•

• •

•

•

•

. '

•• • • .,

.A.NUL 1.- No. 8-U • NOEHHRE $1 UEUEMHRE UI06 •

•

ON . - -.., . .... ... REVIRT - AROMANEASCA • • • '. . •

--.··~O"''''''t>· .. --

•

- b'. Bt/Curia: CtUi\torii po la arom5.ui. Boe DJus: Un Cr1.ciWl de dcmult .

. N u lI; Tulliu: C19ri, copJ lul (poozii). Per. Papnhngj: , NOli\o oti,..m-ologi9 D .

- •

•

. V . Beza : Cintic. _ "'1;[. CUI"agcll: Du!~o oaste bana (povos~o P9pular6l. N. Hagi Costa: r~ir Vasilachi. <-

N. lIngi Costa.: Chitrarlu. "#

Jl. Beza: ,Din Polo (schi\A). _. H- Pap"Ji: Aromanii. din Cardita. •

•

P: N. P . Captooullui C4pitan- Oiuvara.'" -.. Th. Capidan : Duali;Dlul lirriboi rQmlt.no Ja Aromini . . ' Din S4run/1 : La manIa mea (poczie). " J'. Glomu : Intuocrit' !fi lumina (d~ro do sosmA). JI. B . : Cronies. .

. •

•

. .....

•

.' •

•

-

•

Ilustrlt,i;': Romani din co muna U ramll.ste, oQ.s l _ romilAeasca CHl::lura.

d in Vlaho-

•

• J

•

• .: ......... > ~ • • • • -• •

•

, ~ • ...

.BUCURE:;;Tl • . =-, .

• •

~lL!MIi:NT D;E ARTID ' GRAFICE ' . UNrvERS~LA,";

•

~, . . . . ~ ~ 14, - STHA.DA ~OVACJ, -.1" . ... -t ., 19 0e

, "

••

-

,

•

> •

•

•

,

A. 'i ,Jr . L - :"I') . 8 -9. XOEMBIU': .!'} i DEC I<:iMB IU ; I!JU(i

GRA]U BUN REVlS1'A. AROMANF.ASC.t

Direc. tor : N. Hatal"ia. Redac.tor : ,I. He)"a

ealatorii pe la Aromani r

HI'J'OLlA - RESNA - OlHtlDA

I ~!;iiscrn d in Bitolia intl"o rI'1IU1 0aS~ ~ i vesel~ zi d e' lilliI'. Apucand-o in direr·tiunea vcstic~, mcrgcam pc urmt,lf' \'('l·hei

ei solidei ~osele romano, ca re Jega toate centre le in St 'nlllllle ::ile Penin sulei Bal caniro Si un ea marcu ('e scaldu tl"il'nlul'il t, r\ Ihallie i eu acea in ('fire se resfa ta ill sulcle onldo ale Arhipe-ln!!lI ill i.

So ini'iltase un SOfl l'C nHlndru, e~ci avea el co s;\ iU lI1 incz;c Sci avea pc co s~-$ i opreasea nlzclc sale.

JaUi, dupa cc mCl'gi un drum ca de vJ'eO tre i sf'ertul'i de ora, colo, la stitnga, pc un Ui p$un l1'isut de Pelis/era, rnl1ntele eel aeoperit aproape peste tot anul de zapad~, sant mal'ile ~i fru ­monselo cOlll une a romanesti 'J'rirl/ova $i }rlagarovo., in 1.'i itHto in vre­lUuri vifo l'oase pentl'u A l'orniln i, datorindu-~ i existenta 101' spiL'i ­t ului de independent~ a Al'omaniior, care n'au putut sufpr i in " 1-baniaJ unde crall 3$ezati inhli u, impi1ar i~ e continue Ille t!'ibu l'ilol' vecine, iar fl'umuset.ea caselo l' $i bogatia dintr'anscl e stint. dovada bunei stari mateJ'ial c, mandriei ~i neintl'ecut ului gust gospod{ll'esc a l cona~ional i l ol' no!;'tri.

"Pe locui unde stall putel'llic infipte in pl"i mallt, Ta rn ova ,,!';Oi ~'I agal'ova erau odaU\ numai pi'iduri, in <:al'i so plimball in " toata voia ul'sul !';Oi Jupul.

.., Dar in mun~ii I'oscopolei $i ai Gralllos/l'i so dcsJ~n~tlia acum " Ull veRC $i jum~tate 0 gl'o9znica fmtuo l1, ('al'c li la tot in drumul "ei. $ i atullci A rurmlnii, lilsand vel-rele p~ l'inl ('~li. p11:ri'isind munt,ii ,,!';O i ogoarele 101', au apucat care In cotro U !l utut $i an Cautnl "Rscunzatol'i mai siglll'e, iOClll'i unde nu- i pillet} ajunge fur ia la­"coma a du!';Ornanu lui. A~a s'a fu ndat Tal'WlV<l .C;; i Magal'ova, cn "ei celo rnai multe comune 31'Omanesti de prin pl'cj ur.

" Dar aci, hnpin !,;>i de accl~a$ i fUl'tu ni, HU vietHit ~i 0 muJ­,,~ime de Alban ezi. S 'au asczat al~turi l';l i p rintl'c Al'Om illl i ei nu ndupa mulUi. vrome ei au disparut in masu alol' nO$tri. A ceasta "asimilUl'c eu Albanezii esto un fenomen, caI'C s'a pctl'ccut po " tout~ lin La. }\ (:olo unde dan!';'ii au fos t rnai mul ti , minol'itatca ,.aI'omilna s'a contopit in mnsa 101'. La Tarnovu $i In Maga l'ov:l "fiind ei mai pu~ini, arom anii au avut cU$tig de CRu Z; !."

\

\

lid GR ,\ 1U BU I\'

Af;ia ne spunca un batran , care $lia mu lto $i v~zuse ei mai multo.

$i simi de$tep~i , vioi, vescli $i intreprinz~tori, locuitorii d in ,lcesle douli caroline. In zi LcIe de sarblilori pana noaptca tarz iu vibrcaza in aef' cantecele vesele ale ti nerimci Iipsiti\ de griji.

~ i nc-af ,fi $i mai dHlgi acc!;iti scumpi f rati ai nost ri, daci~ pc iallg!'i. cclelaltc frumoase cali Ul~i eu cari i-a inzestral aea d in bel:;iUg natura, oi ar mai aven $i Roeea de 11- $[ iubi mai mulL neamul f;ii a nu prigani eu atata dU$ml.'inie deprimatoare limba lor, ideia lor na~ionaH.

tn rliUicirca lor grecomnna, ei au lovit in dascalii neamului, oi au prclihmt in buca (.i 0 biatii piatra de mormant in care zac uscmintclc satiei lui Mdrgarit al nostru.

Dar sa nu lntuneci1.m frumuse~ea z ile: prin astfe l de con­s tat.ari triste !;> i s~ ne vedem rnai dcparte de drum .

laril~i spre stanga se ridic~ in linie paralcla cu Pelistera 0 rami6.ca~iune tot a~a de inalta a lui, li1.sil.lld In mijloc 0 vale aditndi. $i intunccatil. Cu greu ' pii tl'und pana acolo razelc soaJ'cJui, dar iar~$i nu tocmai U$or ponte ajunge piin~ 8colo duema nul , care ar brAni ganduri role.

Acolo e Nijopolea, unde vrco 200 de familii aromanesti, venite din Gramosw ei Uenescu, fae 0 casnicie mi.nd mai linietiti1., c.and rnai turburntA, alaturi de oate"a zeoi de famHii de AJbanczi Musulmani ei BuJgari, en to~i intelegandu -se intre dam;ii numai in graiu) nostru .

Nijopolenii ~in mai mult la costumul na~ional decAt vecinii Jar din Tarnova $i Magarova, unde curentele now l\fla a primire rnai larga, da.r tot deodaHi maj ingrijitoare pentm pastraren ne­schimbat~ a fiin\oCi f;>i a rostului neamului nostru.

Caii ne due mercu loninte. ~oseaua c pHoil de drume~i *i ntatca graiuri diferite !',Ii neasemilni\toare intre danselo It;i isbesc .. lllZU\.

La fieearc pas dai de lArani bulgari, lacuti $i ab!1tu~i, ~i­mind privirile spre pi1rnant, put,in impresionabili la ceea ee se petrece In jurul lor, ncdorind niei 0 euriozitate. E si1r~eia f;>i s~~t suCerintele de veaBuri cari ]e rod toRt~ energiat ]e stmg vitalitatea ~i ii istovesc inainte de vreme.

Cu.to un Ture inarmat pan~ In dinti, f$i eu priviri mfmdre mergen scme~ pc un cal neastampArat.

E st..l'\paoul loeului, decl are tot dreptut ca prin inf:1.ti.f$are ~i prio ~inuUi s!1. se deosibeascA de ceiialti, pe cari i-a eueerit bra~ul, lui vanjos $i sabin eu t~h,;ul asoutit.

Dup:1. zeei de cai lncareati eu saei de f:1.inii vedeai chirigii Albaoezi, t.aou~i, serio ~i , dar energici la o~uU\turi1 $i mandri II ti nutj,. Ei pun in legnturn tinuturile bogata In cereale ale cam-pioi BitoUei cu par~ile, unde creete m!islinul. .

- Dar ce-i colo sus pc dreapta, in viirful muntclui, unde

c.nA I U nUN 163

"Vezi aruncate en de 0 man~ magic~ 0 gr~mad~ de case alba ~i cad lJ:u alata de frumoase in b:1taia 1'3zolor de soare?

Aeo. mit. intrebtl un tovar3, de cal:1.tol'ie pc min.c, caro t!'e­Cl! ~lm dropt cunoscator al \.inutillui IJl"in care trecenm.

- Unc;!. 0 la munte ei vez i case multe ei fl'umoasc, alunci ce poate Ii alta decat 0 comuna nromancasca, caci Aromanii sant stiipunii Illun~ilor ei Dumui dan~ii in tara aceasla !;itiu 51 fae:l Cilse mal'i $i frumoase ?

$i intr'adevar ca Hea era. Acca muro paUl a lbK, cal'cia ii :'3cdea aea dc bine Intre doi mun~i verzi, ale c~ror val'ful'i crau illtocruai en doua tate, erR aroma neasen Gope~, eu cole mai bine '(Ie 400 cnsc nle oi, cu marea e i biserica, ce are icoane eu ins­c rip~ii rOmanc$ti , ClI marea ei impunatoaren noastra. eooal:1, care prill illf:l\ieal'oa ei , prin modul cum 5~ ridica in cenll'lll comunei , peste capetele celorlalte case, araBi, c~ aeolo rOmaniZlllUI e im­plantat adane 1'1i a biruit pe waUL linia.

Aceeli Gopeecni , cari, de n'ar fi emigrat in num1'i.r nea de ml.u a in tfir i s lrl1ine, asH'i.zi d in com una Gopeei ar fi f:'i.eut un 01':\$ mare $i putern ic, sant, impl'cun i1 eu M()lovi~ttmii, euri isi ascund .casele lor iutl)o scobiturii a lUulltelui Pelistrera, cei mai "cehi locuitori Aromani din pilrOle aces lea ei prin graiul lor, care diferi1 pu~in de al celodal\i Aromani. prin !ipsn sunetelol'

"l'( ei d $i prin modul cum articuleaza subs t.antivele se apropic mai mult de Romanii din 1'ara.

Ernu odaHi., sunt s utc de ani de atuneea f;ii com uncle Go­pt~ !::I i M()lof)i~te mai la $es, dar nevoia de a-$i avea mai In adii­post nvutul , viata ei onoa l'ea, i-au s ilit s~ se n5eund:1 prin locuri greu de p:1truns $i lieOr de apiirat.

Acum cle sant in desore$tere, eiici condi ~i unile tmiulu i sant astuzi eu totul altele decat cole de altil datii. U on clite una plehe(\. familiile $i ruinele so ingramadesc din ee in co mai marL

Ce ar Ii fost Aromanii , daea ar fi stat locului $i nu s'al' 1i -dus prin straini ?

Dar inc!! odaUi sa p:1ras im aeeste ganduri trist.e. c:1.oi aeum drumul urea spre munte ei razele ealde ale 5Jarelui $unt pow­lite de arliel'en racori1oare n unut vanL, care losenineazi1 suflotuL !;Ii descre\.C$te fruntile.

latti, sa nt.em Ia drum de mai bille de 3 ceasuri, in care timp ·am nuzit ataten limbi. ni S'tl U aratuL atAtea nume topografioe de odgilli1. bulg~l"easci1. , romaneasc:1, nlbanezeasc:1 ori turcensca. Acum, ins:1., pentru intiiia oari'l. da m de un nume grcce5e: e bul-8~rescuJ Diavaio, sat de earbunari , in care nimeni nu etie ei n'a etiut nieiodaUi greeeete. Locuitorii Jui, Bulgari din cre~tct pana in BUpi, ar vedea in .tine, un om, veni t de pe lumen cealalta, daca le-ni ziee cit e cevn grecesc intr'aneii.

Nu etiu, da .... i\ asUizi in urma IDljloacelor aea de blande ei .ue civilizate intrebuinVlte de g reci, dac~ ei Bulgarii ell ceafa

OHAIU nUN

g'l'oasa din Diavato nu s'au ploconit ina in tea Al'h iel'eul ui g rec din Bitolia $i nu s'nu j Ul'at. pe toti sfi n~ii gl'Cce$ti cn. pc viitol' VOl' fi $i dan$ ii F:lcni,

A tilta nUITIlli $t.iu ea mlln clc de Diavato 0 un nurne ramas din vrcmul'i vechi , in semntl.nd II'ce:'1toal'o , c<1ci Rci e t.l'ectit.oal'ca dintl'c cfimpia Bit.olie i $i eca a Coritei ei nltrir/ei.

Pe vreme de in rna e g reu de trceut. p e aeolo, Mult i e~ l i'i­tori ind l'Mnet,j iSi gi\sesc moal't.ea in zi'i.padn, f"cuta val-vartej de vifol'o ce nu mai cantenese,

DRI' aeum santem in lulie, aend e CUI'at $i in Hi l'ilol', v~lntul adie placut, de jur impJ'eju l' privcli$lea e din cele mai I'Omlln­ti ce: inai nte $i inapoi vezi campii acopcrite de ho ldo bogate, la dl'eapta $i Ia stflllga se inalta mun{i imbracati in p :1duri falni ee. ia r ccva mai incolo, ca 0 oglinda rnnre, se int.i nde laaul l -'reaspa, care ell Jllult:t t!'uda $i-a. f~cut un lac Si pontl'lI dansul in seol'­bllri lc muntilor.

Langa 0 fantAn a GU apa I'ece !;Ii de care nu to mai satur i, se pune masH, in jurul careia, !;Iezflnd g rcccet.c, ne s tningc l1l cei 20 de ci'i li'ito ri, din cnti se eompunea c~\I'avana nons tri'i .

~efu l nostl'U - flU e nevoe s1\- 1 il um esc - aven 0 poft1'i. care nu e ra intrecuH'I. de~at de exubc l'anta lu i veselie co se cornuni c~ tutu lol' oR r.n enilor.

Tinutu l e l'a salbatic, Pi'idurile dese $i shi.nclle inulte · erau ascunzi'ito ri foarte nimerite penl l'u ha~i, Locui torii din partea 10-cu lui povesteau multc de omorurile $i atacurilc ho~il o l' ,

Dar Doi puteam stn lini$titi !;li f<lr{L g l'ije. r n ju I'll I nostl'U, GO de soldat i aleei, tot unul $i unul, f~lceau paz~ foarte buni'i, ' iHI' in fata era alt post miliUil'ese, la p08rta c3.rui a sU'i.tea d e sen­tinela un voi nic soldat a lbanez de prin I'egiunile s tancoa"Se ale Dibrci ,

Ci ne pulea fl , prin urmare. indraznctul aeela care s'ar fi incumetat sa ne atace ?

Treeuse r:1 mai bine de dOlla ceasuri de cand inccpuse masa ~i noi tot nu ne h oUil'ara m sa pi'irl1sim aceste Iocuri a~a de pI:1eute,

In s farsit, dupa ce $eful nostl'U i$i inghi~i - ca tot Rusul ce se respeckl'i, - al $captelea stacan, adica ceasca de ceai, '0 por­niri'im din nou, de$i nu fUl'a oareuure p~rere de rl1u . Acum dru­mul scoboara 1<1 va le, da!' era mai cuminte sa mel'g i pe jos decat sa swi e~ilare, G l'umezil e de bolovani ce crau dealuogul $oReIei $i gropile sapate in mij locul ei de ploi $i ziipezi, iti spuneau Himurit ea pe aici nu \i-e ingaduit s~ fii distl'at $i sa merg i f<1 ra ceR mai mare precautiune.

Dup~ un me'l's de un ceas ~ i m ai bine, in ca re t reci prin $OUa sate bulgare$ti , dintre eari unnl poarUi. numele de 'fat'iSVOT, adicii ! svQrul jarului, $i lasa pe demturi put,ine sate musulrnan'e, doseautL se biful'ca: la dreapra merge s pre Resna Ohl'ida ~i continua pill1a ce la Durato da de tiirmul Adriatieei'; la stanga

OHAI U BUN l u5

eu "tinge bogatul ~i cUl'atul ora~ Corila, strabate pietr03sa ~i sterila Colonie albanez., se opre~te pu\in la ora~ul , odata inllo­ritol', lalli.w, ~i sfar~e~te In Preve~a, pOJ'! de pe Marea loni ca,

Noi am apucal-o In dl'Capla !i acum se putea merge ca­lal'e pe ~oseaua ce se intindea repede de aci incolo,

Un cantec monoton, eu note triste, pl'elung isbi urecilile noastre, Un grup de \aranci bulgare; ofilite iuaiute de vreme, aplecate pe coasa, povesteau suferin\ele neamului 101' larinei pe care 0 seCOl'au, Phlngeau, iar nu c!lntau aceste fete, supte la fa\a, cu oehii stin~i , acele femei a citror fala era brazdata de sbitl'cituri, sap ate de nevoi $i de amar indurat, decat de ani ,

Era t J'i ~t canlecul, ca ~i sulletul popol'Ului bulgaresc si lasa 0 impresic ae jale, de ceva vag pe inimele noastre, Mergeam acum t.~eu\i si dusi pe ganduri,

Ce contrast intre frumoasa, zambitoal'ea natura si accentele lrisle ce esau din acel can tee, care era un bocet !

- O ,ceal/ca de ceaiu ne-ar aduce la loc veselia si ne-ar Insellina sulletul , zise seful nostru, care mergea nedespal'\it de samoval'UJ sau.

:;li daca i-ar fi sustinut paJ'erea lnJa unul, omul em gala s1l se dea jos de pe cal, sa se 8!teal'lla pe iarba verde ~ i sa aprinda samovaru!'

Dar Resna erR aproape, Se vedeau casele ei ell acope ri ~ ul de (,igle, se distingeau ferestrele mici, Inca pu\in ~i am pjuns acolo,

La intJ'are am inhllnit 0 mul\ime marc, care canla un ctin-Icc bi\J'batesc, vitejesc, cu aecente cari inallu cUI'agiu!.

- Ce-i aceasta, Illa lntreba veeinul meu de pe cal. - E 0 nunta aromfUlcasca. - CUIll, sant si Honuini la Resna, se amesteca in vorba

un Austl'iac, cal'uia nu ~tiu de ce Romanii ii ~edeau ea scaiul 1Il ochi ?

- Sant si inca destui , ii lamurii eu, Apoi, dupa pu\in, el exclama aproape fara voia sa : Ho­

m,inii ~tiu Sa cante, iar Bulgarii ~tiu numai sa planga ! N . Bala'l'i"

/

ANUL J.- No. 10. A~UL 1007.

GRl\IU v v v

REVISTA AROMANEASCA - - .. -<-c_..,~ _ _

., i

. ' . - Dumitru AtaDusescu N. Bataria: CAiAtorii po la Aromani .AI. Beza: Aur;;lu (poezie) . , iV. Car-agen: 19-ido di faptA ~i·are pIaU. (povcste populara) N. Ba(aria: Seavirlc fl i soarle (fabull1)

: J!.lBezlI : Gardanl (nuvol!) 1'. Ciomu: Un vis (poezio) Th. CBpidEiIl : Ttumiincn und Aroruunon in Bulgarien.

r- N. Bafaria: Un episod din Irecutul comunei n oastre . • • • - Cllntece populare, pr overbe.

., .

AI . B . : Cronica . Ilu strafii.- Dumit.l'u Alanasescu , comnna r:omaneascA BAcasa (Epir).

1

BUCURE!?TI

STABILIMENl' DE ARTE GRAFICE .UNIVERSALA" 14, - S'fRADA COVACI, - 14

19 C ?

ANUJ ... I .- No. 10 ANUL 1007.

GRA]U BUN REVISTA AltOMANEASCA

Director 1 N. llalaria Redactor : M. Deza

Oumitru Atanasescu

Acum 0 lun~ ~i ceva s'a s tins din viat~ in a vilrsta inain­tat~ Dumitru Atanasescu, am care prin munea !;i i meritele sale !;ii-a asjg urat a pagin i'i d in ccle mai fl'umoase in istOl'1a de~tep­Ui.rii nationale a neamului J'omanesc din Turcia.

Daca' m eri- d r cpt armti. Ui cinova nu- drcptatea cau-mele de apos- zei s'a dus cu tal national. ,.. fiiclia lum inii, apoi, 10tm cat ou la un po-privc$te pc ro · pOl' ig norant $i manii .M~ce- " . lipsit de ecoli, doneni , nu e . oi Ia un po-aItuI care sa pOl' ca r e se aibe drepturi ad~pa Ia cuI-mai mari $i tura stl'uina ei m a i ncti'i.ga- pc care diins ul duite de eftt l s'a silit sa-l Dum.itru Ata- abata din dru-nascscu. mul ratacirii

E l e ee l ~ i si1- i dee-d'intaiu dns- tepte se n t i-cnJ. roman din mentu} 000-

Tureia, ad iea e tin te i nn-ee l d 'intaiu ~ tionllie. e a!, e avand t Duwitru Ah)naseseu Sa rei n ~ gren, nem i'isurnt de g rea, mai ales c~ In indeplinirca ei se opu­neau ntntia vr::i j ma$i puternici $i nu lesne de inrrftnt.

E ,'n in primul rand acea pulere formidabil ~ a elerului gre­cese, putel'c care ave a ]a baza ei ()o traditie de atiltea veac~ri f;1i ~ in te]egerea gl'e~iU1. a sentimcntului ~i a datoriei de cre~tm din parten populn~iunci rOmane$ti.

210 GRAW BUN

Venon dupa a cccn convingcl'ea eronata a Aromanil or, ca mantu irea sta in cultura $i ideill gl'fccfl sca.

Aceasta I'!itticil'c era sistemnt ic intrc~iDuU'i. ~i m al'ita p l'in propaganda prin $coli $i pl'in biscr ici.

l ei dodoa binc searn~ Atanasescu de toate piedicilc, dar fire ontusiasti'i, om caro CJ'cdea inctipalanat in isbfmda d rep­Ui.~ii, ol a luptat !'Ji a Juptat ea un crou.

Batjocorit, umilit, prigonit din toale prirti1e, nesustinul de nimeni , el n'n !;Iovail; $i a isbutit sa deschida in comuna sa na­t81\\ 'ldrllova de lUllga Bitolia prima !$coali:i. l'omunousca din TU1'cia, lllcru care a avut 100 in anul 1864.

Singur aoost fapt i-ill' fi asigurnt un lac do 1'l'ul1to in i510ria culturala a neamului nostru.

Dar om H1.cut din stofa apostoliloJ' eu 0 meni l'c in lumc, Atanasescu nu s'a m~rginit aiei.

Fiind pMrulls de elemontarul ndevar, c!i daci1. vrei sa te priceapa Ull popor, trebue Sl'L- i vorbe~ti in Iimba lui, Atanasescu dc~i n'avea niei un moment de Iin i$te sufieteasca, a alcMuit 13 cti r(i didacticc, toate in dialectul aromll.nesc. Erau acestea m3-nua lo de istorio. geografic , gramatica, catechisme, istol'i i na~io­nale. istol'ii sacre etc.

Numai cei cari au tr~it dincolo $1 au apucnt vren1urile, c8.ud in $coli f? i in popor- mai ales in popor- sc raspandisera ci1 rtile l ui Atanascscu, pot spune cut de mari , cat de pl'et.ioase au fast sCI'viciile adusc dupfi urma acestor car~i, s crise rara pretentii grc~ite 1n unele privin te, dar mai presus de orice fo iositoare, foal'te folositoal'e.

Trebue sa insisUim asupra faptului, ci'ieste cel d' intaiu insti­tutor din Turcin care a va.zut $i ei-a dat seamii de f,1ISe mmItatea co· VdT§itoare a dialeclului La reu§ita ideei 1wt,ionaie. Mai tarziu, s'a perdut din vedere aces t adevar, 3$a de lesue de pl'iceput.

Grain nlln •

-CALATORII PE LA AROMANI

II

Bitol ia-'R,esna-Ohrida

Rt"snei i-se zice ora~, pentruc~ acolo e re~edinta autorita­t ilor civile $i militare ale t,inutulu i, pentrucli are cateva strlizi largi, de 0 parte $i de alta curora sunt in$irate cateva zcci de pravi'ilii seunde. mUl'dare $i ini l'iuntl'ul carora sunt Ingram~dite in dczordinea cea rnai pcrrect~ marful'i ~i producte indigene ~i

r. R A I U S UI\" 211

s trainc $i pentruca 0 parte din iocui tol'i au pal'odiat cu succes portul ncmtes c"

Luati- i nees tea $i nve~i lin sat m arc, urat, lri.sand pres mult -de dOl'it en cllI'titenic, Casele, sunt mici, ellidite f~ra nid un plan $i nici 0 chibzuint~, putin soliu ... , avii.nd drept ferestre gauri unde anevoie iese igrasin ei pa trunde lumi na soarelui ,

In cRrtie l'cic musuLrnane 0 0 Iini ~te de mormant. Prin de­seJe zabrele ale re l'estrelo!', ca!'i la musulmani sunt $i mai mici? rem eile fslamului abea se pol uita la lumen ce trece pe s tradii. ]n lumen, de care conveniente $i obiceiuri religioase Ie d espal t mai rau ea orice ziduri.

Aceasti1 Jini$te face un contrast isbitor cu veselis.. cu vue­tul, Cll sgomotll i asurz ilQl' din cartie rul tiganilor, a citroI' rasa e foarte bine reprezintatii la Resna, l'iganii din ' Resna, relativ mo.i nume I'osi docat in alto O I'SSC din p~rt.i1e aeelea, s'au ino­bilat intru cat.va prin faptuI, ca ei au parasit viata nomnda ~i ca multi din ai lor nu ajuns Ia 0 buna stare male l'ial i'i,

Dar aeeste iucI'ul'i nu Ie-au putut intuneca veselia inimei f;ii sen in ~ tatea sufletului.

~{ultumindu-se eu prca pupn, avand lrebuinii prea miei? \.iga nul fel'al', cat c zilla de m are , Cl1nt~ pip-cat pc nicovala sa, nevasta ii ti ne iSODUJ, pe cand ro iul de copii goi f;li desculti, dar Cll ochi i sc!i p~l'iHol'i de agerime, so Ui.v~ lesc pl'in I1oroiul s tl'Hzilor, ori se lungesc la soarele enid al ve rei .

E un pOpOI' ferieit f;i i dun$ii sunt cari pun 0 nota vesel it in monotonia Resnoi, careia cu g l'eu imi vine sa-i zic oru$,

Ai ~turi !ii i lrupl'ejul', s tranga nd. coplc$ind pc to\i cei1al~i y in Bulgal'ii, tacut,ii, sobl'ii $i mlillcitol'ii Bulgari, curi aicea sun t numero$i $i putcl'I1iei. _

- Avem 350 de elevi la $colile noastre, raspunse eu ern­fas:1 10. intrebaran noastra directorui semi-gimoaziului bulgaresc din 'Resna ,

SuIgal'ii de aici ei din tot t,inutul seamana cu ceilalti co­nationali ai lor in ccea-ee - prive$te incaprqanarea, tfmacitatea nationali'i , nep~ltint,a de-ai face sri -$i schimbc ideilo $i convinge­rile, imposibilitatea de a-i face sa prirueasc!\ $i si'i. Invete limba $i cullum strain~_

Aceste caliti'iti oare cum negative $i faptul c~ e i in covar­$itoal'ea lor majol'ita.te s unt un popor de t~ranj, i-a facul en a­atatea s ule de a ni sa reziste intacti infLuentei cliituraie ~i poli­tice gl'ece$ti_

Nu s unt asa $i Aromanii nostri , Ia cari nu gase$ti il\rani propriu zi$i $i cari i$i asimileaza dintr'o daHi QI'ice Jirnb~ ~ i orice cultur~.

Dar sa li'i sam nceastii chestiune, caei ne-ar duce prea de-parte. • ,

Bulgal'ii din Res oa ~i din intl'egul district Se bueura de 0

212 GnAW D UN

reputa~ie pc care 0 merit~ eu drept cuvAnt. Ei, compara\i cu· ceilal~i, sunt mai dce:tept,i, mai intreprjnzn.tori, mai istel-i In spi­rit fji mai ageri la minte.

P~mantul dinprejur nu prea c roditor ei apoi e fii cultivat In condipuni arhiprimitive. Acest plimant dar, nu poate indcs­tuls trebuin~cle locuitorilor. t;;i de ncea ei se expatriazt\, se due in tn.ri striiine. Ii giisco$ti pre a multi in Bulgaria, unde nu pu­tini sunt aceia cari au ajuns pc 0 InalUi treapt~ socialri..

- Aveti Aromiini In Resnn ? Intreba eu 0 ironie ce Jlli 0 putea ascunde un strliin de care am spus in raDdul treeut oi\. . Doi Aromfmii it e:edcam en seaiol in ochi.

R~punsul nu intarzie sa vinli in personna uouia din aeei Aromnni, lipsiti de cultUl'u jnalt~ $i cuno$tint.e intiDsCt dar ]0. . cari dC$tepUiciunea Jn~scuU1. ~i perfeetul bun simt Inloeuia ell toat~ izbftnda lipsuriJe unci eulturi sistematice $i serionse.

Era oroul acesta 0 fire nervons~, neaswmpiirata, c:.t doi ocbi aprin~i, cari S6 roteau intr'una ei prindeau orice miFJcare, ori­ce gest.

Adanci1. fu impresia prod usa de Jipsa de s fiaHi, de sigu­ranta de verva cu care vorbea acest am, pus dintr'o daUi in con­tact cu ni$te straini, cari ocupau funetiuni aea de inaIte ~i . a­supra e~rora crau atintite priviriJo populatiunilor din trei Vi­laete.

~i nu fu ruie cfectul auzind pc acest Aroman vorbind in ncela$ !imp rOmaOC$te, bulgare~te, turcc!;Ite, grece~te-Js nevoie $i arnautC$tc- cll 0 u$urint~ atat de mare ei cu un accent atat de natural, in cat st~te8i nedumerit 10. indoiaUi !;ii"DU te puteai r.osti asupra o8?ooalitatii din care face parte. '

- l;ii care va sa zici1. d-ta cf;lti Aroman, Intrebli strrunuJ de mai sus?

- Da, Aroman, efor al f;lcoalelor romaoc, reprezentantul !";Ii alesu! cre!;itiniJor dio ResoR $i intregul ~inut in consiliul ad­ministrasiv 01 oraf;lului, i$i Inclini1. dansul titiurile, iocepand cu acela care i se pfires mai insemnat.

$i I~mul'irile ulterioare din parteo. def;lteptului ei chisr elo­cintelui nostl'u nromnn dotcrii In iveal~ lucruri pretioase pen­tru DOi.

"Acein cari iei inchipuesc, contjnu~ dansu), cu nci la Reann "nu sunt Al'omani, n'au decat stl inca ocolul pietei ei vor ve­.. deo. eli toate magazinele mai mari f$i in toate ro.murile de co­"merciu, sunt tinute exclusiv de Aromani, cari bat in too.to pri­n vintele po de!;lteptii de aci BuJgnri.

"Noi ou suntem 8f$o. de multi Is numi'ir- In totu] vreo 90 "de familli- dar sHim in fruntea tutulor. Noi ~inem camereiuJ, "ale Doastre sunt casele cele mari !;Ii .frumoase ce pop veden "nci, In noi gi'ise~ti modele mai pre~ioase ~i eUI'openel;lti ei A.ro­.. manIT sunt oameni mai $tiutori de carte. lata: Bu!garii sunt

,

GRAn; BUN 213

' )l multi ei satele de prioprejuf sunt in cea mai mare parte bul­"g~re!$ti . Dar cand a fost vorba ea ei crcetinii s!'i-lSi aleag~ pe " un om care sa-i reprezinte in fa~ autoriUiplor turce$ti, care "sli Ie sprij ine interesele el s!'i Ie apere drepturile $i la n evoe sa ,, ~tie a se impotrivi , cuod Ii s'ar savorei vreo nedreptatc, alege­"rea a clizut asupJ'8 unui Aromau ....

"De ce n 'au ales pc unul din ai lor ? .... "Cand au venit A romanii io r.cest ora$, ei n 'aveau unde sii.

"se ad!1posteasca ei n 'aveau eu ce tdii de azi pc maine. Pi1rintii ,, ~i m OfJii nOfJtri fugiser~ d,in marea f> i odaU1. "~a de Logattt Pos­,.copole. Fugiser~, dar tot avutul lor ci1zu In mainile vdijrua$ilol', .. easele lor fura prefacute in serum lSi ceou~e ei 1n urmll-Ie Hisau "nuruai Tuine !',ii pustiu .

..,Cei cari au venit a iei, n'au iotins mana ea sa ceara 'do "pomana, clici mai de g raba ar fi ti1iat-o decat sa cereeascu. "S'au pus pc munca. fi1ri1. preget de zi $i de noapte , $i-au m ar­"ginit tJ'ebuill~ele, s'au silit in toate felul'ile $i aceste stradaoii " nu s'au perdut in zadar: ast~z i noi am ajuDs bine $i ne-am 71 inn.pt solid aicea ....

f$ i pe mind Al'omanul povestea, punandu-ei tot fo cul r;;,i toat~ mandria in spuseJo sale, un str~in lun note, iar acela, cnruia nu-i

_ 'Cra m dragi, nu-r;;,i putea ascunde ciuda. "Curio!',ii suot ei Cuto·V lahii ace$tia, vorbi diinsul, ndresan ­

",du-se mai mult s ie-$i. Crezi, ca nu exis t~ , cand colo od unde "te-ai duce in l\l reia, nu poti face u n pas pani'i. nu te izbeeti de ndanr;>ii, pretutindeni it,j es In drum lSi peste tot 10eul sunt aceia~i \.l.

:Si ea ei cum or fi vrut st\ se scape de diinr;>ii, a doua zi eu noaptea in cap el se seuln. Inaintea tuiulol' $i dete semnalul d e p lceare.

lata-ne din nou In drum s pre Ohrida, de ale carei frumu­sevi naturale se spuneau a~a de multe. Dou~ dl'UIDuri due in acest ora£;>, care prin rolul jucat odaU'i , e demult tl'ceutin istoria popoarelor Peninsulei Baleaniee.

1ntoiul 0 drumul impi'iratesc, pe undo a fost in vremuri vechi Vht Egnatia, ast~zi 0 J;losea retativ bine ing ri j ita el pe care po i merge eu trnsura. In anotimpul iernei, cand toute eararile s unt in t roienito, de 8-i merge ell trnsura, ci'Uare ol'i pe jos, nu e alt dmm decat acesta.

DaI' #in timpul :d lelor frumoase de vari'i. poti Jua drumul de munte, care 0 mult mai interesant £;>i mai pitorese. Drumul e 0 .curare care eerpueetc printre livezi $1 turine, urca dealuri acope­rite eu vi i, trece prill paduri, in illtunericul ei d esimea en-rora

.te simti apueat de 0 fd cl1 tainiea, eoboarra. vai adanei, ureA apoi din nou palla ce ntinge inaltul, salbaticul v8. l'f a1 muntelui Pe­trino.

Din distanta in . distanta sunt tArle de oi, sunt izvoare

214 GIUI U B UX

Jimpczi, sunt fO.ntani in a curor apa nu poti tine dcgetul. ~ i peste tot 0 frulllos, C I':'i.coritol', e s3natos .

E de priso", p ! in . mmarc, sa spun ci'i noi am ales dmmul de munte. '

Tl'ecem intai pl'ill hmcocetz , un marc ant a~ezat In 0 d f.:: ­pi'i.l'tmc de vI"un sfc!'t de ceas de Resnn. Lumen neese intru in­t:impi na rc : pl'iutl'c ncca lume constat eu sntis fl1 c\.ic, cfi $1 la Inn­covetz nearnul nost l' u 0 bine l'epl'CZentat, ial' ideea na~ional ii e ulimentata pl'intre cona\,ionalii nO$tri de 0 $ooala primal'tt. pusa s ub illgrijirea unei institntoare.

lntriiIll a cum in I'cgiunea muntoasa. Unul dupa altnl se In­e il'~ micile $i sarncele sate buigal'esti Billa, JJOlII O, Dltpetti, CI'i ­l'I~ui clc. hocuitorii 101' fu sesera odata l:n.ai bine, pe atunci iusa n 'Rvcau eu ce s~-$ i nco pere goliciunca trllpului $i sa ' $i potoleasctt foamea.

Al'Ill1cau asupra noastrit privil' i obosite, . desnad ajduite. Mi­zeria in care so zba 1.e fUi neptltincio$i era mai putcl'niea de c,H sentimenlnl cU I ·ios it ~'at i i .

Li'CUll'i iucomparabiL mai multo de c:1t barbati. ACC$;tia i$i uasel';t lumea in cap, se dusera in ~ari Btl'cine , ca sa g aSl'RSCa

acolo een ce nu putea g::i s i in patrie. La ce sa ne mai oprim ? Toate satclc erau la fel - cateva

zeci de case de lu t a svarlitc la intarnplal'c iei !;ii colo Si in toute so fll'atas:tracia, mizeria sub infat,i~arile cele mai depl'im ltoure.

I naiate dar. Co va mai ineolo un fiu oI' c iobKnesc trim itea ecourilol' muntilol' $i padurilor glasul sau amestecat cu ace 1 al talangilol' dela 0 tUl'ma de oi.

Ptistol'Ul i!;l i ioccu'\. cantecul suu bUI'btitesc Ja auzul tr·opo--­tniui de cai, care ii vestea en. cineva umbl5. pc neolo.

Ne apropiem de daosui ~i intriim ch iar' in vorba. Nu en\ n evoie 6:1-1 Intrebl1m ee este. Dupa lnf~p$are, dupa port $i OCU­pa~iune se cuno$tea, cii e Aroman .

- Ei, da, !till, Arman . dela l l:ilOk, 0 comuoa care se gi'lsc~te in muntii aee$tia.

La Istok sunt, vre-o 200 de fllmilii I'omaner;;ti venito cu toate!e din Perivole din Epil'. $i-au p1.rttsit patl'ia pe vremuri tur­buri a le lui Ali-Pa~a din lanina. Nu mai puteau indura gORDa. !'Ji asupririle !'Ji au f.tcut cea ce au facut I?i cei blti Al'omani $L au ci1utat alt loe, de parte, unde sa-$i dureze noua loeuin~e . _

.. Dar noi din Istok, ne Himuri piistol'Ul, nu uitam d l patria. .. noastr~ PeritlOle $i tot Perivoleati ne numiru. In timpul iernei ..,no intalnim ell multi din cei r~ma~i in patrie in Tesalia, unde .,De dueem eu turmele noastre. Dela Istok Is Peri vole e drum.. "lung, trebue s~ m ergi aproape 0 shptttmlLnn.. Dar noi eu ci S UIl­

"tem .in legMuri dese. 11"'000 de ale lor se m~rit~ dup I ai no~tr1. .,$ i mdti din tinerii lor se insoal'a eu fete de nici" .

- Dar ell bulgarii nu v~ ineruscJ'i~i, intreb eu ?

OR;\IU RUX 215

S Ul'use ironic p nstot'Ul nostl' u ~i adl1oga , n ici e ll bulg a l'ii, nici Oll g l'ceii ~i ni ci eu a lt Ileam, ci"ie i noi nu ne stJ'icam sangcle."

' rot dela Ilees t [>11s tol' am aflat, cl comuoll I s tok c m;ezaUi. in vnglhmilc muntilol', en In apl'opicrc c Albania. cu locuitol'ii ne­a8 t ampiinl~i ~ i gata 811 se arul1('e asupl'a celorlal ti, eil dese ori s'uu Inecreat bandc do h o\i sa jn trc in cOlTIunli. ei sii 0 pri"i.deze.

" Om' cu 110'; Iii aflarti masttlrilt", zise A romiinul lufmd 0 u­titudinc rnai m fmd r:i . Mul\,i au ve nit, dar p u \ini s'au int~ rs.

}"'I crgem iDainte. l ata no pc vfil'fu l Petrilla, un de e frl g - de !;I i 8untcru in lu lio - !";Ii de unde so dcsfa~lll'a p ri vidlo ,' Ull :spec­taco l din cele mai frumoase.

'J'oemai in varf e 0 mica cazul'lUu. Intr'insa s tau de paza vl'e-o 30 de so l da~i , oamcn i VigU I'O~ i) spl'inteni ~i obj,nui~i eu traiul de alsl'm i'!. conti nu i'i .

,,li'l'ate-mcu J/ IIS(' a fos t omol'tU saptanulna t recuti1. intr'o ,., ciocni re co am avut-o eu ho~ii. Dar nu-i nimie, 8!;1a i-a fos t ..,seri s , noi I-am razbu nat b ine, am impue-cnt 5 h oti !;Ii am prins ,., doi de v i i, A cestea se intampla des pc la n oi " .

A~a. ne lamuri Cll aerul ce l mai lini!;ltit din lume un InuIt $i biDe legal soldat a lbunez dinspl'e p~rtile dl'umului.

Cam pe la amiazi vedem inaintea noastr::i 0 intindere de api1. en 0 oglinel:1 colosaHt ei mii de case a~ezate grrlrnad~ la mal'ginea lui. 81'[1. lacll l $ i o I'a$U I Ohl'ida, unde am ajuDs in e llrand .

eantec popular

Cir.Ci fieiorT di- Artlmi1.iH, Tu HechT fj ' tu geamllnUl.nf, Ln.i C~ehi, dulmi eiu roeu Te-anvartirri. d i p ri ghiosu -C~chi nihcnm el i fie iol' Sconse grcC1!i dit tabor Lni Ci1.ehi, tufeehe iunga. Ce bagai grcQIli tu strunga; Li1.i Ca,ehi eu paIn mare Bngai g ,.cQlli tu Innt",.e I

DLu Graw a tleoTA Auzit d e 11\ IIdsta al P arJzI