Acipenser_stellatus

7/25/2019 Acipenser_stellatus

http://slidepdf.com/reader/full/acipenserstellatus 1/6

Încadrarea sistematică

Regnul: Animalia

Încrengătura: Chordata

Clasa: Actinopterygii

Ordinul: Acipenseriformes

Familia: Acipenseridae

Genul: Acipenser

Specia: stellatus

Distribuție

Acipenser stellatus (Pallas !""!# denumit popular păstruga trăie$te %n&area Caspică A'o )gee $i &area *eagră din care migrea'ă %n r+uri,Păstruga migrea'ă din &area *eagră %n -unăre, Cea mai mare concentra.iede Acipenser stellatus se găse$te %n &area Caspică, În pre'ent datorităconstruc.iilor de /ara0e popula.ia de păstrugă din aceste mări a scă'ut

considera/il,Descriere

Acipenser stellatus (Pallas !""!# 1 păstruga atinge o lungime ma2imăde 3!4 cm $i o greutate ma2imă de 56 de 7g, 8otul este alungit %ngust siturtit dorso9entral cu o lungime de ;95< din lungimea corpului ceea cepermite diferen.ierea acestei specii de restul speciilor din genul Acipenser,

Corpul alungit $i fusiform este acoperit de scutele pectinate $i stelatemustă.ile sunt scurte $i nefran0urate iar /u'a inferioară este %ntreruptă la

mi0loc, Scuturile dorsale sunt /ine de'oltate cu +rful ascu.it direc.ionatspre %notătoarea caudală, =irurile de scuturi laterale sunt proeminente $isunt alcătuite din mai pu.in de de scuturi, Între $irurile de scuturi corpuleste acoperit cu plăcu.e osoase al/e %n formă de stea $i cu o structură >ngranulară, Pe spate corpul este cafeniu9%nchis sau cenu$iu a/domenul esteal/ scuturile entrale au o colora.ie al/9murdar, )2emplarele marine potaea o culoare mai %nchisă dec+t cele din ?uiu,



Ecologie

Acipenser stellatus (Pallas !""!# este o specie /entonică tipică apelor

costiere din mare $i a cursurilor inferioare ale ?uiilor dar spre deose/ire decelelalte specii de sturioni poate > găsită $i %n cursurile superioare ale apei,

Păstruga este o specie migratoare care migrea'ă %n mare pentruhrănire $i iernare $i %n ?uii pentru reproducere, )2istă două perioade demigra.ie, Prima perioadă %ncepe %n martie la temperatura apei de 69!!@Catinge un ma2imum %n aprilie $i continuă p+nă %n mai, A doua perioadă multmai intensă incepe din august $i durea'ă p+nă %n octom/rie, Această specienu are preferin.e %n ceea ce prie$te gradul de salinitate,

Hrană

În -unăre %n primele stadii de ia.ă puii se hrănesc cu lare dechironomide trichoptere efemeroptere $i crustacee, În &area *eagră adul.iise hrănesc cu iermi cum ar > polichetul &ellina, neori se hrănesc cu Abra ovata pe$ti de talie mică $i alte organisme,

Reproducere

&aturitatea se2uală este atinsă la 95 ani de masculi $i la "9!4 ani decătre femele, Perioada de reproducere: aprilie 1 mai la temperaturi ale apeicuprinse %ntre 69!@C, Păstruga nu se reproduce %n >ecare an, Pentrureproducere migrea'ă %n r+uri $i are neoie de su/strat st+ncos cu prundi$pietri$ amestecat cu fragmente de scoici $i nisip grosier, Fecunditateaa/solută aria'ă %ntre B4,444 $i !64,444 de icre,

Statut de conservare

Capturile la niel glo/al arată un declin de peste ;6< %ntre anii !;;3 13444 %n Rom+nia studiile de telemetrie din !;;6 1 3444 au demonstrat căspecia este e2ploatată e2cesi reducerea capturilor >ind de peste "4< %nanii 3443 1 344,

Pe lista ro$ie C* Acipenser stellatus (Pallas !""!# este clasi>cat ca >indcritic periclitat (critically endangered# deoarece a dispărut din &area )gee



iar %n /a'inul &ării *egre ultima popula.ie naturală migra'ă %n -unăre undeeste suprae2ploatată, -oar c+.ia dintre indii'ii reproducători răm+n %nrestul /a'inului &ării *egre, Popula.iile caspice se a?ă su/ presiuni e2tremedatorită suprae2ploatării $i pierderii locurilor de reproducere $i stocurile sunt %n scădere, Pescuitul e2cesi a duce %n cur+nd la e2tinc.ia popula.iilornaturale, În iitorul apropiat supraie.uirea speciei a depinde degestionarea e>cientă a pescuitului $i com/aterea pescuitului ilegal,

Analiza diversității genetice a unor linii de acvacultură de Acipenser

stellatus pe baza markerilor ADN nucleari – Iulia Elena FLORESCU,

Alexandru BURCEA, Dr. Marieta COSTACHE

În Rom+nia efectiele de sturioni au scă'ut dramatic drept consecin.ăa in?uen.ei antropice păstruga >ind considerată %n pre'ent specie pe cale dedispari.ie, Prin urmare se impune ca măsură de conserare a acestei specii

reproducerea %n condi.ii de acacultură a indii'ilor captura.i din -unăre $irepopularea ?uiului cu puietul o/.inut, Pentru a eita efectele negatie alecosangini'ării asupra popula.iei săl/atice din -unărea nferioară se impuneca reproducătorii să >e anali'a.i din punct de edere genetic utili'+ndmar7eri A-* de tipul microsateli.ilor,

A-* a fost i'olat din fragmente de %notătoare preleate de la indii'i ceapar.in unor linii diferite de acacultură proenite din crescătorii din sud9estul Rom+niei, lterior s9a reali'at ampli>carea unui număr de ; locimicrosatelitari prin reac.ia PCR cu a0utorul unor primeri speci>ci marca.i

?uorescent iar ampliconii o/.inu.i au fost supu$i unei electrofore'e capilare %n anali'atorul genetic A8 Ptidm B!4, -atele o/.inute au fost prelucratestatistic cu programele G)*)DE $i FSDAD %n ederea ealuării diersită.iigenetice intra $i interpopula.ionale,

În urma calculării indicilor statistici Fstat $i Fis s9a o/serat odiferen.iere moderată %ntre toate liniile anali'ate $i cu e2cep.ia unei linii carepre'intă o u$oară cosangini'are restul liniilor pre'intă un coe>cient decosanginiare negati, În plus distan.a genetică chord calculatăeiden.ia'ă cea mai mare diferen.iere %ntre liniile ! $i , Halorile calculatepentru hetero'igo.ia o/serată $i pentru hetero'igo.ia estimată indică ungrad moderat de aria/ilitate genetică intrapopula.ională, Cu e2cep.ia unuilocus ceilal.i loci nu pre'ită deia.ii de la echili/rul Iardy 1 Jein/erg,

În conclu'ie liniile anali'ate pre'intă diersitate genetică moderatăsunt distincte din punct de edere genetic $i pot > utili'ate %n programe dereproducere selectiă cele mai recomandate >ind liniile ! $i ,



ariația ADN microsatelit la păstruga din !area Neagră – Acipenser

stellatus – Andreea DUDU, S.E. e!r"escu, C#t#lina LUCA, R. SUCIU,

Marieta COSTACHE

Acest studiu se referă la ealuarea diersită.ii genetice la Acipenser

stellatus din &area *eagră utili'+nd mar7eri microsatelitari, S9au selectat unset de " loci microsatelitari care au fost ampli>ca.i prin reac.ia PCR pentru aestima diferen.ele dintre indii'ii de Acipenser stellatus datorate aria.ieialelice mare, S9a o/serat $i un niel mare de polimor>sm la popula.ia depăstrugă studiată,

S9a ales această metodă deoarece mar7erii microsatelitari permitealuarea diersită.ii genetice intraspeci>ce $i oferă posi/ilitatea de a ealuamicile diferen.e dintre popula.ii datorită aria.iei alelice mare, Kociimicrosatelitari au o rată muta.ională mai mare $i oferă mai multe alele per

locus dec+t al.i mar7eri $i permite mai multe diferen.e genetice poten.iale lalocii microsatelitari,

Kocii microsatelitari pot > e2amina.i utili'+nd pro/e colectate fără apune %n pericol ia.a indii'ilor, Au fost colectate por.iuni >ne de la BB deindii'i de Acipenser stellatus %n anul 344" originari din -unăre undemigrea'ă pentru reproducere, A fost e2tras A-* genomic din .esutul >n,

Au fost ampli>ca.i cu succes toti cei " loci microsatelitari o/.in+nd+rfuri (pea7s# de alele de diferite dimensiuni, S9au determinat genotipuri

pentru ace$ti loci pentru BB de indii'i, *umărul +rfurilor alelelor depindede nielul de ploidie al speciei anali'ate $i depinde dacă indiidul estehomo'igot sau hetero'igot, -imensiunea alelelor la locii indiiduali aria'ă %ntre ; 1 344 /p (/ase pair#, n niel ridicat de polimor>sm a fost o/seratla popula.ia studiată de păstrugă, -e la " p+nă la !B alele au fost o/seratecu o medie de 6 alele per locus, Cel mai polimor>c locus este Ao2 3B, Al.i loci(KS BL# pre'intă un polimor>sm scă'ut %n popula.ie,

Studiul contri/uie la ealuarea diersită.ii genetice si la caracteri'areamoleculară a păstrugii utili'+nd mar7eri microsatelitari de A-*, 5 din " loci

anali'a.i %n acest studiu au fost polimor>ci con>rm+nd că mar7eriimicrosatelitari utili'a.i sunt potrii.i pentru studiile de diersitate genetică,

Structura genetică a populațiilor de Acipenser stellatus "#allas$%&&%' din !area (aspică$ utiliz)nd markeri microsatelitari –

Me$rn!us$ %!r!u&i, M!$a'ed (!ur)a&e'i



$ttp*++.intela-uares.c!'+index.p$p

!pti!n/c!'0c!ntent12ie/article1id/331Ite'id/1ed/4

S9a efectuat o anali'ă genetică la scară largă a diersită.ii la nielmolecular a popula.iilor de păstrugă %n B loca.ii din 0urul &ării Caspice

(estuarele r+urilor ral Mura $i Se>drud# prin testarea A-*9ului genomic cu! seturi de mar7eri microsatelitari (LS-19, 34, 39, 54, 57, 62, 68, 69, Spl-

105, 104, 163, 168, 170, 173, 113#, S9au utili'at !4 seturi primer pentru aanali'a aria.ia genetică a adul.ilor din B popula.ii, Anali'a a arătat că mediaalelelor per locus este de !3,! $i toate regiunile studiate con.in alelepriateNparticulare, Ietero'igo.ia o/serată $i a$teptată aria'ă %ntre 4,5"L 14,654 respecti distan.a dintre popula.ii a fost de 4,B4 astfel indic+nd cădiferen.ierile genetice dintre popula.ii sunt pronun.ate,

Genotipurile microsateli.ilor sunt de folos %n determinarea stucturii

popula.iilor str+ns legate %ntre ele indiferent dacă ele sunt %n echili/rueoluti,

Studiul oferă doe'i preliminare pentru e2isten.a a cel pu.in B popula.iidiferen.iate %n &area Caspică inclusi cele din ral Holga Se>drud $iGorganrud, Pro/a/il %n >ecare r+u e2istă mai mult de o popula.ie,Caracteri'+nd sturctura genetică a0utăm la %m/unătă.irea planurilor demanagement /a'ate pe conserarea diersită.ii $i minimi'areacosangini'ării %n repopulările arti>ciale, repopulările arti>ciale,



8i/liogra>e

!, &, *ORO &, PORMA)& (344;# 1 Genetic structure o !aspian

populations o stellate stur"eon, Acipenser stellatus #$allas, 1771%,

usin" &icrosattelite &ar'ers(

3, Andreea -- S,), G)ORG)SC Cătălina KCA R, SC=&arieta COSDACI) (3446# 1 )aria*ia A+ &icrosatelit la pstru"a .in

/area ea"r Acipenser stellatus, Kucrări =tiin.i>ce de ootehnie $i8iotehnologii ol, L! (!# Dimi$oara,

B, ulia )lena FKOR)SC Ale2andra 8RC)A &arieta COSDACI) 1 Analia .iversit*ii "enetice a unor linii .e acvacultur .e Acipenser

stellatus pe baa &ar'erilor A+ nucleari, Studium oecologicum )di.iaH9a Si/iu 34!L,

L, R, R)*ARD (3443# 1 Stur"eons in te +anube iver iolo", Status,

!onservation nternational Association for -anu/e Research (A-#,, Prote0area sturionilor din -unăre 1 Gi. practic pentru a"en*iile care se

ocup .e controlul pescuitului, co&er*ului cu caviar i al er&elor .e

sturioni, 34!L,5, sturgeons,ddni,roNsturgeonsNinde2,phpQ

optioncomcontentTieUarticleTid55:pastrugaTtemid66V", iucnredlist,orgNdetailsNsummaryN33;N46, faunaeur,orgN

Documents

Acipenser_stellatus