemporal ;i care este universal Ei inclu-de toate aspectele crealiei qi ale Universului (a nu se confunda

cu termenul psihanalitic de,,incongtient", al lui Freud, Jung etc.).

0 calitate unicd a conEtiinlei este conqtienfa, prin care se na$te

capacitatea unicd de a gti. Fdrd con;tienfd, omul este, dar, in mod

paradoxal, el nu,,stie" cdeste.

Este bizar c[, pind recent, omenirea nu a fost cu adev6-

rat conqtientl de c6mpul conEtiinlei in sine sau de importanla

acestuia. Din punct de vedere istoric, numai marii in,telep{i sau

avatari s-au referit la substratul subiacent al realitilii, care este

contextul fundamental al intregii experien{e de viafd (de exem-

plu: ,,Sinele", ,,Natura Buddhicd"). Deqi filosofia qi psihologia

au studiat conlinutul mental al conqtiin,tei (rnintea), ele nu au vi-zat substratu I de baz6. al mintii inse;i (congtiinla/conEtienfa), prin

care mentalizareaputeafi perceputd $i ffAitA in rnod subiectiv.

Deoarece cdmpul de energie al congtiinlei este invizibil qi

nelinear, importanla studierii lui nu a fost recunoscutd ;i nicimdcar menlionati vreodatd de-a lungul timpului, exceplie ft-cdnd infeleplii iluminali. Cu toate acestea, in ultimele decenii,

o descoperire ;tiinfificd majord a fost reprezentatd de Principiul

incertitudinii, al lui Heisenberg. El menliona cd simpla obser-

vare a unei experienfe ii modificd acesteia rezultatul (colapsul

func{iei de unddl, de la posibilitate la realitate) ;i, astfel, pentru

intAia oard, tema congtiinlei insegi ;i intenlia au intrat in teoria

gi dezbaterea qtiinlificd (vezi Stapp, 2007).

I O caracteristicf, fundamentald a mecanicii cuantice este cA starea

fiecirei particule este descrisd de func{ia sa de undi. care este o re-pr ezentar e m atem ati cd fol osi ti I a cal cu I area probab i I itali i ca parti cul a

datd sd se gdseascd intr-o pozilie datd sau intr-o stare de miqcare (vite-

zd) dat6. De fapt, actul misuririi face ca setul calculat de probabilitdJi

sS,,colapseze" la valoarea dat6 de m[surAtoare. Aceastd caracteristicd

a reprezentirilor matematice este cunoscut[ sub numele de .,colapsulfuircliei de undd".

Realitatea, spiritualitatea 9i omul modern I 21

Inteligen{aInteligenla include capacitatea de a clasifica ;i organi-

za pe categorii, de a defini ;i ierarhiza infelesuri gi activitdliesenfiale. Apoi, acestea sunt qi rnai bine elucidate prin delirni-tarea lor gralie gdndirii sau al mentalizdrii (semanticd).

Ace;ti ultimi termeni se refer6 la con{inutul inteligenfei,care e mai mult aliniatA cu, dar;i o consecinldaprezentei c6m-

pului mai extins al congtiinfei. Observi c5, in mod inerent, atAt

inteligenla, cdt gi con;tiinfa sunt ele insele lipsite de form6.

lnteligenta include capacitatea de a alege modele, sensuri qi

semnifica{ii din implicarea abstractS. Capacitatea intelectualieste identificabili dintr-o serie de aptitudini, aga cum e reflec-

tatd de coeficientul de inteligen@ (IQ).

Spre deosebire de IQ, care este o aptitudine stalionarS pe

toatd durata vielii, nivelul individual de conqtiinfd, care poate fideja calibrat la naEtere, are potenla de a creqte chiar intr-o misurd

foarte mare ca Llrrnare a unor factori favorabili, cum arfi influenla

invdlitorilor spiritualilreligiogi, motivafiile, educalia spirituali 9i

contactul tinrpuriu cu estetica. Ace;ti factori influen.teazd. din

punct de vedere biologic, funcfiile creierului ;i predominarea

ernisferic6, dar Ei tiparele de conexiune neuronald ;i chimia cre-

ierului, prin intermediul transmi{itorilor sdi neuronali ;i umorali.

Prin urmare, in timp ce IQ-ul poate fi considerat capacitatea in-

telectuald, importanla lui este eclipsatd de progrbsele in ridicarea

nivelului con$tiinfei insegi, care, la rdndul ei, reflectS inclinaliilemogtenite, intenliile volilionale Ei alegerile.

A;a cum a afirmat Buddha. e un mare noroc sd te naqti ca

fiinl6 uman6, fiindci domeniul uman ofer6 oportunitAfl aproa-

pe nelimitate de a evolua ;i a dezvolta nivelul de conqtiinli al

omului gi conqtienfa spiritualS corespunzdtoare' Binecunoscutul

principiu al kamrei (destinul spiritual) include conqtientizarea

faptului ci domeniul uman oferd opottunitatea maximd de a

dobindi insuqiri bune gi de a anula datoriile negative.

22 I Dr. David R. Hawkins

De;i nu e necesar sd crezi in ,,karma" ca doctrinS. de-alungul timpului intreaga omenire a fost con;tientd de destinulsufletului ca substrat spiritual al viefii gi al existenfei. Soar-ta suffetului a fost punctul central prioritar al tuturor mari-lor civilizafii. aga cum este Egiptul Antic, cu mult inainte de

naEterea lui Buddha, Krishna, Zoroastru sau Iisus Hristos.incd de prin anul 10 000 i.Hr., in Egiptul Antic, Ka sau

sufletul a fost infbligat pirdsind corpul in momentul morlii fi-zice. Apoi, Osiris, zeul lumii de dincolo qi al morlii. cAntdreainima persoanei decedate pe Balanla Adev[rului. Dacd balanfase inclina in favoarea adevdrului, destinul sdu era minunat. dardacl balanla trS.gea in jos, de partea falsit5lii, el se ducea incele mai joase zone ale ladului. Mo;tenirea spiritual5 colectivd(karma) qi destinul omenirii au fost enun{ate qi in Facerea, caun rezultat al cdderii din paradisul ceresc primordial, nelinear(Gridina Edenului) gi al pr'dbugirii in tendinta spre falsitate, caurrnare a trecerii in tdrdmul dual al con;tiinlei qi in domeniullinear (dihotomia bine/riu).

Se poate demonstra qi exemplifica u$or c5, in ansamblu,nivelul de con;tiinfd al viefii a progresat incetul cu incetulde-a lungul epocilor arheologice, dupb cum este reprezentatde evolulia regnului animal (vezi Capitolul 4). in mod similar,nivelul de conqtiin{i al evolu}iei omenirii indici acelagi tip de

progres in timp. .

in vremea na;terii lui Buddha, omenirea calibra la 90 (lanivel colectiv). Nivelul con;tiinfei colective a ajuns la 100 invremea naEterii lui lisus;i a urcat incet la nivelul 190, undea rimas timp de secole. Abia la sfArqitul anilor 1980 el a sdritbrusc de la 190 pdndla nivelul critic de 200, apoi la204, iarntaitirziula20T. Apoi, el a inceput sd scadd din nou in anul2007, ajungdnd Ia nivelul 204.

in prezent, aproximativ 85% dintre oameni calibreazd sub

nivelul critic al congtiinfei, de 200. in Statele Unite, 55Yo dinpopulalie este sub 200, fapt semnificativ. deoarece. in 2005.

Realitatea, spiritualitatea gi omul modern I 23

procentul era de daar 49Yo. Negativitatea colectivd a populalieice calibreazd sub 200 este contrabalansatd de minoritatea de

oameni ce calibreazd cu mult peste 200 qi a c6ror putere po-zitivi este cu mult mai consistentd decdt influenla negativd amasei de oameni aflafi sub nivelul 200. Amplificarea puteriieste exponenfiali; drept urrnare, inprezent este nevoie de foar-te pu{ini oameni cu niveluri de calibrare extrem de inalte pentrua contrabalansa negativitatea restului omenirii,

Distributia niveturitor de congtiint5 ate omenirii

85%

Sub 200

Este interesant gi de mare imporlanli faptul cd distributianivelurilor de con;tiinld ale oamenilor pe planetd este destul de

neuniforn[. Existd o mare discrepanld intre diferitele culturi qi

populalii; acest lucru stdlabaza persisten,tei conflictelor dintreoameni, a$a cum demonstreazd tensiunile interrasiale qi rdzbo-iul numit ,,ciocnirea civilizaliilor" (de exemplu, Washington,D.C., calibreazd,la 424, in contrast cu Bagdadul, care calibrea-'zd la 160).

Nivelurile conqtiin{ei ca sursi a conflictelor umaneFiecare nivel de conqtiinld reprezintd un cAmp predomi-

nant de energie, ca efect al ,,c6mpului de atracfie" care-i co-respunde, ce aclioneazd asemenea cAmpurilor magnetice sau

15o/o

24 I Dr. David R. Hawkins

gravitalionale. Puterea gi influenla acestor cAmpuri este pro-

gresiv6, iar ele reflectd un cdmp de Energie polarizatd; peste

nivelul 200, ele atrag Ei radiazd ceea ce este pozitiv (adevirat.iubitor gi care susfine viala) qi respinge negativitatea" pe cdtd

vreme nivelurile situate sub 200 atrag negativitatea, falsitatea

gi ceea ce este distructiv (de exemplu, ura) qi resping ceea ce

este pozitiv. Aceste cdmpuri preponderent invizibile, ce nu pu-

teau fi detectate qi identificate anterior, domind Si influenteaza

toate deciziile, comportamentul, percepfia, cultura, religia qi

capacitatea de in{elegere a oamenilor, dar gi gama de aptitudiniemofionale. Din punct de vedere social, oamenii sunt atra;i de

cei cu un nivel similar de conEtiin{i, dupd cum s-a observat deja

la grupurile sociale care variazd de la violen{6 sau criminalitateendemicd la cei care-i ajutd pe ceilal1i, cu inclinalii spiritualeqi care sunt milostivi. Fiecare grup iqi are propria emblemS.

propriul limbaj gi mod de a gdndi. Dup[ cum s-a obseruat deja,

aceste grupuri se opun adesea unele altora, rezultdnd o paradd

nesfdrEitd de rdzboaie culturale qi militare.La cele mai joase niveluri de congtiinfd, viafa este devalo-

rizatd, iar crima, sinuciderea, omorurile in masd, uciderea copi-

ilor; luptele cu cdini gi genocidul le sunt caracteristice acestora,

intrucdt ura este endemicd (de exemplu, afirmafia ,,Noi venerdm

moartea" calibreazd la nivelul de congtiinld 20). Spre deosebire

de acestea, la nivelurile de congtiinli de peste 200 viala e con-

siderati prefioasd, de aceea uciderea unui om nevinovat este de

neconceput, pentru chvia\a este privitb ca un dar Divin. (ldeea cd

viala este de fapt un dar Divin calibreazdla I 000.)

De aceea, este evident fapful ci fiecare nivel de conqtiinliumand iqi are propria realitate fireasc5, iar conflictul este inevita-

bil intre oameni qi culturi care sunt diametral opuse unele altora.

Ceea ce este demn de laudd intr-un subgrup ar fi ridicol intr-un

altul. De exemplu, este cinstea o virtute sau un semn de pros-

tie absurdd ;i slibiciune? Oare femeile ar trebui subestimate ;iomor6te cu pietre sau ar trebui respectate? Oare oamenii care au

Realitatea, spiritualitatea gi omul modern I 25

credinle diferite ar trebui sI fie distrugi gi uc[i sau in,teleEi? Sunt,oare, cinstea qi moralitatea adevirate bastioane ale stabilitdlii so-

ciale sau mai degrabd ni;te concepte semantice, abstracte, de re-presiune politica? Este adevdrul incontestabil (esential) sau este

arbiffar gi doar o reflectare relativd a opiniei publice trecdtoare(aparen!6, perceplie), ce reflectd tendin{a social5?

Cea mai gravb dihotomie apare din rdsturnarea sensuluiadevdrului Ei falsitalii in cadrul nivelurilor ce calibreaz[ sub200. Din acest motiv, in lumea de astdzi are loc o confruntaredramaticd intre aceste extreme polarizate, in care culturi ba-zate pe credinle ce calibreazl h 2A (primitivismul, Jihadul)arneninld ?ntreaga lume. in cazul popoarelor gi al tdrilor ci-vilizate, in{elepciunea gi modera{ia reprezinti o speran{d en-

demicd, dar aceste calitali sunt ridiculizate, fiind consideratesldbiciuni de cdtre cele mai scizute niveluri de con;tiin!6, caretind ele insele spre xenofobie brutald, paranoia, inqeldciune ;iviolenti excesiv5, motivatd de urd.

in tot cursul istoriei" se repetd aceleagi tipare, nu doar in-tre indivizi, dar gi intre clase sociale, {6ri, culturi gi religii, care

demonizeazd punctele de vedere altenrative. Astfel, in prezent

cxistd doud culturi un'rane foarte diferite, diametral opuse gi pola-rizate: cele care calibreazbpeste;i cele sub nivelul de conqtiin{d200, fiecare parte considerdnd-o pe cealaltd un dugman.

DupI cum va fi prezentat mai tirzil, conflictul dintreflceste doui civilizalii antagoniste este inrdddcinat nu numaiin ideologie. ci qi in biologia actualS a funcfiondrii creieru-lui, in care fiziologia creierului este dominatd de emisfere gi

ncurotransmilitori diferi{i. De aceea, discrepanfa care rezul-ti nu este numai social6, religioas6, politicd qi culturald, ci qi

biologic[, hormonali Ei neurochimicd. Sursa fundamentali a

ncestei dihotornii este evolufionistd la origine qi, drept urTnare,

se pierde in negura timpului, fiind endemicd pentru rasa uma-

nd. De aceea, ea este inndscutd qi inerentd speciei hominide/ilonro sapiens.

26 I Dr. David R. Hawkins

SolufionareAcceptarea discrepanlei dintre clasele de hominizi, pre-

zentate mai sus. permite debarasarea de negare gi de iluzii.precum Ei de ideologiile social-politice naive. Niciuna dintreaceste alternative nu a oferit vreo solu{ie, ci numai perioade de

acalmie temporard, in cursul cSrora. de-a lungul istoriei ome-nirii, cele doud pbrfi se repliau pentru a triumfa in fala urmdto-rului opozant imporlant. Pentru oamenii care calibreazdpeste200. pare normal ,.sd fie binevoitori", dar sub 200 acest lucrueste considerat a fi o sldbiciune, de disprefuit, precum qi o in-sult6, de aceea nu este privitd ca un mod efectiv de comunicare.Aceleaqi confficte distructive apar gi in grupdrile religioase, darqi in cele laice.

Doar prin infelepciune, acceptare qi compasiune poate

apdrea infelegerea, care genereazb ingdduin{a gi toleranfa rea-listd pentru viziuni asupra lumii qi valori cu totul diferite. Agre-sivitatea qi batjocura rezultd din lipsa capacit6lii de a infelegeaceste viziuni asupra lumii. moduri de gdndire qi realitSli predo-minant conflictuale. Un obstacol in calea comunicdrii efectiveeste speranta de a schimba punctele de vedere ale altora, pentrua le face sd concorde cu cele personale, prin luptd, intimidare,

,.reedllcare", certificare, convertire idealistS, indoctrinare, pro-pagandd sau ,,toleranfd" prin ,,reprogramare". Cusurul gAndiriiinspirate de dorinfe consti in faptul cd aceasta nu reugegte s5

aprecieze limitdrile majore ale capacitSlii de infelegere ce co-respunde nivelurilor joase de conEtiin!6, deqi este dificil, dacinu imposibil, sd le predai teoria avansatd afizicii cuantice unorpersoane limitate din punct de vedere educativ qi intelectual.Dificultatea de a pune fald in fa!5 anumite teorii pentru a pro-mova leluri sociale idealiste prin schimbdri culturale consti infaptul cd fiecare nivel de congtiinlb are un punct de vedere di-ferit despre a ceea ce este real sau de primd importanld ori va-loare. Astfel, o culturd poate considera cd pacea qi armonia sunt

mai degrabd un semn de slIbiciune decdt ui scop dezirabil.

ReaLitatea, spiritualitatea 9i omu! modern I 27

Prin cercetare, acum e posibil s[ identifici rapid nivelul de

conqtiinfd rcprezentat de anumite grupuri sociale, culturi, per-soane ;i !dri, dar Ei de diferite structuri politice, religioase gi gu-verramentale. Prin urrnare, doar atunci devine posibil sd oferi,in mod diplomatic, o bazd plin6 de infeles pentru realizargaunui dialog efectiv (vezi ,,Stiinla diploma{iei", in Adeydr ver-,sus.falsitate). Cele mentionate mai sus iau in considerare natu-ra egoului insugi, a c5rui caracteristicd principald este exclusivdorinfa de cfutig. Fiecare nivel de congtiin{d igi are propriilevalori, care includ ceea ce se considerd a fi dezirabil sau uncdqtig gi, astfel, un subiect de negociere. ,.Pacea" e un sloganpolitic popular, dar despre ea s-a spus cd reprezintd, practic,bani obfinuli din petrol, fapt care constituie un argument con-vingdtor in lumea realitdlii socio-economice/politice:,,Baniisunt un atu pentru pace" (calibrare 365: Bush, 2007). Egoul se

agafb de cAgtig ca principal5 motivafie a tuturor intenliilor, sco-purilor qi acfiunilor sale. Prin evolu{ie spirituald, acestea suntabandonate, dar numai pentru un bine mai inalt, ce poate fi per-ceput. Chiar gi prin inten{ie qi dedicare consecventd. progresuluman este lent gi dificil. De aceea, rdbdarca constituie condilianecesard pentru a inlelege cu compasiune, deoarece ritmulevoluliei umane fluctueazd (de exemplu, descregterea niveluluide con;tiin16 a ornenirii de \a207 la204, in ultimii ani).

Acceptarea faptului cI discrepanla gi conflictul sunt ine-rente conditiei umane (de exernplu, Cain versus Abel) ofera,in mod paradoxal, o senza{ie de diminuare a sentimentului devinovdlie. Viala umand oferd oportunitatea maximd de evoluliespirituali. Cu toate acestea, omul percepe conflictele persona-le, dar qi pe cele sociale/politice/ideatice. ca pe nigte obstacolein calea pdcii gi a fericirii. Prin contrast, Sinele spiritual vedeperfecliunea exact in aceeagi lume.

Faptul cd viala umand este inspdimdntdtoare sau exaspe-

rantd ori incitantS ;i provocatoare constituie o op{iune ce carac-terizeazl, punctul de echilibru al evoluliei spirituale. A porni pe

28 I Dr. David R. Hawkins

,,calea cea dreaptA" este o invitalie din partea Sinelui spiritual

adresatd egoului/sinelui. Cu toate acestea, conflictul uman, atdt

cel interior. cdt Ei cel exterior. servegte, in egald mdsurS, ca

material util pentru evolu{ie. De exemplu, fbri cei pe care iipercepi ca ,,dugmani", pe cine ar mai trebui sd ie(i?

increderea in ego ;i in promisiunile sale aduce spaimd ;ideziluzie,care apoi, in mod paradoxal, contribuie la evolu{ia spi-

ritualS, prin intensificarea motiva{iei. Prin cercetare, se va consta-

ta cdvia\aumanl pimdnteani este mediul optim pentru evolulia

con;tiinfei gi descoperirea realitdlii spirituale, prin care intreaga

viafd este transformati pentru a revela perfecliunea inniscuti a

existenleiinse;i (calibrare I 000). Cu rbbdare qi perseverenta, Di-

vinitatea Esenlei intregii Creaf ii striluceqte, in afard ;i inloc u ieqte

percep{iile greqite qi valorile proiectate ale egoului.

Unele dintre afirmafiile anterioare pot pdrea ambigue

inilial, insl scopul informaliilor ce vor fi prezentate in capi-

tolele urmdtoare este de a clarifica Ei a exemplifica intreaga

lor semnificalie. inlelegerea este o consecin!6 a contextului, iar

con;tiinla insfui oferd contextul final, prin care ceea ce este

aparent obscur devine evident.

AvAnd in vedere faptul c6 falsitatea ;i instinctele egoului

sebazeazdpe forli qi pe asumarea,,cauzalitdfii", prin contrast,

adevdrul reflectd puterea fbrd efort. El nu infi'inge falsitatea,

ci pur qi simplu o inlocuie;te prin infelegerea ce rezult[ din

contextualizare, cu ajutorul cireia inlelesul capbtd dimensiuni

sporite, prin extinderea paradigrnei' De fapt, nu existd conflict,

fiindcd ceea ce e mai mic este inlocuit qi dizolvat in ceea ce este

mai mare, la fel cum lumina mai degrabi inlocuiegte intuneri-

cul, in loc si i se opund. Egoul/sinele este absorbit de Sinele

superior, astfel incAt, aparent, nu mai existd contradiclie ;i nici

neconcordan{e ca sursd de conflict.

CapitotuL 2

DILEMA UMANA

IntroducereTrdim in aga-numita ,,Erd. a informafiei,o, in care desco-

peririle suruin constant ;i rapid, in aproape fiecare domeniu alstridaniei umane. $tiinfa gi tehnologia sunt factorii cataliza-tori ai progresului rapid in aplicaliile practice. Ele faciriteazlaparitia unei serii nesfdrqite de evoluf i, care necesiti dezvol-l.area unor noi scheme conceptuale ;i constructe intelectuale.Acestea au carezultat elaborarea unor noi materiale informati-ve, care sprijini cercetarea ;i dezvoltarea pe mai depafte, care,din nou, nagte un alt ciclu de descoperiri.

Stresul evolufionistEvolu{ia inteligen{ei umane este o expresie continub a

aparitiei potenlialitSlii, care faciliteaz| apoi aparilia unui altnivel de capacitate sporit6. Talentul inndscut al inteligen{eieste consecinla luminii lSuntrice a conqtiin{ei inseqi. Aceastdcapacitate de a evolua progresiv este caracteristicd doar specieiI{omo sapiens, spre deosebire de alte forme de viald care evo-lueazd, doar ca o manifestare a destinelor qi a potentialitdtilorlor biologice.

Rezultatul progresiei evolutioniste imuabile este faptul c6omenirea pe de o parte se bucur6, iar pe de alt6 parte e stresatd deschimbarea permanentd qi de agitatia turbulen{ei sociale pe care