Analiza activitatilor de Marketing la nivelul firmei S

Proiect Marketing Descriererea firmei

Denumirea firmei: S.C. Hammy Pizza S.R.L.

Domeniul de activitate este producerea de pizza si livrarea acestora la domiciliul clientului

Sediul Social este in Bacau,strada Cornisa Bistritei nr .5 sc.B ap .38

Firma produce si comercializeaza mai multe feluri de pizza dintre care produsele principale sunt:

Pizza Hammy:pastrami,jambon,mozzarella,ciuperci si masline;Pizza gurmandului:cu sunca,carnaciori,salam,cascaval,ciuperci,masline,ardei si rosii;

Pizza vegetarianului:sos de rosii proaspete,spanac,ciuperci,ardei,masline,ceapa si piper verde;

Pentru a determina clientii sa cumpere produsele fabricate de aceasta intreprindere pizza este produsa si livrata astfel incat sa isi pastreze gustul si calitatea pana la consumator.Astfel se pune accent pe calitatea deosebita a produselor livrate dar si pretul avantajos constituie un avantaj.

Reclama firmei este efectuata prin distributia lunara de flyere,reclame prin intermediul mass-media si inscriptionata pe automobilele de distributie a firmei.

Pentru largirea pozitiei pe piata,intreprinderea :

-va aborda o imagine diferita,mai aproape de client prin intermediul amenajarilor de standuri in diferite centre comerciale ,unde se vor putea servi monstre din produsele sale;

- va incerca inbunatatirea calitatii produselor sale prin folosirea permanenta a unor ingrediente proaspete si de inalta calitate ;-va diversifica produsele oferite prin realizarea de noi retete de pizza ,largind astfel gama de produse pentru a satisface gustul oricaror clienti;-va oferi livrarea gratuita pentru clientii care se incadreaza in categoria clientilor fideli;

-va oferi posibilitatea clientului de a-si alege ingredientele preferate pentru realizarea pizzei;

-in preajma sarbatorilor si a weekendurilor va oferi clientilor diferite oferte ( 1 pizza mare + 1 pizza mica gratis);

-va incerca diminuarea costurilor producerii pizzei ,prin cautarea unor furnizori mai aproape de sediul firmei, astfel incat aceasta scadere sa se regaseasca si in costurile produsului finit,fiind un beneficiu pentru clienti;

Intreprinderea realizeaza vanzari direct la domiciliul clientului dar si la sediul firmei,unde are amenajata o terasa pentru perioada estivala.

Functiile marketingului

Functia de marketing consta in organizarea si favorizarea legaturilor dintre producator ,pe de o parte si consumator ,pe de alta parte si consummator ,pe de alta parte,astfel incat sa asigure satisfacerea trebuintelor consumatorilor si sa fie stinse obiectivele firmei.Functia desemneaza o grupare de activitati determinate pe baza unui anumuit criteriu esential, care ofera posibilitatea ntelegerii teoretice a marketingului, pe care acesta le ndeplineste, remarcam un consens concretizat n sistematizarea celor patru functii :1- de investigare a pietii si a necesitatilor de consum2- de racordare a activitatii agentului economic la dinamica 343f519d mediului ambiant3- de satisfacerea n conditii superioare a necesitatilor de consum4- de maximizare a eficientei economice (vezi C.Florescu coord. Op.cit. p.26-28)Doua din aceste functii sunt considerate fundamentale, deoarece definesc pur si simplu marketingul : este vorba de finctia de investigare a mediului economico-social al agentului economic, ca si de functia de racordare a activitatii acestuia la dinamica mediului n general, a pietii n special.Celelalte doua functii sunt considerate ca derivate din primele, desi ele reflecta scopul final al ntregii activitatiaoricarui agent economic.

Functia de investigare a pietiiInvestigarea pietii si a necesitatlor de consum, a mediului economico-social n general, constituie functia premisa, prin a carei exercitare se urmareste obtinerea informatiilor cu privire la pietele efective si potentiale, la ansamblul necesitatilor de consum solvabile si insolvabile, dar si la comportamentul consumatorului.

Se apreciaza caestefunctia de baza, deoarece marketingul este de neconceput fara investigarea pietii si a nevoilor, cu att mai mult cu ct acesta este un domeniu n care factorii inconfortabili, ca nevoile si fanteziile cumparatorului, si pun serios amprenta.

Daca avem n vedere dinamismul fara precedent n epoca noastra al mediului economico-social n care-si desfasoara activitatea agentul economic, este limpede ca aceasta functie nu este conjuncturala, ci ea trebuie sa aiba un caracter continuu, urmnd sa alimenteze permanent sistemul informational cu date noi, pertinente, esentiale si obtinute direct de la sursa prin cercetarea de teren, dar si cu aportul surselor derivate.

Evident,estefunctia care le precede pe celelalte si care are caracter determinant, toate celelalte bazndu-se pe datele puse la dispozitie prin investigarea tuturor componentelor mediului ambiant al agentului economic.

Functia de racordare la mediuRacordarea activitatii agentului economic la dinamica 343f519d mrdiului este considerata functia mijloc, prin care se asigura nfaptuirea obiectivelor strategice ale acestuia, deoarece prin cresterea capacitatii de antrenare a tuturor resurselor de care dispune n fiecare moment (resurse materiale, financiare si umane) se asigura adaptarea operativa a activitatii desfasurate la cerintele pietii, ale consumatorului.

Conectarea dinamica a agentului economic la mediul economico-social constituie n cele mai multe cazuri cheia succesului n afaceri. Pe baza cunoasterii componentelor si a factorilor exogeni si endogeni care influenteaza mediul ambiant, agentul economic adoptnd uncomportamentactiv, creativ fata de dinamica lui continua, poate sa-si stabileasca strategiile prin care sa beneficieze de influenta pozitiva a mediului, sa ia masuri de contracarare a influentelor negative si chiar sa intervina pentru modificarea incidentelor lui. Functia de satisfacere a necesitatilorSatisfacerea n conditii superioare a necesitatilor de consum si utilizare reprezinta ratiunea de a fi a societatii umane si, evident, existenta agentului economic este determinata de nevoia manifestata n societate, la un moment dat, de realizare a unor bunuri si servicii. De aceea este considerata functia obiectiv sau scop prin care se vizeaza producerea si oferirea, numai a acelor produse si servicii necesare consumului productiv si personal, realizndu-se astfel corelarea dintre nevoile membrilor societatii si a resurselor de care aceasta dispune la un moment dat, nfaptuindu-se astfel recunoasterea sociala a activitatii agentului economic.Aceasta functie se concretizeaza n politica adoptata de agentul economic n domeniul produsului, pretului, distributiei si promovarii pe piata, a activitatii desfasurate prin mixul de marketing. n mod concret se nfaptuieste prin masurile specifice care vizeaza oferirea acelor bunuri si servicii necesare consumatorului, distribuirea lor n conditii optime, asigurarea unei largi posibilitati de alegere, informarea consumatorului asupra modalitatilor de utilizare a produselor si serviciilor, educarea consumatorului si orientarea cererii corespunzator intereselor agentului economic si ale societatii n ansamblu.Se exprima astfel, prin aceasta functie, finalitatea sociala a activitatii agentului economic si de aceea este denumita functie obiectiv secundar, care n fapt constituie mijlocul de nfaptuire a functiei obiectiv fundamental, ce se concretizeaza n obtinerea unui profit ct mai mare prin satisfacerea nevoilor de consum.Functia de maximizare a eficientei economiceMaximizarea eficientei economice prin optimizarea profitului este de fapt functia obiectiv fundamental, deoarece scopul final al activitatii economice a oricarui agent economic este obtinerea de profit, care-i asigura existenta si dezvoltarea.Infaptuirea ei presupune, alocarea rationala a resurselor productive rare cu ntrebuintari alternative, optimizarea structurilor de productie, dar si a ntregului flux al procesului economic.De mentionat, ca prin maximizarea eficientei nu trebuie sa ntelegem maximizarea profitului cu orice risc, ci optimizarea lui, care sa tina seama de faptul ca, pe termen lung, maximizarea profitului poate avea consecinte dezastruoase, care sa deterioreze imaginea agentului economic.Toate aceste patru functii ale marketingului se reflecta n activitatea practica de marketing a tuturor agentilor economici,indiferentde domeniul n care ei activeaza, ele constituind un tot organic care exprima esenta marketingului ca sistem, scopul si mijloacele de nfaptuire n cadrul activitatii concrete n care se integreazaMicromediul de marketing

Micromediul include factorii si fortele cu actiune imediata asupra ntreprinderii, care influenteaza direct succesul activitatii desfasurate si asupra carora si ntreprinderea si exercita controlul ntr-o masura mai mica sau mai mare: ntreprinderea nsasi, furnizorii, intermediarii, concurentii si publicul.--ntreprinderea si elaboreaza si coordoneaza activitatea de marketing tinnd seama de informatiile transmise de compartimentele de management, cercetare-dezvoltare, financiar-contabil, aprovizionare, productie, personal etc.Deciziile de marketing sunt influentate direct de calitatea personalului din toate compartimentele ntreprinderii si de circulatia informatiei dintre acestea. Toate aceste compartimente constituie mediul intern al unei firme si reprezinta partea micromediului ce se afla sub controlul ei total si direct. Asupra celorlalte elemente ale micromediului ntreprinderea poate avea influenta dar nu poate avea un control total.-- furnizorii. n timp ce clientii reprezinta o sursa directa de venituri pentru ntreprindere, furnizorii sunt elementul variabil n structura costului unui produs. Costul unui produs variaza direct proportional cu cantitatea de materii prime, subansamble si componente pe care ntreprinderea le procura de la furnizori.Furnizorii reprezinta o forta de influenta prin preturile practicate, calitatea oferita si promptitudine - si putem spune ca din acest punct de vedere furnizorii n Romnia reprezinta o mare problema, multe ntreprinderi fiind nevoite sa trateze cu un singur furnizor. Atunci cnd furnizorii intra n competitie pentru client, se vor stradui sa prezinte ct mai multa credibilitate si sa-si mentina preturile la un nivel ct mai scazut pentru a atrage ct mai multi clienti.-- clientii - reprezinta o forta de influenta a competitivitatii pentru ca pot determina reducerea preturilor, pot solicita o calitate sporita sau mai multe servicii post vnzare si prin aceasta pot influenta piata unui produs.n primul rnd, clientii influenteaza pozitiv activitatea unei ntreprinderi att timp ct cumpara produsele acesteia si nu pe cele ale concurentei. Cu ct clientii cumpara mai mult de la o ntreprindere, cu att va creste si profitul acesteia.Amenitarea asupra ntreprinderii (forta negativa) apare atunci cnd clientii renunta sa mai faca afaceri cu aceasta si se ndreapta spre concurentii existenti pe piata. Prin urmare, ntreprinderea trebuie sa dezvolte strategii de atragere, pastrare si chiar cstigare a clientilor.--intermediarii sunt persoane fizice sau juridice care fac legatura ntre vnzatorul si cumparatorul unui produs, al unui serviciu sau care ncheie o tranzactie avnd mputernicirea ambelor parti n schimbul unui avantaj. Exista 3 tipuri de intermediari care ajuta eforturile de marketing ale unei firme.- resellerii sunt organizatii al caror rol este de a face produsele mai usor accesibile consumatorului final. Acestia sunt angrosistii, detailistii, agentii de vnzari sau orice alta forma de ntreprindere al carei scop este distribuirea produselor altei firme;- distribuitorii fizici, sunt de obicei operatorii depozitelor de marfuri si firmele de transport implicate n transportarea bunurilor de la producator la utilizator;- agentiile prestatoare de servicii de marketing sunt agentiile de publicitate, firmele de sondare a pietei, cele de consultanta de marketing si orice alta ntreprindere care ofera consultanta sau facilitati ce ajuta clientii lor sa.si identifice si sa comunice cu consumatorii.--competitorii sunt organizatii similare care ncearca sa satisfaca aceleasi nevoi ale clientilor si sunt percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea cerintelor lor. Concurentii unei firme se pot nscrie n una din urmatoarele categorii:- rivalitatea existenta pe piata ntre producatorii mai vechi;- aparitia de noi firme concurentiale;- produse si/sau servicii alternative.Tinnd cont de toate aceste forte ce influenteaza gradul de competitivitate a unei ntreprinderi putem identifica mai multe niveluri ale concurentei, bazate pe gradul de substituire al produsuluiPrintre furnizorii firmei S.C. Hammy Pizza S.R.L. regasim S.C. Inter Agro S.A ( faina,grau etc) ,S.C. Agricola International S.A. ( produse din carne),S.C. Legume Fructe S.A ( pentru legume si fructe) din Bacau ;Clientii firmei sunt personae fizice si juridice, cu domiciliul in Bacau si imprejurimi;

Printre concurentii principali ai firmei se numara: S.C. YAMY YAMY S.R.L, S.C. DOMINO S.R.L. ,S.C. PRONTO DELIVERY S.R.L ,S.C. AMERICUS GROUP S.R.L. etc;Macromediul de marketing

Macromediul de marketing cuprinde fortele externe care actioneaza asupra ntreprinderii si a micromediului sau stimulnd sau frnnd activitatea desfaturata de aceasta. Aceste forte sunt grupate n mediul demografic, mediul economic, mediul tehnologic, mediul politic si juridic, mediul socio-cultural si mediul natural. Acesti factori exercita n permanenta o influenta mai mica sau mai mare asupra activitatii ntreprinderii, aflndu-se ntr-o permanenta schimbare. Toate firmele sunt constiente de acest lucru dar nu toate sunt la fel de eficiente n monitorizarea mediului extern, a tendintelor factorilor de mediu si n adaptarea activitatilor desfasurate n consecinta.

Macromediul ntreprinderii

Mediul demografic cuprinde populatia din zona de activitate a ntreprinderii, prezentnd interes att ca piata a fortei de munca ct si ca piata de desfacere pentru bunuri si servicii. ntreprinderea este interesata de mai multe aspecte demografice: numarul populatiei din zona de interes, structura populatiei dupa sex si vrsta, structura familiei(majoritatea autoturismelor n Romnia sunt destinate unei familii si nu doar unei persoane), densitatea, mobilitatea populatiei, speranta de viata, repartitia populatiei n mediul rural si urban, etnia, religia, educatia etc.Aceste atribute sunt utilizate de ntreprindere n determinarea dimensiunilor pietei potentiale, n elaborarea de estimari privind evolutia cererii de produse si srevicii, n stabilirea celui mai potrivit mix pentru piata respectiva. Atributele demografice pot furniza indicii clare asupra structurii gamei de produse, asupra preturilor pe care consumatorii sunt dispusi sa le plateasca pentru aceste produse, asupra modalitatilor optime de distribuire a lor si a celor mai potrivite actiuni promotionale.Mediul demografic al firmei :locuitorii judetului Bacau si imprejurimi;

Sex :F si M;

Categorii de varsta: Copiilor peste 2 ani si adultilor;

Mediul economic cuprinde totalitatea factorilor din economie care influenteaza capacitatea ntreprinderii de a concura n domeniul sau de activitate, dar si posibilitatea si disponibilitatea consumatorilor de a cumpara diverse bunuri si servicii.ntre factorii care influenteaza puterea de cumparare se numara veniturile curente, veniturile disponibile, preturile, tendinta spre economii sau consum si politica de credite.Rata de crestere a economiei unei tari are un impact important asupra eforturilor de marketing ale unei ntreprinderi - o rata nalta de crestere nseamna o economie puternica si prin urmare un potential de marketing ridicat.De asemenea, cnd veniturile nominale depasesc rata inflatiei are loc o crestere a veniturilor reale si consumatorii si pot procura cantitati sporite de bunuri si servicii. n schimb o rata a somajului ridicata afecteaza activitatea multor ntreprinderi deoarece populatia are tendinta sa renunte la bunurile care nu sunt de stricta necesitate.Mediul economic al firmei S.C. Hammy Pizza S.R.L: domiciliul clientilor;

Mediul tehnologic are un rol important n atingerea scopurilor si obiectivelor propuse. Tehnologia poate determina modul de satisfacere a diferitelor trebuinte ale consumatorilor si influenteaza deciziile de marketing referitoare la noi produse si servicii, ambalare, promovare, distributie etc. ntreprinderile care nu se adapteaza la noile tehnologii si pun n pericol existenta pe termen lung, pierznd clientela n favoarea concurentilor. n acelasi timp tehnologiile avansate necesita pregatirea att a personalului dar si a consumatorilor care nu sunt ntotdeauna receptivi. Tehnologiile noi fiind costisitoare de obicei, provocare aconsta n a realiza productie de masa si desfacere maxima ct mai eficient.

Mediul politic si juridicMediul politic este format de structurile sociale ale societatii, fortele politice ce actioneaza si de raporturile stabilite ntre acestea. Toate acestea determina un climat politic stabil sau mai putin stabil cu influente directe asupra mediului de afaceri dintr-o tara, ca si gradul de interventie a statului n economie si atitudinea generala a administratiei fata de viata economica a societatii.Mediul juridic cuprinde ansamblul normelor juridice si actelor normative care reglementeaza desfasurarea activitatilor comerciale ale ntreprinderilor. Mediul juridic si institutional nu cupronde doar legislatia comerciala interna ci si reglementarile stabilite de organismele internationale abilitate.La modul cel mai general, legislatia comerciala poate fi mpartita n trei mari grupe de legi- legi destinate reglementarii concurentei de piata (protejarea ntreprinzatorilor contra concurentei neloiale, preturilor discriminatorii etc.);- legi pentru protectia consumatorului (garantarea sigurantei produselor utilizate, protectia mpotriva practicilor comerciale nselatoare etc.);- legi de interes general pentru sosietate (reducerea poluarii mediului, conservarerea unor resurse, cresterea calitatii vietii etc).

Mediul socio-cultural include institutiile si factorii care definesc o societate, conferindu-i un sistem proriu de valori, de traditii, norme si obiceiuri ce genereaza un anumit comportament etic, moral si cultural pentru toti membrii sai.Toti acesti factori influentnd comportamentul de consum si de cumparare al consumatorilor, devine evident pentru marketeri necesitatea monitorizarii mediului cultural, urmarirea tendintelor si schimbarilor survenite de la o generatie la alta.

Mediul natural face parte din cadrul ganeral n care o ntreprindere si desfasoara activitatea, exercitnd asupra acesteia unele constrngeri sau oferindu-i anumite oportunitati.Pretul produselor este influentat de costul materiilor prime, al energiei si, n ultimul timp, de cheltuielile pentru reducerea poluarii. Gestonarea optima a resurselor naturale este o problema importanta att pentru agentii economici ct si pentru organismele de stat.Monitorizarea tururor factorilor de micromediu si de macromediu trebuie sa aiba loc continuu, fiecare componenta a mediului de marketing nu trebuie rupta din context ci urmarita n interdependenta cu toti ceilalti factori. Urmarirea evolutiilor si tendintelor meidului de marketing este o sarcina dificila, dar orice manager stie ca o schimbare majora a oricarui factor amintit poate avea un impact major asupra obiectivelor si planurilor de marketing.Trebuie subliniat si faptul ca daca toti factorii mediului de marketing (att micromediului ct si macromediului) influenteaza direct sau indirect activitatea pe care o ntreprindere o desfasoara, aceasta la rndul ei poate controla si infuenta doar un numar redus de factori. Din acest punct de vedere, autorii americani Joel R. Evans si Barry Bermanabordeaza mediul de marketing ca fiind alcatuit din factori controlabili (care, la rndul lor sunt mpartiti n factori condusi de top management - obiective globale, cultura organizationala etc. - si factori condensi de marketing - obiective si strategii de marketing, organizarea activitatii de marketing, controlul activitatii de marketing etc.) si factori necontrolabili (consumatorul, concurenta, factori politici, economici, tehnologici etc.).PIAA NTREPRINDERIIPiatareprezinta terenul valorificarii activitatii unui cerc larg si eterogen de ntreprinderi; fiecare n parte urmareste ocuparea unei anumite pozitii n ansamblul pietei, care sa-i asigure realizarea eficienta a produselor (serviciilor) oferite spre vnzare.

Prin activitatea desfasurata, ntreprinderea va cauta sa-si mentina sau chiar sa-si mbunatateasca poz 242d314c itia detinuta la un moment dat; realizarea unui asemenea obiectiv presupune delimitarea propriilor coordonate n cadrul pietei, precizarea raporturilor n care se afla ntreprinderea si produsele sale cu ceilalti participanti la activitatea de piata.

CONINUTUL PIEEI NTREPRINDERIIAbordarea de marketing apieteiporneste de la continutul ce i-a fost atribuit de teoria economica , respective:"categorie economica a productiei de marfuri n care si gaseste expresia totalitatea actelor de vnzare-cumparare privita n unitatea organica cu relatiile pe care le genereaza si n conexiune cu spatiul n care se desfasoara".

Piata reprezinta sfera manifestarii si confruntarii ofertei si cererii, a realizarii lor prin intermediul actelor de vnzare- cumparare".

n aceste coordonate generale se va nscrie si piata ntreprinderii, privita ca agent economic independent. Ea apare n cadrul pietei prin intermediul produselor (serviciilor) sale, acestea din urma formnd oferta sa de marfuri. Singura sau mpreunp cu alte ntreprinderi ea se va confrunta cu cererea consumatorilor ( utilizatorilor), urmarind satisfacerea integrala sau partiala a acesteia.

Gradul efectiv sau potential de patrundere n consum(utilizare) a produselor sau serviciilor unei ntreprinderi specializate n producerea ori comercializarea lor definestepiata ntreprinderii.

Potrivit ca sfera de confruntare a cererii cu oferta, piata ntreprinderii exprima raporturile care se formeaza ntre oferta proprie, alcatuita din unul sau mai multe produse (servicii) si cererea pentru aceasta. Ca subdiviziune a pietei totale, piata produsului poate fi definita prin gradul de penetratie a acestuia n consum, de solicitare de catre consumatori, prin posibilitatile prezente si viitoare de desfacere a lui.

Piata totala este constituita din ansamblul pietelor ntreprinderilor care actioneaza n cadrul ei si, n acelasi timp, din totalitatea pietelor produselor care fac obiectul actelor de vnzare-cumparare; simplificnd, rezulta ca suma pietelor ntreprinderilor este egala cu suma pietelor produselor acestora.

ntre piata ntreprinderii si piata produsului prezinta o importanta capitala n fixarea modalitatilor de raportare a activitatilor sale de piata.

SFERA PIEEI NTREPRINDERIIAsadar, acceptiunea practica data notiunii de piata priveste nu numai cererea si oferta reala, ci include si astfel de elemente, cur ar fi: cererea nesatisfacuta, cererea n formare, cererea potentiala, oferta pasiva si altele. n mod virtual, piata nu implica prezenta neaparat concomitenta a celor doua categorii ale sale, nct nu trebuie exclusa existenta unei piete fara oferta sau fara cerere; notiunea de piata dobndeste, n acest sens, acceptiuni practice mult mai precise: piata reala (efectiva), potentiala, teoretica (ideala) etc.

Piata libera; piata controlata(planificata)Un obiectiv important al studiilor de piata, n special al celor referitoare la pietele externe, l reprezinta evaluarea gradului de libertate al acestora. Dominanta ramne piata libera, care caracterizeaza situatiile n care actele de vnzare- cumparare se desfasoara nestingherit, n cadrul unor limite impuse indirect, de regula prin mijloace economice (impozite, taxe). n cadrul acestei piete, legile economice specifice se manifesta nengradit,obiectiv, mecanismul pietei jucnd un rol determinant n procesul deciziei economice, ele marcnd totodata viata economica a societatii.

Conditiilenecesare existentei pietei libere sunt: autonomia totala si reala a agentilor de piata, descentralizarea deciziilor economice, prulalitatea formelor de proprietate.

In opozitie cu piata libera se situeazapiata controlata(planificata), pe care au cunoscut-o tarile foste socialiste (inclusivtaranoastra); ntr-o astfel de piata, actele de vnzare-cumparare sunt dirijate, n special prin masuri administrative, utilizndu-se prghii specifice (repartitii, stabilirea centralizata a preturilor, a furnizorilor, a formelor si mijloacelor de transport).

Piata afacerilor; piata de consumn cadrul pietei ntreprinderii se pot identifica urmatoarelecategorii de clienti: populatia (consumatori individuali), firmele producatoare( utilizarea de resurse materiale), intermediarii (distribuitori), organizatiile nonlucrative (non-profit) si guvernamentale.

Astfel, piata n cadrul careia se exprima cererea consumatorilor individuali, n calitatea lor de persoane fizice, este cunoscuta sub denumirea depiata de consum.Piata afaceriloreste alcatuita din totalitatea firmelor sau organizatiilor care cumpara bunuri si servicii n scopul prelucrarii altor bunuri si servicii care vor fi ulterior livrate pietei. Ea are o serie de caracteristici cum sunt: numar mic de cumparatori, dar mari ca dimensiuni, cerere inelastica, fluctuanta si derivata, relatii strnse furnizor-client tehnici de cumparare profesioniste etc.

Alaturi de firmele producatoare, n cadrul pietei afacerilor actioneaza si organizatiile non-profit si guvernamentale.

Piata bunurilor:piata serviciilorUn important criteriu care opereaza diferentieri n structura pietei l constituie obiectul tranzactiilor. Din acest punct de vedere, piata se subdivide n doua mari compartimente:piata bunurilor materiale si piataserviciilor, fiecare cu particularitatile si tendintele sale specifice. n functie de destinatia (productiva sau neproductiva a produselor sau serviciilor, celor doua compartimente ale pietei se mpart, la rndul lor, n cte doua mari subdiviziuni:piata mijloacelor de productie si a bunurilor de consum, respectivpiata serviciilor de productie si piata serviciilor de consum.Piata mijloacelor de productie si piata bunurilor de consum reprezinta cele doua mari componentealepietei bunurilor materiale;deosebirea dintre acestea se refera nsa nu numai la obiectivul actelor de piata, ci si la forma si dimensiunea actelor de vnzare-cumparare, la natura vnzatorului si a cumparatorului.

Piata mijloacelor de productie se apropie foarte mult de piata afacerilor, n timp ce piata bunurilor de consum prezinta asemanari cu piata de consum. Aceste asemanari apar deoarece cumparatorii, n cadrul pietei mijloacelor de productie, sunt de regula, ntreprinderile; n cadrul pietei bunurilor de consum, n postura de consumatori apar att diverse firme comerciale, ct si persoane fizice.

Piata serviciilor - dupa destinatia acestora, se disting doua mari categorii de servicii, realizarea lor ca marfuri formnd obiectul unor compartimente de piata distincte:piata serviciilor de productie(unde se cuprind activitati de reparatii, asistenta tehnica etc) si piata serviciilor de consum, care se adreseaza populatiei (servicii personale, confectii, reparatii de obiecte casnice, servicii turistice si altele).

DIMENSIUNILE PIEEI NTREPRINDERIIAbordarea de marketing a pietei foloseste o seama de criterii si instrumente pentru a-i stabili continutul concret si dimensiunile sale principale. ntr-o astfel de abordare trebuie facuta mai nti distinctie ntrepiata efectiva si piata potentiala. n primul caz este vorba despre dimensiunile pietei atinse la un moment dat , respectiv de tranzactiile de piata efectiv desfasurate; ea nfatiseaza masura n care a avut loc confruntarea cererii cu oferta si care s-a concretizat n acte de vnzare-cumparare.Piata potentialaexprima dimensiunile posibile ale pietei, limitele cele mai largi n cadrul carora urmeaza sa aiba loc confruntarea cererii cu oferta; piata potentiala se realizeaza cu o anumita probabilitate, n functie de raportul n care se vor afla factorii formativi la momentul respectiv.

Piata efectivaexprima nevoile consumatorilor actuali ai ntreprinderii, n timp ce piata potentiala include si nonconsumatorii relativi (persoane care momentan nu cumpara produsul, deoarece le lipseste temporar nevoia).

A evalua dimensiunile unei piete, efective sau potentiale, nseamna , n ultima instanta, a-i determina aria, structura si capacitatea.

Aria (localizarea) pieteiDupa locul unde se desfasoara relatiile de vnzare-cumparare, piata poate fiinterna sau externa.Pietele externe alcatuiescpiata internationala.Att pietele interne cat si cele externe (internationale) pot fi examinate n structurile lor teritoriale, operandu-se delimitarii n functie de particularitatile pe care le prezinta ntr-un spatiu sau altul. Se pot distinge, n acest sens, diferite piete zonale, locale, urbane, rurale.

Fenomenul atractiei exercitate de centrele urbane asupra cumparatorilor, din zonele nvecinate, a fost denumit, ntr-o serie de lucrari de specialitate,gravitatie comerciala.El evidentiaza forta de polarizare comerciala a orasului, de atragere a populatiei nerezidentiale.

Structura pietein functie de profilul, dimensiunile, si aria de activitate, piata ntreprinderii se nscrie n anumite structuri ale pietei globale, reprezentnd o subdiviziune a acesteia. n acelasi timp, piata ntreprinderii se compune din diferite segmente, delimitate dupa anumite criterii. Ea nu are, deci, un caracter omogen nici chiar n cazul ntreprinderilor cu profil relativ limitat de activitate.

n acest context , apare evidenta necesitatea cunoasterii componentei structurale n cadrul careia evolueaza ntreprinderea, n scopul urmaririi raporturilor de piata n care se gaseste. Pentru aceasta se impune clasificarea mainti a aspectelor referitoare la structura pietei globale (totale).

Trebuie remarcat castructura pietei globale-n cadrul careia piata ntreprinderii ocupa un anumit loc- are uncaracter deosebit de complex.Indiferent de complexitatea structurii sale interne, piata reprezinta un tot unitar; desi aparent izolate si independente , segmentele de piata nu sunt dect parti interdependente ale unui tot organic. Ele se ntrepatrund, se interfereaza reciproc, chiar daca uneori influentele sunt doar indirecte si de o intensitate mai slaba. n al doilea rnd, structura pietei are un caracter dinamic .Pe fondul unei evolutii de ansamblu a dimensiunilor pietei au loc mutatii n structura acesteia; ele antreneaza nu numai schimbari ale unor raporturi cantitative ntre componentele pietei, substituirii si redistribuirii ntre aceste componente, dar si adncirea structurii nsasi a pietei elemente de care trebuie sa se tina seama n proiectarea politicii de marketing a ntreprinderii.

Doua observatii se impun atentiei, valabile deopotriva pentru structura pietei n ansamblu, ca si a pietei ntreprinderii. n primul rnd, indiferent de complexitatea structurii sale interne,piata reprezinta un tot unitar; desi aparent izolate si independente, segmentele de piata nu sunt dect parti interdependente ale unui tot organic.Ele se ntrepatrund, se interfereaza reciproc, chiar daca uneori influentele sunt doar indirecte si de o intensitate mai slaba. n al doilea rnd, structura pietei are un caracter diamic. Pe fondul unei evolutii de ansamblu a dimensiunilor pietei au loc mutatii n structura acesteia; ele antreneaza nu numai schimbari ale unor raporturi cantitative ntre componentele pietei, substituirii si redistribuirii ntre aceste componente, dar si adancirea structurii nsasi a pietei elemente de care trebuie sa se tina seama n proiectarea politicii de marketing a ntreprinderii.

Capacitatea pieteiCapacitatea pietei poate fi exprimata prin intermediul mai multor indicatori, att valorici ct si fizici.

n principiu, indicatorii folositi au drept punct de plecare acceptiunea data pietei si componentelor sale. n acest sens capacitatea pietei poate fi exprimata prin intermediul dimensiunilor ofertei, ale cererii ori ale tranzactiilor de piata (vnzarilor). La aceste dimensiuni se vor raporta activitatile de piata ale ntreprinderii pentru a-si stabili pozitia sa n cadrul pietei, respectiv cota de piata.

Volumul oferteieste un indicator utilizat, de regula, pentru situatiile n care cererea este mai mare dect oferta, numarul furnizorilor actionnd n cadrul pietei este mai restrns, publicatiile ofera informatii cuprinzatoare asupra productiei etc.

Volumul cereriiexprima ntr-un mod mai corespunzator capacitatea efectiva a pietei; el este indicat n toate cazurile n care ntreprinderea urmareste dimensionarea activitatii sale n raport cu cererea, oferta fiind mai ridicata dect cererea.

Volumul tranzactiilorde piata (vnzarilor)reprezinta modalitatea la care se recurge cel mai frecvent pentru exprimarea capacitatii pietii. Acest indicator, reflectnd rezultatul confruntarii cererii si ofertei, cuantifica dimensiunile pietei efective (reale).

Cota de piataexprima ponderea detinuta de catre o ntreprindere sau un produs n cadrul pieteide referinta. Capacitatea pietei poate fi apreciata, de asemenea, dupa numarul de consumatori (utilizatori) ai produsului, respectiv numarul de clienti ai ntreprinderii.

DINAMICA PIEEI NTREPRINDERIIPiata ntreprinderii este dinamica; n timp, evolueaza dimensiunile (absolute si relative), se modifica structurile interioare, se schimba fizionomia pietei.

Dinamica pietei ntreprinderii este determinata n esenta, de dinamica mediului n care aceasta apare si se dezvolta. Dintre factorii de mediu cu actiune directa se desprind: etapa n care se afla piata tinta, evolutia pietei produselor si raporturile pietei produselor sale cu pietele altor produse.

Etapele evolutiei pietei tintaPiata tinta, parcurge patru etape care alcatuiesc ciclu de viata al pietei si anumeaparitia, cresterea, maturitatea si declinul.Etapa aparitieieste marcata de existenta n cadrul mediului a unei nevoi nesatisfacute si de aparitia unui ntreprinzator care initeaza o afacere al carui scop este satisfacerea acestei nevoi.

Cresterea pieteieste etapa n care alte firme intra pe piata contribuind la cresterea vnzarilor. Pe masura aparitiei a noi si noi concurenti, pozitiile neocupate de pe piata tinta dispar. n aceste conditii vnzarile stagneaza, patrunderea pe aceasta piata realizndu-se prin "atacarea" celorlalti agenti de piata, produsele suferind un proces puternic de diferentiere. Ne aflam netapa de maturitatea pietei, aceasta fiind practice alcatuita din piata mai multor produse aflate n raporturi de concurenta.. Pe masura evolutiei si aparitiei unor noi nevoi, firmele abandoneaza piata unor produse, aceasta intrnd netapa declinului. Firmele creaza noi produse si prin ele noi piete, ciclul relundu-se pe o alta baza.

Evolutia pietei produselorPrivita prin prisma raporturilor exprimate mai sus, piata ntreprinderii va fi influentata, desigur, de orientarea generala a pietei n care se nscrie produsul respective, alaturi de o serie de alte produse si servicii.

ntr-adevar, sub raportul modalitatii dimensiunilor sale,piata produsuluipoate fi elastica, slab elastica sau chiar rigida; piata produselor de planificatie, de pilda, are un caracter rigid, n comparatie cu piata produselor de mbracaminte. Caracterul pietei din acest unghi de vedere, depinde de elasticitatea cererii populatiei, n buna masura, dar nu n mod excesiv.

Piata produsului depinde, nainte de toate, decategoria de novoicarora se adreseaza. Daca este vorba de o nevoie presanta (hrana, mbracaminte), produsul va avea o piata larga, mai mult sau mai putin rigida, o piata reprezentata de un numar ridicat de punctede desfacere, raspndite n toate localitatile.

Gradul de accesibilitate a produsuluieste un alt factor de care depinde piata acestuia, respectiv numarul de cumparatori si intensitatea consumului. Desigur accesibilitatea se gaseste n strnsa legatura cu nivelul pretului; ea nu poate fi dedusa nsa direct si exclusiv din marimea acestui pret, ci dintr-un sistem de relatii ntre venit si pret, ntre pret si calitate, ntre pretul produsului respectiv si pretul produselor care-l pot substitui, precum si pretul celorlalte marfuri.

Un alt factor, a carui actiune creste n importanta n perioada contemporana, l constituievrsta produselor.Desigur, exista mai multe produse "fara vrsta" exemplu ambalajul, ramne neschimbat de-a lungul unei perioade de timp.

Piata produsului mai depinde si de calitatea activitatii de desfacere, de actiunile de marketing ale intreprinderilor. De remarcat ca o serie de produse noi trebuie sa-si faca loc pe piata produselor existente, sa-si castige cumparatori si sa-si formeze o piata proprie.Raportul resurse- nevoisi pune n mod direct amprenta asupra raportului dintre cerere si oferta de piata. In acest fel, piata intreprinderilor profilate pe produse ale caror resurse de materii prime sunt tot mai restranse va manifesta tendinte de scadere, n timp ce piata celor care actioneaza n domenii cu resurse abundente va cunoaste tendinte de crestere .

Raporturile cu pietele altor produseDupa cum s-a aratat, piata ntreprinderii se scrie n cadrul pietei unuia sau mai multor produse.din acest motiv,dinamica pietei ntreprinderii trebuie exprimata prin prisma tendintelor pe piata produsului(produselor) care intra n obiectivul sau de activitate. Modificarea pozitiei unui produs n cadrul pietei totale sau a unei subdiviziuni de referinta a acesteia afecteaza-este adevarat,n proportii diferite piata tuturor ntreprinderilor care produc (comercializeaza) produsul respectiv.

Raporturile pietei produsului cu piata globala sunt, n fond, raporturi de la parte la ntreg; piata totala este formata din suma pietelor produselor care dau conturul acesteia. Cota parte ce revine pietei produsului din piata totala se modifica n timp oglindind caracterul dinamic al pietei. Aceasta modificare are loc datorita att unor factori care influenteaza evolutia n ansamblul a pietei, ct si unor factori specifici( ce vor fi examinati mai jos) care modifica doar dimensiunile pietei produsului.

O alta latura a apartenentei pietei produsului la o sfera mai larga a pietei o constituieraporturile sale cupietele celorlalte produse. Aceste raporturi sunt, la rndul lor, diferite; le putem delimita n urmatoarele trei tipuri:raportul de asociere, de substituire(concurenta) si de indiferenta.

Piata unui produs se afla n raportul de asociere cu piata altui produs cnd modificarile uneia atrag dupa sine modificari(n aceeasi directie) ale celeilalte. Aceste raporturi se ntlnesc destul de frecvent ntre piata unor bunuri de consum si ceea a unor servicii. De exemplu, piata bunurilor de folosinta ndelungata se afla n raporturi de asociere cu piata serviciilor de ntretinere a acestor bunuri, modificarea pietei produselor atrag dupa sine o modificare si a pietei serviciilor.

Pietele unor produse se afla n raporturi de concurenta atunci cnd si disputa aceiasi consumatori, viznd satisfacerea acelorasi nevoi de consum. Exista produse ale caror piete se gasesc n raporturi de indiferenta, respective cnd modificarea pietei unui produs nu influenteaza piata altui produs.

4.4.4. Cai de dezvoltare a pietei ntreprinderiiFiecare ntreprindere este interesata sa-si consolideze pozitia de piata, sa-si sporeasca volumul vnzarilor si eventual chiar cota detinuta n cadrul pietei. Dezvoltarea activitatii de piata a ntreprinderii se poate realiza, n esenta, pe doua cai:extensive si intensive.

Calea extensivapresupune atragerea de noi cumparatori pentru produsele ntreprinderii, fie din rndul nonconsumatorilor relativi fie din rndul clientilor unor ntreprinderi concurente. Este una din caile cele mai frecvente ntlnite n activitatea ntreprinderilor, limitele sale fiind practice foarte largi. n cadrul pietei interne, calea extesiva se concretizeaza mai ales n abordarea unor noi zone geografice, a unor noi piete externe.

Calea intensivaconsta n cresterea cumpararilor medii efectuate de o unitate de consum-individ, familie, ntreprindere utilizatoare.

Calea intensiva prezinta o serie de limite, determinate de natura produselor care fac obiectul actelor de vnzare-cumparare. Astfel n cazul marfurilor alimentare, aceasta cale presupune teoretic, o ridicare a consumului pna la nivelul limitelor fiziologice; pentru marfurile nealimentare si mai ales pentru o mare parte din serviciile prestate populatiei, asemene limite sunt greu de stabilit, asa nct posibilitatile de crestere a pietei ramn mult mai mari. n cazul bunurilor de utilizare productiva, calea intensiva poate fi mult utilizata prin lansarea de piata a unor produse cu performante superioare, ceea ce are ca efect accentuarea "uzurii" morale si scoaterea din uz a produselor depasite.LANSAREA UNUI PRODUS NOU PE PIATA

Firma S.C. Hammy Pizza S.R.L. va lansa un produs nou pe piata la data de 1 mai , in judetul Bacau ,adresat tuturor locuitorilor judetului. Drept strategie de marketing firma foloseste Strategia penetrarii rapide - introducerea noului produs la pret scazut si cu o promovare puternica.Strategia are sens daca piata este larga, cumparatorii potentiali sunt sensibili la pret si nu cunosc produsul, exista concurenta puternica si costurile unitare de productie ale companiei scad o data cucresterea productiei si a experientei de productie acumulate.Produsul consta intr-o pizza cu un amestec de ingrediente deosebit: din aluat din faina integrala de calitate superioara,uns cu suc de rosii proaspete,presarat cu ardei grasi rosii ,felii din preparate din carne bio( carnea provenind de la animale crescute ecologic) ,cu parmegian pe deasupra si urme de ananas.Incercand astfel sa satisfaca nevoile celor mai fini degustatori,celor mai pretentiosi clienti dar si persoanelor din toate clasele sociale.Innaugurarea produsului se face pe 1 Mai pentru a cinsti muncitorii din Romania ,oferindu-le o pizza selecta denumita Pizza MuncitoruluiPrecizez ca ingredientele necesare petru realizarea acestei pizza sunt cumparate de la aceeasi furnizori deja existenti ai firmei.Iar grupul tinta pentru acest produs sunt tot locuitorii judetului Bacau,dar sperand ca intr-un numar mult mai mare.PAGE 13Bortos Valentina gr.623 C.I.G.