Apostolul, nr. 181 (2015)

8/20/2019 Apostolul, nr. 181 (2015)

1/20

APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICEEditată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare Neamţ

SERIE NOU , ANUL XVII, NR. 181

http://apostolul.slineamt.ro o c t omb r i e 2015

stăzi, 5 octombrie, este o zi de sărbă-toare pentru salariaţii din educaţie dintoată lumea, o zi care, probabil, va treceneobservată în România, aşa cum a tre-cut de când a fost declarată Ziua Mon-dială a Educaţiei.

Măcar astăzi, politicienii ar trebui

să se gândească la şcoală şi să-şi amin-tească imaginea educatorului, învăţătorului, profesorului, cei care i-au ajutat să scrie primelelitere, să rostească corect cuvintele în limba ro-mână şi să facă primele socoteli, cei care le-audeschis ochii către lume. Dar, cel mai important,le-au călăuzit primii paşi în viaţă, ajutându-i sădevină… oameni.

A fi dascăl nu este o meserie, ci o profesie,care nu poate exista fără dăruire şi, mai ales,fără vocaţie. Sistemul educaţional românescîncă se mai bucură de dascăli cu vocaţie, dar aceştia devin din ce în ce mai puţini. Din păcate,dascălii nu sunt apreciaţi la adevărata lor va-loare, iar munca lor nu este răsplătită pe măsură.

Nu trebuie să uităm nici personalul didactic au-xiliar şi personalul nedidactic, cei fără de care

şcoala nu poate funcţiona normal.Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţă-mânt, care reprezintă şi apără interesele a 62%din salariaţii din sistemul preuniversitar, areobligaţia de a acţiona, prin toate mijloacele,

pentru îmbunătăţirea statutului social al salaria-ţilor din învăţământ şi a condiţiilor de muncă.

Astfel, în ultima perioadă ne-am implicatîn elaborarea proiectului legii salarizării din sec-torul bugetar şi, aşa cum stau lucrurile pânăacum, sunt şanse mari ca salariile din învăţă-mânt să se dubleze în următorii 3-4 ani.

De asemenea, un demers important este cel prin care dorim să legiferăm statutul de autori-tate publică pentru cadrele didactice, măsurăcare ar conduce la crearea unui climat de ordine,disciplină şi respect în desfăşurarea actului edu-caţional, iar cadrele didactice vor putea să se bu-cure de respect din partea elevilor şi părinţilor.

Totodată, F.S.L.I. a început lupta împotriva birocraţiei care a sufocat sistemul de învăţă-mânt, dascălii fiind transformaţi în sclavii hâr-tiilor. Am avut mai multe discuţii cureprezentanţii M.E.C.S. pe această temă şi amconvenit ca numărul comisiilor din unităţile deînvăţământ să fie reduse de la aproximativ 40,câte există în prezent, la maximum 7-8. Avemsperanţa că, în perioada imediat următoare,M.E.C.S va da un ordin prin care se va legiferaaceastă diminuare semnificativă a numărului decomisii.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţă-mânt a fost şi este preocupată în permanenţă şide creşterea calităţii învăţământului românesc.Modificarea programelor şcolare şi corelarea

ofertei educaţionale cu cerinţele de pe piaţaPreşedinte F.S.L.I,

Simion HĂNCESCU (continuare în pag. 5)

A

Şcoala, din nouînceput şcoala. Iarăşi mă simt ca un

preot nevoit să predice despre un Dum-nezeu în care nu mai crede. La asta seadaugă şi faptul că predau literatura, laliceu, ceea ce amplifică imponderabilele.Orice ştinţă „gratuită”, orice domeniuumanist care cere câteva abilităţi de in-

terpretare, o anume perspectivă asumată şi o vi-ziune culturală de oarece anvergură pare, azi,tot mai străină. Celor mari şi mai ales celor mici. Lumea s-a cam redus la principalul eiobiect de folosinţă: ecranul plat al gadget-ului.Experienţa şi gândirea celor de dinaintea noas-tră trebuie să depăşească dificultatea inutilă aîncastrării în simbol. Orice conţinut cultural tre-

buie să devină o simplă poveste cu cheia la ve-dere, o înşiruire de informaţii rapide, seci,simplificate, accesibile, la un click distanţă.Ceva fără adâncime.

Bun, şi totuşi şcoala trebuie să-şi facă da-toria, să predice în pustiu, dacă e nevoie, săarate cu degetul valorile, realităţile, hărţile tu-turor lucrurilor şi drumurile până la ele. Dacănu ea, atunci cine? Adepţii, atâţia câţi mai sunt,vor asculta, se vor folosi, vor duce mai departe,vor spune şi altora. Şi iată, minimal, un viitor educaţional asigurat. Chestiunea e de-a predicaautentic, pentru puţinii auditori prezenţi, ac-tuali, curioşi; cu mijloace adecvate, bine gân-dite, eficiente. Exact asta nu se întâmplă!

Din anii 1990, învăţământul preuniversitar nu s-a reformat aproape deloc, în esenţă. S-auschimbat manualele, s-au schimbat datele ca-lendaristice şi denumirile de examene, s-auschimbat împărţirile perioadelor de evaluare, deşcoală şi de vacanţă, s-au inventat competenţe,

Adrian G. ROMILA(continuare în pag. 5)

În căutarea teatrului pierdut (1)rima zi a unui Festival de Teatru e ceamai grea. Şi pentru organizatori, şi pen-tru spectatori. Până te dumireşti cum stau lucrurile. Cum stau data asta, pen-tru că suntem acum la cea de a XXXVII-aediţie a festivalului de la Piatra-Neamţ.O ediţie cu un selecţioner unic, criticul Oltiţa Cântec, un prieten al TT, un critic

stimat şi competent. Vorbind despre criteriile selecţiei, doamna Cântec explică, în excelentul caiet-program al Festivalului, că a urmărit ino-vaţia artistică, noutatea spectacolelor, satisfac-

ţia creatorilor – regizori, actori, scenografi,

autori – dar şi a juriului şi a publicului. Cam greu de răspuns atâtor cerinţe, care, la urma-urmei, cu excepţia primei, sunt deziderate, nucriterii. Mi s-ar fi părut normal ca spectacolele

să fie selectate după gravi tatea temelor şi amesajelor, după performanţa artistică din toatecompartimentele spectacolului. N-a fost să fie;nu-i bai. Sau a fost aşa şi nu s-a observat. Ia-răşi nu-i bai. Să nu judecăm pripit; suntemabia la jumătatea ostilităţilor.

Mircea ZAHARIA(continuare în pag. 10)

A

Ziua Mondialăa Educaţiei

8/20/2019 Apostolul, nr. 181 (2015)

2/20

Viaţa sindicală, la zi

APOSTOLULag 2

INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT INFOCULT

Târgul de Carte „Libris Neamţ” 2015, ediţia a V‐an perioada 17 – 20 septembrie a avut loc cea de-a V-a ediţie a Târguluide Carte „Libris Neamţ” 2015, manifestare organizată de ConsiliulJudeţean Neamţ, Primăria Piatra-Neamţ, Societatea Scriitorilor din ju-deţul Neamţ şi Camera de Comerţ şi Industrie Neamţ. Evenimentul adebutat joi, 17 septembrie, la ora 12.00, în Parcul Tineretului din Pia-tra-Neamţ, coordonator şi moderator fiind scriitorul Cristian Livescu.

Deschiderea ofi-cială a fost urmată de

conferinţa „Importanţa Cărţiiîn dezvoltarea personală – deziderat al dezvoltării co-munităţii” şi de lansarea co-lecţiei „Buzunarul cu Poezii”a Editurii Conta din Piatra- Neamţ, eveniment prezentat

de scriitorii Adrian AluiGheorghe şi Emil Nicolae.

Prima zi a târgului a fost marcată şi de comemorarea poetului nemţeanAurel Dumitraşcu, de la a cărui moarte s-au împlinit, pedata de 16 septembrie, 25 de ani. Din programul târguluinu au lipsit prezentarea noutăţilor editoriale, lansările decarte, muzica folk şi muzica populară, recitalurile de

poezie şi teatru. Între volumele din vitrina Târgului deCarte „Libris Neamţ” la loc de cinste s-au aflat şi ulti-mele două apariţii editoriale ale scriitorului ConstantinTomşa: „Dicţionarul literaturii din judeţul Neamţ” şi„Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ”, cărţi apă-rute la Editurile Cetatea Doamnei şi Crigarux din Pia-tra-Neamţ.

Târgul de Carte „Libris Neamţ” s-a încheiat duminică, 20 septembrie,la ora 12.00, după recitalul susţinut de soliştii Centrului pentru Cultură şiArte „Carmen Saeculare”.

Festivalul Gastronomic Montan Gastrofest 2015

Muzica populară autentică, portul şi dansul popular, alături de bucateledin bucătăria tradiţională românească au reprezentat punctele de atracţie ale

octombrie 2015

Î

Conferinţa Uniunii Judeţenea Sindicatelor Democratice Neamţ

niunea Judeţeană a Sindica-telor Democratice Neamţ,din care, alături de Sindicatuldin Învăţământ Neamţ

(S.L.L.I.C.S. Neamţ), fac parte Sindicatul Liber „Lian-tul” Bicaz şi Sindicatul Liber

„UMARO” Roman, a avut, pe datade 1 octombrie, conferinţa de bilanţ

al activităţii ultimilor cinci ani, şide alegeri a conducerii U.J. pentruurmătorii cinci. Cu această ocazieau fost prezenţi la Piatra-Neamţdomnii Simion Hăncescu, preşedin-tele F.S.L.I., vicepreşedinte al Con-federaţiei Sindicatelor Democraticedin România şi Ioan Ţenţ, primvi-cepreşedinte al F.S.L.I, preşedinteleU.J.S.D. Bihor.

Pe ordinea de zi a Conferinţeis-au aflat: raportul asupra activită-

ţii Biroului Operativ şi ConsiliuluiU.J.S.D. Neamţ (prezentat de d-lGabriel Ploscă); prezentarea exe-cuţiei bugetare pe perioada 2010 – 2015 (prezentat de d-l AlexandruCovasan); raportul Comisiei decenzori (prezentat de dna MariaChirilă); dezbaterea şi aprobareadocumentelor de la punctul 1, 2 şi3; alegerea preşedintelui, a mem-

brilor Biroului Operativ şi ai Con-siliului U.J.S.D. Neamţ, precum şia membrilor Comisiei de cenzori;

adoptarea proiectului Programuluide activităţi pentru perioada 2015

– 2020. După prezentarea docu-mentelor oficiale, preşedintele Ga-

briel Ploscă a dat cuvântulinvitaţilor.D-l Simion Hăncescu: Pentru

că sunteţi oameni cuminţi şi cu su- fletul deschis, am venit cu maredrag la Piatra-Neamţ, unde de alt-

fel mă simt şi mai aproape de casă,eu fiind bucovinean. În acest cadrudestul de intim, vreau să vă spun că

semănaţi mai degrabă cu o familiedecât cu participanţii la o Confe-rinţă Judeţeană, aşa încât îmi face

plăcere să vă transmit în numele Preşedintei Confederaţiei sincere felicitări pentru activitatea pe careo desfăşuraţi în Neamţ, pentru fap-

tul că aveţi cei mai mulţi delegaţiîn Consiliul Naţional –lucru caredemonstrează că aici lucrurile sunt luate în serios şi această U.J. estechiar eficientă. În continuare d-lHăncescu a prezentat tendinţelemişcării sindicale europene, ară-tând actualul impas al acesteia şi

punctând situaţia din România: Dinnefericire deciziile pentru noi nu seiau la noi. Marile companii care au

pus piciorul în România, Fondul Monetar şi Banca Mondială nu au

interes să existe aici sindicate pu-ternice pentru a putea obţine un profit maxim dintr-o muncă cât mai prost plătită. S-au subliniat apoi efi-cienţa dialogului descentralizat,faptul că U.J.S.D. Neamţ face partedintr-o Federaţie puternică, curată,nepolitizată.

Următorul invitat, d-l IoanŢenţ, preşedintele U. J. Bihor, sus-ţine ideea de solidaritate şi felicită

acţiunile şi activitatea U.J. Neamţ: Problema este că trebuie să strân-

gem rândurile, pentru că nu se ştiece surprize ne mai pot oferi politi-cienii. Să lăsăm laşitatea deoparte

şi să ieşim a luptă, să fim solidariindiferent de la care capăt de ţară

suntem şi să cântăm aceeaşi melo-die: Să fim uniţi! În final, d-l Ţenţa urat auditoriului o legislaţie câtmai bună pentru vremurile viitoare.

În cadrul dezbaterilor au fostluate în discuţie Legea DialoguluiSocial, Contractul Colectiv deMuncă, dreptul la grevă şi Contrac-tul Colectiv Unic la nivel naţional(prof. Ciprian Murariu, prof. Lu-cian Mitru), situaţia salarială din in-

dustrie, problemele cu care seconfruntă angajaţii din acest sector (Ioan Amariei, preşedinteUMARO), necesitatea îmbunătăţiriiactualei legislaţii a muncii (Gheor-ghe Chiciu, preşedintele „Liantul”Bicaz).

După validarea documentelor Conferinţei, prin vot deschis, a fostaleasă noua conducere a Uniunii Ju-deţene a Sindicatelor Democratice

Neamţ, pentru perioada 2015-2020:

U

8/20/2019 Apostolul, nr. 181 (2015)

3/20


APOSTOLUL Pag 3


estivalului Gastronomic Montan GASTROFEST, desfăşurat, în pe-rioada 18 – 20 septembrie, în Piatra-Neamţ.„Dorim să dăm o amprentă particulară acestui eveniment, pentru

a face să reverbereze din nou şi mai amplificat spiritul muntelui, bu-curia dărniciei lui, hărnicia locuitorilor şi să punem în valoare acumu-lările de cultură, civilizaţie şi spiritualitate. Zona de munte este privită,în acelaşi timp, cu invidie şi respect de oamenii din zona colinară şide şes. În dorinţa de a

privi lumea de sus, urcatul pe munte este mult mai acce-sibil decât zborul cu avionulsau călătoriile cosmice şiajută omul să se apropie ori-cât de puţin de cer, de Dum-nezeu, de spiritul curat.Respiraţia aerului de lamunte îl înviorează şi îi reîn-

noieşte forţele şi curajul de aînfrunta ziua de mâine. Dacă

lângă acest aer mai apare şi o masă bună cu bucate alese, produse pe păşunileşi în pădurile montane, bucuria este completă”, au subliniat organizatorii.În calitate de co-organizator, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen

Saeculare” Neamţ a propus un program artistic atractiv, susţinut de artiştiiAnsamblului folcloric „Floricică de la munte”, ai Ansamblului folcloric„Doina Ceahlăului” şi ai Ansamblului folcloric „Comorile Neamţului”, pre-cum şi de elevii Liceului Tehnologic Pipirig, ai Şcolii gimnaziale din comunaVânători şi ai Şcolii Populare de Arte Piatra-Neamţ.

Concursul Naţional de poezie „Aurel Dumitraşcu” are un câştigător

Concursul naţional de poezie, debut în volum, „Aurel Dumitraşcu”, or-ganizat de Biblioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu” Neamţ şi revista „Conta”,şi-a desemnat câştigătorul, în persoana scriitoarei Ana Donţu din Sibiu.

Manuscrisul „Cadrul 25” a fost selectat de un juriu alcătuit din scriitoriiVasile Spiridon (preşedinte), Liviu Ioan Stoiciu, Emil Nicolae, Adrian G.Romila, Nicolae Sava, Vlad A. Gheorghiu şi Adrian Alui Gheorghe (iniţiator

F

Irina NASTASIU (Continuare în pag. 4)

octombrie 2015

Raport asupra activităţii Biroului Operativşi al Consiliului Uniunii Judeţene a Sindicatelor Democratice Neamţ

naliza obiectiva a activităţii uneiorganizaţii sindicale trebuie rea-lizata în contextul socio – econo-mic al intervalului de timp lacare se refera analiza . Din acest

punct de vedere, intervalul de

timp care a trecut de la ultimaConferinţă a U.J.S.D. Neamţ(2010 – 2015) poate fi împărţit în două

perioade: – Perioada 2010 – mai 2012 carac-

terizată printr-o scădere dramatică aeconomiei, deşi se apelase la împrumu-turi mari de la F.M.I. şi alţi finanţatoriexterni, împrumuturi pe care le plătimşi azi, dar care, în loc să ajute la revigo-rarea economiei, au avut în mare parte,alte destinaţii. În aceasta perioada veni-turile salariaţilor au continuat să scadă,în special în sectorul bugetar . Totacum, s-a promulgat Legea 62, a Dia-logului social – prin asumarea răspun-derii Guvernului – Lege care îngrădeamulte dintre drepturile salariaţilor şi po-sibilităţile acestora de a se organiza însindicate puternice care să se opună po-liticii de sărăcire a populaţiei, politicicare aveau ca acoperire, falsa argumen-taţie a ieşirii din criza economică. S-auluat şi alte decizii, ca de pildă, nereţine-rea cotizaţiei pe statul de plată, care ur-măreau slăbirea şi chiar desfiinţareasindicatelor.

– Perioada iunie 2012 şi pană în prezent în care, după schimbarea Gu-vernului, economia a trecut pe o anu-mită creştere care a permis reîntregireaveniturilor salariaţilor – este drept cănu la nivelul celor de dinaintea măsu-

rilor de austeritate din 2010. S-a reluatdialogul social, dar de cele mai multeori acesta a avut un caracter formal

poate şi pentru ca amendarea Legii 62 – cerută insistent de sindicate – a fostnesemnificativă.

În acest interval de timp nefavo-rabil activităţii sindicale mai ales în

prima perioadă – sindicatele au încer-cat să-şi păstreze unitatea şi să supra-vieţuiască. Multe dintre sindicate,însă, au dispărut.

Nu s-a întâmplat aşa în cazul sin-dicatelor componente ale Uniunii Ju-deţene a Sindicatelor Democratice

Neamţ: Sindicatul din Învăţământ Neamţ (S.L.L.I.C.S. Neamţ), Sindica-

tul Liber „Liantul” Bicaz şi SindicatulLiber „UMARO” Roman. Aceste sin-dicate au rezistat condiţiilor vitrege ale

perioadei şi au apărat drepturile membrilor lor prin petiţii către autorităţilelocale, prin negociere, prin sesizareainstanţelor de judecată sau prin mar-şuri şi pichetări ale Prefecturii Neamţ.

Sindicatele componente ale

U.J.S.D. Neamţ au militat, în perma-nenţă, pentru unitatea Uniunii Jude-ţene, a federaţiilor din care fac parte şi

pentru unitatea Confederaţiei Sindica-telor Democratice din România.

U.J.S.D. Neamţ a fost prezentă la

toate acţiunile de protest naţionale or-ganizate de federaţiile sau confedera-ţiile sindicale: pichetări, marşuri,mitinguri, lanţuri umane în jurul Parla-mentului României. Sindicatul Liber „Liantul” Bicaz şi Sindicatul Liber „UMARO” Roman au avut negocieridure pe Contractual Colectiv de Muncăiar Sindicatul din Învăţământ Neamţşi-a recâştigat o serie de drepturi sala-riale prin numeroase acţiuni în instanţă.

Solidaritatea sindicală a fost unadintre valorile U.J.S.D. Neamţ şi s-amanifestat prin ajutorul oferit sindica-tului care avea probleme de celelaltesindicate membre ale U.J.S.D. Rela-ţiile dintre sindicatele noastre au avutla baza respectului reciproc şi înţele-gerea corectă a importantei alianţeiîntr-o structură teritorială.

Întreaga activitate a Uniunii Jude-ţene s-a desfăşurat cu respectarea le-gilor în vigoare, cu respectareaStatutului propriu şi al C.S.D.R., pre-cum şi cu respectarea hotărârilor orga-nismelor de conducere aleConfederaţiei. De subliniat colabora-rea bună dintre U.J.S.D. Neamţ şiC.S.D.R. Am fost consultaţi în luareadeciziilor şi am fost implicaţi în marileacţiuni sindicale organizate deC.S.D.R., iar Uniunea Judeţeana s-astrăduit să respecte hotărârile Confe-deraţiei. Ne mândrim cu faptul că ju-deţul Neamţ are cei mai mulţireprezentanţi în Consiliul National alC.S.D.R. Pentru a fi cât mai vizibilăapartenenta noastră, Uniunea Jude-ţeană a procurat echipament cu siglaconfederaţiei.

Uniunea Judeţeană a respectatStatutul C.S.D.R. şi prin plata cotiza-ţiei către Confederaţie şi putem afirmacă nu am fost niciodată restanţieri.

Reprezentanţii Uniunii Judeţeneau avut participări apreciate la simpo-

zioanele şi seminariile organizate deConfederaţie pe teme legate de egali-tatea de şanse, discriminare, responsa-

bilitate socială corporativă, revizuireacalificărilor din Romania. Mai mulţitineri sub 35 de ani, membri de sindi-

cat ai Uniunii Judeţene Neamţ au par-ticipat la cursurile de formare aliderilor de sindicat organizate de Fun-daţia Friedrich Ebert, partener alC.S.D.R.

Experţii în programe şi relaţii in-ternaţionale ai C.S.D.R. ne-au consi-liat şi sprijinit în elaborarea şiimplementare unor proiecte cu finan-ţare europeană.

Reprezentanţii Uniunii Judeţeneîn organismele bi şi tripartite – comi-sia de Dialog Social de pe lângă Pre-fectura Neamţ, Consiliul Consultatival A.J.O.F.M. Neamţ, Consiliul deAdministraţie al Casei de Asigurăride Sănătate Neamţ, Consiliile de Ad-ministraţie al Caselor de Cultură aleSindicatelor din Piatra Neamţ şiRoman, Comisia Judeţeana de Auto-ritatea Furnizorilor de Formare pen-tru Adulţi, Comisia Judeţeană deEgalitate de Şanse – au prezentatobiectiv şi consecvent în cadrul aces-tor organisme problemele cu care seconfruntă membrii de sindicat şi auoferit adesea şi soluţii.

Reprezentanţii Uniunii Judeţene Neamţ au fost implicaţi în negociereaşi repartizarea biletelor de tratamentşi odihnă şi subliniem aici ca în anul2012, fără eforturile acestora, nu s-ar fi obţinut bilete de odihnă pentru ceiîndreptăţiţi să beneficieze de acestea.Sindicatele componente ale U.J.S.D.

Neamţ, în activitatea lor, au respectatîntotdeauna prevederile din statutele

proprii, alegându-şi în mod democra-tic liderii şi consultând în permanentamembrii de sindicat asupra deciziilor care au fost luate. La conferinţele sin-dicatelor în cadrul U.J.S.D. Neamţ afost prezent, preşedintele uniunii carea prezentat preocupările U.J.S.D.

Neamţ şi a transmis salutul C.S.D.R.

A

abriel Ploscă – preşedinte; Ioan Amariei, Gheorghe Chiciu, IonelHociung – vicepreşedinţi; Gabriela Grigore – secretar.

În continuare, preşedintele Gabriel Ploscă a punctat Proiectul programului de activităţi al U.J.S.D. Neamţ pentru 2015 – 2020:Consolidarea Uniunii Judeţene prin afilierea sindicatelor din judeţul

Neamţ care fac parte din structurile C.S.D.R. şi implicarea în con-stituirea de noi sindicate şi afilierea lor la U.J.S.D. Neamţ; partici-

parea la acţiunile revendicative organizate de către C.S.D.R.; acordarea deasistenţă juridică sindicatelor; efectuarea unor demersuri la autorităţile lo-cale pentru rezolvarea problemelor sindicatelor componente; organizareade seminarii periodice pe teme statutare; asigurarea participării reprezen-tanţilor U.J.S.D. Neamţ la cursuri şi stagii de formare sindicală; înfiin-ţarea Comisiilor de Dialog Social la nivelul Consiliilor Locale; începereaacţiunilor în instanţă pentru recuperarea patrimoniului sindical; elaborareade proiecte cu finanţare europeană pentru formarea sindicală şi reconversie

profesională; dezvoltarea de parteneriate şi participarea la acţiuni sindicaleinternaţionale. ( Red).

Conferinţa U.J.S.D. Neamţ

G

(continuare în pag. 4)

8/20/2019 Apostolul, nr. 181 (2015)

4/20


APOSTOLULag 4


i coordonator al proiectului), membri ai redacţiei revistei „Conta”.Ana Donţu s-a născut pe data de 1 decembrie 1985, în Republica

Moldova. A absolvit Facultatea de Litere şi Arte a Universităţii „Lu-cian Blaga” din Sibiu. Este membru fondator al grupării „Zona nouă”, publicând poezie în mai multe reviste literare („Echinox”, „Corpul T”,„Hyperion”) şi în antologia colectivă „Zona Nouă” (2011). În 2015, afost printre cei şase tineri scriitori selectaţi pe lista lungă a Concursuluiinternaţional PEN NEW VOICES.

„Dacă avem un câştigător al acestei ediţii, trebuie să recunoaştem cădemersul nostru a fost unul reuşit. Sunt un susţinător al poeziei tinere şi mă bucură orice sunet original, proaspăt. Au fost, în concurs, şi alte voci nota- bile, care vor reuşi în final dacă vor avea puterea să depăşească primele ni-veluri de comunicare, dacă vor intra în dialog cu poeticile actuale. Acestconcurs este, în orice caz, cel mai frumos mod de a-l omagia pe Aurel Du-mitraşcu, un poet optzecist care s-a risipit pe sine pentru ca poezia să aibă prezent şi orizont”, a spus Adrian Alui Gheorghe. Anul acesta se împlinesc25 de ani de la moartea poetului Aurel Dumitraşcu (16 septembrie) şi 60 deani de la naştere sa (21 noiembrie).

A.T.O.R. Piatra‐Neamţ invită liceeniiLiceenii sunt invitaţi să participe, în fiecare joi, la activităţile A.T.O.R.

(Asociaţia Tineretul Ortodox Român), filiala Piatra-Neamţ. Întrunirile sedesfăşoară, între orele 17-19.30, în cadrul Colegiului Naţional „CalistratHogaş”, corpul B.

„Aşteptăm pe tinerii liceeni din Piatra-Neamţ să participe la activităţilenoastre, multiple şi diversificate, pregătindu-ne pentru cea de a II-aediţie a întâlnirii «Tânărul din Pe-trodava», de anul viitor. Filialanemţeană a asociaţiei a fost înfiin-ţată în 2010 şi îşi propune să-i implice pe tineri în activităţispirituale

Ne dorim ca, în acest cadru,tinerii dornici să devină membri ai

A.T.O.R. Piatra-Neamţ să-şi poatădescoperi calităţile, să-şi accepte

(urmare din pag. 3)

octombrie 2015

olaborăm cu celelalte uniuni sindicale teritoriale,în special în organizarea unor acţiuni revendica-

tive sau în demersurile pentru recuperarea patri-moniului sindical, dar am refuzat propunerile defuziune din partea altor sindicate, dorind să ne

păstram identitatea în cadrul C.S.D.R. De aseme-nea, am refuzat şi vom refuza orice implicare po-litică şi ne vom strădui să ne desfăşuram

activitatea cu respectarea valorilor sindicale fundamen-tale: unitate, solidaritate şi dialog social.

Raportul de faţă şi-a propus să facă o succintă tre-cere în revistă a acţiunilor comune ale sindicatelor dincadrul U.J.S.D. Neamţ, dar fiecare sindicat componenta desfăşurat multe activităţi specifice pentru sindicatelerespective. Prin eforturile U.J.S.D. Neamţ şi ale fiecăruisindicat component în parte, au fost apărate intereseleeconomice, profesionale şi sociale ale membrilor de sin-dicat.

Încheiem declarând: „Noi nu vom renunţa nicio-dată!”.

Raport asupra activităţiiBiroului Operativ

şi al Consiliului U.J.S.D. Neamţ

(urmare din pag. 3)

C

Sindicatul Liber al Lucrătorilordin Învăţământ şi Cercetare

Ştiinţifică Neamţ informează:

n urma discuţiilor dintre reprezentanţii Fede-raţiilor sindicale din educaţie şi reprezentanţiiGuvernului, care au avut loc luni, 12 octom-brie 2015, reprezentanţii Guvernului au pro-

pus o creştere cu 15% a salariilor pentru toţilucrătorii din învăţământ (personal didactic,didactic auxiliar şi nedidactic) începând cu 1decembrie 2015.

Cerinţa sindicatelor a fost ca această majorare să se facă de la 1 noiembrie 2015.(Preşedinte, Prof.

Gabriel Ploscă)Prezentul comunicat oficial a fost transmis tutu-ror liderilor organizaţiilor sindicale care fac parte dinSLLICS Neamţ, cu rugămintea de a consulta membriide sindicat, dacă sunt de acord cu oferta Guvernului(majorarea salariilor cu 15% de la 1 decembrie 2015

pentru toţi salariaţii din învăţământ).În cazul în care membrii de sindicat nu sunt de

acord cu oferta Guvernului ei trebuiau să precizezedacă sunt dispuşi să se implice în acţiuni de protest(pichetări, miting, grevă generală). Până la intrarearevistei la tipar nu am primit încă un punct de vedereoficial. (Red.)

Indemnizaţia de instalareBeneficiul salarial pentrupersonalul nou încadrat

în învăţământul preuniversitareste legal

entru că, odată cu începerea anului şco-lar 2015-2016, au fost mai multe între-

bări referitoare la prima/indemnizaţiade instalare, se impun a fi aduse unelelămuriri.

În ordine cronologică, normele le-gale cu privire la drepturile salariale pecare le aducem în discuţie, au fost ur-

mătoarele: – În anul 1993 a intrat în vigoare Hotă-

rârea de Guvern nr. 281cu privire la salari-zarea personalului din unităţile bugetare(publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 135/25.06.1993), care la art. 23,

prevede că:(1) La încadrarea într-o unitate din altă

localitate decât cea de domiciliu, în primul ande activitate după absolvirea studiilor, perso-nalul de specialitate beneficiază de o indem-nizaţie de instalare echivalentă cu un salariude bază corespunzător funcţiei, gradului sautreptei profesionale în care urmează a fi înca-drat ; în cazul medicilor şi farmaciştilor, in-demnizaţia de instalare se acordă, dupăterminarea stagiaturii sau a internatului, deunitatea sanitară unde s-au încadrat prin con-curs.

(2) Indemnizaţ ia de instalare poate fiechivalentă cu două salarii de bază pentruacele localităţi unde atragerea specialiştilor

se face cu mare greutate, stabilite de ministere şi celelalte instituţii centrale şi locale ale ad-ministraţiei publice şi avizate de Ministerul

Finanţelor.(3) Persoanele care au beneficiat de in-

demnizaţia de instalare şi care ulterior au de-misionat sau li s-a desfăcut contractul demuncă din motive imputabile lor înainte deîmplinirea unui an de la instalare vor restitui,în condiţiile legii, indemnizaţia primită, cal-culată proporţional cu perioada rămasă pânăla expirarea termenului de un an.

– Apoi, în anul 1997, a fost adoptatăLegea nr. 128 privind Statutul PersonaluluiDidactic, care la art. 51, alin. (6) stipula că:

Personalul didactic de predare beneficiază deo primă de instalare, o singură dată, la anga-

jarea în învăţământ prin concurs, în primii 5

ani de la absolvirea studiilor. Cuantumul acestei prime se stabileşte potrivit legii.

Deci, în temeiul Legii nr. 128/1997, cumodificările şi completările ulterioare, perso-nalul didactic de predare care îndeplinea con-diţiile prevăzute de articolul mai susmenţionat a beneficiat de primă de instalare,

iar pentru personalul didactic auxiliar şi per-sonalul nedidactic a fost reglementată acorda-rea indemnizaţiei de instalare, în condiţiile

prevăzute de art. 23 din HG nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare, cu modificările şi completările ulte-rioare.

– Prin Legea nr. 1/2011, Legea Educaţiei Naţionale, legiuitorul nu a mai reglementat înniciun fel situaţia primei de instalare, astfelcă, multe persoane care au intrat în sistemulde educaţie, şi care puteau beneficia deaceastă primă, au considerat că acest drept afost pierdut. Aceasta şi pentru că Legea63/2011 privind încadrarea şi salarizarea înanul 2011 a personalului didactic şi didacticauxiliar din învăţământ, stabilea la art. 6 că

Orice alte dispoziţii contrare cu privire la sta-bilirea salariilor şi a celorlalte drepturi de na-tură salariale, în anul 2011, pentru personalul

prevăzut la art. 1 alin. 1, se abrogă. Faţă deaceste dispoziţii legale, s-a presupus că au fostabrogate inclusiv prevederile HG 281/1993.

Însă, la sesizarea Curţii de Apel Iaşi pri-vind pronunţarea unei hotărâri prealabile înaceastă chestiune de drept, Înalta Curte de Ca-saţie şi Justiţie a României s-a pronunţat îndata de 21.09.2015, în dosarul 1701/1/2015 şiîn consecinţă dispune: În interpretarea şi apli-carea art. 6 din Legea 63/2011, privind înca-drarea şi salarizarea în anul 2011 a

personalului didactic şi didactic auxiliar dinînvăţământ, cu modificările ulterioare, stabi-leşte că aceste prevederi legale nu abrogă dis-

poziţiile art. 23 din HG 281/1993, cu privirela salarizarea personalului din unităţile bu-

getare, cu modificările ulterioare.Concluzionând, în urma interpretării dis-

poziţiilor legale enumerate mai sus, potafirma că în prezent prevederile HG281/1993, vizând acordarea indemnizaţieide instalare, sunt în vigoare iar de acestea pot

beneficia atât personalul didactic de predare,cât şi personalul didactic auxiliar şi cel nedi-dactic.

Prof. Ionel HOCIUNG

P

Î

8/20/2019 Apostolul, nr. 181 (2015)

5/20

Lecţia de istorie

APOSTOLUL Pag 5


efectele şi să-şi pună în valoare aptitudinile creatoare. În acest scop,ne propunem să continuăm activităţile creative începute deja: cerc deliteratură, cerc de chitară, cerc de pictură, discuţii pe diferite teme propuse de membrii asociaţiei, excursii, drumeţii, picnic-uri”, ne-a spus pr. Nicolae Nicău, coordonatorul A.T.O.R. Piatra-Neamţ.

Burse de studiuoferite de Fundaţia „Mitropolitul Bartolomeu”

Fundaţia „Mitropolitul Bartolomeu” anunţă deschiderea unui nou con-curs naţional pentru cele 34 de burse pe care le va acorda elevilor de liceu,studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor, în anul şcolar şi universitar 2015 – 2016.

Vor fi acordate 18 burse pentru elevi, în valoare de 200 lei pe lună; 12 burse pentru studenţi, de 300 lei pe lună; 3 burse pentru masteranzi, de 300lei pe lună şi 1 bursă pentru doctoranzi, de 400 lei pe lună.

Bursele pentru elevi, studenţi şi masteranzi se acordă pe o perioadă de9 luni, iar pentru doctoranzi pe o perioadă de 12 luni, începând cu 1 noiembrie 2015.

Masteranzii şidoctoranzii, carevor candida pentru bursele scoase laconcurs, trebuie să prezinte un proiectde cercetare pe otemă interdiscipli-nară, din domeniile propuse: teologiaşi interpretarea şti-inţelor, teologia şi bioetica, teologia

şi mediul înconjurător, teologia şi artele, teologia şi lumea.Fondul alocat pentru bursele anului şcolar şi universitar 2015-2016 este

de 77.700 lei, până în prezent Fundaţia „Mitropolitul Bartolomeu” acordând227 de burse unor tineri din întreaga ţară, în valoare de aproximativ 600.000

lei.

d

(continuare în pag. 6)

octombrie 2015

roceduri şi itemi, s-au in-trodus şi scos conţinuturi

aiurea, s-a complicat in-util limbajul teoretic al psiho-pedagogiei, dar, înesenţă, carenţele majoreau rămas aceleaşi. O pro-

gramă încărcată, o discrepanţăîntre ce se face şi ce se cere, olipsă de motivaţie (de orice fel)de ambele părţi — a prestatori-lor (profesori) şi a beneficiarilor (elevi), un gol de viziune pe ter-men lung. Subfinanţarea, slaba

pregătire pedagogică şi ştiinţi-fică, lipsa de talent comunica-ţional, aspectul generalcumulativ - informativ, birocra-

ţia şi documentarocraţia didac-tică, rupturile între nivele pe

parcursurile primar - gimnazial- liceal (-universitar), politiza-rea excesivă a factorilor deci-zionali, aroganţa de-a faceschimbări cu orice preţ numaide dragul schimbării. Şi multealtele. De unde plictiseala, ba-nalizarea, convenţionalul, ru-tina şi totala ineficienţă.

A început şcoala, spuneam.Voi preda din nou literatura. Voiface efortul, ca de fiecare dată,să mediez între rigiditatea siste-

mului din spatele meu şi mobi-litatea vie a orizontului celor din faţă. Fără să mă mai întreb

până când (deşi s-au promisschimbări mari, am auzit eu!).Dacă nu mai cred într-un Dum-nezeu al sistemului, măcar mi-arămas credinţa în literatură. Şi

pentru asta, merită efortul.( N.R. Articol preluat din LITE- RATURA DE AZI, revistă on-line a USR)

Şcoala,din nou(urmare din pag. 1)

Ziua Mondială a Educaţiei

uncii, depolitizarea funcţiilor de conducere din unităţile deînvăţământ sunt doar câtevacăi prin care se poate înfăptuiacest deziderat major.

Suntem convinşi că, împreună şicu perseverenţă, aceste neajunsuri vor fi rezolvate şi vom reuşi să recăpătămstatutul şi respectul avute odată. Fărăeducaţie şi oameni dedicaţi care să ofacă, o naţiune nu are valoare!

În această zi de sărbătoare urez

multă sănătate şi succes în tot ceea cefac tuturor celor care, zi de zi, contri-

buie la buna desfăşurare a procesuluiinstructiv educativ – cadre didactice,

personal didactic auxiliar şi personalnedidactic, precum şi elevilor şi pă-rinţilor acestora.

(urmare din pag. 1)

p

m

a sfârşitul lunii septembrie, a fost lansată în me-diul on-line petiţia „Memorandumul de la

Neamţ – apel deschis pentru istorie”, documentmenit să genereze soluţii la criza de identitatenaţională.

Petiţia a fost redactată în cadrul ConferinţeiInternaţionale „Istoria românilor şi criza iden-tităţii naţionale”, care s-a desfăşurat în perioada

10 – 12 septembrie, la Târgu Neamţ, eveniment orga-nizat de Asociaţia Profesorilor de Istorie din Neamţ,în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ,Asociaţia Învăţătorilor din Judeţul Neamţ şi Comple-xul Muzeal Judeţean Neamţ.

Având drept scop sensibilizarea tuturor factorilor de decizie, la nivel naţional şi internaţional, cu privirela educaţia tinerilor prin şi pentru istorie şi identitatenaţională, documentul a fost realizat de către perso-nalităţi ale mediului academic, universitar, preuniver-sitar, nonguvernamental şi guvernamental, din cadrulasociaţiilor profesionale ale profesorilor de istorie dinRomânia şi Republica Moldova, fiind transmis cătreforurile de conducere de la nivel naţional, respectivcătre preşedintele României, prim-ministrul României

şi către Parlamentul României.„Începând cu anul 2000, cu precădere, în Româ-nia, ieşită deloc uşor din perioada comunistă, se ma-nifestă o criză profundă de identitate naţională, carese repercutează asupra sistemului de valori, la care ti-nerii se raportează. Această criză are drept consecinţănegativă lipsa de implicare a tinerilor în viaţa socie-tăţii, absenţa responsabilizării sociale şi pericolul dez-naţionalizării, cauzat de defăimarea statului român.Sistemul educaţional românesc este afectat de o crizăsistemică, marcată, între altele, şi de marginalizarea

permanentă a istoriei ca disciplină de studiu în şcoală,ce a devenit o permanenţă a ultimului sfert de veac”,se arată în textul petiţiei.

Soluţii pentru ieşirea din criză

Între solicitările transmise de către iniţiatorii pe-tiţiei, se numără: redarea rolului şi locului cuvenit is-

toriei ca disciplină de studiu în şcoală; prevederea în planurile de învăţământ la toate clasele, indiferent de profil şi filieră, a două-trei ore de istorie; introducereaistoriei ca probă obligatorie la examenul de bacalau-reat la toate profilele şi filierele de la nivel liceal; re-facerea curriculei de istorie, respectându-se

principiului cronologiei istorice, cu referiri la valorişi simboluri perene româneşti, la rolul Bisericii în is-toria naţională şi la principalele etape ale culturii ro-mâneşti etc.

Iată şi câteva din comentariile semnatarilor peti-ţiei:

„Sunt profesor de istorie. Ne trebuie cât maimulte ore de istorie ca să ne cunoaştem trecutul şi săne apreciem valorile, să cultivăm sentimentele naţio-nale”.

„Sunt elev în clasa a XII-a la profil real şi nu suntde acord cu partea care precizează că istoria ar trebuisă fie materie obligatorie de bacalaureat. Ca să dau unexemplu, până şi literatura este prea dificilă la profilulnostru şi de multe ori învăţăm degeaba lucruri care nune vor fi de folos mai departe. Unde mai pui şi atitu-dinea profesorilor: dacă ei recită totul ca pe o poezie

ca şi cum s-ar fi trezit de 5 minute, atunci e clar căelevii nu vor fi atenţi. Pe mine a început să mă pasio-neze istoria de vreo 2 ani şi tot ceea ce ştiu sunt in-formaţii luate de pe internet, deoarece nu am avutocazia să am un profesor care să facă orele de istorie.Până când programa nu va fi restructurată astfel încâtsă atragă atenţia elevilor şi să-i înveţe mai mult despreistoria noastră ca neam şi cum a ajuns România în si-tuaţia din prezent, suplimentarea orelor de istorie nuva face decât să scadă şi mai mult interesul elevilor faţă de această materie”.

„Sunt profesor de istorie şi consider că suntemîntr-un moment social, educaţional, politic în careavem nevoie de cunoaşterea istoriei naţionale şi nunumai... Este foarte important să ne recâştigăm nunumai demnitatea profesională, dar şi pe cea naţio-nală”.

Irina NASTASIU

L

Memorandumul de la Neamţ – apel deschis pentru istorie

8/20/2019 Apostolul, nr. 181 (2015)

6/20

In memoriam

APOSTOLULag 6


nfiinţată în anul 2008, Fundaţia „Mitropolitul Bartolomeu” are ca scopacordarea de burse tinerilor merituoşi, dar lipsiţi de posibilităţi, dinresursele proprii, pe care le administrează potrivit dorinţei fondatoruluiei, Mitropolitul Bartolomeu Anania.

Detalii suplimentare se găsesc pe site-ul Fundaţiei, la www.fun-datiabartolomeu.ro.

Vine Bienala Naţională de Artă Plastică„Lascăr Vorel”

Cea de-a XIV-a ediţie a Bienalei Naţionale de Artă Plastică „Lascăr Vorel” se va desfăşura, la Piatra-Neamţ, în perioada noiembrie – decembrie2015, evenimentul fiind organizat de „Fundaţia Vorel Piatra-Neamţ”, Uni-unea Artiştilor Plastici Filiala Neamţ şi Complexul Muzeal Judeţean Neamţ.

Vernisajul expoziţiei şi festivitatea de premiere vor avea loc joi, 12 no-

iembrie 2015, la ora 17.00, la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ.„Primele ediţii ale Bienalei de Artă «Lascăr Vorel», marcate de prezenţa

în jurii a unor artişti no-torii, originari din Piatra- Neamţ sau doar stabiliţila Piatra-Neamţ, au în-semnat, de fapt, o relan-sare a artiştilor locali,angajaţi într-o competiţievalorică unde din ce în cemai multe nume cu greu-tate în arta româneascăcontemporană au ţinut săfie prezente. DoamneleIulia Hălăucescu, SimonaVasiliu Chintilă, criticiide artă Amelia Pavel şiMarina Preutu, Gheorghe Bunghez şi semnatarul acestor consideraţii au făcutdin Bienală, alături de alte nume sonore în plastica românească, un eveni-

ment ce a depăşit, în timp, inevitabilul complex al provinciei”. (ValentinCiucă)

Î

(urmare din pag. 5)

octombrie 2015

Un cavaler al „OrdinuluiPrometeu”, spre alt Olimp

n vremuri legendare, când oamenii credeau în mituri, se spune că Olimpul s-a su- părat pe curajosul Prome-

teu, acesta smulgând Focul de la zei, ca să îl dea la oa-meni. Noi, astăzi, îl divini-

zăm pe unul dintre ei,contem poran cu noi, care, convinscă omu-i demiurg, a dus aceastătorţă mai departe, acum ca Forţă.

El e Vitalie Belousov, aparte-nent poporului român şi ca un dat istoric şi ca un muşatin. Adoles-cent, învăţăcel la „Roman-Vodă”,apoi Inventic nepereche al plane-tei. În miezul verii a acestui an, re-vine, redevine romaşcan, spre a sedărui ţărânei de aici, de unde cudecenii şi decenii, a fost plecat să

dăruiască lumii, prometeism, crea- ţie şi alpinism inventic.

La începuturi, prin Geneză,Creatorul a hotărât: „Să fie!”. Învremea noastră, Belousov s-a ho-tărât: „Să facem!”. Şi a zămislit Ceahlăuri repetate de Invenţii, prin care Omenirea să devină de-miurgă, să treacă de la „ieri” spre„mâine” şi mai mult, de la un„astfel” tehnic la un „altfel”, de lainteligenţă individuală, la-nţelep-ciune pământeană.

Şi Belousov, zilnic, s-a dăruit,a dăruit, nu doar un pârâiaş, ci unocean inventic ce-a luminat cucifra:„o sută douăzeci şi trei”.

Să fie, oare, joc aleatoric, cătot atâtea versuri are şi mitul nos-tru românesc, carpatic şi astralic – „Mioriţa” în varianta ei su- premă, versuri din care tot emană galaxii de viziuni?

Un Belousov care, a dus şi el în lume geniul creator, deloc „pustiu”, ci mereu „viu”, al unuineam, ce-şi numără istoria, nu caevenimente schimbătoare, ci ca

prezenţă şi afirmare, cu un răbojîntins peste Milenii.

Un Demiurg moldav, ştiut de o Planetă şi preţuit de ea, prin revăr-

sări de recunoaşteri fără seamăn.Cele naţionale, multiple şi diverse,culminează cu „Steaua României,în grad de Cavaler”, iar cele pla-netare, zeci de Medalii, Aur şi Ar- gint, zeci de Distincţii, statale,internaţionale, trecute prin Acade-mii. Un munte de Onoruri, unui alt Munte, nu de „Ave”, ci de Modes-tie.

Un Dascăl cu studenţi ieşeniîn jur, ce gândea, crea sau deschi-dea noi căi, ca Prometeu, ca pro-meteii lumii şi demiurgii din poporul lui.

Un Patriarh al ritualului in-

ventic, apartenent, ca tânăr şi reîn-tors, sacralic, într-un Oraş numit,de un scriitor al lui, cu nume de„Patriarhul”. Oraş ce l-a convinsde preţuirea sa, numindu-l „Cetă- ţean de Onoare” muşatin şi însu-mându-i mareea de Creaţii şiTriumfuri, în Muzeul inedit al lui„Roman-Vodă”.

Prin „revenirea” sa în Urbea-idin adolescenţă, aici se consfin- ţeşte, încă odată, un „An Belou- sov”, după ce Terra l-a instituit,în acest secol, pe plan internaţio-nal.

Seniorul planetar întru Inven-tică rămâne, în Memoria Naţio-nală şi Universală, ca un părinteal unui număr nefiresc de mare decreaţii de acest gen.

Plecând spre Infinit, a mailăsat în urmă, însă încă una. Fără Brevet, Laboratoare şi Academii.

Invenţia Sa fără de număr e:Ce să faci, să poţi să fii „Nemuri-tor!...”.

Gheorghe A. M. CIOBANU

octor inginer, inventator, profesor universitar, fostrector al Universităţii Teh-nice „Gh. Asachi” Iaşi, Vi-talie Belousov s-a stins dinviaţă pe 5 august 2015, la85 de ani. A fost înmor-

mântat la Roman, oraşul în carea urmat cursurile liceale şi şi-aînceput dezvoltarea ştiinţifică.

Născut pe 2 mai 1930, laBălţi, după cedarea Basarabiei în1940, după ce tatăl i-a fost arestatşi deportat, şi mama i-a murit, Vi-talie Belousov se repatriază înRomânia. Studiază la Târgu Jiu,Odorhei şi Roman, dar anii destudenţie şi pe cei de profesionistşi i-a petrecut la Iaşi. În februarie

1954 a absolvit Facultatea deMecanică, secţia Maşini-unelte,din cadrul Institutului Politehnicdin Iaşi (actuala UniversitateTehnică „Gh. Asachi”), obţinândcalificativul „Foarte Bine” laexamenul de stat. Apoi, la doar olună după obţinerea diplomei Co-misia guvernamentală l-a reparti-zat direct în învăţământulsuperior, la institutul pe care îl

absolvise recent. Până în anul1972 a parcurs toate treptele uni-versitare, ulterior fiind decan alFacultăţii de Mecanică, şef de lu-crări, iar în perioada 1990-1996rector al Universităţii.

Din anul 1966 este Doctor înştiinţe, iar din 1999 membru alAcademiei de Ştiinţe Tehnice dinRomânia, un an mai târziu deve-nind şi membru corespondent alAcademiei Europene de Ştiinţe şiArte din Paris. Este de asemeneacreatorul Şcolii de Inventică dinIaşi (1967), Fondator şi Director General în perioada 1991 – 2002al Institutului Naţional de Inven-tică şi Doctor Honoris Causa aluniversităţilor din Chişinău,Bălţi, Vinnita – Ucraina.

Nu în ultimul rând, VitalieBelousov rămâne un inventator de elită, cu peste 120 de invenţii(8 brevete obţinute în SUA,RFG, Franţa, Elveţia şi Italia),distinse cu 91 de medalii, dintrecare 71 de aur la saloanele mon-diale de invenţii de la Bruxelles,Geneva şi Pitsburg şi la saloaneleinternaţionale de invenţii de laBarcelona, Zagreb, Varna, Mos-cova, Chişinău, Iaşi.

Ordine Europene de Stat:Crucea de Cavaler al ordinului„Meritul Inventiv”, Bruxelles,„EUREKA”, 1995; Crucea de

Ofiţer al Ordinului „Meritul In-ventiv” al Belgiei, 1996; Cruceade Ofiţer al Ordinului „MeritulBelgo-Spaniol”, 1996; Ordinul„Meritul European”, 1996; Ordi-nul „Curtoazie Europeană”,1996; Crucea de Comandor al or-dinului „Meritul Inventiv”, Bru-xelles, 1996; Ordinul Naţional„Steaua României” în grad de ca-valer, 2002 etc. (Red.)

Vitalie Belousov

D

Î

8/20/2019 Apostolul, nr. 181 (2015)

7/20

In memoriam

APOSTOLUL Pag 7


a ediţia precedentă a Bienalei, desfăşurată înanul 2013, Premiul pentru pictură şi „Marele premiu al bienalei”, sponsorizat de FundaţiaVorel, a fost acordat pictorului Sorin Nicodimde la Filiala U.A.P. Timişoara, pentru lucrarea„Taină”.

Cultura se scumpeşte în Parlament!

Reprezentanţii producătorilor de cultură atrag aten-ţia că legea care scumpeşte produsele culturale este pecale să fie adoptată. După ce, la începutul lunii septembrie, Comisia de Buget a Camerei Deputaţilor a avizatfavorabil controversata iniţiativă de stabilire a unui tim- bru cultural de 1 leu pentru orice carte de beletristică, proiectul de lege rămâne doar în discuţia Comisiei deCultură din Camera Deputaţilor.

„Timbrul cultural reprezintă o sumă care trebuie plătită de românii care achiziţionează orice carte de be-

letristică (2%), bilet la spectacol (5%) de teatru, de ci-nema sau de muzică (inclusiv la Festivalul GeorgeEnescu, aflat în desfăşurare), produse muzicale (2%),opere de artă (0,5%) şi proiecte de arhitectură pentruorice tip de construcţie (0,5‰ din valoarea investiţiei)etc. Aceste sume se fac venit în beneficiul unor asociaţiide creatori care de cele mai multe ori nu au nicio con-tribuţie la acel act cultural şi care folosesc sumele de banii în mod netransparent. Producătorii de cultură şiinstituţiile publice (teatre, filarmonici, primării etc.)sunt obligate să asigure în mod gratuit colectarea aces-tor sume şi virarea către entităţile private. Este un sis-tem de suprataxare cu beneficiari privaţi, unic în lume.În plus, autorii operelor sunt deja remuneraţi de produ-cători potrivit legii 8/1996, a drepturilor de autor, pe baza negocierii libere între cele două părţi, de aceea untimbru cultural nu are o justificare nici din acest sens”,

se arată într-un comunicat de presă publicat de AsociaţiaEditorilor din România.

L

octombrie 2015

Personalităţi nemţene: Constantin Virgil-GheorghiuCelebru în lume,

necunoscut în România

n luna septembrie s-au împlinit 99 de anide la naşterea scriitorului nemţean Con-stantin Virgil-Gheorghiu, diplomat, jurna-

list, romancier, poet şi preot în exilul postbelic, personalitate de anvergură mon-dială.

Prea puţin cunoscut în ţara sa natală,autorul romanului „Ora 25” s-a născut la 15 sep-tembrie 1916, la Valea Albă, comuna Războieni,unde a locuit până la vârsta de trei ani, după care,s-a mutat la Petricani (Răbâia), în judeţul Neamţ.Aici, tatăl său a fost preot mai bine de şase decenii.

Între anii 1928-1936 a studiat la Liceul Mi-litar „Regele Ferdinand I” din Chişinău.

După ce a terminat liceul, a renunţat la ca-riera militară şi a venit în Bucureşti unde a absol-vit Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţiidin Bucureşti.

În 1943 a fost numit ataşat de presă al am- basadei române din Croaţia. Atunci a începutlungul drum al pribegiei sale, trecând prin Aus-tria în Germania, unde s-a refugiat 1944. În 1948

s-a stabilit în Franţa,unde a publicatcirca 40 de volume.

În exil fiind, aurmat studii de teo-logie la Heidelberg,astfel că, în 1963, afost hirotonit preotla biserica ortodoxăromână „Sfinţii Ar-hangheli” din Paris.Primeşte rangul de

iconom stavrofor în1971, activând sub

jurisdicţia Patriarhiei Ecumenice.

Anthony Quinn şi Virna Lisi –ţărani români, în filmul

„A douăzeci şi cincea oră”

Romanul „Ora 25” i-a adus lui ConstantinVirgil-Gheorghiu faima internaţională, după cea fost publicat, în 1949. Romanul cuprinde po-

vestea unui ţăranromân, Iohan Mo-ritz, care trece perând drept evreu,apoi român cândajunge prizonier la

unguri, fiind salvatde nazişti ca săajungă într-o închi-soare americanădrept colaborator alacestora.

Despre roma-nul „Ora 25”, tradusîn numeroase limbi străine, Mircea Eliade spu-nea: „N-am citit nimic, în nicio literatură, caresă se apropie, cât de departe, de teroarea istoriei

pe care o îndură personajele. Consider «Ora25» una dintre cele mai mari cărţi ale generaţieinoastre, din toate ţările”.

Romanul a fost ecranizat la Hollywood, în

1961, în regia lui Henri Verneuil, avându-i peAnthony Quinn şi Virna Lisi în rolurile principale. Se spune că Gheorghiu a fost de acord cuscenariul, care tratează acţiunea cu mai multumor decât o făcea cartea. „Filmul se concen-trează asupra lui Johann, care în original eradoar unul dintre personajele principale. (...) Evorba de un fel de Don Quijote român, un ţărancare, forţat de evenimente, devine pe rând, în

timpul celui de Al Doilea Război Mondial, pri-zonier la nemţi, la r uşi şi la americani. (...) An-thony Quinn, foarte potrivit pentru asemeneatipuri de roluri, conferă personajului Johann au-toritatea robustă ce i-a adus Oscarul pentru«Zorba grecul»”, spunea Richard Davis, în 1967.

Conferinţă interjudeţeană,dedicată scriitorului

Constantin Virgil‐Gheorghiu

În fiecare an, comuna Petricani găzduieşteconferinţa interjudeţeană „Constantin Virgil-Gheorghiu”, anul acesta evenimentul desfăşu-rându-se în luna aprilie, la Parohia „Tăiereacapului Sf. Ioan Botezătorul”. Coordonatorulactivităţilor a fost pr. drd. Ioan Neculoiu, pre-şedintele Fundaţiei „Prietenii şi cercetătoriioperei preotului scriitor Constantin Virgil-Gheorghiu” din Făgăraş, judeţul Braşov, iar moderator prof. Petronia Cramba, iniţiatoarea

proiectului.Evenimentul s-a desfăşurat în parteneriat cu

Liceul Tehnologic Petricani, la manifestare parti-cipând elevi de la seminariile teologice din Târgu-

Neamţ şi Agapia, cărora li s-au alăturat şi elevi dela Liceul Tehnologic Economic-Administrativ dinPiatra-Neamţ. Elevii au prezentat referate şieseuri, în cadrul unui concurs de lectură având în

prim-plan imaginea preo-tului Constantin Virgil-Gheorghiu creionată prinochii fiului său.

Anul acesta, confe-rinţa s-a bucurat de par-ticipare internaţională,

prin prezenţa elevilor dela Liceul Teoretic «IonSuruceanu» din Iaho-veni, Republica Mol-dova, coordonaţi de prof.Ghincolov Serafim. Laeveniment a fost prezentşi Lucian Gheorghiu,strănepotul lui Constan-tin Virgil-Gheorghiu.

I. N.

Î

8/20/2019 Apostolul, nr. 181 (2015)

8/20

Eveniment

APOSTOLULag 8octombrie 2015

SEMICENTENAR semnificativla Liceul Teoretic Vasile Alecsandri din Săbăoani

rima promoţie a LiceuluiTeoretic Vasile Alecsandridin Săbăoani, cea din 1965,şi-a sărbătorit a 50-a aniver-

sare de la absolvire, acum, întoamnă, pe 3 octombrie a. c.,când organizatorii au fost si-

guri că vor avea cea mai bună par-ticipare, fiind vorba şi de colegicare veneau din străinătate sauaveau alte termene de respectat şin-ar fi putut participa la finele anu-lui şcolar, cum se programează înmod obişnuit revederile.

Cei doi reprezentanţi ai pro-moţiei aniversare care s-au ocupatde pregătirea evenimentului, ambiifii ai satului – Margareta (Minuţ)Percă şi Alexandru Dămoc, profe-

sori la Liceul din Săbăoani – au„regizat” până la detalii întregul

program, au pregătit cadrul întâl-nirii şi au asigurat crearea unei au-tentice atmosfere sărbătoreşti, cugândul pios de a cinsti aşa cum secuvine ŞCOALA şi pe profesoriicare le-au modelat sufletele şi le-au conturat personalitatea, dar şi peabsolvenţii înşişi care, prin reuşi-tele lor, au creat o binecunoscutăfaimă acestei instituţii de învăţă-mânt.

Trebuie spus, încă de la înce- put, că acest liceu s-a înfiinţat în

Săbăoani în 1961, ca urmare a de-mersurilor cadrelor didactice, spri- jinite de administraţia locală,exprimând dorinţa cetăţenilor dinaceastă mare comună (atunci de

peste 8000 de locuitori), renumită prin hărnicia gospodarilor, îndrep-tăţiţi să aspire la înfiinţarea uneişcoli care să le poată pregăti chiar

acasă copiii, pentru accesul în în-văţământul superior. Mulţi dintreabsolvenţi, în intervenţiile lor, aurecunoscut faptul că, dacă nu s-ar

fi înfiinţat acest liceu, majoritateadintre ei nu ar fi avut atunci posi-

bilitatea de a urma cursuri licealela oraş şi apoi studii superioare,adevăr valabil şi pentru cei ce pro-veneau din comunele din zonă.

În 1961, anul înfiinţării liceu-lui, ca profesoară de limba şi lite-ratura română, am făcut parte dincomisia de examinare a candidaţi-lor, iar din 1962, când am fosttransferată la acest liceu, i-am avutelevi, până la absolvire, pe candi-daţii de la admitere, care au consti-tuit prima promoţie a noii şcoli,

alcătuită din două clase: una cu profil umanist (dirigintă prof. Co-ralia Bunghez) şi alta cu profil real(dirigintă prof. Elsa (Horsak) Mir-cea).

La întâlnirea festivă, fostelediriginte, fostul director Gh. Bun-ghez, foştii profesori: d-na Elena(Brătuleanu) Măzăreanu, dl. Vita-lie Vlasov şi dl. Mihai Percă, pre-cum şi oficialităţile localeîmpreună cu actuala conducere aliceului au fost întâmpinaţi cere-monios şi invitaţi în una dintre să-lile de clasă în care învăţaseră

absolvenţii. Atmosfera era emoţio-nantă, pentru că totul fusese pregă-tit cu deosebită grijă: holul deacces în şcoală, unde era amena-

jată o expoziţie a ceramiştior dinSăbăoani, culoarele spre clase,cancelaria şi în special sala declasă unde a avut loc întâlnirea.Aici am fost întâmpinaţi cu flori,

s-a intonat Gaudeamus (neui-tându-se cunoştinţele de latină do-

bândite atunci în liceu) şi s-aurostit emoţionante cuvinte de bun

venit, neomiţându-se nici cuveni-tul moment de reculegere, închinat

mulţilor colegi şi profesori, careacum nu mai sunt printre noi.

De-a dreptul impresionante aufost intervenţiile fiecăruia dintrefoştii absolvenţi, la apelul după ca-talog făcut de către cele două diri-ginte, uimindu-ne cu reuşitele şiîmplinirile familiale şi profesio-nale. Profesorii au putut constatacu încântare că unii dintre foştiielevi le sunt colegi, pentru că auîmbrăţişat cariera didactică (dar sunt şi ei acum pensionari), alţii audevenit ingineri, economişti,

preoţi, cadre medicale sau cadremilitare şi de interne, inclusiv înaviaţie şi marină. Am ascultat, aşacum se cuvenea, mărturisirile fie-căruia dintre absolvenţi, ne-am bu-curat de reuşitele lor, fie că nevorbeau despre mari împliniri pro-fesionale în ţară sau străinătate, fiecă menţionau cu legitimă mândrie

unde le sunt copiii, reuşita deplinăfiind certitudinea că aceştia sunt ti-tulari în ţară sau în străinătate, pe

posturi importante. Ne-au impre-

sionat în mod deosebit absolvenţiicu cariere ieşite din comun, căcine-am trezit ascultând relatări des-

pre fapte temerare şi misiuni spec-taculoase în domeniile economiei,învăţământului, construcţiilor,aviaţiei, marinei şi informaticii.

Doamna dirigintă Elsa Mirceaa evocat cariera unuia dintre ceimai merituoşi absolvenţi de la„reală”, regretatul Neagu Jănică,cel care a plecat pentru admitereala Politehnică, în 1965, din satulsău de lângă Roman, cu bicicleta

până la Iaşi, nepermiţându-şi chel-

tuiala cu mijloacele publice detransport, dar a reuşit cu brio şi afăcut apoi carieră universitară. Sa-vuroase au fost şi selecţiuniled-sale, din caietul de dirigintă, cureferiri la manifestările adolescen-tine şi discuţiile cu elevii, de acumo jumătate de veac.

Diriginta de la clasa de„umană” a apreciat, între alte reu-şite, faptul că au existat şi absol-venţi care, prin muncă tenace, auurmat şi au absolvit chiar şi facul-tăţi pentru care programa şcolarădin acel timp nu le asigura cunoş-tinţele necesare.

Ar mai fi încă multe de relatat,căci toţi au venit încărcaţi de amin-tirile anilor de şcoală, inclusiv cufotografii de la concursurile şco-lare, de la serbările de pe scena Că-minului cultural, susţinute de corulsau formaţia lor de dansuri şi foto-grafii cu secvenţe din spectacolelede teatru realizate de ei.

În final, aşa cum se obişnu-ieşte, după fotografia de grup cutoţi participanţii la întâlnire, făcutăîn faţa liceului, sub bustul lui Vasile

Alecsandri, a avut loc, la elegantulrestaurant Royal , un colegial şi ele-vat banchet, la care în prim-plan s-asituat tot depănarea amintirilor dinanii de liceu, dar s-au făcut şi pro-iecte pentru viitoarele întâlniri, toţi

participanţii apreciind meritele de-osebite ale organizatorilor de acumşi adresându-le recunoscătoaremulţumiri.

Sincere felicitări tuturor parti-cipanţilor, organizatorilor acestuieveniment, dar şi liceului care ştiesă-i primească peste timp, cu multdrag, pe toţi absolvenţii săi.

Prof. Coralia-Letiţia BUNGHEZ

P

8/20/2019 Apostolul, nr. 181 (2015)

9/20

Note de lector

APOSTOLUL Pag 9octombrie 2015

Arte [i meserii Arte [i meserii Arte [i meserii Arte [i meserii Arte [i meserii Arte [i meserii

n proverb sună aşa: „dacă să-racul mănâncă o găină, origăina a fost bolnavă, ori săra-cul este bolnav”. Ce legăturăare baba cu mitraliera? Are.Pomeneşte de sărăcie şi bu-năstare. Aminteşte de aposto-lii neamului de altădată. De

Domnul Trandafir al lui Sadoveanucare astăzi a cam dispărut din peisaj,că vorba aia suntem în sec. XXI.

Care este, acum, statutul socialal educatorului din mediul rural?Este sublim, dar lipseşte cu desăvâr-şire. Absolventul de universitate e plin de lipsuri. Nu mai primeşte re- partiţie guvernamentală, nu are casă,

nu are masă, are în schimb leafă de1000 lei pe lună. Mai puţin decât po-

liţistul de asfalt, ăla care vă opreşte pe dreapta. Fiind realist nu-şi facenici idealuri. Îi lipsesc până şi elevii.S-au risipit satele. Au rămas şcolile pustii. Cătunele izolate s-au „spart”.

Elevii din satul Agârcia merg la Va-duri, iar cei din Ciritei la Şc. gen. nr.9 Piatra Neamţ.

Nimeni nu mai zice astăzi„Avem un tineret minunat”. Azi nelăudăm cu: „Am o vilă cât Titaniculşi un jipan ca Băsescu”. Viitorii ab-solvenţi de clasa a VIII-a rămân toţi

în vatra satului la păşit porumb, pusfasole şi cartofi. La binemeritata

noastră ocupaţie, munca câmpului.Scade populaţia şcolară de la an laan. Personalul Bacău - Piatra carevenea cândva „full” de elevi din co-munele nemţene, acum e aproape

gol. Elevii care mai vin la Piatra seopresc la sălile cu poker american.Consumă etnobotanice şi băuturifine, sofisticate, în funcţie de bugetul părinţilor. La şcoală ajung puţini.

Alt fenomen: mulţi părinţi nu-şimai trimit progeniturile la şcoală, lefolosesc la tot felul de munci „renta-

bile”. Motivul? Şcoala actuală numai are motivaţie. La terminarea li-

ceului devii şomer. Ibidem la termi-narea facultăţii. Abandonul şcolar adevenit „sport naţional”. La o şcoală„de elită” din târgul Pietrei s-au pier-dut într-un singur an şcolar 30 deelevi. Înmulţiţi 30 cu câte şcoli aremunicipiul nostru şi veţi afla ce seaflă în realitate în cuvântările pom- poase de la prima zi de şcoală. Con-cluzia? Ne paşte pericolulanalfabetismului. Nu credeţi? Priviţila copiii străzii, despre care se vor- beşte şi nu se face nimic. Absolutnimic. Un lucru însă rămâne clar: audispărut şi Domnii Trandafir. Nu semai poftesc la sate. Vor numai asfaltşi viaţă occidentală.

Dumitru RUSU

a zestrea sa livrescă cu cărţi proprii, poe-tul Mihai Merticaru a adăugat un nouvolum de versuri – Flacăra din piatră,ce conţine 77 de sonete, cartea fiindstructurată în două părţi: I – Flacăra din piatră (care dă şi titlul întregului) conţine41 de sonete; II – Universul multicolor,

conţine 36 de sonete. Acestea sunt precedate deun text al autorului intitulat Sonetul şi Matema-

tica Astrală în care, în maniera-i cunoscută deeducator, prezintă câteva caracteristici ale aces-tei specii poetice cu formă fixă, un adevărat stu-diu teoretic, desigur pentru eventualii săi cititorimai tineri care vor lua contact cu asemeneatexte. În cele câteva pagini ale acestei sintezeteoretice, pe baza consultării unei bogate biblio-grafii referitoare la sonet, precum şi ca un buncunoscător al creatorilor de sonete, sunt amin-tite nume prestigioase de la Giacomo da Lentini(întemeietorul sonetului italian), la Dante Ali-ghieri şi Petrarca, la Shakespeare, Byron, şiRilke, iar la români: de la Eminescu, la MihaiCodreanu, Vasile Voiculescu, Tudor Arghezi,Ion Pillat, Lucian Blaga, Ion Barbu, Ion Vinea,Dan Botta, Victor Eftimiu ş. a., la contempora-

nii noştri: Radu Cârneci, Leonard Gavriliu,Tudor George, Petre Ghelmez, Leonid Dimov,Grigore Hagiu, Arcadie Suceveanu ş. a.

Acest text prefaţator călăuzeşte posibilulcititor în înţelegerea celor 77 de sonete ale cărţiişi, totodată, oferă o bibliografie selectă şi cu-

prinzătoare pentru cei care vor dori să aprofun-deze cunoştinţele legate de această specie

poetică care nu de puţine ori a fost socotită,cum bine se ştie, „piatra de încercare” pentruorice poet.

De altfel, trebuie să facem precizarea căMihai Merticaru nu este la prima încercare cândîşi verifică puterile şi măiestria în a-şi turna crea-ţia poetică în tiparele nu foarte comode ale sone-tului. Din cele 15 volume de poezie publicate

până acum, („Vânătoare princiară”, „Catedrală deazur”, „Scriere cuneiformă”, „Întâlnire pe pod”,„Imperiul lupului”, „Împărăţia clipei”, „Arca luiPetrarca”, „Împărăţia frigului”, „Geometrie li-rică, 66 de sonete”, „Umbra păsării, poemealese”, „Arta euritmiei, 74 de sonete”, „Fiordu-rile memoriei, poeme”, „Veşnicia dintre clipe”,„Miresme celeste”, „Flacăra din piatră”, „101Sonete”), patru sunt alcătuite numai din sonete:Geometrie lirică, 66 de sonete; Arta euritmiei,74 de sonete; Flacăra din piatră; 101 Sonete.

În prima parte a cărţii pe care o prezentămacum, textele, în marea lor majoritate, au ca te-

matică iubirea, „tema predilectă a sonetului”; iubirea cea care stă la temelia vieţii omului; iubi-rea care conform Apostolului Pavel, „dacă nu e,nimic nu e”; iubirea care, fără binecuvântareadivinităţii, nu poate aduce fericirea.

Sonetele lui Mihai Merticaru se constituieîntr-un amplu poem închinat iubirii trăite de

poet, de la primii fiori ai tinereţii la anii senec-tuţii, iubirii „spiritualizate”, parcurgând, după

cum singur precizează de mai multe ori înaceastă carte, toate etapele drumului de la „ago-nie la extaz”.

Am putea reco-manda cititorului tit-luri precum:„Femeie”, „Invitaţie”,„Ispită” ş. a. sau ori-care alt text dinaceastă parte, dar ar fi prea mare lista. Deaceea, vom cita la în-tâmplare: „Uneori eusunt vulcan şi ea unsloi/Sau ’mneaei, fla-cără, eu, cărbune

stins,/O învingătoare şi un învins,/Indiferent,infinitul dintre noi,//O câştigătoare şi un per-dant convins,/Un înger înaripat şi un strigoi/Fe-riciţi, doar împreună, amândoi,/În rest, în paranteză, iad prelins.//În deplin acord, credemîn ursită/Rezemaţi de-al vremurilor pervaz,/Cernem necazurile prin sită,//Ne fini-săm ca o piele argăsită,/Adeseori mai facemhaz de necaz,/Trăim între agonie şiextaz.//(„Trăim”)” sau „Hipersensibilă ca o mi-moză,/Uşoară cum petala de ciclamă,/Făcutădoar pentru cei ce-o aclamă/Înaltă, parfumatătuberoză.//Cu vino-ncoace de departe

cheamă/La ireprehensibilă osmoză,/Ce culmi-nează cu-o apoteoză,/Spectacol feeric de pus înramă.//Albă şi luminoasă, o naiadă,/Flori de visi se aruncă în cale,/Ea însăşi, o înflorită li-vadă,//Rar i-i dat unui muritor să vadă/Astă sil-fidă din lumi transcendentale./Unicu-i scop?S-adune osanale.//”(„Aceasta-i femeia”).

În cea de-a doua a parte a plachetei, aşacum şi-a obişnuit cititorii precedentelor sale

cărţi de sonete, Mihai Merticaru adună laolaltă,aparent texte diverse din punct de vedere tema-tic referitoare la aspecte ale politicii actuale, ladragostea de ţară la trecutul istoric al acesteia la

prezent ş.a., dar un lucru este evident, aşa cumam mai spus şi în alte comentarii ale cărţilor

poetului, scriitorul se dovedeşte a fi prezent înagora, cu toate simţurile treze la ceea ce se în-tâmplă în cotidian; nu de puţine ori sonetele saletransformându-se în veritabile pamflete în ver-suri. Şi, din nou cităm la întâmplare: „O ţară in-undată de blesteme,/Aşa a fost şi-o ştim de laînceputuri,/Să-şi vadă fiii dragi pe scuturi,/Încealaltă lume plecaţi devreme.//Aşa-i oglindităîn zeci de mituri,/Lovită crunt de ploi de ana-teme,/Jefuită de blazoane şi de steme,/Pom plin

de rod, dar fără drept să-l scuturi.//De veacuri bâjbâie prin ceaţă şi noapte,/Condusă de inşi go-moşi, pretinşi elite,/Strigând promisiuni miro-

bolante.//Poporul, un muşuroi de termite./Deşii se promit legi sacrosancte,/Dreptul la viaţă nui se permite.//” („Ţară blestemată”) şi „Unde-s

pădurile de altădată?/Unde-i umbra duiosuluiizvor?/Unde-i patria cântecului de dor?/Vanda-lizate-s de-o bandă turbată!//Unde îşi mai fac

păsările sobor?/Unde-i împărăţia adorată/A cer- bului cu coroana -ncrengată?/Toată a căzut subtăiş de topor.//Unde-i frunza verde carecântă?/Cine-a lăsat munţii României goi?/Cine-a călcat în picioare legea sfântă?//Unde s-au aci-uat hapsânii ciocoi/Ce-au lăsat în urmă doar rănişi moroi?/Întreabă codrul din noi şi se-nspăi-

mântă”.//(„Unde-s pădurile de altădată?”).Încheiem acest scurt comentariu observândcă în spiritul celor expuse în textul introductiv(Sonetul şi Matematica Astrală) cartea a inclus77 de sonete, nu întâmplător un număr egal cucel al anilor pe care autorul i-a adunat în timp,aşa cum a făcut şi cu alte volume anterioare:„Geometrie lirică, 66 de sonete”, „Arta eurit-miei, 74 de sonete”.

Aşteptăm un volum viitor de sonete cu 99de texte semnate de Mihai Merticaru.

Constantin TOMŞA

L

U

DOMNII TRANDAFIR

FLACĂRADIN PIATRĂ77 DE SONETE

de Mihai Merticaru

ote de lector

ote de lector

8/20/2019 Apostolul, nr. 181 (2015)

10/20

Festivalul de Teatru Piatra-Neamţ

APOSTOLULag 10 octombrie 2015

În căutarea teatrului pierdutincolo de faptul că un repertoriu de festival ar trebui să se facă vizionând spectacole şinu casete, de către o comisie cu afinităţi profesionale, nu de un selecţioner unic,consider că este absolut regretabilă întâm-

plarea că Teatrul Tineretului nu-şi poate face treburile singur. Există aici un secre-tariat literar puternic, un regizor de mare

autoritate profesională, actori în stare să executeun act critic. Nu era nevoie de niciun ajutor pen-tru a ne mătura prin curte.

În al doilea rând, tot regretabilă este ab- senţa unui spectacol al TT din Festival. Existenţacompetiţiei în sine nu este un impediment; ca gazdă se putea uşor participa în afară de con-curs. Dar să faci un festival sub genericul „Ple-dez pentru tine(ri)”, şi să nu ai un spectacol care să nu-ţi trădeze blazonul, mi se pare un derapaj jignitor pentru întreaga echipă.

Las deoparte lipsa de fast care trebuia sătransforme Festivalul într-un eveniment al tea-trului şi o sărbătoare a oraşului. Deşi regretabil,

lucrurile merg şi aşa. Dar la aceastea voi reveniîn textul din numărul următor al revistei.

Deocamdată trebuie spus că juriul acesteiediţii, format din: Maria Zărnescu (preşedinte) – teatrolog, critic de teatru, prof. asoc. dr.UNATC Bucureşti, Alina Herescu – scenograf şi Szabó K. István – regizor de teatru, va acorda premii pentru cel mai bun spectacol, pentru regie şi scenografie, pentru interpretare actor/actriţă.Şi, cu precizarea că în 12 zile au putut fi vizionate26 de spectacole (dintre care 16 în concurs) sătrecem la treabă.

Duminică, 11 octombrie, 2015

CARAMITRU-MĂLĂELE,

CÂTE-N LUNĂ ŞI ÎN STELE După festivitatea(?) de deschidere a ostilită-

ţilor, a urmat un spectacol independent rău de tot.

Un spectacol care se joacă, de regulă, la Naţio-nalul bucureştean sau pe unde mai miroase a fes-tival.

În termeni eleganţi, recitalul Caramitru-Mă-lăele, câte-n lună şi în stele se poate numi şuşăelevată: actorii sunt profesionişti pursânge, atâtadoar că sunt cam blazaţi şi obosiţi, prestează fărătragere de inimă şi îşi permit derapări spre repertoriu cazon. Onoarea lor de familişti (din fa-milia marilor actori) este reperată de texte dinSorescu, Topârceanu, Shakespeare; Mălăele stră-luceşte în Dinescu, iar Caramitru cu monologul „A fi sau a nu fi…” reaminteşte de un Hamlet bine orchestrat de Alexandru Tocilescu, pe scenaT eatrului Bulandra. Ceea ce răspunde aşteptărilor

spectatorilor însă este magia violoncelistului Adrian Naidin, care intră într-un dialog subtil cu poezia sau cu tăcerea, devenind prin talent, imaginaţie,

discreţie sau implicare oportună, adevăratul pro-tagonist al spectacolului.

ARTORCHESTRA

O hârjoneală muzicală de înaltă clasă (crea-

ţie colectivă!) propun Florin Călbăjos, Petre An-cuţa, Emilian Mârnea în ArtOrchestra (teatrumuzical care nu e musical) , sub bagheta regizo-rului Horia Suru, la Teatrul Naţional „I. L. Ca-ragiale” Bucureşti – în cadrul Programului 9Gla TNB. Un spectacol de muzică şi pantomimă,un spectacol de improvizaţie de mişcare, de ex- presivitate corporală, un spectacol cu foartemultă muzică, un spectacol care arată că inter- preţii – foarte vii, inventivi şi creativi – sunt foarte buni actori şi foarte buni instrumentişti.Un spectacol care va scoate peri albi juriului – nu poţi să aduni mere cu pere, nu? – ori ArtOr-chestra , e orice, în afară de teatru.

Luni, 12 octombrie 2015

AI MEI ERAU SUPER

Spectacolul teatrului „Ioan Slavici” din Arad (creaţie colectivă, regia Cristian Ban) are la bază

poveştile familiilor actorilor care relatează, fie-care, într-un stil absolut autentic, propria copi-lărie şi vieţile părinţilor lor. Ei aduc în scenă fotografii şi obiecte din copilărie, martore aleunor timpuri pe care le ştiu doar din poveşti, astfel că spaţiul scenic sugerează „un univers ţinut în cutii de amintiri”(Cristina Milea, scenograf).Un univers garnisit cu năzbâtiile copilăriei careau ca fundal trecuta epocă ceauşistă, ale căreiatrocităţi nu ajung nici la tinereţea personajelor,nici în faţa spectatorilor. Relatarea ţine mai de- grabă de „cronica de familie” iar reuşita spec-tacolului vizează doar latura emoţională. Pentrucei emotivi, desigur.

N(AUM)

Produsă de UNTEATRU şi Teatrul METRO- POLIS Bucureşti, cu sprijinul FUNDAŢIEI GELLU NAUM şi Asociaţiei goONg, reprezenta- ţia aduce pe scena nemţeană un spectacol stilat,montat de profesionişti care utilizează performant toate mijloacele artei teatrale; de la jocul acto-rilor (Oana Pellea şi Cristina Casian), la regie(Mariana Cămărăşan), scenografie (Vladimir Turturică), lumini (Ştefan Vasilescu) şi sunet (Horia Murgu). Aici, teatrul redevine artă sincre-tică, dând prioritate cuvântului şi actorului (tex-tele lui Naum se urmăresc cu atenţie, chiar dacădramatismul nu e punctul lor forte) şi păstrând un bun echilibru al celorlalte arte implicate înconturarea imaginii scenice. N(AUM) ne-a rea-mintit de performanţe similare şi ale Oanei

Pellea, pe vremea când era actriţă la Teatrul Ti-neretului: „R.U.R.” (regia Alexandru Darie,1985),

„Piaţeta” (regia Silviu Purcărete,1986) „Bunăseara, domnule Wilde” (regia Nae Caranfil,1987).

Marţi, 13 octombrie 2015

UCIDEREA RITUALICĂ A LUI GORGE MASTROMAS

„Uciderea ritualică a lui Gorge Mastromas”este o piesă proaspătă (premiera în 2013, la

Royal Court Theatre), care a făcut repede carierăinternaţională datorită unei bune scriituri dra-matice, şi împotriva unei teme destul de bătăto-rite: puterea care corupe şi dezumanizează. Ideea spectacolului montat de Bobi Pricop la Teatrul Regina Maria din Oradea este aceea că, într-o societate crâncenă şi coruptă, linia de demarcaţiedintre laşitate şi bunătate este foarte fragilă,lucru asupra căruia spectatorii trebuie să medi-teze şi să discearnă. Un spectacol zgomotos, pre-tenţios/ambiţios în deschideri cu semnificaţii/ simboluri puerile (sânge, noroi, cagule), cu actoricare nu prea ştiu să vorbească, să respire şi să semişte, cu scene statice şi text neperiat. Culmea,există şi o cameră de filmat care uneori proiec-tează pe un ecran imens faţa actorului care vor-beşte cu spatele la public. Se poate şi aşa, dar lacinematograf. La teatru se poate mişca actorul.

PORTRETE I – CEAINĂRIA CU PORTRETE

Prezentat de Impro’Velocity, Bucureşti,„Ceainăria cu portrete” e un spectacol la carenu mi-a plăcut decât titlul. De văzut s-a văzut uncolaj de monologuri din piesele unor dramaturgiadevăraţi, fragmentetele lipite – era să scriu câr- pite – de un „maestru de ceremonii” care şi-a scris singur textul, l-a interpretat şi regizat, Tudor Sicomaş fiind şi autorul pomenitului ghiveci Ten-nessee Williams, Jean Giraudoux şi Dumitru So-

lomon. Interpreţii lucrează şi ei cu materialul clientului întrebuinţând arsenalul din dotare:

gloanţe oarbe sau second hand. Să-l lăsăm însă pe

Tudor Sicomaş să conchidă: „Toate acestea sunt doar frânturi, mici cioburi de portrete urbane pe

(urmare din pag. 1)

8/20/2019 Apostolul, nr. 181 (2015)

11/20

Festivalul de Teatru Piatra-Neamţ

APOSTOLUL Pag 11octombrie 2015

În căutarea teatrului pierdutare le puteţi admira într-o frumoasăoglindă teatrală a societăţii contempo-rane”. Chestia cu „oglinda” s-a mai spus.Şi s-a mai aplicat cu rezultate mulţumi-toare, de vreo patru secole.

Miercuri, 14 octombrie 2015

MANDRAGORA CIRCUS

Lumină şi bucurie în Festival au adus JuanCruz Bracamonte şi Mariana Silva în spectacolul prezentat de Mandragora Circus, din Argentina. E un gen de spectacol care, din păcate, nu se mai practică în România un spectacol de teatru şi circ pentru toate categoriile de vârstă. Pantomima,acrobaţiile, jongleriile, muzica şi lumina scriu în faţa publicului o piesă în care protagoniştii sunt cei doi clovni şi acorii, toţi spectatorii care şi-au păstrat inima tânără. Sub imperiul unui dialog real, se creează astfel un miraj rar, în care circul devine poezie, în care dialogurile fără cuvinte

funcţionează perfect. E un spectacol care n-aidori să se termine niciodată…

FACTORUL UMAN

Spectacolul „Factorul uman” de Thierry Janssen, prezentat de Teatrul de Comedie din Bu-cureşti, în regia lui Alexandru Mâzgăreanu, areîn distribuţie, alături de Dan Rădulescu şi Ioana Mărcoiu, actriţa Ana Ciontea , afirmată pe vre-muri la Piatra-Neamţ („Pescăruşul”, „Pragul albastru”, „Piticul din grădina de vară”, „Jucă-ria de vorbe”), astăzi în prima echipă a Naţiona-lului bucureştean.

Pe scurt, regizorul Alexandru Mâzgăreanuîşi prezintă spectacolul astfel: „Ludovic îşi con- struieşte în curtea casei un OZN, iar mama lui, fascinată de micuţa Dorothy, se refugiază în uni-versul poveştii Vrăjitorului din Oz. Cei doi trăiescîntr-o lume fictivă, încercând astfel să se izoleze

de realitatea crudă a lumii contemporane. Micul lor univers este zdruncinat de apariţia lui Cendre,iar misterul din spatele acestuia se risipeşte trep-tat lăsând să iasă la suprafaţă un adevăr tragic.„Factorul uman” este o tragicomedie despre o societate dependentă de antidepresive, despreteama de singurătate şi nevoia de iubire”. Iar noinu putem decât să fim de acord. Reţinând totuşi scena antologică în care Ana Ciontea urmăreştela TV un concurs gen „cine ştie, câştigă”.

FREAK SHOW

Florin Piersic Jr. face totul în „Freak Show”: a scris textul, l-a regizat şi l-a jucat. Tra-versează într-o singură reprezentaţie treisprezece personaje, devenind, la fiecare zece minute, altul.

Face, de fapt, o demonstraţie de forţă, dovedind că poate să joace la fel de bine orice rol. E un

alergător de cursă lungă, cu muşchii tari, şcolit pentru aceasta. Uns cu toate alifiile. Deţinător al tuturor tehnicilor şi mijloacelor meseriei. Dar ebăiatul lui Florin Piersic, şi de chestia asta nu scapi decât căutându-te şi inventându-te mereu. Dintre cele treisprezece personaje prezentate pe scenă, mie cel mai mult mi-a plăcut al XIV-lea: personajul Florin Piersic jr., din pauzele dintremonologuri, unde schimbă ritualic, la vedere,hainele şi stările sufleteşti, la intersecţia dintredouă identităţi, a vechiului şi a noului personaj. Există în aceste momente o tensiune bine contro-lată, la fel de liniştită şi emoţionantă cu aceea cucare mulţumeşte aplauzelor din final: relaxat,calm, luminos.

Joi, 15 octombrie 2015

ÎNDOIALA

Spectacolul „Îndoiala” de John Patrick Shanley, prezentat de Teatrul „Maria Filotti” din Brăila este, după cum spune regizorul EugenGyemant „o poveste simplă, spusă în cuvinte pu- ţine, despre fragilitatea reală a convingerilor noastre şi despre puterea de care avem nevoie pentru a putea trăi într-o lume în care nu ştim cu

adevărat care este binele şi răul. Cu cât luptămmai înverşunat pentru lucrurile în care credem,cu atât mai tare riscăm să le sacrificăm. Căutăm

confirmări, dar nu găsim decât tăcere. Putem su- porta cu adevărat o lume în care nu ştim dacăceea ce facem este bine? Putem tolera o lume încare răul este evident?

Răspunsul se ascunde în cuvintele piesei:„Îndoiala poate fi o legătură la fel de puternică şi de eliberatoare ca certitudinea. Când eşti pier-dut, nu eşti singur”. E de reţinut de la acest spec-tacol intenţia unui decor maiestuos – un frumosinterior de catedrală gotică –, intenţie compro-misă de luminile şi brizbrizurile albe care alu-necă binişor spre kitsch, după cum, de reţinut este şi prestaţia actriţei Ramona Gângă care se deta- şează clar de restul distribuţiei.

ZIC-ZAC

Spectacolul propus de Andrea Gavriliu reze-mată de Ştefan Lupu şi prezentat sub antetul

UNATC & Godot Cafe Teatru, demonstrează un singur lucru: fosta actriţă a TT dansează bine şi poate să semneze coregrafia/mişcarea scenică pentru un spectacol. Dar aceasta n-are cine-ştie-ce legătură cu teatru; de la spectacolele ei lumeaieşind cu dureri de cap nu din cauza frământări-

lor intelectuale, ci din cea a muzicii dată preatare.

Vineri, 16 octombrie 2015

DAWN WAY

DAWN WAY de Oleg Bogaev, este un spec-tacol de licenţă al studenţilor profesoarei şi regi-

zoarei Mihaela Lichiardopol, găzduit de Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara. Acesta e un lucru bun, atât de bun încât trebuie păstrat acasă.

În două vorbe, seria de incidente provocatede prăbuşirea unui înger din Ceruri, în plinănoapte, în mijlocul unei autostrăzi (?) victimă amai multor accidente de maşină, trebuie să tragăun semnal de alarmă asupra dezumanizării cetă- ţeanului contemporan. Iaca că l-a tras.

CEL MAI FRUMOS ROMAN DIN LUME

„Cel mai frumos roman din lume”, după untext de Larry Tremblay, în regia Alexandrei Pen-ciuc la UNTEATRU Bucureşti, este o producţie plimbată cu succes la mai multe festivaluri naţio-nale (adică din ţară). Folosim, pentru concizie şi justificare, textul din caietul-program: „Cel mai frumos roman din lume”, după Larry Tremblay,este povestea a două personaje unite într-un jocal creaţiei, în care realul şi imaginarul alter-nează, coexistă şi se contopesc. Sub aparenţaunei şedinţe de terapie, în care o mică scriitoareaflată în pană de inspiraţie este analizată de un psihiatru excentric, cei doi dezvăluie noi planuriale realităţii, care se împletesc, se dezvoltă şi sedestramă, pe rând, ca straturile unei cepe, în cău-

tarea esenţei – adevărul pur. O poveste despredreptul, nevoia şi puterea de a crea”. Aşa e.

(Continuare în numărul următor)

c

8/20/2019 Apostolul, nr. 181 (2015)

12/20

Paşi spre Europa

APOSTOLULag 12

Arte [i meserii Arte [i meserii Arte [i meserii Arte [i meserii Arte [i meserii Arte [i meserii

Octombrie 20154/1930 – n. Silviu N. Dragomir, la Roman,

unde a urmat cursurile liceului, până în clasa aVI-a, după care s-a mutat la Bucureşti şi a ab-solvit Politehnica. Este unul dintre cei mai im-

portanţi colecţionari români, decan de vârstă alfilateliştilor, autor al volumului „Istoria carto-filiei româneşti”. La festivitatea de 1 mai 1948,împreună cu alţi colegi au luat portretul lui Sta-

lin şi, mimând o procesiune de înmormântare, l-au plimbat pe culoarele şcolii până în clasă, unde l-auaşezat cu capul în jos şi cu faţa la perete. Pentru gestulsău a fost condamnat la un an închisoare. A mai co-lecţionat cărţi poştale, apoi, numismatică. Are un „capde bour” din a doua emisiune. Alte cărţi: „Draculea”,„Istorii neelucidate”, „Istorii din jurul nostru”, ,,UnBucureşti mai puţin cunoscut”, „Familia Regală învechi cărţi poştale ilustrate” (colab.) ş. a. La mulţi ani!

■ 10/1910 – n. Jacques Herold (pseud. lui Hé-

rold Blumer), la Piatra-Neamţ (d. 1987), artist plas-tic, ce se remarcă prin pictură, grafică, gravură,sculptură. Se mută cu familia la Galaţi, frecventeazăAcademia de Artă „Vlădescu” şi Şcoala de ArtePlastice din Bucureşti. În 1930, pleacă la Paris,

lucrează în atelierul luiBrâncuşi. În 1940, ajunge laMarsilia, în aşteptarea uneivize americane, pe care nu a

primit-o. I-a avut alături peBrâncuşi, Victor Brauner,Tristan Tzara, GherasimLuca, Ilarie Voronca, Gellu

Naum.■ 10/1937 – n. Gheor-

ghe Blaga, la Borleşti,

Neamţ (d. 30. 04. 2006). Profesor de limba francezăşi inspector şcolar, publicist. A pus bazele Fundaţiei„I. I. Mironescu”, a iniţiat şi condus peste un dece-niu Revista „La Tazlău”, ce a apărut, sub auspiciileacestei Fundaţii.

■ 10/1955 – n. DinuHuminiuc, la Strunga, Iaşi.Absolvent al Institutului deArte Plastice „Ioan Andre-escu” din Cluj (1979), dupăcare s-a stabilit la Piatra-

Neamţ. Expoziţii de grup şi personale (1977-2009):Cluj, Alba Iulia, Piatra-

Neamţ; colective (1986-2010): Galeria Munici piuluiBucureşti, Târgu-Mureş

Piatra-Neamţ, Baia Mare, Bacău, Suceava („Vorone-ţeana”), Moineşti, Iaşi, Satu Mare, Franţa, Budapesta.

Rememorări nemţene

octombrie 2015

coala Gimnazială „I. I. Mironescu” Tazlău

a implementat cu succes în perioada 2012 – 2014 Proiectul Comenius „Global Povertyand Us” şi, pentru că am avut o colaborarefructuoasă cu partenerii, am hotărât îm-

preună să continuăm printr-un nou partene-riat munca începută acum câţiva ani. Astfel,în

Documents

Apostolul, nr. 181 (2015)