26.09.2014

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI

25 – 26 septembrie 2014

CUPRINS

6PRESA CENTRALĂ

6Teme similare

6Reguli mai stricte pe lacul Snagov

7Teme de mediu

7"Radarul pădurilor": Oricine va putea cere verificarea legalităţii unui transport de lemn, apelând 112 – VIDEO

9Comisia pentru mediu a avizat Codul Silvic, criticat ca permite defrisarile ilegale

10Despre sinuciderea programata a padurii mute

10ONU cere liderilor lumii masuri concrete privind schimbarile climatice

12PRESA LOCALĂ

12ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

12Teme ABA

12MARAMUREȘ: Directorul interimar al SGA a fost suspendat din funcție după inundațiile de săptămâna trecută

12Bani din fondul de rezerva al Guvernului pentru un drum din Bistra

14La MHC se va produce energie electrică. Nu vom avea un “lac ecologic”, spune Creţu

16SURSE - Directorul de la Sistemul de Gospodarire a Apelor Maramures a fost demis

16MARAMURES: Zboruri de recunoastere cu elicopterul deasupra zonelor cu risc de inundatii

17Zboruri de recunoastere deasupra zonelor cu risc la inundatii din Maramures

18Bani din fondul de rezerva al Guvernului pentru un drum din Bistra

19BISTRA - Guvernul promite bani în Maramureş pentru lucrarile de consolidare pe DJ185C

20Teme similare

20Vușcan despre telenovela hidrocentralei Tarnița: “e clar, nu mai poate fi întoarsă din drum”

21Apa de la robinete nu este potabilă

22Teme de mediu

22Modificările Codului silvic nemulțumește opoziția și pe... americani

23Cum se colectează gunoaiele selectiv în Bistrița cu „Dorel în acțiune”

25ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA-LITORAL

25Teme ABA

25Plaje de pe litoralul românesc, mai late cu 60 de metri din 2015

26Coasta de sud a Mării Negre, reabilitată

27Gunoaiele au înlocuit turiștii pe plajele din Mamaia

28Teme similare

28După trei luni

28Drumurile distruse de inundații, reparate cu bani de la Guvern

29Parc cu fonduri europene

29Proiect spectaculos la Ovidiu: se transformă faleza lacului

29Primarul din Comana nu vede utilitatea canalizării la țară?

30Pentru unii furtună, pentru alţii timp frumos!

31ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

31Teme ABA

31Lacurile Bacaului (I) Barajele sunt facute sa fie colmatate

33Primaria Gârleni va face bani din compost

34Teme similare

34Guvernul trimite bani la 50 de primării din judeţ

36Cei şase milioane lei pentru refacerea infrastructurii distruse de intemperii au fost împărţiţi pe localităţi

39Inundaţiile, anunţate din goarna primăriei

40Hidrocentrala Roman, o promisiune devenită certitudine

43Romanul are microhidrocentrală pe râul Moldova

43Teme de mediu

43Patru oferte pentru depozitul de gunoi de la Girov

44Patru firme din Bucuresti se bat pe gunoaiele nemtenilor

45Arie protejată din Suraia, în pericol de a deveni rampă de gunoi

46ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA

46Teme ABA

46Politicienii cu lacune ne lasă fără regiune

49Teme de mediu

49Muscelul, aproape despădurit!

51Cine protejează firma cu otrăvuri?

52ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

52Teme ABA

52Prefectura Dolj: Guvernul a aprobat sumele pentru refacerea infrastructurii distruse de inundații

533.220 mii lei pentru refacerea infrastructurii locale

5415 comune doljene spală urmele inundațiilor cu un milion de dolari

57Guvernul a aprobat sumele pentru refacerea infrastructurii distruse de inundaţii

58Teme similare

58Staţia de epurare a intrat în probe

59ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

60Teme ABA

60Podurile de pe Zizinului şi Lungă vor intra în reparaţii abia de anul viitor Demararea procedurilor de licitaţie a fost blocată mai multe luni de o barieră birocratică

61Liviu Dragnea condamnă Mănăstirea Frăsinei… la izolare

63Teme similare

63Căsătorie de 500 mii lei!?

64Comuna Muereasca ar putea pierde 5,4 mld din cauza CJ Vâlcea

65Verde la… Casa Verde

65S-a reluat sesiunea de finanțare întreruptă în 2011

66Teme de mediu

66Doina Pană: Sistemul informatic de monitorizare a lemnului ar trebui să fie infailibil

67Soluție pentru ecologizarea haldelor de steril de la CET și ecologizarea rampei de gunoi

68Situaţie temporară

68Răni prea mari pentru salvarea pădurii

69„COPIII TREBUIE SCOȘI ÎN NATURĂ”

72Doi barbati din Balcesti au taiat lemne din padure dupa bunul plac

73Sanctionati pentru nereguli in avizele de transport material lemnos

73ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

73Teme similare

73Jimbolia scapă de pericolul inundaţiilor

74Pregătește-ți mănușile, umflă-ți barca și vino să cureți Bega. Începe o nouă ediție a campaniei “Let’s Do It!”, în județul Timiș

75Teme de mediu

75Prima zăpadă din Masivul Parâng

75Imagine dezolantă la Rudăria: unicul complex mulinologic din Europa este la pământ!

76ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

76Teme similare

76Patru proiecte, în aşteparea soluţionării la Aquaserv

78În întârziere

79Aquaserv depăşeşte perioada de eligibilitate

80Teme de mediu

80„Bătălia reciclării“. ECO-SAL a ridicat ștacheta

82“Let's Do It!” Hunedorenii, chemați să strângă gunoaiele din Pădurea Chizid

82Incendiu la Termocentrala Mintia. Pompierii au desfășurat un exercițiu de stingere a unui incendiu izbucnit la depozitul de hidrazină

83CJ Alba și ”Salubris” pregătesc depozitul de gunoi de la Galda de Jos pentru 2015. Contracte cu doi operatori privați și masini de transport pentru deșeuri

84Material lemnos transportat ilegal, confiscat de poliţiştii din Arieşeni

85Zeci de elevi deveni de la „Transilvania” au pregătit terenul pentru „Ziua Recoltei”

86Elevii de la CT „Transilvania” au curăţat zona în care se va desfăşura Ziua Recoltei

PRESA CENTRALĂTeme similareReguli mai stricte pe lacul Snagov

Se schimba regulile pe Lacul Snagov. Mai exact, in Aria naturala protejata lacul Snagov nu va mai putea intra chiar oricine doreste, cu orice fel de ambarcatiune. Noul regulament, propus de custodele ariei protejate, trebuie aprobat si de ministerul Mediului. Atunci cand va fi aplicat, filmarile profesionale pe lac vor fi platite si cine vrea sa tranziteze zona cu barca trebuie sa achite o taxa. Un lucru e sigur, insa, skijeturile nu vor mai avea ce cauta cel putin pe o portiune a lacului. /Antena 3, http://videonews.antena3.ro/video/romania/reguli-mai-stricte-pe-lacul-snagov-yRMM6EScbrk.html

/Gandulo.re, http://Gandul.re/reguli-si-taxe-noi-in-aria-naturala-protejata-lacul-snagov/

Teme de mediu"Radarul pădurilor": Oricine va putea cere verificarea legalităţii unui transport de lemn, apelând 112 – VIDEO

Oricine va putea cere verificarea legalităţii unui transport de lemn, apelând 112 şi indicând numărul maşinii, după 8 octombrie, când va fi lansat sistemul de control pentru prevenirea tăierilor ilegale, cunoscut ca "Radarul pădurilor", a declarat vineri ministrul Apelor şi Pădurilor, Doina Pană.

Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură a prezentat, într-o conferinţă de presă, modul în care va funcţiona sistemul pentru prevenirea tăierilor ilegale de copaci, instituit printr-o hotătâre de Guvern adoptată în 4 iunie şi care va fi implementat din 8 octombrie. Sistemul, popularizat sub numele de "Radarul pădurilor", este promovat într-un material video lansat de Departamentul pentru Ape şi Păduri, pentru sensibilizarea oamenilor privind problema defrişărilor. Odată cu implementarea sistemului, orice cetăţean va putea face sesizări la numărul 112 privind transporturile de lemn care ar putea proveni din tăieri ilegale. "Radarul pădurilor" este un sistem informatic care permite monitorizarea traseului lemnului de la plecarea din pădure şi până devine mobilă sau iese din ţară, în timp real, se arată într-un comunicat al departamentului. Prin Hotărârea de Guvern nr. 470/2014 s-a stabilit că, începând cu data de 8 octombrie 2014, toate transporturile de lemn, cu excepţia lemnului "pentru foc", în volum de până la trei metri cubi, transportat cu atelaje, să se facă obligatoriu folosind acest sistem informatic. Astfel, la fiecare transport de lemn, lucrătorul silvic sau firma care a cumpărat lemnul respectiv trebuie să înscrie în sistemul informatic SUMAL, pe care îl accesează de pe smartphone. Datele de pe avizul de însoţire a transportului vor fi verificate de sistem şi, dacă sunt corecte (avizul a fost procurat legal, cantitatea respectivă de lemn a fost recoltată legal), sistemul va emite un cod unic, care trebuie înscris în avizul de însoţire. În cazul în care datele înscrise pe aviz nu sunt corecte, aplicaţia nu generează codul unic şi serverul central emite un mesaj de avertizare pentru utilizator şi o alertă către organele de control. Odată plecat din pădure, în cazul unui control, transportatorul trebuie să prezinte avizul cu cod unic. Legalitatea transportului se poate verifica şi fără oprirea maşinii, căutând datele avizului în sistemul informatic după numărul de înmatriculare. Când ajunge la destinaţie, lemnul nu poate fi recepţionat până când cei din depozit nu verifică în sistemul informatic corectitudinea codului unic. Oriunde pleacă mai departe lemnul, la un alt depozit, la fabrică sau la vamă, trebuie făcută aceeaşi verificare. Toate depozitele de lemn trebuie amplasate obligatoriu în zone cu semnal.

Potrivit Doinei Pană, în acest fel, în afara transportului cu atelaje al lemnului de foc, în cantităţi de până la trei metri cubi, care reprezintă sub unu la sută din cantitatea recoltată, totul va fi monitorizat. De controlul transporturilor de lemn se vor ocupa poliţişti, angajaţi ai inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare şi vameşi, dar şi cetăţenii sunt încurajaţi să facă sesizări sau să ceară verificarea unui transport, apelând 112 şi indicând numărul maşinii de transport.

"În judeţele în care am implementat deja sistemul s-a văzut că a scăzut circulaţia de masă lemnoasă pe şosele. S-au legat de tot felul de lucruri, că le este greu să mute depozitele, care trebuie să fie în zone cu semnal. Disperarea este atât de mare, încât se vede că au conştientizat că s-a terminat. Mai este nevoie de al doilea pilon - Codul silvic, pe care trebuie să îl adopte Parlamentul", a declarat Doina Pană. Ministrul delegat pentru Ape şi Păduri declara, într-un interviu acordat MEDIAFAX la sfârşitul lunii martie, că este foarte aproape de lansarea unui sistem pentru combaterea furtului de lemn, care să limiteze cât mai mult factorul uman şi posibilitatea corupţiei în gestionarea acestei probleme. Ea a comparat acest sistem cu sistemul radar care împiedică poliţistul "să se preteze la o înţelegere", pentru că rămâne înregistrată viteza cu care circula şoferul oprit. /Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/radarul-padurilor-oricine-va-putea-cere-verificarea-legalitatii-unui-transport-de-lemn-apeland-112-video-13351623

Comisia pentru mediu a avizat Codul Silvic, criticat ca permite defrisarile ilegale

Doina Pana a fost intrebata, dupa ce a participat la discutiile din comisie, despre faptul ca reprezentantii Camerei de Comert americane cred ca noul Cod Silvic ar putea crea conditiile pentru defrisari ilegale. Probabil ca au citit niste declaratii ale unor personaje din spatiul public, care nu sunt reale. Deci, realmente nu sunt vorbe goale cand spun ca noul proiect de Cod silvic este al doilea pilon care sprijina Hotararea de Guvern care intra in 8 octombrie in vigoare si conform careia niciun transport de lemn nu mai poate pleca din padure fara sa fie supravegheat in timp real printr-un sistem informatic. Deci, terminam cu defrisarile. E un cod foarte benefic, nu e ceva pe nepusa masa, nu e ceva electoral, e ceva ce s-a dezbatut doi ani de zile, dar doar pe motiv ca a fost o zi fatidica si fiind lege organica i-au lipsit cinci voturi in primavara, a fost reluat de 127 de parlamentari, a explicat Pana. Prevederile din proiectul de modificare si completare a Codului Silvic nu asigura o securitate reala si sustenabila a fondului forestier si ar putea avea efecte dezastruoase pe termen mediu si lung asupra fondului forestier, a economiei si a echilibrului ecologic, a avertizat AmCham. Am luat act cu surprindere de noul proiect pentru modificarea si completarea Legii nr. 46/2008 - Codul Silvic, adoptat de Senatul Romaniei in sedinta din 17 septembrie 2014 si inaintat Camerei Deputatilor, camera decizionala, in procedura de urgenta. Modificarile propuse prin acest proiect nu sunt menite nici pe departe sa rezolve problema dramatica a defrisarilor si retrocedarilor ilegale, asa cum au fost prezentate de Curtea de Conturi a Romaniei in anul 2013 in Raportul de audit privind Situatia patrimoniala a fondului forestier din Romania, in perioada 1990 - 2012, se arata intr-un comunicat al Camerei de Comert Americana in Romania (AmCham), una dintre cele mai puternice organizatii de investitori din Romania. Mai mult pe Mediafax. /Realitatea, http://www.realitatea.net/comisia-pentru-mediu-a-avizat-codul-silvic-criticat-ca-permite-defrisarile-ilegale_1532282.html

/InfoLegal, http://www.infolegal.ro/comisia-de-mediu-a-camerei-deputatilor-a-avizat-favorabil-proiectul-codului-silvic/2014/09/24/

Despre sinuciderea programata a padurii mute

Bataliile politice ale momentului lasa in umbra un proiect de lege dorit de multi, dar sabotat de initiati. Este vorba de noul Cod silvic. Amendamentele aduse in vara vechiului proiect au ca scop pastrarea actualei legislatii, norma care convine de minune rechinilor de padure. Altfel spus, initiativa a 38 de deputati PSD din vara tocmai trecuta prin care se propunea, nici mai mult nici mai putin, constructiile asa zis turistice in inima padurilor a fost o capcana. Jocul la cacealma nu a fost inventat de deputatul PSD Catalin Radulescu, zis Berlusconi de Pitesti, dar a fost pus in practica de acesta atunci a propus o serie de amendamente la Codul Silvic, potrivit caruia, padurile vor putea fi incluse in intravilan cu destinatie turistica. Vorba domniei sale, nimeni nu-i nebun sa taie toata padurea.

Corect. Nimeni nu-i nebun sa taie si sa construiasca unde este imposibil de construit din cauza terenului accidentat. insa, penalul Berlusconi de Romnia nu duce lipsa de inspiratie: propune imposibilul si lumea care, inevitabil, include colegii parlamentari, se revolta si voteaza impotriva. Iaca asa, o lege expirata care-i convine de minune ramne in vigoare cteva luni, fix ct sa-si aranjeze ultimele afaceri. /Evz, http://www.evz.ro/despre-sinuciderea-programata-a-padurii-mute.html

ONU cere liderilor lumii masuri concrete privind schimbarile climatice

Peste 120 de lideri, sefi de stat si de guvern, se reunesc marti seara, la New York, in cadrul summitului pe probleme climatice, organizat de Natiunile Unite. Romania este reprezentata la Climate Summit de Ministrul Mediului, Attila Korodi.

Climate Summit 2014ONU cere comunitatii internationale sa convina asupra unor masuri concrete de interventie, mai ales ca anul viitor se doreste obtinerea unui acord global, de durata, in domeniu. Ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Attila KORODI, conduce delegatia Romaniei la lucrarile Summit-ului Natiunilor Unite privind schimbarile climatice, programate in data de 23 septembrie 2014, in Statele Unite ale Americii, New York. Summit-ul reuneste delegatii din peste 150 de tari si se va bucura de prezenta a peste 120 de sefi de stat si de Guvern, la care se adauga ministri, dar si reprezentanti ai mediului de afaceri si ai societatii civile. Reuniunea va fi deschisa oficial de Presedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama.

Agenda reuniunii include sesiuni plenare dedicate tarilor participante, in care sefii delegatiilor nationale vor prezenta actiunile intreprinse pentru combaterea fenomenului schimbarilor climatice, alaturi de sesiuni in care vor fi cooptati reprezentanti ai mediului de business, societatii civile si ai autoritatilor locale din marile orase ale lumii. Attila KORODI, ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice si Vicepresedinte al Adunarii ONU de Mediu, va sustine o interventie in cadrul sectiunii dedicate ministrilor, programata pentru ora 17:00, ora locala (10:00, ora Romaniei), in care va prezenta rezultatele strategiilor si politicilor nationale de combatere a efectelor schimbarilor climatice in Romania. Dincolo de evaluarea progreselor fiecarui stat in parte si a schimbului de opinii multilateral, miza Summit-ului consta in mobilizarea natiunilor pentru definirea noului Acord Global privind schimbarile climatice, care se doreste a fi adoptat anul viitor, la Paris. Din aceasta perspectiva, summit-ul urmareste sa obtina sprijinul politic al natiunilor, pentru ca noul acord sa fie unul cat mai ambitios, care sa puna bazele actiunii ferme pentru limitarea cresterii temperaturii globale, pana in anul 2050, la maximum 2 grade Celsius, declara Attila KORODI, ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice. Lucrarile summit-ului se vor incheia cu un document de concluzii, care va trece in revista rezultatele reuniunii la nivel mondial. /Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/onu-cere-liderilor-lumii-masuri-concrete-privind-schimbarile-climatice/

/Green – Report, http://www.green-report.ro/summit-ul-pe-clima-120-de-lideri-mondiali-au-cerut-stoparea-incalzirii-globale/

PRESA LOCALĂADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

Teme ABAMARAMUREȘ: Directorul interimar al SGA a fost suspendat din funcție după inundațiile de săptămâna trecută

Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureș a rămas fără conducere. Nemulțumiți de felul în care a gestionat situația în timpul inundațiilor petrecute la finele săptămânii trecute în județ, reprezentanții Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa l-au demis pe directorul interimar Ioan Podar. Suspendarea din funcție a lui Ioan Podar, cel care asigura interimatul Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş, vine ca urmare a modului în care acesta a acționat în timpul inundațiilor. „Directorul Ioan Podar este suspendat din funcţie pentru nerespectarea fluxului informaţional al Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa şi pentru faptul că nu s-a deplasat la locul producerii fenomenelor hidrometeorologice periculoase, care au avut loc în data de 21 septembrie 2014, ca urmare a precipitaţiilor abundente înregistrate în judeţul Maramureş”. La nivelul Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa s-a constituit o comisie de cercetare disciplinară, care va investiga nerespectarea responsabilităţilor aferente funcţiei. Ioan Podar a detinut sefia institutiei cu titlu interimar din 2013 , cand fostul sef, Gratian Taloș a fost, de asemenea, demis din funcție. /Maramedia, http://maramedia.ro/maramure-directorul-interimar-al-sga-a-fost-suspendat-din-func-ie-dupa-inunda-iile-de-saptamana-trecuta

/Newsskeeper, https://newskeeper.ro/articol?id=0D9170754F33BF4F363AFBC4A4061247&data=2014-09-24

Bani din fondul de rezerva al Guvernului pentru un drum din Bistra

Ca urmare a demersurilor facute de presedintele Consiliului

Judetean Maramures, Zamfir Ciceu, pe langa Guvernul Romaniei, o importanta suma din fondul de rezerva a fost alocata pentru Maramures. Prin „Hotararea Guvernului Romaniei nr. 805 din 17 septembrie, publicata in Monitorul Oficial din 23 septembrie, referitoare la alocarea unei sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului Romaniei, prevazut in bugetul de stat pe anul 2014, pentru unele unitati administrativ-teritoriale, in vederea inlaturarii calamitatilor naturale produse de inundatii”, comuna Bistra va primi banii necesari reabilitarii unei suprafete de drum in lungime de aproximativ 100 metri, care a fost puternic afectata de inundatii.

Suma alocata in urma solicitarii Consiliului Judetean Maramures este de 2.051 mii lei si este destinata „Refacerii DJ 185 km 49+400 – km 49+500, in localitatea Bistra”. „Solicitarea noastra a fost trimisa cu putine zile in urma si suntem bucurosi ca azi am primit un raspuns favorabil. Pentru locuitorii din comuna Bistra, extrem de afectati de inundatiile din perioada decembrie 2010 – august 2012, reabilitarea acestei suprafete de drum este vitala. Aceasta pentru ca drumul DJ185, pe o lungime de peste 100 de metri a fost in mare parte distrus, acesta fiind singura cale de acces auto spre localitatea Valea Viseului.Circulatia s-a desfasurat foarte greu, pe un singur sens iar eroziunea de mal a avansat foarte mult, fiind in pericol si calea ferata Salva-Sighetu Marmatiei. Vestea ne bucura foarte tare. De aceea, imi permit ca, in numele locuitorilor judetului Maramures si in special al celor din comuna Bistra, dar si al meu personal, sa multumesc Guvernului Romaniei, pentru alocarea acestor fonduri”, afirma presedintele Zamfir Ciceu.Lucrarile care urmeaza a se efectua, in zona afectata de viitura, vor inlatura pericolul ca localitatea Valea Viseului sa ramana izolata. /ZiarMM, http://www.ziarmm.ro/bani-din-fondul-de-rezerva-al-guvernului-pentru-un-drum-din-bistra/

/Glasul Maramuresului, http://www.glasul.ro/main.php?show=17&lang=ro&name=#Bani_pentru_lucrarile_de_consolidare_a_DJ_185C

/Vocea Transilvaniei, http://www.voceatransilvaniei.ro/izolarea-unei-localitati-din-maramures-depinde-de-banii-guvernului/

La MHC se va produce energie electrică. Nu vom avea un “lac ecologic”, spune Creţu

Nu vă bucuraţi prea tare chiar dacă vedeţi utilajele lucrând la Baza MHC. Nu vor face un lac ecologic şi de agrement, ci unul “tranzitoriu” care se va umple noaptea şi se va goli ziua ca să producă energie electrică. Firma din Braşov care l-a concesionat nu e interesată nici de natură, nici de turism.

Primarul Ovidiu Creţu a fost întrebat, într-o emisiune la Radio Transilvania, despre ce se întâmplă cu Baza MHC. “MHC e prescurtarea de la microhidrocentrală. Cea de acolo care are cinci turbine mici din care funcţiona doar una fiindcă nu era apă suficientă, lacul fiind colmatat. Am discutat cu administratorii firmei din Braşov care au spus că doresc să decolmateze lacul, lucru de care s-au bucurat mai ales ecologiştii, dar asta nu înseamnă că acolo va exista un lac. Firma din Braşov e producătoare de energie electrică şi se ştie că energia e scumpă ziua şi ieftină noaptea. Se ştie şi că debitul râului Bistriţa nu acoperă funcţionarea celor cinci turbine, aşa că firma va lucra în regim tranzitoriu: noaptea lacul se va umple cu apă, turbinele vor fi oprite, iar dimineaţa când consumul în unităţile economice, dar nu numai, este foarte mare, ei vor porni toate cele cinci turbine. Până seara, lacul se va goli. Lacul cu un astfel de regim tranzitoriu nu este nici pe departe ecologic. Vă pot spune că mult mai ecologic era lacul înainte, o mlaştină. Ceea ce exista acolo, o zonă sălbăticită, nu era în regulă, şi s-a văzut că nu există posibilitatea transformării lacului într-o bază de agrement aşa cum a fost concepută iniţial. Baza de agrement care s-a dezvoltat lângă nu foloseşte absolut deloc lacul acela. S-a amenajat o altă piscină aşa încât cei care doresc să se poată relaxa în zona respectivă”, a spus Ovidiu Creţu.

Purtătorul de cuvânt al Partidului Ecologist Român (PER) Bistriţa-Năsăud, Marius Rus, scria, într-o postare pe contul său de Facebook, că firma braşoveană Marub SA a cumpărat lacul de agrement al MHC, acesta urmând să fie decolmatat pentru producerea de electricitate, dar şi pentru a putea fi folosit cu scop de agrement şi pescuit sportiv.

“Pentru început, compania va decolmata lacul pe o suprafaţă de şapte hectare. Perioada de excecuţie se va derula pe 3-4 luni. În perioada următoare va moderniza prizele de apă”, scrie Marius Rus care s-a întâlnit cu noul proprietar, Iorgu Ganea.

Potrivit unui articol scris tot de Marius Rus pe site-ul Pescuit şi Vânătoare TV, în anii 80, la intrarea râului Bistriţa în municipiu s-a construit un minibaraj şi un lac de acumulare, un aşa-zis bazin compensator, cu destinaţia construirii unei microhidrocentrale.

“Aceasta a funcţionat timp de 23 de ani. Lacul de agrement MHC, aşa cum e cunoscut, avea şi o destinaţie de agrement, fiind dotat la vremea respectivă şi hidrobiciclete şi bărcuţe. Nu in ultimul rând acest lac a fost populat cu peşte din specia crap şi caras. Odată cu trecerea timpului lacul s-a populat natural cu speciile de peşti ale râului Bistriţa respectiv clean, morunaş şi scobar. În timp, acest lac s-a colmatat, iar autorităţile abilitate, respectiv Societatea de Gospodarire a Apelor Bistriţa, în calitate de administrator, şi Hidroelectrica SA, în calitate de utilizator nu au efectuat nicio decolmatare. Din acest motiv, lacul a devenit poluatorul numărul unu al râului Bistriţa şi al râului Şieu, râu care, în 1958 a fost declarat cel mai populat cu peşte din Europa, conform statisticilor. Azi fauna piscicolă este decimată şi multe specii au dispărut. Datorită exploatării de către Hidroelectrica a acestui lac, prin colmatare, turbinele angrenează namolul depus dând o culoare cenuşie apei, o culoare a cimentului care, în opinia specialiştilor în acvacultură, pune în pericol viaţa acvatică şi fauna acestui râu”, scrie Marius Rus. La începutul anului 2012, asociaţiile de pescari, împreună cu ecologiştii şi ONG-urile de specialitate au demarat un protest de proporţii mărşăluind pe străzile municipiului Bistriţa şi cerând oprirea imediată a dezastrului ecologic. La data de 15 aug 2012 contractul de funcţionare al microhidrocentralei urma să se încheie prin ordinul ministrului mediului până la soluţionarea decolmatării şi intrarea în normalitate conform  standardelor europene. A mai trecut însă un an până când, iată, s-a găsit o soluţie. Profesorul Ioan Bâca, şef de lucrări la Facultatea de Geografia Turismului a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj, Extensia Bistriţa, este cel care a denumit locul “Delta urbană a Bistriţei, secată” şi a făcut mai multe fotografii pe care le puteţi vedea pe pagina sa de Facebook. /Timp online, http://www.timponline.ro/la-mhc-se-va-produce-energie-electrica-nu-vom-avea-un-lac-ecologic-spune-cretu/

SURSE - Directorul de la Sistemul de Gospodarire a Apelor Maramures a fost demis

Conducerea Administratiei Bazinale de Apa Somes-Tisa l-a demis pe Ioan Podar, directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures. Acestuia i s-a reprosat modul deplorabil in care institutia a actionat in timpul inundatiilor care au avut loc la sfarsitul acestei saptamani in judetul Maramures.

Ioan Podar a detinut sefia institutiei cu titlu de interimar. Acesta a preluat conducerea Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures in luna septembrie 2013 cand fostul sef, Gratian Talos, a fost demis. La fel ca si in cazul lui Gratian Talos, niciun oficial din institutia care se ocupa cu gospodarirea apelor nu a anuntat oficial demiterea din functie a lui Ioan Podar. Se pare ca reprezentantii acesteia uita de multe ori faptul ca institutia pe care o reprezinta este una publica. La sefia institutiei urmeaza sa fie numit un nou director. Acest lucru se va intampla fie prin numire directa de la conducerea Administratiei Bazinale de Apa Somes-Tisa, fie viitorul sef va fi numit politic, avand sprijinul Partidului Social Democrat Maramures. /EMaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/104779/SURSE-Directorul-de-la-Sistemul-de-Gospodarire-a-Apelor-Maramures-a-fost-demis-

/Ziare live, http://www.ziarelive.ro/stiri/surse-directorul-de-la-sistemul-de-gospodarire-a-apelor-maramures-a-fost-demis.html

MARAMURES: Zboruri de recunoastere cu elicopterul deasupra zonelor cu risc de inundatii

Autoritățile își iau măsuri de precauție: un elicopter al Unității Speciale de Aviație din Cluj efectuează, în aceste zile, zboruri de recunoaștere deasupra zonelor cu risc de inundații din Maramureș. Primul zbor de acest gen a avut loc ieri, iar la bord s-au aflat reprezentanți ai pompierilor, jandarmilor și ai Sistemului de Gospodărire a Apelor.Zborurile se desfășoară până mâine. Un elicopter al Unității Speciale de Aviație din Cluj-Napoca face zboruri de recunoaștere deasupra zonelor cu risc de inundații din Maramureș. Echipajul și aeronava vor efectua și zboruri de antrenament cu personalul Inspectoratului pentru Situații de Urgență, pentru exersarea procedurilor de intervenție aeropurtată, în cazul producerii unor situații de urgență în zone izolate sau greu accesibile pe căi terestre. La primul zbor de recunoaștere, la bord s -au aflat reprezentanți ai Prefecturii, șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență, Ioan Mureșan, inspectorul șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean, Petru Marcel Florișteanu, și un reprezentant al Sistemului de Gospodărire al Apelor Maramureș. La finele săptămânii trecute, ploile abundente căzute în Maramureș au creat serioase probleme localnicilor. Apa a acoperit mai multe străzi, iar câteva gospodării, beciuri și anexe au fost inundate. 15 podețe au fost decolmatate de pompieri și localnici. /Maramedia, http://maramedia.ro/maramure-zboruri-de-recunoa-tere-cu-elicopterul-deasupra-zonelor-cu-risc-de-inunda-ii

Zboruri de recunoastere deasupra zonelor cu risc la inundatii din Maramures

Timp de două zile un elicopter al Unității Speciale de Aviație Cluj-Napoca, din cadrul Inspectoratului General de Aviație al M.A.I. efectuează zboruri de recunoaștere deasupra zonelor cu risc la inundații din județul Maramureş.În aceeași perioadă, echipajul și aeronava vor efectua și zboruri de antrenament cu personalul I.S.U. Maramureș, pentru exersarea procedurilor de intervenție aeropurtată, în cazul producerii unor situații de urgență în zone izolate sau greu accesibile pe căi terestre.

În data de 23 septembrie, elicopterul a efectuat un prim zbor de recunoaștere. Potrivit ISU Maramureş, la bord s-au aflat Alexandru Bondrea, subprefectul județului Maramureș, lt.col. Ioan Mureșan, inspector șef al I.S.U. Maramureș, mr. Petru Marcel Florișteanu, inspector șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean și un reprezentant al S.G.A. Maramureș. /Vocea Transilvaniei, http://www.voceatransilvaniei.ro/zboruri-de-recunoastere-deasupra-zonelor-cu-risc-la-inundatii-din-maramures/

Bani din fondul de rezerva al Guvernului pentru un drum din Bistra

Ca urmare a demersurilor facute de presedintele Consiliului Judetean Maramures, Zamfir Ciceu, pe langa Guvernul Romaniei, o importanta suma din fondul de rezerva a fost alocata pentru Maramures.Prin „Hotararea Guvernului Romaniei nr. 805 din 17 septembrie, publicata in Monitorul Oficial din 23 septembrie, referitoare la alocarea unei sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului Romaniei, prevazut in bugetul de stat pe anul 2014, pentru unele unitati administrativ-teritoriale, in vederea inlaturarii calamitatilor naturale produse de inundatii”, comuna Bistra va primi banii necesari reabilitarii unei suprafete de drum in lungime de aproximativ 100 metri, care a fost puternic afectata de inundatii.Suma alocata in urma solicitarii Consiliului Judetean Maramures este de 2.051 mii lei si este destinata „Refacerii DJ 185 km 49+400 – km 49+500, in localitatea Bistra”.„Solicitarea noastra a fost trimisa cu putine zile in urma si suntem bucurosi ca azi am primit un raspuns favorabil. Pentru locuitorii din comuna Bistra, extrem de afectati de inundatiile din perioada decembrie 2010 – august 2012, reabilitarea acestei suprafete de drum este vitala. Aceasta pentru ca drumul DJ185, pe o lungime de peste 100 de metri a fost in mare parte distrus, acesta fiind singura cale de acces auto spre localitatea Valea Viseului.Circulatia s-a desfasurat foarte greu, pe un singur sens iar eroziunea de mal a avansat foarte mult, fiind in pericol si calea ferata Salva-Sighetu Marmatiei. Vestea ne bucura foarte tare. De aceea, imi permit ca, in numele locuitorilor judetului Maramures si in special al celor din comuna Bistra, dar si al meu personal, sa multumesc Guvernului Romaniei, pentru alocarea acestor fonduri”, afirma presedintele Zamfir Ciceu.Lucrarile care urmeaza a se efectua, in zona afectata de viitura, vor inlatura pericolul ca localitatea Valea Viseului sa ramana izolata./ZiarMM,

http://www.ziarmm.ro/bani-din-fondul-de-rezerva-al-guvernului-pentru-un-drum-din-bistra/

BISTRA - Guvernul promite bani în Maramureş pentru lucrarile de consolidare pe DJ185C

Veşti bune pentru maramureşeni. Vin banii pentru lucrarile de consolidare pe DJ185C. Hotararea Guvernului cu numarul 805, privind alocarea fondurilor necesare lucrarilor de refacere a DJ 185 inlocalitatea Bistra a fost publicata in Monitorul Oficial nr.698 , marti 23 septembrie 2014. Conform acestei Hotarari vor fi alocati judetului Maramures 2.051 lei pentru finantarea lucrarilor destinate consolidarii terasamentelor DJ 185 km. 49+400 –km.49+500 din localitatea Bistra. Lucrarile de consolidare a malului pe raul Viseu sunt foarte importante pentru punereain siguranta a zonei in care peste 1.400 de locuitori, respectiv 480 de gospodarii ar putea fi izolate.

Demersul initiat de Institutia Prefectului judetul Maramures, privind aprobarea finantarii lucrarilor destinate consolidarii terasamentelor DJ 185 din localitatea Bistra a avut sorti de izbanda. In sedinta de Guvern de joi 18 septembrie 2014, a fost aprobat proiectul privind suplimentarea cu 2.051,08 mii lei, pentru judetul Maramures, din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, in vederea efectuarii lucrarilor de consolidare a malului pe raul Viseu.Problemele in zona au aparut in iarna anului 2010, cand, pe fondul unor precipitatii abundente si ale cresterii debitelor pe raul Viseu, s-au produs eroziuni ale malului drept al raului, iar consolidarile existente au cedat pe o lungime de 130 m in zona DJ 185. Eroziunea malului este in evolutie, punand in pericol atat legatura rutiera cu localitatea Valea Viseului, cat si legatura pe calea ferata cu Sighetu Marmatiei.

„Cele peste doua milioane de lei care vor fi alocate judetului nostru vor rezolva problema consolidarii, refacerii si reabilitarii DJ 185 si foarte important, vor pune in siguranta aceasta zona in care peste 1.400 de locuitori, respectiv 480 de gospodarii ar putea fi izolate.”- a declarat prefectul Anton Rohian. /InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/j-66

Teme similareVușcan despre telenovela hidrocentralei Tarnița: “e clar, nu mai poate fi întoarsă din drum”

Lucrările la centrala Tarnița-Lăpuștești, telenovela începută în urmă cu 30 de ani, încep la jumătatea anului viitor, mai exact în luna mai, spune azi prefectul Gheorghe Vușcan, după o întâlnire cu societatea care administrează investiția.

“Proiectul nu mai poate fi întors din drum”, spune Vușcan. “S-au consemnat pașii care trebuie să se întâmple, în 7 august s-a făcut anunțul internațional privind iniierea procedurilor de selecție de investitori, deja sunt trei mari companii internaționale interesate, care au depus scrisori de intenție iar înscrierile se fac până în 31 octombrie”. Programul include verificarea documentelor până în 14 noiembrie, negocierile cu firmele interesate au loc până în 31 ianuarie iar în mai 2015 e desemnat câștigătorul și încep lucrările, spune Vușcan. Știrea e că situația exproprierilor a fost clarificată, sunt terenuri în comunele Râșca, Mărișel, Căpușu Mare, Dângău și Gilău. “După zece întâlniri am reușit să aducem la curat tot ce înseamnă identificarea proprietarilor și a suprafețelor de teren expropriate și a celor adiacente, sunt peste 200 ha de suprafață expropriată, deja sunt pregătiți banii pentru expropriere în bugetul de anul viitor”, spune prefectul, care adaugă că investiția, în eventualitatea în care va fi implementată, va dezvolta foarte mult zona. “Va ridica prețul terenurilor extraordinar. Vă dați seama ce mult se va dezvolta zona, lacul de acolo va fi o zonă turistică. Va fi o zonă cu drumuri, industriale în primă fază”, spune el.

Societatea Hidro Tarniţa SA a fost înfiinţată în 1 noiembrie 2013 și este compania de proiect pentru realizarea Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj Tarniţa – Lăpuşteşti. Firma a preluat de la Hidroelectrica SA toate studiile, avizele, documentaţiile tehnico – economice şi lucrările pre – proiect executate de către aceasta în decursul timpului în legătură cu dezvoltarea proiectului CHEAP Tarniţa – Lăpuşteşti, precum şi toate drepturile decurgând din calitatea de titular al acestui proiect investiţional.

Construcţia centralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti e estimată să coste peste 1,45 miliarde de euro. Hidrocentrala va avea o capacitate instalată de 1000 de megawaţi şi o capacitate a bazinului de 10 milioane de metri cubi de apă. Varianta construirii hidrocentralei datează încă de acum 39 de ani, din 1975, când Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice a elaborat studiile de amplasament şi de schemă pentru construirea unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, în România. Dintre cele 17 locaţii favorabile reţinute după cercetări, în  1988 opţiunile s-au restrţns pentru bazinul Someşului Cald. Cea mai favorabilă variantă din punct de vedere hidrologic şi geologic a fost cosniderat lacul de acumulare Tarniţa. /Actual de Dej, http://actualdecluj.ro/vuscan-despre-telenovela-hidrocentralei-tarnita-e-clar-nu-mai-poate-fi-intoarsa-din-drum/

/Ziarul Faclia, http://ziarulfaclia.ro/prefectul-vuscan-lucrarile-la-hidrocentrala-tarnita-lapustesti-ar-putea-incepe-in-vara-anului-viitor/

/CityNews, http://citynews.ro/eveniment/anunt-important-pentru-hidrocentrala-tarnita-lapustesti-cand-va-incepe-constructia-1270385

Apa de la robinete nu este potabilă

În comuna Remeţi, aducţiunea de apă s-a realizat prin anul 1986, fiind pe parcurs reabilitată şi extinsă.Aproximativ 90% din gospodăriile din Remeţi sunt racordate la reţeaua de apă, existând trei captări în râul de suprafaţă şi o captare în izvor.

Debitul este mulţumitor chiar şi în perioada secetoasă, însă apa care curge la robinete nu este potabilă. Este nevoie de investiţii pentru tratarea acesteia, dar nu sunt fonduri disponibile în această direcţie. Circa 1.200.000 lei ar fi necesari pentru construcţia unei staţii de tratare a apei, iar autorităţile locale şi-au propus ca anul viitor să demareze acest proiect. În prezent, taxa anuală pentru consum pe gospodărie este de 30 lei. După ce apa va fi potabilă, se vor monta apometre şi fiecare beneficiar va plăti în funcţie de cantitatea pe care o va consuma. Autorităţile speră că vor găsi înţelegere şi sprijin pentru concretizarea demersului privind potabilizarea apei. În altă ordine de idei, s-a realizat cu fonduri de la bugetul local şi aducţiunea de apă la Piatra şi Teceu Mic, lucrările având un stadiu de execuţie de 75%. Mai este nevoie de realizarea captărilor din Valea Şugătag şi astfel reţeaua va putea fi pusă în funcţiune./InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/remeti-apa-de-la-robinete-nu-este-potabila

Teme de mediu

Modificările Codului silvic nemulțumește opoziția și pe... americani

Deși era programat să intre în plenul Camerei Deputaților de marți, proiectul de lege privind modificările aduse Codului Silvic a fost dezbătut doar de deputații din comisia de mediu și cea de agricultură și a primit aviz faborabil. Același proiect de act normativ a trecut miercuri de Senat cu 92 de voturi “pentru”, fiind supus procedurii de urgență.

Adoptarea unui nou cod silvic, modificat din temelii după șase ani, a stârnit critici atât din partea opoziției, cât și din parte Camerei de Comerț Americane din România. Reprezentanții Camerei de Comerț Americane susțin că modificările pe care ministrul Apelor și Pădurilor, Doina Pană, vrea să le aducă actualului Cod Silvic nu sunt gândite în așa manieră încât să poată descuraja defrișările ilegale. Principalele modificări care au dus la dezbateri intense se referă la excluderea din fondul forestier național a pășunilor împădurite, a perdelelor forestiere, a jnepenișurilor. În timp ce membrii opoziției și mediul de business american susțin că printr-o astfel de modificare se lasă o portiță pentru defrișări, fără a mai exista obligativitatea compensării suprafețelor scoase din fondul forestier, ministrul de resort insistă asupra faptului că a fost eliminată doar dubla definire. Potrivit Doinei Pană, este suficient ca cele trei categorii de terenuri să fie in-cluse în categoria de păduri, nu și în fondul forestier național.

Pășunile împădurite și perdelele forestiere trebuie să rămână în fondul forestier național

Contactat telefonic, Vasile Colcear, directorul Direcției Silvice Sălaj este parțial de acord cu ministrul Doina Pană (doar fac parte din același partid PSD, și apoi nu se cade să-ți contrazici propriul ministru). Este de acord însă doar în privința jnepenișurilor (brazi pitici care cresc la altitudine de peste 1.800 de metri). Colcear nu vede logica scoaterii pășunilor împădurite din fondul forestier național, mai ales că “Sălajul are sute de hectare de pășuni care cu timpul au devenit adevărate păduri”. “În ceea ce privește perdelele forestiere ele nu pot fi incluse în categoria de păduri, ci trebuie să rămână în fondul forestier național, mai ales că în ultimii ani perdelele forestiere au cam dispărut”, este de părere Colcear.

Împădurim tot mai puțin

O altă modificare sensibilă sesizată de opoziție și de americani este și cea prin care România se angajează să împădurească doar un milion de hectare până în 2030. Adică jumătate față de actualele prevederi din Codul silvic. Să nu uităm că un raport al Curții de Conturi arată că în România au fost defrișate cinci milioane de hectare de pădure Dacă o ținem tot așa și dăm curs actelor legislative care încurajează tăierile ilegale de lemne, să nu ne mai mirăm de ce avem inundații. /Graiul Salajului, http://www.graiulsalajului.ro/modificrile-codului-silvic-nemulumete-opoziia-i-pe-americani-a-41945

Cum se colectează gunoaiele selectiv în Bistrița cu „Dorel în acțiune”

Colectarea selectivă a deșeurilor a început cu stângul la Bistrița. Cel puțin asta reiese din fotografiile pe care un cetățean le-a făcut publice în mediul online, nemulțumit de faptul că firma de colectare a deșeurilor aruncă la grămadă gunoaiele pe care bistrițenii le-au depus selectiv în containerele semiîngropate.

Vă reamintim faptul că de la mijlocul lunii septembrie, o nouă firmă de colectare a deșeurilor și-a început activitatea în județul Bistrița-Năsăud, contractată de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, prin intermediul unui proiect european. Chiar înainte de începerea efectivă a lucrului, cei de la Vitalia, pentru că despre ei este vorba, și-au prezentat în fața presei modul de colectare selectivă al deșeurilor în județ, despre care s-a aflat atunci că este o premieră pentru România. Județul Bistrița-Năsăud este așadar un fel de cobai în România pentru o activitate care ar fi trebuit să sprijine mediul înconjurător și să dezvolte spiritul civic în rândul populației, care efectiv depune un efort la rându-i în a depune selectiv deșeurile în acele containere semiîngropate. Cobai, ar spune mulți, pentru că din modelul bistrițean ar trebui ulterior să se inspire și alte județe, să învețe practic din greșelile Vitalia în Bistrița-Năsăud.

Cum se colectează gunoaiele selectiv

Și așa și este, ar spune locatarii. Basculanta pe care Vitalia o folosește în procesul de colectare al deșeurilor pare să pună laolaltă sticla, plasticul, hârtia și resturile menajere pe care bistrițenii le-au depozitat selectiv, așa cum li s-a cerut inițial în containerele semiîngropate. „PENIBIL!!! Dar plata e pentru diferențiate…, adică ridicare diferențiată pe zile. Aceste fotografii ar trebui să ajungă și la conducerea firmei și sa ne explice ce și cum e cu ‘diferențiale’ la grămadă și costurile pretinse de la noi”, a comentat o bistrițeancă în mediul online la văzul pozelor. „Oricum ! Repartiția tipului de container s-a facut cu ‘dorsala mare’ eu la bloc am container de hârtie și unul de plastic! Pentru menajere mă adresez trenului de Bârgău pentru compactare și împrăștiere!”, răspunde cu umor un alt bistrițean.

Contactat de reporterii Vocea Transilvaniei pentru a comenta modul aparent greșit în care se colectează deșeurile aruncate selectiv, directorul Vitalia, Liviu Tănase, a cerut un răgaz de o oră pentru a răspunde la orice fel de întrebări, fiind într-o ședință importantă alături de conducerea companiei. Vă reamintim faptul că în județul Bistriţa-Năsăud s-au montat 968 de platforme, care cuprind 2.238 de containere semiîngropate, cu un volum de trei metri cubi. De asemenea, au fost distribuite gratuit persoanelor juridice şi celor care locuiesc la casă 81.800 de pubele a câte 120 litri, pentru colectarea deşeurilor mixte. Bistriţenii care locuiesc în mediul urban vor plăti un tarif de 3,51 lei pe lună de persoană, de aproape trei ori mai puţin decât preţurile practicate în prezent, iar în zona rurală tariful va fi de 1,81 lei

/Vocea Transilvaniei, http://www.voceatransilvaniei.ro/cum-se-colecteaza-gunoaiele-selectiv-bistrita-cu-dorel-actiune-

/Bistriteanul, http://www.bistriteanul.ro-vitalia-ne-cere-sa-aruncam-gunoiul-selectiv-sil-ridica-la-gramada-1411541421555.html

/Timponline, http://www.timponline.ro/unii-cu-sortatul-altii-cu-amestecatul-colectarea-selectiva-a-deseurilor-a-inceput-cat-se-poate-de-prost/#bookmark

/Bistriteanul, http://www.bistriteanul.ro/problemele-cu-colectarea-deseurilor-in-bistrita-discutate-si-in-consiliul-judetean-1411563343697.html

/Timponline, www.timponline.ro/ce-spune-presedintele-cj-radu-moldovan-despre-activitatea-sc-vitalia-vom-analiza/#bookmark

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA-LITORAL

Teme ABA

Plaje de pe litoralul românesc, mai late cu 60 de metri din 2015

Lucrările pentru lărgirea plajelor sunt în plină desfăşurare FOTO: Van Oord Plaje din Mamaia, Constanţa şi Eforie Nord vor fi mai late cu 60 de metri din vara anului viitor. Lucrările sunt în plină desfăşurare, iar valoarea investiţiei este de aproximativ 170 de milioane de euro, fonduri europene. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Regina litoralului. Mai mult de jumătate dintre turişti au ales Mamaia... Vacanţa din 2015 va fi la preţ de 2014. „Seniori pe litoral“, un nou p... FOTO Litoralul trage obloanele. Plaja este pustie, iar terasele se înc... Acest proiect a fost atribuit în urma unei licitaţii unei asocieri formate din firma olandeză Van Oord şi Societatea de Construcţii în Transporturi Bucureşti. Prima societatea execută lucrări pe patru dintre cele cinci loturi, este vorba de Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud şi Eforie Nord, iar cea de-a doua se ocupă de lucrările din Mamaia. Reprezentantul Van Oord, Marius Stamat, a declarat marţi, că lucrările sunt mai avansate în zonele Tomis Nord şi Tomis Centru, urmând ca în curând să înceapă şi în zonele Tomis Sud şi Eforie Nord. Totuşi, el a precizat că deşi lucrările se află în diferite stadii de evoluţie acestea vor fi încheiate până în vara viitoare. La finalul proiectului, care prevede realizarea de diguri şi lărgirea plajelor, cele cinci loturi vor fi mai late cu cel puţin 60 de metri. Pentru reînnisipare va fi folosită o cantitate de 3,7 milioane de metri cubi de nisip. Aceasta va fi adusă chiar din largul Mării Negre, de la 12 kilometri de ţărm. De asemenea, piatra folosită pentru diguri provine din trei cariere de piatră, cele de la Sibioare şi Nicolae Bălcescu, ambele din judeţul Constanţa şi de la Cerna, din judeţul Tulcea. Valoarea totală a investiţiei este de aproximativ 170 de milioane de euro, 85 la sută din această sumă fiind fonduri europene, iar restul provine de la bugetul de stat. /Adevarul, http://adevarul.ro/locale/constanta/plaje-litoralul-romanesc-mai-late-60-metridin-2015-1_542188b90d133766a85e720b/index.html

Coasta de sud a Mării Negre, reabilitată

Lucrările de protecție și reabilitare a părții sudice a coastei Mării Negre continuă. Realizat cu fonduri europene, proiectul vizează consolidarea coastei și lărgirea plajelor cu aproape 60 de metri, pe patru loturi din Constanța.

Din cauza valurilor puternice din Marea Neagră, în ultimii ani plaja a fost înghițită de ape, ajungând să se îngusteze vizibil. Pentru a reduce eroziunea costieră și a reda litoralului românesc frumusețea de altădată, a fost implementat proiectul „Protecţia şi reabilitarea părţii sudice sudice a litoralului românesc al Mării Negre în zona municipiului Constanţa şi Eforie Nord” , ce se defășoară momentan pe patru loturi din zonele Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud și unul la Eforie Nord, urmând să se desfășoare lucrări și în Mamaia Sud. „Lucrările aferente acestor patru loturi sunt constituite de un număr de diguri submerse, care înseamnă aproximativ 243.000 tone de piatră, un număr de diguri emerse legate de țărm, care înseamnă aproximativ 700.000 tone de piatră și înnisiparea plajelor cu un volum de aproximativ 3,7 milioane metri cubi”, a afirmat Marius Stamat, manager contracte. Pentru realizarea lucrărilor se vor folosi sute de mii de tone de piatră, asigurată de carierele din Dobrogea. O primă parte a lucrărilor a fost deja finalizată.

„Pe această zonă, Tomis Nord, a fost finalizat digul submers, acesta având scopul de a sparge valurile în larg, de a nu le mai lăsa să ajungă pe plajă, unde ar fi avut rol de extracție a nisipului și ar fi dus la eroziune costieră”, ne-a declarat Marius Stamat, manager contracte. Pentru înnisiparea plajelor se va folosi o tubulatură submarină care va asigura lărgirea cu aproape 60 de metri, ceea ce înseamnă că suprafața totală se va mări cu aproximativ 33 de hectare.

„Plaja va fi ancorată ca într-o celulă, cu un dig submers, la 400 m de mal și cu două diguri tip crosă, emerse, deasupra apei, care vor asigura o protecție a celulei de nisip care se va crea”, ne-a spus ing. Hristu Uzun.

Lotificarea va dura 12 luni iar garanția întregii lucrării în care se ivestesc 170 de milioane de euro, va fi de 50 de ani. Proiectul din România este foarte important însă nu a impus probleme deosebite constructorilor. “Avem o experiență foarte vastă cu acest tip de proiecte. Am făcut și anterior astfel de lucrări și în Olanda sau coasta Britanică și am regăsit aceleași circumstanțe și aici. Nu ne-am lovit de dificultăți”, ne-a declarat Johannes Hafkenscheid, manager de proiect. Constructorii preconizează că vor termina lucrările până în primăvara anului viitor. /Gazeta de Navodari, http://www.gazetadenavodari.ro/coasta-de-sud-a-marii-negre-reabilitata/

Gunoaiele au înlocuit turiștii pe plajele din Mamaia

Plajele cu nisip fin care i-au atras pe turiști în timpul verii s-au transformat în munți de gunoaie la finalul sezonului estival! Culmea este că în topul celor mai murdare plaje de pe litoral se află chiar locurile exclusiviste pe unde toată vara s-au învârtit celebrități și turiști străini. Afaceriștii au profitat de încasările de milioane de euro de pe urma lor și nu au pus niciun preț pe mediul înconjurător sau măcar pe bunul simț.

În urmă cu nici o lună de zile, nu găseai măcar un șezlong liber, iar turiștii se înghesuiau pe la beach-bar-urile de fițe în așteptarea unui cocktail răcoros cu care să se bucure de peisajul exotic al plajelor decorate cu palmieri. La nici două săptămâni de la încheierea sezonului estival, terasele și beach bar-urile au dispărut, iar plajele de la malul mării dezvăluie un peisaj sinistru și asta nu din cauza ploilor și a vremii mohorâte de toamnă. Munți de gunoaie au invadat acum marea. Voluntarii de mediu au luat plajele la pas, printre gunoaie, și au realizat topul zonelor cu cele mai multe probleme. Aproape jumătate dintre patroni se regăsesc în topul plajelor insalubre, iar dacă e să privim munții de deșeuri abandonate pe nisip, am putea spune că rezultatele sunt direct proporționale cu lipsa bunului simț din partea concesionarilor.

„Există cel puțin 7-8 plaje de pe acest sector care au tone de deșeuri depozitate la marginea plajei.” a declarat Victor Maxim, Voluntar Let’s Do it Romania.

Nici reprezentanții agențiilor de turism nu sunt multumiți de fenomenul creat. Mai mult decît atât, aspectul deplorabil din realitate al plajelor contrazice imaginea perfectă pe care turiștii care aleg să vină la mare o văd în poze, iar asta se răsfrânge negatic asupra turismului de extrasezon. „Au fost turiști care au venit în programul Litoralul pentru toți în primele săptămâni din septembrie și din păcate au găsit plajele foarte murdare sau chiar se lucra la suprafețele de plajă, aproape trecând peste cearceafurile turiștilor.” a declarat Corina Martin, președinte ALDD.

Autoritatea care administrează zonele de agrement este Compania Apelor Române, care spune că patronii de plaje au la dispoziție până la 1 octombrie să predea plajele curate. Dacă nu riscă amenzi care ar putea să le diminueze considerabil veniturile realizate de pe urma exploatării plajelor. „Operatorii economici au obligația să predea plajele care au fost închiriate până la 1 septembrie, Administrației Bazinale Dobrogea- Litoral, în condiții de igienă totală. Cei acre nu respectă aceste clauze prevăzute în contract riscă amenzi între 2500-5000 de lei.” a afirmat Marieta Iorga, purtător de cuvânt Apele Române Constanța. După data de 1 octombrie, plajele de pe litoralul românesc vor intra în conservare, până la deschiderea sezonului estival 2015. /Gazeta de Navodari, http://www.gazetadenavodari.ro/gunoaiele-au-inlocuit-turistii-pe-plajele-din-mamaia/

Teme similare

După trei luni

Drumurile distruse de inundații, reparate cu bani de la Guvern

Drumurile distruse de inundații, reparate cu bani de la Guvern Primarul din Chirnogeni, Gheorghe Manta: „Comuna a fost lovită de patru valuri de inundații în lunile mai și iunie. Aproape toate drumurile au fost calamitate și tragedia este că cele mai multe erau proaspăt pietruite.“ Ploile de la începutul verii au cauzat numeroase distrugeri în județul Constanța: drumuri desfundate, poduri și podețe care au fost luate de ape, case făcute una cu pământul, culturi ce parcă nu au existat. Însă, dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în alte județe, ne putem considera norocoși. Având în vedere dezastrul provocat de ape, fiecare administrație locală a făcut un bilanț și, pentru că nu avea resurse financiare pentru a repara ce au distrus apele, a cerut sprijin guvernamental. După trei luni de la ultimele inundații, marți seară, a fost publicată în „Monitorul Oficial“ o Hotărâre de Guvern cu sumele care au fost alocate „pentru înlăturarea calamităților provocate de inundații“. Pentru întreaga țară au fost alocați aproape 170 de milioane de lei, din care aproape două milioane de lei numai pentru județul Constanța. /Telegrafonline, http://www.telegrafonline.ro/1411592400/articol/279963/drumurile_distruse_de_inunda539ii_reparate_cu_bani_de_la_guvern.html

Parc cu fonduri europene

Proiect spectaculos la Ovidiu: se transformă faleza lacului

Oraşul Ovidiu va avea, în curând, două parcuri noi: unul realizat cu bani de la bugetul local, iar un altul, spectaculos ca amplasare şi nu numai - realizat cu fonduri europene. Primul parc, a cărui realizare începe săptămâna viitoare, se va întinde pe o suprafaţă de 4 mii de metri pătraţi, între străzile Primăriei şi Primăverii. „Va avea loc de joacă, foişor pentru pensionari, fântână arteziană, copăcei. Va fi un loc de relaxare şi de joacă pentru copii. În noiembrie sperăm să fie gata”, a declarat George Scupra, primarul oraşului Ovidiu.

Al doilea parc reprezintă un proiect mai mare, cu fonduri europene – valoarea fiind de 1,2 milioane de euro. „A existat vizita de verificare a locaţiei, vorbim despre amenajare faleză lac, parcul de pe malul lacului. Totul a decurs bine până acum, ni s-a spus că este cel mai frumos proiect din câte au fost depuse. Într-o lună vom semna pentru finanţare, apoi urmează licitaţia pentru lucrare şi sperăm ca de la începutul anului viitor să se înceapă realizarea parcului. Va avea o scenă pentru spectacole destinate copiilor, loc de joacă şi nu numai”, a precizat Scupra. Potrivit acestuia, lucrările ar trebui să se încheie până la finalul anului 2015. /Replicaonline, http://www.replicaonline.ro/proiect-spectaculos-la-ovidiu-se-transforma-faleza-lacului-190077/

Primarul din Comana nu vede utilitatea canalizării la țară?

Primarul din Comana nu vede utilitatea canalizării la țară? Primarul comunei Comana, Ion Adam: „Cum ar fi să punem canalizare, iar oamenii să fie nevoiți să plătească și apa uzată? I-am împovăra cu încă o taxă. Sistemul de canalizare este util în oraș, unde sunt blocuri, unde trăiesc foarte mulți oameni, nu în comuna noastră cu aproximativ 1.800 de locuitori”. Una dintre cele mai râvnite utilități, la ora actuală, în rândul comunității rurale este canalizarea. Primarii de la sate declară că, odată intrați în UE, și oamenii din sate trebuie să beneficieze de aceleași condiții ca la oraș. Alții, mai puțini la număr, consideră că această investiție este inutilă. Exact ca Traian Băsescu, cel care spunea, pe vremea când ocupa funcția de ministru al Transporturilor, că România nu are nevoie de autostrăzi. Așadar, țăranul român ar trebui să sape în continuare gropi în curte pentru a-și instala toaleta, ca acum o sută de ani. Primarul din Comana, Ion Adam, de exemplu, este de părere că nu este nevoie de canalizare în comuna sa, întrucât susține că investiția este inutilă într-o localitate cu oameni cu o situație financiară precară, astfel că nu are de gând să inițieze prea curând un proiect de introducere a canalizării în comuna pe care o administrează. /Telegrafonline, http://www.telegrafonline.ro/1411592400/articol/279961/primarul_din_comana_nu_vede_utilitatea_canalizarii_la_539ara.html

Pentru unii furtună, pentru alţii timp frumos!

Constanța este unul dintre judeţele grav afectate de inundaţii în 2014. Guvernul României a alocat din Fondul de rezervă pe care-l are la dispoziţie peste 2 milioane de lei pentru refacerea drumurilor din judeţul Constanța.

Conform Hotărârii de Guvern din 17 septembrie, mai multe localităţi din judeţul Constanța vor beneficia de sume din fondul de rezervă al Guvernului pentru reconstrucţia drumurilor afectate de inundaţii. Executivul a fost foarte generos cu localitatea Adamclisi, iar comuna va dispune de cea mai mare sumă alocată de Guvern, 1.250.000 de lei. Ion Corvin este şi ea una dintre localităţile asupra căreia guvernanţii şi-au îndreptat privirea, alocând suma de 500.000 de lei pentru neutralizarea efectelor inundaţiilor din acest an. Dar nu toate comunele din judeţ, afectate de intemperii, au avut şansa de a beneficia de bunăvoinţă guvernanţilor. Reamintim faptul că atât localitatea Rasova, cât şi comuna Peştera au suferit de pe urma vitregiilor naturii însă banii pentru reconstrucţie întârzie să apară. Din cele 2 milioane de lei alocate de Guvern pentru reconstrucţia drumurilor din judeţul Constanța, au mai primit fonduri localităţile: Chirnogeni, 23 August, Albeşti, Deleni şi Murfatlar. /Gazeta de Navodari, http://www.gazetadenavodari.ro/pentru-unii-furtuna-pentru-altii-timp-frumos/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Teme ABA

Lacurile Bacaului (I) Barajele sunt facute sa fie colmatate

Interpretam natura, ca oameni, cum interpretam viata din casa noastra. Ceea ce nu este valabil. Ar trebui sa fie invers. O serie din regulile din casa noastra ar trebui preluate dupa cele din natura. Dar ca sa le folosesti ar trebui sa le cunosti. Iar ca sa le cunosti nu e suficient sa citesti niste carti. Experientele si trairile nu sunt neaparat leac de invatatura. Cartile se scriu spicuind din alte carti. De aceea multe din cele recent aparute au o bibliografie cât un capitol. Ce luam de bun? Unde-i intelepciunea? Natura invata de milioane de ani sa evolueze singura, atât cât si cum poate, dar nu uita din când in când sa se razbune.

Ca si generatia tânara pe cea mai in vârsta. In urma cu sapte decenii se puneau bazele unui proiect, care viza electrificarea tuturor regiunilor tarii. Principala resursa o reprezentau bazinele hidrografice. Proiectantii barajelor, construite pe cursul râurilor importante, urmareau trei scopuri: construirea de hidrocentrale, preintâmpinarea inundatiilor si o resursa de apa ieftina, la indemâna, pentru irigatii. Asa au aparut marile acumulari de la Bicaz, Valea Uzului, salba de pe Bistrita si Siret, ca sa nu le amintim pe cele de la Vidraru sau Portile de Fier. Nici cei mai pesimisti constructori de atunci, tinând cont de forta de munca existenta, nu si-au imaginat ca in timp, nu vor mai fi la fel de bine intretinute, dragate si decolmatate.Infrastructura pentru irigatii a fost prima abandonata. Ideea de a face o radiografie a lacurilor care inconjoara Bacaul a venit dupa o discutie avuta cu profesorul Catalin Rang, cu ceva timp in urma. „Barajele sunt facute sa fie colmatate. Depinde ce se prefera. Ai un sistem contra altuia, greu pot coexista. Vrei energie hidroelectrica sau biosfera? Aici este ori da, ori nu!”

Planificatorii de vise

Ca tot au venit ploile si harta iar e impartita pe coduri colorate, am zis sa-i fac o vizita domnului profesor, sa ma lamuresc de ce nu exista cale de compromis. Ce este cu acel „ori da, ori nu”. Dupa ce au aparut lacurile de acumulare se spunea, prin anii saptezeci, ca Bacaul se aseamana cu Delta Dunarii. Bineinteles ca afirmatia trebuia tratata ca o metafora. Dunarea si-a creat delta in mii de ani. Are niste caracteristici specifice de extindere a spatiului prin cele trei brate, suprafata este alta.

„Cunosc lunca Bistritei si a Siretului de când eram mic. Aveam cam zece ani când m-au lasat parintii sa plec singur la pescuit, la Holt sau la Gheraiesti. Luncile, atunci, aveau niste paduri, nu ca mi se pareau mie inspaimântatoare, dar erau aproape de nepatruns. Acuma se mai gaseste asa ceva doar la Roman, padurea Basta si in padurea de la Mircesti. Sunt singurele care au ramas neinfluentate. Paduri erau si de la Galbeni si pâna in aval de podul de la Racatau, unde se intâlnea Bistrita cu Siretul.

Era o lunca atât de deasa… i se spunea Lunca Curelei. Mai jos continua cu Lunca Racatau, care se prelungea pâna in dreptul localitatii Racaciuni, la Pancesti, Dienet. Lânga Bacau, de la Gheraiesti in sus, tot lungul Bistritei, pe malul inalt era numai padure batrâna. Parcul Gheraiesti nu e plantat. Este de fapt un rest din acea padure. Doar partea din spatele Statiunii pomicole a fost plantata. Are in jur de cinzeci-saizeci de ani. Inginera Mihalache de la Statiunea Hemeiusi, o mare specialista, a venit cu idei, cum sa se organizeze treaba , pentru a reface padurea sa semene cu vechea structura. Zona era cunoscuta ca Lunca lui Solt, un bogatas care detinea vechea cladire a statiunii.

Plamânii orasului

Aparitia lacurilor de acumulare a insemnat sacrificarea padurilor si formarea unor suprafete de apa, cu efect pozitiv. Pâna atunci, când venea Bistrita mare, inunda toate casele de pe Vadu Bistritei pâna la Casa de oaspeti si fosta fabrica Proletarul. Aceste lacuri au inceput sa functioneze ca niste plamâni. Aduna apa când ploua si o revarsa apoi, de regula, controlat, din lac in lac. Constructia lor si a hidrocentralelor s-a amortizat de mult, de aceea apare intrebarea cum de au ajuns falimentare. Inginerul este multumit de ce a ridicat. Biologul insa isi pune intrebari: „Toate astea sunt favorabile. Dar cum ramâne cu faptul ca am ras padurile? Care este lucrul pozitiv? Ca am creat aceste avantaje!?

Dar faptul ca odata cu padurile au disparut si mii de specii, nu este negativ? Mii de specii de plante, animale, nevertebrate, care au trebuit sa se retraga din acel habitat. Nu este vorba de o extinctie, dar s-a distrus un ecosistem pentru a construi, antropizat, un altul.”

Prin extinderea suprafetei de apa s-au inmultit broastele, pestii. Odata cu colmatarea lacurilor a aparut stuful, papura. S-au creat conditiile de inmultire in apa mica si pentru specii care nu au proliferat aici.

Au disparut specii autohtone. Valea Bistritei era renumita printre pescari pentru migratia scobarului si morunasului. Odata cu barajele s-a terminat cu migratia, ducând la disparitia lor la noi. Acesti pesti ii mai regasim doar de la barajul de la Bicaz in amonte, sau rar, pe Siret. Vom vorbi despre starea principalelor lacuri, tendintele ecologice si efectele pescuitului si al vânatorii, (cu da si nu) in aceste areale, in numarul viitor. /Deșteptarea (Bacău), http://www.desteptarea.ro/lacurile-bacaului-i-barajele-sunt-facute-sa-fie-colmatate/

Primaria Gârleni va face bani din compost

Sistemul de reciclare a gunoiului de grajd din Gârleni, proiect demarat de primarul Valentin Flenchea in urma cu doi ani, a ajuns la final. Investitia va reduce poluarea in comuna, mai mult, daca totul va merge bine, va contribui la cresterea bugetului local. Gârleni a fost comuna-pilot, fiind aleasa de Ministerul Mediului datorita faptului ca pânza freatica este la mica adâncime, iar concentratia de nitriti si nitrati in apa, in crestere. “Sunt foarte multumit, mai ales ca firma din Buzau, desemnata de minister, a lucrat foarte bine”, afirma edilul. Proiectul “Controlul integrat al poluarii cu nutrienti” a costat 780.000 de euro si a fost finantat de Banca Mondiala. Cu acesti bani au fost achizitionate patru utilaje (o vola, un tractor cu doua remorci, o masina de imprastiat gunoiul si o vidanja) si a fost construita o rampa dotata cu bazin pentru dejectii. Gunoiul va fi ridicat din gospodarii si va fi adus aici, pe platforma, unde se va transforma in ingrasamânt. Investitia nu a decurs insa fara hopuri, arata Flenchea: “Ma credeti ca din 2007 ma chinui sa o realizez? Si dupa ce au inceput lucrarile am mai avut probleme. Unii m-au acuzat ca voi face «protan» la Gârleni si voi omori animale. Am fost reclamat la Garda de Mediu, Apele Române, Oficiul de Cadastru, Consiliul Judetean… In fine, s-a incheiat. Suntem pe ultima suta de metri, acum se toarna betonul pe platforma!” Rampa de gunoi are circa 3.000 mp si a fost construita pe un teren de 6.000 mp donat Consiliului Local chiar de catre primar. “Important este ca ne vom atinge scopul, acela de a reduce poluarea apei. In plus, eu sper sa aducem bani la buget CL Gârleni prin vânzarea compostului”, mai spune Valentin Flenchea. /Deșteptarea (Bacău), http://www.desteptarea.ro/primaria-garleni-va-face-bani-din-compost/

Teme similareGuvernul trimite bani la 50 de primării din judeţ

Este vorba despre localităţile care au avut de suferit în urma inundaţiilor. Sumele variază de la 1.000 la peste 100.000 de lei. Consiliul Judeţean va primi cea mai mare sumă, pentru reparaţiile pe drumurile judeţene.

Judeţul Neamţ a primit 3.604.000 de lei, din fondul de rezervă al Guvernului, pentru lucrări de reparaţii la obiectivele de infrastructură afectate de inundaţiile din perioada mai – august. Sumele vor fi virate direct în contul unităţilor administrativ-teritoriale, dar solicitarea banilor a fost făcută de prefectul judeţului Neamţ, în calitate de şef al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Conform documentului publicat în Monitorul Oficial, Guvernul a alocat 910.000 de lei Consiliului Judeţean Neamţ pentru mai multe lucrări prin care să fie remediate efectele inundaţiilor pe drumurile judeţene din localităţi precum Stăniţa, Sabasa (comuna Borca), Dragomireşti, Bârgăuani (drumul DJ 208P), Gâdinţi (pe o lungime de trei kilometri), Hoiseşti, Dochia, Mărgineni, Văleni, Moreni (comuna Văleni), Făurei, Soci (comuna Ștefan cel Mare), Bodeştii de Jos (comuna Bodeşti), Bordea (comuna Ștefan cel Mare), Oglinzi (comuna Răuceşti), Țibucani, Chintinici (comuna Piatra Șoimului), Talpa (Bârgăuani), Tazlău, Briţcani (comuna Dulceşti) şi Bisericani.

Municipiul Piatra Neamţ primeşte 24.000 de lei pentru reparaţii pe străzile Pârâul Doamnei, 3 Coline şi pe platoul Cozla.

Municipiul Roman primeşte 7.000 de lei pentru lucrări pe strada Salciei, la staţia de pompare E4.

Oraşul Tîrgu Neamţ primeşte 33.000 de lei pentru reparaţii pe şapte străzi, iar oraşul Roznov primeşte 23.000 de lei. Pentru lucrări de reparaţii pe drumurile săteşti şi comunale, la comuna Agapia vor ajunge, din fondul de rezervă al Guvernului, 45.000 de lei, iar la comuna Alexandru cel Bun vor ajunge 53.000 de lei. Comuna Bălţăteşti va primi 1.000 de lei, comuna Bârgăuani va primi 5.000 de lei, comuna Bodeşti va primi 142.000 de lei, comuna Borca – 68.000 de lei, comuna Brusturi – 181.000 de lei, comuna Cândeşti – 63.000 de lei, comuna Ceahlău – 25.000 de lei, comuna Crăcăoani – 112.000 lei, comuna Dămuc – 48.000 de lei, comuna Dobreni – 51.000 de lei, comuna Dochia – 23.000 de lei, comuna Dragomireşti – 137.000 de lei, comuna Drăgăneşti – 16.000 de lei, comuna Dulceşti – 53.000 lei, comuna Făurei – 11.000 lei, comuna Girov – 101.000 de lei, comuna Gâdinţi – 4.000 de lei, comuna Gârcina – 84.000 de lei, comuna Grinţieş – 19.000 de lei, comuna Grumăzeşti – 49.000 de lei, comuna Hangu – 11.000 de lei, comuna Mărgineni – 9.000 de lei, comuna Moldoveni – 36.000 de lei, comuna Negreşti – 42.000 de lei, comuna Oniceni – 125.000 de lei, comuna Pânceşti – 58.000 de lei, comuna Petricani – 40.000 de lei, comuna Piatra Șoimului – 104.000 de lei, comuna Pipirig – 25.000 de lei, comuna Poiana Teiului – 6.000 de lei, comuna Poienari – 27.000 de lei, comuna Răuceşti – 95.000 de lei, comuna Războieni – 25.000 de lei, comuna Români – 29.000 de lei, comuna Ruginoasa – 85.000 de lei, comuna Secuieni – 156.000 de lei, comuna Stăniţa – 27.000 de lei, comuna Ștefan cel Mare – 104.000 lei, comuna Tarcău – 2.000 de lei, comuna Tazlău – 4.000 de lei, comuna Timişeşti – 26.000 de lei, comuna Țibucani – 132.000 de lei, comuna Văleni – 38.000 de lei şi comuna Vânători – 99.000 de lei. “Am primit toţi banii pe care i-am cerut şi am fost felicitaţi pentru modul în care a fost întocmită documentaţia, în sensul că evaluarea a fost făcută corect, fără a cere sume mai mari decât pagubele reale. A fost o muncă de echipă, a colegilor din instituţiile descentralizate şi a colegilor din Prefectură, iar meritul este al lor. Mă bucur că reprezentanţii Ministerului Administraţiei Publice şi Dezvoltării Regionale au avizat documentaţia trimisă de noi fără amendamente. Astfel, cu banii primiţi, fiecare unitate administrativ-teritorială va putea face acele lucrări necesare în comunitate”, a afirmat Vlad Angheluţă, prefectul judeţului Neamţ. /Ziarul de Roman, http://www.ziarulderoman.ro/70809/guvernul-trimite-bani-la-50-de-primarii-din-judet/

Cei şase milioane lei pentru refacerea infrastructurii distruse de intemperii au fost împărţiţi pe localităţi

Cei şase milioane de lei alocaţi de Guvernul Ponta judeţului Vrancea din Fondul de rezervă bugetară prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014 au fost  distribuiţi către Consiliul Judeţean şi nouă comune vrâncene. Este vorba despre Vrâncioaia, Păuleşti, Bogheşti, Spulber, Paltin, Fitioneşti, Nistoreşti, Negrileşti şi Vîrteşcoiu. Banii vor fi folosiţi pentru refacerea infrastructurii de interes judeţean şi local, afectate de fenomenele meteorologice periculoase şi inundaţiile din primăvara şi vara anului 2014. Suma a fost alocată în urma solicitărilor făcute de preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea şi al UNCJR, Marian Oprişan, care a întocmit un proiect de hotărâre ce a fost transmis la Guvern. Nouă comune vrâncene şi Consiliul Judeţean au primit fonduri în valoare totală de şase milioane de lei de la Guvernul Victor Ponta pentru refacerea infrastructurii de interes judeţean şi local, afectate de fenomenele meteorologice periculoase şi inundaţiile din primăvara şi vara anului 2014. Banii proveniţi din Fondul de rezervă bugetară prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014 au fost alocaţi Consiliului Judeţean şi comunelor Vrâncioaia, Păuleşti, Bogheşti, Spulber, Paltin, Fitioneşti, Nistoreşti, Negrileşti şi Vîrteşcoiu. Consiliul Judeţean a primit suma de 2,9 milioane de lei, bani care vor fi folosiţi pentru refacerea DJ 205 M Năruja-Nistoreşti, refacere pod din beton armat, unde a fost distrusă rampa de acces, lucrări la terasament, lucrări de apărare; refacerea a 3 podeţe afectate de viituri; refacerea DJ 205 L Grumaz – Vrâncioaia – Păuleşti - Tulnici-Soveja, pe o distanţă de aproape 37 kilometri, pe raza comunelor Vrâncioaia, Păuleşti, Negrileşti; refacerea DJ 205 D Valea Sării – Năruja –Paltin - Spulber-Nereju, pe o distanţă de 34 de kilometri; refacerea DJ 241 A, limită judeţ Galaţi – Feldioara – Ocheşeşti - Corbiţa-limită judeţ Bacău; refacere pod de beton armat pe DJ 205B, peste Pârâul Satului, comuna Vârteşcoiu, sat Pietroasa.

3,1 milioane lei pentru 9 comune

Guvernul a mai alocat 700 mii lei comunei Vrâncioaia şi câte 300 mii lei comunelor Păuleşti, Bogheşti, Spulber, Paltin, Fitioneşti, Nistoreşti, Negrileşti şi Vîrteşcoiu. Autorităţile locale din Vrâncioaia vor folosi cei 700 de mii de lei pentru refacerea drumului comunal DC 93, sat Muncei, afectat de alunecări de teren în patru puncte, dar şi pentru refacerea DC 72, sat Poiana, afectat de alunecări de teren. Şi autorităţile locale din comunele mai sus amintite vor folosi fondurile alocate de guvern tot pentru refacerea unor drumuri comunale şi de interes local, afectate de alunecări de teren sau viituri. Banii alocaţi în urma demersurilor făcute de Marian Oprişan

Suma de 6 milioane de lei a fost alocată în urma solicitărilor făcute de preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea şi al UNCJR, Marian Oprişan, care a întocmit un proiect de hotărâre ce a fost transmis la Guvern. În nota de fundamentare ce însoţeşte proiectul de hotărâre se arată că în urma ploilor abundente din primăvara şi vara anului 2014, pe raza judeţului Vrancea s-au produs creşteri de niveluri şi debite ale unor cursuri de apă, scurgeri de pe versanţi, eroziuni de mal, alunecări de teren care au condus la distrugerea drumurilor săteşti, comunale şi judeţene în mai multe puncte. „În ciuda eforturilor autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene de a menţine în stare de funcţionare drumurile judeţene, comunale şi săteşti, pe care nu au mai fost efectuate intervenţii semnificative în ultimii ani, din cauza lipsei fondurilor, degradarea infrastructurii s-a accentuat. Menţionăm că în repetate rânduri Instituţia Prefectului judeţului Vrancea şi Consiliul Judeţean Vrancea au iniţiat proiecte de hotărâri de guvern însă acestea nu s-au materializat în alocarea de fonduri importante, ceea ce a condus la deteriorarea în timp a drumurilor şi a lucrărilor aferente acestora“, se arată în documentul semnat de preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan şi prefectul judeţului, Nicuşor Halici.

255 de milioane de lei, valoarea pagubelor produse de ploi în ultimii 2 ani

Vă reamintim că în luna iunie, preşedintele Marian Oprişan i-a trimis premierului o situaţie cu pagubele produse de precipitaţiile abundente ce au avut loc din 2012 şi până în prezent şi a solicitat sprijin guvernamental pentru înlăturarea efectelor cauzate de calamităţi. Marian Oprişan i-a propus premierului demararea procedurilor pentru accesarea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene (F.S.U.E.) în vedea obţinerii unei finanţări consistente. Valoarea estimată a pagubelor provocate în perioada mai sus menţionată este de peste 255 de milioane de lei. Numai valoarea pagubelor create în perioada aprilie-iulie 2014 este de peste 63 milioane de lei, sumă foarte mare ce nu poate fi suportată din bugetele administraţiilor locale din Vrancea. „Fără acest ajutor ne vom găsi practic în imposibilitatea de a reface infrastructura judeţului şi de a aduce normalitatea în viaţa vrâncenilor greu încercaţi în perioada calamitaţilor care s-au abătut asupra judeţului începând cu anul 2005 şi până astăzi“, se arată în documentul semnat de Marian Oprişan.

Drumul Năruja-Nistoreşti, modernizat în 2012, distrus de ape în 2014

Precipitaţiile abundente din mai-iulie au creat pagube la infrastructura rutieră de milioane de lei. Cel mai afectat este drumul judeţean 205 M Năruja-Nistoreşti unde a fost distrus un pod de beton, singura cale de acces către lume pentru peste 2.300 de oameni. La acest obiectiv, Consiliul Judeţean Vrancea a realizat lucrări de modernizare şi reabilitare care s-au finalizat în anul 2010 şi care  au fost recepţionate final în anul 2012. Ploile abundente din perioada mai sus menţionată au mai afectat şi drumul judeţean 205 E, sectorul Vidra – Vizantea - Cîmpuri, unde a fost distrus podul din beton armat peste pârâul Vizăuţi, iar întreg traseul drumului este afectat de alunecări de teren, pagubele fiind estimate la 8 milioane de lei. Ploile au mai provocat pagube la drumul judeţean 205D, Valea Sării- Nereju- Brădăceşti, care traversează 5 comune, respectiv Valea Sării, Năruja, Spulber, Paltin, Nereju, este singura cale de acces pentru un număr de 25.000 locuitori şi se află situat de a lungul cursului râului Zăbala. „La acest obiectiv Consiliul Judeţean Vrancea are în derulare, încă din anul 2008, un proiect de modernizare şi reabilitare, care nu poate fi continuat şi finalizat din lipsa resurselor financiare ale bugetului local“, mai arată Marian Oprişan.

Alte drumuri afectate de precipitaţii sunt drumul judeţean 204P, Gugeşti- Gura Caliţei-Dumitreşti, drumul judeţean 205L, intersecţie DJ 205 D- Grumaz –Vrîncioaia - Spineşti-Negrileşti. „Având în vedere faptul că pagubele create de calamităţi în perioada 01.01.2012 -25.07.2014 sunt în valoare de 255.373.513 lei (din care numai valoarea pagubelor create in perioada aprilie-iulie 2014 este de 63.690.360 lei) sumă foarte mare ce nu poate fi suportată din bugetele autorităţilor locale, considerăm absolut necesară iniţierea demersurilor ce se impun pentru accesarea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene prin elaborarea şi, implicit, depunerea unei Aplicaţii în acest sens. Menţionez faptul că populaţia totală din localităţile afectate de fenomenele meteorologice periculoase din perioada aprilie–iulie 2014 este de 111.020 locuitori (peste 30% din populaţia judeţului Vrancea) iar fără acest ajutor ne vom găsi practic în imposibilitatea de a reface infrastructura judeţului şi de a aduce normalitatea în viaţa vrâncenilor greu încercaţi în perioada calamităţilor care s-au abătut asupra judeţului începând cu anul 2005 şi până astăzi“, se arată în finalul documentului semnat de preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan şi trimis prim ministrului Victor Ponta. /Monitorul de Vrancea, http://www.monitorulvn.ro/articole/cei-sase-milioane-lei-pentru-refacerea-infrastructurii-distruse-de-intemperii-au-fost-impar-i-i-pe-localita-i_2_167995.html

Inundaţiile, anunţate din goarna primăriei

 Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Neamţ a trimis o adresă primăriei prin care solicită să se ia măsuri privind permanenţa la dispeceratul municipiului, monitorizarea şi supravegherea râului Bistriţa. „Trebuie să avem un sistem de alarmare a cetăţenilor. Pentru ca această alarmare, atenţionare, să fie operativă, am mers pe ideea să montăm o goarnă pe maşina primăriei, astfel încât să aibă rezonanţă şi să putem face atenţionarea în timp util”, a precizat viceprimarul Aurelia Simionică.

În 2011, sistemul de alarmare publică a fost supus unor lucrări de modernizare, cu bani de la bugetul local. Atunci, autorităţile locale au achiziţionat două sirene electronice de 1.200 W (opt goarne), stâlpi pe care să fie montate echipamentele şi două antene paratrăsnet. În gestiunea primăriei se mai află şi 25 de sirene electrice de alarmare, montate în diferite puncte ale oraşului. „Urmează să dotăm cu o instalaţie maşina pe care o avem la Serviciul pentru situaţii de urgenţă din primărie” - Aurelia Simionică, viceprimarul municipiului Piatra Neamţ /Evenimentul regional al Moldovei (Neamț) - http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/inundatiile-anuntate-din-goarna-primariei--164685.html

Hidrocentrala Roman, o promisiune devenită certitudine

Miercuri a fost inaugurată microhidrocentrala de pe râul Moldova n la eveniment au participat reprezentanţi ai instituţiilor publice şi societăţilor comerciale. Primarul Leoreanu a fost felicitat de toţi cei prezenţi pentru curaj şi perseverenţă. Investiţia a fost realizată cu fonduri europene şi este una dintre puţinele investiţii de acest tip din ţară.

Miercuri, 24 septembrie, microhidrocentrala de pe râul Moldova a fost inaugarată în cadrul unui eveniment la care au participat zeci de invitaţi. Inaugurarea acestui obiectiv a început cu un ceremonial religios susţinut de PS Ioachim Băcăuanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului şi un sobor de preoţi ortodocşi şi romano-catolici. Printre cei care au ascultat slujba de mulţumire au fost funcţionari ai Primăriei Roman, consilieri locali, şefi ai instituţiilor descentralizate, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean şi ai Prefecturii Neamţ, colaboratori ai administraţiei locale, reprezentanţii firmelor care au lucrat la proiectarea şi construirea microhidrocenteralei, dar şi cetăţeni din Roman şi Cotu Vameş care au profitat de faptul că accesul la obiectiv a fost permis pentru toată lumea şi au văzut de aproape microhidrocentrala.

“Perseverenţa primarului, a Consiliului Local, a romaşcanilor, a dus la realizarea unor obiective care par imposibile”

“În general, când vorbim de curentul electric vorbim despre lumină. Și, de aceea, rugăciunile noastre de astăzi le-am axat pe ceea ce a dat Dumnezeu şi a creat întâi: lumina. Dumnezeu, prin cuvânt, a spus: «Să fie lumină!» şi s-a făcut lumină. Și, după aceea, la împlinirea vremii, omul a fost creat din nou ca să fie lumina lumii. Și Hristos a venit în lume ca să lumineze calea celor dintru întuneric. Aceasta este o zi importantă pentru urbea muşatină, pentru că se adaugă încă o lumină în panoplia celorlalte realizări care s-au făcut în ţinutul acesta”, a spus PS Ioachim Băcăuanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. Înaltul prelat a lăudat autorităţile locale pentru acest proiect şi pe toţi cei care au ajutat administraţia locală în realizarea microhidrocentralei, spunând că este “lucrarea tuturor, lucrarea lui Dumnezeu”.

“Este un eveniment deosebit pentru judeţul Neamţ. Pentru mine, este o bucurie dublă: în urmă cu 30 de ani, am reuşit să ridic şase microhidrocentrale pe teritoriul judeţului Neamţ, dar niciuna în zona Romanului, toate au fost în zona de munte. De fiecare dată când văd un astfel de obiectiv ridicat, îmi creşte inima de bucurie”, a declarat inginerul electronist Gheorghe Neculae, subprefectul judeţului Neamţ. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Dan Manoliu, a afirmat: “S-a realizat aici un lucru care, atunci când a apărut ideea, părea aproape imposibil. Dar perseverenţa primarului, a Consiliului Local, a romaşcanilor, a dus la realizarea unor obiective care par imposibile. Transmit salutul şi felicitările preşedintelui Consiliului Judeţean, romaşcan şi el, şi mândria că s-a reuşit ridicarea acestei microhidrocentrale”.

“Unul dintre puţinele obiective hidroenergetice din ţară realizate şi terminate”

Deputatul de Roman şi Ion Creangă Elena Udrea, prezentă la eveniment, a declarat: “Acest moment este o dovadă că omul sfinţeşte locul. Domnul primar Leoreanu, aici, la Roman, cu resurse puţine, a reuşit să facă lucruri pe care alţii nu le-au făcut în oraşe cu resurse mult mai mari. Dar el a avut şi sprijinul romaşcanilor, de fiecare dată. Asta arată că este un om iubit şi că sunteţi, cu toţii, ca o mare familie. Relaţia dintre romaşcani, conducerea oraşului, biserică – întotdeauna Episcopia a fost alături de comunitate, în toate momentele – duce la prosperitate”, a afirmat Elena Udrea. Deputatul de Roman a apreciat că primarul municipiului Roman că este un om care lasă lucruri în urma lui şi că întreaga ţară are nevoie de oameni, de lideri capabili să facă ceva.

Reprezentantul firmei de proiectare a dezvăluit faptul că a fost o plăcere să lucreze cu Primăria Roman, pentru că aceasta a fost un client hotărât, care ştie ce vrea. “Este unul dintre puţinele obiective hidroenergetice din ţară realizate şi terminate şi care noi sperăm să-şi atingă cât mai repede parametrii de funcţionare”, a precizat Dan Covăceanu, inginer constructor proiectant la Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice din România, responsabil de proiectarea microhidrocentralei. Ioan Careja, directorul general al societăţii Construcţii Hidrotehnice SA Iaşi, a felicitat autorităţile pentru această investiţie ambiţioasă şi a ţinut să mulţumească membrilor echipei sale, care au făcut posibilă inaugurarea în termenii prevăzuţi în contract.

Investiţie în valoare de 25.895.880 lei

Primarul municipului Roman, Laurențiu Dan Leoreanu, a mulţumit primarului comunei Horia şi Consiliului Local Horia pentru sprijin – deoarece o parte din terenul pe care s-a construit centrala hidroelectrică a fost concesionat de la comuna Horia. Primarul Leoreanu a dezvăluit cum s-a materializat visul unei hidrocentrale pe râul Moldova. “Acest proiect s-a născut prin iarna anului 2008, la o măsuţă dintr-un birouaş în care eram prezenţi eu, actualul city-manager Ovidiu Bojescu, domnul Luca Lovadina – un italian deja romaşcan de-al nostru – domnul Tartacan, un inginer de la Piatra Neamţ, care a lucrat în domeniu. În campania pentru alegerile locale am anunţat acest proiect; unii au crezut mai puţin în el, alţii deloc şi câţiva au crezut cu putere”, a povestit Laurenţiu Dan Leoreanu care a fost originea acestei investiţii.

Microhidrocentrala de pe râul Moldova a fost realizată cu fonduri europene, prin Programul Operaţional Sectorial: Creşterea Competitivităţii Economice. Contractul de finanţare s-a semnat pe 14 decembrie 2011, iar pe 7 mai 2012 s-a semnat contractul de lucrări între Primăria Roman şi firma Construcţii Hidrotehnice SA Iaşi, contract în valoare de 22.210.674,52