Drept Civil Test.doc1

8/19/2019 Drept Civil Test.doc1

1/25


2/25

+rin contractul de administrare fiduciară, bunurile sînt transmise administratorului fiduciar nu în proprietate, ci doar pentruînfăptuirea pe un termen determinat sau nedeterminat a estionării acestor bunuri în interesele fondatorului administrării, sau îninteresele altei persoane indicate de acesta (beneficiar). %n Codul ci$il al RM nu este epres indicat că administratorul fiduciar nudobînde'te dreptul de proprietate asupra bunurilor ce iau fost transmise în estiune.

persoană poate a$ea doar un sinur patrimoniu, care are caracter de uni$ersalitate 'i care se deosebe te de patrimoniul alteiș persoane. "dministratorul fiduciar deţine dreptul de proprietate doar asupra bunurilor 'i drepturilor cu caracter economic careconstituie patrimoniul său, iar asupra bunurilor pe care le prime'te în temeiul contractului de administrare fiduciară, are doar dreptul de estiune.

8estionarului leea îi pune la dispo!iţie acelea'i remedii 6uridice pentru apărarea dreptului de estiune fiduciară, ca 'i cele pusela dispo!iţia proprietarului = fapt care este de natură să suere!e caracterul real al raportului de estiune fiduciară. %n ca!ulestiunii fiduciare sîntem în pre!enţa unui raport obliaţional cu elemente reale.

Elementele contractului de admini"trare #iduciar!Contractul de administrare fiduciară este un contract comple, atipic. Compleitatea acestui contract se datorea!ă 'i cercului de

persoane care apar ca părţi la el. %n conformitate cu pre$ederile art. 1053 CC RM, referitor la părţile contractului deadministrare, se e$idenţia!ă două situaţii>1) un raport de administrare fiduciară bipartit, potri$it căruia în calitate de părţi apar următoarele persoane> fondatorul

administrării (fiduciant), care predă bunurile în administrare fiduciară 'i administratorul fiduciar , care prime'te bunurile de lafiduciant, 'i se obliă să le administre!e în interesele acestuia (alin.(l) art.1053 CC RM)?2) un raport de administrare fiduciară tripartit. +otri$it alin.(#) art.1053 CC RM, prin contract poate fi desemnat în calitate de

beneficiar un terţ, care poate înainta pretenţii faţă de administrator. Conform alin.(l) art.;#1 CC RM, părţile pot con$eni ca prestaţiile debitorului să nu fie efectuate creditorului, ci în fa$oarea unui terţ (beneficiar), ter ul obţinînd nemi6locit dreptul săț pretindă prestaţia în folosul său.

%n contractul de administrare fiduciară fiecare parte este concomitent atît creditor, cît 'i debitor./!r&ile. %n calitate de fondator al administrării fiduciare (fiduciant) poate fi orice persoană fi!ică sau 6uridică cu capacitate

6uridică deplină, cu ecepţiile pre$ă!ute de lee. %n calitate de fondator apare proprietarul bunului.%n anumite situaţii, calitatea de fondator o posedă o altă persoană decît proprietarul bunului. Ca fondator al administrării poate

apărea atît proprietarul indi$idual, cît 'i coproprietarii.


3/25

%n temeiul alin.(3) art.1053 CC RM, în ordine de e%ce&ie, în calitate de beneficiar poate fi desemnată prin contractul deadministrare fiduciară o terţă persoană (alta decît fondatorul administrării), care are dreptul să înainte!e pretenţii proprii faţă deadministratorul fiduciar. cepţia din alin.(#) art.1053 CC RM, nu se etinde însă 'i asupra contractelor de administrare fiduciarăa patrimoniului de stat 'i de administrare fiduciară a in$estiţiilor fondului de in$estiţii. %n ca!ul acestor contracte, beneficiar aladministrării poate fi doar fondatorul administrării. 7n ca! în care în calitate de beneficiar al administrării fiduciare apare o altă persoană decît fondatorul administrării, este pre$ă!ut de alin.(l) art.&& CC RM, conform căruia beneficiar al administrării este proprietarul declarat incapabil, al bunurilor transmise în administrare fiduciară de către autoritatea tutelară.

O'iectul.Obiectul juridic al contractului de administrare fiduciarăsînt actele materiale 'i 6uridice să$îr'ite de fiduciar în

procesul administrării bunului.biectul material al contractului este bunul. Conform alin.(l) art. 1055 CC RM, poate fi dat în administrare fiduciară orice bun,inclusi$ o uni$ersalitate de bunuri, atît eistente la momentul înceierii contractului, cît 'i dobîndite în $iitor, inclusi$ bunuriledobîndite de administratorul fiduciar în eercitarea contractului. rice bun poate fi transmis în administrare fiduciară. %nsă potri$it alin. (&) art. 1055 CC RM bunurile date în administrare fiduciară se separă de alte bunuri ale fondatorului administrării, precum 'i de bunurile administratorului fiduciar.

Mi6loacele băne'ti nu pot fi date separat în administrare fiduciară, cu ecepţia ca!urilor pre$ă!ute de lee (alin.(3) art. 1055 CCRM).

+ot fi transmise în administrare fiduciară 'i obiectele proprietăţii intelectuale în special cele ce indi$iduali!ea!ă mărfurile,ser$iciile 'i persoana 6uridică.

Forma. Contractul de administrare fiduciară se înceie în formă scrisă (art. 105& CC RM). Contractul de administrare fiduciarăa patrimoniului de stat se înceie după contractulmodel din anea Reulamentului, se autentifică notarial 'i se înreistrea!ă la"enţia +roprietăţii +ublice.

+entru transmiterea în administrare fiduciară a in$estiţiilor fondului de in$estiţii au fost stabilite contractemodele, prin@otărîrea CABM nr.;:1 din #.1#.1; despre contractele de administrare fiduciară a in$estiţiilor fondului de in$estiţii,conform pct.#, în ca!ul întocmirii actului de transmiterepreluare în administrare fiduciară a patrimoniului fondului de in$estiţiiîn conformitate cu clau!ele principale ale contractului de administrare fiduciară a in$estiţiilor fondului de in$estiţii, coordonate în prealabil, actul respecti$, inclusi$ nomenclatorul 'i $aloarea patrimoniului supus transmiterii în administrare fiduciară, $a fi parteinterantă a contractului de administrare fiduciară a in$estiţiilor.

Copiile contractelor de administrare fiduciară a fondurilor de in$estiţii, inclusi$ ale celor pentru pri$ati!are 'i a actelor pentrutransmiterepreluare în administrare fiduciară a patrimoniului a acestor fonduri, $or fi transmise Comisiei de 2tat pentru +iaţa@îrtiilor de Baloare (pct.& @otărîrea CABM nr.;:1 din #.1#.1;).

Termenul. +ărţile stabilesc de sine stătător prin acordul comun, termenul de $alabilitate al contractului de administrarefiduciară, fără anumite restricţii leale. "ceasta este re$ula $eneral!, care are 'i unele e%ce&ii.

%n ca!ul transmiterii patrimoniului în administrare fiduciară de către autoritatea tutelară în ba!a art.&& CC RM, termenulcontractului $a depinde de perioada incapabilităţii proprietarului patrimoniului transmis. Contractul $a înceta din momentul cîndinstanţa de 6udecată îi $a acorda proprietarului patrimoniului transmis în administrare fiduciară capacitate de eerciţiu deplină."cest contract poate înceta 'i din alte moti$e. +atrimoniul de stat poate fi transmis în administrare fiduciară pe un termendeterminat sau determinabil.

/re&ul. Contractul de administrare fiduciară este un contract cu titlu ratuit, remuneraţia urmînd a fi plătită fiduciarului numaidacă aceasta este pre$ă!ut de lee sau de contract.


4/25

"dministrînd bunul, fiduciarul poate să$îr'i orice act 6uridic sau material în limita împuternicirilor primite. 9eea saucontractul poate pre$edea anumite limitări în ceea ce pri$e'te să$îr'irea unor anumite acte de către fiduciar. +otri$it alin (&) art.105 CC RM, fiduciarul poate dispune de un bun imobil doar în ca!urile pre$ă!ute de lee sau de contract.

/iduciarul este obliat să repare pre6udiciul cau!at, dacă nu manifestă faţă de interesele fondatorului dilienţa de care dădo$adă în afacerile proprii.

/iduciarul este obliat să administre!e personal bunul. ecutarea acestei obliaţii poate fi transmisă unei terţe persoane, dacăse admite prin contract sau dacă împre6urările o cer.

fectele substituirii fiduciaruluisînt similare cu cele stabilite pentru mandat (art. 100 CC RM).

/iduciarul este obliat să transmită fondatorului tot ce a obţinut în leătură cu administrarea bunului.


5/25

autori!area repre!entanţilor lor leali. rani!aţiile necomerciale, pornind de la capacitatea lor specială, pot înceia contracte desocietate ci$ilă în ca!ul în care aceasta corespunde scopurilor lor statutare.

O'iect al contractului de "ocietate ci*il! repre!intă conduita asociaţilor, adică totalitatea acţiunilor desfă'urate în comun,îndreptate spre atinerea scopului determinat în contract. Scopul asocierii poate fi economic sau de altă natură. 2copurileeconomice sunt cele patrimoniale sau lucrati$e (obţinerea unor beneficii patrimoniale sau reali!area unor economii, adică e$itareaunor pierderi patrimoniale), iar alte scopuri, pe cale de consecinţă, nu pot fi decDt scopuri nepatrimoniale. +otri$it art. 13&0 CCRM, obiectul contractului de societate ci$ilă trebuie să fie licit 'i constituit în interesul comun al asociaţilor.

%n conformitate cu art. 13 CC RM, fiecare asociat este dator să $erse contri'u iileț con$enite prin contract pentru constituirea

fondului comun al societăţii ci$ile. Contribuţiile pot consta din bunuri, inclusi$ drepturi patrimoniale. +artenerii pot să'i aducăaportul 'i prin muncă (eecutarea anumitor lucrări, prestarea ser$iciilor etc.). Contribuţia asociaţilor poate consta eclusi$ întrosumă de bani.

Forma contractului de "ocietate ci*il! poate fi scrisă sau orală (art. 13&1 CC). /orma scrisă este necesară în ca!urile pre$ă!ute de art.#10 CC RM, cu sancţiunea imposibilităţii do$edirii eistenţei contractului prin proba cu martori.


6/25

că acceptarea plăţii sa făcut în scopul stinerii obliaţiei faţă de dDnsul pe seama creditului său particular.


7/25

comutati*, eistenţa 'i întinderea obliaţiilor asumate de către părţi sunt certe 'i deci cunoscute ciar din momentulînceierii contractului? con"en"ual, acordul părţilor fiind necesar 'i suficient pentru înceierea $alabilă a contractului? aderarea clientului la clau!ele

impuse de bancă nu scimbă caracterul consensual, deoarece clientul $a semna un astfel de contract numai după ce $a fi informatde bancă 'i $a cunoa'te cu eactitate care sunt efectele înceierii contractului bancar.


8/25

contrabandă, comerciali!area de drouri, semne monetare false) poate a$ea un impact neati$asupra întreii $ieţi economice 'i sociale.

+e măsura apariţiei, de!$oltării 'i perfecţionării sistemului bancar 'i implicit a acti$ităţii bancare, atDt fiecare tip de bancă, cDt'i asociaţiile lor profesionale au elaborat 'i perfecţionat relementări 'i norme specifice de conduită profesională, reunite subforma 'i conţinutul unor coduri de conduită şi practică bancară.

2ecuritatea sectorului bancar depinde 'i de încrederea pe care se întemeia!ă relaţia dintre bancă 'i clienţii săi. "ceasta este 6ustificarea principiului confidenţialităţii operaţiunilor bancare, respecti$ a obliaţiei de discreţie ce re$ine băncii în pri$inţainformaţiilor pe care le deţine cu pri$ire la clienţii săi, cu pri$ire la identitatea titularilor conturilor, la sumele de bani eistente încont, la deponenţi 'i la operaţiunile bancare desfă'urate.

bliaţia de discreţie re$ine băncii în dubla ei calitate, de confident necesar 'i de prestator de ser$icii. %n calitate de confident , banca este obliată să nu di$ule informaţiile confidenţiale, indiferent dacă di$ularea acestora ar fi sau nu de natură a1 prote6a pe client. Ca prestator de servicii, banca este ţinută să nu di$ule o informaţie despre client, ciar neconfidenţială, dacă aceasta ar putea fi utili!ată contra clientului. Obligaţia de discreţie are două laturi: protecţia secretului bancar, protecţia clientului. $în!area de mărfuri sau prestarea de ser$icii a căror plată urmea!ă să se facă la o dată ulterioară,numită "caden&! 'i acordarea de împrumuturi în bani unor persoane fi!ice sau 6uridice pe o perioadă determinată.

2n de#inirea creditului aar 5 acce&iuni: eistenţa unor disponibilităţi la unii aenţi economici 'i acceptarea de a fi cedate (împrumutate) altor aenţi economici

(debitori)? pierderea temporară a unor drepturi ale celui care împrumută 'i instituirea altor drepturi pentru cel împrumutat? obliati$itatea împrumutului de a restitui împrumutul la un termen numit scadenţă, însoţit în mod obliatoriu de dobDndă.Tr!"!turile caracteri"tice creditului, ca rela&ie economic!, "unt urm!toarele: creditul aduce în planul relaţiilor economice # subiecţi distincţi> creditorul= cel care dă cu împrumut sau $inde pe credit 'i

are de primit o $aloare la scadenţă 'i debitorul= cel care prime'te împrumutul sau marfa 'i trebuie să restituie suma primită sau să plătească, la scadenţă, $aloarea bunului primit? rambursabilitatea lui la o dată reciproc con$enită, denumită scadenţă? termenul de rambursare ca trăsătură specifică a creditului are o mare $arietate> creditul purtător de dobDndă, concreti!ată în suma de bani plătită de debitor, pentru creditul primit? creditul are o aranţie reală (materială), atunci cDnd un bun eistent poate fi $Dndut în ca!ul nerambursării creditului sau

aranţie personală, în ca!ul în care este suficient ana6amentul personal al debitorului? tran!acţia = acordarea creditului? creditul poate fi consimţit în cadrul unei tran!acţii unice> acordarea unui împrumut,

$Dn!area unei obliaţiuni, ana6area unui depo!it? consemnarea 'i transferabilitatea."cordurile de credit sunt consemnate, în marea lor parte, prin înscrisuri, instrumente de credit, a căror formă de pre!entare

implică aspecte multiple 'i diferenţiate, esenţial în aceste instrumente este obliaţia fermă a debitorului pri$ind rambursareaîmprumutului, respecti$ dreptul creditorului de a i se plăti suma ana6ată.

Fransferabilitatea instrumentelor de credit 'i deci transferul acordurilor de credit de la un beneficiar la altul (de la un creditor la

altul) este o epresie a licidităţii portofoliului de creanţe, posibilitatea fiecărui creditor de a transforma creanţe în bani, potri$itunei necesităţi sau unei noi opţiuni.+otri$itart.3 al 9eii instituţiilor financiare nr.550:15, prin credit se înţelee orice ana6ament de a acorda bani ca împrumut,

cu condiţia rambursării lor, plăţii dobDn!ii 'i altor plăţi aferente? orice prelunire a termenului de rambursare a datoriei? oricearanţie emisă, precum 'i orice ana6ament de a aci!iţiona o creanţă sau alte drepturi de a efectua o plată.

Modalit!&ile ale creditului:− împrumutul fondurilor băne'ti (această modalitate clasică4 a creditului bancar este relementată, în special, de art. 1#3

1#&5 CC RM)?− prelunirea scadenţei unei datorii? pentru această modalitate de creditare ser$e'te cambia, care este relementată de emiterea

unei aranţii (aranţia bancară este relementată de art.1#&1#55 CC RM)?− scontul (operaţiunea de scontare a cambiei este relementată de titlul B al9eii cambiei). Legea nr.202/201 privind contractele de credit pentru consumatorieste cea mai recentă lee care relementea!ă domeniul

contractului de credit bancar. 2copul pre!entei lei este de!$oltarea cadrului leal necesar pentru asiurarea protecţiei intereselor economice ale consumatorilor prin crearea de condiţii ecitabile pentru obţinerea creditelor de consum, precum 'i prin stabilirea

unor norme de comportament responsabil al creditorilor în acordarea creditelor pentru consumatori.Contractul de credit 'ancar deri*! din contractul de (mrumut. %nsă satisfacerea necesităţilor întreprin!ătorilor

profesioni'ti în fonduri băne'ti este imposibilă în cadrul contractului de împrumut, care are caracter real 'i nu poate oferi


9/25

împrumutatului certitudinea în ceea ce pri$e'te primirea banilor in momentul oportun, întrucDt împrumutătorulnu poate fi obliatde a acorda împrumutul.

contractul de credit bancar este sinalamatic, iar contractul de împrumut este unilateral? subiect al contractului de credit bancar în mod obliator este banca, în timp ce în contractul de împrumut subiecţi pot fi orice

persoane? obiect al creditului bancar sunt banii, iar obiect al împrumutului pot fi atDt banii, cDt 'i alte bunuri funibile? contractul de credit bancar este cu titlu oneros, pe cDnd contractul de împrumut se pre!umă ratuit.Conform alin.(l) art.1#3 CC RM, prin contractul de credit 'ancar, o bancă (creditor) se obliă să pună la dispo!iţia unei

persoane (debitor) o sumă de bani (credit), iar debitorul se obliă să restituie suma primită 'i să plătească dobDnda 'i alte sumeaferente pre$ă!ute de contract.

Contractul de credit re1int! urm!toarele caractere juridice:• con"en"ual =presupune $alabilitatea contractului de credit prin simpla manifestare a consimţămDntului de către părţile

contractante, fără ca acesta să îmbrace o anumită formă. +entru determinarea elementelor esenţiale ale contractului de credit bancar, în practică, acestea se înceie în formă scrisă, fiind materiali!ate în modele de contract, întocmite de fiecare instituţie de

credit, în parte, după propriile norme de creditare. Redactarea contractului de credit bancar poate a$ea loc pe suport de Drtie sau pe suport electronic 'i facilitea!ă proba acestuia între părţile contractante?

• "inala$matic =presupune crearea unor obliaţii în sarcina ambelor părţi. bliaţia creditorului constă în punerea, la dispo!iţiaîmprumutatului, a diferitor fonduri băne'ti ce urmea!ă a fi destinate scopurilor pre$ă!ute în contract. %n scimbul primiriisumelor de bani, debitorulîmprumutat are obliaţia restituiriiîn totalitate a sumelor primite, precum 'i de plată a dobDn!ilor aferente 'i a altor celtuieli leate de eecutarea contractului?• comutati* =ambele părţi cunosc întinderea propriilor obliaţii> împrumutătorul, cuantumul creditului 'i împrumutatul, suma

ce trebuie să o ramburse!e, dobDn!ile 'i celtuielile. Caracterul comutati$ al contractului de credit bancar nu se $erifică însă,întotdeauna, în pri$inţa întinderii dobDn!ilor pe care împrumutatul le datorea!ă creditului primit. "ceasta pentru dobDnda bancarăeste fluctuantă în raport de indicele de inflaţie, dobDnda de referinţă, dobDnda leală etc., moti$ pentru care, în ma6oritateaca!urilor, instituţiile de credit î'i re!er$ă dreptul de a modifica dobDnda pe parcursul derulării contractului?• cu titlu onero" =caracterul oneros al contractului de credit bancar îl diferenţia!ă de contractul de împrumut din dreptul

comun, care este, în principiu, un contract cu titlu ratuit. Ciar 'i împrumutul ce are ca obiect o sumă de bani este cu titluratuit, în sensul că se $or plăti dobDn!i numai în împre6urarea în care contractul cuprinde o clau!ă epresă cu această menţiune.

%n scimb, contractul de credit bancar este un $eritabil contract de împrumut cu titlu oneros, deoarece împrumutatul are obliaţiaatDt a restituirii sumei împrumutate, cDt 'i a dobDn!ilor aferente.bliaţia împrumutatului de a plăti dobDn!i împrumutătorului, pentru creditul primit, este pre$ă!ută în toate actele normati$e ce relementea!ă diferitele cateorii de credite. "ceastă constatareîndreptăţe'te susţinerea potri$it căreia caracterul oneros, respecti$ plata dobDn!ilor, este de esenţa contractului de credit bancar, 'inu doar de natura acestuia. Cu alte cu$inte, nu eistă posibilitatea instituţiilor de credit de a scuti pe debitorii creditaţi de platadobDn!ilor în temeiul unui contract de credit• cu e%ecutare "ucce"i*!.

Su'iec&ii contractului de credit 'ancar/!r&ile contractului sunt creditorul (banca sau altă instituţie financiară autori!ată conform leii), pe de o parte, 'i debitorul, pe

de altă parte.Conform 9eii cu pri$ire la AM (art.#) 'i 9eii instituţiilor financiare (art.3), entităţile care au capacitatea de a utili!a

mi6loacele atrase de la persoane fi!ice 'i 6uridice pentru a acorda credite sunt băncile 'i alte instituţii financiare. "lin.(l) art.# al9eii instituţiilor financiare nume'te printre acti$ităţile financiare acordarea de credite (de consum 'i ipotecare, factorin cu sau

fără drept de reres, finanţarea tran!acţiilor comerciale etc.).anca poate eercita aceste acti$ităţi numai în ba!a autori!aţiei eliberate de Ganca Aaţională.%n calitate de debitor poate fi orice persoană fi!ică sau 6uridică.

O'iectul .i #orma contractului de credit 'ancarO'iectul contractului îl constituie ser$iciul bancar de punere la dispo!iţia debitorului a unei sume de bani în condiţiile

pre$ă!ute de contract.Forma contractului de credit 'ancar. Conform alin.(#) art. 1#3 CC RM, contractul de credit bancar se înceie în formă

scrisă. 9eea instituţiilor financiare în art. 3# pre$ede că toate operaţiunile de credit 'i aranţie ale băncilor trebuie consemnate îndocumente contractuale din care să re!ulte clar termenele stabilite i toate condiţiile tran!acţiilor respecti$e. /orma scrisă așcontractului este cerută ca condiţie ad probationem. Aerespectarea formei scrise atrae efectele pre$ă!ute de art.#11 CC RM. %n practică, la înceierea acestor contracte se utili!ea!ă formulare tipi!ate alcătuite de bancă. Ca 'i celelalte contracte bancare,contractul de credit bancar este un contract de ade!iune.

Dreturile .i o'li$a&iile !r&ilorO'li$a&iile '!ncii-


10/25

6 +rincipala obliaţie a băncii ce reiese din contract este punerea la dispo!iţia debitorului a creditului în mărimea 'i încondiţiile pre$ă!ute în contract. %n funcţie de condiţiile contractului, suma creditului poate fi pusă la dispo!iţia debitoruluiinteral sau în tran'e (rate). Creditul poate fi pus la dispo!iţia debitorului în diferite modalităţi> prin transferul sumei respecti$e în contul de împrumut, descis special în acest scop (pct.1.& al Reulamentului AM

pri$ind desciderea, modificarea 'i înciderea conturilor la băncile autori!ate din RM nr.#;:#00&)? prin transferul sumei respecti$e în contul curent al debitorului în banca dată sau întrun alt cont în oricare altă bancă indicat

de debitor? prin eliberarea sumei respecti$e în numerar. "ceastă modalitate de acordar> a creditului este utili!ată în raporturile cu

debitorii = persoane fi!ice, însă mai rar = în raporturile cu persoanele 6uridice? prin desciderea liniei de credit în ca!ul creditului în cont curent (art. 1#3 CC RM).Creditul în cont curent (numit 'i overdraft ) este o formă de creditare foarte răspDndită în practica bancară. "cest credit este pus

la dispo!iţia clientului întrun cont curent. Fitularul contului curent poate să dispună în orice moment 'i fără nici o limită desumele băne'ti aflate în contul său.%nsă necesităţile financiare ale clientului sunt fluctuante, adică el poate a$ea ne$oie de sumemai mari decDt disponibilul din contul său curent. %n acest scop, banca 'i clientul înceie un contract, în $irtutea căruia ladispo!iţia clientului este pusă o limită de credit, care îi $a permite acestuia să utili!e!e fonduri suplimentare în funcţie denecesităţile sale.


11/25

corespun!ătoare $enitului ratat. Creditorul trebuie însă să deducă din suma pretinsă debitorului celtuielile neefectuate datoritărambursării anticipate a creditului, ca 'i acele beneficii pe care le dobDnde'te prin utili!area în alt fel a acestor fonduri (de e., prin acordarea unui alt credit) sau pe care omite în mod intenţionat să le dobDndească (art. 1#&5 CC RM).2)


12/25

3)


13/25

atDta timp cDt păstrea!ă suma eci$alentă, a'a încDt, la momentul re$endicării banilor în $ederea restituirii, să îi poată înapoiaimediat, fără nici o problemă 'i fără a fi ne$oie de 6ustificări.

Conclu1ie: în conformitate cu loica subiacentă instituţiei depo!itului nereulat, fundamentată pe principii uni$ersale de drept,elementul esenţial al păstrării sau custodiei se eprimă în cerinţa de a menţine în permanenţă la dispo!iţia deponentului uneci$alent cu ceea ce a fost depo!itat iniţial. %n ca!ul particular al banilor, bun funibil prin ecelenţă, aceasta înseamnă căobliaţia de custodie reclamă menţinerea continuă la dispo!iţia deponentului a unei re!er$e în numerar de 100I.

+otri$it alin. (#) art. 1### CC RM, raporturilor dintre bancă 'i deponent li se aplică pre$ederile referitoare la împrumut 'i lacontul curent bancar, dacă acestea nu contra$in pre!entei secţiuni 'i naturii depo!itului bancar. "ceste contracte au caractere

comune esenţiale, însă fiind distins de cele specificate prin relementarea în CC, art.1###1##;, contractul de depo!it bancar înraporturile ci$ile este pri$it ca unul independent 'i indi$idual, a$Dnd particularităţile sale.%n conformitate cu pre$ederile art. 1### CC RM, prin contractul de deo1it 'ancar, banca sau o altă instituţie financiară

(bancă), licen iată conform leii, prime'te de la clientul său (deponent) sau de la un terţ în folosul deponentului o sumă de bani pețcare se obliă să o restituie deponentului după un anumittermen(depo!it la termen) sau la cerere (depo!it la $edere).

Contractul de deo1it 'ancar are urm!toarele caractere juridice:− e"te un contract real = se consideră înceiat 'i produce efecte 6uridice din moment ce are loc transferul fondurilor băne'ti în

contul de depo!it descis la bancă?− e"te un contract con"en"ual = apar obliaţii din contract ce îi re$in băncii, care este obliată să primească suma de bani

asupra căreia părţile au con$enit în contract, iar deponentului îi re$ine dreptul corelati$ de a cere eecutarea acestor obliaţii, 'iîn eecutarea leală a contractului, acesta îndepline'te 'i el anumite obliaţii?− e"te un contract cu titlu onero" = banca plăte'te deponentului o dobDndă, dacă părţile nu con$in altfel?− e"te un contract cu e%ecutare "ucce"i*! = banca efectuea!ă prestaţii care se desfă'oară în timp.

Elementele de 'a1! ale contractului de deo1it 'ancar ubiecţii contractului de depozit bancar

/!r&ile contractului de deo1it 'ancar sunt banca sau o altă instituţie financiară autori!ată conform leii, pe de o parte, 'ideponentul, pe de altă parte.

%n conformitate cu art.# al 9eii RM nr.5&*:15 cu pri$ire la AM, banca repre!intă acea instituţie financiară care, prinacti$itatea sa, acceptă de la persoane fi!ice sau 6uridice depo!ite sau eci$alente ale acestora ce sunt transferabile prin diferiteinstrumente de plată, 'i care utili!ea!ă aceste mi6loace total sau parţial pentru a acorda credite sau a face in$estiţii pe propriul săucont 'i risc.

+otri$it alin.(#) art. 1# al 9eii RM nr.550:15 cu pri$ire la instituţiile financiare, nicio persoană, cu ecepţia băncilor, nu poate accepta depo!ite personale sau eci$alente ale acestora.

ăncile sunt orani!ate ca societăţi pe acţiuni conform leislaţiei despre societăţile pe acţiuni. anca dispune de independenţă 6uridică, operaţională, financiară 'i administrati$ă faţă de orice persoană, inclusi$ faţă de anca Aaţională, de 8u$ern i de alteșautorităţi ale administraţiei publice, dacă leislaţia nu pre$ede altfel.

Aicio persoană nu poate înrădi independenţa băncilor, nu poate influen a administratorii în eercitarea funcţiilor, nu poateț

inter$eni în acti$itatea $reunei bănci, cu ecepţia eecutării unor obliaţii sau împuterniciri specifice pre$ă!ute de leislaţie.anca este în drept să înceie contracte, să posede 'i să dispună de bunuri mobile 'i imobile 'i să fie parte în proces. ăncile potdescide filiale i repre!entanţe pe teritoriul RM 'i al altor state numai cu aprobarea prealabilă a ăncii Aaţionale, în condiţiileșstabilite de actele normati$e.

%n calitate de deponent pot fi atDt persoanele fi!ice, cDt 'i persoanele 6uridice. 9eislaţia în $ioare nu pre$ede anumite restricţiice ţin de persoanele ce pot fi deponenţi. Conform alin.(#) art.#1 lit.c) CC RM, minorul, care a împlinit $Drsrta de 1& ani, aredreptul de sine stătător să facă depuneri în instituţiile financiare 'i să dispună de aceste depuneri în conformitate cu leea.

9eislaţia permite depunerea fondurilor băne'ti în folosul deponenţilor de către terţi.


14/25

este apropiat de cel al ratei dobDn!ii pe piaţa monetară pentru o perioadă asemănătoare. Retraerea ecepţională înainte descadenţă se sancţionea!ă printro pierdere de dobDndă.

Forma contractului de depozit bancar Conform art. 1##3 CC RM, contractul de depo!it bancar trebuie să fie înceiat (n "cri". /orma scrisă a contractului se consideră

respectată, dacă banca eliberea!ă deponentului un libret de economii, un certificat de depo!it sau orice alt document care atestădepunerea banilor 'i care corespunde cerinţelor leii 'i u!anţelor bancare.

Contractul poate fi înceiat prin elaborarea unui document unic, în # eemplare, unul dintre care se eliberea!ă deponentului.

%nceierea contractului de depo!it bancar se reali!ea!ăprin semnarea unor formulare tipi!ate redactate de bănci, ce conţin clau!ecare nu sunt neociate, deoarece contractele bancare sunt contracte de ade!iune.Contractul de depo!it poate fi înceiat prin emiterea unui certificat de depo!it sau de economii sau un alt document care

îndepline'te cerinţele leislaţiei, relementărilor bancare 'i practicile de afaceri. de deponent, în condiţiile stabilite de leislaţie.O'li$a&iile imortante (ntru (nc)eierea ace"tui contract "unt:1)bliaţia băncii de a prelua mi6loacele băne'ti de la deponent sau de la un terţ asiurDnd interitatea lor . +entru a putea

reali!a această obliaţie, banca descide clientului un cont de depo!it, iar pentru aceasta îndepline'te un 'ir de drepturi 'i obliaţii

pre$ă!ute de Reulamentul AM pri$ind desciderea, modificarea 'i înciderea conturilor la băncile licenţiate din RM, aprobat prin otărDrea Consiliului de administraţie al AM nr. #;:#00&.ăncile de sine stătător împuternicesc funcţionari ai băncii (persoană responsabilă a băncii) cu dreptul de a descide, de a

modifica 'i încide conturi clienţilor săi. La rimirea documentelor re*!1ute de Re$ulamentul entru de"c)idereaconturilor clien&ilor, er"oana re"on"a'il! a '!ncii e"te o'li$at!:− să $erifice termenul de $alabilitate al documentelor pre!entate, în ca!ul cDnd acesta este stabilit?− să colaţione!e datele din copiile documentelor pre!entate, pre$ă!ute la desciderea conturilor, în $ederea corespunderii

acestora cu oriinalul 'i să aplice pe fiecare copie menţiunea copia corespunde oriinalului4, data, numele 'i prenumele, precum'i semnătura sa?− să identifice persoana care pre!intă documentele cu persoana din fotorafia de pe actul de identitate 'i să colaţione!e datele

din copia actului de identitate cu datele din actul oriinal?− să restituie oriinalele documentelor (care se pre!intă, împreună cu copiile, la desciderea conturilor) persoanei care lea

pre!entat?− să pre!inte conducătorului băncii sau altei persoane abilitate cu acest drept setul de documente necesar pentru desciderea

contului spre eaminare 'i luarea deci!iei etc.anca este obliată să plătească deponentului o dobDndă în mărimea 'i în modul pre$ă!ut de contract (alin.(l) art. 1##& CC

RM).


15/25

9eea pre$ede obliati$itatea unui preavi# în ca!ul retraerii anticipate a fondurilor. "cest prea$i! are funcţia de a facilitaser$iciul de casierie a băncii, dDndui posibilitatea să mobili!e!e suma necesară.


16/25

/!r&ile contractului de cont curent 'ancar sunt banca 'i titularul contului (clientul). Conform art. # al 9eii cu pri$ire laAM 'i art.3 al 9eii instituţiilor financiare, banca este acel subiect care are atribuţia de a transfera prin diferite instrumente de plată depo!itele sau eci$alente ale acestora atrase de la persoane fi!ice sau 6uridice. "tribuţia băncii de a efectua transferuri defonduri o deosebe'te de alte instituţii financiare, care în $irtutea pre$ederilor leale nu au această capacitate.

"lin.(l) art.# al 9eii instituţiilor financiare nume'te printre acti$ităţile financiare acordarea de ser$icii de decontări 'iîncasări4 'i emiterea 'i administrarea instrumentelor de plată4. "ceste acti$ităţi banca le poate eercita numai în ba!aautori!aţiei eliberate de anca Aaţională.

%n calitate de titulari ai conturilor curente pot fi atDt persoanele fi!ice, cDt 'i persoanele 6uridice. 9eea nu stabile'te restricţii

pri$ind persoanele ce pot fi titulari ai conturilor curente. %n afară de pre$ederile CCal RM, prin acte normati$e bancare suntrelementate, în funcţie de statutul 6uridic al titularului> persoană fi!ică sau 6uridică, re!ident sau nere!ident etc., unele particularităţi ale contractului, modul de descidere, estiune 'i încidere a contului curent, modalităţile de efectuare a operaţiilor în cont etc.

Obiectul contractului de cont curent bancar

O'iectul contractului îl repre!intă ser$iciile oferite de bancă titularului contului> primirea 'i înreistrarea în contul titularuluia sumelor băne'ti depuse de acesta sau de un terţ în numerar sau transferate din conturile altor persoane, eecutarea ordinelor titularului pri$ind transferul unor sume către alte persoane, retraerile de numerar, precum 'i efectuarea altor operaţiuni în contultitularului din însărcinarea lui.

Forma contractului de cont curent bancar

Frebuie să fie aplicate dispo!iţiile enerale pri$ind #orma actului juridic (art.#0*#11 CC RM). %n practică, asemeneacontracte se înceie numai în formă scrisă, cu a6utorul formularelor tipi!ate. Ca 'i celelalte contracte bancare, contractul de contcurent bancar este, de reulă, un contract de ade!iune.

Dreturile .i o'li$a&iile !r&ilorO'li$a&iile '!ncii6 +entru a efectua operaţiunile ce constituie obiectul contractului, banca trebuie să descidă solicitantului un cont curent.

+rocedura desciderii contului curent este relementată de Reulamentul AM pri$ind desciderea, modificarea 'i încidereaconturilor la băncile autori!ate din RM nr.#;:#00&.

7 anca este obliată să înreistre!e în contul titularului sumele băne'ti depuse de acesta sau de un terţ în numerar sautransferate din conturile altor persoane. "ceste sume repre!intă creanţele titularului contului faţă de bancă? titularul este creditor al băncii, iar banca are obliaţia de a restitui fondurile.

5 anca este obliată să încase!e, prin mi6locirea pre!entării la timp către banca trasă, cecurile pre!entate de client. Fitularulunui cec se poate adresa băncii cu care are înceiat un contract de cont curent, în $ederea pre!entării cecului către plată la timp(alin.(#) art.1#;1 CC RM) către banca trasă. Fransmiterea cecului de către titularul lui băncii care îl deser$e'te se efectuea!ă prinmi6locirea irului prin procură (art. 1#; CC RM), care implică însărcinarea de încasare a cecului.


17/25

Clientul este în drept să să$Dr'ească oricDnd acte de dispo!iţie asupra fondurilor băne'ti din contul său. +ărţile pot stabili decomun acord un termen de prea$i! în $ederea facilitării ser$iciului de casierie a băncii, dDndui posibilitatea să mobili!e!efondurile necesare (alin.(l) art. 1## CC RM).

"ctul de dispo!iţie să$Dr'it de client asupra fondurilor băne'ti aflate în contul său, ca 'i orice manifestare de $oinţă, poate fire$ocat (retractat). Re$ocarea are efect pDnă la momentul începerii eecutării de către bancă a indicaţiilor clientului pri$inddispunerea de fonduri (alin.(l) art. 1## CC RM). Aorma despre re$ocarea de către titular a indicaţiilor pri$ind dispunerea desumele băne'ti din contul său este un ca! special de aplicare a reulii enerale referitoare la retractarea manifestării de $oinţă(alin.(#) art.#00 CC RM).

9 anca este obliată să efectue!e operaţiunile în contul clientului numai la ordinul lui. anca poate efectua operaţiuni încontul clientului fără ordinul lui numai în ca!urile pre$ă!ute de lee saude contract (alin.(1) art. 1#30 CC RM). anca este obliată să urme!e indicaţiile titularului de cont în limitele scopului urmărit prin contract (alin.(#) art.1#30 CC

RM). anca nu poate să nu eecute sau să se abată de la indicaţiile clientului, decDt în ca!ul în care a aprobat abaterea. %n ca!contrar, banca este ţinută săl despăubească pe client.

"ctele de dispo!iţie ale titularului contului se pot înfăţi'a în diferite modalităţi, utili!Dnduse di$erse instrumente de plată.Modalităţile 'i procedura de emitere 'i eecutare a actelor de dispo!iţie sunt relementate atDt de CC al RM, cDt 'i de actenormati$e bancare.

/rintre rincialele modalit!&i rin care "e e#ectuea1! actele de di"o1i&ie a"ura #ondurilor a#late (n contul titularului,"e num!r!>− ordinul de plată = este dispo!iţia dată de o persoană (ordonator) unei bănci (bancă ordonatoare) de a plăti o anumită sumă în

fa$oarea unei alte persoane (beneficiar) pentru stinerea unei obliaţii băne'ti a ordonatorului faţă de beneficiar (alin.(l) art. 1#5CC RM). anca ordonatoare eecută ordinul de plată prin transferul sumei indicate din contul ordonatorului în contul beneficiarului în aceea'i sau în o altă bancă (banca plătitoare)?

−

cecul = este un titlu neociabil ce repre!intă o creanţă scrisă, întocmită conform pre$ederilor leii, cuprin!Dnd ordinulnecondiţionat dat de emitent (trăător) către plătitor (tras) de a plăti la $edere o anumită sumă pre!entatorului de cec sau persoanei indicate în cec, sau la ordinul acestei persoane (alin.(l) art. 1#5 CC RM).

anca este obliată să plătească în limita acti$elor cecurile emise de client (alin.(#) art. 1#35 CC RM). +entru a efectua plăţi prin cec, banca 'i titularul contului curent bancar înceie un contract aparte, prin care banca se ana6ea!ă să plătească cecuriletrase de client asupra ei în limita acti$ului (disponibilului contului curent al clientului, iar clientul se obliă să menţină în contdisponibilul necesar (acoperirea) pentru plata cecurilor trase de el, să $ee!e cu dilienţa cu$enită la păstrarea formularelor dececuri eliberate de bancă 'i să informe!e banca în ca! de pierdere sau furt?− cardul bancar = este un instrument de plată emis de o bancă (emitent), care pernite titularului cardului să retraă bani în

numerar, să efectue!e transfer de sume băne'ti în limitele disponibilului din contul său în banca emitentă ori din contul liniei decredit acordată de aceasta (alin.(l) art. 1#* CC RM). Fitularul cardului bancar poate efectua plăţi pentru bunurile 'i ser$iciile prestate de întreprinderile comerciale care, în ba!a contractelor înceiate cu emitentul, acceptă să fie plătite prin card.%ntreprinderea comercială î'i restituie banii pentru prestaţiile efectuate titularului cDardului prin cesiunea către emitent acreanţelor faţă de titularul cDardului. fectuarea plăţilor prin card bancar sunt relementate de pre$ederile CC al RM, inclusi$ derelementările pri$ind ordinul de plată, contul curent bancar, creditul în cont curent, de alte acte normati$e 'i de u!anţele bancare.

anca este obliată să eecute ordinele titularului contului pri$ind retraerile de numerar. "ceste operaţiuni bancare pot fiefectuate atDt prin intermediul ser$iciilor de casierie (de casă) prestate de către subdi$i!iunile respecti$e ale băncii, cDt 'i prinintermediul distribuitoarelor automate de bancnote.

; anca este obliată să păstre!e confidenţialitatea asupra tuturor faptelor de care a aflat ca urmare a leăturilor de afaceri cuclientul. "ceastă obliaţie nu eistă dacă astfel re!ultă dintro dispo!iţie leală ori dacă pri$e'te informaţii enerale a căror de!$ăluire nu pre6udicia!ă interesele 6ustificate ale clientului. bliaţia de confidenţialitate sub!istă 'i după încetarea relaţiilor contractuale (art. 1#3& CC RM).


18/25

în termenele obi'nuite în practica bancară.Clientul poate cere oricDnd informaţii suplimentare 'i eplicaţii asupra împre6urărilor efectuării oricărei operaţiuni. %n ca!ul depistării unor erori în efectuarea operaţiunilor, clientul poate pre!enta băncii reclamaţii.

O'li$a&iile titularului contuluiFitularul contului este obliat să remunere!e banca pentru ser$iciile prestate. Cuantumul 'i modalităţile remuneraţiei se

stabilesc în contract. %n practică băncile inserea!ă lista tarifelor pentru ser$iciile prestate în formulare tipi!ate care constituie părţiinterante ale contactelor înceiate cu clienţii. Contractul poate pre$edea plata remuneraţiei prin prele$area de către bancă asumelor respecti$e din soldul contului clientului.

%n ipote!a în care banca datorea!ă clientului dobDndă pentru utili!area fondurilor din contul acestuia, se creea!ă o situaţie în

care ambele părţi ale contractului au creanţe reciproce. "ceste creanţe se stin prin compensare (alin. (#) art.1#3# CC RM).Compensarea operea!ă în corespundere cu pre$ederile art.51 = 5 CC RM. Contabili!area compensării incumbă băncii,clientul fiind informat pri$ind re!ultatul compensării prin etrasul din cont.

Fitularul este obliat să asiure acoperirea necesară a contului său cu fonduri băne'ti. l trebuie să asiure menţinerea solduluicreditor al contului său. anca este ţinută să eecute ordinele titularului numai în limitele disponibilului din contul acestuia.anca nu $a eecuta asemenea ordine în ca!ul lipsei sau insuficienţei acoperirii necesare a contului, cu ecepţia ca!ului în care banca 'i titularul contului înceie un contract de credit în cont curent, în $irtutea căruia, la dispo!iţia clientului este pusă o limităde credit, care îi $a permite acestuia să utili!e!e, în ca!ul soldului debitor al contului său, fonduri suplimentare în funcţie denecesităţile sale (art. 1#3 CC RM).

TEMA: CONTRACTUL DE FRANC?ISIN@De#ini ia i caracterele juridice ale contractuluiț ș+otri$it art.l al 9eii cu pri$ire la francisin nr.1335:1;, #ranc)i"in$ul repre!intă un sistem de raporturi contractuale între

întreprinderi în care partea denumită franciser acordă părţii denumite francisee dreptul de a produce 'i:sau a comerciali!aanumite produse (mărfuri), de a presta anumite ser$icii în numele 'i cu marca franciserului, precum dreptul de a beneficia deasistenţă tenică 'i orani!atorică a acestuia.

+otri$it art. 11;1 CC RM, prin contract de #ranc)i"in$, care este unul cu eecutare succesi$ă în timp, o parte (franciser) 'icealaltă parte (francisee) întreprinderi autonome se obliă reciproc să promo$e!e comerciali!area de bunuri 'i ser$icii prinefectuarea, de către fiecare din ele, a unor prestaţii specifice.

+otri$it alin.(l) art. al 9eii nr. 1335:1;, #ranc)i"in$ul oate #i de dou! #orme:1) francisinul corporati$= pre$ede participarea părţii denumite franc'isee la întreul ciclul de producţie al franciserului 'i

"e caracteri1ea1! rin: contracte permanente între franciser 'i francsee? scimb permanent de informaţii? relementare detaliată a acti$ităţii 'i rad înalt de responsabilitate a părţii denumite francisee (art. alin.(#) al 9eii nr.1335:1;).

2) francisinul comercial= pre$ede comerciali!area de producţie finită (mărfuri) sau prestarea de ser$icii de către francisee'i "e caracteri1ea1! rin:

speciali!area înustă a părţii denumite francisee în comerciali!area unui anumit tip de produse (mărfuri) sau în prestarea

unui anumit tip de ser$icii? plata rede$enţei către franciser din $olumul total de $Dn!ări? riscul părţii denumite franciser leat de comerciali!area de produse (mărfuri) sau de prestarea de ser$icii? radul scă!ut de relementare a obliaţiilor părţii denumite francisee (alin.(3) art. al 9eii nr. 1335:1;).

Caracterele juridice ale contractului de #ranc)i"in$: e"te unul con"en"ual = contractul de francisin se consideră înceiat din momentul cDnd părţile 'iau manifestat acordul

de $oinţă reciproc asupra tuturor clau!elor esenţiale? "inala$matic = se manifestă prin obliaţiile reciproce, astfel încDt obliaţia fiecăruia este corelati$ă obliaţiei celeilalte părţi

(art.11;1 CC RM)? cu titlu onero" = prin contractul de francisin, o parte (franciser) se obliă, în scimbul unei rede$en e, săi acordeț

celeilalte păr i (franciseeul) dreptul de a $inde bunuri sau a presta ser$icii determinate?ț cu e%ecutare "ucce"i*! = se manifestă prin acţiunile po!iti$e care continuă pe toată durata de timp a contractului.

Elementele contractului/!r&ile contractului de #ranc)i"in$suntfranciser 'i francisee. +otri$it art.# al 9eii nr.1335:1;, franc'iser poate fi

întreprinderea producătoare, reputată pe o anumită piaţă, care dispune de marcă proprie 'i care a înceiat contract de francisincu o altă întreprindere.

Franc)i"er oate #i o er"oan! #i1ic! "au juridic!: din RM, care a înceiat contract de francisin cu o întreprindere autotonă sau străină? din altă ţară, care a înceiat contract de francisin cu o întreprindere autotonă./entru #ranc)i"er e%i"t! .i alte condi&ii de ordin $eneral, .i anume:

−să fie înreistrată în una din normele orani!aţional6uridice al antreprenoriatului?− să deţină licenţa pentru practicare unei astfel de acti$ităţi, dacă leea o cere.+otri$it art.3 al 9eii nr.1335:1;, franc'isee este întreprinderea care a înceiat contract de francisin sau care sa creat în

urma înceierii unui astfel de contract. Franc)i"ee oate #i o er"oan! #i1ic! "au juridic!:

din RM, care a înceiat contract de francisin cu o întreprindere autotonă sau străină? din altă ţară, care a înceiat contract de francisin cu o întreprindere autotonă.O'iectul contractului de #ranc)i"in$ îl formea!ă compleitatea de drepturi eclusi$e formea!ă obiectul proprietăţii

intelectuale. "ceastă compleitate include împuterniciri referitoare la procesul de producţie a in$enţiilor, folosirea mărcii


19/25

comerciale, semnul de deser$ire a firmei franciserului. biecte ale contractului sunt producerea 'i:sau comerciali!area produselor (mărfurilor), prestarea unor ser$icii care corespund standardelor 'i cerinţelor faţă de calitate stabilite de franciser.

Contractul de francisin poate fi aplicat în toate ramurile economiei naţionale, cu ecepţia celor inter!ise de lee 'i în toatetipurile de antreprenoriat (art. 5 al 9eii nr.1335:1;).

O articularitate #oarte imortant! a contactului de #ranc)i"in$se referă la #orma .i con&inutul contractului. +otri$itart.11;# CC RM, contractul de francisin se înceie "n scris sub sancţiunea nulităţii.

Contractul de francisin trebuie să fie înceiat pe un termen determinat sau nedeterminat, con$enit de părţi 'i inclus încontract 'i ca una din condiţii.


20/25

acordarea spri6inului tenic 'i consultati$ permanent francisee, inclusi$ spri6inul în instruirea 'i perfecţionarea salariaţilor? asiurarea înreistrării contractului de francisin, dacă contractul nu pre$ede altfel? controlul calităţii mărfurilor produse, ser$iciilor prestate, lucrărilor eecutate.+otri$it art. 11;3 CC RM, franciserul este obliat să pună la dispo!iţia franciseeului o totalitate de bunuri incorporale, de

drepturi, mărci de producţie, de modele, aran6amente, decoraţii, de concepte asupra apro$i!ionării, desfacerii 'i orani!ării, precum 'i alte date sau cuno'tinţe utile promo$ării $în!ărilor.

/ranciserul este obliat, în plus, să prote6e!e proramul comun de prestare a francisei împotri$a inter$enţiilor unor terţi, săl perfecţione!e pe parcurs 'i să spri6ine franciseeul în acti$itatea acestuia prin îndrumare, informare 'i perfecţionare profesională.

O'li$a&iile de 'a1! ale #ranc)i"eeului "unt urm!toarele: acitarea plăţilor în cuantumul, termenelor 'i formei stipulate în contract? folosirea numelui, mărcii, desemnării comerciale etc. ale franciserului în propria acti$itate în modul stabilit de contract? asiurarea corespunderii calităţii produselor fabricate, lucrărilor eecutate, ser$iciilor prestate, calităţii mărfurilor, lucrărilor,

ser$iciilor fabricate, eecutate nemi6locit de francisee? respectarea instrucţiunilor 'i indicaţiilor franciserului? prestarea cumpărătorilor (clienţilor) ser$iciilor suplimentare, de care ei ar putea beneficia procurDnd, comandDnd mărfurile

(lucrările, ser$iciile) nemi6locit de la franciser? să păstre!e în taină secretele de producere ale franciserului, precum 'i alte informaţii comerciale, confidenţiale primite de la

el? la epirarea contractului sau la re!ilierea lui, să întrerupă acti$itatea de întreprin!ător.+otri$it art. 11;& CC RM,franciseeul este obliat să plătească o sumă de bani a cărei mărime se calculea!ă, în principiu, ca o

fracţiune din $olumul de $în!ări care să corespundă cu contribuţia proramului de prestare a francisei la $olumul de $în!ări. lmai este obliat să utili!e!e proramul de prestare a francisei în mod acti$ 'i cu dilienţa unui bun întreprin!ător, precum 'i să procure bunuri 'i ser$icii prin franciser sau prin intermediul unei persoane desemnate de acesta dacă măsura respecti$ă areleătură nemi6locită cu scopul contractului.

%n conformitate cu alin.(l) art.10 al 9eii nr.1335:1;, la epirarea contractului de francisin, dacă clau!ele lui nu au fostîncălcate, partea denumită francisee are dreptul preferenţial de prelunire a contractului. %n acest ca!, clau!ele contractului pot fimodificate conform înţeleerii dintre părţi.

+otri$it art. 11;; CC RM, părţile sunt obliate la o concurenţă loială 'i după încetarea contractului. %n acest cadru, se poateimpune franciseeului pe plan local interdicţie de concurenţă, care însă nu poate depă'i un an.


21/25

Elementele contractului de intermediere/!r&ile contractului de intermediere sunt clientul 'i intermediarul. ntermediarul este partea care se obliă să ăsească un

cocontractant pentru clientul său la înceierea unui contract, iar clientul este partea beneficiară a acti$ităţii prestate de cătreintermediar.

%n raporturile dintre intermediar 'i părţile puse în leătură (client 'i terţul ce este identificat de intermediar), intermediarulacţionea!ă independent, între acesta 'i părţile intermediate neeistDnd o relaţie de subordonare, contractul de intermedieredeo"e'indu"e a"t#el de contractul de mandat .i contractul de comi"ion. -ntermediarul este, de reulă, un profesionist, al cărui

obiect de acti$itate trebuie să aibă în $edere punerea în leătură a persoanelor care doresc să înceie o anumită cateorie decontracte 'i care trebuie să fie autori!at pentru desfă'urarea unei astfel de acti$ităţi.Calitatea părţilor contractante în contractul de intermediere presupune pre$ederile enerale referitoare la capacitatea

persoanelor de a înceia acte 6uridice.O'iectul contractului de intermediere este repre!entat de operaţiunea 6uridică de intermediere, adică întreprinderea tuturor

acţiunilor pentru a înceia contractele solicitate de client. 2ub aspectul naturii obliaţionale a acti$ităţii de intermediere, obligaţiaasumată de către intermediar este aceea de a pune în leătură cealaltă parte din contractul de intermediere, clientul, cu un terţ în$ederea înceierii unui contract. Aa'terea unor raporturi 6uridice obliaţionale, stabilite printrun contract între două părţi (de e.,dreptul intermediarului la remuneraţie), dă na'tere unor raporturi obliaţionale străine, în care doar una dintre părţile contractuluiiniţial, clientul, se obliă din nou, în faţa unui terţ.

Unele dintre ac&iunile care #ormea1! o'iectul contractului "unt:− identificarea terţilor care urmea!ă a fi potenţialii contractanţi ai clientului,− pre!entarea ofertei de a contracta,− pre!entarea bunurilor 'i ser$iciilor care se comerceli!ea!ă etc.


22/25

Con inutul contractului de intermedierețContractul de intermediere presupune obliaţii reciproce ale părţilor. "tDt clientul cDt 'i intermediarul au dreptul de a stabili în

contract drepturile i oblia iile lor, conducDnduse de normele leale eistente.


23/25

care eecutarea contractului nu putea fi reali!ată.


24/25

dreptul intermediarului la remuneraţie. "ceasta datorită faptului că se $a lua în consideraţie că împrumutul nu a fost obiectulcontractului de intermediere.

altă re$ul!imerati*!este pre$ă!ută în alin.(#) art. 11* CC RM, conform căreia intermediarul împrumutului nu poatecon$eni, în afara remunera iei pre$ă!ute la alin.(1)(clientul este obliat la remunerarea intermediarului doar dacă, în urmațintermedierii ori a indicaţiei acestuia, clientului i se acordă împrumut), asupra $reunei retribuţii în bani pentru prestaţiile făcute înleătură cu intermedierea sau cu indicarea oca!iei de înciriere a unui contract de împrumut.

+entru acţiunile efectuate de intermediar, se acită o sumă de bani raportată procentual la $aloarea împrumutului. 2tabilireaunor alte sume pentru ser$iciile menţionate este inter!isă de lee.

Intermedierea comercial!Conform alin.(l) art.110 CC RM, este titular de drepturi 'i obliaţii de intermediar comercial persoana care desfă'oarăacti$itate profesională pentru alte persoane, fără împuterniciri permanente în ba!ă de contract, de intermediere a contractelor deaci!iţionare sau $Dn!are de bunuri sau de titluri de $aloare, de asiurări, de operaţiuni bancare, de transport de bunuri, deînciriere de bunuri ale circuitului comercial.

2pre deo"e'irede alte acti$ităţi de intermediere enerală, această acti$itate a intermediarului comercial este una profesională 'ioferă anumite împuterniciri acestuia datorită calităţii 6uridice.


25/25

Conform pre$ederilor art. 11 CC RM, dacă între părţi nu eistă un acord pri$ind plata remuneraţiei intermediaruluicomercial, fiecare dintre părţi $a fi obliată, în absenţa unor u!anţe locale care ar stipula altce$a, să acite 6umătate din sumaremuneraţiei.

O o'li$a&ie "eci#ic! a intermediarului comercial este ţinerea unui reistru de e$idenţă în care se înscrie !ilnic toate acteleînceiate. %nreistrările se fac în ordine cronoloică, iar intermediarul semnea!ă pentru fiecare înreistrare efectuată.

-ntermediarul comercial este obliat să pre!inte, la cererea părţilor, etrase din reistru, pe care le semnea!ă. trasele $or cuprinde toate datele rele$ante pentru actele intermediate de el.

Documents

Drept Civil Test.doc1