2_Orasul

Oraşul

problematică

comportament urban&rural R. Baltasiu2012

Ce este oraşul? Lewis Mumford (1937)• “The city is a related collection of primary groups and

purposive associations: the first, like family and neighborhood, are common to all communities, while the second are especially characteristic of city life.

• These varied groups support themselves through economic organizations that are likewise of a more or less corporate, or at least publicly regulated, character;

• and they are all housed in permanent structures, within a relatively limited area .

• The essential physical means of a city’s existence are the fixed site, the durable shelter, the permanent facilities for assembly, interchange, and storage; the essential social means are the social division of labor, which serves not merely the economic life but the cultural processes. The city in its complete sense, then, is a geographic plexus [network], an economic organization, an institutional process, a theater of social action, and an aesthetic symbol of collective unity. [s.n.]”

Lewis Mumford, “What is a City?”, în Architectural Record, apud, Richard T. LeGates, Frederic Stout (eds.), The City Reader, Routledge, New York, 1997pp.184-185

comportament urban&rural R. Baltasiu

Ce este oraşul?

• Oraşul este o aşezare relativ mare, densă şi permanentă, în care indivizii interacţionează după principiul separării lor.

• Interacţiunea are loc în două cicluri de viaţă: ciclul vocaţional-profesional, unde indivizii interacţionează după principiul separării lor profesionale şi ciclul comunitar, unde structura socială este de tip comunitar-familial. (I. Bădescu, Ontologia problemelor

sociale. Teoria bifurcaţiei, m.s., 2007).

• În ciclul profesional, inşii interacţionează după principiul competenţei.


Evoluţia urbanizării

http://news.bbc.co.uk/2/shared/spl/hi/world/06/urbanisation/html/urbanisation.stm

“According to [Gordon] Childe the first revolution –from Old Stone Age hunter-gatherer cultures to settled agriculture – was the Neolithic Revolution. The second – the movement from Neolithic agriculture to complex, hierarchical systems of manufacturing and trade that began during the fourth and third millennia B.C.E. – was the Urban Revolution.


http://news.bbc.co.uk/2/shared/spl/hi/world/06/urbanisation/html/urbanisation.stm


And the third major shift in the record of human cultural and historical development – the only truly new development since the rise of cities –was the industrial Revolution of the eighteenth and nineteenth centuries.” … (The Urban Revolution”

from Man Makes Himself (1951), apud, Richard T. LeGates, Frederic Stout (eds.), The City Reader, Routledge, New York, 1997 p.20)



Revoluţia industrială în planificarea urbană se întâmplă însă abia după 1924 – La ville Radieuse, 1929 (Villa Savoye), respectiv Carta de la Atena din 1933, odată cu Le Corbusier.










Comportamentul urban poate fi înţeles pe următoarele coordonate:

• Locuire

• Muncă

• Timp liber

• Hrănire

• Tipologia consumului

• Sănătate

• Mediu şi Economie

• Artă şi stil

• Din punct de vedere:

– Sociologic

– Antropologic

– Economic

– Psihologic

– Biologic

– Arhitectural


Dimensiuni, Densitate, Eterogenitate

• Aceste trei dimensiuni sunt clasice, fiind stabilite de către Louis Wirth, în cadrul şcolii de la Chicago (1930)

• În raport cu acestea înţelegem o bună parte dintre procesele urbane.


1. Problematica DIMENSIUNII

• Emulaţia pecuniară

Cu cât numărul indivizilor este mai mare cu atât presiunea pentru diferenţierea lor este mai mare.

Diferenţierea indivizilor antrenează procese de segregare socială.

Fiind alăturaţi dar segregaţi, relaţia dintre indivizi devine predominant competiţională.

“Under such circumstances competition and formal control mechanisms furnish the substitutes for the bonds of solidarity that are relied upon to hold a folk society.” (L. Wirth,

Urbanism as a Way of Life, “American Journal of Sociology”, 1938, apud Richard T. LeGates, Frederic Stout (eds.), The City Reader, Routledge, New York, 1997., p.191)

Competiţia în condiţiile segregării conduce la oboseală psihologică şi, pe termen lung, la slăbirea „prezenţei Celuilalt” din mentalul individual, ceea ce, în ultimă instanţă produce alienare.


2. Densitatea

• Este cea de-a doua dimensiune după şcoala de la Chicago, prin teoria lui Wirth, analizează oraşul şi urbanizarea.

• Cu cât densitatea fizică este mai mare cu atât distanţa socială dintre indivizi este mai mare, percepţia şi înţelegerea reciprocă este mai redusă.

• SEPARARE “The different parts of the city thus acquire specialized functions. The city consequently tends to resemble a mosaic of social worlds in which the transition from one to the other is abrupt.”

• CONFUZIE. TOLERANŢĂ [CA DETAŞARE] “The juxtaposition of divergent personalities and modes of life tends to produce a relativistic perspective and a sense of toleration of differences which may be regarded as prerequisites for rationality and which lead toward the secularization of life.” (Wirth, op.cit., p.193)


3. ETEROGENITATEA

• Eterogenitatea spaţiului urban este cea de-a treia dimensiune a analizei propusă de şcoala de la Chicago.

• Principala componentă a acestei dimensiuni este mobilitatea socială foarte ridicată. Cu cât oraşul este mai dezvoltat, cu atât oportunităţile din cadrul reţelei funcţionale (profesionale) sunt mai multe şi deci, mobilitatea socială este mai ridicată.

• Mobilitatea socială are asociat un RIDICAT SENTIMENT DE INCERTITUDINE şi INSECURITATE. PERSONALITĂŢI MULTIPLE: “No single group has the undivided allegiance of the individual. … By virtue of his different interests arising out of different aspects of social life, the individual acquires membership in widely divergent groups, each of which functions only with reference to a single segment of his personality. “ (Wirth, op.cit., p.193)


Oraşul şi Momentul Le Corbusier

• Le Corbusier, 6 oct. 1887-27 aug.1965, arhitect şi planificator urban elveţian, stabilit ulterior in Franţa

• Numele său real este Charles-Édouard Jeanneret.• Aparţine primei generaţii a curentului modernist cunoscut şi sub

denumirea de „şcoala internaţională de arhitectură” (Britannica 2002).

• Oraşul reprezintă locuire şi activitate. Ambele componente fuseseră neglijate de raționalismul revoluției industriale, fiind îmbâcsite, invadate de inutil și disfucțional. Ambele pot fi structurate funcțional și frumos.

• Separarea spaţiului individual de spaţiul public. • Le Corbusier stabileşte principiul proporţiei arhitecturale optim prin

încorporarea „scării dimensiunii omului”, locuinţa, clădirea urmând a fi construite prin respectarea acesteia.


Oraşul cu locuirea concentrică şi pe verticală. Schiţă pentru 3 mil loc.

Locuirea are loc în zgârie nori. În fiecare bloc urmează să locuiască câteva mii de persoane. Fiecare bloc are autonomie (are servicii medicale, magazine, teatru etc.) şi în vile.


Le Corbusier: Frumosul funcțional

• Betonul: rezistenţă şi frumos; arhitectura funcţională.

Frumosul la Le Corbusier este ascetic, în beton sculptural

Este funcțional, pentru că trebuie să deservească legăturile dintre oameni, între oameni și activitățile acestora.

Trebuie să faciliteze conexiunile, locuirea, munca.

LOCUINŢA este FUNCŢIONALIZATĂ şi, ca şi oraşul, vertical integrată: „ a machine for living”.

Ronchamp, Notre Dame du Haut, 1955, Franţahttp://www.greatbuildings.com/buildings/Notre_Dame_du_Haut.html

Arhetipul modern al locuirii: vila Savoya din Poissy, lângă Paris, înglobează cele 5 noi principii ale arhitecturii: casa pe piloni, acoperişul-terasă, comunicare între spaţii, ferestre orizontale, faţadă minimalistă-liberăhttp://www.ultimatehouse.tv/article.php?id=2


http://www.greatbuildings.com/buildings/Notre_Dame_du_Haut.html

http://www.ultimatehouse.tv/article.php?id=2

Planificarea urbană: momentul Le Corbusier (‘20s)

• Oraşul trebuie planificat pentru a fi în acord cu raţionalizarea presupusă de revoluţia industrială şi de modernitate, în general.

• Ordinea poate fi frumoasă şi eficientă. – Le Corbusier a revoluţionat arhitectura modernă prin libertatea absolută a

betonului, care devine sculptural în acelaşi timp cu eficient.

• Oraşul trebuie gândit integral ca spaţiu funcţional de viaţă şi muncă. – Pentru aceasta trebuie reorganizate urgent locuirea şi circulaţia, inclusiv

legăturile dintre acestea. – pentru a putea îndeplini aceste două funcţii oraşul trebuie să fie circulabil. – Oraşul trebuie să poată fi circulat fără întreruperi de trafic. Interscţiile şi

traficul greu se mută în subteran.– pentru a fi un spaţiu de viaţă funcţional, contactele dintre oameni trebuie să

fie cât mai uşor de stabilit. Aceasta se poate realiza prin fluidizarea traficulu• Strada în oraşul modern devine, arată Le Corbusier, un nou tip de organism.• Oraşul trebuie construit pe verticală.

– „CONCEPTUL ZGÂRIE-NORILOR în parc”


Planificarea urbană (Le Corbusier)funcţia socială a planificării

• Creşterea densităţii contactelor dintre oameni, între oameni şi activităţile lor.

• micşorarea distanţelor dintre utilităţi, dintre oameni etc. pentru a creşte densitatea contactelor sociale utile.

• Pentru a putea creşte densitatea contactelor în paralel cu creşterea spaţiilor verzi oraşul trebuie construit în special vertical – aspect valabil mai cu seamă pentru activităţile lucrative.


Le Corbusier: cele trei cercuri urbane şi spaţiul de sănătate

• centrul de afaceri va fi localizat în câteva construcţii foarte înalte, zgârie-nori. Acestea sunt înconjurate de parcuri şi au ieşiri largi către principalele artere de circulaţie. Dintr-un total de 3 milioane de locuitori, aici şi-ar desfăşura activitatea circa o jumătate de milion.

• cartierele rezidenţiale, la care se adaugă şi suburbia sugestiv numită şi „oraşul grădină”, unde locuiesc circa 2,5 milioane de oameni.

• spaţiile deschise, cuprind restaurante, teatre, magazine, înconjurate de parcuri imense, „care oferă sentimentul de vitalitate şi de frumuseţe”. Notăm faptul că zgârie norii se află şi ei, în mijlocul acestor parcuri.

• Pentru a fi sănătos, oraşul trebuie să posede largi spaţii libere, acestea variind între 50% şi 95% din spaţiul construit.


Anticorbusianismul

• Jane Jacobs’ bitter rejection of Le Corbusier’s "urbansurgery" still resonates within the design profession: "His neatly arranged skyscrapers in the park," she argues, "are a terrible oversimplification of urban order. Their rigid separation of functions makes a true diversity impossible; their inhuman scale and vast empty spaces kill off the closeknit vitality of an attractive city.” (Jane Jacobs in Fishman, Robert, Urban Utopias in the 20th Century, Cambride, Mass, MIT Press, 1977, p.269, in Infratecture. The Ville

Radieuse Legacy, http://transstudio.com/infratecture/2l2.html [2006])

• Community is on the streets, too. Streets are not mere functional communication [see functional food today]


http://transstudio.com/infratecture/2l2.html

http://www.economist.com/node/14520480

Jane Jacobs• Strada nu este doar

comunicare funcţională, este parte a comunităţii

Oraşul nu este doar un concept de eficienţă,este în primul rând o „entitate comunitară vie”

„Strada trebuie să aibă ferestre”.

Oamenilor le place să vorbească unii cu alţii, să „şuşotească” pe la colţuri, să spună poveşti, mai mult decât să intre în imersiunea unor spaţii goale şi lipsite de conţinut social, ale căror principala calitate este ordinea. Bulevardul impersonal lasă locul în noul proiect străzii asezonată cu locuinţe, cu „colţuri” cu funcţia socială a întâlnirilor, cu mici magazine unde oamenii se pot întâlni. În acest fel, Jane Jacobs recuperează din anonimatul corbusian aglomeraţia urbană, retrasând-o în lumea cu sens a microcomunităţilor locale, centrate pe strada de cartier care devine o axă a trăirilor şi contactelor colective.

Relaţia dintre case şi stradă: „ferestrele sunt ochii străzii”

Relaţia dintre oameni pe stradă: „baletul străzii”


Jane Jacobs

• Conceptul corbusian şi noua criză urbană• Jacobs arată că megastructura impersonală, străbătută de şosele

excesiv de largi, spaţiile sociale distanţate de mari deschideri de natură artificial intercalată, conduc la o nouă criză urbană. De data aceasta nu este vorba de lipsa de salubritate ci de pierderea identităţii sociale a spaţiului şi chiar personale, a indivizilor ca atare. „Buldorizarea” vechilor vecinătăţi în numele salubrizării nu fac decât să conducă la creşterea decadenţei urbane, arată Jacobs, în special în ceea ce priveşte, de pildă, rata criminalităţii. Deşi „aerisite”, noile spaţii nu sunt mai sigure decât înainte. Omul trebuie să simtă că aparţine locului prin intermediul comunităţii. Centrul axial al acestei comunităţi este strada, iar densitatea (structurată comunitar) trebuie diferenţiată de aglomeraţia urbană (impersonală).

Jane Jacobs, The Uses of Sidewalks: Safety” from The Death and Life of Great American Cities, apud Richard T. LeGates, Frederic Stout

(eds.), The City Reader, Routledge, New York, 1997, p.106 şi passim


Oraşul şi Provocările sale

Dimensiuni pozitive

• Permite existenţa unei mase demografice foarte mari prin organizarea funcţională a muncii.

• Organizat funcţional, reprezintă raţiunii în ceea ce priveşte locuirea şi munca

Real diminuat: Viaţa ca scenă (înfăţişări)• Familia înstrăinată

– Noul discurs al libertăţii personale; EGALITATEA DINTRE SEXE CA ÎNSTRĂINARE RECIPROCĂ

• Emulaţia pecuniară. Materialism– Spaţiul snobismului (al înfăţişării)– Misticism

• Bio, ecologic, vegetarian, yoga, -CULTURA TRUPULUI

• Înstrăinare– Sexualizare– Lipsă de timp

• Relativizare şi Mediocritatea cunoaşterii– Manipulabili– Gândire în clişee– Clişeele se schimbă precum moda:

“keywords”, “buzzwords”

• Bârfă• Familiaritate ca mitocănie

Toate acestea generează maladii

Problematica oraşului este, în esenţă, problematica modernizării societăţii omeneşti


Efectele modernităţii

• secvenţa completă a schimbării structurii şi funcţiilor familiei va cuprinde, deci, o perioadă imediată de dezorganizare «tradiţională», apoi «reînvierea» familiei ca instituţie integratoare şi, în societatea industrializată, dezorganizarea afectivă, generată de rata înaltă a divorţialităţii, consecinţă tocmai a creşterii funcţiei integratoare afective a familiei

• unitatea de rudenie se va sparge în unităţile familiale nucleare;

• totodată, deteriorarea statusului femeii, urmare a exercitării necondiţionate a autorităţii bărbatului în familia – unitate de producţie, va fi stopată de transformarea familiei în unitate de consum

I am because I have. And I have because I am shopping. … I am shopping because I am a woman.


Efectele modernităţii (Moore)

• slăbirea legăturilor familiale, accelerată de diferenţierea socială accentuată şi de apariţia pe scară mai largă a comportamentelor maladaptative (alcoolism, boli mentale, alienare etc.), va spori nevoia de instituţii formale pentru menţinerea ordinii; …

• standardizarea culturală …• deoarece industrializarea va delimita clar timpul

de muncă şi timpul liber, acesta din urmă poate deveni o problemă socială …” (Wilbert Moore, Social Change, 1964, p.102 apud

Ungureanu, Ion, Paradigme ale cunoaşterii societăţii, paradigma: “Ambivalenţa consecinţelor structurale ale modernizării economice”, pp.225-227)


Emulaţia pecuniară - Veblen• «scopul pe care îl urmăreşte fiecare individ prin acumulare este

acela de a se plasa pe o treaptă superioară în comparaţia individului cu ceilalţi membri ai unei comunităţi; această comparaţie are un singur criteriu (puterea pecuniară) deoarece toate elementele prestigiului pot fi cumpărate; atât timp cât comparaţia cu ceilalţi este defavorabilă individului obişnuit, el va trăi într-o permanentă stare de insatisfacţie; când va ajunge la ceea ce poate fi numit standard pecuniar normal (mediu) al comunităţii sau al unei clase sociale, individul nu va trece la o stare de satisfacţie, ci va intra într-o lungă perioadă în care se va zbate în toate chipurile pentru a crea un decalaj între propria putere de cumpărare şi cea medie a comunităţii (clasei), decalaj care să-i poată da individului certitudinea că el este în mod evident deasupra liniei de mijloc; starea de satisfacţie se va instala doar atunci când avansul individului în termenii reputabilităţii pecuniare va fi suficient de mare încât va fi suficient de mare încât să-i fie greu individului mediu să-l ajungă din urmă.» [T. Veblen, The theory of leisure class, London, Unwin Books, 1970, p.39] –

Ungureanu, Paradigme ale cunoaşterii societăţii, şpalt, 1990, p.55-56]


Modernisation. Shopping behavior. Womanhood. But men are catching up.

Are they giving in the same behavior? • “While the old stereotypes still

hold true: women shop the most, senior citizens watch the most TV, men play video games and women and the young like to text, in many cases, the picture is not as black-and-white as in the past. Baby Boomers, who are comfortable with technology, will increase online and mobile activity for seniors as they age. … It’s not likely that suddenly one day men will be the predominant shopper at the grocery store, but they are shopping more. …” (Todd Hale, Senior Vice President,

The Nielsen Company”, In US Men are Shopping more than ever, whilewomene are watching more Tv, Nielsen Wire, March 11, 2011, http://blog.nielsen.com/nielsenwire/consumer/in-u-s-men-are-shopping-more-than-ever-while-women-are-watching-more-tv/)


http://blog.nielsen.com/nielsenwire/consumer/in-u-s-men-are-shopping-more-than-ever-while-women-are-watching-more-tv/

Shopping, therefore I am Ele comunică mai mult (în special când sunt mai mici ca vârstă)

Cumpără muuuult mai mult online (?!)

Şi totuşi: http://www.youtube.com/watch?v=R0Xk6LoRVsc[Natalie Cole & Diana Krall, “Better than anything”]


http://www.youtube.com/watch?v=R0Xk6LoRVsc

Fiţele (componente ale emulaţiei pecuniare)

• comportamentul de consum „nenatural” afişat de un ins sau de un grup de indivizi pentru a ilustra dincolo de limitele discreţiei – uneori ale decenţei, noile achiziţii de bunuri care, la rândul lor, se vor un substitut pentru o poziţie socială presupus recunoscută ca fiind „superioară”. Comportamentul afişat este strident în raport cu poziţia socială prezentă şi chiar cu poziţia socială „ţintită”, fiind lipsit de conţinutul de aptitudini şi de competenţele organic ataşate poziţiilor sociale respective.

Piţipoanca de companie


Ignoranţa – efect al specializării

• Pierderea centrului simbolic care ca implicaţii fetişizarea noului, care, de fapt, nu e adesea decât o redescoperire parţială a unor forme din trecut.

• “There is little opportunity for the individual to obtain a conception of the city as a wholeor to survey his place in the total scheme. Consequently he finds it difficult to determine what is to his own «best interests» and to decide between the issues and leaders presented to him by the agencies of mass suggestion.” (Wirth, op.cit, apud. Op.cit.,

p.193)

• Paradoxul cunoaşterii specializate este … ignoranţa, pentru că se pierde sensul întregului. Omul pierde noţiuni majore precum: prietenie, familie, iubire, masă, celălalt. Devine ecologist deşi nu are noţiunea Cosmosului, a ordinii universale. Devine devotat unor cauze locale deşi nu are noţiunea patriei, devine multicultural deşi nu are naţiunea culturii universale …

Fetişismul, incultura, mediocritatea, transformă omul într-o fiinţă uşor MANIPULABILĂ.


Managementul Impresiei (Goffman)

• Realitatea devine un joc al măştilor. În locuire se absolutizează diferenţa dintre intimitate şi faţadă (dintre dormitor şi living).

• Să nu uităm: casele ţărăneşti aveau adesea o singură cameră şi o bucătărie.

• Odată cu absolutizarea acestei diferenţe, dormitorul devine el însuşi spaţiu al înstrăinării.

• “[Society becomes] a kind of information game-a potentially infinite cycle of concealment, discovery, false revelation, and rediscovery.” (Erving Goffman, Presentation of the Self in

Everyday life, Doubleday, New York, 1959, p.8)

Homo sapiens becomes a … peformer in society, including family.

Homo sapiens becomes … homo faber at work. Everything but … sapiens.

[“When] an individual appears before others he will have many motives for trying to control the impression they receive of the situation.” (Goffman, p.14)


Flecăreala

• “Flecăreala este posibilitatea de a înţelege totul fără o prealabilă apropriere a lucrului.”

• “… de vreme ce ea omite, prin chiar natura ei, să revină, ca la un temei, la lucrul despre care se vorbeşte, flecăreala este din capul locului o închidere.” (Heidegger, Martin, Fiinţă şi Timp, Traducere

din germană de Gabriel Liiceanu şi Cătălin Cioabă, Humanitas, Bucureşti, 2006, pp.230-231)

Este una dintre dimensiunile vizibile ale neautenticului. Este opusă grijii, arată Heidegger, care este la baza fiinţei omeneşti.


Increasing number of mental disorders in an urban environment: “Environment gets under the skin” (Rural vs. Urban)

• “Features of the urban environment are associated with greater risk of mental disorders and that specific epigenetic patterns are associated with depression and PTSD, potentially explaining some of the observed associations between the urban environment and mental health.”

• Exposure to rural versus urban images activates different brain regions. Notably, urban images were associated with greater activation of the “emotional brain” including the hippocampus and amygdala; abnormalities in these brain regions have been commonly associated with mental disorders such as PTSD.

Self inflicted violence. When people feel trapped they start to have compulsive behavior. Watch your hair!

Sandru Galea, Monica Uddin, Karestan Koenen, “The urban environmentand mintal disorders”, in Epigenetics, 2011 April; 6(4): 400-404, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3230535/SLC6A4serotonin transporter gene PTSD posttraumatic stress disorderIL-6interleukin-6CRPc-reactive proteinDNHSDetroit Neighborhood Health Study


http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3230535/

Increasing number of mentaldisorders in an urban environment: “Environment gets under the skin” (Rural vs. Urban)

• Living in poorer urban neighborhoods is associated with greater risk of new episodes of depression compared to living in richer neighborhoods…

• Living in neighborhoods characterized by residential racial segregation is associated with a greater risk of depression and anxiety …

• “better” maternal care, operationalizedas more licking and grooming, is correlated with decreased methylationof the glucocorticoid promoter region in the hippocampus, increased glucocorticoid expression and a decreased stress response that persists into adulthood. These findings have been extended to post-mortem brain samples from suicide victims with a history of childhood abuse.”

Destructured envirnoment leads to Mental disorders. Mental disorder means violence: inner and outward oriented.


• “Potrivit statisticilor realizate de Consiliul European al Creierului (European Brain Council), mai mult de o treime din europeni (38%) suferă de tulburări mintale și nervoase. Iar această proporție este în continuă creștere, bolile mintale urmând să devină în 2020 a doua cea mai gravă problemă de sănătate pe planetă, după cum estimează Organizația Mondială a Sănătății.”


Documents

2_Orasul