180147179 2Terry Pratchett Lumea Disc Scotidusii Liberi v2 0

8/11/2019 180147179 2Terry Pratchett Lumea Disc Scotidusii Liberi v2 0

http://slidepdf.com/reader/full/180147179-2terry-pratchett-lumea-disc-scotidusii-liberi-v2-0 1/224

1



„Pratchett, cu inventivitate nemărginită şi cu inteligenţăneîngrădită, folosind fragmente din poveştile clasice, creează opoveste care va captiva şi amuza cititorii de toate vârstele.” The Good Book Guide

„!na peste alta, aceasta este o fantezie amuzantă şi a"solutprovocatoare, cu scene vizuale puternice şi persona#ememora"ile. $ lectură grozavă.” School Library Journal

„%cest melange ingenios de fantezie, acţiune, umor şi mici"ucăţi de o"servaţii sociale atinge, în fundal, teme comple&e,despre natura dragostei, despre vise şi realitate.” KirkusReviews

„$pusul lui amuzant, zice Pratchett, este neamuzant, iarcărţile lui s'au dovedit a fi amuzante şi serioase.

!ltimul său roman e un succes cu am"ele valenţe.(i are în plus o groază de învăţăminte, pentru un astfel de

divertisment.” Sunday Times

„Scoţiduşii liberi pune în scenă o"işnuitele virtuţi ale lui )err*Pratchett o interpretare parodică a manierelor de vor"ire şi deaccent, o perfectă dozare şi un echili"ru al sentinţelor sale, unconflict rapid care devine tot mai frenetic, portrete'avertismentpentru cei infatuaţi, înguşti la minte şi arizi spiritual, o pledoariepentru "unătatea faţă de animale şi respectul faţă de natură şi,nu în ultimul rând, o inteligenţă e&u"erantă şi irezisti"ilă.” ashing!on "os!

+



TERRY PRATCHETT

Scoţidusii Liberi

O POVESTE DIN LUMEA DISC

)raducere şi note de ristina -inga

Cuprins

apitolul 1



!/ 0%/2 3/4 454!)%) 6apitolul +

7388 )39 :apitolul

;<3)!3/= $)$>$%/?% @A

apitolul A8$?3=!(33 B34>3 CDapitolul :

7%>4% E4>=4 1Fapitolul @

P<8)$>3?% 1ADapitolul 6

E<0!B =3/)G3 (3 2G/=!B =4'%B =$3B4% 1@Capitolul D

)<>G7!B 34>/33 ++apitolul C

<34?33 P34>=!?3 +ACapitolul 1F

B$E3)!>% =4 2>%?34 +6Aapitolul 11

)>403>4% FAapitolul 1+

-$BBH 8%3B$> +Fapitolul 1

P<7G/)!B =4 8! E%B A:apitolul 1A

73, P>4!7 8)4-%>!B @C/ota autorului AFF

A



Capio!u! I

Un "ban# bine e$ecua

!nele lucruri încep înaintea altor lucruri.4ra o aversă de vară, dar nu părea s'o ştie, şi stropea cu

ploaie la fel de rapid ca o viforniţă de iarnă.7iss Perspicacia )icI stătea la adăpostul precar pe care i'l

putea oferi un gard de nuiele pipernicit şi e&plora universul. /uo"servase ploaia. Eră#itoarele se usucă foarte repede.

4&plorarea universului era făcută cu a#utorul a douărămurele legate cu o sfoară, o piatră găurită, un ou, unul dintreciorapii lui 7iss )icI, de asemenea găurit, un ac, o "ucată dehârtie şi un ciot de creion. 8pre deose"ire de vră#itori,vră#itoarele învaţă să se descurce cu puţin.

$"iectele fuseseră legate şi asam"late pentru a alcătui unJ

aparat. 8e mişca straniu când îl împungea cu vârful degetului.!na dintre rămurele, de e&emplu, părea să treacă prin ou şiieşea pe partea cealaltă fără să lase nicio urmă.

K =a, zise ea liniştită, în vreme ce apa de ploaie i se revărsapeste "orurile pălăriei. 3at'oL $ crăpătură clară în pereţii lumii.Moarte îngri#orător. Pro"a"il că este vor"a de un contact cu o altălume. %sta niciodată nu'i de "ine. %r tre"ui să mă duc acolo.=arJ ţinând cont de ceea ce'mi spune cotul meu stâng, la faţa

locului se află de#a o vră#itoareJK %tunci, o s'o rezolve ea, zise o voce su"ţirică şideocamdată misterioasă, de undeva de la picioarele ei.

K /u, nu se poate să fie "ine. 4 un ţinut de cretă în parteaaceea, zise 7iss )icI. /u poţi creşte o vră#itoare "ună pe cretă.7ateria asta e doar puţin mai dură ca lutul. Nţi tre"uie o rocăzdravănă şi solidă ca să creşti o vră#itoare, crede'mă. 7iss )icIclătină din cap, scuturând picăturile de ploaie. =ar coatele mele

sunt, în general, surse de mare încredere

1

.1 $amenii spun adesea chestii ca „ascultă'Oi inima”, dar vră#itoarele învaţă să'i asculte şi alte părţi ale corpului. 4ste uimitor, de pildă,

:



K =e ce să lungim vor"aQ ;ai să mergem să vedem, zisevocea. /'o ducem strălucit pe aici, esteQ

%sta era adevărat. (esurile nu erau profita"ile pentruvră#itoare. 7iss )icI a"ia de scotea câţiva "ănuţi, făcând oleacăde leacuri şi ghicind nenorocul+, şi dormea prin şoproane în

ma#oritatea nopţilor. =e două ori fusese aruncată în iazuri.K /u pot să dau "uzna, aşa, pe nepusă masă, zise ea. /u peteritoriul altei vră#itoare. %sta niciodată n'a ieşit "ine. =arJ, făcuea o pauză, vră#itoarele nu răsar din pământ, din iar"ă verde. 3ahai să aruncăm o privireJ

8coase o farfurioară crăpată din "uzunar şi turnă în ea apade ploaie strânsă în pălărie. %poi, dintr'un alt "uzunar, scoase ocălimară de cerneală, din care puse câteva picături, numai cât săcoloreze apa în negru.

8trânse palmele căuş pe lângă farfurie, ferind'o de ploaie, şi îşi ascultă ochii.

)iffan* 8uferind stătea pe "urtă, la marginea râului,gâdilând păstrăvi. Ni plăcea să'i audă râzând. ;ohotele lorieşeau su" formă de "ule de aer.

Ba câţiva paşi distanţă, unde malul râului devenea un soi depla#ă cu pietriş, fratele ei RentSorth îşi făcea de lucru cu un "ăţ

în mâlul lipicios şi aproape sigur se făcea şi el lipicios.$rice îl putea face pe RentSorth lipicios. 8pălat şi uscat,

lăsat cinci minute în mi#locul unei podele curate, RentSorthdevenea lipicios. /u se ştia de unde i se trăgea de nicăieri. 4ldoar devenea lipicios. =ar era un copil uşor de supravegheat, cucondiţia să'l opreşti de la a mânca zarzăre.

Nntr'un mic cotlon al creierului său, )iffan* nu era prea împăcată cu numele de )iffan*A. %vea nouă ani şi simţea că

)iffan* avea să fie un nume cu care'i va fi greu să trăiască. =ealtfel, se hotărâse a"ia cu o săptămână în urmă că voia să fie ovră#itoare când se va face mare şi era sigură că )iffan* pur şi

câte'ţi pot spune rinichii Tn.a.U.+ 2hicitorii de noroc în general îţi spun ce vrei !u să se întâmpleVvră#itoarele îţi spun ce o să se întâmple fie că vrei, fie că nu. Nn modfoarte curios, vră#itoarele tind să fie mult mai aproape de adevăr, darmult mai puţin populare Tn.a.U.

-oc de cuvinte, !o !ichie !rou! însemnând şi a prinde păstrăvi cumâna.A 7aramă.

@



simplu n'o să meargă. Bumea o să râdă.$ altă parte, mai mare, a creierului lui )iffan* se gândea la

cuvântul „susur”. 4ra un cuvânt la care nu se gândiserăniciodată prea mulţi oameni, în timp ce cu degetele îl mângâiape'un păstrăv su" "ăr"ie, în minte întorcea cuvântul pe toate

părţile.8usurJ, potrivit dicţionarului "unicii sale, însemna „un sunetuşor şi plăcut, ca o şoaptă sau un murmur”. Bui )iffan* îi plăceacum suna cuvântul. $ ducea cu gândul la oameni misterioşi, însutane lungi, şoptind secrete importante pe după uşăWsusursusursusurJ

4a citise dicţionarul din scoarţă'n scoarţă. /imeni nu'ispusese că n'ar fi tre"uit.

2ândindu'se la asta, îşi dădu seama că păstrăvul vesel îşiluase tălpăşiţa. Nnsă în apă era altceva, la numai câţivacentimetri de faţa ei.

!n coşuleţ rotund, nu mai mare decât o #umătate de nucă decocos, căptuşit pe dinăuntru cu ceva care îi astupa găurile şi'lfăcea să plutească, în el, un omuleţ de'o şchioapă stătea înpicioare. %vea o hălăciugă de păr roşu, ciufulit, în care erau

împletite câteva pene, mărgele şi fâşii de pânză. %vea şi o "ar"ăroşie, care arăta aproape la fel de neîngri#ită ca şi părul. Nn rest,

pe unde nu era acoperit cu tatua#e al"astre, era acoperit cu unIilt: mititel. %gită un pumn spre ea şi strigăW

K #rivens$% PleaIă dXaci cu #oaIa ta, Iarraghioa'ză miIăLagă'dă'samă la huoIi verziL

(i, cu acestea, trase de un căpătâi de sfoară care atârnapeste marginea "ărcii şi un alt doilea omuleţ cu păr roşu ieşi lasuprafaţă, înghiţind lacom aerul.

K /u'i vrreme de pesIuitL zise primul omuleţ, trâgându'l în

"arcă. Eine huoIi verziLK #rivens$ strigă înotătorul, cu apa şiroind pe el. ;ai sXnecărămL

(i, cu acestea, apucă o vâslă foarte mică şi, mişcând'o iutedinainte înapoi, se îndepărtă gră"it cu coşuleţul.

K 8cuzaţi'măL 8trigă )iffan*. 8unteţi spiriduşiQ=ar nu primi niciun răspuns. 7icuţa am"arcaţiune rotundă

: Mustă plisată, din stofă cadrilată, care face parte din costumulnaţional al scoţienilor.@ %pro&imativ, =oamne fereşteL

6



dispăru în stufăriş.„Pro"a"il că nu”, hotărî )iffan*.%tunci, spre tainica ei desfătare, se auzi un susur. /u adia

nicio "oare de vânt, dar frunzele lăstărişului de arini de pe malulrâului începură să tremure şi să foşnească. Ba fel şi trestiile. /u

s'au îndoit, ci numai s'au vălurit. To!ul

s'a vălurit, de parcălumea fusese luată de #os de cineva şi zgâlţâită puţin. %erul aoftat. $amenii au şoptit în spatele uşilor închiseJ

%pa a început să "ol"orosească, imediat su" mal. /u erafoarte adâncă acolo a"ia de i'ar fi a#uns lui )iffan* la genunchi,dacă ar fi intrat în ea , dar se făcuse deodată mai întunecată şimai verde şi, cumva, mult mai adâncăJ

8e dădu câţiva paşi înapoi, cu o secundă înainte ca două"raţe lungi şi su"ţiri să ţâşnească din apă şi să se agaţe săl"aticde malul unde stătuse ea. Pentru o clipă zări o faţă micuţă, cudinţi lungi şi ascuţiţi, cu nişte imenşi ochi rotunzi şi un păr ud,toate verzi ca algele, dar apoi creatura se scufundă din nou înadâncuri.

Pe când apele se închideau deasupra creaturii, )iffan* de#aalerga în lungul malului spre mica pla#ă unde RentSorth făceaplăcinte de zarzăre. Nnşfacă "ăiatul chiar în momentul în careapa râului aducea "ul"ucii de după cotul malului. =in nou apa se

învol"ură, creatura cu păr verde se ridică la suprafaţă şi "raţelelungi se agăOară de noroi. %poi făptura ţipă şi se lăsă să cadă dinnou în apă.

K Eleau pe u&liţ'$ ţipă RentSorth. )iffan* nu'i dădu atenţie. 8e uita la râu, cu o e&presie

gânditoare.„/u sunt deloc speriată”, se gândi ea. „e ciudatL %r fi

tre"uit să fiu speriată, dar sunt numai furioasă. Ereau să spun,

pot să sim! sperietura, ca pe o "ilă de fier înroşit, dar furia n'olasă să iasă afarăJ”WK e"e vlea vlea vlea pe uliţăL z"ieră RentSorth.K %tunci du'te, zise )iffan*, cu mintea în altă parte.!ndele de apă încă mai plescăiau, lovindu'se de mal./'avea niciun rost să'i povestească despre asta cuiva. )oată

lumea ar fi zis doar „e imaginaţie are şi copilul ăsta”, dacă ar fifost într'o dispoziţie "ună, sau „)ermină cu prostiileL”, dacă n'ar

fi fost.4a era încă foarte furioasă. um de îndrăznea un monstru săapară în râul eiQ 7ai ales unul atât deJ atât deJ ridicolL =rept

D



cine o luaseQ

%cum, iat'o pe )iffan* întorcându'se acasă. Nncepem de laghete. 8unt nişte ghete mari şi grele, îndelung cârpăcite de tatălei şi care aparţinuseră mai multor surori înainte de eaV ca să'i

stea totuşi în picioare, poartă mai multe perechi de şosete. ăcisunt mari( )iffan* are uneori impresia că ea nu este altcevadecât un mi#loc de a plim"a ghetele când pe ici, când pe colo.

%poi vine rochia. %parţinuse mai multor surori înainte de )iffan* şi fusese îm"răcată, dez"răcată, lepădată, de mama eia#ustată, spălată şi călcată de atât de multe ori, încât chiar ar fitre"uit şi aruncată, odată şi'odată. =ar lui )iffan* îi plăcea. Nia#ungea până la glezne şi, indiferent ce culoare avusese laorigini, acum era de un al"astru'lăptos, aceeaşi culoare, dealtfel, cu a fluturilor ce z"urdau pe lângă potecă.

%poi e chipul lui )iffan*. !şor rozaliu, cu ochi căprui şi păr"run. /imic deose"it. $ricine ar fi privit'o într'un "ol cu apăneagră, de e&emplu ar fi o"servat numaidecât că are capulpuţin prea mare, în comparaţie cu restul trupului, dar pro"a"il căasta avea să se rezolve, când avea să mai crească.

(i apoi, dacă ne îndepărtăm şi privim mai de sus, şi mai desus, până când drumul devine o panglică, iar )iffan* şi fratele ei,

două puncte mici, avem ţinutul în care trăia eaJ3 se spunea reta6. Păşuni verzi unduiau su" soarele

dogoritor al miezului verii. =e aici, de sus, turmele de oi,mişcându'se încet, trec peste peticele de iar"ă ca norii pe un cerverde. 3ci şi colo, câinii turmei "răzdează rapid pa#iştile ca niştemeteoriţi.

(i apoi, privind şi mai de departe, avem şirul lung aldealurilor verzi, zăcând ca o "alenă uriaşă pe pământJ

Jîncon#urate de apa de ploaie colorată cu cerneală dinfarfurie.

7iss )icI îşi ridică privirile.K Măptura aceea mică din "arcă era un /ac 7ac MulgerL zise

ea. ea mai temută dintre toate rasele de spiriduşiL Până şi troliifug de scoţiduşii li"eriL (i unul dintre ei a aver!i)a!&o$

6 >eamintim că aceasta este reta din Bumea =isc, aşadar nu tre"uie

confundată cu insula reta, din lumea noastră. Pe de altă parte,locuitorii din Riltshire Tunde s'a născut )err* PratchettU, chiar îşinumesc ţinutul reta.

C



* %tunci, este şi ea o vră#itoare, nuQ zise o voce.K Ba vârsta eiQ 3mposi"ilL răspunse 7iss )icI. /'a fost

nimeni s'o înveţeL /u e&istă nicio vră#itoare pe retaL 4 preamoale( (i totuşiJ nu s'a speriatJ

Ploaia se oprise. 7iss )icI aruncă o privire înălţimilor retei,

ce se ridicau deasupra norilor #oşi, storşi de apă. 4ra cam la vreocinci mile distanţă.K opila asta are nevoie de supraveghere, zise ea. =ar creta

este prea moale ca să creşti o vră#itoare pe eaJ

/umai munţii erau mai înalţi decât reta. 8tăteau drepţi,ascuţiţi, purpurii şi cenuşii, din piscurile lor izvorând lungi trenede zăpadă, chiar şi pe timpul verii. „7iresele cerului”, le numiseodată uni 8uferind, şi se întâmpla atât de rar să zică şi ea ceva lăsând la o parte faptul că, de data asta, nu avusese niciolegătură cu oile , încât )iffan* o ţinuse minte. =e altfel, erafoarte e&act. %şa arătau munţii, iarna, când erau înveşmântaţi desus până #os în al" şi când râurile de zăpadă curgeau ca niştevăluri.

uni folosea cuvinte vechi şi mai venea cu câte o zicătoareveche, ciudată. 4a nu'i spunea reta ţinutului de la poalelemunţilor, ci îl numea „platoul”. 8us pe platou vântul "ate rău, se

gândise )iffan*, iar cuvântul îi rămăsese în minte în felul acesta.%#unse la fermă.$amenii aveau tendinţa s'o lase pe )iffan* singură. /u era

ceva deose"it de crud sau neplăcut în asta, dar ferma era atâtde mare şi fiecare avea tre"urile sale de făcut, iar ea şi le făceape ale ei foarte "ine, astfel încât devenea, într'un fel, invizi"ilă.4a era lăptăreasă şi se pricepea la asta. 8cotea un unt mai "undecât mama ei, iar oamenii vor"eau despre cât de "ună era ea

la făcut "rânză.4ra un talent. !neori, când profesorii rătăcitori nimereau însatul lor, se ducea şi ea să capete un strop de educaţie. =ar, încea mai mare parte a timpului, muncea în lăptărie, care era

întunecoasă şi rece. 4i îi plăcea. %sta însemna că făcea cevapentru fermă.

=e fapt, o şi numeau Merma asei. )atăl ei o închinase de laaron, care era proprietarul pământului, dar era în arenda

familiei 8uferind de sute de ani şi, de aceea, spunea liniştit tatălei Tuneori, după ce "ea câte o "ere, searaU, de când se ştia +'m,n!ul , era deţinut de 8uferinzi. 7ama lui )iffan* o"işnuia să'l

1F



do#enească să nu mai vor"ească aşa, deşi aronul se purtatotdeauna foarte respectuos cu domnul 8uferind de când unimurise, în urmă cu doi ani, numindu'l cel mai "un păstor care s'avăzut pe dealurile astea şi, în general, printre oamenii din sattrecea drept nu prea rău pentru zilele noastre. 4ra interesul lui

să fie respectuos, zicea mama lui )iffan*, căci "ietul om avea şiel necazurile lui.=ar, din când în când, tatăl ei susţinea sus şi tare că neamul

8uferind Tsau 8uflecând, sau 8ufocând, sau 8uportând, sau8uplicând ortografia fusese cum dăduse =omnulU ar fi fostmenţionat în toate documentele despre ţinut, de sute şi sute deani. ă ei aveau dealurile astea în oase, zicea el, şi cădintotdeauna fuseseră păstori.

)iffan* era chiar mândră de asta, ceea ce era ciudat, fiindcăpoate s'ar cuveni să fii mândru de faptul că strămoşii tăi s'aumai urnit niţel din loc sau că, din când în când, au încercat şialtceva, nou. =ar tre"uie să fii mândru de ceva( (i, cel puţin decând se ştia, ea îl auzise pe tatăl ei, altminteri, un om tăcut,domol, făcând 2luma, cea care pro"a"il îi fusese lăsată din tată8uferind în fiu 8uferind, de sute de ani.

4l ziceaW „Nncă o zi de muncă şi sunt în continuare 8uferind”sau „7ă scol un 8uferind şi mă culc un 8uferind”, "a chiar „8unt

un 8uferind din cap până'n tălpi”. /u erau deose"it deamuzante, după ce le auzeai şi a treia oară, dar i'ar fi lipsit, dacăel n'ar fi spus măcar una dintre ele pe săptămână. /ici nutre"uia să fie amuzante, erau glumele !a!ei şi atât. $ricum,indiferent de cum li se scrisese numele, toţi strămoşii ei fuseseră8uferinzi să rămână pe loc, nu 8uferinzi să plece.

/u era nimeni prin "ucătărie. 7ama ei se dusese pro"a"il laţarcurile unde se tundeau oile, cu demâncare pentru oamenii

care tundeau săptămâna asta. 8urorile ei ;annah şi Mastidia erauşi ele acolo, vălătucind lâna şi luându'l la ochi pe vreun tânărlucrător. 4rau întotdeauna pline de râvnă să a#ute în timpultunsului.

Bângă marea plită neagră era dulapul care încă mai eranumit i"lioteca lui uni 8uferind de către mama ei, căreia îiplăcea ideea că are o "i"liotecă. )oţi ceilalţi îi spuneau Poliţa luiuni.

4ra un raft mic, de vreme ce cărţile erau înghesuite între un"orcan cu ghim"ir zaharisit şi păstoriţa de porţelan pe care )iffan* o câştigase la un "âlci, când avea şase ani.

11



4rau numai cinci cărţi, asta dacă scoteai din calcul mareleregistru al fermei, care, după părerea lui )iffan*, nu putea fisocotit o carte adevărată, pentru că tre"uia s'o scrii tu însuţi.=ar acolo se afla dicţionarul. %colo se afla %lmanahul, care seschim"a în fiecare an. 3ar alături de el erau Bolile ovinelor-

umflată de câte semne de carte pusese "unica ei înăuntru.uni 8uferind fusese e&pertă în oi, chiar dacă le numea „doarnişte saci cu oase, ochi şi dinţi, în căutare de noi metode de amuri”. %lţi oieri stră"ăteau mile întregi doar ca s'o cheme să vinăsă le vindece animalele de "oli. %ceştia spuneau că ea avea;arul, cu toate că ea spunea că, atât pentru oaie, cât şi pentruom, cea mai "ună doctorie era o duşcă de tere"entină, o

în#urătură şi'un şut în fund. ucăţelele de hârtie cu reţetele luiuni pentru tratamentul oilor ticseau cartea. ele mai multeprescriau tere"entina, dar unele includeau şi în#urătura.

=upă cartea despre oi era un volumaş su"ţirel, intitulat.lorile #re!ei( Pământul din văi era presărat de flori micuţe,comple&e, ca "uza'vacii şi clopoţeii'iepurelui, dar chiar şi maimici care, cum'necum, scăpaseră de la păscut. Pe reta, se vedetrea"a că florile erau greu de rumegat şi isteţe, de vreme cesupravieţuiau oilor şi iernilor lungi şi aspre.

ineva colorase ilustraţiile de flori, cândva, demult. Pe

pagina al"ă de la începutul cărţii stătea scris, cu un scris demână citeţ, „8arah Posac”, care fusese numele lui uni înaintesă se mărite. rezuse, pro"a"il, că 8uferind era ceva mai "undecât Posac.

(i, la sfârşit, era Buche de Basme Bune cu /,ne de #o+ile-atât de veche încât aparţinea unei epoci când erau cu mult maimulte „e”'uri în uz.

)iffan* se aşeză pe un scaun şi o luă din raft. =ădu paginile

până o găsi pe aceea pe care o căuta şi o privi cu atenţie, ovreme. %poi puse cartea înapoi, împinse scaunul la loc şideschise dulapul de vase.

2ăsi o farfurie de supă, se îndreptă către un sertar, scoasemetrul de croitorie pe care'l folosea mama sa când făcearochiile, şi măsură farfuria.

K ;mm, făcu ea. $pt inchi. Păi de ce n'au zis aşaQ=esprinse din cui cea mai mare tigaie, cea la care se putea

prepara micul de#un pentru o #umătate de duzină de persoaneodată, luă câteva "om"oane din "orcanul de pe dulapul cu haineşi le puse într'o pungă veche de hârtie. %poi, spre surprinderea

1+



neplăcută a lui RentSorth, îl apucă de mână şi porni înapoi cătrepârâu.

%colo, lucrurile păreau foarte normale, dar n'avea de gândsă se lase prostită de chestia aia( )oţi păstrăvii o şterseseră, iarpăsărelele nu mai cântau.

2ăsi un loc pe malul pârâului cu tufe de mărime potrivită.%poi înfipse o "ucată de lemn în pământ, cât de adânc putu,aproape de marginea apei, şi legă de ea punga cu dulciurile.

K o"o, RentSorthL 8trigă ea. %pucă strâns tigaia în mânăşi păşi hotărâtă în spatele tufelor.

RentSorth tropăi mărunt spre dulciuri şi încercă să ia punga.%ceasta nu se clinti.

K Eleau pe u'liţăL ţipă el, pentru că asta era o ameninţarecare, de o"icei, ţinea. =egetele lui grăsune moşmondeau pelângă noduri.

)iffan* privea apa cu atenţie. 8e făcea mai întunecatăQ 8efăcea mai verdeQ %lea de colo erau doar ier"uri de apăQ ulelealea erau doar de la un păstrăv care râdeaQ

0u(3eşi în fugă din ascunzătoare legănând tigaia ca pe o "âtă de

"ase"all. 7onstrul ţipător, ţâşnind din apă, se iz"i de tigaiavenind din sens opus, cu un z"ang.

% fost un z"ang sănătos, cu oiyoiyoioioioioio&innnnnggggggg-care este dovada unui z"ang "ine e&ecutat.

reatura rămase o clipă în loc, în timp ce vreo câţiva dinţi şi"ucăţele de alge îi căzură plescăind în apă, apoi alunecă uşor

înapoi şi se scufundă, cu "ule mari de aer.!ndele se limpeziră şi pârâul redeveni acelaşi dintotdeauna,

nu foarte adânc şi rece ca gheaţa, cu al"ie de pietricele.K Eleau'vleau bobo$ z"ieră RentSorth, care niciodată nu

mai vedea nimic în #ur când era vor"a despre dulciuri. )iffan* dezlegă sfoara şi i le dădu. 4l le înfulecă, mult prearepede, cum făcea întotdeauna cu dulciurile. 4a aşteptă până luii se făcu rău, după care se întoarse acasă, gânditoare.

Nn stufăriş, chiar foarte încet, glasuri micuţe şopteauWK #rivens- scoţiduş o""*, văzut'ai astaQK EăzutL 7ai "ine o tulim şi'i spunem $mului 7are c'am

găsit cotoroanţaL

7iss )icI alerga pe drumul prăfuit. Eră#itoarelor nu le placesă fie văzute alergând. Pare lipsă de profesionalism. =e

1



asemenea, nu se făcea să fie văzută cărând lucruri, iar ea aveacortul în spinare.

Nn plus, lăsa în urmă vălătuci de a"uri. Eră#itoarele se usucădinăuntru în afară.

K 3'a scos toţi dinţiiL spuse vocea misterioasă, de data

aceasta, din pălăria ei.K (tiuL răspunse repezit 7iss )icI.K 8'a ridicat şi a trosnit'oL Pur şi simpluLK =a. =e'a dreptul impresionant, zise 7iss )icI.>ămăsese fără suflu. =e altfel, erau de#a pe pantele mai

#oase ale lanţului de dealuri, iar ea nu se descurca deloc pecretă. !nei vră#itoare rătăcitoare îi place să simtă un sol dur su"picioare, nu o rocă atât de moale că poţi s'o tai cu cuţitul.

K 3mpresionantQ făcu vocea. B'a folosit pe 1ra!ele ei camomeal'$

* !luitor, nuQ zise 7iss )icI. %şa o gândire rapidăJ oh, nuLJ

8e opri din alergat şi se lipi cu spatele de un zid ce încon#uraun ogor, lovită "rusc de un val de ameţeală.

K e se întâmplăQ e se întâmplăQ între"ă alarmată voceadin pălărie. 4ra să cad pe #osL

K 4 de la nenorocita asta de cretăL $ simt de#aL Pot să fac

magie pe un sol cinstit, iar piatra este întotdeauna potrivită, şinici pe argilă nu mă descurc rău, "a chiarJ dar creta nu'iniciuna, nici altaL 8unt foarte sensibil' la geologie, ştii.

K e încerci să'mi spuiQ zise vocea.K reta are un sol flămând. /u am prea multă putere pe

cretă.Proprietarul vocii, care era ascuns, ziseWK (i'acum o să leşiniQ

K /u, nuL =oar că magia nu are efectJ7iss )icI nu arăta ca o vră#itoare. ele mai multe dintrevră#itoare nu arată a vră#itoare, mai ales cele care hoinărescdintr'un loc într'altul. 8ă arăţi ca o vră#itoare poate fi periculoscând călătoreşti printre indivizi needucaţi. (i din pricina asta eanu purta nicio "i#uterie ocultă, nici n'avea un stilet magicluminos, sau un pocal de argint cu model de cranii de #ur

împre#ur, nici nu ducea vreo coadă de mătură din care să iasă

scântei toate micile indicii că ar putea să fie vreo vră#itoareprin apropiere. Nn "uzunarele ei nu se găseau niciodată maimulte o"iecte magice, în afară de vreo câteva nuiele, poate un

1A



căpătâi de sfoară, o monedă sau două şi, "ineînţeles, o amuletănorocoasă.

)oată lumea din ţinut avea câte o amuletă norocoasă, iar7iss )icI a#unsese la concluzia că, dacă n'aveai una, oamenii te"ănuiau că eş!i vră#itoare. )re"uia să fii un pic vicleană când erai

vră#itoare.(i totuşi, 7iss )icI chiar avea o pălărie ţuguiată, dar era opălărie cu schepsis şi ţuguiată numai când voia ea.

8ingurul lucru din "occeaua ei care ar fi putut "ăga peoricine la idei era o "roşurică foarte mică şi ferfeniţită, intitulată2 3n!roducere 4n 5sca+ologie- de 7arele Rilliamson. =acă unuldin riscurile meseriei este să fii aruncată într'un iaz, cu mâinilelegate, atunci a"ilitatea de a înota treizeci de *arzi pe su" apă,cu hainele pe tine, pe lângă a"ilitatea de a sta ascunsă su" apă,respirând printr'o tulpină de trestie, nu valorează nimic, dacă nueşti, de asemenea, 1enomenal de "ună la desfăcut noduri.

K /u poţi să faci vră#i aiciQ între"ă vocea din pălărie.K /u, nu pot, zise 7iss )icI.Nşi ridică privirile, auzind nişte zornăieli. $ ciudată procesiune

venea pe drum în sus. 4ra alcătuită în special din măgari trăgândnişte care mici, vopsite ţipător. $amenii mergeau pe lângă care,prăfuiţi până la "râu. 7a#oritatea erau "ăr"aţi, purtau ro"e

strălucitoare sau, mă rog, nişte ro"e care fuseseră strălucitoare înainte de a fi târâte prin noroi şi col" ani de'a rândul şi toţiaveau pe cap o ciudată pălărie neagră, pătrată.

7iss )icI zâm"i.%rătau a căldărari, dar n'ai fi găsit niciunul printre ei, ştia ea,

care să'ţi dreagă un i"ric. Nndeletnicirea lor era să vândă lucruriinvizi"ile. (i, după ce vindeau ce aveau, tot mai aveau devânzare. Eindeau orice avea nevoie muşteriul, dar cel mai

adesea ce nu'şi dorea. Eindeau cheia !niversului unor oamenicare nici nu "ănuiseră că ar fi fost încuiat.K /u pot s' 1ac , zise 7iss )icI, îndreptându'se de spate. =ar

pot să'i învăţ pe alţiiLD

)iffan* munci toată dimineaţa în lăptărie. 4ra "rânză careaştepta să fie făcută.

D $ veche zicală spuneW „ei care pot, să facă. ei care nu pot, să'i

înveţe pe alţiiL”. Ba un moment dat, guvernul "ritanic a folosit sloganul„ei care pot, să înveţe”, ca reclamă prin care încerca să'i convingă pecetăţeni să devină învăţători şi profesori.

1:



%veau pâine şi gem la masa de prânz. 7ama ei spuseWK %stăzi vin profesorii în târg. )e poţi duce şi tu, dacă'ţi

termini tre"urile. )iffan* cumpăni şi a#unse la concluzia că, da, ar fi fost unul

sau două lucruri despre care într'adevăr ar fi vrut să ştie mai

multe.K %tunci, poţi să iei şase morcovi şi un ou. %ş zice că or s'oscoată la capăt cu un ou, sărmanii de ei, zise mama sa.

)iffan* le luă după masa de prânz şi se duse să primeascăeducaţie preţ de un ou.

ei mai mulţi "ăieţi din sat se pregăteau să facă aceeaşimeserie ca a tatălui lor, când vor fi mari, sau, cel puţin, vreo altămeserie undeva prin sat, unde tatăl altcuiva i'ar fi putut învăţapână aveau să crească. Nn ceea ce le priveşte pe fete, de la elese aştepta să crească pentru a deveni nevestele cuiva. =easemenea, se aştepta din partea lor să fie în stare să citească şisă scrie, acestea fiind considerate munci uşoare de la gura so"ei,prea meticuloase şi plicticoase pentru "ăieţi.

)otuşi, toată lumea simţea că mai e&istau vreo câteva lucruripe care şi "ăieţii s'ar fi cuvenit să le cunoască, pentru a'i opri să'şi mai piardă vremea între"ându'se despre mărunţişuri cum ar fi„e se află de partea cealaltă a munţilorQ” şi „um de cade

ploaia din cerQ” )oate familiile din sat cumpărau câte un e&emplar din

%lmanah, în fiecare an, şi un soi de educaţie se mai căpăta şi dinel. 4ra mare, gros, tipărit undeva departe, şi avea o mulţime dedetalii despre lucruri ca fazele Bunii şi perioada potrivită pentru asădi fasole. =e asemenea, conţinea şi câteva profeţii despre anul

în curs şi menţiona locuri îndepărtate, cu nume ca ;ershe"a şi9latch. )iffan* văzuse o poză din 9latch în %lmanah. Nnfăţişa o

cămilă stând în deşert. %flase ce anume erau aceste două lucrurinumai pentru că mama ei îi e&plicase. (i atâta era 9latchul, ocămilă în deşert. 8e între"ase ea dacă nu cumva era mai mult,dar se părea că definiţia „9latch Y cămilă, deşert” era tot ce ştialumea.

)ocmai ăsta era necazul. =acă nu găseai vreo cale să'i puicapăt, oamenii ar fi continuat să pună între"ări.

Profesorii erau foarte utili, din acest punct de vedere. ete

de profesori cutreierau munţii, laolaltă cu căldărarii, fierariiam"ulanţi, tămăduitorii miraculoşi, telalii, prezicătorii şi toţiceilalţi călători care vând lucruri de care oamenii n'au nevoie în

1@



fiecare zi, dar pe care câteodată le găsesc folositoare.7ergeau din sat în sat, predând scurte lecţii despre diverse

su"iecte. 8e ţineau mai la o parte de ceilalţi călători şi erau de'adreptul misterioşi, în ro"ele lor #erpelite şi cu pălăriile lor ciudate,pătrate. Moloseau cuvinte lungi ca „ta"lă ondulată”. =uceau un

trai aspru, supravieţuind cu "ruma de merinde pe care şi'ocâştigau din predarea lecţiilor oricui voia să'i asculte. ând nu'iasculta nimeni, trăiau cu mierte'fierte. 8e culcau su" cerul

înstelat, stele pe care profesorii de matematică le puteaunumăra, profesorii de astronomie le puteau măsura, iarprofesorii de literatură le puteau numi. Profesorii de geografie serătăceau în pădure şi cădeau în capcanele pentru urşi.

$amenilor în general le făcea plăcere să'i vadă. Ni învăţau pecopii destul cât să le închidă gura, ceea ce era lucrul decăpetenie, la urma urmelor. =ar întotdeauna tre"uia să'i scoatădin sate pe înserat, preventiv, în caz că ar fi furat găini.

Nn ziua aceea, tara"ele viu colorate şi corturile erau instalatepe un câmp, imediat la marginea satului. Nn spatele lor, fuseserăfăcute mai multe pătrăţele, despărţite prin pereţi înalţi demucava, prin fiecare compartiment patrulând câte un profesorde ocazie, pândind pe oricine ar fi încercat să audieze 4ducaţiafără să plătească.

Primul cort pe care îl văzu )iffan* avea o plăcuţă indicatoarecare spunea aşaW

%o#ra&ie' %o#ra&die' %o#ra&ie'

Nu(ai penru a)i* oae (ase!e (a+ore de usca ,i oceane

PLUS orice a-eţi ne-oie s. ,i despre #reţari'Un penn/ sau Orice Le#u(. Ma#ior. Acepa.'

)iffan* citise destul la viaţa ei ca să'şi dea seama că, deşi arfi putut să fie un maestru la masele ma#ore de uscat, acestuiprofesor i'ar fi tre"uit o mână de a#utor din partea omului cepreda în compartimentul de alăturiW

Miraco!e!e Puncuaţiei ,i Oro#ra&iei

0 1 Si#uranţ. Abso!u. despre Vir#u!.16



2 1 I 3naine de E o eni#(. co(p!e re)o!-a.4 1 Miseru! se(nu!ui punc ,i -ir#u!. Re-e!a5 1 Ve)i se(nu! 6 7Mic. a$. sup!i(enar.8

9 1 Parane)e!e: o +oac. de copii

Accep.( !e#u(e: ou. ,i ;aine -ec;i curae

!rmătorul compartiment era decorat de #ur împre#ur cuscene de inspiraţie istorică, în general capete încoronate tăindcapetele altora şi alte asemenea detalii interesante şiiluminatoare. Profesorul din faţa intrării era îm"răcat într'o ro"ăroşie zdrenţuită, garnisită cu "lană de iepure, şi purta pe cap un

#o"en vechi, cu steguleţe înfipte în el. %vea şi un mic megafon,pe care îl îndreptă către )iffan*.

K 7oartea regilor de'a lungul epocilorQ zise el, între"ător.Moarte instructiv, mult sângeL

K /u chiar.K $h, dar tre"uie să ştii de unde vii, domnişoară, zise

profesorul. %ltfel, cum o să ştii unde te duciQK Ein dintr'o lungă linie de 8uferinzi, zise )iffan*. (i cred că

mă duc mai departe.2ăsi ceea ce căuta la o "aracă pe care erau atârnate

fotografii de animale, inclusiv, cum se "ucură să vadă, o cămilă. )ă"liţa indicatoare spuneaW Vieţuioare &o!osioare<

As.)i* Prieenu! nosru ariciu!<8e între"ă cât de folositoare fusese vieţuitoarea din pârâu,

dar aici părea singurul loc unde putea să afle. Nnăuntrul "arăcii,câţiva copii aşteptau pe "ăncuţe să înceapă lecţia, dar profesorul

încă mai stătea în faţa intrării, nădă#duind c'o să se ocupe toatelocurile.

K ună, micuţo, zise el, ceea ce fu doar prima lui maregreşeală. 8unt sigur că vrei să ştii totul despre arici, nuQK %m făcut asta, vara trecută, răspunse )iffan*. $mul se

uită mai de aproape, iar rân#etul îi pieri de pe faţă.K $h, da, zise el. Nmi amintesc. %i între"at toateJ toateJ

acele mici între"ări.K 7i'ar plăcea să'mi răspunzi şi la între"area mea de astăzi,

zise )iffan*.

K u condiţia să nu fie una despre cum se fac puii de arici,zise omul.K /u, zise )iffan*, ră"dătoare. 4ste despre zoologie.

1D



K 0oologie, ziciQ %sta'i un cuvânt mare, nu'i aşaQK /u, practic, nu, zise )iffan*. ondescendenţă este un

cuvânt mare. 0oologie e chiar scurt.$chii profesorului se îngustară mai mult. opiii ca )iffan*

erau pacoste sigură.

K Eăd că eşti isteaţă, zise el. =ar nu cunosc niciun profesorde zoologie prin părţile astea. Eeterinari, da, însă nu zoologi.Ereun animal anumeQ

K -enn* =inţi'Eerzi. !n monstru acvatic, cu dinţi mari şigheare şi ochi cât o farfurie de supă şiJ şi de culoare verde, zise

)iffan*.K e mărime mai e şi asta, o farfurie de supăQ )e referi la

farfuriile mari de supă, un castron plin, pro"a"il şi cu nişte"iscuiţi, poate chiar şi'o pâinică, sau vrei să spui cănuţa pe careo poţi o"ţine, de e&emplu, când tocmai ai comandat supă şisalatăQ

K %cea mărime a farfuriilor de supă care au opt inchidiametru, zise )iffan*, care nu comandase niciodată în viaţa eisupă şi salată pe undeva. %m verificat.

K ;mm, asta'i o enigmă, făcu profesorul. /u cred că ştiuvietatea asta. u siguranţă nu este folositoare, de'asta suntconvins. 7i se pare că'i o născocire.

K =a, asta am crezut şi eu, zise )iffan*. =ar tot mi'ar plăceasă ştiu mai multe despre ea.

K %tunci, ai putea încerca la ea. 4 nouă. Profesorul îşi îndreptă degetul mare spre un mic cort, de la capătul şirului. 4ranegru şi chiar ponosit. /u e&ista niciun afiş şi a"solut niciunsemn de e&clamaţie.

K 4a ce predăQ între"ă fata.K /'aş putea spune, zise profesorul. 4a spune că e gândire,

dar nu ştiu cum se poate preda asta. (i cu asta, s'a făcut de'unmorcov, mulţumesc.ând se apropie, )iffan* văzu un "ileţel prins cu un ac, în

e&teriorul cortului. 8cria, cu litere care mai curând şopteau decâtstrigauW

Eu e po 3n-.ţa o !ecţie pe care n=ai s=o uiţi prea cur>nd<

1C



Capio!u! 2

Miss Tic?

)iffan* citi anunţul şi zâm"i.K %haL făcu ea. /u e&ista nimic în care să "aţi, aşa că

adăugăW ioc'cioc, înălţându'şi glasul.

$ voce de femeie dinăuntru între"ăWK ine'iQK )iffan*, răspunse )iffan*.K )iffan* careQ zise vocea.K )iffan* care nu încearcă să facă o glumă.K %h, asta sună promiţător. 3ntrăL=ădu la o parte pânza care atârna la intrare. 4ra întuneric în

cort şi deopotrivă sufocant şi foarte cald. $ făptură sla"ă stăteala o măsuţă. %vea un nas foarte ascuţit şi su"ţire şi purta opălărie de pai mare, neagră, împodo"ită cu flori de hârtie.%"solut nepotrivită cu o faţă ca a ei.

K 4şti o vră#itoareQ între"ă )iffan*. /u mă deran#ează dacăeşti.

K iudată între"are cu care să te repezi la cineva, zisefemeia, arătând puţin şocată. aronul vostru proscrie vră#itoarele

în acest ţinut, ştii prea "ine, totuşi, de cum mă vezi, mă între"i„4şti o vră#itoareQ” =e ce'aş fi o vră#itoareQ

K Păi, eşti îm"răcată toată în negru, zise )iffan*.K $ricine se poate îm"răca în negru, zise femeia. %sta nu

dovedeşte nimic.K (i ai o pălărie de pai, cu flori pe ea, continuă )iffan*.K %haL făcu femeia. (i adică, asta o dovedeşte. Eră#itoarele

poartă pălării înalte şi ascuţite la vârf. )oată lumea ştie asta,copilă prostuţă.

K =a, dar vră#itoarele sunt şi foarte deştepte, zise )iffan*, cu

calm. 4&ista ceva în sclipirea ochilor femeii care o îndemnă săcontinue. 8e furişează. Pro"a"il că adesea nu arată ca nişte

+F



vră#itoare. (i o vră#itoare care ar veni aici, ar şti despre "aron şi,prin urmare, ar purta genul de pălărie despre care toată lumeaştie că o vră#itoare nu l'ar purta.

Memeia făcu ochii mari la ea.K 3ncredi"ilă demonstraţie de raţionament, zise ea, într'un

târziu. )e'ai putea face un "un detectiv de vră#itoare. (tii că auo"iceiul să ardă vră#itoareleQ 3ndiferent ce fel de pălărie port, tuzici că dovedeşte că sunt o vră#itoare, daQ

K Păi, şi "rotăcelul care stă pe pălăria ta este un mic indiciu,zise )iffan*.

K =e fapt, sunt un "roscoi râios, zise vietatea, care se hol"ala )iffan* dintre florile de hârtie.

K 4şti cam gal"en pentru un "roscoi râios.K %m fost puţin "olnav, zise "roscoiul.K (i vor"eşti, continuă )iffan*.K /'ai decât cuvântul meu, zise "roscoiul, dispărând între

florile de hârtie. /u poţi dovedi nimic.K /'ai chi"rituri la tine, aşa'iQ zise femeia către )iffan*.K /u.K ine, "ine. Eoiam doar să mă asigur.=in nou se lăsă tăcerea, timp în care femeia o privi lung pe

)iffan*, de parcă se gândea ce hotărâre să ia.

K /umele meu, zise ea, într'un târziu, este 7iss )icI. (i sunto vră#itoare. 4ste un nume potrivit pentru o vră#itoare, fireşte.

K Erei să spui paraziţii aceia care sug sânge între"ă )iffan*, încreţindu'şi fruntea.

K PardonQ Măcu 7iss )icI, cu răceală.K ăpuşeC, zise )iffan*. $ile se umplu de ele. =ar, dacă

foloseşti tere"entinaJK 6reau să spun că sun' ca „mistic”, zise 7iss )icI.

K %h, vrei să spui că e un calan"ur sau un #oc de cuvinte 1F,zise )iffan*. Nn cazul ăsta, ar fi fost mai "ine dacă te'ai fi numit7iss Tec- fiindcă tecul e o esenţă de lemn !aredin străinătate, şiaşa ar fi sunat mai aproape de „mister”. 8au ţi'ai fi putut spune7iss )aIe11, care ar fiJ

K ag seama că o să ne înţelegem ca surdul cu mutul, o întrerupse 7iss )icI. $ să pierdem amândouă.

C Ticks- în lim"a engleză în original.

1F )iffan* citise multe cuvinte din dicţionar, pe care însă nu le auzisenicio' dată rostite, aşadar a tre"uit să le ghicească pronunţia Tn.a.U.11 7iss Take are pronunţie asemănătoare cu mis!ake greşeală.

+1



K 5ş!i într'adevăr o vră#itoareQK $h, mai slă"eşte'mă, zise 7iss )icI. =a, da, sunt o

vră#itoare. %m un animal vor"itor, o tendinţă de a corectapronunţia celorlalţi de pe lângă mine apropo, e calambur- nu„calan"ur” , o plăcere deose"ită de a'mi vârî nasul în tre"urile

altora şi, da, o +'l'rie ţuguia!'(* %cuma pot să apăs pe resortQ între"ă "roscoiul râios.K =a, zise 7iss )icI, fără să'şi dezlipească ochii de la

)iffan*. Poţi să apeşi pe resort.K Nmi place să apăs pe resort, zise "roscoiul, luând'o pe

"oruri până în spatele calotei.8e auzi un declic şi un !a+&!a+ uşor înfundat, iar calota

pălăriei se ridică încet şi scutură florile de hârtie pe #os.K %ăăJ, făcu )iffan*.K 4 vreo pro"lemăQ o interpelă 7iss )icI.u un ultim vu1- vârful pălăriei deveni un con perfect.K =e unde ştii că n'o să dau fuga imediat să te pârăsc

"aronuluiQ între"ă )iffan*.K Pentru că n'ai nici cea mai mică dorinţă să faci aşa ceva,

zise 7iss )icI. 4şti a"solut fermecată. Erei să fii şi tu o vră#itoare,am dreptateQ Pro"a"il vrei să z"ori pe o coadă de mătură, daQ

K $h, daL

%deseori visase că z"oară. !rmătoarele cuvinte rostite de7iss )icI o readuseră pe pământ.

K 8eriosQ Nţi place să porţi izmene foarte, daX foarte groaseQrede'mă, dacă tre"uie să z"or, eu îmi pun două perechi deizmene de lână şi una impermea"ilă pe deasupra, care, îţi spuneu, nu sunt foarte feminine, indiferent câte danteluţe le'ai coase.Poţi să răceşti, acolo, sus. $amenii uită de asta. (i'apoi lâna

începe să te înţepe. /u mă între"a despre cum înţeapă. /u

vreau să vor"esc despre cum înţeapă.K =ar n'ai putea să foloseşti o vra#ă de ţinut caldQ între"ă )iffan*.

K %ş putea. =ar o vră#itoare nu face genul ăsta de şmecherii.$dată ce'ai folosit magia ca să'ţi ţină de cald, te apuci să ofoloseşti şi pentru alte lucruri.

K =ar nu se presupune că asta face o vră#itoare, căJ, începu )iffan*.

K =upă ce ai învăţat magia, vreau să spun după ce ai învăţat cu adev'ra! despre magie, atunci îţi mai rămâne de învăţat cea mai importantă lecţie, zise 7iss )icI.

++



K are anumeQK 8ă n'o foloseşti. Eră#itoarele nu folosesc magia decât doar

dacă'i musai. 4ste o trea"ă grea şi dificil de controlat. Macemalte lucruri. $ vră#itoare e atentă la tot ce se petrece. $vră#itoare îşi pune mintea la contri"uţie. $ vră#itoare e sigură pe

sine. $ vră#itoare are întotdeauna la ea o "ucată de sfoarăJK (i eu am întotdeauna o "ucată de sfoară la mineL zise )iffan*. $ ţin mereu la îndemânăL

K ine. u toate că vră#itoria înseamnă mai mult decât osfoară. $ vră#itoare adoră micile detalii. $ vră#itoare vede prinlucruri şi dincolo de ele. $ vră#itoare vede mai departe decâtma#oritatea. $ vră#itoare vede lucrurile de pe partea cealaltă. $vră#itoare ştie unde este şi c,nd este. $ vră#itoare ar vedea'o pe

-enn* =inţi'Eerzi, adăugă ea. e s'a întâmplatQK =e unde ştii de -enn* =inţi'EerziQK 8unt o vră#itoare. Presupun, completă 7iss )icI.

)iffan* se uită în #ur, prin cort. /u era mare lucru de văzut,nici acum când ochii i se o"işnuiseră cu întunericul. 0gomoteledin lumea de afară erau filtrate de pânza groasă.

K red căJK =aQ făcu vră#itoarea.K red că m'ai auzit când am vor"it cu profesorul.

K orect. 7i'am folosit urechile, zise 7iss )icI, fără să'ipomenească de farfuriile cu cerneală. Povesteşte'mi despremonstrul cu ochi de mărimea unei farfurii de supă dintr'aceleade opt inchi diametru. =e unde până unde trea"a cu farfuriile desupăQ

K 7onstrul este menţionat într'o carte de poveşti, pe care oam eu, e&plică )iffan*. %colo se spune că -enn* =inţi'Eerzi areochii cât farfuriile de supă. 8e dă şi o ilustraţie, dar nu foarte

"ună. %şa că am măsurat o farfurie de supă, ca să ştiu e&act.7iss )icI îşi spri#ini "ăr"ia în palmă şi'i zâm"i ciudat lui )iffan*.

K %m procedat "ine, nuQ între"ă )iffan*.K eQ %, da. =a. ;mJ da. MoarteJ e&act. ontinuă.

)iffan* îi povesti despre lupta cu -enn*, deşi nu aminti şi deRentSorth, temându'se că 7iss )icI ar putea să se amuze deasta. 7iss )icI asculta cu atenţie.

K =e ce cu tigaiaQ zise ea. %i fi putut găsi un "ăţ.K $ tigaie mi s'a părut o idee mai "ună, răspunse )iffan*.K ;aL hiar a 1os!( -enn* te'ar fi mâncat, dac'ai fi folosit un

+



"ăţ. $ tigaie e făcută din fier. Măpturile de soiul ăsta au alergie lafier.

K =ar este un monstru dintr'o carte de poveştiL zise )iffan*.e caută să tul"ure apele în pârâiaşul nostruQ

7iss )icI se uită lung la )iffan*, apoi o între"ăW

K =e ce vrei să fii o vră#itoare, )iffan*QTo!ul 4nce+use cu Buche de Basme Bune cu /,ne de #o+ile(8e 1a+!- 4nce+use +robabil cu o mulţime de lucruri- dar 4n s+ecialde la basme(

7ama ei i le citise pe când era mică, apoi le citise ea singură.(i'n toate poveştile apărea, la un moment dat, o vră#itoare.B'!r,na vr'9i!oare rea(

3ar )iffan* se gândiseW !nde era dovadaQPoveştile nu spuneau niciodată de ce era rea. 4ra destul să

fii o femeie "ătrână, destul să fii singură, destul să arăţi maiciudat, fiindcă nu aveai niciun dinte în gură, şi gata, erai numi!'vră#itoare.

=acă era s'o iei aşa, cartea nu'ţi oferea niciodată vreodovad'- pentru nimic. Eor"ea despre „un prinţ frumos”J, daroare chiar era, sau era doar consecinţa faptului că era un prinţdespre care spunea lumea că e frumosQ ât despre „o fată careera aşa de frumoasă că la soare te mai puteai uita, dar la dânsa

"a”J, ei "ine, în ce anotimpQ Nn mi#locul iernii, soarele era doarun disc mai palid pe cerL Poveştile nu voiau să gândeşti, voiaudoar să crezi ce ţi se spuneJ

(i ţi se spunea că o "ătrână vră#itoare trăia de una singură, într'o căsuţă ciudată, făcută din turtă dulce sau într'una carefugea de colo'colo pe nişte picioare de găină uriaşe, şi vor"ea cuanimalele, şi putea să facă vră#i.

/umai că )iffan* nu cunoscuse niciodată o femeie "ătrână

care să trăiască de una singură, într'o căsuţăJ4i, nu. %sta nu era chiar adevărat. unoscuse o singură dată în viaţa ei o femeie "ătrână, care trăise într'o casă ciudată, ce semişca din loc în loc, şi aceea fusese uni 8uferind. (i ea putea săfacă vră#i, vră#i cu oile, şi vor"ea cu animalele şi nu era nimic rău

în ea. %sta dovedea că nu puteai să dai crezare poveştilor.(i apoi mai fusese şi cealal!' femeie "ătrână, cea despre

care !oa!' lumea spunea că fusese vră#itoare. (i ce se

întâmplase cu ea o pusese pe gânduri pe )iffan*J$ricum, le prefera pe vră#itoare, decât pe încrezuţii de prinţichipeşi şi mai ales pe stupidele prinţese sclifosite, care n'aveau

+A



minte nici cât un pui de găină. 7ai aveau şi un minunat păr deaur, pe când )iffan* nu. Părul ei era "run, pur şi simplu "run.7ama ei mai zicea uneori că ar fi castaniu, alteori cafeniu'roşcat,dar )iffan* ştia că era "run, "run, "run, ca şi ochii ei. run capământul. (i avea oare cartea vreo aventură cu persona#e cu

ochi căprui, de fapt, şi păr "runQ /u, nu, nuJ oamenii "lonzi cuochi al"aştri şi roşcaţi cu ochii verzi o"ţineau rolurile principale înpoveşti. =acă aveai păr "run, erai pro"a"il doar un servitor sauun tăietor de lemne sau mai ştiu ce. 8au o lăptăreasă. 4i "ine,asta n'avea să se întâmple, chiar dacă ea chiar era "ună la"rânză. /u putea fi prinţul, n'avea să fie niciodată prinţesă şi nuvoia să fie un tăietor de lemne, aşa că avea să fie vră#itoare şi s'ş!ie lucruri, întocmai ca uni 8uferindJ

K ine a fost uni 8uferindQ între"ă o voce.

#ine a 1os! Buni Su1erind: Lumea o s' 4ncea+' s' +un'4n!rebarea as!a- de acum( 3ar r's+unsul era; ce a .os! BuniSu1erind es!e acolo( 5a 1usese 4n!o!deauna acolo( "'rea c' viaţa!u!uror Su1erin)ilor se 4nv,r!ea 4n 9urul lui Buni Su1erind( Jos- 4nsa!- se luau ho!'r,rise 1'ceau !reburi- se vedea de viaţ' ş!iindc' 4n vechea ei colib' de +'s!or +e roţi- de +e dealuri- BuniSu1erind era acolo- +riveghind(

3ar ea era liniş!ea dealurilor( "robabil de aceea o +l'cuse +eTi11any- 4n 1elul ei s!,ngaci- şov'ielnic( Surorile ei mai mari1lec'reau- iar lui Buni nu&i +l'cea g'l'gia( Ti11any nu 1'ceag'l'gie c,nd venea +e la ea- sus- la colib'( "ur şi sim+lu 4i +l'ceas' 1ie acolo( <rm'rea şoimii&şoricari şi ascul!a )gomo!ul liniş!ii(

#'ci e=is!a un )gomo!- acolo sus( Sune!e- voci- glasuri deanimale urcau 4n )bor +e dealuri- cumva 1'c,nd liniş!ea şi maiad,nc' şi mai com+le='( 3ar Buni Su1erind se 4n1'şur' 4n liniş!e şi

4i 1'cea loc 4n'un!rul aces!eia şi lui Ti11any( La 1erm' era4n!o!deauna +rea mul! )or( 5rau o mulţime de oameni cu omulţime de !reburi de 1'cu!( 0u era nicioda!' des!ul !im+ +en!ruliniş!e( 0u era !im+ +en!ru ascul!a!( 8ar Buni Su1erind era !'cu!'şi ascul!a !o! !im+ul(

K eQ între"ă )iffan*, clipind des.K )ocmai ai spus „uni 8uferind mă asculta tot timpul”, zise

7iss )icI. )iffan* înghiţi în sec.K red că "unica mea era întru câtva vră#itoare, zise ea, cu

+:



o undă de mândrie.K 8eriosQ =e unde ştiiQK 4i "ine, vră#itoarele pot "lestema oamenii, nuQ zise

)iffan*.K %şa se spune, răspunse 7iss )icI, cu diplomaţie.

K 4i "ine, tata spunea că uni 8uferind în#ura de tuna dinsenin, zise )iffan*.7iss )icI tuşi.K Păi, în#urătura, vezi tu, în#urătura nu este ca "lestemul

propriu'zis. Nn#urătura e mai mult ca ocara, afurisenia, sudalma şi #ignirea, înţelegiQ % "lestema e literal mai aproape de „8per să'ţie&plodeze nasul şi să'ţi z"oare urechile la capătul lumii”.

K red că în#urăturile lui uni 8uferind erau ceva mai multde atât, zise )iffan*, cu o voce foarte sigură. (i vor"ea cu dulăiiei.

K (i cam ce le spuneaQ între"ă 7iss )icI.K $h, lucruri ca vino&ncoa- +leac' de&aici şi aşa mai merge-

zise )iffan*. 3ar ei întotdeauna făceau ce le spunea ea.K =ar astea sunt doar porunci pentru câinii cio"ăneşti, zise

7iss )icI, refuzând argumentul. /u este tocmai vră#itorie.K 4i, da, totuşi asta îi face familiari, nu'i aşaQ replică )iffan*,

simţindu'se agasată. Eră#itoarele au animale cărora le pot vor"i,

şi pe care le numesc familiari. a "roscoiul tău râios.K 4u nu sunt familiar, zise o voce dintre florile de hârtie.

8unt doar un pic cam lipsit de respect.K 3ar ea ştia de tot felul de ier"uri, se'ncăpăţână )iffan*.

uni 8uferind avea să fie o vră#itoare, chiar dacă )iffan* ar fitre"uit să se certe toată ziua. Putea vindeca orice. )ata spuneacă putea să'i facă o plăcintă de cio"an doar ridicându'se înpicioare şi "ehăind. )iffan* îşi co"orî glasul. Putea s' readuc'

mieii la viaţ'>

7ai nicioda!' n&o vedeai +e Buni Su1erind 4n cas'- +rim'varaşi vara( "e!recea a+roa+e !o! !im+ul anului dormind 4n coliba +eroţi- care +u!ea 1i c'ra!' din!r&un loc 4n!r&al!ul +e dealuri- du+'!urme( 8ar +rima oar' c,nd 4şi +u!ea amin!i Ti11any c&o v')use

+e b'!r,n' la 1erm'- s!'!ea 4ngenunchea!'- 4n 1aţa 1ocului-v,r,nd un miel mor! 4n cu+!orul mare şi negru(

Ti11any ţi+ase şi ţi+ase( 3ar Buni o ridicase cu bl,ndeţe 4nbraţe- +uţin s!,ngace- o aşe)ase 4n +oal'- o şuşuise şi o numise„dubliţa mea?- 4n vreme ce +e +odea- c,inii ei ciob'neş!i- Tune!

+@



şi .ulger- o urm'reau cu mirare c,ineasc'( Buni nu +rea le aveacu co+iii- +en!ru c' ei nu beh'iau(

#,nd Ti11any se o+rise din +l,ns- is!ovi!'- cu r'su1larea!'ia!'- Buni o +usese 9os- +e covoraşul din 1aţa sobei şideschisese cu+!orul- iar Ti11any +rivise mielul 4nviind la loc(

#,nd Ti11any se 1'cuse mai m'rişoar'- desco+erise c'„dubl'? 4nsemna o m'sur' de dou')eci 4n @an Ton Te!liera-vechiul limba9 4n care num'rau +'s!orii( 2amenii mai 4n v,rs!'4nc' 4l mai 1oloseau c,nd num'rau lucruri +e care le consideraudeosebi!e( 5a era cea de&a dou')ecea ne+oa!' a lui BuniSu1erind(

3ar c,nd s&a 1'cu! şi mai mare- a 4nţeles- de asemenea- !o!uldes+re cu+!orul care 4nc'l)ea şi care nu d'dea nicioda!' maimul! dec,!- ei bine- c'ldur'( 7ama ei +unea alua!ul de +,ine s'creasc' 4n el- iar Aaţchiţ- mo!anul- dormea 4n el- uneori chiar +ealua!( #u+!orul era locul +o!rivi! +en!ru a 4nvia un miel +l'+,nd-care se n'scuse 4n!r&o noa+!e cu ninsoare şi era a+roa+e mor!de 1rig( s!a se 4n!,m+lase( 0iciun 1el de magie( 8ar- 4nmomen!ul acela- 1usese magic( Ci aşa ceva nu 4nce!ea)' s' 1iemagic- doar +en!ru c' ai desco+eri! !u cum a 1os! 1'cu!(

K ine, dar tot nu este vră#itorie propriu'zisă, spuse 7iss

)icI, rupând vra#a încă o dată. Nn orice caz, nu tre"uie să ai unstrămoş vră#itor ca să fii vră#itoare. =ar e de a#utor, fireşte, dinpricină de ereditate.

K Erei să spui ca atunci când ai talentQ între"ă )iffan*, încreţindu'şi fruntea.

K Nn parte, presupun eu, răspunse 7iss )icI. =ar măgândeam la pălăriile ţuguiate, de pildă. =acă ai o "unică să'ţilase moştenire pălăria ei ţuguiată, asta te scuteşte de

alergătură. 4 de necrezut cât de greu o"ţii una, mai ales din celedestul de solide cât să reziste la case căzătoare1+. =oamna8uferind avea ceva de genul ăstaQ

K /u cred, zise )iffan*. >ar purta o pălărie, doar când erafoarte frig afară. Purta un sac vechi de grâu, în chip de glugă.;mJ, asta conteazăQ

Pentru prima oară, 7iss )icI păru mai puţin neînduplecată.K Posi"il, posi"il, zise ea. 7ai ai vreun frate sau vreo soră,

)iffan*Q

1+ %luzie la 6r'9i!orul din 2)(+6



K %m şase surori, răspunse )iffan*. 4u sunt cea mai mică.ele mai multe nu mai stau cu noi, acum.

K (i atunci înseamnă că nu mai eşti mezina familiei pentrucă ai un îndrăgit1 frăţior, zise 7iss )icI. (i singurul "ăiat, pedeasupra. %sta tre"uie să fi fost o mare surpriză.

=eodată, )iffan* găsi zâm"etul su"ţire al lui 7iss )icI uşoragasant.K =e unde ştii de fratele meuQ între"ă ea.0âm"etul pieri. 7iss )icI se gândiW opila asta e ager'(* %m ghicit, atâta tot, zise ea. /imănui nu'i place să

recunoască faptul că a spionat.K Maci personologie pe seama meaQ între"ă )iffan*, cu

aprindere.K red că vrei să spui psihologie, zise 7iss )icI.K 7ă rog, zise )iffan*. rezi că nu'mi place de el, pentru că

părinţii mei îi acordă e&agerat de multă atenţie şi îl răsfaţă, daQK 4i "ine, da, mi'a trecut prin minte, zise 7iss )icI şi

renunţă să'şi mai facă gri#i în privinţa spionării. 4a era ovră#itoare şi asta e&plica tot. red că am dedus din faptul măruntcă l'ai folosit ca momeală pentru un monstru sângeros, adăugăea.

K 4 doar o pacosteL zise )iffan*. Nmi mănâncă timpul, şi

tre"uie de fiecare dată să am gri#ă de el, şi vrea mereu"om"oane. $ricum, continuă ea, a tre"uit să gândesc repede.

K hiar aşa, zise 7iss )icI.K uni 8uferind ar fi făcut ceva în privinţa monştrilor din

pârâul nostru, zise )iffan*, ignorându'i remarca. hiar dacă suntmonştri din cărţi.

(i ar fi făcut ceva şi în privinţa a ceea ce se întâmplase cu"ătrâna doamnă Poticniţa, adăugă ea, pentru sine. %r fi vor"it

despre asta, iar oamenii ar fi ascultat'oJ 4i întotdeaunaascultau, când uni 8uferind le vor"ea. 6orbeş!e +en!ru cei carenu cuv,n!' , spunea ea mereu.

K ine, zise 7iss )icI. %şa ar fi tre"uit să facă. Eră#itoarelerezolvă lucrurile. %i spus că pârâul era foarte puţin adânc în loculdin care a sărit -enn*Q (i că lumea a părut vălurită şitremurătoare. % fost şi un susur pe'acoloQ

)iffan* se însenină.

K =a, cu siguranţă c'a fostL

1 RentSorth înseamnă, literal, „devenit important, devenit apreciat”.+D



K %h. $ să se întâmple ceva rău. )iffan* păru îngri#orată.K Nl pot împiedicaQK 4i, aici sunt uşor impresionată, zise 7iss )icI. %i între"at

„îl pot împiedicaQ”, nu „îl poate cineva împiedicaQ” %sta'i "ine. Nţi

asumi responsa"ilitatea. 4 un început "un. (i îţi păstrezi mintealimpede. =ar, nu, nu'l poţi împiedica.K %m pocnit'o pe -enn* =inţi'EerziLK Bovitură norocoasă, zise 7iss )icI. Pot fi la mi#loc creaturi

mai rele decât ea, crede'mă. ănuiesc că o incursiune deproporţii este pe cale să înceapă aici şi, cu toate că eşti isteaţă,micuţa mea, ai tot atâtea şanse ca unul dintre mieii tăi pe onoapte cu zăpadă. 8tai deoparte. $ să încerc să aduc a#utoare.

K =e unde, de la aronQK Eai de mine, nu. /'ar fi de niciun folos.K =ar el ne apără, zise )iffan*. %şa spune mama.K 0ăuQ făcu 7iss )icI. =e undeQ Ereau să spun, de cineQK 4i, de, ştii tuJ de atac, presupun. =e alţi "aroni, zice tata.K %re cumva o armată mareQK Păi, ăăă, îl are pe 8ergentul >o"erts, şi pe 9evin, şi pe

/eville, şi pe )revor, zise )iffan*. )oată lumea îi ştie. =e regulă,păzesc castelul.

K %re vreunul dintre ei puteri magiceQ între"ă 7iss )icI.K B'am văzut o dată pe /eville făcând scamatorii, zise

)iffan*.K =e senzaţie la petreceri, dar pro"a"il fără prea mare folos,

fie şi împotriva unei creaturi ca -enn*, zise 7iss )icI. (i nu maisunt altJ /u e&istă nicio vră#itoare pe aiciQ

)iffan* şovăi.K 4ra "ătrâna doamnă Poticniţa, zise ea. $h, da. (i ea trăia

de una singură, într'o coli"ă ciudată răuJK un nume, zise 7iss )icI. /u pot să spun totuşi că l'ammai auzit vreodată. !nde eQ

K % murit în zăpezile de iarna trecută, zise )iffan* încet.K (i acum spune'mi ce nu'mi spui, zise 7iss )icI, tăioasă ca

o lamă de cuţit.K <ăăJ cerşea, crede lumea, dar nimeni nu şi'a deschis

uşile pentru ea şi, ăăăJ a fost o noapte foarte geroasă, şiJ a

murit.K (i era o vră#itoare, nu'i aşaQK )oată lumea s+unea că era vră#itoare, zise )iffan*.

+C



hiar nu voia să vor"ească despre asta. /imeni din sateledin #ur nu voia să vor"ească despre asta. (i nici nu se apropianimeni de ruinele coli"ei sale din pădure.

K )u nu crezi astaQK PăiJ, )iffan* se foi în loc. Eezi tuJ aronul a avut un fiu

pe care'l chema >oland. %vea doar vreo doisprezece ani, cred. (is'a dus să călărească de unul singur prin pădure, vara trecută,iar câinii s'au întors fără el.

K =oamna Poticniţa locuia în pădurea aceeaQ între"ă 7iss )icI.

K =a...K (i lumea crede că ea l'a omorâtQ zise 7iss )icI şi suspină.

Pro"a"il crede că l'a pus la frigare în cuptor sau ceva de soiulăsta.

K /'au s+us&o vreodată chiar cu cuvintele astea, zise )iffan*. =ar mi se pare c'au spus tot ceva de genul ăsta, da.

K =ar calul lui s'a mai întorsQ a între"at 7iss )icI.K /u, zise )iffan*. (i asta a fost ciudat, pentru că, dacă ar

mai fi apărut pe undeva pe dealurile noastre, oameni l'ar firecunoscut şiJ

7iss )icI îşi încrucişă "raţele, pufni cu dispreţ şi zâm"i cu unzâm"et lipsit de orice urmă de amuzament.

K 4&plicaţie neîntemeiată, zise ea. =oamna Poticniţa tre"uiesă fi avut un cuptor foarte 4nc'+'!or , nuQ

K /u, era unul chiar foarte mic, zise )iffan*. /umai de zeceinchi adâncime.

K Pun rămăşag că doamna Poticniţa n'avea niciun dinte şivor"ea singură, esteQ între"ă 7iss )icI.

K =a. (i avea o pisică. (i se uita ceacâr, zise )iffan*, dupăcare turui deodată totulW (i de aceea, după ce a dispărut "ăiatul,

s'au dus la coli"a ei şi s'au uitat în cuptor, şi au săpat prin toatăgrădina ei, şi au dat cu pietre în pisica ei până a murit, şi au întors toată coli"a cu fundu'n sus, şi i'au îngrămădit toate cărţile în mi#locul odăii şi le'au dat foc, şi au ars toată casa până latemelie, şi toată lumea a zis că era o "ătrână vră#itoare.

K 3'au ars cărţile, zise 7iss )icI, cu o voce fără intonaţie.K Pentru că au zis că erau inscripţii vechi în ele, zise )iffan*.

(i desene cu stele.

K (i când te'ai dus să te uiţi, aşa erauQ între"ă 7iss )icI. )iffan* îngheţă deodată.K =e unde ştiiQ îngăimă ea.

F



K 7ă pricep la ascultat. 4i, deci, erauQ )iffan* suspină.K =a, m'am dus la coli"ă în ziua următoare, şi câteva pagini,

ştii, se pare că z"uraseră, purtate de căldură. (i am găsit o partedintr'una, care avea litere vechi şi chenar cu auriu şi al"astru. (i

i'am îngropat pisica.K %i îngropat pisicaQK =aL )re"uia s'o facă cinevaL zise )iffan*, cu aprindere.K (i ai măsurat cuptorul, zise 7iss )icI. (tiu c'ai făcut asta,

pentru că tocmai mi'ai spus ce mărime avea. (i mai măsori şifarfuriile de supă, adăugă 7iss )icI, în sinea ei. Peste ce'am dataiciQ

K 4i "ine, da. %m făcut'o. %dicăJ era atât de micL (i dacă aputut face o vra#ă ca să dispară un "ăiat şi un cal întreg, de ce n'a făcut o vra#ă ca să dispară şi oamenii care'au venit după eaQ/'are nicio noimăJ

7iss )icI îi făcu semn să tacă.K (i după aceea ce s'a întâmplatQK =upă aceea, aronul a zis că nimeni nu tre"uie să mai

ai"ă de'a face cu ea, zise )iffan*. % spus că orice vră#itoare vormai fi găsite prin ţinut, să fie legate şi aruncate în iaz. %ăă, aiputea fi în pericol, adăugă ea, nesigură.

K Pot să desfac nodurile cu dinţii şi am un verita"il %testatde înot cu medalia de aur, de la olegiul 4rrandi pentru )inerele=oamne, zise 7iss )icI. )oată practica aceea cu săritul în "azinulde înot, cu hainele pe mine, n'a fost vreme pierdută în zadar. 8eaplecă spre )iffan*. Basă'mă să ghicesc ce s'a întâmplat cudoamna Poticniţa, zise ea. % mai trăit din vară până a datzăpada, am dreptateQ Mura mâncare de prin ham"are şi pro"a"il

îi mai dădeau câte ceva femeile, pe la uşa din dos, dacă "ăr"aţii

nu erau prin prea#măQ ănuiesc că "ăieţii mai mari aruncau cudiverse lucruri în ea când o vedeau.K =e unde ş!ii toate asteaQ între"ă )iffan*.K /u'ţi tre"uie cine ştie ce efort de imaginaţie, crede'mă,

zise 7iss )icI. (i ea nu era o vră#itoare, nu'i aşaQK 4u cred că era doar o "ătrână smintită, care nu mai era

"ună de nimic pentru nimeni, care mirosea un pic şi care arătaciudat pentru că nu mai avea niciun dinte în gură, zise )iffan*.

=oar semăna cu o vră#itoare din poveste. $ricine ar fi avut undram de creier şi'ar fi putut da seama de asta.7iss )icI suspină.

1





K 7ulţumesc. %sculţiQ a să găseşti şcoala pentru vră#itoare,du'te pe un loc înalt din apropiere, urcă până în vârf, deschideochiiJ, 7iss )icI şovăi.

K =aQK Jşi apoi deschide iarăşi ochii.

K =arJ, începu )iffan*.K 7ai ai ouăQK /u, darJK %tunci, gata cu educaţia. =ar mai vreau să'ţi pun eu o

între"are.K %i vreun ouQ între"ă scurt )iffan*.K ;aL 8pune, ai mai văzut şi al!ceva când ai fost la pârâu,

)iffan*Q )ăcerea se înstăpâni deodată în cort. 7urmurul greşelilor de

gramatică şi al geografiei e&centrice de afară se cernea prin sitatăcerii dinăuntru, în timp ce )iffan* şi 7iss )icI se uitau ţintă una

în ochii celeilalte.K /u, minţi )iffan*.K 4şti sigurăQ zise 7iss )icI.K =a.ontinuară să se privească fi&. =ar )iffan* putea face şi'o

pisică să'şi plece privirile.

K 6'd , zise 7iss )icI, privind în altă parte. Prea "ine. Nncazul ăsta, spune'mi, te rogJ când te'ai oprit în faţa cortuluimeu, adineauri, ai zis „%ha” în ceea ce am socotit eu a fi un tonmulţumit. %i gândit cumva „4i, ăsta este un cort ciudat şi negru,cu un mic semn misterios la intrare, aşa că dacă o să intru, arputea fi începutul unei aventuri” sau ai gândit „<sta ar putea ficortul vreunei vră#itoare rele, aşa cum au crezut'o şi pe doamnaPoticniţa, care o să arunce vreo vra#ă ori"ilă asupra mea, de

îndată ce'o să intru”Q 4 în regulă, poţi să nu te mai uiţi fi&, acum. ?i s'au umezit ochii.K %m gândit am"ele lucruri, zise )iffan*, clipind des.K =ar ai intrat, totuşi. =e ceQK a să aflu.K un răspuns. Eră#itoarele sunt "ăgăcioase din fire, zise

7iss )icI, ridicându'se în picioare. 4i "ine, tre"uie să plec. 8persă ne mai întâlnim. $ să'ţi dau câteva sfaturi pe gratis, totuşi.

K $ să mă mai coste cevaQK umQ )ocmai am zis că e pe gratisL e&clamă 7iss )icI.K =a, dar tata zice că sfaturile pe degea"a se dovedesc



adesea a fi foarte scumpe, zise )iffan*.7iss )icI pufni cu dispreţ.K Nţi dau voie să spui că sfatul ăsta n'are preţ, zise ea.

%sculţiQK =a, zise )iffan*.

K ine. %cumaJ, dacă ai încredere în tineJK =aQK Jşi crezi în visele taleJK =aQK Jşi'ţi urmezi steaua taJ, continuă 7iss )icI.K =aQK Jtot o să fii înfrântă de cei care'şi petrec timpul trudind,

şi învăţând, şi care nu sunt atât de leneşi. Ba revedere.ortul păru să se întunece. 4ra timpul să plece. )iffan* se

trezi în mi#locul ta"erei unde profesorii îşi demontau „clasele”./u se uită îndărăt. %vea destulă minte cât să nu se uite

îndărăt. ortul fie că mai era încă acolo, ceea ce ar fi fost odezamăgire, fie dispăruse în mod misterios, ceea ce ar fi fost

îngri#orător.$ luă către casă, între"ându'se dacă ar fi tre"uit să

vor"ească despre omuleţii cu părul roşu. /'o făcuse dintr'omulţime de motive. /u mai era sigură, acum, că îi văzuse cu

adevăratV avea senzaţia că omuleţii n'ar fi vrut să pomeneascădespre eiV şi era interesant să ştie ceva ce 7iss )icI nu ştia. =a.<sta era cel mai "un motiv. 7iss )icI era puţin prea deşteaptă,după părerea lui )iffan*.

Pe drumul spre casă, urcă pe vârful dealului %rIen, care seafla chiar la marginea satului. /u era foarte înalt, nici măcar lafel de înalt cât dealurile de pe lângă fermă şi cu siguranţă nici nuse compara cu munţii.

=ealul ăsta era mult maiJ domestic. 4&ista o porţiune plată în vârf, unde nu creştea nimic, iar )iffan* ştia că e&ista o legendădespre un erou care odinioară se luptase cu un dragon, acolo susiar sângele acestuia din urmă arsese pământul, unde căzuse.7ai erau încă o poveste, care spunea că ar fi e&istat o marecomoară îngropată su" deal, apărată de dragon- şi o al!'poveste care spunea că acolo fusese îngropat un rege, în armurasa, toată din aur. 4rau multe poveşti despre dealul acelaV de

mirare că nu se pră"uşise su" povara lor. )iffan* se opri puţin pe vârful golaş şi se uită la privelişte.Putea vedea satul, şi pârâul, şi Merma asei, şi castelul

A



aronului şi, dincolo de dealuri, după cum ştia, putea vedeapădurile cenuşii şi podişul sterp.

Nnchise ochii şi'apoi îi redeschise. (i strânse iarăşi pleoapele,şi le deschise din nou.

/u apăru nicio uşă magică, nicio clădire tainică "rusc

dezvăluită, niciun semn neo"işnuit.Pentru o clipă, totuşi, aerul z"ârnâi şi veni un miros dezăpadă.

ând a#unse acasă, se uită în dicţionar la cuvântul„incursiune”. Nnsemna „invazie”.

$ incursiune de proporţii, spusese 7iss )icI.3ar, acum, ochişori nevăzuţi o urmăreau pe )iffan* de sus, de

pe raftJ

:



Capio!u! 4

H.iuind cooroanţa

7iss )icI îşi dădu #os pălăria, vârî mâna înăuntru şi scoase o"ucată de sfoară. u vreo câteva clicuri şi flapuri, pălăria îşireluă forma unei pălării vechi de paie. %dună de pe #os florile dehârtie şi le prinse la loc, cu gri#ă.

%poi ziseWK PfuiLK /u poţi să laşi copila să continue aşa, zise "roscoiul râios,

care acum stătea pe masă.

K %şa cumQK Nn mod clar are Eăzul dintâi şi 2ândul de'al doilea. 4 ocom"inaţie puternică.

K 4 o mică ştie'tot, zise 7iss )icI.K =a. a şi tine. )e'a impresionat, nuQ (tiu că a făcut'o,

pentru că ai fost chiar răutăcioasă cu ea şi întotdeauna faci aşacu cei care te impresionează.

K Erei să te preschim" într'un "rotacQK Păi, acuma, stai să vădJ, zise sarcastic "roscoiul râios. $

piele mai "ună, nişte picioare mai "une, posi"ilitatea de a fisărutat de o prinţesă sută la sută îm"unătăţităJ ei, da. $ricânddoriţi, doamnă.

K 4&istă lucruri şi mai rele decât să fii un "roscoi râios, zise7iss )icI sum"ru.

K Nncearcă odată, zise "roscoiul. Nn orice caz, mie mi'aplăcut de ea.

K (i mie, zise 7iss )icI repezindu'l. % auzit despre o "ătrână

care a murit din pricină că idioţii ăştia au crezut că era ovră#itoare, şi ea s'a hotărât să devină o vră#itoare pentru ca ei să

@



nu mai încerce să facă asta a doua oară. !n monstru apareurlând din pârâul ei, iar ea îl pocneşte în cap cu o tigaieL %i auzitvreodată prover"ul „$rice ţinut îşi află vră#itoareaQ”1A %sta s'a

întâmplat şi aici, pun pariu. =ar o vră#itoare de cre!':Eră#itoarelor le place granitul şi "azaltul, roca dură de #ur

împre#urL )u ştii ce e, de fapt, cretaQK 8pune'mi tu, zise "roscoiul.K 4ste grămada de cochilii a miliarde şi miliarde de mici şi

nea#utorate vietăţi marine, care au murit cu milioane de ani înurmă, zise 7iss )icI. 4ste alcătuită dinJ mici, foarte micischelete. 7oale. 8e îm"i"ă uşor cu apă. !medă. hiar şi piatrade var e mai "ună decât asta. =arJ deşi ea a crescut pe cretă,es!e dură, şi ascuţită, pe deasupra. 4ste o vră#itoare înnăscută.Pe cre!'$ eea ce e imposi"ilL

K % pocnit'o pe -enn*L zise "roscoiul. Mata are talentLK Poate, dar are nevoie de mai mult de atât. -enn* nu'i

deşteaptă, zise 7iss )icI. /u are decât 2radul !nu de 7onstruProhi"itiv. (i pro"a"il şi ea a fost uluită să se trezească într'unpârâu, când mediul ei natural este o apă stătătoare. $ să fie şialtele mult, mult mai rele decât ea.

K e vrei să spui cu „2radul !nu de 7onstru Prohi"itiv”Q între"ă "roscoiul. /'am auzit niciodată să se numească astfel.

K 4u sun! o profesoară, nu doar o vră#itoare, zise 7iss )icI,aran#ându'şi pălăria cu gri#ă. %şadar, eu fac listele. 4u facevaluările. 8criu lucrurile clar şi fără să'mi tremure mâna, custilouri, în două culori. -enn* este una din multele creaturinăscocite de adulţi ca să sperie copiii şi să'i ţină departe delocurile prime#dioase. $ftă. =acă oamenii s&ar g,ndi puţin înaintede a'şi zămisli monştriiL

K 8'ar cuveni să stai aici şi s'o a#uţi, zise "roscoiul.

K %ici practic n'am nicio putere, zise 7iss )icI. ?i'am maispus. reta e de vină. (i nu uita de omuleţii cu părul roşu. !n/ac 7ac Mulger i&a vorbi!$ aver!i)a!&o$ 4u n'am văzut unul înviaţa meaL =acă ea'i atrage de partea ei, cine poate şti ce poateface apoiQ

>idică "roscoiul în palmă.K %i idee ce'o să iasă la ivealăQ continuă ea. )oate lucrurile

pe care le încuiaseră "ine în poveştile acelea vechi. )oate

motivele pentru care n'ar tre"ui să te a"aţi de la calea "ătută,

1A Parafrază după „$rice naş îşi află naşul”.6



sau să deschizi uşile interzise, sau să rosteşti cuvinteleneîngăduite, sau să verşi sarea. )oate poveştile care le daucopiilor coşmaruri. )oţi monştrii de su" cel mai mare pat dinlume. Pe undeva, toate poveştile sunt adevărate şi toate viseledevin realitate. (i or să devină realitate aici, dacă nu sunt oprite.

=acă n'ar fi fost clanul /ac 7ac Mulger, mi'aş fi făcut cu adevăratgri#i. =ar aşa, o să încerc să a#ut cumva. %sta o să'mi ia pe puţindouă zile, în lipsa unei cozi de măturăL

K /u'i corect s'o laşi singură cu ei, zise "roscoiul.K /'o să fie singură, zise 7iss )icI. $ să te ai"ă pe tine.K %, zise "roscoiul.

)iffan* împărţea camera de dormit cu Mastidia şi ;annah. 8etrezi când le auzi venind la culcare şi stătu cuminte, pe întuneric,până le auzi că încep să respire liniştit şi să viseze la tineritunzători de oi care şi'au scos cămăşile.

%fară, fulgere de vară licăreau în #urul dealurilor şi se auzi şi'un uruit de tunetJ

Tune! şi .ulger( Di cunoscuse ca dul'i 4nain!e de a&i cunoaş!eca sune!ul şi lumina unei 1ur!uni( Buni 4n!o!deauna 4şi ţinea c,inii

+e l,ng' ea- 1ie c' era 4n cas'- 1ie a1ar'( cum erau dou' s'geţi-

alb' şi neagr'- s!r'b'!,nd o +'şune 4nde+'r!a!'- şi 4n cli+aurm'!oare erau acolo- g,1,ind- cu ochi care nu se de)li+eaunicioda!' de 1aţa lui Buni( Jum'!a!e din c,inii de +e dealuri erau

+uii lui .ulger- dresaţi de Buni Su1erind(Ti11any 1usese cu 1amilia la marile #oncursuri de #,ini

ciob'neş!i( Toţi +'s!orii de +e #re!a se duceau la ele şi cei maibuni in!rau 4n aren' ca s' ara!e c,! de bine se +u!eau ei 4nţelegecu ciob'neş!ii lor( #,inii adunau oile- le sco!eau din !urm'- le

m,nau 4n ţarcuri E sau al!eori le 4m+r'ş!iau care&nco!ro- sau seluau la harţ' unii cu alţii- +en!ru c' şi cel mai bun c,ine +oa!eavea o )i +roas!'( 8ar Buni nu in!ra nicioda!' cu Tune! şi cu.ulger( Se s+ri9inea de gard- cu c,inii culcaţi 4n 1aţa ei- +rivinds+ec!acolul din aren' cu mare a!enţie şi +u1'ind din +i+a ei

+u!uroas'( 3ar !a!'l lui Ti11any s+unea c'- du+' ce 1iecare +'s!or4şi +re)en!a c,inii- 9udec'!orii se ui!au !em'!ori s+re BuniSu1erind- ca s' vad' ce +'rere avea ea( 8e 1a+!- !oţi +'s!orii se

ui!au numai la ea( Buni nicioda!'- dar nicioda!'- nu in!ra 4n aren' +en!ru c' ea era 9udec'!orul( 8ac' Buni credea c' eş!i un +'s!orbun E dac' d'dea din ca+ la !ine- +e c,nd ieşeai din aren'- dac'

D



+u1'ia din +i+a ei şi s+unea „aşa mai merge? E umblai ca unuriaş o )i 4n!reag' şi !oa!' #re!a era a !a>-

#,nd era ea mic' şi se a1la sus- +e +la!ou- la Buni- Tune! şi.ulger aveau gri9' de Ti11any- s!,nd cu ochii +e eala c,ţiva +aşidis!anţ' de locul 4n care se 9uca( Ci&a 1os! a!,! de m,ndr' c,nd

Buni o l'sase s' le +orunceasc' s' adune o !urm'( lergase caieşi!' din minţi 4n !oa!e direcţiile- s!rig,nd „6ino&ncoaF$? şi „8u&!ecolo$? şi „La +as$? şi- s+re cins!ea lor- c,inii lucraser' +er1ec!(

cum ş!ia c' ei ar 1i lucra! +er1ec! indi1eren! ce le&ar 1i s!riga!ea( Buni doar s!'!use acolo- 1um,nd din +i+a ei- dar- du+' a!,!avreme- c,inii 4i +u!eau ci!i g,ndurile( 0&ar 1i +rimi! nicioda!'

+orunci dec,! de la Buni Su1erind(

Murtuna se domoli, după o vreme, şi rămase numai zgomotulmonoton al ploii.

Ba un moment dat, motanul ;aţchiţ împinse în uşădeschizând'o şi sări în pat. ;aţchiţ fusese mare dintotdeauna,dar acum se revărsa de'a dreptul. 4ra atât de gras încât, fiecare"ucăţică din corpul lui care fusese rezona"il de plinuţă, seumflase, treptat, arătând ca o pernă cu "lană. Pe )iffan* n'oputea suferi, dar n'ar fi lăsat niciodată sentimentele personale săprimeze în calea unui loc cald unde să doarmă.

4a pro"a"il adormise, pentru că se trezi când auzi glasurile.Păreau să vină de foarte aproape, dar erau, cumva, foarte

firave.K #rivens$ Besne a zice „găseşte cotoroanţa”, dar cum o

di"uim, poţi să'mi răspunzi la astaQ )oate matahalele astea îmipar la felL

K /u'pe'de'a'ntregul'scoţiduş 2eordie, colo #os, la pescuit,Zcea că era o copiliţă mare'mareL

K ă de mult a#utor mi'e asta, nici n'aş fi crezutL Păi, toate îscopiliţe mari'mariLK Nndrugi numaX prostiiL )oată lumea ştie că o cotoroanţă

poartă "onetă ţuguiatăLK %dică, atunci când dorm şi ele cu capuX pă pernă nu mai

pot fi vră#itoareQK ;eiQ şopti )iffan*.!rmă o linişte întreruptă doar de răsuflarea surorilor ei. =ar,

într'un fel pe care )iffan* nu l'ar fi putut descrie, era linişteaunora care se căzneau să nu facă niciun zgomot.8e aplecă şi se uită su" pat. /u era nimic acolo, în afară de

C



oliţa de noapte.$muleţii de pe râu vor"eau e&act aşa.8e întinse din nou în pat, mângâiată de razele lunii, ciulindu'

şi urechea până'ncepu să'i vâ#âie capul.%poi se între"ă cum o fi şcoala pentru vră#itoare şi de ce ea

n'o zărise încă.unoştea ca'n palmă tot ţinutul pe'o rază de două mile. elmai mult îi plăcea pârâul, cu stăvilarul lui unde ştiucile vărgatese lăfăiau la soare, în imediată apropiere de ier"urile'de'apă şide malurile unde îşi făceau cui"ul pescăruşii'al"aştri. 4ra şi ocolonie de "âtlani, la vreo milă mai sus, pe cursul apei, şi ei îiplăcea să se furişeze şi să sperie păsările, când veneau pânăacolo, la stăvilar, ca să prindă peşte în stufăriş, pentru că nimicnu'i mai amuzant ca un "âtlan care încearcă să se înalţe gră"it

în z"orJ%lunecă din nou în somn, gândindu'se la păşunile din #urul

fermei. Be cunoştea pe toate. /u e&ista niciun locşor secretdespre care să nu fi ştiut şi ea.

=ar poate că erau uşi magice. 4a aşa le'ar fi făcut, dacă ar fiavut o şcoală magică. %r putea fi uşi secrete oriunde, chiar şi lasute de mile depărtare. !ită'te "ine la o stâncă anume, să zicem,la lumina lunii, şi chiar acolo ar putea fi una dintre uşi.

=ar cu şcoala, acum, cu şcoala. %r e&ista pro"a"il lecţii decălărit coada de mătură şi despre cum să'ţi ascuţi pălăria ca sădevină ca un vârf de ac, şi ospeţe magice, şi o mulţime de noiprieteni.

K % adormit aX micăQK 7da, n'o mai auz foindu'se.

)iffan* deschise ochii în întuneric. Eocile de su" pat aveauun oarecare ecou. 8lavă =omnului că oliţa de noapte era curată

ca lacrima.K un, atunci hai să ieşim din ceaunul ăsta.2lasurile traversară odaia. !rechile lui )iffan* încercau să se

rotească din rădăcini pentru a'i urmări.K ;ei, ia te uită, un conacL Eezi, cu scăunele pentru pitici şi

alteleL2ăsiseră casa păpuşilor, se gândi )iffan*.4ra una destul de mare, meşterită de domnul utuc,

tâmplarul fermei, pe când sora cea mai mare a lui )iffan*, careacum avea de#a şi ea doi copii, era mică. /u era cea mai delicatăcăsuţă de păpuşi. =omnul utuc nu se deda la fineţuri. =ar, de'a

AF



lungul anilor, fetele o împodo"iseră cu fel şi fel de cârpe şi niştemo"ilă grosolană şi simplă.

=upă cum se auzea, stăpânii glasurilor credeau că era unpalat.

K ;ei, hei, hei, suntem aici ca'n pufL 4 şi'un divan în odaia

astaL u perneLK 7ai încet, să n'o trezim pe vreuna din aleaLK #rivens , sunt mai mut ca un peşteL %aahhL !ite soldaţiiLK um adică soldaţiQK 8unt tunici'roşii în odaieL%u găsit soldăţeii'#ucărie, se gândi )iffan*, străduindu'se să

nu respire prea zgomotos.Ba drept vor"ind, n'aveau ce căuta în casa păpuşilor, dar

RentSorth nu era destul de mare ca să se #oace cu ei, aşa căfuseseră folosiţi ca spectatori inofensivi în zilele acelea deodinioară, când )iffan* organiza ceaiuri pentru păpuşile ei. 7ărog, ceea ce trecea drept păpuşi. -ucăriile acelea care circulauprin ferma lor ar fi tre"uit să fie foarte zdravene, ca să rezisteatâtor generaţii, şi nu iz"uteau totdeauna. !ltima oară când

)iffan* încercase să aran#eze de'o petrecere, musafirii fuseseră opăpuşă #erpelită fără cap, doi soldăţei de lemn şi trei sferturidintr'un mic ursuleţ de pluş.

)ropăituri şi "ufnituri veneau din direcţia căsuţei păpuşilor.K B'am prins pă unuXL ;ei, prXetene, mamă'ta ştie să coasăQ

%tunci, să'ţi cârpească şi'astaL %aahhL %re ăsta o ţeastă, zici că'icopacL

K #rivens$ 4 un cadavru aicea, fără capLK Păi, nu'i de mirare, fiinXc'aci e'un ursL 3a de'mi simte

cizma, schiloduleLBui )iffan* i se păru că deşi posesorii celor trei glasuri se

luptau cu lucruri care nu se puteau apăra, inclusiv un urs de pluşcu numai un picior, soarta "ătăliei încă nu era decisă.K B'am pusL B'am pusL B'am pusL $ ză ai nevoie de un

călăfătuitor, ciuma scoţiduşilor ce'mi eştiLK ineva m'a rănit la piciorL ineva m'a rănit la piciorLK Eeniţi aiciL %hh, vă luptaţi singuri, idioţilor ce sunteţiL 7'

am săturat până peste urechi de voi doiL )iffan* îl simţi pe ;aţchiţ mişcându'se. $ fi fost el gras şi

leneş, dar era iute ca fulgerul când era vor"a să sară asupravietăţilor mici. /u l'ar fi putut lăsa să'i prindă peJ ce'or fi fost eiacolo, oricât de răi ar fi părut după vor"e.

A1



)uşi cu putere.K EedeţiQ 0ise un glas dinspre casa păpuşilor. Be'aţi trezitL

%m şters'o de'aiciL8e făcu din nou linişte şi, de data asta, după o vreme, )iffan*

a#unse la concluzia că era mai degra"ă acea linişte unde nu se

află nimeni, decât o linişte a cuiva incredi"il de tăcut. ;aţchiţadormi la loc, tresărind la răstimpuri, pe când scoteamăruntaiele vreunei prăzi în visele sale de motan gras.

)iffan* mai aşteptă puţin şi apoi se dădu #os din pat şi sestrecură spre uşa dormitorului, ferindu'se să calce pe cele douăscânduri ale duşumelei care scârţâiau. o"orî scările pe

întuneric, găsi un scaun la lumina lunii, pescui cartea de asmecu 0âne de pe poliţa lui uni, apoi ridică zăvorul de la uşa dinspate şi ieşi în noaptea caldă a miezului verii.

4ra multă ceaţă împre#ur, dar se puteau zări câteva steledeasupra capului şi mai era şi'o lună ciuntită pe cer. )iffan* ştiacă era ciuntită, pentru că citise în %lmanah că era „ciuntită”atunci când creştea mai mult de #umătate, pregătindu'se deBună plină, şi aşa că se hotărâse să fie atentă la lună înperioadele acelea, doar ca să'şi spună, în sinea eiW „%h, văd căluna e cam ciuntită, în seara astaJ”

8e poate ca acest detaliu să vă spună mai multe despre

)iffan* decât ar fi vrut ea să ştiţi.8u" luna care răsărea, dealurile erau nişte metereze negre

care umpleau #umătate de cer. Pentru o clipă, căută din ochilumina felinarului lui uni 8uferind.

Buni nu +ierdea nicioda!' vreun miel( s!a era una din!re +rimele amin!iri ale lui Ti11any; era ţinu!' 4n braţe de mama ei la1ereas!r'- +e o noa+!e geroas' de la 4nce+u!ul +rim'verii- cu un

milion de s!ele s!r'luci!oare scli+ind deasu+ra munţilor şi- 4nnegura dealurilor- singura s!ea din cons!elaţia lui Buni Su1erind-merg,nd 4n )ig)ag +rin noa+!e( 0u s&ar 1i dus la culcare dac'vreun miel s&ar 1i r'!'ci!- oric,! de rea ar 1i 1os! vremea>

4&ista un singur loc unde era posi"il pentru cineva care trăia într'o familie numeroasă să fie lăsat în pace, iar acela eraprivata. 4ra o privată cu trei deschizături şi locul în care se

refugia oricine când voia să fie singur un timp.Nnăuntru se aflau o lumânare şi %lmanahul de anul trecut,spânzurat de o sfoară. )ipografii îşi cunoşteau cititorii, aşa că

A+



tipăreau %lmanahul pe o hârtie moale, su"ţire. )iffan* aprinse lumânarea, se aşeză comod şi începu să se

uite prin cartea de asme cu 0âne. Buna se zgâia la ea printăietura în formă de seceră din uşă.

4i nu'i plăcuse niciodată cu adevărat cartea asta.

3 se părea că încerca să'i spună ce să facă şi ce săgândească. /u te a"ate de la drumul tău, nu deschide uşastrăinilor, dar urăşte vră#itoarea cea rea pentru că e rea. %, şi săcreadă că mărimea pantofului este o metodă potrivită de a'ţialege o nevastă.

$ mulţime de poveşti erau foarte du"ioase, după părerea ei.=e pildă, aceea care se sfârşea când cei doi copii "uni împingeauvră#itoarea cea rea în cuptorul ei. )iffan* se îngri#orase dinpricina poveştii, după tot necazul cu doamna Poticniţa. Poveştica acestea îi împiedicau pe oameni să gândească limpede, eraconvinsă. $ citise pe aceasta şi se gândiseW PardonQ /imeni nuare un cuptor îndea#uns de mare cât să cuprindă o întreagăpersoană înăuntru, şi, în orice caz, ce îi făcea pe copii să creadăcă aveau dreptul să meargă pe afară şi să mănânce caseleoamenilorQ (i de ce un "ăiat, prea prost ca să ştie că o vacăvalora mult mai mult decât cinci "oa"e de fasole, avea dreptulsă ucidă un uriaş şi să'i fure aurulQ a să nu mai vor"im despre

comiterea unui act de vandalism ecologicQ 3ar fetiţa care nuputea face deose"irea dintre un lup şi "unica ei era, pro"a"il, fietare de cap ca un lemn de tec, fie dintr'o familie e&trem deurâtă. Poveştile nu erau adevărate. =ar doamna Poticniţa murisedin pricina poveştilor.

=ădu pagină după pagină, căutând ilustraţiile potrivite.Pentru că, deşi poveştile o înfuriau, ilustraţiile, ah, ilustraţiileerau cele mai frumoase lucruri pe care le văzuse ea vreodată.

Nntoarse o pagină şi iat'o.ele mai multe ilustraţii cu zâne şi spiriduşi nu sunt foarteimpresionante. instit vor"ind, arătau ca nişte fetiţe mici de laclasa de "alet, care tocmai fuseseră fugărite printr'un mărăcinişdes. =ar aceastaJ era diferită. ulorile erau stranii şi nu e&istanicio um"ră. 3ar"a şi margaretele uriaşe creşteau pretutindeni,astfel că spiriduşii tre"uie să fi fost foarte mici, dar +'reau mari.%rătau mai curând ciudat de omeneşti. u siguranţă nu aduceau

a spiriduşi. %"ia dacă vreunul dintre ei avea aripi. (i aveau, într'adevăr, forme foarte neo"işnuite. =e fapt, unii dintre ei chiararătau a monştri. Metiţele în tutu'uri n'ar fi avut prea multe şanse

A



împotriva lor.3ar partea cea mai ciudată era că, singura între toate

celelalte ilustraţii din carte, aceas!a arăta de parcă ar fi foste&ecutată de un artist care pictase ce se afla în faţa lui. elelaltepicturi, fetele de la "alet şi copilaşii în şorţuleţe'com"inezon

aveau o înfăţişare prefăcută, siropoasă. %ceasta însă nu avea.%ceasta spunea că artistul fusese acoloJJcel puţin, în mintea lui, îşi zise )iffan* în gând.8e uită mai atent la colţul din stânga #os şi iată, era acolo. Nl

mai văzuse şi înainte, dar tre"uia să ştii unde să te uiţi. Mărănicio îndoială era un omuleţ cu păr roşu, gol, în afara unui Iilt şia unei +iletci sărăcăcioase, strâm"ându'se la ea din ilustraţie.Părea foarte supărat. (iJ, )iffan* apropie lumânarea, ca să vadămai "ineJ, cu siguranţ' făcea un semn cu mâna.

hiar dacă n'ai fi ştiut că era un gest o"scen, era uşor săghiceşti.

%uzi glasuri. =eschise uşa cu piciorul, ca să le audă mai "ine,pentru că o vră#itoare tre"uie să asculte întotdeauna ce vor"escceilalţi.

8unetul venea de dincolo de gardul viu, unde era o pa#işte pecare n'ar fi tre"uit să se afle decât oi, aşteptând să fie duse lao"or. $r oile nu se fac remarcate prin conversaţia lor. 8e furişă

afară, cu gri#ă, în zorii ceţoşi, şi descoperi în gard o mică spărturăfăcută de şoareci, care îi asigură o vedere destul de "ună.

4ra un "er"ec care păştea lângă gard, iar conversaţia veneadinspre el sau, mai curând, de undeva din iar"a înaltă de su" el.Păreau să fie pe puţin patru vor"itori, care după voci erau destulde nervoşi.

K #rivens$ /oi voiam vreo orătanie, nu vreo oaieLK %h, şi una şi alaltă sunt la fel dă "uneL ;a, "ăieţi, apucaţi'

o "ine dă câte'un piciorLK ine, toate orătăniile sunt închise în coteţ, aşa că luăm ceputemL

K 7ai încet, mai încet, "ineQK %ş, cinX ne'audeQ $9, "ăieţi *anJ tanJ tethXraL1:

er"ecul se ridică puţin în aer şi, "ehăind speriat, începu săstră"ată pa#iştea cu spatele înainte. )iffan* avu impresia că vedeo idee de păr roşu prin iar"ă, în #urul picioarelor lui, dar dispăru,

1: !nuJ doiJ treiJ K Nn vechiul lim"a# TrealU în care numără păstoriidin /ordul %ngliei.

AA



odată cu "er"ecul dus pe sus, în ceaţă.4a trecu forţat prin gardul viu, neluând în seamă rămurelele

care o zgâriau. uni 8uferind n'ar fi lăsat pe nimeni să plece cu ooaie de furat, chiar dacă erau invizi"ili.

Nnsă ceaţa era groasă şi, acum, )iffan* auzi nişte zgomote

dinspre coteţul găinilor.$aia care dispăruse cu spatele înainte putea să mai aştepte.%cum găinile aveau nevoie de ea. $ vulpe intrase la ele de douăori, în ultimele două săptămâni, iar găinile care nu fuseserăluate, a"ia de se apucaseră de clocit.

)iffan* alergă prin grădină, agăţându'şi cămaşa de noapte înaracii de mazăre şi în tufele de agrişe, şi deschise larg uşa de lacoteţul găinilor.

/u zări nici pene z"urând prin aer, nici altceva din panica pecare ar fi stârnit'o o vulpe. =ar găinile cloncăneau cu însufleţire,iar 8pilcuitul, cocoşelul, păşea nervos în sus şi'n #os. !na dintregăini părea puţin stân#enită. )iffan* o ridică iute de pe cui"ar.

=edesu"t, găsi doi omuleţi al"aştri şi cu părul roşu. Miecareţinea câte un ou în "raţe. 8e uitau în sus cu o e&presie foartevinovată.

K %h, nuL zise unul. Ni fataL 5a îiJ cotoroanţaJK /e furaţi ouăle, zise )iffan*. um îndrăzniţiL (i eu nu sunt

o cotoroanţăL$muleţii se uitară unul la altul şi apoi la ouă.K e ouăQ zise unul.K $uăle pe care le aveţi în "raţe, zise )iffan*, răspicat.K eQ $h, asteaQ %stea's ou' , zăuQ zise cel care vor"ise

primul, uitându'se la ouă de parcă nu mai văzuse unele niciodatăpână atunci. Easăzică, ăstea's. (i noi care ne chiteam că's, ăăă,pietre.

K Pietre, zise şi al doilea, crispat.K 8trecuratu'ne'am su" găinuşa mătăluţă pentru olecuţă decăldurică, zise cel dintâi. (i când am dat de chestiile astea, amcrezut că îs pietre, şi că dXaia "iata găină cloncănea tot timpulJ

K loncănea, zise şi al doilea, dând din cap viguros.K Jaşa că ni s'a făcut milă dă "iata orătanieK Puneţi'ouăle'la&loc, zise )iffan*, rar.el care nu vor"ise prea mult, îi făcu un semn din cap

celuilalt.K 7ai "ine fă cum spune ea, zise. )otul ne'a mers pe dos./u ne putem pune cu o 8uferindă, iar asta'i o cotoroanţă. 3'a dat

A:



una în cap lui -enn*, cum nimeni alta n'a mai făcut pânX la ea.K =a, nu m'am gândit la astaJ%mândoi omuleţii aşezară ouăle la loc, cu foarte multă gri#ă.

!nul dintre ei chiar îl a"uri puţin pe coa#ă şi'l lustrui zelos, cumarginea zdrenţuită a Iiltului său.

K /'am stricat nimic, doamnă, zise el.8e uită la celălalt omuleţ. %poi dispărură. Pentru o clipă, amai rămas o părere de refle&ie roşcată prin aer, şi câteva paiedin faţa uşii coteţului z"urară prin aer.

K (i sunt o domnişoarăL strigă )iffan*. %şeză din nou cloşcape ouă şi se duse la uşă. (i nu sunt o cotoroanţăL Eoi sunteţiniscaiva spiriduşiQ (i cum rămâne cu "aia vreau să zic, cu oaiaQadăugă ea.

/u se auzi niciun răspuns, doar un zăngănit de găleţi lângăcasă, ceea ce însemna că se treziseră şi ceilalţi mem"ri aifamiliei.

Nşi recuperă asmele cu 0âne, suflă în lumânare şi se îndreptă spre casă. 7ama ei aprindea & ocul şi o între"ă de ce sesculase, iar )iffan* spuse că auzise gălăgie în coteţul păsărilor şiieşise să vadă dacă nu cumva venise iarăşi vulpea. %sta nu era ominciună. =e fapt, era a"solut adevărat, chiar dacă nu era omărturisire completă.

)iffan* era, în linii mari, o persoană care spunea numaiadevărul, dar ei i se părea că erau unele momente în carelucrurile nu se mai puteau împărţi cu uşurinţă în „adevărate” şi„false”, ci deveneau „lucruri pe care oamenii aveau nevoie să leştie în acel moment” şi „lucruri pe care nu era nevoie să le ştie înacel moment”.

=e altfel, nici ea nu era prea sigură ce ştia în acel moment.Ba micul de#un se servi porridge. 4a îşi mâncă porţia în mare

gra"ă, voind să se întoarcă la ţarc şi să vadă ce mai putea face în privinţa oii. Poate că mai erau urme prin iar"ă sau mai găseacevaJ

Nşi ridică privirile, fără să ştie de ce.;aţchiţ dormita de o"icei în faţa cuptorului. %cum, însă,

stătea în picioare, încordat ca un arc. )iffan* simţi furnicături peceafă şi încercă să vadă la ce se uita motanul.

Pe dulap era un şir de "orcane al"e şi al"astre, care nu prea

foloseau la nimic. Ni fuseseră lăsate moştenire mamei sale decătre o mătuşă mai în vârstă, iar ea era mândră de ele, pentrucă arătau "ine şi erau complet inutile. Nn fermă nu prea era loc

A@



pentru lucruri inutile care arătau "ine, aşa că erau păstrate cusfinţenie.

;aţchiţ privea ţintă capacul unuia dintre ele. %cesta se ridicăuşor şi, su" el se văzu un pic de păr roşu şi doi ochi vioi, curioşi.

apacul se lăsă la loc, după ce )iffan* se hol"ă îndelung la

el. Nn clipa următoare auzi un clinchet uşor şi, când se uită în sus,vasul se clătina înainte şi'napoi şi un norişor de praf se ridica de'a lungul raftului de sus al "ufetului. ;aţchiţ îl cerceta de #ur

împre#ur, uluit./eîndoielnic erau 1oar!e rapizi.=ădu fuga afară, în ţarc, şi se uită în #ur. eaţa se ridicase de

pe păşune, iar ciocârliile se înălţau spre dealuri.K =acă oaia aia nu vine înapoi în clipa asta, strigă ea către

cer, o să urmeze o răfuialăLEocea ei se ridică dintre dealuri. (i atunci auzi, foarte sla",

dar aproape, sunetul glasurilor firaveWK e'a zis cotoroanţaQK zis c'o să urmeze o răfuialăLK $h, vai, vai vaiL /a, c'am încurcat'o acumL

)iffan* privi în #ur, cu faţa roşie de mânie.K %vem o datorie, zise ea, către văzduh şi iar"ă.%sta era ceva ce spusese uni 8uferind odată, când )iffan*

plângea după un miel. uni avea un & el "ătrânesc de'a vor"i, şiziseseW „/oi suntem aidoma zeilor pentru do"itoacele câmpului,du"la mea. /oi rânduim momentul naşterii lor şi momentulmorţii lor. Nntre acestea două, avem o datorie.”

K %vem o datorie, repetă )iffan*, mai îm"lânzită. Nşi plim"ăprivirea peste pa#işte. (tiu că mă puteţi auzi, oricine aţi fi. =acăoaia aia nu vine înapoi, atunci o săJ aveţi necazuri.

iocârliile cântară peste stână, adâncind tăcerea.

)iffan* tre"uia să'şi îndeplinească sarcinile zilnice, înainte dea avea puţin timp şi pentru ea. %sta însemna să dea de mâncarela găini şi să strângă ouăle, şi se simţi uşor mândră de faptul căerau cu două mai mult decât ar fi putut fi. Nnsemna şi să aducăşase găleţi cu apă de la fântână şi să umple coşul de lemne delângă so"ă, dar amână aceste tre"uri pentru că nu'i plăceauprea mult. Nn schim", îi plăcea să "ată untul, asta da. Ni lăsa timpde gândire.

ând o să fiu o vră#itoare cu pălărie ţuguiată şi coadă demătură, îşi zise ea, în timp ce trăgea de manetă, o să flutur dinmână şi untul o să fie gata cât ai clipi. (i orice diavol mic, cu

A6



părul roşu, care se va gândi măcar să ne ia vreun animal, o săfieJ

8e auzi un pleoscăit în spatele ei, unde aliniase cele şasegăleţi cu care să se ducă la fântână.

!na dintre ele era acum plină cu apă, care încă se mai

legăna înainte şi'napoi.8e întoarse la maşina de "ătut untul de parcă nimic nu s'ar fi întâmplat, dar se opri, după câteva clipe şi se duse la cutia cufăină. Buă o mână de făină şi'o presără pe treptele de la intrare,apoi veni înapoi la unt.

=upă alte câteva minute, se auzi un nou pleoscăit în spateleei. ând se întoarse să se uite, descoperi, da, încă o găleatăplină. 3ar pe făina de pe trepte se vedeau două dâre de paşimărunţei, una ducând afară din lăptărie şi alta venind înapoi.

%sta era tot ce putea face )iffan*W să ridice o găleată dinacelea grele, de lemn, când era plină.

%şadar, îşi zise ea, sunt şi nemaipomenit de puternici, pelângă faptul că sunt incredi"il de rapizi. $ să fiu chiar foarteliniştită în privinţa asta.

8e uită în sus, la grinzile mari de lemn care stră"ăteau încăperea, şi un fir su"ţire de praf începu să cadă de pe ele, deparcă tocmai ar fi tulit'o cineva, ferindu'se de'a fi văzut.

red că ar tre"ui să pun punct poveştii ăsteia imediat, îşizise ea. Pe de altă parte, n'ar strica să aştept până ce toategăleţile vor fi pline.

K (i apoi va tre"ui să umplu şi lada cu lemne din de"arauade lângă "ucătărie, zise ea cu voce tare.

4i "ine, merita o încercare.8e duse înapoi la maşina de "ătut unt şi nu se mai osteni să'

şi întoarcă privirile când auzi alte patru pleoscăituri în spatele ei.

/ici nu se uită în #ur când auzi uşoare şuierături şi pocnetelelemnelor căzând în ladă. 8e întoarse să vadă a"ia cândzgomotele încetară.

Bemnele erau stivuite în ladă până la tavan şi toate găleţileerau pline. Măina aşternută pe trepte era toată numai de urmede picioare.

8e opri din "ătut untul. %vea senzaţia că o urmăreau nişteochi, o mulţime de ochi.

K <ăăJ vă mulţumesc, zise ea. /u, nu fusese "ine. 8unasecrispat. Băsă din mână "ătătorul de unt şi se ridică în picioare, încercând să pară cât mai ameninţătoare cu putinţă.

AD



K (i cu oaia cum rămâneQ zise ea. /'o să cred că vă parerău cu adevărat, până ce nu voi vedea oaia înapoiL

=in ţarc se auzi un "ehăit. %lergă până în capătul grădinii şise uită peste gard.

er"ecul chiar venea înapoi, înaintând cu spatele, în cea mai

mare viteză. 8e opri "rusc, la mică distanţă de gardul viu şi căzula pământ, când omuleţii îi dădură drumul. !nul dintre omuleţiicu păr roşu se iţi, pentru o clipă, pe capul "er"ecului. 8uflă spreun corn, îl lustrui cu marginea Iiltului său şi dispăru ca un a"ur.

)iffan* se întoarse agale spre lăptărie, părând gânditoare.$h, şi când a#unse, untul fusese "ătut. =e fapt, nu doar

"ătut, ci pus şi netezit într'o duzină de forme de lemn lunguieţe,aliniate pe poliţa de marmură pe care o folosea ea, când îl făceacu mâna ei. 4ra chiar şi câte un fir de pătrun#el pe fiecare dintreele.

8ă fi fost oare spiriduşi de'ai caseiQ se între"ă ea. Potrivitasmelor cu 0âne, spiriduşii casei îşi făceau veacul pe lângăcasa omului, îndeplinind tre"urile gospodăriei în schim"ul uneifarfurii cu lapte. =ar în ilustraţia din carte apăreau ca nişte micifăpturi voioase, cu tichiuţe cu moţ care le atârna pe umăr.$muleţii cu păr roşu nu arătau deloc ca şi cum ar fi "ăut laptevreodată în viaţa lor, dar poate că merita o încercare.

K 4i "ine, zise ea cu voce tare, încă simţindu'se urmărită deo"servatori ascunşi. %şa, da. 7ulţumesc. 7ă "ucur că vă parerău pentru ce'aţi făcut.

Buă una dintre farfurioarele pisoiului din grămada de vase depe spălător, o spălă cu gri#ă, o umplu din putineiul cu lapte deazi, apoi o puse pe podea şi se dădu un pas înapoi.

K 8unteţi spiriduşi de'ai caseiQ între"ă ea.%erul se văluri. Baptele se vărsă pe podea şi farfurioara se

învârti în loc de mai multe ori.K Nnţeleg, prin urmare, că nu, zise )iffan*. %tunci, cesunteţiQ

!rmă o tăcere nespus de apăsătoare, pe care niciun răspunsn'o tul"ură.

Nngenunche şi se uită su" spălător, apoi îşi lungi gâtul privind în spatele rafturilor cu "rânză. 8crută colţurile întunecoase,printre pânzele de păian#eni. Nncăperea părea goală.

(i'atunci îşi zise în sinea eiW cred că am nevoie de educaţiepreţ de un ou întreg, şi foarte repedeJ

AC



@@@

)iffan* stră"ătuse drumeagul povârnit de la fermă până lasat de sute de ori. %vea mai puţin de o #umătate de milă şi, de'alungul secolelor, căruţele îl săpaseră şi'l adânciseră, astfel încât

era mai mult ca un făgaş în cretă şi curgea ca un pârâu de laptepe vreme ploioasă.%#unsese pe la #umătatea dealurilor când începu susurul.

2ardurile vii foşniră fără nicio "oare de vânt. iocârliile se oprirădin cântat şi, cu toate că nu fusese atentă la cântecul lor,muţenia de acum fu un şoc. /imic nu pare mai asurzitor decât

încetarea "ruscă a unui cântec care fusese dintotdeauna acolo.ând privi în sus la cer, i se păru că se uită printr'un

diamant. 8cânteia şi aerul se răci atât de repede încât parcăintrase într'o "aie de gheaţă.

%poi chiar apăru zăpada su" picioarele ei, zăpadă şi pegardurile vii. (i zgomotul unor copite.

Eenea din pa#iştea de alături. !n cal galopa prin zăpadă, înspatele gardului viu care era acum, deodată, doar un zid al".

)ropotul copitelor încetă. !rmă o clipă de linişte şi apoi calulateriză în drum, alunecând pe zăpadă. 8e ridică în picioare, iarcălăreţul îşi întoarse faţa spre )iffan*.

ălăreţul, însă, nu putea sta faţă'n faţă cu )iffan*. /u aveanicio faţă. Pentru că nu avea niciun cap de care să fie ataşată.

4a o luă la fugă. 2hetele îi alunecau pe zăpadă la fiecarepas, dar deodată mintea îi fu rece ca gheaţa. /u mai avea decâtcele două picioare, alunecând pe gheaţă. !n cal are de două orimai multe picioare cu care să alunece. 4a văzuse cai încercândsă se caţere pe dealul ăsta pe o vreme în care totul era îngheţat.%vea o şansă.

%uzi un zgomot ca de respiraţie gâfâită, şuierătoare, înspatele ei şi un nechezat de cal. >iscă să arunce o privire. alulvenea după ea, dar încet, pe #umătate mergând, pe #umătatealunecând. 3eşeau a"uri din el.

Pe la #umătatea drumului în #osul pantei, drumul trecea pesu" coroanele unor copaci, semănând acum cu nişte noripră"uşiţi, împovăraţi cum erau de zăpadă. 3ar dincolo de ei,

)iffan* ştia că drumul devenea drept. $mul fără cap avea s'o

prindă pe drum drept1@

. /u mai ştia ce o să se întâmple şi după

1@ itat din Legenda 6'ii dormi!e, romanul fantastic al scriitorului:F



asta, dar era sigură că avea să fie neplăcut de scurt.Mulgi de zăpadă căzură peste ea pe când trecu pe su" copaci

şi se hotărî s'o ia din nou la fugă. %r fi putut a#unge în sat. 4ra"ună la alergat.

(i dacă a#ungea acolo, ceQ /'ar fi iz"utit niciodată să intre pe

o uşă în timp util. 3ar oamenii aveau să ţipe şi să fugă care'ncotro. 8inistrul călăreţ nu părea să fie genul care să sesinchisească prea mult de asta. /u, tre"uia să'l 4n1run!e(

=acă şi'ar fi luat şi tigaiaLK ;ei, cotoroanţoL >ămâi pe loc, imediatL8e uită în sus.!n omuleţ al"astru îşi scoase capul din zăpada de pe gardul

viu.K 4 un călăreţ fără cap pe urmele meleL strigă ea.K /'o să reuşească, drăguţă. 8tai pe locL !ită'te drept în

ochii luiLK =ar n'are niciun fel de ochiLK #rivens$ 4şti o cotoroanţă sau nuQ !ită'te în ochii pe care

nu'i areL$mul al"astru dispăru în zăpadă.

)iffan* se întoarse. ălăreţul venea pe su" copaci, calulpăşind acum mai sigur, căci drumul nu mai era în pantă. %vea o

sa"ie în mână şi se ui!a la ea, cu ochii pe care nu'i avea. %uzi dinnou zgomotul respiraţiei gâfâite, neplăcute la auz.

$muleţii mă privesc, se gândi ea. /u pot să fug. uni8uferind n'ar fi fugit de o creatură fără cap.

Nşi încrucişă "raţele şi se uită şi ea stăruitor.ălăreţul se opri, parcă nedumerit, apoi îşi îndemnă calul

înainte.$ siluetă al"astră şi roşie, mai mare decât a celorlalţi

omuleţi, se lăsă să cadă din copaci. %teriză pe fruntea calului, între ochi, şi i se prinse de o ureche, cu am"ele mâini. )iffan* îl auzi strigândWK !ite'un cap plin dă mătreaţă pentru tine, strigoiule ce eşti,

din "unăvoinţa 7arelui Han16L (i atunci omuleţul îl iz"i pe cal între ochi cu +ro+riul s'u ca+(

8pre marea ei uimire, calul se clătină, luând'o într'o parte.

englez Rashington 3rving Tecranizarea s'a numit #alareţul 1'r' ca+U16 %ctorul de comedie ill* onnoll*, din 2lasgoS, este cunoscut ca„7arele Hin”.

:1



K 4'n regulăQ strigă micuţul luptător. 7are încăpăţânat maieşti, heQ NncX una, cu simţire$

=e data aceasta, calul dansă greoi în partea cealaltă, şiatunci picioarele din spate îi alunecară su" el şi se pră"uşi înzăpadă.

=in gardul viu ţâşniră omuleţii al"aştri. ălăreţul, încercândsă se ridice în picioare, dispăru su" un vârte# al"astru şi roşu decreaturi urlătoareJ

(i dispăru. (i 0ăpada dispăru. (i calul dispăru.$muleţii al"aştri rămaseră pentru o clipă îngrămădiţi în

mi#locul drumului încins, col"uit. !nul dintre ei ziseWK %u, crivens$ 7'am lovit singur la căpăţânăL (i apoi

dispărură şi ei, dar pentru o clipă )iffan* mai văzu nişte um"real"astre şi roşii pierzându'se în gardul viu.

=upă care ciocârliile se întoarseră. 2ardurile erau din nouverzi şi pline de flori. /icio rămurică nu era ruptă, nicio floare nuera strivită. erul era al"astru, fără nicio fulgerare ca dediamant.

)iffan* se uită în #os. Pe tocurile ghetelor sale, zăpada setopea. iudat lucru, dar se simţi "ucuroasă s'o vadă. Prinurmare, ceea ce tocmai se întâmplase fusese magie, nu ne"unie.(i dacă închidea ochii, încă mai putea auzi respiraţia şuierătoare

a omului fără cap.Nn momentul ăsta avea nevoie de oameni o"işnuiţi şi să vadă

întâmplându'se lucruri o"işnuite. =ar, mai presus de toate, aveanevoie de răspunsuri.

=e fapt, ceea ce'şi dorea mai mult ca orice altceva era să numai audă respiraţia şuierătoare când închidea ochiiJ

orturile dispăruseră. u e&cepţia câtorva "ucăţi de cretă

sfărâmată, cotoare de măr, nişte iar"ă călcată în picioare şi, vai,câteva pene de găină, nu mai rămăsese nimic care să indicefaptul că profesorii fuseseră vreodată acolo.

$ voce firavă ziseWK PsstL8e uită în #os. !n "roscoi râios se târî de su" o frunză de

ştevie.K 7iss )icI a spus că o să te întorci, începu el. Presupun că

sunt câteva lucruri pe care ai vrea să le afli, dacă nu mă'nşel.K )otul, zise )iffan*. 8untem năpădiţi de omuleţiL /u pot înţelege nici #umătate din ce vor"escL (i o ţin una şi "ună

:+



numindu'mă cotoroanţă.K %h, da, zise "roscoiul. )e'ai ales cu /ac 7ac MulgeriiLK % nins, dar pe urmă n'a mai ninsL %m fost urmărită de un

călăreţ fără capL (i unul dintreJ cine ai zis că erauQK /ac 7ac Mulgeri, zise "roscoiul. unoscuţi şi ca pre"riţi. 5i

îşi zic scoţiduşii li"eri.K 7ă rog. !nul dintre ei a do"orât calul cu o lovitură de capL% căzut grămadăL (i era un cal de'a dreptul uriaşL

K %h, sună tipic pentru un Mulger, zise "roscoiul.K Be'am dat nişte lapte şi l'au răsturnatLK Be'ai dat unor /ac 7ac Mulgeri la+!e?— Păi, n'ai zis că sunt spiriduşiQK /u spiriduşi, scoţiduşi. u siguranţă ăştia nu "eau lapteLK 8unt din aceeaşi categorie cu -enn*Q între"ă )iffan*.K /u. 8unt răzvrătiţi, zise "roscoiul.K >ăzvrătiţiQ Nmpotriva cuiQK % tuturor, a orice, zise "roscoiul. %cum ia'mă de #os.K =e ceQK Pentru că e o femeie la fântâna de colo care se uită la tine

pieziş. Eâră'mă în "uzunarul şorţului tău, pentru numeleatotputernicului.

)iffan* luă "roscoiul de #os şi'i zâm"i femeii.

K Mac colecţie de "roaşte presate, zise ea.K Moarte "ine, dragă, zise femeia şi se gră"i să se

îndepărteze.K %sta n'a fost foarte amuzant, zise "roscoiul din şorţul ei.K $ricum oamenii nu ascultă ce le spui, zise )iffan*.8e aşeză su" un copac şi scoase "roscoiul din "uzunar.K /işte Mulgeri au încercat să fure ouă de la noi şi pe una

dintre oile noastre, zise ea. =ar i'am făcut să ni le dea înapoi.

K %i primit ceva înapoi de la /ac 7ac MulgeriQ e&clamă"roscoiul. 4rau "olnaviQK /u. 4rau un picJ, ei "ine, drăguţi de'a dreptul. hiar au

făcut trea"ă la fermă în locul meu.K /işte .ulgeri au făcut !reab' la fermăQ se minună

"roscoiul. 4i nu fac niciodată trea"ăL /u a#ută niciodată penimeniL

K (i apoi a fost şi călăreţul fără capL zise )iffan*. /u avea

deloc capLK 4i "ine, asta este calificarea ma#oră în meserie, zise"roscoiul.

:



K e se întâmplă, "roscoiuleQ între"ă )iffan*. Mulgerii suntcei care ne invadeazăQ

roscoiul păru să şovăie puţin.K 7iss )icI nu prea vrea să te ocupi tu de asta, zise el. $ să

se întoarcă repede cu a#utoareJ.

K (i o să se întoarcă la timpQ între"ă )iffan*.K /u ştiu. Pro"a"il. =ar n'ar tre"ui săJK Ereau să ştiu ce se întâmplăLK 8'a dus să mai cheme vreo câteva vră#itoare, zise

"roscoiul. !fJ, ea nu'i de părere ca tu săJK 7ai "ine îmi spui ce ştii, "roscoiule, zise )iffan*. 7iss )icI

nu'i aici. 4u sunt.K $ altă lume se încrucişează cu aceasta, zise "roscoiul.

Poftim. %cum eşti mulţumităQ %sta crede 7iss )icI. =ar se întâmplă mai repede decât a crezut ea. )oţi monştrii se întorc.

K =e ceQK Pentru că nu'i nimeni să'i oprească.âteva clipe tăcură amândoi.K 8unt eu, zise )iffan*.

:A



Capio!u! 5

Scoţidu,ii Liberi

/u s'a întâmplat nimic pe drumul de întoarcere la fermă.erul a rămas al"astru, niciuna dintre oile din ţarcurile de acasăn'a pornit să fugă cu spatele foarte repede, iar un văzduh de odogoritoare goliciune apăsa asupra tuturor.

;aţchiţ era pe cărarea ce ducea până la uşa din spate, şiavea ceva prins în gheare. =e îndată ce'o zări pe )iffan*, îşiridică prada şi ieşi din scenă pe după colţul casei în cea maimare viteză, cu lă"uţele strânse şi cu un aer vinovat în goana sa.

)iffan* era maestră la nimerit ţinta cu un "ulgăre de pământ.=ar "arem nu era ceva al"astru cu roşu în "otul lui.K !ită'te la el, zise ea. 2ogoloi mare şi laşL )are mi'aş dori

să'l fac să nu mai prindă pui de păsări. 4 atât de tristL

K 4ste că n'ai o pălărie pe care s'o poţi purtaQ zise "roscoiul,din "uzunarul şorţului ei. /u pot să sufăr să nu văd nimic.

3ntrară în lăptăria pe care )iffan*, în mod normal, ar fi foststăpână mai toată ziua.

Nn tufele de lângă uşă se purtă o conversaţie înă"uşită, caredecurse cam aşaW

K e'a zis cotoroanţaQK % zis că vrea ca mâţa ei să nu mai ia dă gât puii dă păsări.

K hiar aşaQ #rivens$ /icio pro"lemăL

)iffan* aşeză "roscoiul pe masă cu cea mai mare gri#ă cuputinţă.

K e mănânciQ îl între"ă ea.(tia ea că era politicos să le oferi musafirilor ceva de

mâncare.K %m fost o"işnuit cu limacşi, scolopendre şi alte chestii,

răspunse "roscoiul. /'a fost uşor. /u'ţi face pro"leme, dacă n'ainimic de genul ăsta. ănuiesc că nu te aşteptai să vină pe la tineun "roscoi râios.

::



K e zici de nişte lapteQK 4şti foarte drăguţă.

)iffan* aduse nişte lapte şi'l turnă într'o farfurie. Privi apoicum "roscoiul se vâră în ea.

K %i fost un prinţ chipeşQ îl între"ă ea.

K 7da, sigur, poate, zise "roscoiul, cu laptele scurgându'i'sedin gură.K (i de ce 7iss )icI a pus o vra#ă asupra taQK 4aQ 7mm, ea n'ar fi putut face una ca asta, zise "roscoiul.

4 magie nu glumă să prefaci pe cineva într'o "roască râioasă,dar să'l laşi să creadă că a fost om. /u, a fost o zână nănaşă. 8ănu superi niciodată o femeie cu o stea în vârf de "ăţ, micădomnişoară. Be zgândări partea cea mai rea a firii lor.

K =ar ce'a stârnit'oQroscoiul păru încurcat.K /u ştiu, spuse el. )otul mi'e puţinJ în ceaţă. /u ştiu dec,!

că am fost o fiinţă umană. el puţin, cred că ştiu. %sta mătul"ură. âteodată, mă trezesc noaptea şi mă între"W oare amfost vreodată om de&adev'ra!elea: 8au am fost doar o "roascărâioasă care a călcat'o pe nervi, iar ea m'a făcut s' cred că amfost cândva omQ %sta ar fi o adevărată tortură, aşa'iQPresupunând că n'ar e&ista nimic pentru mine în care să mă

prefac la locQroscoiul întoarse nişte ochi gal"eni şi îngri#oraţi spre ea.K Ba urma urmelor, nu poate fi prea greu să zdruncini

mintea unui "roscoi, nuQ )re"uie să fie mult mai simplu decât săprefaci, să zicem, o sută şaizeci de livre umane în opt uncii de"roscoi, nuQ (i până la urmă, unde se duce restul de masă, mă

între" euQ 4 într'un fel, mă'nţelegi, lăsat deoparteQ Moarte îngri#orător. Ereau să spun, mai am vreo două amintiri de când

eram om, fireşte, dar ce înseamnă o amintireQ =oar un gând încreierul tău. /u poţi fi sigur că e real( instit vor"ind, în nopţiledupă ce am mâncat vreun lima& stricat, mă trezesc ţipând,numai că tot ce'mi iese pe gură este un orăcăit. 7ulţumescpentru lapte, a fost foarte "un.

)iffan* se uită în tăcere la "roscoi.K (tii, zise ea, magia este mult mai complicată decât

credeam.

K Mâl'fâl'fâlfâitL irâp'cirâpitL Ealeu, "iata dă mine, cip'cirâpL )iffan* dădu fuga la fereastră.

:@



Eăzu un Mulger pe potecă. Nşi făcuse nişte aripi grosolanedintr'o cârpă, un soi de pălărie cu cioc din paie, şi şontâcăia încerc pe cărare, ca o pasăre rănită.

K Eai, cirâp'cirâpitL Mâl'fâl'fâlfâitL u siguranţă'mi doresc sănu fie vro mâţă prin prea#măăL %h, sărăcuţa dă mineeeL ţipa el.

(i pe potecă, ;aţchiţ, duşmanul de moarte al tuturorpuişorilor de pasăre, se apropia cu "urta lipită de pământ,salivând. ând )iffan* deschise gura să ţipe, el sări şi ateriza cutoate cele patru lă"uţe pe omuleţ.

8au, cel puţin, în locul în care fusese omuleţul, căci făcuseun salt înalt în aer şi acum cădea chiar prin faţa ochilor lui;aţchiţ, prinzându'se cu mâinile de urechile pisoiului.

K %h, să te văd acuX, pisoiaş, scârnăvie ce'mi eştiL răcni el.!ite'un cadouaş dă la ăia mici, cotoi dă ghetouL

(i îl iz"i cu capul în "ot. ;aţchiţ se răsuci în aer şi ateriză pespate, cu ochii cruciş. 7i#i ochii, într'o teroare mută, cândomuleţul se aplecă deasupra lui şi strigăW

K 3>GPL%tunci se ridică în aer, aşa cum fac pisicile, şi'apoi deveni o

săgeată portocalie stră"ătând poteca spre uşa deschisă, trecândglonţ pe lângă )iffan* ca să se ascundă su" spălător.

Mulgerul se uită în sus, rân#ind, şi o văzu pe )iffan*.

K )e rog, nu plecaJ, începu ea repede, dar el se evaporă.7ama lui )iffan* venea gră"ită pe potecă.

)iffan* ridică "roscoiul şi'l puse înapoi în "uzunarul şorţuluiei, la ţanc.

K !nde'i RentSorthQ 4 pe'aiciQ între"ă mama ei, cu sufletulla gură. 8'a întorsQ >ăspunde'miL

K Păi nu s'a dus cu tine la tuns oile, mamăQ între"ă )iffan*,deodată tul"urată.

8imţea panica răspândindu'se din toţi porii mamei sale, cafumul.K /u'l putem găsiL răspunse ea, având o privire răvăşită. B'

am scăpat din ochi doar un minutL 4şti sigur' că nu l'ai văzutQK =ar n'ar fi putut veni atâta drum până aiciJK =u'te şi caută'l prin casăL =u'teL=oamna 8uferind plecă în goană. u gră"ire, )iffan* puse

"roscoiul pe podea şi'l împinse su" spălător. Nl auzi orăcăind şi

;aţchiţ, înne"unit de groază şi năucit, ieşi de su" spălător într'unvârte# de la"e năpustindu'se pe uşă'afară. )iffan* stătu o clipă în loc. Primul ei gând, ruşinos, fuW 8ar

:6



chiar el a vru! s' mearg' la s!,n'- ca s' se ui!e la !unsul oilor(#um se +u!ea r'!'ci: +leca! cu mama- Aannah şi .as!idia$

(i cât de strict îl ţinuseră su" ochi Mastidia şi ;annah, cu toţitinerii aceia de acoloQ

Nncercă să pretindă că nu gândise asta, dar era periculos de

"ună la a'şi găsi punctul sla" când minţea. %sta'i necazul cu uncreierW uneori gândeşte mai mult decât ai vrea.Nnsă RentSorth nu avusese niciodată de gând să se

îndepărteze de oameniL 4ra o #umătate de milă pe deal în suspână la stânăL 3ar el nu mergea repede. =upă câţiva paşi, se lăsa

în fund şi cerea "o"oL8ar ar 1i ceva mai mul!' liniş!e +e aici dac' 4n!r&adev'r s&a

+ierdu!>%poi îi veni iarăşi un supărător şi ruşinos gând, pe care

încercă să'l înă"uşe făcându'şi de lucru. =ar mai întâi luă câteva"om"oane din chisea, ca momeală, şi înşfăcă din mers punga dehârtie, în timp ce trecea din odaie în odaie.

%uzi zgomot de ghete în curte, ca şi când unii dintre lucrătorico"orâseră de la stâna unde se tundeau oile, dar continuă să seuite pe su" paturi şi prin dulapuri, chiar şi prin unele atât de

înalte că un copil care a"ia învăţase să meargă n'ar fi pututnicicum să a#ungă la ele, apoi se uită din nou pe su" paturile pe

su" care se uitase de#a, pentru că acesta era genul de căutarecuvenit. 4ra genul de căutare când te duci şi te uiţi şi în pod,chiar dacă uşa lui este totdeauna încuiată.

=upă vreo câteva minute, afară iz"ucniră vreo două sau treivoci care'l strigau pe RentSorth şi apoi îl auzi pe tatăl ei zicândW

K Nncercaţi şi #os, la pârâuLJşi asta însemna că şi el era înne"unit de gri#ă, pentru că

RentSorth n'ar fi "ătut niciodată atâta cale până acolo fără vreo

momeală. /u era un copil care să se simtă "ine când era departede dulciuri.5 vina !a(2ândul pătrunse ca o aşchie de gheaţă în mintea ei.4 vina !a- pentru că tu nu l'ai iu"it prea mult. ând a apărut

el pe lume, tu n'ai mai fost mezina, şi ai fost nevoită să'l târăştimereu după tine, dorindu'ţi fără încetare ce, nu'i aşaQ să fidispărut.

K /u'i adevăratL şopti )iffan*, ca pentru sine. 4uJ chiar îlplăceamJ/u prea tare, să recunoaştem. /u tot timpul. 4l nu ştia cum

:D



să se #oace frumos şi nu făcea niciodată ce i se cerea. Tu te'aigândit că ar fi mai "ine dacă s'ar fi pierdut de'a "inelea.

2rişic,!- adăugă ea în mintea ei, nu poţi iu"i mereu pecineva căruia îi curge permanent nasul. (i, orişic,!> mă între"J

K 7i'aş dori să'mi găsesc frăţiorul, zise ea cu glas tare.

%sta păru să nu ai"ă niciun efect. =ar casa era plină deoameni care tot deschideau şi închideau uşile, strigau şi îşistăteau în drum unii altora, iarJ Mulgerii erau timizi, în pofidafaptului că mulţi dintre ei aveau feţele ca o pungă cu oase.

/u dori- spusese 7iss )icI. .' lucruri.o"orî la parter. hiar şi vreo câteva femei care legau

vălătucii de lână tunsă veniseră la fermă. 4rau strânse "uchet în #urul mamei sale, care stătea la masă şi plângea. /imeni nu'idădu atenţie lui )iffan*. 3 se întâmpla adesea.

8e furişă în lăptărie, închise uşa cu gri#ă în urma ei şi seaplecă să se uite su" spălător.

!şa se deschise "rusc la perete şi tatăl ei dădu "uzna înăuntru. 8e opri. )iffan* îşi ridică privirile, vinovată.

K /u poate fi acolo, dedesu"t, fatoL zise tatăl ei.K Păi, ăăăJ, zise )iffan*.K )e'ai uitat prin camerele de la eta#QK hiar şi în pod, tatiJ

K %tunciJ tatăl ei arăta panicat şi neră"dător în acelaşitimp du'te şiJ fă cevaL

K =a, tati.ând uşa se închise, )iffan* se uită din nou su" spălător.K 4şti acolo, "roscoiuleQK /u prea ai ce ciuguli pe su" ăsta, răspunse "roscoiul,

ieşind afară. Nl ţii foarte curat. /ici măcar un păian#en.K %m o pro"lemă urgentăL îl repezi )iffan*. Mrăţiorul meu a

dispărut. Nn plină ziL =e sus, de pe deal, de unde poţi vedea pânăla câteva mile distanţăLK $h, oac- zise "roscoiul.K PardonQ zise )iffan*.K %ăă, asta a fost, ăăă, o în#urătură în "roscană, zise

"roscoiul. Nmi pare rău, darJK eea ce s'a întâmplat are vreo legătură cu magiaQ între"ă

)iffan*. % avut sau n'a avutJQ

K 8per să nu fi avut, zise "roscoiul, dar eu cred că a avut.K $muleţii ăia l'au furat pe RentSorthQK ine, MulgeriiQ 5i nu fură copiiL

:C



4ra ceva în modul în care spusese "roscoiul asta. 5i nu furăJK %tunci, ştii cine l'a răpit pe fratele meuQ între"ă )iffan*.K /u. =arJ ei, poate, zise "roscoiul. !ite ce'i, 7iss )icI mi'a

spus că tu nu tre"uie săJK Mratele meu a fost 1ura!- zise )iffan* tăios. %i de gând să'

mi spui să nu fac nimic în privinţa astaQK /u, darJK ineL !nde sunt /ac 7ac Mulgerii acumQK 8'au dat la fund, "ănuiesc. Bocul mişună de oameni care

caută, la urma urmelor, darJK um îi pot aduce înapoiQ m nevoie de eiLK ;m, 7iss )icI a zisJK #um 4i +o! aduce 4na+oi:* <ăăJ adică, vrei să'i aduci înapoiQ zise "roscoiul, arătând

nefericit.K =aLK Păi, vezi tu, asta'i ceva pe care puţini oameni ar vrea s'o

facă vreodată, zise "roscoiul. 4i nu sunt ca elfii de "ucătărie.=acă te trezeşti cu /ac 7ac Mulgerii în casă, de o"icei e mai "inesă te muţi. $ftă. 8pune'mi, tatăl tău "eaQ

K 7ai "ea câte'o "ere, din când în când, zise )iffan*. elegătură are asta cu restulQ

K /umai "ereQK 4i "ine, se presupune că n'ar tre"ui să ştiu despre ceea ce

tata numeşte %lifia de $i 8pecială, răspunse )iffan*. uni8uferind o"işnuia s'o prepare, în vechiul şopron de vite.

K 4 tare, nu'i aşaQK )opeşte lingurile, zise )iffan*. 4 pentru ocazii. )ata spune

că nu'i de femei, pentru că'ţi creşte păr pe piept.K %tunci dacă vrei să fii sigur' că îi găseşti pe /ac 7ac

Mulgeri, du'te şi adu nişte licoare din aceea, zise "roscoiul. $ sămeargă, crede'mă.inci minute mai târziu, )iffan* era gata. Puţine lucruri

rămân ascunse de un copil liniştit, dar cu ochi "uni, iar ea ştiaunde se ţineau sticlele respective, din care adusese acum una.=opul fusese înfăşurat într'o cârpă şi apoi înfipt cu putere, darera vechi şi )iffan* iz"uti să'l scoată cu vârful unui cuţit. %"uriicare ieşiră o făcură să lăcrimeze.

=ădu să toarne din licoarea gal"en'cafenie într'o farfurieJK /uL $ să ne calce în picioare de'o să ne dăm duhul, dacăfaci asta, o opri "roscoiul. Basă numai dopul scos.

@F



%"urii alcoolului ieşeau pe gura clondirului, tremurând caaerul deasupra pietrelor într'o zi caniculară.

%tunci, o simţi o senzaţie de atenţie încordată, în lăptăria întunecoasă şi rece.

8e aşeză pe un scăunel de muls şi ziseW

K 4'n regulă, acum puteţi ieşi.4rau sute. 8e ridicară din spatele găleţilor. 8e lăsară în #os pesfori, de pe grinzile tavanului. 3eşiră, sfioşi, de după rafturile cu"rânză. 8e strecurară afară de su" spălător. >ăsăreau din locuriunde ai fi crezut că un om cu părul ca o mandarină coaptă n'ar fiputut niciodată să se ascundă.

4rau cam de vreo şase inchi înălţime şi, pe ansam"lu,coloraţi în al"astru, deşi era greu de spus dacă asta era culoareanaturală a pielii lor sau doar vopseaua de la tatua#ele care leacopereau fiecare centimetru de pe corp care nu era acoperit cupăr roşu. Purtau Iilturi scurte, iar unii mai aveau şi alte petice închip de îm"răcăminte, cum ar fi nişte vestuţe strâmte. âţivapurtau pe cap cranii de iepure sau de şo"olan, ca un soi de coif.(i toţi până la unul cărau, pitită la spate, o sa"ie aproape cât eide mare.

u toate acestea, )iffan* o"servă mai presus de toate că eierau cei înfricoşaţi de ea. Nn general priveau la propriile lor

picioare, ceea ce nu era deloc o trea"ă pentru cei sla"i de inimă,fiindcă picioarele lor erau uriaşe, murdare şi înfăşurate până la

#umătate cu piei de animale în chip de încălţări foarte #erpelite./iciunul nu îndrăznea s'o privească în ochi.

K Eoi sunteţi cei care mi'aţi umplut găleţile cu apăQ între"ăea.

8e produse o mare forfotă picioare târşâite şi accese detuse apoi un cor îi răspunseW

K =eah.K (i lada cu lemneQ8e auziră mai multe „deah”'uri.

)iffan* se încruntă la ei.K (i despre oaie ce aveţi de zisQ=e data aceasta, toţi priviră muţi în pământ.K =e ce aţi furat oaiaQ7ai mulţi murmurară şi se înghiontiră între ei, după care unul

dintre omuleţi îşi scoase coiful din tigvă de iepure şi îl învârtinervos în mâini.K /e'a fozt fuoame, domniţă, mormăi el. =aX pXormă, când

@1



am auzit că era al tău, am pus animaluX la loc în ocol.Păreau atât de pleoştiţi, că lui )iffan* i se făcu milă de ei.K %tunci, "ănuiesc că nu l'aţi fi furat, dacă nu v'ar fi fost

foame, zise ea.7ai multe sute de ochi o priviră uluiţi.

K $h, "a, domniţă, zise învârtitorul de coif.K aQ2lasul lui )iffan* sună atât de uimit, încât învârtitorul se uită

în #ur, la tovarăşii săi, căutând a#utor. )oţi dădură din cap,apro"ator.

K =a, domniţă. $ făceam. 8untem ăl mai vestit neam dăhoţi. /u'i aşa, "ăieţiQ Pentru ce suntem noi vestiţiQ

K ;oţiiL strigară omuleţii al"aştri.K (i penX mai ce, "ăieţiQK ătăiLK (i penX mai ceQK eţiiLK (i penX mai ceQBa între"area asta, îşi munciră o vreme creierele, dar

a#unseră cu toţii la aceeaşi concluzie.K eţii şi "ătăiLK =aX parcă mai era ceva, murmură învârtitorul. %h, da.

0iceţi'i cotoroanţei, "ăieţiLK ;oţii'şi'"eţii'şi'"ătăiL răcniră omuleţii al"aştri voioşi.K 8puneţi'i cotoroanţei cine suntem noi, "ăieţi, zise

învârtitorul de coif.8e auzi hârşâitul mai multor să"ii mici trase din teacă şi

ridicate deasupra capetelor.K /ac 7ac MulgeriiL 8coţiduşii li"eriL Mără regeL Mără reginăL

Mără lordL Mără stăpânL 0&o )' 1im +ros!iţi din nou$H

)iffan* se uită lung la ei. )oţi îi pândeau cu atenţieurmătoarea mişcare şi, cu cât ea întârzia cu răspunsul, cu atâtdeveneau mai neliniştiţi. Nşi lăsară să"iile în #os, părând încurcaţi.

K =ar n'o ză cutezăm ză nu recunoaştem o cotoroanţăputernică, decât poate pentru o duşcă dă tărie, zise învârtitorul,sucind cu disperare coiful în mâini, şi cu ochii pe sticla cu %lifiade $i 8pecială. /'o ză ne a#uţiQ

K 8ă vă a#utQ zise )iffan*. 5u vreau a#utorul vos!ru$ ineva

1D %luzie la cântecul formaţiei de muzică pop 3)ie Rho, onI! ge!1ooled again(

@+



mi'a răpit fratele în plină ziLK $h, vai, vai, vaiL făcu învârtitorul de coif. %uzi c'a venit.

%uzi c'a venit să ne culeagă. 4 prea târziu pentru noiL 4 vor"a deNnălţimeL

K a e doar un "ăieţel micL protestă )iffan*.

K 8e referă la Nnălţimea 8a, >egina, zise "roscoiul. %dică>eginaJK )acă'vă fleancaL urlă învârtitorul de coif, dar glasul i se

pierdu în vaietele şi gemetele celorlalţi /ac 7ac Mulgeri. 8etrăgeau de păr, "ăteau cu picioarele în podea şi strigauW„/enorocireL” şi „Eai, vai, vaiL”. Nn timp ce "roscoiul se certa cu

învârtitorul de coif, fiecare dintre cei de faţă îşi ridica glasul, încercând să se facă auzitJ

)iffan* se ridică în picioare.K )oată lumea să tacă imediatL porunci ea.8e lăsă tăcerea, cu e&cepţia câtorva smiorcăieli şi tânguieli

din spate.K /e revărsam şi noi amarul, domniţă, zise învârtitorul de

coif, aproape cocoşat de frică.K =ar nu aiciL se răsti )iffan*, tremurând de mânie. %sta e o

lăptărieL )re"uie s'o păstrez curată.K <ăăJ a'ţi revărsa amarul înseamnă „a'ţi plânge soarta”,

zise "roscoiul.K MiinXcă dacă regina e aci înseamnă că matca noastră

slă"eşte repede, zise învârtitorul de coif. (i n'o ză avem penimenea să ai"ă gri#ă de noi.

8ă ai"ă gri#ă de voi, gândi )iffan*. 8ute de omuleţi "ătăioşi,care ar putea cuceri, fiecare, premiul cel mare la concursul deel 7ai >ău 8părgător de /as, au nevoie de cineva care să ai"ăgri#ă de eiQ

)rase adânc aer în piept.K 7ama e în casă, plângând, zise ea, şiJ(i eu nu ştiu cum s'o mângâi, adăugă în sinea ei. /u sunt

"ună la chestii de'astea, niciodată nu ştiu ce ar tre"ui să spun.=ar, cu voce tare, ziseW

K (i îl vrea înapoi pe fratele meu. %ăă. 7ult. %dăugă, deşinu'i plăcea s'o spunăW 4l este favoritul ei.

%rătă cu degetul spre învârtitorul de coif, care se dădu

înapoi.K 7ai întâi de toate, zise ea, nu mă pot gândi la tine încontinuare ca la învârtitorul de coif, aşadar, cum te cheamăQ

@



$ e&clamaţie înă"uşită printre Mulgeri, iar )iffan* îl auzi peunul dintre ei murmurândW

K =eah, ea îi cotoroanţa, fără dă'ndoială. %sta'i o între"aredă cotoroanţăL

Nnvârtitorul de coif se uită în #urul lui de parcă ar fi cerşit

a#utor de la ceilalţi.K /oi nu ne dăm numele, îngăimă el.=ar un alt Mulger, din spate, ziseWK ;eiL /u poţi să refuzi o cotoroanţăL$muleţul privi în sus, foarte tul"urat.K 3o mi's 7arele $m al clanului, domniţă, zise el. 3ar numele

meu îiJ, înghiţi în sec, Mură Peoricine Mulger, domniţă. =ar teimplor nu'l folosi împotrivă'miL

roscoiul era pregătit să intervină.K 4i cred că numele poartă magia în ele, şopti el. /u şi le

spun în faţa oamenilor, ca să nu le fie scrise undeva.K %şa'i, şi s'apară în docomente com'pli'ca'te, zise un

Mulger.K $ri pă afişe cu „Nn urmărire generală”, zise un altul.K =eah, şî pă declaraţii, şî pă #al"e dă tri"unal, zise un altul.K Pă sentinţele dă proscriere, chiarLMulgerii se uitau în #ur, cuprinşi de panică numai la gândul

celor ce s'ar putea scrie pe hârtie.K 4i cred că un cuvânt scris are şi mai multă putere, şopti

"roscoiul. red că tot ce e scris e magic. uvintele îi înfricoşează. Be vezi să"iileQ Nncep să arunce o lumină al"astră, în prezenţa unui avocat1C.

K 4'n regulă, zise )iffan*. Nncepem să ne înţelegem. Promitcă nu'i voi scrie numele. %cum, vor"iţi'mi despre regina astacare l'a răpit pe RentSorth. >egină peste ceQ

K /u să poate spune cu voce tare, domniţă, zise MurăPeoricine. 4a'şi aude numele oriunde ar fi rostit, şî vine lachemare.

K Ba drept vor"ind, asta'i adevărat, zise "roscoiul. /'ai vreas'o întâlneşti, niciodată.

K 4 reaQK 4 puţin spus. /umeşte'o doar >egina.K =eah, >egina, zise Mură Peoricine. 8e uită la )iffan* cu

1C Nn S!'+,nul inelelor- unele arme aruncă o lumină al"astră înprezenţa orcilor şi a altor creaturi malefice.

@A



ochi strălucitori şi îngri#oraţi. /'o cunoşti pă >eginăQ /u eştiodrăslită dă uni 8uferind, care avea dealurile ăstea'n oaseQ /ucunoşti căileQ /u ţi'a arătat ea căileQ /u eşti o cotoroanţăQ umsă poateQ %i pocnit'o pă -enn* =inţi'Eerzi şi te'ai uitat laălăreţul fără ap în ochii pă care nu'i mai are, şi Za"ar n'ai

dXăsteaQ )iffan* îi zâm"i strâm", apoi şopti spre "roscoiWK e steaQ (i ce zice că'i amarQ (i cum adică să fiu odrăslită

de uni 8uferindQK =in câte mi'am dat eu seama, zise "roscoiul, sunt uluiţi că

nu ştii de >egină şi deJ ăăă, căile magice, deşi eşti nepoatacrescută de uni 8uferind şi înfrunţi monştrii. 8ă ai, „Za"ar”

înseamnă să ai „cunoştinţă”.K (i steauaQK Basă steaua acum, zise "roscoiul. 4i au crezut că uni

8uferind te'a învăţat magia ei. >idică'mă până la urechea ta, terog.

)iffan* îl ridică şi "roscoiul îi şoptiWK %r fi mai "ine să nu'i dezamăgeşti, "ineQ4a înghiţi în sec.K =ar nu mi'a spus niciodată despre nicio magieJ, începu

ea.

(i se opri. %sta era adevărat. uni 8uferind nu'i vor"isedespre nicio magie. =ar le arăta magia oamenilor în fiecare zi.

>S&a 4n!,m+la! oda!' ca ogarul +remia! al Baronului s' 1ie +rins omor,nd oi( 5ra un c,ine de v,n'!oare- la urma urmelor-dar +lecase de la conac şi o luase +e dealuri şi- +en!ru c' oile au1ugi!- le&a v,na!>

Baronul ş!ia de +edea+sa +en!ru s!ric'ciuni aduse !urmei(

5rau niş!e legi ale ţinu!ului #re!ei- a!,! de vechi 4nc,! nimeni nu&şi mai aducea amin!e cine le 1'cuse- dar !oa!' lumea o cunoş!ea +e aceas!a; c,inii care omorau oi erau omor,ţi(

8ar ogarul cu +ricina cos!ase cinci su!e de dolari de aur- şide aceea E aşa s+une +oves!ea E Baronul 4l !rimisese +eservi!orul lui +,n' sus- +e dealuri- la coliba +e roţi a lui BuniSu1erind( 5a şedea +e !re+!e- 1um,ndu&şi +i+a şi ui!,ndu&se la!urma sa(

2mul a veni! +,n' la ea c'lare şi nu s&a os!eni! s' descalece( s!a nu era un lucru 4nţele+!- dac' voiai ca Buni Su1erind s' !esoco!easc' +rie!en( "o!coavele de 1ier s!ricau iarba( 5i nu i&a

@:



+l'cu! !reaba as!a(5l a )is; „Baronul 4ţi +orunceş!e s' g'seş!i o cale +rin care

s'&i sca+i c,inele- doamn' Su1erind( 8re+! r's+la!'- o s'&ţi dea osu!' de dolari de argin!(?

Buni a ),mbi! 4n )are- a +u1'i! din +i+' o vreme- şi a

r's+uns; „8ac' un om ridic' armele 4m+o!riva s!'+,nului s'u-acel om es!e s+,n)ura!( 8ac' un om 4n1ome!a! 1ur' din oiles!'+,nului s'u- acel om es!e s+,n)ura!( 8ac' un c,ine omoar'oile- acel c,ine es!e omor,!( s!ea sun! legile de +e aces!edealuri- iar dealurile as!ea sun! 4n oasele mele( #e es!e un baron-ca legea s' +oa!' 1i 4nc'lca!' +en!ru el:?

Ci- cu aces!ea- şi&a 4n!ors iar'şi ochii asu+ra oilor sale(„inu!ul 's!a es!e +ro+rie!a!ea baronului?- a )is servi!orul(

„5l 1ace legea(? "rivirea +e care i&a arunca!&o a!unci Buni Su1erind i&a albi!

omului +'rul( #el +uţin- aşa s+unea +oves!ea( 8ar !oa!e +oveş!ile des+re Buni Su1erind aveau un aer de basm 1an!as!ic 4nele(

„8ac' el 1ace legea- cum s+ui !u- a!unci n&are dec,! s&o4ncalce şi s' vad' cum or s' 1ie lucrurile du+' aceea?- a )is ea(

#,!eva ore mai !,r)iu- Baronul l&a !rimis +e adminis!ra!oruldomeniilor sale- care era mul! mai im+or!an! dec,! slu9i!orul de

dinain!e- dar care o cunoş!ea +e Buni Su1erind mai demul!( 5l as+us „8oamn' Su1erind- Baronul ar vrea ca dumnea!a s'&ţi1oloseş!i in1luenţa +en!ru a&i sc'+a c,inele de +edea+s'( r 1i1erici! s'&ţi +oa!' d'rui cinci)eci de dolari de aur- doar ca s'&la9uţi s' ias' din aceas!' 4ncurc'!ur'( Sun! sigur c' +oţi s'&ţi daiseama c' as!a va 1i 4n 1olosul !u!uror celor im+licaţi(?

Buni şi&a 1uma! 4n con!inuare +i+a şi s&a ui!a! la mieii nou&n'scuţi- r's+un),nd; „Tu vorbeş!i +en!ru s!'+,nul !'u- s!'+,nul

!'u vorbeş!e +en!ru c,inele lui( #ine vorbeş!e +en!ru dealurileas!ea: <nde es!e Baronul- ca legea s' 1ie 4nc'lca!' +en!ru el:? Se s+une c' Baronul- au)ind aces! r's+uns- a r'mas 1oar!e

!'cu!( 8ar- cu !oa!e c' era 1oar!e aris!ocra!- adesea ca+ricios- şidin cale&a1ar' de !ru1aş- nu era +ros!( "e 4nsera!- a urca! +e 9os

+,n' la colib' şi s&a aşe)a! +e iarb'- l,ng' ea( 8u+' o vreme-Buni Su1erind a )is; „Te +o! a9u!a cu ceva- s!'+,ne:?

„Buni Su1erind- cer 4ndurare +en!ru c,inele meu?- a )is

Baronul(„Dţi aduce argin!: Dţi aduce aur:? l&a 4n!reba! Buni Su1erind(„0u( 0ici argin!- nici aur?- a r's+uns Baronul(

@@



„Bun( 2 lege care s&ar l'sa 4nc'lca!' +en!ru argin! sau aur n&ar mai meri!a s' 1ie deloc lege( Ci a!unci- s!'+,ne:?

„Dndurare- Buni Su1erind(? „Dncerci s' 4ncalci legea cu un cuv,n!:? „Dn!ocmai- Buni Su1erind(?

Buni Su1erind- s+une mai de+ar!e +oves!ea- s&a ui!a! ovreme la soarele care a+unea- a+oi a s+us; „!unci- vino m,ine4n )ori la micul şo+ron de +ia!r'- şi o s' vedem dac' un c,ineb'!r,n mai +oa!e 4nv'ţa lucruri noi( s!a o s'&mi 1ie r's+la!a(0oa+!e bun'(?

+roa+e !o! sa!ul era s!r,ns 4n 9urul micului şo+ron de +ia!r'-a doua )i dimineaţ'( Buni a veni! cu una din c'ruţele mici de la1erm'( Dn ea avea o oaie cu mielul ei nou&n'scu!( "e am,ndoi i&a

+us 4n şo+ron(0iş!e argaţi au a+'ru! cu ogarul( 5ra nervos şi iri!a!- 1iindc'&

şi +e!recuse noa+!ea lega! cu lanţul 4n!r&un ţarc- şi !o! 4ncercas'&i muş!e +e cei care&l ţineau cu dou' curele( 5ra )burli!( Dşiar'!a colţii(

Baronul veni c'lare- 4nsoţi! de adminis!ra!or( Buni Su1erind 4isalu!' cu un semn din ca+ şi deschise uşa şo+ronului(

„"ui c,inele 4n şo+ron cu o oaie- doamn' Su1erind:? s&amira! adminis!ra!orul( „6rei s'&l muş!e mielul şi s'&l omoare:?

s!a n&a s!,rni! +rea mul!e r,se!e( 0imeni nu&l +l'cea +reamul! +e adminis!ra!or(

„2 s' vedem?- )ise Buni( rgaţii au !,r,! c,inele +,n' la uşa şo+ronului- l&au arunca!

4n'un!ru şi au 4nchis uşa re+ede( Toa!' lumea s&a re+e)i! la1ereas!ra micuţ'(

S&a au)i! un beh'i! din +ar!ea mielului- un m,r,i! al c,inelui-a+oi un beh'i! al oii&mam'( 8ar aces!a n&a 1os! un beh'i!

oarecare de oaie( 5ra ceva ameninţ'!or 4n el(#eva s&a i)bi! de uş'- care a s'l!a! din balamale( Dn'un!ru-c,inele a chel'l'i!(

Buni Su1erind a ridica!&o +e Ti11any 4n braţe- +,n' la1ereas!r'(

#,inele lovi! 4ncerca s' se ridice +e +icioare- dar n&a i)bu!i!4nain!e ca oaia s'&l loveasc' din nou E şa+!e)eci de livre de oaie1urioas' i)bindu&l cu 1run!ea- ca un berbec(

Buni a l'sa!&o +e Ti11any 9os şi şi&a a+rins +i+a( +u1'i!liniş!i!'- 4n !im+ ce cl'direa din s+a!ele ei se )g,lţ,ia- iar c,inelechel'l'ia şi sc,ncea(

@6



8u+' vreo dou' minu!e- le 1'cu un semn cu ca+ul celor doiargaţi( ceş!ia au deschis uşa(

#,inele a da! s' ias' a1ar' şon!,c- 4n !rei +icioare- dar n&areuşi! s' 1ac' nici doi yar)i c,nd oaia a ieşi! 4n goan' du+' el şi l&a i)bi! cu ca+ul a!,! de !are- c' l&a da! de&a berbeleacul(

#,inele a r'mas nemişca!( "robabil se l'murise ce +'ţea-dac' se ridica(Buni Su1erind a 1'cu! din nou un semn cu ca+ul s+re argaţi-

care au +rins oaia şi au 4m+ins&o la loc 4n şo+ron(Baronul +rivise !o!ul cu gura c'sca!'(„#,inele 's!a a omor,! un mis!reţ- anul !recu!$? a )is el( „#e

i&ai 1'cu!:? „2 s' se 1ac' bine?- a )is Buni Su1erind- ocolind 4n!rebarea

cu gri9'( „ 1os! r'ni! mai mul! 4n m,ndria lui- dec,! 4n !ru+( 8arn&o s' se mai ui!e du+' vreo oaie nicioda!'- 4ţi s+une dege!ulmeu mare$? Ci&şi linse dege!ul mare- ridic,ndu&l 4n sus(

8u+' c,!eva cli+e de şov'ire- Baronul 4şi linse dege!ul mareşi&l cobor4 şi&l li+i de dege!ul ei mare( Toa!' lumea ş!ia ce4nsemna as!a( "e #re!a- o 4nţelegere +ece!lui!' cu dege!ul marees!e de nedes1'cu!(

„"en!ru !ine- la un cuv,n!- legea a 1os! 4nc'lca!'?- a )is BuniSu1erind( „2 s' ţii min!e de as!a- !u- care 4m+'rţi dre+!a!ea: 2

s'&ţi aduci amin!e de )iua as!a: .iindc' o s' ai oca)ia(? Baronul d'du din ca+- a+roba!or(„şa mai merge?- )ise Buni Su1erind- iar dege!ele lor se

de)li+ir'( doua )i- Baronul chiar i&a d'rui! lui Buni Su1erind aur- dar

numai 4n chi+ul 1oiţei auri!e de +e o uncie de Jolly Sailor M- celmai ie1!in şi mai +u!uros !u!un de +i+'- +e care numai BuniSu1erind 4l 1uma( Dn!o!deauna era +ros! dis+us' dac' negus!orii

4n!,r)iau şi ea r'm,nea 1'r'( 0&o +u!eai mi!ui +e Buni Su1erindnici cu !o! aurul din lume- dar cu siguranţ' 4i +u!eai a!ragea!enţia cu o uncie de Jolly Sailor(

Lucrurile au mers mul! mai uşor du+' aceea( dminis!ra!orulera ceva mai +uţin nesu1eri! c,nd 4n!,r)iau cu +la!a chiriilor-Baronul era ceva mai res+ec!uos cu oamenii- iar !a!'l lui Ti11anys+usese- 4n!r&o sear'- du+' dou' beri- c' Baronul v')use ce se4n!,m+l' c,nd oile se ridic' la lu+!'- şi c' lucrurile s&ar +u!ea

+F „Eeselul 7arinar”. (i la noi e&ista o marcă de tutun de pipă Tdecalitate inferioarăU, numită „7atelot”, cu etichetă foarte asemănătoare.

@D



schimba- 4n!r&o bun' )i- iar mama ei 4i ceru s' nu mai vorbeasc'aşa- +en!ru c' nu se ş!ia nicioda!' cine !e +u!ea au)i(

3ar- 4n!r&o )i- Ti11any l&a au)i! s+un,ndu&i mamei sale- liniş!i!;„ 1os! doar o şmecherie mai veche de&a +'s!orilor- a!,!a !o!( 2oaie b'!r,n' care a n'scu! se va ba!e ca o leoaic' +en!ru mielul

ei- !oa!' lumea ş!ie as!a(? s!a se 4n!,m+lase( 0iciun 1el de magie( 8ar- la vremeaaceea- 1usese magic( Ci aşa ceva nu 4nce!ea)' s' 1ie magic- doar

+en!ru c' ai desco+eri! !u cum a 1os! 1'cu!>

Mulgerii o urmăreau cu atenţie pe )iffan*, aruncând din când în când câte o privire pofticioasă spre sticla de %lifie de $i8pecială.

/'am găsit nici măcar şcoala de vră#itoare, se gândi )iffan*./u ştiu să fac nici măcar o vra#ă. /'am nici măcar o pălărieţuguiată. )alentele mele sunt instinctul de a face "rânză şi cel dea nu alerga de colo'colo, panicată, când lucrurile nu merg "ine.$h, şi am un "roscoi râios.

(i nu înţeleg nici pe #umătate din ce spun omuleţii ăştia. =arei ştiu cine l'a luat pe fratele meu.

Nntr'un fel, nu cred că aronul ar avea vreun fir călăuzitordespre cum să se rezolve trea"a asta. /ici eu n'am, de altfel, dar

cred că pot fi lipsită de fire călăuzitoare mult mai inteligent.K 4uJ îmi amintesc o mulţime de lucruri despre uni

8uferind, zise ea. =ar ce vreţi voi să facQK 7atca ne'a trimis, zise Mură Peoricine. % simţit că >egina e

pă drum. % ştiut că avea să iasă urât. /e'a spus, o ză fie rău,găsiţi'o pe noua cotoroanţă care e rudă cu uni 8uferind, că ea oză ştie ce'i de făcut.

)iffan* se uită la sutele de chipuri aşteptând încordate. !nii

Mulgeri aveau pene în păr şi coliere de molari la gât. /u'i puteaispune cuiva cu #umătate de faţă vopsită în al"astru'închis şi cu osa"ie cât el de mare că tu nu erai o vră#itoare adevărată. /uputeai dezamăgi pe cineva în halul ăsta.

K (i voi o să mă a#utaţi să'l aduc înapoi pe fratele meuQ4&presia de pe chipurile omuleţilor nu se schim"ă. 4a încercă

din nouWK 7ă puteţi a#uta să'mi furaţi fratele înapoi de la >eginăQ

âteva sute de feţe mici, totuşi urâte, se luminarăconsidera"il.K %aa, acum vor"eşti pă lim"a noas!r'- zise Mură Peoricine.

@C



K /uJ chiar, zise )iffan*. Puteţi s'aşteptaţi cu toţii o clipăQ/umai cât să'mi împachetez câteva lucruri, zise ea, încercând săsune de parcă ar fi ştiut ce făcea. Puse la loc dopul sticlei cu%lifie de $i 8pecială. /ac 7ac Mulgerii suspinară.

8e gră"i să se întoarcă în "ucătărie, găsi un sac, luă câteva

pansamente şi unguente din cutia de medicamente, puse în el şisticla cu %lifie de $i 8pecială, pentru că tatăl ei spunea că lui întotdeauna îi făcuse "ine, şi, ca un gând de după, adăugăcartea cu Bolile ovinelor şi tigaia. %mândouă s'ar fi putut dovedifolositoare.

$muleţii nu mai erau de văzut pe nicăieri, când se întoarse înlăptărie.

(tia că ar fi tre"uit să le spună părinţilor ei ce se întâmplase.=ar n'ar fi mers. %r fi fost aia cu „termină cu prostiile”. $ricum,cu un pic de noroc, l'ar fi putut aduce pe RentSorth înapoi mai

înainte să o"serve că şi ea lipsea. =ar, pentru oriceeventualitateJ

?inea un #urnal în lăptărie. rânzei tre"uie să'i notezi fiecarepas, iar ea scria întotdeauna cantitatea de unt pe care o scosese,cât lapte folosise şi alte detalii de acest gen.

=ădu foaia, la o pagină nouă, luă creionul şi, scoţând lim"a în colţul gurii, începu să scrie.

)reptat, /ac 7ac Mulgerii reapărură. /u dădeau impresia căies pur şi simplu din spatele o"iectelor şi cu siguranţă nuapăreau ca prin magie, din nimic. %păreau în acelaşi mod în careapar chipurile în nori şi în #arV păreau să se facă nevăzuţi, dacă teuitai mai atent la ei şi voiai să'i vezi.

%cum urmăreau îngroziţi creionul, iar )iffan* îi putea auzimurmurândW

K 3a te uită la "eţigaşuX dă scris, acuma, cum mai toacă.

%sta'i trea"ă dă cotoroanţă.K Nhî, are deprinderea scrisului, fără nicio îndoială.K =ar n'o ză scrii acolo şi numele noastre, nu, domniţăQK %şa e, omuX poate fi vârât laXnchisoare, dacă au dovada

scrisă. )iffan* se opri din scris şi citi "ileţelulW

8rag' mami şi !a!i-

m +leca! s'&l cau! +e en!wor!h( Sun! absolu! +robabilchiar 4n siguranţ' +en!ru c' sun! cu niş!e +rie!eni cunoş!inţe +ersoane care au cunoscu!&o +e Buni +s br,n)a de +e ra1!ul !rei

6F



va !rebui 4n!oars' m,ine dac' nu vin +,n&a!unci( #u dragos!e- Ti11any

)iffan* îşi ridică privirile spre Mură Peoricine, care se căţăraseca pe stâlp pe piciorul mesei şi urmărea încruntat creionul, în caz

c'ar fi scris ceva periculos.— %ţi fi putut veni să mă chemaţi de la "un început, zise ea.K /'am ştiut că tu erai cea pe care o căutam, domniţă. $

mulţime dă femei ţăpănoase se învârt prin ferma asta. /'amştiut că tu erai, până când nu l'ai prins pe Rullie Mlaimuc.

8'ar putea să nu fiu eu, se gândi )iffan*.K =a, dar să furaţi ouăle şi oileJ, nu era nevoie de asta, zise

ea, neînduplecată.K =aX nu erau "ătute'n cuie, domniţă, zise Mură Peoricine, de

parcă asta ar fi fost vreo scuză.K /u poţi să "aţi în cuie un ouL se "urzului )iffan*.K %h, păi, tu ai cunoştinţă despre lucruri înţelepte ca astea,

domniţă, zise Mură Peoricine. Eăd c'ai gătat cu scrisuX, aşa cămai "ine pornim la drum. %i cumva un târşQ

K 7ătură cu coadă, îi şopti "roscoiul.K %ăă, nu, mărturisi )iffan*. el mai important lucru în

privinţa magiei, zise ea cu semeţie, este să ştii când să nu o

foloseşti.K Moarte #ust, zise Mură Peoricine, dându'şi drumul în #os pe

piciorul mesei. Eino aici, Rullie Mlaimuc.!nul dintre Mulgeri, care semăna foarte "ine cu hoţul de ouă

din dimineaţa cu pricina, ieşi din rând şi se opri lângă MurăPeoricine, după care se aplecară uşor unul către celălalt.

K =acă "inevoieşti să calci peste noi, domniţă, zise MurăPeoricine.

7ai înainte ca )iffan* să poată deschide gura, "roscoiul îispuse, vor"ind în colţul gurii lui, ceea ce, fiind un "roscoi, însemna un colţ chiar generosW

K !n Mulger poate ridica de la pământ un om mare. /'aiputea să striveşti unul, oricât ai încerca.

K =ar nu vreau să încercL )iffan* ridică, foarte precaută, una dintre ghetele sale uriaşe.

Rullie Mlaimuc alergă su" talpa ei şi fata simţi gheata împinsă în

sus. 4ra de parcă ar fi călcat pe'o cărămidă.K %cuX ş'ailaltă ciu"otă, zise Mură Peoricine.K $ să cadL

61



K /ţţ, suntem !ari la astaJ(i astfel )iffan* a#unse să stea pe doi picţei, îi simţi

mişcându'se înainte şi'napoi, pe su" tălpile ei, ţinând'o înechili"ru. 8e simţea totuşi în deplină siguranţă. 4ra de parc'ar fipurtat ghete cu talpă groasă.

K ;ai la drum, zise Mură Peoricine, de dedesu"t. (i nu'ţi facegri#i că pisoiul tău ar mai putea lua gâtul vreunui puişor dăpasăre. $ ză rămână câţiva "ăieţi ză facă uordineL

;aţchiţ se târa pe lângă o creangă. /u era un motan care săştie să'şi schim"e modul de gândire. =ar ştia să di"uiască uncui". %uzise ciripitul din capătul celălalt al grădinii şi chiar de lapoalele copacilor putu zări trei cioculeţe gal"ene în cui". %cum

înainta salivând. %proape a#unseseJ )rei /ac 7ac Mulgeri îşi scoaseră ciocurile legate cu sfoară şi'

i zâm"iră fericiţi.K 0Xua "ună, =omXle 7otănel, zise unul dintre ei. )ot n'ai

"ăgat la devlă, haQ 3>GPL

6+



Capio!u! 9

Marea -erde

)iffan* z"ura la vreo câţiva inchi de pământ, stândnemişcată. Eântul îi vâ#âia pe la urechi, în vreme ce Mulgeriigoneau, ieşind pe poarta fermei şi apucând'o pe păşunile de pe

dealuriJ3at'o acum pe fată, z"urând. Nn acest moment, pe capul ei seaflă un "roscoi râios ce se ţinea agăţat de parul ei.

=acă ne dăm mai în spate, vedem lunga cocoaşă verde adealurilor. %cum, fata e doar o "ulină al"astru'deschis pe

întinderea nesfârşită a ier"ii, tunsă de oi pe lungimea unui covor.=ar marea verde nu e neîntreruptă. 3ci şi colo, se văd urmeletrecerii oamenilor.

%nul trecut, )iffan* cheltuise trei morcovi şi un măr pe o #umătate de oră de geologie, cu toate că primise înapoi unmorcov, după ce îi e&plicase profesorului că „geologie” n'artre"ui scris pe tă"liţa lui indicatoare ca „2 olo 2”. 4l îi spusesecă solul retei se formase, su" apă, cu milioane de ani în urmă,din cochiliile micilor vietăţi marine.

Bui )iffan* asta i se păruse de înţeles. !neori mai găseai micifosile prin cretă. =ar profesorul nu ştia prea multe desprecremene. 2ăseai şi cremene, mai tare ca oţelul, prinsă în cretă,

cea mai moale dintre roci. !neori, cio"anii ciopleau "ucăţile decremene, lovind cremene de cremene, făcându'şi din ele cuţite./ici cuţitele din cel mai "un oţel nu se puteau ascuţi atât de "ineca unul din cremene.

3ar oamenii în perioada numită, prin reta, „zilele dedemult”, săpaseră puţuri de mină ca s'o scoată. 7ai erau şiacum acolo, nişte găuri adânci în verdele unduitor, umplute cutufe de mărăcini şi rugi.

!riaşi "olovani de cremene, "utucănoşi, încă se mai iveauprin grădinile satului. âteodată erau mai mari decât capul unui

6



om. %desea chiar semănau cu nişte capete. 4rau atât dedeformate, răsucite şi îndoite, că te puteai uita la vreo piatră decremene şi vedeai aproape orice în forma ei o faţă, un animalciudat, un monstru de mare. !neori, cele mai interesante eraupuse pe zidurile care împre#muiau grădinile, ca să le vadă lumea.

ătrânii le numeau „calchii”, ceea ce însemna „copii aicretei”. Nntotdeauna i se păruserăJ stranii lui )iffan*, de parcăpiatra s'ar fi z"ătut să prindă viaţă. !nele cremene arătau canişte "ucăţi de carne, sau oase, sau ceva tăiat de un măcelar. Pe

întuneric, su" mare, era ca şi cum creta ar fi încercat să imiteformele fiinţelor vii.

/u erau doar puţurile din cretă. $amenii fuseseră peste totpe reta. 4rau circuri de piatră, pe #umătate pră"uşite, şi tumulifunerari ca nişte "u"oaie verzi în care, se zicea, căpeteniile dinzilele de demult erau îngropate laolaltă cu toate comorile lor./imănui nu'i trecuse prin minte să sape prin ele ca să vadă dacăera adevărat.

4&istau, de asemenea, ciudate sculpturi în cretă, pe carecio"anii le curăţau uneori de "ălării, când erau cu turma lapăscut pe dealuri şi nu aveau prea multă trea"ă de făcut. retase afla la numai câţiva inchi su" iar"ă. !rmele de copite puteaudura şi'un anotimp întreg, dar sculpturile acelea dăinuiseră mii

de ani. 4rau reprezentări de cai şi de uriaşi, dar lucrul cel maiciudat era că nu le puteai vedea cum tre"uie din orice loc te'ai fiaflat. Păreau făcute pentru privitorii din ceruri.

(i apoi mai erau şi locurile stranii, ca Mierăria ătrânului,alcătuită din patru lespezi mari, astfel aşezate încât să închipuieun "ordei pe #umătate îngropat în coasta unui dâm". /'aveadecât vreo câteva picioare adâncime. /u părea cu nimicdeose"it, dar dacă îţi strigai numele în el, treceau vreo câteva

secunde până ca ecoul să se întoarcă.=a, erau semne lăsate de oameni pretutindeni. reta fuseseim+or!an!'(

)iffan* lăsase mult în urmă ţarcurile unde se tundeau oile. )recu neo"servată. $ile tunse nu'i dădură nicio atenţie fetiţeicare se mişca fără să atingă pământul cu picioarele sale.

=ealurile mai mici rămaseră şi ele în urmă şi acum se afla cuadevărat pe dealuri. =oar când şi când, vreun "ehăit de oaie sau

vreun ţipăt de şoim'şoricar tul"ura liniştea dealurilor, alcătuitădin zumzetele al"inelor, foşnetele vântului şi sunetul unei tonede iar"ă crescând în fiecare minut.

6A



)iffan* era flancată de /ac 7ac Mulgeri care alergau umăr laumăr, în linie frântă, ţinându'şi privirile încruntate drept înainte.

)recură de vreo câteva movile fără să se oprească, şialergară peste dealuri şi peste văi fără oprire. (i atunci ao"servat )iffan* o tă"liţă indicatoare în faţă.

4ra o mică turmă de oi. 4rau doar câteva, proaspăt tunse,dar întotdeauna găseai acum un grup de oi în acest loc. $ilerătăcite apăreau aici, iar mieii, când se întâmpla să'şi piardămamele, îşi găseau singuri drumul încoace.

4ra un loc magic.%cum nu mai era mare lucru de văzut, numai roţile de fier

afundate în iar"ă şi so"a pântecoasă, cu hornul ei scurtJ

Dn )iua 4n care Buni Su1erind a muri!- oamenii au !'ia! şi auscos s!ra!urile de iarb' de +e l,ng' cas'- aşe),ndu&le cu gri9'ceva mai de+ar!e( +oi au s'+a! o groa+' 4n cre!'- ad,nc' deşase +icioare şi lung' de şase +icioare- scoţ,nd buc'ţi mari decre!' umed'(

Tune! şi .ulger i&au urm'ri! 4ndea+roa+e( 0&au sc,nci!- n&aul'!ra!( "'reau mai mul! curioşi dec,! su+'raţi(

Buni Su1erind 1usese 4n1'şura!' 4n!r&o +'!ur' de l,n'- cu unsmoc de l,n' ne!oars' +rins' cu un ac de ea( 5ra un semn

ciob'nesc s+ecial( Dl +useser' acolo ca s' s+un' oric'rui )eucare ar 1i +u!u! 1i im+lica! c' +ersoana 4ngro+a!' 1usese un

+'s!or şi +e!recuse o bun' +ar!e din viaţa sa +e dealuri- şi ba cu +r'sirea oilor- ba lu,ndu&se cu una- cu al!a- nu avusese +reamul! !im+ +en!ru religie- ne1iind nici biserici- nici al!are +rin

)on'( "rin urmare- n'de9dea !u!uror era c' )eii vor 4nţelege şi 4ivor +rivi cu 4ng'duinţ'( Buni Su1erind- !rebuie s' s+unem- nu1usese nicioda!' )'ri!' rug,ndu&se la nimeni şi la nimic 4n !oa!'

viaţa ei- şi !oa!' lumea era de +'rere c'- nici acum- ea nu şi&ar 1i +ierdu! vremea cu vreun )eu care s' nu +ricea+' c' nimic nuera mai +resus de +r'sirea oilor(

#re!a 1usese +us' la loc +es!e ea şi Buni Su1erind- care4n!o!deauna )isese c' dealurile erau 4n oasele ei- din acelmomen! avea oasele 4n dealuri(

+oi i&au da! 1oc colibei( s!a nu era un lucru obişnui!- dar!a!'l ei a s+us c' nu mai e=is!a niciun +'s!or- de nic'ieri +e

!oa!' 4n!inderea #re!eicare s&o mai 1oloseasc' acum(Tune! şi .ulger n&au veni! c,nd i&a chema! el- dar lui nici nui&a !recu! +rin min!e s' se 4n1urie- aşa c' i&a l'sa! aşe)aţi- chiar

6:



mulţumiţi- +e l,ng' !'ciunii a+rinşi ai colibei( doua )i- c,nd cenuşa se r'cise şi 1usese 4m+r'ş!ia!' +e

cre!a umed'- !oa!' lumea a urca! sus +e deal şi- cu mare gri9'-bra)dele de iarb' au 1os! +use la loc- as!1el 4nc,! nu mair'm'seser' la vedere dec,! roţile de 1ier +e osiile lor şi soba

+,n!ecoas'(Dn momen!ul acela E aşa s+uneau !oţi E cei doi c,iniciob'neş!i şi&au ridica! ca+e!ele- şi&au ciuli! urechile- au lua!&o

+rin iarb' şi duşi au 1os!(

$muleţii care o purtau au încetinit, treptat, iar )iffan* a datdin mâini ca din aripi când au lăsat'o #os, în iar"ă. $ile s'au

împleticit ceva mai încolo, fără gra"ă, apoi s'au oprit şi s'au întors ca să se uite la ea.

K =e ce ne'am opritQ =e ce ne'am oprit aici: )re"uie s'oprindem din urmăL

K )reX să'l aşteptăm pă apturtit, domniţă, zise MurăPeoricine.

K =e ceQ ine e apturtitQK 4l poaX ză ai"ă cunoştinţă încotro z'a dus >egina cu

"ăieţelul, zise Mură Peoricine, împăciuitor. /u putem da "uzna înăuntru, ştii.

!n Mulger solid, "ăr"os, ridică o mână.K $ precizare, $m 7are. /oi +u!em da "uzna. Dn!o!deauna

dăm "uzna.K %şa'i, 7are Han, o precizare "ine'venită. =aX ar tre"ui să

ştim unde ne pregătim să dăm "uzna. /u putem da "uzna chiaroriunde( =ă prost dacă suntem nevoiţi să ieşim în goană,mintenaş.

)iffan* o"servă că toţi Mulgerii se uitau ţintă în sus, fără să'i

acorde ei nici cea mai mică atenţie.8upărată şi nedumerită, se aşeză pe una dintre roţile ruginiteşi se uită spre cer. 4ra mai "ine decât să privească în #ur.7ormântul lui uni 8uferind era pe undeva pe acolo, deşi nu l'aimai fi putut găsi acum, nu foarte e&act. 3ar"a ştersese urmele.

4rau câţiva nori deasupra ei şi nimic altceva, în afară depunctele şoimilor'şoricari care se învârteau în cerc, undevadeparte.

=intotdeauna fuseseră şoimi deasupra retei. Păstoriiprinseseră o"iceiul să'i numească puii de găină ai lui uni8uferind, iar unii dintre ei numeau norii ca aceia care se aflau în

6@



ziua aceea pe cer „mieluşeii lui uni 8uferind”. 3ar )iffan* ş!ia căpână şi tatăl ei numea tunetul „în#urătura lui uni 8uferind”.

(i se spunea că unii păstori, dacă lupii le făceau necazuri,iarna, sau dacă vreo oaie frumoasă se pierdea, mergeau pe deal,

în locul unde fusese vechea coli"ă, şi lăsau o uncie de tutun -oll*

8ailor, pentru orice eventualitateJ )iffan* şovăi. %poi închise ochii. Ereau să fie adevărat, şoptiea pentru sine. Ereau să ştiu că şi ceilalţi oameni cred că ea n'amurit de'adevăratelea.

8e uită su" roţile late, ruginite, şi se înfioră. %colo era unpacheţel în culori strălucitoare.

Nl ridică. Părea chiar proaspăt, aşa că pro"a"il fusese pus denumai câteva zile. Pe partea din faţă era -oll* 8ailor, cu marelelui rân#et şi marea lui pălărie de ploaie gal"enă, cu marea lui"ar"ă, şi cu mari valuri al"astre spărgându'se în spatele lui.

)iffan* învăţase despre mare de la am"ala#ele de -oll* 8ailor.%uzise că era mare şi că mugea. 4ra un turn pe mare, căruia i sespunea far şi care răspândea o lumină puternică, noaptea,pentru ca vasele să nu se iz"ească de stânci. Nn picturi, raza delumină a farului era strălucitor de al"ă. (tia asta atât de "ine,

încât chiar o visa noaptea şi se trezea cu mugetul mării în urechi.%uzise că unul dintre unchii ei spunea că, dacă întorceai

eticheta tutunului cu susu'n #os şi te uitai la ea, atunci o partedin tichie, urechea marinarului şi puţin din gulerul lui alcătuiauimaginea unei femei fără nicio haină pe ea, dar )iffan* nu fuseseniciodată în stare s'o descopere şi oricum nu înţelegea ce rost arfi avut.

=esprinse cu gri#ă eticheta de pe pachet şi o adulmecă.7irosea a uni. 8imţi că i se umplu ochii de lacrimi. /u plânseseniciodată pentru uni 8uferind, niciodată. Plânsese pentru mieii

morţi şi degete tăiate, şi pentru că nu se făcea cum voia ea, darniciodată pentru uni. /u i se păruse corect.(i n'am să plâng acum, se gândi ea, punând cu gri#ă eticheta

în "uzunarul şorţului. /u pentru că uni e moartăJ5ra mirosul( Buni Su1erind mirosea a oi- a !ereben!in' şi a

!u!un Jolly Sailor( #ele !rei mirosuri se ames!ecau şi deveneauunul singur care era- +en!ru Ti11any- mirosul #re!ei( 2 urm'rea

+e Buni Su1erind ca un nor- şi 4nsemna c'ldur'- şi !'cere- şi

s+aţiul din 9ur 4n care se 4nv,r!ea 4n!reaga lume>$ um"ră trecu pe deasupra. !n şoim se lăsa din înaltulcerului asupra /ac 7ac Mulgerilor.

66



8ări în picioare şi îşi agită "raţele.K MugiţiL %scundeţi'văL $ să vă omoareL4i se întoarseră şi se uitară o clipă la ea de parcă ar fi crezut

că înne"unise.K /u'ţX fă gri#i, domniţă, zise Mură Peoricine.

Ba capătul pica#ului său, pasărea viră şi o luă iar în sus,lăsând să cadă un punct. Nn cădere, păru că punctului îi crescdouă aripi şi începu să se rotească în #urul a&ei sale, ca o "racteede sicomor, încetinindu'şi cumva căderea.

4ra un omuleţ al"astru, încă rotindu'se ameţitor când ateriză în iar"ă, la vreo câteva picioare distanţă. 8e ridică în picioare, în#urând în gura mare, şi căzu iar. Nn#urăturile continuară.

K Maină aterizare, apturtit, zise Mură Peoricine. >otirea cusiguranţă ţi'a încetinit căderea. /u te'ai înfipt în pământ ca unsfredel, d'astă dată.

apturtit se ridică din nou, dar mai încet, şi iz"uti să rămână în picioare. %vea o pereche de ochelari de protecţie.

K /u m'am gândit că o s'o pot face mai faină ca de o"icei,zise el, încercând să'şi dezlege o pereche de scândurele su"ţiride pe "raţe. 7ă simt ca o mică zână, cu aripile pă mine.

K um de mai trăieşti după aşa cevaQ între"ă )iffan*.7icul pilot încercă s'o măsoare cu privirea din cap până'n

picioare, dar nu reuşi decât să se uite la ea de la picioare în susşi'apoi tot mai sus.

K ine'i matahala asta care ştie atât dă multe despreaviaţieQ zise el.

Mură Peoricine tuşi.K 4a îi cotoroanţa, apturtit. Progenitură de'a luX uni

8uferind.4&presia lui apturtit se schim"ă într'una de groază.

K /'am vrut să vor"esc fără să'mi vină rândul, domniţă, ziseel, dând înapoi. ineînţeles, o cotoroanţă are cunoştinţă despretoate. =ar ce fac eu nu'i aşa dă rău cum pare, domniţă. 4umereu mă asigur că aterizez în capul meu..

K =a, noi suntem foarte elastici în materie dă cap, zise MurăPeoricine.

K %i văzut cumva o femeie cu un "ăieţelQ între"ă )iffan*./u'i plăcuse prea mult „progenitură”.

apturtit îi aruncă lui Mură Peoricine o privire panicată, iarMură dădu din cap, apro"ator.K =a, am văzut, zise apturtit. P'un cal negru. ălărea

6D



dinspre platou spre munţi, ducându'se cu dracuXnJK /u folosim cuvinte urâte în faţa unei cotoroanţeL tună

Mură Peoricine.K Nmi cer iertare, domniţă. ălărea de'i tă"ăcea luX nai"a

pielea, zise apturtit, arătând mai sfios ca oaia. =aX ştia că eu o

iscodeam, aşa că a ridicat o ceaţă. % dispărut dă partea ailaltă,daX nu ştiu încotro.K 4 un loc periculos de partea cealaltă, zise încet Mură

Peoricine. Bucruri rele, pe'acolo. Mrig. /u'i un loc în care să duciun ţânc.

4ra caniculă, dar )iffan* simţi un fior rece. $ricât de rău ar fi,gândi ea, va tre"ui să mă duc acolo. $ ştiu. /'am ce face.

K Partea cealal!': făcu ea, între"ător.K =a. Bumea magică, zise Mură Peoricine. %colo suntJ

lucruri rele.K 7onştriQ între"ă )iffan*.K Bucruri pă atât dă rele cât poţi să'ţi închipui, zise Mură

Peoricine. 5=ac! atât dă rele cât poţi să'ţi închipui. )iffan* înghiţi cu greu şi închise ochii.K 7ai rele decât -enn*Q 7ai rele decât călăreţul fără capQ

zise ea.K $h, da. <ştia's pisicuţe în comparaţie cu hidoşeniile de'

acolo. 4 un ţinut "lestemat, cum s'ar spune, domniţă. 4stetărâmul unde visele devin realitate. 4ste lumea >eginei.

K Păi, asta nu sună preaJ, începu )iffan*. %poi îşi aminti deunele dintre visele ei, cele din care eşti foarte fericit că tetrezeştiJ /u vor"im despre vise plăcute, nuQ zise ea.

Mură Peoricine clătină din cap.K /u, domniţă. =espre ălelalte.(i eu, cu tigaia mea şi cu Bolile 2vinelor- se gândi )iffan*. (i

avu o imagine mintală a lui RentSorth printre monştri ori"ili.are pro"a"il n'aveau niciun fel de dulciuri.$ftă.K ine, zise, cum a#ung acoloQK /'ai ştiinţă dă caleQ se miră Mură Peoricine./u era tocmai cum se aşteptase. 4a se aşteptase la ceva mai

apropiat de „%h, nu poţi tu să faci asta, o fetiţă aşa de mică, o,vai de noi, nuL” (i nu atât că aşteptase asta, ci o sperase, de

fapt. =ar, în schim", ei reacţionară de parcă ar fi fost o ideea"solut #ustificatăJK /uL zise ea. /u am niciun fel de ştiinţăL /'am mai făcut

6C



aşa până acumL Eă rog să mă a#utaţiLK %sta'i adevărat, Mură, zise un Mulger. 4 nouă printre

cotoroanţe. =u'o la matcă.K /ici măcar uni 8uferind n'a venit vreodată s'o vadă pe

matcă în peştera eiL se răsti Mură Peoricine. /u e oJ

K )ăcereL şuieră )iffan*. Eoi auziţi astaQMulgerii se uitară în #ur.K e să auzimQ între"ă apturtit.K 4ste o susurareLPărea că iar"a tremura. erul arăta de parcă )iffan* era în

interiorul unui diamant. (i se simţea iarăşi mirosul de zăpadă.apturtit îşi scoase pipa din "uzunarul vestei şi suflă în ea.

)iffan* nu putea auzi nimic, doar un ţipăt de undeva de foarte desus.

K Nţi spun eu ce se întâmplăL strigă picţelul şi începu săalerge prin iar"ă. Nn timp ce alerga, îşi ridică "raţele deasupracapului.

8e mişca repede, dar şoimul co"orî din cer şi viră pe urmelelui, z"urând la firul ier"ii, încă şi mai repede, ridicându'l fărăpro"leme în aer. Nn timp ce "ătea din aripi să se înalţe iarăşi,

)iffan* îl văzu pe apturtit căţărându'se printre penele păsării.eilalţi Mulgeri se strânseră în cerc în #urul lui )iffan* şi, de

data asta, îşi scoaseră să"iile.K are'i planul, MurăQ între"ă unul dintre ei.K $9, "ăieţi, iată ce vom face. =e îndată ce vedem ceva, îl

atacăm. 8'a'nţelesQBa acestea, i se răspunse cu urale.K %h, îi un plan "un, zise Rullie Mlaimuc.0ăpada începuse să se formeze pe pământ. /u cădea, ciJ

suferea procesul invers al dezgheţului, ridicându'se rapid şi

înghiţindu'i pe /ac 7ac Mulgeri până la "râu, apoi până la gât.âţiva dintre cei mai scunzi începură să dispară, iar de su"zăpadă se auzeau în#urături înfundate.

%poi apărură câinii, înaintând poticnit către )iffan*, cuintenţii rele. 4rau mari, negri şi "ine făcuţi, cu sprânceneportocalii, iar mârâitul lor se auzea până la )iffan*.

4a îşi afundă mâinile în "uzunare şi scoase "roscoiul. 4l clipides în lumina or"itoare.

K e'iQ )iffan* îl răsuci cu faţa spre animale.K e sunt asteaQ între"ă ea.

DF



K $h, dr'oac'ceL âinii 7orţiiL 4 de răuL $chi de foc şi colţiascuţiţi ca "riciulL

K e'ar tre"ui să fac în privinţa lorQK 7mmJ să nu fii aiciQK 7ulţumescL 7i'ai fost de mare a#utorL

)iffan* îl vârî la loc în "uzunar şi îşi scoase tigaia din sac./u avea să fie de a#uns, ştia şi ea asta. âinii negri eraumari, iar ochii lor chiar erau de flăcări, şi când îşi căscară "oturilesă'şi arate colţii, le putu vedea sclipirea de oţel. /iciodată nu'ifusese frică de câini, dar câinii ăştia nu semănau cu nimic dinceea ce văzuse, decât în coşmaruri.

4rau trei, dar o încercuiră, astfel încât oriunde s'ar fi întorsvedea mereu doi deodată. (tia că primul care va ataca va fi celdin spatele ei.

K 8pune'mi mai multe despre eiL zise ea, întorcându'se înpartea cealaltă a cercului, ca să'i poată ţine su" o"servaţie petoţi trei.

K 8e zice că "ântuie prin cimitireL răspunse o voce din şorţulei.

K =e ce e zăpadă pe pământQK <sta a devenit tărâmul >eginei. 4 întotdeauna iarnă acoloL

ând îşi revarsă puterile, a#unge şi pe tărâmul nostruL

=ar )iffan* putea zări verdele ier"ii la câţiva paşi distanţă,dincolo de cercul de zăpadă. 2ândeşte, gândeşteJ

)ărâmul >eginei. !n loc magic unde erau cu adevăratmonştri. $rice ai putea visa în coşmaruri. âini cu ochi de flăcărişi colţi ca lamele de "rici, da. /u i'ai fi întâlnit în lumea reală, n'ar fi fost cu putinţăJ

%cum salivau pofticioşi, cu lim"ile roşii atârnând din "ot,"ucurându'se de frica ei. $ parte din )iffan* gândiW 4 de mirare

că dinţii lor nu ruginescJJşi se repeziră la picioarele ei. 4a se avântă printre doidintre ei şi alergă spre peticul verde îndepărtat.

8e auzi un mârâit de triumf în urma ei şi auzi scârţâitulzăpezii su" la"ele lor.

Peticul verde nu părea să se apropie.%uzi ţipetele omuleţilor şi un mârâit care se prefăcu într'un

scâncet, dar era o creatură chiar în spatele ei, când sări peste

ultima "arieră de zăpadă şi se rostogoli în iar"a caldă.âinele 7orţii făcu un salt după ea. 4a se retrase "rusc, cândclămpăni din "ot, dar el era de#a la ananghie.

D1



/u mai avea ochi de foc, nici colţi ameninţători. /u şi aici, nuşi în lumea reală, pe iar"a o"işnuită. %ici era or" şi din gură îicurgea de#a sânge. /'ar fi tre"uit să sară, când avea gura plinăde lame de "riciJ

Bui )iffan* aproape că i se făcu milă de el, când chelălăi

îndurerat, dar zăpada începuse să înainteze spre ea, aşa că'l lovipe câine cu tigaia. 8e pră"uşi, greoi, şi rămase nemişcat.=incolo, în zăpadă, se ducea încă o luptă. /eaua se înălţa ca

o ceaţă, dar, în mi#loc, putea zări două siluete negre, învârtindu'se în loc şi muşcând.

ătu o dată tare în tigaia ei şi strigă, iar unul dintre câiniţâşni din vârte#ul de zăpadă şi ateriză drept în faţa ei, cu câte unMulger atârnând de fiecare ureche.

0ăpada curgea spre )iffan*. 4a se dădu înapoi, cu ochii lacâinele care avansa, dezvelindu'şi colţii. Begănă tigaia în mâinica pe o "âtă de "ase"all.

K ;ai, şopti ea. 8ariL$chii flăcărară spre ea, apoi câinele se uită în #os, la zăpadă.(i dispăru. 0ăpada se scurse în pământ. Bumina se schim"ă.

)iffan* şi scoţiduşii erau singuri pe dealuri. $muleţii seridicau de #os, strângându'se în #urul ei.

K 4şti "ine, domniţăQ între"ă Mură Peoricine.

K =aL zise )iffan*. 4 uşorL =acă'i scoţi afară din zăpadă,sunt doar nişte câini o"işnuiţiL

K %r fi mai "ine să plecăm. %m pierdut câţiva "ăieţi.Nnsufleţirea ei pieri.K Erei să spui că au muritQ şopti )iffan*.8oarele strălucea din nou or"itor, ciocârliile se întorseserăJ

iar oamenii erau morţi.K %h, nu, zise Mură. /oi suntem ăi morţi. /'ai ştiut astaQ

D+



Capio!u!

P.soriţa

K Eoi sunteţi morţi: ) ise )iffan*.Privi în #ur. $muleţii se ridicau în picioare şi "om"ăneau, dar

niciunul nu striga „Eai, vai, vaiL”. 3ar ce spunea Mură Peoricine n'

avea niciun sens.K 4i "ine, dacă tu crezi că sunteţi morţi, atunci ei cum suntQcontinuă ea, arătând spre două trupuri mici neînsufleţite.

K $h, ei s'au întors pă tărâmul vieţii, zise Mură Peoricine cuveselie. /u e la fel de "ine ca pe ăsta de aici, dar or s'o ducă"ine şi'or să se întoarcă nu peste multă vreme. /'are rost să nemâhnim.

8uferinzii nu erau foarte evlavioşi, dar )iffan* credea că ştiecum s'ar cuveni să se petreacă lucrurile, şi pornea de la ideea cădacă erai în viaţă, nu erai încă mort.

K =ar voi sunteţi viiL zise ea.K %h, nu, domniţă, zise Mură, a#utând un alt omuleţ să se

ridice în picioare. /oi am 1os! vii. ('am fost "ăieţi "uni, dincolo,pă tărâmul vieţii, aşa că, atunci când am mierlit'o, ne'am născutpă tărâmul ăsta.

K Erei să spuiJ crezi căJ ieşiţi prin moarte din altă parte şipe urmă veniţi aiciQ între"ă )iffan*. Erei să spui că ăsta e caJ

raiulQK %sta'iL =oar ca avertismentL zise Mură Peoricine. 8oare

minunat, vânătoare "ogată, floricele frumoase şi puişori dăpăsărele cirâpind.

K =a, şi'apoi mai sunt şi "ătăile, zise un alt Mulger.Ba care toţi sărirăWK (i hoţiileLK (i "eţiile, şi "ătăileL

K (i che"apurileLK =ar e&istă lucruri rele pe'aiciL zise )iffan*. 4&istă monştriL

D



K %şa'i, zise Mură, radiind de fericire. 7ăreţ, nu'i aşaQ P'acieIzistă dă toate, chiar şi creaturi cu care să te "aţiL

K =ar noi trăim aiciL zise )iffan*.K 4i, păi, poate că şi voi, toţi oamenii, aţi fost "uni în Bumea

dă =inainte, zise Mură Peoricine cu mărinimie. 7ă duc să'i strâng

pă "ăieţi, domniţă.ând se îndepărtă, )iffan* "ăgă mâna în "uzunar şi scoase"roscoiul.

K $h. %m supravieţuit, zise el. !imitor. 4&istă teritorii "inedefinite pentru a acţiona împotriva stăpânului acestor câini,apropo.

K eQ zise )iffan*, încruntându'se. =espre ce vor"eştiQK 4uJ euJ nu ştiu, zise "roscoiul. 7i'a venit aşa, deodată,

gândul ăsta în minte. 8ă fi ştiut oare ceva despre câini pevremea când am fost omQ

K %scultă, Mulgerii se cred în raiL red că au murit şi au venitaiciL

K (iQ zise "roscoiul.K 4i "ine, nu poate fi adevăratL 8e presupune că eşti în viaţă

aici, şi apoi că mori şi a#ungi într'un rai în altă parteLK Păi, asta'i doar a spune acelaşi lucru într'alt mod, nu'i

aşaQ $ricum, o mulţime de tri"uri răz"oinice cred că, după

moarte, se duc pe un tărâm de rai, undeva, zise "roscoiul. (tii tu,unde pot "ea, se pot "ate şi pot chefui pe veciQ %şa că, pro"a"ilăsta e al lor.

K =ar ăsta e un loc adevăratLK (i ceQ %sta'i ce cred ei. =e altfel, toţi sunt mici. Poate că

universul e un pic cam aglomerat şi a tre"uit să'şi pună raiulunde'au mai găsit un pic de loc. 4u sunt un "roscoi, aşa către"uie să ţii cont că sunt silit să ghicesc multe lucruri dintre cele

de aici. Poate că se înşală ei. Poate că te înşeli tu. Poate că mă înşel eu(!n picior mic o făcu atentă pe )iffan*, cu un şut în gheată.K 4 mai "ine să pornim la drum, domniţă, zise Mură

Peoricine. %vea un Mulger mort pe umeri. 7ai erau vreo câţivacare cărau, de asemenea, morţi.

K <ăăJ o să'i îngropaţiQ între"ă )iffan*.K =a, n'or să mai ai"ă nevoie dă corpurile astea vechi de'

acuma, şi nu'i frumos să le lăsăm să zacă p'aci, zise MurăPeoricine. =e altfel, dacă matahalele or să găsească nişte craniişi oase mici dă scoţiduş p'aci prin prea#mă, or să înceapă să'şi

DA



pună între"ări şi nu vrem să avem pă niciunul adulmecând p'aci.Nn afară dă prezenţa ta, domniţă, adăugă el.

K 4i, nu, asta'i foarte, ăăăJ o gândire foarte practică, zise )iffan*, renunţând.

Mulgerul arătă spre un tumul îndepărtat, acoperit de un desiş

de porum"ari. 7ulţi tumuli aveau astfel de desişuri pe ei. opaciiprofitau de solul mai adânc. 8e zicea că aduce nenoroc dacă îitai.

K /u mai e mult dă mers, zise el.K Eoi locuiţi în tumuliQ între"ă )iffan*. redeam că sunt, ştii,

mormintele unor străvechi căpetenii.K 4ah, da, e un soi dă regişor din vechime mort, în camera

d'alături, daX nu ne face necazuri, zise Mură. /u'ţi fie teamă, nu'sschelete sau chestii d'ăstea în "ucata nuastră. 4 chiar spaţioasă,am mai aran#at'o noi niţel.

)iffan* îşi ridică privirile spre cerul al"astru, nemărginit, dedeasupra dealurilor verzi, nemărginite. )otul era învăluit într'oasemenea pace, o lume atât de departe de călăreţi fără capeteşi câini săl"atici uriaşi.

(i dacă nu l'aş fi dus pe RentSorth până la râuQ 8e între"ăea. e'aş fi făcut eu acumQ %ş fi continuat să fac "rânză,presupunJ

/'aş fi aflat niciodată despre toate astea. /'aş fi ştiutniciodată că trăiam în rai, chiar dacă este doar raiul unui clan deomuleţi al"aştri. /'aş fi aflat despre cei care z"oară pe şoimi.

/'aş fi omorât niciodată monştri.K =e unde vinQ zise ea. um se numeşte locul de unde vin

monştriiQK =eh, proXa"il tu cunoşti foarte "ine locul, zise Mură

Peoricine.

%propiindu'se de tumul, )iffan* avu impresia că simte mirosde fum în aer.K $areQ zise ea.K =aa. =aX nu'i un nume pe care să'l rozdesc io în aer li"er.

Ni un nume de şoptit într'un loc sigur. 3o n'o să'l z"un su" ăst cer.

4ra prea mare ca să fie o gaură de iepure şi "ursucii nutrăiau aici, sus, dar intrarea în tumul era pe după rădăcinile de

porum"ari şi nimeni nu s'ar fi gândit că ar fi altceva decâtvizuina vreunui animal oarecare. )iffan* era su"ţirică, dar chiar şi'aşa a tre"uit să'şi scoată

D:



şorţul şi să se târască pe "urtă pe su" mărăcini ca să a#ungă laea. (i tot a fost nevoie s'o împingă mai mulţi Mulgeri ca să treacăprin ea.

el puţin nu mirosea urât şi, odată ce treceai de intrare, sedeschidea mult în sus. Nntr'adevăr, intrarea era doar ca să înşele

ochiul. =incolo de ea, spaţiul era de mărimea unei camere destulde încăpătoare, deschisă la mi#locul tumulului, dar cu galerii de'un stat de omuleţ al"astru, în toţi pereţii din #ur şi de #os pânăsus. )oate erau înţesate cu picţei de toate vârstele, spălând rufe,ciorovăindu'se, cârpind şi, ici şi colo, "ătându'se, şi făcând totulcât mai gălăgios cu putinţă. !nii aveau părul şi "ar"a înspicatecu fire al"e. %lţii, mult mai tineri, de numai câţiva inchi înălţime,alergau primpre#ur goi'goluţi, şi ţipau unul la altul cât îi ţineau"o#ocii lor mititei. =upă vreo doi ani în care a#utase la creşterealui RentSorth, )iffan* ştia ce însemna asta.

)otuşi, nu se vedea nicio fată. /icio scoţiduşă li"eră.a nuJ, era una.7ulţimea gălăgioasă şi neastâmpărată se dădu în lături, ca s'

o lase să treacă. Ni a#ungea lui )iffan* până la gleznă. 4ra maidrăguţă decât "ăr"aţii Mulgeri, cu toate că lumea era plină delucruri şi mai drăguţe d'atât, zicea Rullie Mlaimuc. =ar, ca şi ei,avea părul roşu şi o e&presie hotărâtă.

Măcu o plecăciune, apoi ziseWK )u eşti cotoroanţa matahală, domniţăQ

)iffan* se uită în #ur. 4ra singura persoană din grotă cu maimult de şapte inchi înălţime.

K %ăă, da, zise ea. %ăăJ mai mult sau mai puţin. =a.K 4u sunt Miona. 7atca zice să'ţi spun că "ăiatul n'a păţit

deocamdată nimic.K B'a găsitQ între"ă )iffan* repede. !nde eQ

K /uu, nuu, dar matca ştie calea spre >egină. /u vrea să temai perpeleşti pe chestia asta.K =ar l'a furatLK =a. 4 com'pli'cat. $dihneşte'te puţin. 7atca o să te

primească imediat. 4a eJ nu foarte puternică, acum.Miona se răsuci pe călcâie, înfoindu'şi fusta, stră"ătu

podeaua de cretă înapoi de unde venise, cu paşi rari, de parcă arfi fost ea însăşi o regină, şi dispăru în spatele unei pietre mari,

rotunde, aşezată lângă peretele din capătul celălalt. )iffan*, fără să se uite'n #os, scoase cu gri#ă "roscoiul din"uzunar şi îl aduse foarte aproape de "uze.

D@



K 7ă perpelesc cumvaQ şopti ea.K /u, nu chiar, zise "roscoiul.K )u mi'ai fi spus, dacă aş fi făcut'o, nu'i aşaQ zise )iffan*

stăruitor. %r fi groaznic ca toată lumea să o"serve că măperpelesc, şi numai eu să nu ştiu.

K /'ai nici cea mai mică idee ce înseamnă asta, nu'i aşaJQzise "roscoiul.K /u foarte e&act, nu.K 4a nu vrea ca tu să te necă#eşti, asta'i tot.K =a, m'am gândit eu că tre"uia să'nsemne ceva de genul

ăsta, minţi )iffan*. Poţi să stai pe umărul meuQ red că s'arputea să am nevoie de puţin a#utor pe aici.

(irurile de /ac 7ac Mulgeri o priveau curioşi, dar în clipaaceea se părea că ea n'avea altceva de făcut decât să segră"ească şi să aştepte. 8e aşeză pe #os, cu gri#ă, "ătânddara"ana cu degetele pe genunchi.

K e zici de locul ăsta, eiQ între"ă o voce de dedesu"t. 4grozav, nuQ

Privi în #os. Mură Peoricine Mulger şi câţiva dintre omuleţiial"aştri pe care'i cunoscuse de#a stăteau la pândă, uitându'senervoşi la ea.

K 4 foarteJ primitor, zise )iffan*, pentru ca era mai "ine

decât să spună „e negru de funingine eL” sau „e încântător degălăgiosL”. %dăugăW Eoi toţi gătiţi la focul ăla micQ

7arele spaţiu avea în centru un mic foc, su" o gaură înacoperiş care lăsa fumul să se piardă în tufele de deasupra şi, înschim", dădea un plus de lumină înăuntru.

K =a, domniţă, răspunse Mură Peoricine.K =oar chestiile mărunte, iepuraşii şi altele, adăugă Rullie

Mlaimuc. hestiile mari le frigem în cretă, pJ mmph mmphJ

K Pardon, cum ai zisQ între"ă )iffan*.K eQ zise Mură Peoricine cu nevinovăţie şi cu mâna lipităferm peste gura lui Rullie, care se z"ătea să se eli"ereze.

K e zicea Rullie despre frigerea „chestiilor mari”Q între"ă )iffan*. Eoi frigeţi „chestiile mari” în puţurile de cretăQ 4 vor"adespre soiul de chestii mari care fac „"ehehe”Q Pentru că esingurul soi de chestii mari pe care îl puteţi găsi pe dealurileastea.

Nngenunche pe podeaua plină de funingine şi îşi apropie faţala mai puţin de un inch de faţa lui Mură Peoricine, care rân#ea înne"unit şi năduşea.

D6



K %sta eQK %hhJ ahJ ZpoiJ ca să zicem aşaJK %sta eQK /u's pXa tale, domniţăL chiţăi Mură Peoricine. /oi niciodatX

n'am loat o "ucată d'a 8uferinzilor farX să ne dea voie uniL

K uni 8uferind vă lăsa să'i luaţi oileQK =a, aşa făcea, aşa, aşa, aşa făceaL a r'răsplatăLK >ăsplatăQ Pentru ceQK /icio oaie de'a 8uferinzilor n'a fost vrXodat prinsă dă lupiL

turui Mură Peoricine. /icio vulpe n'a luat vrXun miel de'al8uferinzilor, esteQ /ici vrXun miel n'a avut vrodatX ochii scoşi decroncani, nu cu apturtit pă cerL

)iffan* privi într'o parte, spre "roscoi.K or"i, zise "roscoiul. !neori mai scot ochii unorJK =a, da, ştiu ce fac, zise )iffan*. 8e mai potoli niţel. $h,

înţeleg. Eoi ţineaţi departe cor"ii, lupii şi vulpile, pentru uni,daQ

K =a, domniţăL /u doar că le „ţineam departe”, ci mai multLzise Mură Peoricine triumfător. Ni fain să mănânci cât'un lupL

K Ni drept, se a"urcă pânXla trataţie, dar nu's la fel dă "unica oile, totJ mmph mmphJ, iz"uti să zică Rullie, înainte ca omână să'i închidă gura iarăşi.

K =ă la o cotoroanţă noi lom numaX ce ni se dă, zise MurăPeoricine, ţinându'şi tovarăşul care se z"ătea cu mână de fier.=e când ea s'a dus, totuşi, ei "ineJ am loat niscava oi "ătrâne,dXăle de'ar fi crăpat orXcum, dar nicioXată una cu semnul luX8uferind, pXonoarea mea.

K Pe onoarea ta de "eţivan "ătăuş şi hoţQ între"ă )iffan*.Mură Peoricine se lumină.K =aL zise el. ('am căpătat un puhoi dă mare faimă că noi

păzim pXacoloL <sta'i adevărul, domniţă. ?inem un ochi pă oiledă pă dealuri în memoria luX uni 8uferind şi, la schim", lom câteceva care cu greu merită ceva.

K (i tutunuX "aşca, "ineXnţelesJ mmph mmphJ, şi aici, dinnou, Rullie Mlaimuc se z"ătu să respire.

)iffan* trase adânc aer în piept, ceea ce nu era o mişcareprea înţeleaptă într'o colonie de Mulgeri. >ân#etul crispat al luiMură Peoricine îl făcea să arate ca un dovleac viu faţă în faţă cu o

lingură mare.K 6oi luaţi !u!unul: şuieră )iffan*. Tu!unul +e care ciobanii 4llas' acolo +en!ru> bunica mea:

DD



* 4i, să lăsăm asta, scânci Mură Peoricine. =ar noi toXdeaunaaşteptăm vo câteva zile, în caz că vine să'l ridice ea însăşi. /'amputea şti niciodatX cu o cotoroanţă, la urma urmei. (i chiar avemgri#ă dă oi, domniţă. (i ea nu ne'ar ocări, domniţăL 7ai multenopţi o împărţit o pipă cu matca, afarX din casa ei pă roţiL /'ar fi

ea aia care să lase tutunul "un să'l ude ploaia dă totL >ogu'te,domniţăL )iffan* se simţea foarte furioasă şi, ceea ce era mai rău, era

furioasă pe ea însăşi.K ând găsim miei rătăciţi şi altele asemenea, îi mânăm

încoace, pentru cânX or să vină păstorii să'i caute, adăugăneliniştit Mură Peoricine.

e'am crezut eu că se întâmplăQ se gândi )iffan*. $are amcrezut că ea ar fi venit înapoi pentru un pachet de -oll* 8ailorQ$are am crezut că ea încă mai hălăduia, cumva, pe dealuri,păzind oileQ $are am crezut că eaJ era încă aici, ocrotind mieiipierduţiQ

=aL Ereau să fie adevărat. /u vreau să mă gândesc că eaJs'a dus pur şi simplu. ineva ca uni 8uferind nu poate săJ sănu mai fie aici. (i o vreau înapoi atât de mult, pentru că ea n'aştiut cum să'mi vor"ească, iar eu eram prea speriată ca săvor"esc cu ea, aşa că noi două niciodată n'am vor"it şi ne'am

făcut din tăcere singurul lucru pe care l'am împărţit./'am cunoscut nimic din ea. /umai câteva cărţi, şi câteva

poveşti pe care a încercat să mi le spună, şi lucruri pe care nu le înţelegeam, şi îmi amintesc nişte mâini mari şi roşii şi mirosulacela. /iciodată n'am ştiut cine era cu adevărat. Ereau să spun,tre"uie să fi avut cândva şi ea nouă ani. % fost 8arah Posac. 8'amăritat şi a născut copii, doi dintre ei în coli"a de păstor pe roţi.

)re"uie să fi făcut tot soiul de lucruri despre care eu n'am ha"ar.

(i în mintea lui )iffan*, cum se întâmpla întotdeauna, maidevreme sau mai târziu, apăru imaginea păstoriţei de porţelanal"'al"astru, învârtindu'se în ceaţa roşie a ruşiniiJ

Ta!'l lui Ti11any o dusese la b,lci- 4n !,rguşorul Scheunaţi-4n!r&o )i- nu cu mul! 4nain!e de cea de&a şa+!ea aniversare a sa-c,nd 1erma avea niş!e berbecuţi de v,n)are( s!a 4nsemnase oc'l'!orie de )ece mile- cea mai lung' din !oa!' e=is!enţa ei(

3eşiser' dincolo de #re!a( To!ul era al!1el( 5rau cu mul! mai mul!ec,m+uri 4m+re9mui!e cu garduri- şi mul!e vaci- şi case careaveau aco+erişuri de ţigl'- 4n loc de +aie( 5a soco!ise c' aceas!a

DC



1usese o c'l'!orie 4n s!r'in'!a!e(Buni Su1erind nu 1usese nicioda!' acolo- 4i s+usese !a!'l ei-

+e drum( 5i nu&i +l'cea s' +lece din #re!a( S+unea c' oameţeş!e(

1os! o )i mare( Lui Ti11any i se 1'cuse greaţ' de a!,!a va!'

+e b'ţ- o b'!r,nic' 4i ghicise norocul- s+un,ndu&i c' mulţi- mulţib'rbaţi or s' vrea s' se m'ri!e cu ea- şi c,ş!igase +'s!oriţa- careera 1'cu!' din +orţelan +ic!a! cu alb şi albas!ru(

5a era +remiul cel mare la !araba de aruncare cu cercul- dar!a!'l lui Ti11any s+usese c' nu era dec,! o escrocherie- +en!ru c'cercul era a!,! de gros- c' nicio aruncare la un milion nu l&ar 1i

+u!u! v,r4 e=ac! +rin obiec!(5a a arunca! cercul- cum a vru! ea- şi a 1os! una la un milion(

"ro+rie!arul !arabei n&a 1os! 1oar!e 1erici! c' a a!eri)a! +es!e +'s!oriţ' şi nu +es!e vreunul din!re 1leacurile 4n)or)ona!e dinres!ul !arabei( 3&a da!&o- !o!uşi- c,nd !a!'l ei i&a vorbi! as+ru- iarea a ţinu!&o s!r,ns 4n braţe !o! drumul +,n' acas'- 4n c'ruţ'- 4nvreme ce s!elele r's'reau +e cer(

doua )i dimineaţa- i&a +re)en!a!&o cu m,ndrie lui BuniSu1erind( B'!r,na a lua! bibeloul cu mare gri9' 4n m,inile ei

)b,rci!e şi s&a ui!a! lung la el- o vreme(Ti11any era sigur' acum c' 1usese o cru)ime din +ar!ea ei(

Buni Su1erind nu au)ise +robabil nicioda!' de +'s!oriţe(2amenii care aveau gri9' de oi +e #re!a erau numiţi !oţi ciobani-şi as!a era !o!( 3ar acea 1rumoas' crea!ur' era a!,! de di1eri!' deBuni Su1erind cum nici c' se +oa!e(

"'s!oriţa de +orţelan avea o rochie lung'- de mod' veche-cu um1l'!uri 4n!r&o +ar!e- care o 1'cea s' ara!e de +arc' ar 1iavu! niş!e desagi 4n chiloţi( "anglici albas!re 4i 4m+odobeaurochia din belşug- ca şi bone!a de +ai- 1oar!e coche!'- de al!1el-

şi !oiagul de +'s!or cu m,ner curba!- care era mul! mai r'suci!dec,! oricare bas!on +e care&l v')use Ti11any vreoda!'(5rau 1undiţe albas!re şi +e +icioruşul ei delica! care ieşea de

sub volanul de la ba)a rochiei sale( s!a nu era o +'s!oriţ' care s' 1i +ur!a! vreoda!' ghe!e

uriaşe- vechi- um+lu!e cu l,n'- şi s' 1i b'!u! dealurile- cu v,n!ulurl,nd de)l'nţui! şi cu la+oviţa i)bind&o 4n 1aţ' ca niş!e cuie( 5anu 4ncercase nicioda!'- 4n rochia aceea- s' !rag' de un berbec

care&şi 4ncurcase coarnele 4n!r&un m'r'ciniş( s!a nu era o +'s!oriţ' care s'&i 1i ţinu! +ie+!- ore 4n şir- cam+ionului la !unsoile- oaie du+' oaie- +,n' c,nd aerul se 4mb,csise de gr'sime şi

CF



de l,n' şi se 1'cuse v,n'! de 4n9ur'!uri- iar cam+ionul se d'duseb'!u!- +en!ru c' el nu +u!ea sudui oaia la 1el de bine ca BuniSu1erind( 0iciun c,ine ciob'nesc care se res+ec!a n&ar 1i „veni!4ncoaF? vreoda!'- sau „n&ar 1i +leca! de&aici?- +en!ru o mironosiţ'de +'s!oriţ' cu desagi 4n i)mene( 5ra un obiec! 1rumos- dar era o

glum' de +'s!oriţ'- 1'cu!' de cineva care +robabil nu v')use 4nviaţa lui o oaie de a+roa+e(#e g,ndise oare Buni Su1erind des+re ea: Ti11any nu +u!ea

ghici( "'ruse 1erici!'- +en!ru c' es!e de da!oria bunicilor s' 1ie1erici!e c,nd ne+oa!ele lor le d'ruiesc ceva( 2 +usese +e unuldin!re ra1!urile ei- şi a+oi o luase +e Ti11any +e genunchi- şi onumise „dubliţa mea?- 4n!r&un mod cumva nervos- cum 1'cea oride c,!e ori 4ncerca s' se +oar!e ca o bunic'( <neori- 4n rareleoca)ii c,nd Buni era 9os- la 1erm'- Ti11any o vedea lu,nd bibeloulde +e ra1! şi ui!,ndu&se lung la el( 8ar dac' o )'rea +e Ti11any

+rivind&o- 4l +unea la loc gr'bi!' şi se +re1'cea c' voise de 1a+!s' ia car!ea des+re oi(

"robabil- se g,ndi Ti11any ne1erici!'- b'!r,na o +rivise ca +eun soi de insul!'( "robabil c' se g,ndise c' i se s+usese as!1elcum ar 1i !rebui! s' ara!e o +'s!oriţ'( 0&ar 1i !rebui! s' 1ie ob'!r,n' 4n!r&o rochie +lin' de noroi şi cu ghe!e uriaşe- cu un sacvechi +es!e umeri- ca s&o a+ere de +loaie( 2 +'s!oriţ' ar 1i

!rebui! s' sc,n!eie)e ca o noa+!e 4ns!ela!'( Ti11any nu avuseseaceas!' in!enţie- nicioda!' nu avusese aceas!' in!enţie- dar

+oa!e c' 4i s+usese lui Buni c' nu era> cum !rebuia(3ar a+oi- vreo c,!eva luni du+' ce Buni murise- şi 4n anii care

au urma!- !o!ul mersese r'u( Se n'scuse en!wor!h- iar 1iulBaronului dis+'ruse- şi a+oi 1usese iarna aceea rea- c,nddoamna "o!icniţa murise 4n )'+ad'(

Ti11any con!inua s'&şi 1ac' gri9i +en!ru bibelou( 0u +u!ea

vorbi des+re el( Toţi ceilalţi aveau !reab' sau nu erau in!eresaţi(Toa!' lumea era cu nervii 4n!inşi( r 1i s+us c' a&ţi 1ace gri9i +en!ru o +ros!ie de bibelou era((( o +ros!ie(

8e vreo c,!eva ori 1usese c,! +e&aci s' dea cu +'s!oriţa de +'m,n!- dar n&o 1'cuse +en!ru c'- a!unci- ar 1i observa! ceilalţi(

cum nu i&ar mai 1i d'rui! ceva a!,! de ne+o!rivi! lui BuniSu1erind- 1ireş!e( #rescuse(

Dşi amin!i c'- uneori- b'!r,na ),mbea mis!erios- c,nd se ui!a

la bibelou( 8ac' m'car ar 1i )is ceva( 8ar lui Buni 4i +l'cea!'cerea(

C1



3ar acum se părea că se împrietenise cu o mulţime deomuleţi al"aştri, care cutreierau dealurile după oi, pentru că şi eio plăceau pe uni. )iffan* clipi des.

Nncepea să capete sens. Nn amintirea lui uni 8uferind,oamenii lăsau câte un pachet de tutun. (i în memoria lui uni

8uferind, /ac 7ac Mulgerii aveau gri#ă de oi. )otul mergea, chiardacă nu era magic. /umai uni lipsea din lumea aceea.K Rullie MlaimucQ zise ea, uitându'se ţintă la picţelul care se

z"ătea şi încerca să nu strige.K 7mphQK 4 adevărat ce mi'a spus Mură PeoricineQK 7mphL 8prâncenele lui Rullie Mlaimuc se mişcară de sus

în #os, cu furie.K =omnule Mulger, fii te rog ama"il şi ia mâna de la gura lui,

zise )iffan*.Rullie Mlaimuc fu eli"erat. Mură Peoricine păruse îngri#orat,

dar Rullie Mlaimuc era îngrozit, îşi scoase "oneta de pe cap şi oţinu în mâini de parc'ar fi fost un soi de scut.

K 4 totul adevărat, Rullie MlaimucQ între"ă )iffan*.K $h, vai, vaiJK Nţi cer un simplu da sauJ !n simplu da sau "a, te rog.K =aL NiL iz"ucni Rullie Mlaimuc. $h, vai, vaiJ

K =a, mulţumesc, zise )iffan*, pufnind cu dispreţ şi încercând să'şi ţină lacrimile în frâu. 4 în regulă. %m înţeles.

Mulgerii o cercetară din ochi, cu precauţie.K /'o să te faci răutăcioasă din pricina astaQ între"ă Mură

Peoricine.K /u. )otulJ merge.%uzi prin toată grota ecoul sunetului produs de sute de

omuleţi răsuflând uşuraţi.

K /u m'a prefăcut într'o muşurnicăL zise Rullie Mlaimuc,rân#ind fericit la restul picţeilor. ;ei, "ăieţi, am vor"it cucotoroanţa şi ea nici măcar nu s'a uitat la mine poncişL 7i'azâm"itL Nntoarse o faţă radioasă către )iffan* şi continuăW (i ştiimata, domniţă, că dacă ţii eticheta tutunului cu capu'n #os,atunci o parte din tichia marinarului şi urechea lui devin o femeiefără mmph mmphJ

K %h, iar începeL =in întâmplare aproape că te sufoc, zise

Mură Peoricine, apucându'l strâns pe Rullie cu mâna peste gură. )iffan* deschise gura să vor"ească, dar se opri când urechile îi furnicară ciudat.

C+



Nn tavanul grotei, mai mulţi lilieci se treziră şi z"urară gră"iţiafară, pe gura de ieşire a fumului.

/işte Mulgeri munceau în partea cealaltă a grotei. eea ce )iffan* luase drept o piatră ciudată, rotundă, fusese rostogolităla o parte, dând la iveală o gaură mare.

%cum, urechile îi zemuiau de'a "inelea şi le simţea de parcătoată ceara îi curgea afară. Mulgerii se aliniaseră pe douărânduri, ce se întindeau de la ea până la gaură.

)iffan* scoase "roscoiul.K $are vreau să ştiu ce e o muşurnicăQ între"ă ea în şoaptă.K 4 o furnică, zise "roscoiul.K 0ăuQ 8untJ uşor surprinsă. (i ce'i cu zgomotul ăsta

stridentQK 8unt un "roscoi. /oi suntem mai tari de urechi. =ar este

pro"a"il de la ăla de colo.4ra un Mulger care ieşea din gaura dinspre care, acum, că

ochii lui )iffan* se o"işnuiseră cu întunericul, venea o luminăaurie sla"ă.

Părul nou'venitului era al", în loc să fie roşu, şi, cu toate căera înalt pentru un omuleţ al"astru, era la fel de sla" ca osco"itoare. ?inea în "raţe ceva ca un sac de piele umflat, dincare se z"urleau mai multe fluiere.

K 4i, iată o privelişte pe care socot că nu mulţi oameni auvăzut'o şi'au mai rămas în viaţă după aceea, zise "roscoiul.ântă din şoarecele'cimpoiL

K Nmi ţiuie urechileL )iffan* încerca să ignore cele douăurechi micuţe care se vedeau încă pe "urduful cu fluiere.

K 8trident, o"serviQ zise "roscoiul. Mireşte, spiriduşii aud altesunete decât oamenii. Pro"a"il ăsta e, de asemenea, poetul lorde "ătălie.

K Erei să spui că e cel care compune imnuri eroice despre"ătăliile faimoaseQK /u, nu. >ecită poeme care "agă frica'n duşman. 7ai ţii

minte cât de importante sunt cuvintele pentru /ac 7ac MulgeriQ4i "ine, când un "ine e&ersat gonnaglo"ard+1 începe să recite,

+1 %luzie la Rilliam )opaz 7cgonagall, cel mai prost poet scoţian, şi o„uşoară” e&agerare în privinţa a"ilităţilor cu care erau acreditaţi "arzii în tradiţia celtică. TPoezia cea mai cunoscută a lui 7cgonagall este,

pro"a"il, 8e)as!rul "odului Tay- care evocă accidentul din +Ddecem"rie 1D6C, când, într'o vi#elie, podul de lângă =undee s'apră"uşit în timp ce trecea trenul.U

C



urechile duşmanului e&plodează. %h, se pare totuşi că s'aupregătit pentru tineJ

Nntr'adevăr, Mură Peoricine o "ătea politicos pe )iffan* pe"om"eu.

K 7atca o ză te primească, acum, domniţă, zise el.

impoierul se oprise din cântat şi stătea, respectuos, lângăgaură. )iffan* simţea sutele de ochişori strălucitori aţintiţi asupraei.

K %lifia de $i 8pecială, şopti "roscoiul.K eQK 3a'o cu tine, zise "roscoiul, stăruitor. $ să fie un dar

potrivitLPicţeii o urmăriră atent cum se lăsă din nou pe "urtă şi se

târî prin gaură, dincolo de piatră, "roscoiul ţinându'se strâns deea. ând a#unse mai aproape, îşi dădu seama că o"iectul pecare'l luase drept "olovan era un scut vechi, rotund, verde'al"ăstrui şi mâncat de vreme. 2aura pe care o acoperea era într'adevăr destul de largă cât să încapă prin ea, dar a tre"uit să'şilase picioarele afară, pentru că era cu neputinţă să încapă toată

în grota de dincolo. !nul dintre motive era patul, deşi nu preamare, în care stătea matca. elălalt motiv era că grota eraaproape plină cu aur, stând grămezi'grămezi pe lângă pereţi şi

pardosind podeaua.

CA



Capio!u! B

V.)u! din>i ,i >ndu! de=a! doi!ea

8clipire, licăr, lumină, luciuJ )iffan* se gândise mult la cuvinte, în lungile ore de "ătut

untul. „$nomatopee”, descoperise ea în dicţionar, însemnacuvântul care reda sunetul pe care'l scoteau lucrurile pe care ledescria, de pildă „cucul”. =ar ea se gândise că ar fi tre"uit să

e&iste un cuvânt care să însemne „acel cuvânt care sună cazgomotul pe care un lucru l'ar scoate dacă acel lucru ar facetotuşi un zgomot, chiar dacă, în realitate, nu'l face, dar l'ar puteascoate, dacă l'ar face”.

Scli+ire- de pildă. =acă lumina ar face un zgomot când s'arreflecta de o fereastră îndepărtată, acesta ar fi „clipL” 3arscânteierea paietelor, toate acele luminiţe lic'rind împreună arscoate un zgomot ca „lic'lic”. Lumin' era un zgomot curat,

neted, de pe o suprafaţă menită să radieze toată ziua. 3ar luciuera sunetul moale, aproape gras, a ceva plin şi uleios.

7icuţa grotă conţinea toate acestea laolaltă. 4ra o singurălumânare, care mirosea a seu de oaie, dar tipsiile şi pocalele deaur sclipeau, scânteiau, licăreau şi luceau, reflectând razele

înainte şi'napoi, până când acea singură flacără plăpândăumplea aerul de o lumină care chiar mirosea a "ogăţie.

%urul încon#ura patul mătcii, care şedea spri#inită de perne.

4ra mult, mult mai grasă decât oricare scoţiduşV arăta de parcăar fi fost făcută din gogoloaie rotunde de cocă dospită, şi aveaculoarea castanelor.

?inu ochii închişi până se strecură )iffan* înăuntru, dar clipişi îi deschise, în clipa în care ea se opri din înaintare. 4rau ceimai pătrunzători ochi pe care'i văzuse vreodată, mult maipătrunzători şi decât ai lui 7iss )icI.

K %şşşaaaJ deci tu eşti nepoata lui 8arah 8uferindQ începu

matca.K =a. %dică, deah, zise )iffan*. /u era foarte plăcut să steape "urtă. (i tu eşti matcaQ

C:



K =eah. %dică, da, zise matca, şi faţa rotundă i se încreţitoată când zâm"i. um ziceai că te numeştiQ

K )iffan*, ăăă, 7atcă.Miona se ivise dintr'un ungher al grotei şi se aşezase pe un

scăunel de lângă pat, urmărind'o intens pe )iffan*, cu o e&presie

dezapro"atoare.K !n nume frumos. Nn lim"a noastră, ar fi )ir'far'thoinn++,Pământul de su" Eal, zise matca. 8ună asemănător cu „)iffan”.

K /u cred că ar vrea cineva să se numeascăJK %h, ce vor oamenii să facă şi ce fac sunt două lucruri

diferite, zise matca. $chişorii ei sclipiră. Mrăţiorul tău esteJ însiguranţă, copilă. %i putea spune că acolo unde se află acuma emai în siguranţă ca niciodată. /iciun rău de'al lumii muritorilornu'l poate atinge. >egina nu se va atinge de niciun fir de păr de'al lui. (i ăsta este lucrul rău, în toată trea"a asta. %#ută'mă sămă ridic, fato.

Miona sări imediat în picioare şi o a#ută pe matcă să se ridice,cu greu, printre perne.

K !nde rămăsesemQ reluă matca. %, la "ăieţaş. =a, ai puteaspune că o duce "ine unde este, în ţara pe care o stăpâneşte>egina. =ar aş crede că asta este spre mâhnirea mameiQ

K (i a tatălui, deopotrivă.

K (i a surorii saleQ între"ă matca. )iffan* simţi cuvintele „=a, desigur” venindu'i pe lim"ă fără

să se gândească. =ar mai ştia, de asemenea, că ar fi fost foartestupid să le dea voie să treacă mai departe. $chişorii negri ai"ătrânei vedeau direct în mintea ei.

K =eah, eşti o vră#itoare înnăscută, e foarte adevărat, zisematca, susţinându'i privirea. %i acea mică fărâmiţă înăuntrul tăucare te struneşte, esteQ 7ica fărâmiţă care supraveghează restul

din tine. eea ce ai tu se cheamă Eăzul dintâi şi 2ândul de'aldoilea, care sunt atât un dar, cât şi un mare "lestem pentru tine. )u vezi şi auzi lucruri pe care ceilalţi nu le pot vedea şi auzi.Bumea îşi dezvăluie tainele pentru tine, dar tu eşti întotdeaunaca persoana de la petrecere care "ea într'un colţ, fără să poatăparticipa la veselia generală. 4 o mică fărâmiţă înăuntrul tăucare nu se topeşte să curgă. 4şti din spiţa lui 8arah 8uferind, fără

îndoială. ăieţii au adus'o pe cea care tre"uie.

++ 4&istă, într'adevăr, un astfel de loc în mitologia irlandeză, un soi de%tlantis galic.

C@



)iffan* nu ştia ce să spună, aşa că nu spuse nimic. 7atca oprivea, cu ochii scânteind, până când )iffan* se simţi stingherită.

K =e ce l'a răpit >egina tocmai pe fratele meuQ între"ă ea, într'un târziu. (i de ce mă urmăreşteQ

K rezi că te urmăreşteQ

K Păi, da, într'adevărL Ereau să spun că trea"a cu -enn* ar fiputut fi o coincidenţă, dar călăreţulQ (i âinii 7orţiiQ (i faptul căl'a luat pe RentSorthQ

K Nşi pune mintea cu tine, zise matca. $ri de câte ori faceasta, ceva din lumea ei trece în lumea asta. Poate că vrea doarsă te încerceQ

K 8ă mă încerceQK 8ă vadă cât de "ună eşti. )u eşti cotoroanţa acum,

vră#itoarea care păzeşte hotarele şi porţile dintre lumi. %şa a fostşi "unica ta, cu toate că ea una n'a vrut niciodată s'orecunoască. >egina ar tre"ui să treacă peste tine, dacă vreateritoriul ăsta. )u ai Eăzul dintâi şi 2ândul de'al doilea, întocmaica "unica ta. %sta'i destul de rar printre matahale.

K /u cumva vrei să spui văzul de'al doileaQ între"ă )iffan*.a oamenii care pot vedea stafii şi altele dintr'asteaQ

K %h, nu. %sta'i gândire tipică pentru matahale. 6')ul din!,ieste atunci când poţi să vezi ceea ce e&istă cu adevărat aici, nu

ceea ce capul tău îţi spune că ar !rebui să fie aici. %i văzut'o pe -enn*, l'ai văzut pe călăreţ, şi i'ai văzut ca pe creaturi reale.Eăzul de'al doilea este o vedere întunecată, este vederea numaia ceea ce te aştepţi tu să vezi. ele mai multe dintre matahalenumai pe'ăsta îl posedă. %scultă'mă, pentru că mă sting acum şisunt o mulţime de lucruri pe care nu le ştii. rezi că asta'isingura lumeQ <sta'i un mod de gândire de'al oilor şi de'almuritorilor care nu şi'au deschis ochii. Pentru că, în realitate,

sunt mai multe lumi decât stelele de pe cer. NnţelegiQ 8untpretutindeni, mari şi mici, la un fir de păr distanţă de tine. 8untpretutindeni. Pe unele le poţi vedea, pe altele nu, dar e&istă uşi,

)iffan*. %r putea fi într'un deal, sau copac, sau piatră, sau dupăun colţ de drum, sau într'un gând din capul tău, dar sunt aici, de

#ur împre#urul tău. )re"uie să înveţi să le vezi, pentru că mergiprintre ele şi nu ştii. 3ar unele dintre ele suntJ vătămătoare.

7atca o ţintui cu privirea pe )iffan* o clipă, apoi continuăW

K %i între"at de ce >egina a tre"uit să'l răpească pe "ăiatulvostru. >eginei îi plac copiii. /u are un copil al ei. 4a le facezestre. (i "ăiatului vostru o să'i dea tot ce'şi doreşte. 0umai ce'

C6



şi doreşte el.K 4l îşi doreşte numai dulciuriL zise )iffan*.K 8eriosQ (i voi i'aţi datQ între"ă matca, de parcă i s'ar fi

uitat în gânduri lui )iffan*. =ar ceea ce are el nevoie suntdragostea, şi atenţia, şi învăţătura, şi oameni care să'i spună

„nu” din când în când, şi alte lucruri de soiul ăsta. %re nevoie săfie crescut sănătos. /'o să primească toate astea de la >egină. $să primească numai dulciuri. Pe veci.

)iffan* îşi dorea ca matca să înceteze să se mai uite la ea înfelul acela.

K =ar văd că are o soră care e dornică să înfrunte toategreutăţile ca să'l aducă înapoi, zise "ătrâna, luându'şi ochii de la

)iffan*. e "ăieţaş norocos este, să ai"ă aşa o şansăL )u ştii cumsă fii puternică, nu'i aşaQ

K =a, aşa cred.K ine. =ar ştii cum să fii sla"ăQ )e poţi pleca în vi#elie, te

poţi îndoi în furtunăQ 7atca zâm"i din nou. /u, nu tre"uie să'mirăspunzi la asta. Puişorii întotdeauna fac saltul din cui" ca săvadă dacă pot z"ura. Nn orice caz, tu ai spiritul lui 8arah 8uferind,şi pe ea niciun cuvânt de'al meu n'ar fi putut s'o facă să serăzgândească, odată ce'şi punea ceva în minte. )u nu eşti încă ofemeie, şi asta nu'i aşa de rău, pentru că acolo unde te vei duce

tu e mai uşor pentru copii şi mai greu pentru oamenii mari.K Nn lumea >egineiQ se încumetă să între"e )iffan*,

încercând s'o facă să continue.K =a. $ pot simţi acuma, întinsă deasupra lumii acesteia ca

o ceaţă, la fel de departe ca faţa cealaltă a unei oglinzi. Nmislă"esc puterile, )iffan*. /u pot apăra locul ăsta. %şadar, uitecare'i târgul meu, copilă. 4u îţi arăt drumul către >egină şi, înschim", tu iei în gri#ă locul ăsta, ca matcă.

Propunerea aceasta o surprinse şi pe Miona la fel de mult cape )iffan*. apul ei săltă deodată în sus, deschise gura, darmatca ridică o mână z"ârcită.

K ând eşti o matcă a unui loc, fata mea, aştepţi ca oameniisă'ţi împlinească voinţa. %şadar, nu mă contrazice. %sta'ipropunerea mea, )iffan*. /'ai să o"ţii o alta mai "ună.

K =ar ea nu +oa!e>- începu Miona.K /u poateQ făcu matca.

K /u e spiriduş, mamăLK 4 un pic cam mare la trup pentru asta, ce'i drept. /u tesupăra, )iffan*. /'o să dureze mult. %m nevoie ca tu să

CD



supraveghezi lucrurile doar pentru o vreme. 8ă păzeştipământul, la fel cum a făcut'o şi "unica ta, şi să ai gri#ă de "ăieţiimei. %poi, când "ăieţelul vostru o să se întoarcă acasă, apturtito să z"oare în munţi şi o să dea de ştire că, aici, clanul =ealulretei n'are o matcă. %m găsit un loc "un aici, iar fetele o să

vină grămadă. e spuiQK 4a nu ştie rânduielile noastreL protestă Miona. 4şti preao"osită, mamăL

K =a, sunt, zise matca. =ar fiica nu poate conduce clanulmamei sale, ştii asta. 4şti o fată ascultătoare, Miona, dar e timpulsă'ţi alegi un păzitor al tău şi să pleci în lume, căutând un clan altău. /u poţi rămâne aici. 7atca se uită din nou în ochii lui

)iffan*. Primeşti, )iffan*Q >idică în sus un deget mare, cât capulunui "ăţ de chi"rit şi aşteptă.

K e va tre"ui să facQ între"ă )iffan*.K 8ă gândeşti, zise matca, ţinând în continuare degetul

mare în sus. ăieţii mei sunt "ăieţi "uni, cum nu se poate maicura#oşi. =ar după părerea lor, capul e mai folositor ca armă.<ştia sunt "ăieţii de care o să te ocupi. /oi, scoţiduşii, nu suntemca voi, oamenii mari, o ştim. )u ai mai multe suroriQ Miona n'areniciuna. 4a este singura mea fiică. $ matcă poate fi"inecuvântată cu numai o fiică în toată viaţa ei, deşi are sute şi

sute de "ăieţi.K 4i sunt toţi fiii tăiQ între"ă )iffan*, îngrozită.K $h, da, zise matca, zâm"ind. Nn afară de vreo câţiva dintre

fraţii mei, care au călătorit până aici, împreună cu mine, cândam devenit eu matcă. $h, nu te uita atât de uimită. opiii suntchiar foarte mici când se nasc, ca "oa"ele de mazăre într'opăstaie. (i cresc foarte repede. 8uspină. =ar uneori cred că toţi"ăieţii nu fac cât o fiică. 8unt "ăieţi "uni, dar nu gândesc cine

ştie ce. Ea tre"ui să îi a#uţi ca să te a#ute.K 7amă, ea nu poate îndeplini 4nda!oririle unei mătciLprotestă Miona.

K /u văd de ce nu, dacă îmi sunt e&plicate, zise )iffan*.K 0ău, nu veziQ replică Miona tăios. Păi, atunci, o să fie

nespus de in!eresan!$K Nmi amintesc că 8arah 8uferind îmi vor"ea despre tine,

zise matca. 8punea că eşti un copil ciudat, întotdeauna numai

ochi şi urechi. 8punea că aveai capul plin de cuvinte pe careniciodată nu le rosteai cu voce tare. 8e între"a ce'o să se întâmple cu tine. % venit timpul să aflăm, nuQ

CC



onştientă că Miona se uita la ea, şi poate tocmai pentru căMiona se uita la ea, )iffan* îşi linse degetul mare şi'l lipi uşurel dedegeţelul mătcii.

K %tunci, ne'am înţeles, zise matca. 8e întinse pe spatedeodată şi, aproape în aceeaşi clipă, începu să se z"ârcească. Pe

faţa ei erau şi mai multe cute acum. 8ă nu se spună vreodată cămi'am părăsit fiii fără să le las o matcă să ai"ă gri#ă de ei,murmură ea. %cum pot să mă întorc în Bumea de =inainte.=eocamdată, )iffan* este matca, Miona. Nn casa ei, vei face cumva spune ea.

Miona se uită în pământ. )iffan* putu să'şi dea seama că eramânioasă.

7atca scădea. Ni făcu semn lui )iffan* să vină mai aproape şi,cu o voce firavă, ziseW

K %şa. 8'a făcut. (i acum, în ceea ce priveşte partea meadin înţelegere. %scultă. 2ăseşteJ locul unde timpul nu sepotriveşte. %ceea este calea de'a pătrunde înăuntru. $ săstrălucească înaintea ochilor tăi. %du'l înapoi ca să'i uşureziinima "ietei tale mame şi, poate, deopotrivă, şi propria taminteJ

Eocea i se frânse, iar Miona se aplecă repede deasuprapatului.

7atca trase puternic aer pe nări.=eschise un ochi.K Nncă nu, murmură ea către Miona. %m mirosit "ine un strop

de %lifie de $i 8pecială la tine, 7atcăQ )iffan* rămase nedumerită pentru un moment, apoi ziseWK %h, eu. %h, da. <ăăJ uiteJ7atca se căzni să se ridice din nou în pat.K el mai "un lucru pe care l'au făcut vreodată oamenii,

zise ea. $ să "eau doar un strop mai mare, Miona.K $ să'ţi crească păr pe piept, o avertiză )iffan*.K %h, ei "ine, pentru un strop din %lifia de $i 8pecială a lui

8arah 8uferind, o să risc un cârlionţ, doi, zise "ătrâna matcă. Buăde la Miona o cană de piele cam cât un degetar şi o ţinu în sus.

K 4u n'aş crede c'o să'ţi facă "ine, mamă, zise Miona.K $ să #udec eu asta, imediat, zise matca. !n strop înainte

de'a pleca, te rog, 7atcă )iffan*.

)iffan* desfăcu sticla încet. 7atca agită nervoasă cănuţa.K %veam în minte un strop mai mare, 7atcă, zise ea. $matcă tre"uie să ai"ă o inimă generoasă.

1FF



Buă ceva mai puţin decât ar fi fost o înghiţitură zdravănă, darceva mai mult decât o sor"itură.

K =a, a trecut multă vreme de când am gustat ultima oarădintr'o licoare ca asta, zise ea. unica ta şi cu mine o"işnuiam săluăm o înghiţitură, două, la gura so"ei, în nopţile reciJ

)iffan* văzu clar imaginea aceasta în minteW uni 8uferind şifemeia asta mică şi grasă, stând în #urul so"ei pântecoase dincoli"a pe roţi, în vreme ce oile păşteau su" lumina stelelorJ

K %h, poţi s'o vezi, zise matca. Nţi simt ochii asupra mea. %şalucrează Eăzul dintâi.

Băsă cănuţa #os.K Miona, du'te şi adu'l pe Mură Peoricine şi pe

gonnaglo"ardul Rilliam.K 7atahala "lochează ieşirea, zise Miona ursuză.K %ş crede c'ar mai fi loc să te înghesui pe lângă ea, zise

"ătrâna matcă pe un ton liniştit care anunţa o voce furtunoasă,dacă cei din #ur nu aveau să facă întocmai cum poruncise ea.

u o căutătură mocnită spre )iffan*, Miona se strecură pelângă ea.

K (tii pe cineva care creşte al"ineQ între"ă matca. 3ar, când )iffan* dădu apro"ator din cap, mica "ătrână continuăW %tunci osă înţelegi de ce noi nu avem mai multe fiice. /u poţi avea două

regine într'un stup, fără să iasă o luptă sângeroasă. Mionatre"uie să şi'i ia pe cei care vor alege s'o urmeze şi să caute unclan care are nevoie de o matcă. <sta'i o"iceiul pe la noi. 4acrede că ar mai fi şi o altă cale, cum fac uneori larvele. Mii atentăla ea.

)iffan* simţi ceva trecând pe lângă ea, iar Mură Peoricine şi"ardul intrară în încăpere. 8e mai auziră şi alte şoapte şi'oforfotă, de afară. 8e strângeau reprezentanţi pentru o audienţă

neoficială.ând freamătul se mai potoli puţin, "ătrâna matcă ziseWK 4 tare rău pentru un clan să fie lăsat chiar şi'o oră fără

matcă, lipsit de ocrotirea ei. %şadar, )iffan o să fie matca voastrăpână ce va putea fi adusă una nouăJ

8e ridică un murmur pe lângă şi în spatele lui )iffan*.ătrâna matcă se uită la gonnaglo"ardul Rilliam.

K %m dreptate când spun că s'a mai făcut asta şi înainteQ

între"ă ea.K =a. 3mnurrile spun că s'a mai întâmplat de două orri înainte, zise Rilliam. 8e încruntă şi adăugăW 8au am putea zice

1F1



că au fost trrei dăţi, dacă e s'o includem şi pe aia când >regina afostJ

Mu acoperit de strigătul care iz"ucni în spatele lui )iffan*.K .'r' regin'$ .'r' rege$ .'r' lord$ .'r' s!'+,n$ 0&o )' ne

mai l's'm +ros!iţi$

ătrâna matcă ridică o mână.K )iffan* este progenitură din spiţa lui uni 8uferind, ziseea. $ cunoaşteţi cu toţii.

K %şa'i, ş'am văzut cum cotoroanţa se uită la călăreţul fărăcap în ochii pă care nu'i are, zise Mură Peoricine. /u mulţi potface una ca astaL

K (i eu am fost matca voastră timp de şaptezeci de ani şivoinţa mea nu poate fi contrazisă, spuse "ătrâna matcă. %şadar,alegerea a fost făcută. $ să vă mai cer, de asemenea, s'o a#utaţisă'şi fure înapoi frăţiorul. %sta este moştenirea pe care v'o las înamintirea mea şi a lui 8arah 8uferind.

8e întinse înapoi în patul ei şi, pe un ton mai liniştit, ziseWK (i acum aş vrea să'mi cânte gonnaglo"ardul .lorile

2aselor- şi sper să vă revăd pe toţi în Bumea de =inainte. Bui )iffan* îi repetW ai gri#ă. 7atca trase adânc aer în piept. !ndeva,toate poveştile sunt reale, toate cântecele sunt adevărateJ

ătrâna matcă tăcu. 2onnaglo"ardul Rilliam îşi umflă

"urduful şoarecelui'cimpoi şi suflă printr'unul dintre tu"uri. )iffan* simţi că'i pocnesc urechile de la tonurile muzicale preastridente pentru a fi auzite.

=upă câteva momente, Miona se aplecă peste pat, ca să seuite la mama ei, apoi începu să plângă.

Mură Peoricine se întoarse şi se uită în sus, la )iffan*, culacrimile curgându'i şiroaie din ochi.

K )e'aş putea ruga să te duci acuX în camera mare, 7atcăQ

zise el, liniştit. %vem nişte tre"uri dă făcut, ştii cum eJ )iffan* încuviinţă printr'un semn din cap şi, cu mare "ăgarede seamă, simţindu'i pe scoţiduşi că se feresc din calea ei, sedădu înapoi, cu spatele, înspre încăperea cea mare. 2ăsi un colţunde i se păru că nu încurca pe nimeni şi se aşeză acolo, cuspatele spri#init de perete.

8e aştepta s'audă o mulţime de „vai, vai, vai”'uri, dar separe că moartea mătcii era prea serioasă pentru aşa ceva. !nii

Mulgeri plângeau, alţii se uitau în gol şi, pe măsură ce veştile serăspândeau, eta#ele marii săli se umpleau cu o tăcere #alnică,suspinândăJ

1F+



>dealurile au 1os! !'cu!e 4n )iua 4n care Buni Su1erind amuri!(

#ineva urca 4n 1iecare )i la s!,n' cu +,ine cald'- la+!e şires!uri de m,ncare +en!ru c,ini( 0u !rebuia s' mearg' chiar a!,!

de des- dar Ti11any 4i au)ise +e +'rinţii ei discu!,nd şi !a!'l eis+usese „r !rebui s' s!'m cu ochii +e mama- de acum?(Dn )iua aceea era r,ndul lui Ti11any- dar ea nicioda!' nu se

g,ndise la as!a ca la o corvoad'- 4i +l'cea drumul +,n' acolo(Dns' a b'ga! de seam' !'cerea( 0u mai era !'cerea cu

nenum'ra!e )gomo!e m'run!e- ci o cu+ol' de liniş!e de 9ur4m+re9urul colibei(

C!iuse a!unci- chiar 4nain!e de a in!ra +e uş' şi a o g'si +eBuni )'c,nd +e +a!ul ei s!r,m!(

Simţise r'ceala care o 4nv'luia( #hiar sco!ea un sune! E eraca o no!' mu)ical' 4nal!'- 4n1unda!'( vea chiar şi o voce("ro+ria sa voce( S+unea; e +rea !,r)iu- lacrimile nu 1olosesc lanimic- sun! niş!e !reburi de 1'cu!(

Ci> a!unci a da! de m,ncare la c,ini- care 4şi aş!e+!aur'bd'!ori micul de9un( r 1i 1os! de a9u!or dac' ar 1i 1'cu! cevasen!imen!al- de +ild' dac' ar 1i sc,nci! sau i&ar 1i lins 1aţa luiBuni- dar n&au 1'cu! nimic( Ci Ti11any !o! mai au)ea vocea din

min!ea ei; .'r' lacrimi- nu +l,nge( 0u +l,nge +en!ru BuniSu1erind(

cum- cu ochii minţii- o urm'rea +e micuţa Ti11anymişc,ndu&se 4n 9urul colibei ca o +'+uş'>

.'cuse cur'ţenie 4n colib'( Dn a1ar' de +a! şi sob'- nu +reamai erau mul!e lucruri( Sacul de haine- marele h,rd'u de a+'-lada cu m,ncare şi cam as!a era !o!( 2h- lucruri care s' aib'leg'!ur' cu oile se a1lau +re!u!indeni E oale- s!icle- saci- cuţi!e-

1oar1eci de !uns l,na E- dar nu e=is!a nimic +rin!re ele care s' +oa!' s+une c' acolo !r'ise cineva- cel +uţin dac' nu num'raisu!ele de ambala9e- colora!e 4n albas!ru şi galben- de Jolly Sailor-

+rinse cu ţin!e +e un +ere!e(5a le d'duse 9os E le mai avea 4nc' sub sal!eaua ei- acas' E

şi 4şi amin!ise "oves!ea(5ra 1oar!e neobişnui! +en!ru Buni Su1erind s' s+un' mai mul!

de o +ro+o)iţie( 8r'muia cuvin!ele de +arc' ar 1i cos!a! bani( 8ar

e=is!ase o )i 4n care 4i adusese m,ncarea sus- la colib'- iar Buni 4is+usese o +oves!e( <n soi de +oves!e( Dşi des1'cuse +ache!ul de!u!un şi se ui!ase la ambala9- a+oi la Ti11any- cu acea +rivire a ei-

1F



uşor nedumeri!'- şi s+usese; „#red c' m&am ui!a! la o mie deches!ii din!r&as!ea- dar nu i&am v')u! nicioda!' ba&4rca?( şa

+ronunţa ea „barc'?(Bine4nţeles- Ti11any se gr'bise s' se ui!e şi ea la e!iche!a

aceea- dar n&a +u!u! )'ri nicio barc'- la 1el cum n&o +u!use

vedea nicioda!' +e doamna de)br'ca!'(„s!a +enFc' ba&4rca e !ocmai acolo unde n&o +oţi vedea?- )isese bunica( „Ci&a lua! o ba&4rc' +en!ru a v,na uriaşa balen'alb' +e marea s'ra!'( 8in!o!deauna o v,nea)'- de 9ur 4m+re9urullumii( 2 cheam' 7o+ey N( 5s!e un animal c,! o s!,nc' mare decre!'- aşa am a1la!( 8in!r&o car!e(?

„Ci el de ce o v,nea)':? 4n!rebase Ti11any(„#a s&o +rind'?- )isese Buni( „8ar n&o s' i)bu!easc'

nicioda!'- din +ricin' c' lumea es!e ro!und' ca o 1ar1urie mare şila 1el es!e şi marea- aşa c' se urm'resc unul +e al!ul- 4nc,! ea+roa+e ca şi c,nd el s&ar urm'ri +e el 4nsuşi( 8ar !u s' nu !educi +e mare nicioda!'- )v'+'ia!a mea( colo e locul unde se4n!,m+l' cele mai rele lucruri( Toa!' lumea s+une as!a( Tu s' !eo+reş!i aici- unde dealurile sun! 4n oasele !ale(?

Ci as!a 1usese !o!( .usese una din!re 1oar!e +uţinele d'ţic,nd Buni Su1erind 4i s+usese ceva lui Ti11any care s' nu 1ie- 4nvreun 1el- lega! de oi( .usese singura oar' c,nd a1lase ea c'

e=is!a o lume şi dincolo de #re!a( Ti11any obişnuia s' vise)e cum Jolly Sailor urm'reş!e balena- 4n barca lui( Ci uneori balena ourm'rea +e ea- dar Jolly Sailor a9ungea 4n!o!deauna cu m'reaţalui barc' la !im+- du+' care urm'rirea o lua de la ca+'!(

<neori- ea 1ugea c'!re 1ar- dar se !re)ea e=ac! c,nd uşa sedeschidea larg( 0u v')use nicioda!' marea- dar unul din!revecinii lor avea +e +ere!e un !ablou vechi- care 4n1'ţişa omulţime de oameni ag'ţaţi de o +lu!'- 4n ceea ce ar'!a ca un

uriaş lac- +lin de valuri( 8ar nu reuşise s' desluşeasc' nicicum1arul(3ar Ti11any se aşe)ase l,ng' +a!ul s!r,m! şi se g,ndise la

Buni Su1erind- şi la 1e!iţa +e nume Sarah "osac care +ic!ase- cumare gri9'- 1lorile din car!e- şi la lumea care&şi +ierduse cen!rulde greu!a!e(

Di li+sea !'cerea( #eea ce era acum nu era acelaşi soi de!'cere care 1usese 4nain!e( T'cerea lui Buni Su1erind era cald' şi

+ -oc de cuvinte pe "aza clasicului roman 7oby 8ick sau Balena- de;erman 7elvilleV !o mo+ a se mişca încet, trist.

1FA



!e +rimea 4n'un!ru( Buni Su1erind +oa!e c' avea uneori greu!'ţi4n a&şi amin!i care era deosebirea din!re co+ii şi miei- dar 4n!'cerea ei erai bineveni! şi !e simţeai acas'( To! ce !rebuia s'1aci era s' aduci şi !u o !'cere a !a(

Ti11any 4şi dorise s' 1i avu! +rile9ul s'&şi cear' ier!are +en!ru

+'s!oriţ'( +oi +lecase acas' şi le s+usese !u!uror c' Buni murise( vea şa+!e ani- iar lumea se s1,rşise(

ineva "ătea uşor şi politicos în gheata ei. =eschise ochii şi'lvăzu pe "roscoi. ?inea o pietricică în gură. $ scuipă.

K Nmi cer iertare pentru asta, zise el. 7i'aş fi folosit "raţele,dar noi suntem o specie foarte umedă.

K e tre"uie să facQ între"ă )iffan*.K Păi, dacă te loveşti cu capul de tavanul ăsta scund, o să ai

un motiv întemeiat de a cere despăgu"iri, zise "roscoiul. <ăăJchiar am spus astaQ

K =a şi mai "ine n'ai fi făcut'o, zise )iffan*. =e ce'ai spus'oQK /u ştiu, nu ştiu, gemu "roscoiul. 8cuze, despre ce

vor"eamQK )e între"am ce'ar vrea scoţiduşii să fac eu acumQK $h, nu cred c'o să fie aşa, zise "roscoiul. )u eşti matca.

Tu spui ce tre"uie făcut.K =e ce nu poate Miona să fie matcaQ =oar este o scoţiduşăLK Nn privinţa asta nu te pot a#uta, zise "roscoiul.K %ş putea să vă rrăspund euQ zise o voce la urechea lui

)iffan*.4a'şi întoarse capul şi'l văzu, într'una dintre galeriile care se

întindeau de #ur împre#urul grotei, pe gonnaglo"ardul Rilliam.Eăzut mai îndeaproape, era mult diferit de ceilalţi Mulgeri.

Părul lui era mai drept şi împletit într'o singură codiţă, la spate./u avea atât de multe tatua#e. hiar şi vor"ea diferit, mult maiclar şi mai rar decât ceilalţi, apăsând r'urile încât sunau ca unrăpăit de to"ă.

K <ăă, da, zise )iffan*. =e ce nu poate Miona să fie matcăaiciQ

Rilliam dădu din cap.

K ună întrre"arre, zise el, politicos. =ar, ştii, o matcă nu sepoate căsătorri cu frraţii ei. )rre"uie să meargă la un nou clan şisă se mărrite cu un rrăz"oinic de acolo.

1F:



K Păi, de ce n'ar putea veni acel răz"oinic aiciQK Pentrru că niciun Mulgerrr d'aci nu l'ar cunoaşte. /'ar avea

niciun rrrrespect pentru el.ând Rilliam rosti cuvântul „respect” sună ca o avalanşă de

pietre.

K $h. 4i "ineJ şi ce era cu >eginaQ Eoiai să spui ceva şi te'au întrerupt.Rilliam păru încurcat.K /u crred că pot să'ţi spun desprre astaJK 4u sunt matca deocamdată, zise )iffan*, înţepată.K %şa e. 4i "ineJ a fost o vrreme în care am trrăit în lumea

>reginei şi am slu#it'o, înainte ca ea să devină atât de rrece. Nnsăne'a înşelat, aşa că noi ne'am rrrăzvrrrătit. % fost o epocă

întunecată. 4a nu ne place pe noi. (i asta'i tot ce voi spune,adăugă Rilliam.

)iffan* îi privi pe Mulgeri intrând şi ieşind în camera mătcii.8e petrecea ceva acolo.

K $ înmorrmântează în cealaltă parrte a tumulului, ziseRilliam, fără să fie între"at. Bângă celelalte mătci ale acestuiclan.

K %m crezut că vor fi mult maiJ gălăgioşi, zise )iffan*.K % fost mama lor, zise Rilliam. /u vor să strrige. 3nimile lor

sunt prea pline de durrrerrre dincolo de cuvinte. u timpul, o să începem un priveghi, care s'o a#ute să se întoarcă pe pământulcelor vii, iar acela va fi unul zgomotos, ţi'o făgăduiesc. $ sădansăm inci'8ute'(i'Ereo'=ouăsprezece învârtituri, pe melodia8iavolul +rin!re avocaţiO, şi o să mâncăm, şi o să "em, şi aş

îndrăzni să zic că nepoţii mei o să ai"ă nişte dureri de cap câtoaia de mari. ătrânul Mulger zâm"i scurt. =ar, deocamdată,fiecare Mulger îşi aminteşte de ea în tăcerre. /oi nu #elim ca voi,

ştii. /oi îi plângem pe cei care tre"uie să'şi aştepte rrrândul.K % fost şi mama taQ între"ă )iffan* liniştită.K /u. % fost sorra mea. =ar nu ţi'a spus ea că, atunci când o

matcă pleacă la un nou clan, îşi ia şi vreo câţiva frraţi cu eaQ 8ăfii singur printre strrăini ar însemna prea mult pentru o inimă să'ndure. 2onnaglo"ardul oftă. Mireşte, cu timpul, după ce matca se

+A 4&istă Ereo'Patru, Ereo'$pt şi Ereo'=ouăsprezece învârtituri, ceeace implică schim"ări de parteneri între două, patru sau şase perechi.

:1+ este D la puterea a treia, aşadar este pro"a"il mai complicat, dar înesenţă acelaşi. 8iavolul +rin!re avocaţi este o aluzie la 8iavolul +rin!recroi!ori- o foarte cunoscută melodie de dans popular

1F@



mărită, clanul este plin de fiii ei şi ea nu se mai simte atât desingură.

K =ar pro"a"il tu te mai simţi singur, zise )iffan*.K 4şti agerră, pe cuvântul meu, zise Rilliam. 4u sunt ultimul

dintre cei care au venit din alt clan. ând asta se va termina, o

să cer voie de la următoarea matcă să mă întorc la neamul meu, în munţi. <sta este un ţinut frrrumos şi mănos, iar nepoţii mei auun clan cu o frrrumoasă spiţă, dar mie mi'ar plăcea să mor înlanda unde m'am născut. =acă mă ierţi, 7atcăJ

8e îndepărtă şi se pierdu în um"rele tumulului. )iffan* vru deodată să se ducă acasă. Pro"a"il era doar din

pricina tristeţii lui Rilliam, dar acum se simţea întemniţată întumul.

K )re"uie să ieşim de aici, murmură ea.K ună idee, zise "roscoiul. 7ai ales că tre"uie să găseşti

locul unde timpul este diferit.K =ar cum am să fac astaQ se tângui )iffan*. )impul nu se

poate vedea$Nşi vârî "raţele prin gaura de la intrare şi se târî la aer curatJBa fermă era un orologiu mare şi vechi, pe care, o dată pe

săptămână, tre"uia să'l potriveşti. %sta însemna că, atunci cândtatăl ei se ducea la târg, la 3zvoare 0ăpăcite, îşi nota poziţia

lim"ilor marelui orologiu de acolo, şi când a#ungea acasă, aşezalim"ile de la orologiul lor în aceeaşi poziţie. $ricum, era doar casă facă impresie. )oată lumea se orienta după soare, iar soarelenu putea greşi.

%cum, )iffan* stătea printre rădăcinile vechilor tufe demărăcini, ale căror frunze foşneau fără încetare în adiereavântului. )umulul era ca o mică insulă în pa#iştea nesfârşităVcâteva ciu"oţica'cucului întârziate şi câteva degetariţe

pipernicite creşteau la adăpostul rădăcinilor de porum"ari. (orţulei stătea alături de ea, în locul unde îl lăsase mai devreme.K %r fi putut şi ea măcar să'mi spună încotro să mă uit, zise

)iffan*.K =ar nu ştia unde avea să apară, zise "roscoiul. /u ştia

decât semnele după care să'l recunoşti. )iffan* se rostogoli cu "ăgare de seamă şi se uită în sus, la

cer, printre crengile de #os ale tufelor. %vea să strălucească,

spusese matcaJK red că ar tre"ui să'i vor"esc lui apturtit, zise ea.K %ci suntem, domniţă, zise o voce de lângă urechea ei.

1F6



4a întoarse capul.K =e când sunteţi aiciQ între"ă ea.K =intoXdeauna, domniţă, zise picţelul.%tunci îşi iţiră şi ceilalţi capetele de după ar"uşti şi de su"

frunze. 4rau pe puţin douăzeci pe tumul.

K 7'aţi urmărit tot timpulQK =eah, domniţă. %sta îi sarcina noastră, să nesupraveghem matca. 4u oricum stau ici, sus, cea mai mare partea timpului, penX că studiez să devin un gonnaglo"ard. (i tânărulMulger îşi trecu degetele pe un set de fluiere de şoarece'cimpoi.3ar ei nu vor să mă lase să cânt acolo, înăuntru, din pricină că,după părerea lor, sunetele pă care le scot eu îs ca de păian#encare încearcă să tragă un vânt prin urechi, domniţă.

K =ar ce se întâmplă dacă eu vreau să petrec unJ să amunJ să merg laJ e se întâmplă dacă nu vreau să mă păziţiQ

K =acă vor"im dă ceea ce se numeşte o chemare a naturii,domniţă, ouătoarea îi colo, în puţul din cretă. =oar ne anunţi unXte duci şi nimeni n'o să tragă cu ochiuX, ai cuvântuX nostru păchestia asta, zise Mulgerul asistent.

)iffan* se uită urât la el, cum stătea între firele de ciu"oţica'cucului, crăpând de mândrie şi de râvna de a'şi face datoria. 4ramai tânăr decât ma#oritatea celorlalţi, fără atât de multe cicatrici

şi cucuie. /ici măcar nasul nu'l avea spart.K um te numeşti, picţeluleQ între"ă ea.K /u'atât'dă'înalt'cât'-ocI'dă')alie'7i#locie daX'mai'înalt'

decât'8coţiduşul'-ocI'-ocI, domniţă. /u's prea multe nume dăMulgeri, ştii, aşa că tre"X să le împărţim între noi.

K 4i "ine, /u'atât'de'înalt'cât'7icul'-ocIJ, începu )iffan*.K <la e -ocI'dă')alie'7i#locie, domniţă, zise /u'atât'de'înalt'

cât'-ocI'de')alie'7i#locie'dar'mai'înalt'decât'8coţiduşul'-ocI'

-ocI.K 4i "ine, /u'atât'de'înalt'cât'-ocI'de')alie'7i#locie'dar'mai' înalt' decât'8coţiduşul'-ocI, eu potJ

K Ni /u'atât'dă'înalt'cât'-ocI'dă')alie'7i#lo'cie'daX'mai'înalt'decât' 8coţiduşul'-ocI'-ocI, domniţă, zise /u'atât'de'înalt'cât'

-ocI'de')alie' 7i#locie'dar'mai'înalt'decât'8coţiduşul'-ocI'-ocI. B'ai scurtat c'un -ocI, zise el, îndatoritor.

K /'ai fi mai mulţumit cu, să zicem, ;enr*Q între"ă )iffan*,

deznădă#duită.K %h, nu, domniţă. /u'atât'de'înalt'cât'-ocI'de')alie'7i#lo'cie'dar' mai'înalt'decât'8coţiduşul'-ocI'-ocI se strâm"ă tot. /'

1FD



are nicio istorie numele ăsta, ştii. Nn schim", au fost o mulţime dărăz"oinici cura#oşi numiţi /u'atât'dă'înalt'cât'-ocI'dă')alie'7i#locie'daX'mai'înalt'decât'8coţiduşul'-ocI'-ocI. $h, daX i'unnume aproape la fel dă faimos ca 8coţiduşul -ocI însuşiL (i,"ineînţeles, dacă 8coţiduşul -ocI însuşi o să fie luat înapoi, în

Bumea dă =inainte, atunci io o ză capăt numele de 8coţiduşul -ocI, ceea ce nu vrea să însemne că nu mi'ar plăcea numele dă/u'atât'dă'înalt'cât' -ocI'dă')alie'7i#locie'daX'mai'înalt'decât'8coţiduşul'-ocI'-ocI, ştii. 4&istă o mulţime dă poveşti frumoasedespre isprăvile lui /u'atât'dă'înalt'cât' -ocI'dă')alie'7i#locie'daX'mai'înalt'decât'8coţiduşul'-ocI'-ocI, adăugă picţelul, arătândatât de pătruns, încât )iffan* n'avu inima să'i spună că de "unăseamă erau nişte poveşti foarte lungi.

Nn loc de asta, spuseWK 4i "ine, ăăă, te rog, aş vrea să vor"esc cu aviatorul

apturtit.K /icio pro"lemă, zise /u'atât'de'înalt'cât'-ocI'de')alie'

7i#locie' dar'mai'înalt'decât'8co'ţiduşul'-ocI'-ocI. Ni aici, sus,chiar în clipa asta.

=ispăru. $ clipă mai târziu, )iffan* auzi sau, mai degra"ă,simţi cu urechile senzaţia de urechi clocotind cu "ul"uci lafluierul micuţului Mulger.

)iffan* scoase din şorţul ei Bolile ovinelor- care arăta acumfoarte #erpelită. 4ra o pagină al"ă la sfârşit. $ rupse, simţindu'seca un criminal când făcu asta, şi îşi luă creionul.

8rag' 7ami şi Ta!i-#e mai 1aceţi- eu 1ac bine( en!wor!h 1ace şi el bine- dar

!rebuie s' m' duc s'&l aduc de la Reg din locul unde s!'( S+er s'm' 4n!orc cur,nd(

Ti11any "S S+er c' e&n regul' cu br,n)a(

)ocmai chi"zuia la asta, când auzi un fâlfâit de aripideasupra capului. %poi urmă un zgomot de învârte#ire, unmoment de tăcere şi apoi un mic, slă"it şi aproape înfundat glas,ziseW

— %h, crivens>

4a se uită peste iar"ă. )rupul lui apturtit era înfipt cu capul în #os şi picioarele în sus, la vreo câţiva paşi distanţă. raţele cu

1FC



moriştile lor erau încă întinse în lături+:.Ni luă ceva timp până să'l scoată. =acă ateriza cu capul

înainte şi rotindu'se, i se spusese lui )iffan*, tre"uia să fiedeşuru"at în direcţia opusă, astfel încât să nu i se desprindăurechile.

ând fu în picioare, clătinându'se nesigur, )iffan* ziseWK Poţi să înfăşori scrisoarea asta pe'o piatră şi s'o laşi săcadă în faţa fermei, într'un loc unde oamenii s'o poată vedeaQ

K =eah, domniţă.K (iJ ăăăJ doare când aterizezi în cap aşaQK /ţţ, domniţă, dar îi îngrozitor dă stân#enitor.K %tunci, e&istă un soi de #ucărie pe care o"işnuim s'o facem

noi şi care ţi'ar putea fi de a#utor, zise )iffan*. Maci un fel deJpungă de aerJ

K Pungă dă aerQ zise aviatorul, părând nedumerit.K Păi, ştii cum lucrurile, de pildă cămăşile, se umflă pe

sârma de rufe când "ate vântulQ 4i "ine, îţi faci un sac de pânză,legi nişte sfori de el şi câte o piatră de sfori, iar când îl arunci însus, sacul se umple cu aer şi piatra pluteşte până #os.

apturtit se hol"a la ea.K %i înţeles ce ţi'am spusQ între"ă )iffan*.K $h, deah. %şteptam numaX să văd dacă o za'mi mai spui ş'

alXceva.K rezi că ai putea, ăăă, s' 4m+rumuţi nişte haine

frumoaseQK /ţţ, domniţă, dar ştiu "ine d'unde poX să fur vrXo câteva,

zise apturtit. )iffan* se hotărî să nu comenteze. Nl între"ăWK !nde era >egina când s'a lăsat ceaţaQapturtit îi arătă cu degetulW

K a la o #uma dă milă în partea aia, domniţă.Nn depărtare, )iffan* putea vedea mai mulţi tumuli şi vreocâteva 7ari Pietre din zilele de demult.

)rilitoni+@, aşa erau numite, ceea ce însemna doar „treipietre”. 8ingurele pietre care se găseau, în mod natural, pedealuri erau cele de cremene, care nu erau niciodată prea mari.=ar pietrele din dolmene fuseseră cărate de la cel puţin zece

+: uvintele nu pot descrie cum arată un Mulger în Iilt cu capul în #os şi

picioarele în sus, aşa că nici n'or să încerce Tn.a.U+@ !n alt termen pentru dolmene, grupul de trei pietre aran#ate astfel încât una să stea orizontal peste celelalte două, aşezate în picioare.

11F



mile distanţă, şi erau aran#ate cum aran#ează un copil cărămizilecând se #oacă. 3ci şi colo 7arile Pietre erau puse în picioare, încercuriV uneori, vedeai o 7are Piatră pusă în picioare, singură. $mulţime de oameni tre"uie să fi muncit o grămadă de timp pânăsă le aşeze pe toate aşa. !nii spuneau că aici se făceau sacrificii

umane. %lţii spuneau că făceau parte din nu ştiu ce religieveche. !nii spuneau că sunt pietre funerare străvechi. %lţiispuneau că sunt un avertismentW ocoliţi acest loc.

)iffan* nu le ocolise. Musese pe'acolo cu surorile sale de vreocâteva ori, ca un act de cura#, în caz că ar fi găsit vreun craniu.=ar tumulii din #urul pietrelor erau vechi de mii de ani. (i tot cemai găseai acum erau găurile de iepuri.

K %lXceva, domniţăQ între"ă apturtit politicos. /uQ %tunci,mă ducJ

Nşi ridică "raţele deasupra capului şi începu să alerge priniar"ă. )iffan* tresări când şoimul trecu la numai câţiva *arzidistanţă de ea şi îl înşfăcă, urcând înapoi în cer.

K um poate un omuleţ de numai şase inchi înălţime sădreseze o pasăre ca astaQ zise ea, în timp ce şoimul se rotea dinnou, la înălţime.

K %h, tot ce'ţi tre"uie e un pic dă "unătate, domniţă, zise/u'atât'de'înalt'cât'-ocI'de')alie'7i#locie'dar'mai'înalt'decât'

8coţiduşul'-ocI'-ocI.K 8eriosQK =a, ş'un calup mare dă cruzime, continuă /u'atât'de'înalt'

cât'-ocI'de')alie'7i#locie'dar'mai'înalt'decât'8coţiduşul'-ocI' -ocI. apturtit le dresează alergând su" ochii lor îm"răcat într'o"lană dă iepure, până când o pasăre îl ia în gheare.

K %sta sună groaznicL zise )iffan*.K %ş, el nu se supără prea tare pă chestia asta. Be "uşeşte

doar cu capul, şi apoi le dă cu un ulei special, pă care'l face el,care le sparge ciocul, continuă /u'atât'de'înalt'cât'-ocI'de')alie'7i#locie'dar'mai'înalt'decât' 8coţiduşul'-ocI'-ocI. ând setrezesc, îl iau drept mămica lor şi fac tot ce le cere el.

(oimul era de#a o pată îndepărtată.K Nţi vine să crezi că nu petrece niciun pic de timp pe

pământL zise )iffan*.K $h, aşa'i. =oarme noaptea în cui"ul şoimilor, domniţă.

0ice că'i minunat dă cald. (i petrece mai tot timpul în aer,adăugă /u'atât'de'înalt' cât'-ocI'de')alie'7i#locie'dar'mai'înalt'decât'8coţiduşul'-ocI'-ocI. /u e nicioXată mai fericit, decât

111



atunci când simte vântul su" Iilt.K 3ar păsările nu se supărăQK %h, nu, domniţă. )oate păsările şi animalele d'acolo, dă

sus, ştiu că îi un noroc să fie prietene cu /ac 7ac Mulgerii,domniţă.

K hiar aşaQK 4i "ine, ca să spunem adevărul, domniţă, e mai mult,fiinXcă ştiu că'i un ghinion să nu fie prietene cu /ac 7ac Mulgerii.

)iffan* se uită la soare. 7ai erau doar câteva ore până laasfinţit.

K )re"uie să găsesc pe unde să intru, zise ea. !ite, /u'la'fel'de'mic' caJ

K /u'atât'dă'înalt'cât'-ocI'dă')alie'7i#locie'daX'mai'înalt'decât'8coţiduşul'-ocI'-ocI, domniţă, o corectă picţeiul, ră"dător.

K =a, da, mulţumesc. !nde este Mură PeoricineQ !nde sunttoţi ceilalţi, de faptQ

K 3'o mică dez"atere care se ţine colo, #os, domniţă, zise el.K 4i "ine, tre"uie să'l găsim pe fratele meu, $9Q 4u sunt

matca pe aici, daQK Ni un picuţ mai com'pli'cat d'atât, domniţă. 4i, ăăă, discută

despre tineJK =iscută ce despre mineQ

/u'atât'de'înalt'cât'-ocI'de')alie'7i#locie'dar'mai'înalt'decât'8coţiduşul'-ocI'-ocI arăta de parcă într'adevăr n'ar fi vrutsă se afle acolo.

K Nmm, discută despreJ ăăăJ eiJ )iffan* se dădu "ătută. Picţelul roşi. =e vreme ce era

al"astru la origini, reacţia asta îi schim"ă culoarea într'un violetneplăcut.

K 7ă duc înapoi, în vizuină. Nmpinge'mă puţin în ghete, vrei,

te rogQ%lunecă pe panta intrării de noroi uscat, iar Mulgerii se împrăştiară care'ncotro în grota de dedesu"t, când ateriză ea.

ând ochii i se o"işnuiră din nou cu întunericul, văzu că toategaleriile erau înţesate cu omuleţi. !nii dintre ei erau în toiulspălatului, iar mulţi îţi neteziseră, din nu se ştie ce motiv, părulroşu cu grăsime. )oţi se uitau la ea de parcă îi surprinseseasupra vreunui fapt cumplit.

K %r tre"ui să pornim la drum, dacă vrem să ne luăm după>egină, zise ea, uitându'se în #os la Mură Peoricine, care se spălape ochi într'un lighean făcut dintr'o #umătate de coa#ă de nucă.

11+



%pa îi picura din "ar"a pe care şi'o împletise. %cum erau treicodiţe împletite în lungul său păr. =acă s'ar fi întors "rusc,pro"a"il ar fi putut "iciui mortal pe careva cu ele.

K %h, "ine, zise el, e&istă o chestiune pă care treX s'o punemla punct, 7atcă. Nşi învârtea micuţul prosop de faţă în mâini.

ând Mură Peoricine învârtea ceva în mâini era sigur îngri#orat.K =aQ zise )iffan*.K <ăăJ nu vrei o cană dă ceaiQ zise Mură Peoricine, şi un

picţel se împletici înainte cu o cană mare de aur care, odinioară,tre"uie să fi fost a unui rege.

)iffan* o luă. Ni era sete, la urma urmelor. 8e auzi un suspinde uşurare din partea mulţimii când ea sor"i din ceai. 4ra chiar"un.

K %m furat un sac din ăsta dă la un negustor am"ulant caredormea la marginea drumului mare, zise Mura Peoricine. unămarfă, nuQ Nşi netezi părul cu mâinile ude.

ana lui )iffan* se opri la #umătatea drumului spre "uze.Poate că picţeii nu'şi dădeau seama cât de tare şuşoteau, pentrucă urechile ei erau la acelaşi nivel cu al conversaţiei.

K %h, îi un pic cam mare, fără intenţia de a #igni.K %şa'i, daX o matcă treX să fie mare, ştii, ca să ai"ă mulţi

scoţi'copii.

K =a, ce'i drept, o femeie mare e foarte "ine, daX dacăvreunul dintre "ăieţi ar fi să încerce să se îm"răţişeze cu asta, artre"ui să lase un semn cu creta, ca să arate dă unde a plecat,ieri.

K (i îi puţin cam prea tânără.K %tunci încă n'o să ai"ă nevoie să facă niciun copil. 8au

poate nu prea mulţi, deocamdată, zic. /u mai mult dă zece,poate.

K #rivens- "ăieţi, despre ce vor"iţiQ $ ză'l aleagă pă MurăPeoricine, oricum. Puteţi să'i vedeţi dă aici genunchii "ietuluimare om ciocnindu'se unuX d'altuXL

)iffan* crescuse la o fermă. $rice firavă credinţă cum că pecopii îi aduc "erzele sau sunt găsiţi su" tufe, tinde să sedovedească neadevărată foarte devreme, dacă trăieşti la oferma, mai ales când o vacă întâmpină greutăţi la fătare în toiulnopţii. (i ea a#utase la fătarea mieilor, când mâinile micuţe pot fi

foarte folositoare în cazurile dificile. (tia totul despre punguţelecu cretă roşie care li se legau "er"ecilor de gât, şi de unde seştia, mai târziu, că oile cu pete roşii pe spate aveau să fie mame,

11



în primăvară. 4ste uluitor cât de multe poate învaţă un copiltăcut şi cu simţ de o"servaţie, iar asta include lucruri pe careoamenii nu cred că ea ar fi destul de mare să le ştie.

$chii ei o zăriră pe Miona, în capătul celălalt al sălii mari.0âm"ea într'un fel îngri#orător.

K e se întâmplă, Mură PeoricineQ între"ă ea, rostindcuvintele cu gri#ă.K %h, păiJ îi vor"a despre regulile clanului, ştii, zise

Mulgerul, înspăimântat. )u fiind noua matcă şi, şi, ei "ine, ne'amhotărât să te între"ăm, vezi tu, nu contează ce simţim, tre"uiesă te între"ăm dacă mmm' mmm'mmmJ

8e dădu repede câţiva paşi înapoi.K /'am prea priceput, zise )iffan*.K /e'am frecat din cap până'n tălpi, ştii, zise Mura Peoricine.

!nii dintre "ăieţi chiar au făcut "aie în "azinuX dă rouă, cu toatecă suntem a"ia'n mai, iar 7arele Han s'a spălat la su"suoarăpentru prima oară în viaţa lui, iar Rullie Mlaimuc ţi'a cules unfrumos "uchet dă floriJ

Rullie Mlaimuc făcu un pas înainte, înfoindu'se cu o mândrienervoasă, şi aruncă sus'pomenitul "uchet în aer. Pro"a"il că1useser' nişte flori drăguţe, dar el nu prea avea idee despre ce

însemna un "uchet sau cum se culege unul. )ulpini şi frunze şi

petale scuturate z"urară din pumnul lui în toate direcţiile.K Moarte frumos, zise )iffan*, luând încă o înghiţitură de

ceai.K on aşa, "on, zise Mură Peoricine, ştergându'şi fruntea de

năduşeală. %tunci poate'ai vrea să ne spui mmm'mmm'mmmJK Eor să ştie cu care dintre ei o să te măriţi, zise Miona cu

glas tare. %şa sunt regulile. )re"uie să alegi sau să renunţi la amai fi matcă. )re"uie să'ţi alegi "ăr"atul şi să anunţi ziua.

K %şa'i, zise Mură Peoricine, ocolind privirea lui )iffan*. )iffan* ţinea cana perfect nemişcată, dar asta numai pentrucă, deodată, nu'şi mai putea mişca niciun muşchi. 2ândiW %aaahL%sta nu mi se întâmplă mieL 4u nu pot 4l n'ar putea /oi n'artre"ui 4i nu sunt nici măcar 4 ridicolL Mugiţi d'aiciL

=ar era conştientă de sutele de feţe nervoase din um"ră.um o scoţi la capăt cu asta o să fie important, zicea 2ândul eide'al doilea. )oţi te privesc. 3ar Miona vrea să vadă ce'o sa faci.

hiar nu s'ar cuveni să dispreţuieşti o fată cu patru picioare maiscundă decât tine, dar tu o faci.K 4i "ine, e foarte neaşteptat, zise ea, silindu'se să

11A



zâm"ească. $ mare onoare, fireşte.K %şa'i, aşa'i, zise Mură Peoricine cu ochii în podea.K (i sunteţi atât de mulţi, încât ar fi tare greu să aleg,

continuă )iffan*, încă zâm"ind. 3ar 2ândul ei de'al doilea ziceaW/ici el nu'i mai fericit din pricina astaL

K =a, aşa o ză fie, zise Mură Peoricine.K %ş dori doar să iau o gură de aer, cât mă gândesc la asta,zise )iffan*, şi nu'şi lăsă zâm"etul să i se şteargă de pe faţăpână când nu se văzu afară din tumul.

8e ghemui şi privi printre frunzele de ciu"oţica'cucului.K roscoiuleL ţipă ea.roscoiul ieşi agale la iveală, mestecând ceva.K ;mQ zise el.K Eor să mă m'ri!e$* 7m phmm ffm mmQK e mănânciQroscoiul înghiţi.K !n foarte su"nutrit lima&, zise el.K %m spus că vor să mă măriteLK (iQK (iQ PăiJ 2ândeşte'te numaiLK $h, desigur, da, chestia cu înălţimea, zise "roscoiul. Poate

că nu pare mult acum, dar când o să ai cinci picioare şi şapteinchi, el o să fie tot de şase inchiJ

K /u mai râde de mineL 4u sunt matcaLK 4i da, fireşte, ăsta e clenciul, nu'i aşa, zise "roscoiul. Nn

ceea ce îi priveşte, astea sunt regulile. $ nouă matcă se mărităcu răz"oinicul pe care şi'l alege şi se sta"ileşte la casa ei, şi faceşiruri'şiruri de Mulgeri mici. %r fi o insultă cumplită să refuziJ

K /'o să mă mărit cu un MulgerL /u pot avea sute de copiiL

8pune'mi ce să fac.K 4uQ 8ă'i spun mătcii ce să facăQ /'aş cuteza, zise"roscoiul. (i nu'mi place să se ţipe la mine. hiar şi "roaştele aumândria lor, să ştii. 8e târî înapoi su" frunze.

)iffan* trase adânc aer în piept, gata să strige, şi apoi închise gura.

ătrâna matcă tre"uie să fi ştiut despre asta, cugetă ea.%şadarJ, pro"a"il s'a gândit că voi fi în stare s'o scot la capăt.

8unt numai regulile, iar ei nu ştiu ce să facă în privinţa lor./iciunul dintre ei n'ar vrea să se însoare cu o fată uriaşă ca ea,chiar dacă niciunul dintre ei n'ar recunoaşte'o. 4ra doar din

11:



pricina regulilor. )re"uia să e&iste o cale de scăpare. )re"uia. =ar era nevoită

să accepte un soţ şi să anunţe ziua nunţii. Ni spuseseră.8e uită fi& la copăceii de porum"ar pentru o clipă. ;mm, zise

în sinea ei.

8e strecură înapoi în tumul.Picţeii aşteptau nervoşi, chiar speriaţi, şi toate feţele

"ăr"oase o urmăreau pe a ei.K )e accept +e !ine- Mură Peoricine, zise ea.Maţa lui Mură Peoricine deveni o mască de groază. Nl auzi

îngăimândWK Puah, crivens$ cu o voce a"ia şoptită.K =ar, "ineînţeles, mireasa este cea care anunţă ziua nunţii,

nu'i aşaQ zise )iffan*, cu veselie. )oată lumea ştie astaLK %şa'i, zise Mură Peoricine tremurând. %şa e datina, foarte

adevărat.K %tunci, aşa o să fac. )iffan* trase adânc aer în piept. Ba

capătul lumii e un mare munte de granit de o milă înălţime, ziseea. (i în fiecare an, o pasăre micuţă z"oară până la stâncă şi îşiascute ciocul pe ea. 4i "ine, când micuţa pasăre o să toceascămuntele până o să a#ungă de mărimea unui "o" de nisipJ,

aceea o să fie ziua în care mă voi mărita cu tine, Mură PeoricineMulgerL

2roaza lui Mură Peoricine se prefăcuse în panică de'adevăratelea, dar apoi şovăi şi, încetul cu încetul, începu sărân#ească.

K =eah, "ună idee, zise el rar. /u treX să gră"eşti astfel dălucruri.

K %"solut, zise )iffan*.

K (i asta o ză ne dea timp să sta"ilim lista cu invitaţi şi toatecelXlalte, continuă picţelul.K 4&act.K Plus ca mai e toată afacerea aia cu rochia dă mireasă, şi

cu "uchetuX dă flori, şi toate celXalte dă tre"uinţă, zise MurăPeoricine, arătând cu fiece secundă mai vesel. Bucrurile asteapot dura la nesfârşit, ştii tu.

K $h, da, zise )iffan*.

K =ar de fapt ea a zis nuL iz"ucni Miona. 3'ar lua milioane deani păsării ca săJK a a zis deahL strigă Mură Peoricine. %ţi auzit'o cu toţii,

11@



"ăieţiL (i a anunţat şi ziua nunţiiL %stea's regulileLK /icio pro"lemă cu muntele, dă altfel, zise Rullie Mlaimuc,

încă ţinând florile întinse. /umaX să ne spui unde e şi socot cănoi o ză'l putem da gata cu mult mai repede decât orice puişorJ

K )reX s'o facă pasăreaL z"ieră Mură Peoricine, disperat. $9Q

hiar pasăreaL 2ata cu ceartaL $ricine are chef dă ceartă o să'misimtă gheataL !nii dintre noi mai avem un "ăieţel dă furat înapoidă la >eginăL Nşi scoase sa"ia şi'o flutură în aer. ine măurmeazăQ

%sta păru să funcţioneze. /ac 7ac Mulgerii adorau scopurileclare. 8ute de să"ii şi topoare de luptă, şi un "uchet de floristrivite, în cazul lui Rullie Mlaimuc, au fost ridicate în aer, iarstrigătul de răz"oi al clanului /ac 7ac Mulger răsună în încăpere.Perioada de timp necesară unui picţel să treacă de la o dispoziţiepaşnică la una tur"at'"ătăioasă este atât de scurtă, încât n'arputea fi măsurată nici de cel mai mic ceas.

=in nefericire, de vreme ce picţeii erau foarte independenţi,fiecare avea propriul său strigăt de luptă, iar )iffan* nu putudesluşi decât vreo câteva din harmalaieW

K PoaX să ne ia vieţile, dar nu poaX să ne ia nădragiiL+6

K ang, s'au dus şase penceL+D

K )u o iei pă drumul mare, iar io'ţi iau "occeauaL+C

K /u poaX să rămână decât o mieLF

K %h, ridicaţi'vă şi porniţi, mămularilorLJdar vocile s'au unit, treptat, într'un muget care zgâlţâi

pereţiiWK Mără regeL Mără reginăL Mără lordL Mără stăpânL /'o ză ne

mai lăsăm prostiţiL

+6 Parafrazare a replicii „/e pot lua vieţile, dar nu ne vor lua niciodată

li"ertateaL”, din filmul Bravehear! T3nimă neînfricatăU, din 1CC:, cu 7ell2i"son regizor şi actor principal.+D 4ste una dintre acele replici finale cărora toată lumea le'a uitat"ancul, reflectând grosolănia afirmata a scoţienilor. Provine dintr'undesen animat, în care un scoţian se văita cât de costisitor e totul laBondraW „$mule, nici nu venisem de două ore, când "angL 8e şiduseseră şase penceLLL”.+C azat pe refrenul cântecului $, 1rumoasele- 1rumoasele maluri alelacului Lo!noud; „)u o iei pe drumul mare, eu o iau pe cărăruieL”.

F Parafrazare a mottoului „/u poate rămâne decât unul”, din filmulAighlander T1CD@U, în regia lui >ussel 7ulcah*, cu hristopher Bam"ert în rol principal.

116



ând şi acesta se stinse, un nor de praf se cernu din tavan şise aşternu tăcerea.

K 8ă mer#emL strigă Mură Peoricine. )oţi ca unul, picţeii se înghesuiră să co"oare galeriile, să

traverseze podeaua grotei şi să urce panta către ieşire. Nn câteva

secunde, sala era goală, în afară de gonnaglo"ard şi de Miona.K !nde s'au dusQ între"ă )iffan*.K 4h, s'au dus şi'atât, zise Miona, ridicând din umeri. 4u o să

rămân aici şi'o să am gri#ă de foc. ineva tre"uie să se poarte cao matcă. Ni aruncă o privire lui )iffan*.

K /ădă#duiesc sincer să'ţi găseşti curând un clan pentrutine, Miona, zise )iffan* mieros. Picţela se strâm"ă la ea.

K $ să alerrge pe'afarră o vreme, poate o să do"oare cupietrre vreo câţiva iepuri şi o să tragă un pui de somn, de vreocâteva ori, zise Rilliam. $ să se potolească, însă, când vordescoperri că încă nu ştiu ce trre"uie să facă.

K Nntotdeauna dau "uzna afară aşaQ între"ă )iffan*.K %h, păi, Mura Peoricine nu era foarte dorrnic să vor"ească

despre nuntă, zise Rilliam, rân#ind.K =a, avem multe în comun, în privinţa asta, zise )iffan*.8e târî afară din tumul şi dădu peste "roscoiul care o

aştepta.

K %m tras cu urechea, zise el. ine lucrat. Moarte isteţ.Moarte diplomatic.

)iffan* îşi plim"ă privirea în #ur. 7ai erau câteva ore până laasfinţit, dar um"rele începuseră de#a să se lungească.

K %r fi mai "ine să pornim la drum, zise ea, legându'şi mai"ine şorţul. (i'o să vii şi tu, "roscoiule.

K Păi, eu nu ştiu foarte multe despre cum se a#unge înăuntruJ, începu "roscoiul, încercând să se dea cu spatele

înapoi. =ar "roaştele nu pot da înapoi cu uşurinţă, iar )iffan* îlprinse şi îl vârî în "uzunarul şorţului.8e îndreptă spre tumuli şi pietre. Mratele meu n'o să se mai

facă mare niciodată, se gândi ea, în vreme ce alerga prin iar"ă.%şa a zis "ătrâna. um o fi cu putinţăQ e fel de loc o fi ăla încare nu creşti niciodatăQ

8e apropiase de tumuli. Ni văzu pe Rilliam şi pe /u'atât'de' înalt'cât' -ocI'de')alie'7i#locie'dar'mai'înalt'decât'8coţiduşul'

-ocI'-ocI alergând în linie cu ea, dar nu se vedea nici urmă dinrestul clanului /ac 7ac Mulger.(i apoi se trezi printre tumuli. 8urorile ei îi spuseseră că ar fi

11D



fost mai mulţi regi morţi îngropaţi su" tumuli, dar asta n'osperiase niciodată. /imic de pe dealurile pe care se născuse n'osperiase vreodată.

=ar aici era frig. Până atunci nu mai "ăgase de seamă lucrulăsta.

2ăseşte un loc unde timpul nu se potriveşte. 4i "ine, tumuliierau istorie. Ba fel şi vechile Pietre 7ari. 8e potriveau acoloQ 4i,da, aparţineau trecutului, dar fuseseră ridicate pe dealuri de miide ani. Nm"ătrâniseră aici. Măceau parte din peisa#.

8oarele la apus alungea um"rele. %cesta era momentul încare reta îşi dezvăluia secretele. Nn câteva locuri, unde luminapica orizontal, puteai vedea marginile câmpurilor vechi şi urmelecăruţelor de pe drum. !m"rele scoteau la iveală ceea ce nu seputea vedea în lumina de nămiezi.

)iffan* se lămurise ce'nsemna „nămiaza”.=ar nu putea zări nici măcar urmele de copite. 8e plim"ă pe

lângă trilitoni, care arătau cumva ca nişte uriaşe porţi, dar nicimăcar când încercă să treacă prin ele, dintr'o parte în alta, nu se

întâmplă nimic.%sta nu era conform planului. %r fi tre"uit să fie o poartă

magică. 4ra convinsă.$ senzaţie de clocot în urechi îi sugeră că începuse cineva să

cânte la şoarecele'cimpoi. 8e uită în #ur şi îi văzu pegonnaglo"ardul Rilliam stând pe o piatră căzută. $"ra#ii îi erauumflaţi, la fel şi "urduful şoarecelui'cimpoi. 4a îi făcu semn cumâna.

K Eezi cevaQ îi strigă ea.Rilliam îşi scoase muştiucul din gură şi clocotul încetă.K $h, da, zise el.K alea către tărâmul >egineiQ

K $h, da.K 4i, o să "inevoieşti să'mi spui şi mieQK /u'i nevoie să i'o spun unei mătci, zise Rilliam. $ matcă o

să vadă limpede calea, ea însăşi.K =ar mie ai +u!ea să'mi spuiLK =a, iar tu ai putea să spui „te rrrog”, zise Rilliam. %m

nouăzeci şi şase de ani. /u sunt o păpuşă din casa păpuşilortale. unica ta a fost o femeie grrrozavă, dar n'am să înghit

orrdine de la un "oţ de fetiţă. )iffan* se uită fi& la el un moment, apoi scoase "roscoiul din"uzunarul şorţului.

11C



K oţQ zise ea, între"ător.K Nnseamnă ceva foarte mic, zise "roscoiul. rede'mă.K 5l mă face +e mine micăJLK 8unt mai marrre pe dinăuntruL zise Rilliam. (i aş îndrrăzni

să zic că tac'tu n'ar fi fericit dacă o urrriaşă de fetiţă ca tine ar

veni pe nepusă masă la el şi i'ar porrunci lui ce să facăLK ătrâna matcă le poruncea tuturor ce să facăL zise )iffan*.K %şa'i. Pentru că ea şi'a câştigat rrrespectulL replică

gonnaglo"ardul, iar vocea păru să se multiplice în ecou, printrepietre.

K )e rog, nu ştiu ce să 1ac$ se milogi )iffan*.Rilliam se uită lung la ea.K %h, "ine, nu te'ai descurcat prea rrrău, până acum, zise el,

pe un ton mai plăcut. B'ai păcălit pe Mură Peoricine să nu se însoare cu tine, fără să încalci regulile, şi eşti o fetişcanăşmecherră, recunosc. $ să găseşti calea, dacă ai rră"dare. =arnu mai "ate din picior, aşteptându'te ca toată lumea să facăimediat ce'i ceri. )ot ce faci e să ţipi după "om"oane, înţelegi.Moloseşte'ţi ochii. Moloseşte'ţi mintea.

Nşi vârî din nou muştiucul în gură, îşi umflă o"ra#ii de mai să'icrape pielea, şi lui )iffan* îi dădură iarăşi urechile în clocot.

K )u ce părere ai, "roscoiuleQ între"ă )iffan*, uitându'se în

"uzunarul şorţului.K 7ă tem ca eşti pe cont propriu, zise "roscoiul. 3ndiferent

cine'oi fi fost eu, nu ştiu mare lucru despre găsirea uşilorinvizi"ile. (i, de asemenea, nu'mi place că sunt presat să intru încârdăşie, aş putea spune.

K =arJ nu ştiu ce să facL 4 vreo vra#ă pe care ar tre"ui s'ospunQ

K /u ştiu, e vreun cuvânt magic pe care l'ai putea spuneQ

zise "roscoiul şi se întoarse cu spatele. )iffan* îşi dădea seama că /ac 7ac Mulgerii se întorseseră.%veau un o"icei prost să um"le chiar în linişte, când voiau ei.

$h, nu, gândi ea. 4i cred că ştiu ce să facL =ar nu'i dreptL /'am fost pregătită deloc pentru aşa ceva. /'am fost la şcoala devră#itoareL /ici măcar nu pot găsi aia$ Poarta tre"uie să fie peundeva pe aici, şi tre"uie să e&iste indicii, dar nu ştiu care suntL

7ă urmăresc să vadă dacă sunt "ună de ceva. (i eu sunt

"ună la "rânză, şi atâta tot. 8ar o vr'9i!oare se ocu+' delucrurile>Puse "roscoiul la loc în "uzunar şi simţi greutatea cărţii

1+F



Bolile ovinelor(ând o scoase afară, auzi un suspin ridicându'se dinspre

ceata picţeilor.4i cred că toate cuvintele sunt magiceJ=eschise cartea la nimereală şi se încruntă.

K âţele, citi ea cu glas tare.Nn #urul ei, scoţiduşii clătinară din cap şi'şi dădură ghionturi.K âţele sunt un tremur al vintrelor la mioare, citi ea, care

pot conduce la inflamarea scocului inferior. =acă sunt netratate,pot conduce la starea mai gravă de plescaviţă. )ratamentulrecomandat este aplicarea zilnică de tere"entină, până când sesfârşeşte ori tremurul, ori tere"entina, ori oaia.

>iscă să'şi ridice privirea din carte. Mulgerii o urmăreauciopor în vârful tuturor pietrelor şi al tumulilor. Păreauimpresionaţi.

$ricum, cuvintele din Bolile 2vinelor n'au spart gheaţa cuvreo poartă magică.

K $r"alţul, citi )iffan*.8e produse un freamăt de anticipaţie.K $r"alţul este o stare de sfoiegire a pielii, în special în #urul

atârniţelor. )ere"entina este un remediu folositorJ(i atunci văzu, cu coada ochiului, ursuleţul.

4ra foarte mic şi de o nuanţă roşie pe care n'o prea întâlneşti în natură. )iffan* ştiu ce era. RentSorth adora #eleurile ursuleţi.%veau gust de clei amestecat cu zahăr şi erau făcute 1FF[ dinaditivi artificiali.

K %h, zise ea cu glas tare. Mratele meu a trecut sigur pe aici.%sta produse o agitaţie în asistenţă.4a păşi înainte, citind cu voce tare despre oriza nărilor şi

despre apie, dar ţinând un ochi pe pământ. (i descoperi încă un

#eleu ursuleţ, verde, de data asta, şi chiar greu de desluşit îniar"ă.2*K- zise )iffan* în sinea ei.Ba mică distanţă, se afla unul dintre arcurile de uşă

închipuite de trei pietreV două pietre mari cu o a treia aşezatăde'a latul pe vârfurile lor. )recuse prin ea şi mai'nainte şi nu se

întâmplase nimicJPentru că nimic nu !rebuia să se întâmple, se gândi ea. /u

poţi lăsa o uşă în lumea ta prin care poate să intre oricine-altminteri oamenii s'ar fâţâi când înăuntru, când afară, din întâmplare. )re"uie să ştii că se află într'un loc anume.

1+1



Pro"a"il asta e singura metodă care să ţină.ine. %tunci, cred că asta e intrarea.Păşi prin ea şi văzu o privelişte uluitoareW iar"ă verde, cer

al"astru colorat în trandafiriu în #urul soarelui la apus, câţiva norimici şi al"i, întârziaţi la culcare, şi o înfăţişare generală caldă, de

culoarea mierii, pretutindeni. 4ra uimitor că putea e&ista oprivelişte ca asta. Maptul că )iffan* o văzuse aproape în fiecare zidin viaţa ei, n'o făcea mai puţin fantastică. (i, ca un "onus, nutre"uia să te uiţi prin niciun fel de arc de piatră ca s'o vezi.Puteai s'o vezi stând practic oriunde(

=oar...Jceva nu era în regulă. )iffan* trecu pe su" arc de mai

multe ori, şi rămase tot nu foarte convinsa, întinse un "raţ înfaţă, încercând să măsoare înălţimea la care se afla soarele faţăde orizont.

(i atunci zări pasărea. 4ra o rândunică, vânând muşte, careco"orî "rusc în spatele pietrelor.

4fectul fuJ ciudat şi aproape supărător. )recuse în spatelepietrelor, iar ea îşi simţise ochii urmărindu'i co"orâreaJ, dar

întârzia. Musese un moment în care rândunica ar fi tre"uit săapară şi nu apăruse.

%poi trecu prin deschizătură şi- +en!ru o cli+'- 1u de ambele

+'rţi ale celorlal!e +ie!re- 4n acelaşi !im+(Eederea ei o făcu pe )iffan* să simtă că glo"ii ochilor ei au

fost scoşi şi întorşi invers.#au!' un loc 4n care !im+ul nu se +o!riveş!e>* Bumea văzută prin deschizătură este cel puţin cu o

secundă în urmă faţă de timpul de aici, zise ea, încercând săsune cât mai convinsă cu putinţă. reJ ş!iu că aceasta esteintrarea.

8e auziră câteva urale şi aplauze dinspre /ac 7ac Mulgeri,care porniră prin iar"ă către ea.K % fost grozavă, toată citania ta dă mai dăvremeL zise Mură

Peoricine. /'am înţeles niciun cuvinţelLK %şa'i, tre"ui să fie o lim"ă cu mare putere, dacă nu poate

omuX să'şi dea seama despre ce dracuX e vor"aL zise un altscoţiduş.

K )u fără îndoială ai plămada dă matcă în tine, domniţă, zise

/u'atât'de'înalt'cât'-ocI'de')alie'7i#locie'dar'mai'înalt'decât'8coţiduşul'-ocI'-ocI.K %şa'iL întări Rullie Mlaimuc. % fost zdro"itor feluX în care ai

1++



ochit dulciurile şi nu le'ai lăsat să'ţi treacă neo"servateL /ucredeam c'ai să'l vezi până şi p'ăl verdeL

>estul picţeilor se opriră din urale şi se uitară la el.K e'am zisQ e'am zisQ între"ă el.

)iffan* se pleoşti.

K )oţi aţi ştiut că aceea era calea de intrare, nu'i aşaQ între"ă ea.K $h, deah, zise Mură Peoricine. (tim dă tre"urile ăstea. %m

trăit o vreme în ţara >eginei, ştii, daX ne'am răzvrătitără'mpotriva cârmuirii ei releJ

K (i'am făcut asta, ş'atunci ea ne'a zvârlit afarX, pă motiv căne îm"ătam, şi furam, şi ne "ăteam tot timpul, zise RullieMlaimuc.

K (i nu era dăloc adevăratL răcni Mură Peoricine.K (i aţi aşteptat să vedeţi dacă eu puteam găsi calea, daQ

zise )iffan*, mai înainte să înceapă vreo "ătaie.K %şa'i. )e'ai descurcat "ine, fetiţo.

)iffan* clătină din cap.K a nu, nu m'am descurcat, zise ea. /'am făcut nicio

magie. /u ştiu cum am făcut. =oar m'am uitat la lucruri şi le'amcântărit. % fost o înşelătorie, serios.

Picţeii se uitară unii la alţii.

K %h, "ine, zise Mură Peoricine. e'i magia, nuQ =oar daidintr'o "aghetă şi spui câteva cuvinte magice. (i ce'i atât dee&trXordinar în asta, nuQ =ar să te uiţi la lucruri, să te uiţi cuadev'ra! la ele, ş'apoi să le cântăreşti şi să iz"uteşti, ei "ine,asta'i o pricepere adev'ra!'(

* %şa'i, este, încuviinţă Rilliam gonnaglo"ardul, spresurprinderea lui )iffan*. ?i'ai folosit ochii şi ţi'ai folosit mintea.%sta face o adevărrată cotorrroanţă. 7agicătoreala e doar de

reclamă.K $h, zise )iffan*, înveselindu'se. 8eriosQ 4i "ine, atunciJiată uşa noastră, oameni "uniL

K orect, zise Mură Peoricine. %cuX condu'ne prin ea. )iffan* şovăi şi se gândiWPot să simt că mă gândesc. Privesc modul cum gândesc. (i

ce gândescQ 2ândescW am trecut prin acest arc şi mai devreme şinu s'a întâmplat nimic.

=ar atunci nu m'am uitat. /ici nu am gândit. /u cum tre"uia.Bumea pe care o pot vedea prin arc nu este, de fapt, reală.=oar pare c'ar fi aşa. 4ste un soi deJ pictură magică, pusă acolo

1+



ca să mascheze intrarea. (i dacă nu'i dai atenţie, ei "ine, doarintri şi ieşi din ea, fără să înţelegi.

%haJ )recu prin arc. /u se întâmplă nimic. /ac 7ac Mulgerii o

priveau cu gravitate.

2&K- îşi zise ea în gând. Nncă sunt prostită de voi, nu'i aşaJQ8tătu în faţa pietrelor şi întinse mâinile în lături, închizândochii. Moarte încet, făcu un pas înainteJ

eva trosni su" ghetele ei, dar nu'şi deschise ochii pânăcând nu mai putu simţi pietrele. ând îi deschiseJ

Jera un peisa# în al" şi negru.

1+A



Capio!u!

T.r>(u! iernii

K %ha, arre Eăzul dintâi, sută'n mie, se auzi glasul luiRilliam în spatele lui )iffan*, în timp ce căsca ochii la lumea>eginei. Eede ce e cu adev'rrra! acoloJ

0ăpada se întindea su" un cer de'un al" atât de murdar, că

)iffan* ar fi putut crede că stătea într'o minge de ping'pong./umai trunchiurile negre şi crengile ca nişte mâzgălituri alecopacilor, ici şi colo, îi spuneau unde se oprea pământul şi

începea cerulJJacestea şi, "ineînţeles, urmele de copite. 8e întindeau

până departe, către o pădure de copaci negri, cocoşaţi dezăpadă.

8imţea frigul ca pe nişte ace mici, pe toată pielea.

Privi în #os şi îi văzu pe /ac 7ac Mulgeri revărsându'se pepoartă, adâncindu'se până la piept în zăpadă. 8e răspândiră,fără nicio vor"a. !nii dintre ei îşi scoaseră să"iile.

/u mai râdeau şi nu mai glumeau, acum. 4rau cu ochii'npatru.

K un, atunci, zise Mură Peoricine. ine lucrat. )u ne aştepţiaci, iar noi o să'ţi aducem fratele înapoi, fără pro"lemJ

K a vin şi euL se repezi )iffan*.

K /ee, o matcă nuJK a asta, daL zise )iffan*, tremurând. %dică vine$ 4stefratele meu. (i unde suntem, mă rogQ

Mură Peoricine se uită în sus, la cerul palid. /u se vedeaniciun pic de soare, pe nicăieri.

K 4şti aici, acuma, zise el, aşa că poate că n'o să fie niciunnecaz să'ţi spunem şi ţie. <sta'i ceea ce voi numiţi )ărâmul"asmelor.

K T'r,mul basmelor: /u, nu e ăstaL %m văzut pozeL )ărâmul "asmelor esteJ este numai copaci, şi flori, şi soarestrălucitor, şiJ şi clinchet de clopoţeiL opilaşi "ondoci, în

1+:



şorţuleţe'com"inezoane, cu corniţeL Măpturi cu aripiL <ăăJ şioameni ciudaţiL %m văzut pozeL J

K /u e totdeauna aşa, zise Mură Peoricine, sec. (i nu poţiveni şi tu cu noi, penXcă n'ai nicio armă, domniţă.

K e s'a întâmplat cu tigaia meaQ între"ă )iffan*.

eva se ciocni de călcâiele sale. 8e întoarse şi'l văzu pe /u'atât'de'înalt'cât'-ocI'de')alie'7i#locie'dar'mai'înalt'decât'8coţiduşul'-ocI'-ocI, ţinând tigaia în sus, triumfător.

K $9, ai tigaia ta, zise Mură Peoricine, daX aici ţi'ar tre"ui osa"ie din fier dă trăsnet. %sta e cumva, ştii tu, arma oficială lainvadarea ?inutului "asmelorJ

K Eine cinevaL ţipă Rullie Mlaimuc. )iffan* văzu o linie de puncte negre în depărtare şi simţi pe

cineva căţărându'se pe spatele ei şi aşezându'i'se pe cap.K Ns câinii negri, anunţă /u'atât'de'înalt'cât'-ocI'de')alie'

7i#locie'dar'mai'înalt'decât'8coţiduşul'-ocI'-ocI. 0eci dă câini,uriaşi.

K /iciodată n'o să scăpăm de câiniL strigă )iffan*, apucândtigaia.

K /ici nu'i nevoie, zise Mură Peoricine. Nl avem pegonnaglo"ard cu noi, dă data asta. Poate vrei să'ţi vâri degetele

în urechi, totuşi.

Rilliam, cu ochii aţintiţi asupra haitei care venea, deşuru"ăcâteva dintre fluierele din cimpoi şi le puse în sacul pe care'lcăra pe umăr.

âinii erau acum mult mai aproape. )iffan* le putea vedeacolţii ascuţiţi ca "riciul şi ochii arzători.

Nncet, Rilliam scoase nişte fluiere mult mai mici şi maiscurte, care păreau de argint, şi le înşuru"ă în lăcaşurile lor.%vea înfăţişarea cuiva care nu se gră"ea.

)iffan* strânse mânerul tigăii sale. âinii nu lătrau. %r fi fostmai puţin înfricoşători, dac'ar fi lătrat.Rilliam vârî şoarecele'cimpoi su" "raţ şi suflă printr'un fluier

până se umflă "urduful.K Eoi cânta, anunţă el, când câinii a#unseseră destul de

aproape pentru ca )iffan* să le vadă "alele curgând, Rrregelesub 7arrre$N

a un singur omuleţ, /ac 7ac Mulgerii lăsară să"iile să cadă

şi îşi puseră palmele peste urechi.

1 Parodiere a toastului iaco"it „>egele peste mareL”1+@



Rilliam îşi lipi "uzele de muştiuc, "ătu din picior o dată saude două ori, şi, când un câine se pregătea să sară asupra lui

)iffan*, începu să cânte.$ mulţime de lucruri se întâmplară în mai mult sau mai puţin

acelaşi timp. Bui )iffan* începură să'i z"ârnâie toţi dinţii. )igaia

vi"ră în mâinile ei şi căzu în zăpadă. âinelui din faţa ei i se încrucişară ochii şi, în loc să facă saltul înainte, căzu de'a dura.âinii 7orţii nu le dădeau niciun pic de atenţie picţeilor.

!rlau. 8e învârteau în loc. Nncercau să'şi muşte propriile cozi. 8e împiedicau şi se iz"eau unii pe alţii. Mrontul 7orţii gâfâitoare serupse în zeci de animale disperate, răsucindu'se şi zvârcolindu'se, încercând să scape de propria piele.

0ăpada se topise într'un cerc în #urul lui Rilliam, ai căruio"ra#i erau staco#ii de efort. =in el ieşeau a"uri.

Nşi luă fluierul de la gură. âinii 7orţii, care se z"ăteau înzloată, îşi ridicară capetele. (i atunci, toţi ca unul, îşi vârârăcoada între picioare şi alergară ca nişte câini ai iadului înapoi,prin zăpadă.

K 4i "ine, de'acuX ştiu că suntem aici, zise Mură Peoricine,ştergându'şi ochii de lacrimi.

K ;e haXntâhatQ între"ă )iffan*, pipăindu'şi dinţii cu mâna,ca să verifice dacă mai erau toţi acolo.

K % cântat notele durerii, o lămuri Mură Peoricine. )u nu lepoţi auzi, că sunt foarte înalte, daX câinii pot. Be sfredelesccreierii. %cuX mai "ine ne urnim din loc, mai înainte ca ea să netrimită şi alXceva.

K >egina i'a trimisQ =ar parcă sunt ieşiţi din coşmaruriL zise )iffan*.

K $h, deah, zise Mură Peoricine. =e'acolo face rost dă ei. )iffan* se uită la Rilliam gonnaglo"ardul. Nşi înlocuia, calm,

fluierele. 8imţi că ea se uita la el, ridică privirile şi'i făcu cuochiul.K /ac 7ac Mulgerii iau muzica foarrrte în serios, zise el şi, cu

un semn din cap, arătă spre zăpada de la picioarele lui )iffan*.%colo, în zăpadă, era un ursuleţ gal"en, pudrat cu zahăr,

făcut 1FF[ din aditivi artificiali.3ar zăpada, de #ur împre#urul lui )iffan*, se topea văzând cu

ochii.

=oi picţei o duceau pe )iffan* cu uşurinţă în spinare. 4aaluneca pe deasupra zăpezii, cu tot clanul alergând lângă ea.

1+6



/iciun pic de soare pe cer. hiar şi'n cele mai înnorate zile, în general puteai să'ţi dai seama unde era soarele, dar aici nu. (imai era ceva ciudat, ceva pe care nu l'ar fi putut numi. /usemăna cu un loc adevărat. /u ştia de ce simţea asta, dar eraceva în neregulă cu orizontul. Părea destul de aproape cât să'l

atingi cu mâna, ceea ce era a"surd.(i lucrurile nu erauJ terminate. a, de pildă, copacii dinpădurea spre care se îndreptau. !n copac e un copac, se gândiea. =e aproape sau de departe, tot copac e. %re scoarţă, şicrengi, şi rădăcini. (tii că este acolo- chiar dacă e atât dedeparte că nu'i decât un rotocol.

opacii de aici, totuşi, erau altfel. %vea o puternică senzaţiecă erau chiar rotocoale, şi că îşi făceau rădăcinile, crengile şicelelalte detalii pe măsură ce se apropia ea, de parcă ei şi'ar fizis, în sinea lorW „3uteL Eine cinevaL 8ă par realL”

4ra ca şi cum ai fi fost într'o pictură în care artistul nu'şi"ătuse prea mult capul cu lucrurile de la distanţă, dar careadăugase în gra"ă o tuşă de real oriunde te'ai fi uitat.

Eăzduhul era îngheţat şi stătut, ca aerul din vechile pivniţe.Bumina scăzu când a#unseră la pădure. Printre copaci,

devenea al"astră şi nepământeană./icio pasăre, gândi )iffan*.

K 8top, zise ea.8coţiduşii o lăsară la pământ, dar Mură Peoricine ziseWK /'ar tre"ui să tândălim p'aicea. apuX sus, "ăieţiL

)iffan* scoase "roscoiul. %cesta clipi des la zăpadă.K $h, rah'oac, mormăi el. %sta nu'i "ine. %r fi tre"uit să

hi"ernez.K =e ce e totul atât deJ ciudatQK Ba asta nu te pot a#uta, zise "roscoiul. 4u văd doar

zăpadă, văd gheaţă, văd moarte de frig. Nmi ascult "roscoiulinterior, aici.K =ar nu'i aşa de frigLK 7'm'mie m'm'mi s's'se p'p'pare frig.roscoiul închise ochii. )iffan* oftă şi'l vârî la loc în "uzunar.K Nţi spun io unde suntem, zise Mură Peoricine, cu ochii

cercetând atent um"rele al"astre. (tii gângâniile'aleapişcăcioase care se agaţă dă oi şi sug sânge pânX se umflă, după

care'şi dau drumuX #os dă pă oaieQ )oată lumea asta e plină dăele.K Erei să spui, o căpuşăQ !n parazitQ !n vam+ir:

1+D



* $h, deah. 8e vântură dă colo'colo pânX găsesc un loc cumai puţină lume, unde nimeni nu le poate lua la ochi, şi deschido uşă. ZPoi, >egina'şi trimite supuşii. a să fure, ştii. 8ăciupească dă prin ham"are, să şutească viteJ

K /ouă ne place să furăm orătănii, zise Rullie Mlaimuc.

K Rullie, zise Mură Peoricine, punându'i sa"ia în piept, maiştii că am zis eu că tu câteodată ar tre"ui să #udeci Znainte de'a'ţi deschide fleancXaia a ta grasăQ

K =a, Mură.K 4, asta a vozt una din dăţile alea. Mură se întoarse şi se

uită la )iffan*, mai curând ruşinat. %şa'i, noi am vozt ăi mai marilotri ai >eginei, zise el. Bumea nu ne urmărea niciodatX, dă fricaomuleţilor. =aX pentru ea nu era niciodatX destul. 4a mereu voiamai mult. =aX noi i'am zis că nu'i dre+! ză furăm zinguruX porc alunei "ătrâne doamne orX mâncarea dă la ăi de n'aveau d'a#unsnici pentru ei. !n Mulger nu'#i face pro"leme ză fure o cupă dăaur dă la vreo matahală "ogată, ştii, dar să lomJ

Jcupa'n care un moşneag îşi ţine dinţii dă'mprumut, ne faceză ne fie ruşine dă noi, aşa i'am zis. /ac 7ac Mulgerii se "at şifură, dezigur, dar cine'ar vrea ză ză "ată cu cel zla" şi ză fure dăla cel zăracQ

)iffan* asculta, la marginea pădurii întunecate, povestea

unei mici lumi în care nimic nu creştea, în care niciun soare nustrălucea şi'n care totul tre"uia să fie adus din altă parte. 4ra olume care lua şi nu dădea nimic în schim", decât teamă. Măceauraiduri de #af şi oamenii învăţaseră să rămână în pat, cândauzeau zgomote ciudate noaptea, pentru că oricui îi făceagreutăţi, >egina i'ar fi putut stăpâni visele.

)iffan* nu prea'şi dădea seama cum făcea asta, dar de'acoloveneau monştrii precum âinii 7orţii şi călăreţul fără cap. %ceste

vise erauJ mai reale. >egina putea lua visele ca să le facă maiJconsistente. Puteai păşi în ele şi dispăreai. (i nu te mai trezeaimai'nainte, ca monştrii să nu te'nhaţeJ

>egina nu lua de la oameni numai mâncarea. Ni lua şi peoameni, deopotrivăJ

K Jde pildă, pe cimpoieri, zise Rilliam gonnaglo"ardul.8pirriduşii nu pot cânta la niciun instrument, ştii. (i ea rrrăpeşteun om pentru muzica pe care'o poate face.

K (i ia şi copii, zise )iffan*.K =a. Mrate'tău nu e primul, zise Mură Peoricine. /u'i preamultă distracţie şi veselie p'aci, ştii. 4a crede că'i "ună cu copiii.

1+C



K 7atca "ătrână zicea că n'o să'i facă rău, zise )iffan*. %sta'i adevărat, nuQ

Puteai să'i citeşti pe /ac 7ac Mulgeri ca pe o carte deschisă.$ carte mare, simplă, cu ilustraţii ca $cheşte âinele şi $ 7areilă >oşie, şi cu una sau două propoziţii scurte, pe fiecare

pagină. )ot ce gândeau le apărea pe feţe şi, în clipa aceea, cutoţii aveau o înfăţişare care spuneaW #rivens- sper că n'o ză nepuie între"ări la care n'am vrea să răz"undemJ

K %sta es!e adevărat, nuQ stărui ea.K $h, deah, zise Mură Peoricine, cu încetineală. u asta nu

te'a minţit. >egina o ză'ncerce ză fie drăguţă cu el, daX n'o zăştie cum. 4a'i un elf. 4lfii nu's mari meşteri la gândit şi la ceilalţi.

K e'o să i se întâmple dacă n'o să'l luăm înapoiQ=in nou apăru e&presia aceea cu „nu ne place încotro "ate”.K %m s+us>- şi )iffan* repetă.K %ş îndrrrăzni să zic c'o să'l trrrimită'napoi la timp, zise

Rilliam. (i el n&o ză fie mai marrre. /imic nu'm"ătrâneşte peaici. /imic nu creşte. %"solut nimic.

K %şadar, el o să fie "ineQMură Peoricine scoase un sunet înecat din gât. Părea a fi o

voce care încerca să zică „da”, dar era în conflict cu un creiercare ştia că răspunsul e „nu”.

K 8puneţi'mi ce nu'mi spuneţi, zise )iffan*.Rullie Mlaimuc fu primul care se'nscrise la cuvânt.K $ mulţime dă chestii, zise el. =ă eIzemplu, punctuX dă

topire al plum"ului îi dăJK )impuX trece mai încet, cu cât pătrunzi mai adânc în acest

ţinut, zise repede Mură Peoricine. %nii trec ca zilele. >egina s'asăturat dă noi, "ăieţii, după vro două luni, cam aşa. =ouă luniaici- ştii, unde timpul îi leneş şi greu. =aX când el s'o întoarce în

lumea muritorilor, tu o ză fii o "a"ă sau poate c'o ză fii chiarmoartă dă "ătrâneţe. %şa că, dacă ai copii d'ai tăi, mai "ine lespui ză ză ferească dă un "ăiat lipicios hălăduind pă dealuri şistrigând după dulciuri, că ăla o ză fie unchiul lor, RentSorth. (iăsta n'o ză fie cel mai rău lucru, dă altfel. =acă trăieşti înmi#locul viselor prea mult, atunci o ză'nne"uneşti, n'o ză mai poţinicio'datX să te trezeşti cum tre"uie, n'o ză te mai poţi niciodatXancora în realitateJ

)iffan* făcu ochii mari la el.K 8'a mai întâmplat, zise Rilliam.K a o să'l aduc înapoi, zise )iffan*, liniştită.

1F



K /u ne'ndoim dă asta, zise Mură Peoricine. (i oriunde te'aiduce, o ză te urmăm. lanul /ac 7ac Mulger nu se teme dănimicL

$ iz"ucnire de urale se ridică din mi#locul lor, dar lui )iffan* ise păru că um"rele al"astre a"sor"iră şi stinseră toate sunetele.

K =eah, nimic în afarX dă avocaţi mmph mmph, încercăRullie să zică, înainte ca Mură să iz"utească să'i închidă gura. )iffan* se întoarse către urmele de copite şi începu să

meargă în lungul lor.0ăpada scârţâia neplăcut su" tălpi.7erse aşa puţin, urmărind cum copacii devin mai reali pe

măsură ce se apropia de ei, apoi privi în #ur. )oţi /ac 7ac Mulgerii se furişau după ea. Mură Peoricine îi

făcu voios semn din cap. )oate urmele de copite deveniră găuri în zăpadă, cu iar"a arătându'şi colţul printre ele.

opacii începură s'o scoată din sărite. Melul în care lucrurilese schim"au era mai înfricoşător decât oricare monstru. Pe'unmonstru îl puteai pocni, dar nu puteai pocni o pădure. (i easimţea nevoia să pocnească +e cineva(

8e opri şi dădu puţin zăpada la o parte de la "aza unuicopac. Pentru numai o clipă, în locul unde fusese, se văzu doar opată cenuşie. 8u" ochii ei, scoarţa crescu în #os, unde fusese

zăpada. %poi rămase aşa, prefăcându'se că fusese acolo tottimpul.

%sta era cu mult mai îngri#orător decât âinii 7orţii. %ceiaerau doar nişte monştri. Puteau fi învinşi. %sta eraJ

înfricoşătorJ8e cufundă din nou în 2ândul de'al doilea. 8imţea frica

adâncindu'se, îşi simţea stomacul devenind o "ilă de fier înroşit, îşi simţea coatele năduşind. =ar nuJ participa. 8e +rivea pe ea

însăşi cum devenea speriată şi asta însemna că o parte din ea,cea care privea, nu era speriată./ecazul era că tre"uia să ducă frica pe picioare. %sta

însemna să fie cu mare "ăgare de seamă.(i asta era ceea ce mergea prost. Mrica o înhăţase în gheare,

dintr'odată. 8e afla într'o lume stranie, cu monştri, urmărită desute de mici hoţi al"aştri. (iJ âini negri. ălăreţi fără cap.7onştri în râu. $i gonind ca vântul, cu spatele, peste pa#işti.

2lasuri su" patJ$ năpădi groaza. =ar, pentru că era )iffan*, îi ieşi hotărâtă în întâmpinare, ridicând tigaia. )re"uia să treacă prin pădure, s'o

11



găsească pe >egină, să'l ia de'acolo pe fratele ei şi săpărăsească locurile asteaL

!ndeva în spatele ei, vocile începură să strigeJSe !re)i(/u era nicio zăpadă, dar era al", al"ul aşternuturilor şi al

tencuielii tavanului camerei sale. 8e uită lung la ele o vreme,apoi se aplecă şi se uită su" pat./u era nimic acolo, în afară de oala de noapte. ând

deschise larg uşa de la casa păpuşilor, nu era nimeni înăuntru, înafară de cei doi soldăţei, ursuleţul de pluş şi păpuşa fără cap.

Pereţii erau solizi. =uşumeaua scârţâia ca de o"icei. Papuciiei erau aceeaşi ca întotdeaunaW vechi, comozi şi cu pomponul roztocit.

8e opri în mi#locul camerei şi între"ă, foarte liniştităWK 4 cineva aiciQ$ile "ehăiră pe coasta îndepărtată a dealului, dar pro"a"il n'

o auziseră.!şa scârţâi din "alamale şi motanul ;aţchiţ se strecură

înăuntru. 8e frecă de picioarele ei, torcând ca un tunet defurtună îndepărtată, apoi se duse şi se făcu ghem pe patul ei.

)iffan* se îm"răcă, gânditoare, aşteptându'se ca dormitorulsă facă ceva ciudat.

ând co"orî, se pregătea micul de#un. 7ama ei tre"ăluia pela spălător.

)iffan* ieşi fără şovăire din "ucătărie şi intră în lăptărie.7ergând de'a "uşilea pe podea, căută pe su" spălător şi apoi înspatele tuturor dulapurilor de vase.

K Puteţi ieşi acuma, pe cinstite, zise ea./u se arătă nimeni. 4ra singură în lăptărie. %deseori fusese

lăsată singură aici şi ei îi plăcuse. 4ra aproape teritoriul ei

personal. =ar acum, era cumva prea gol, prea curatJând veni agale înapoi, în "ucătărie, mama ei încă mai era laspălător, ocupându'se de vasele murdare, dar o tava cu porridgea"urind fusese aşezată pe masă, pentru o singură persoană.

K $ să fac mai mult unt, astăzi, zise )iffan* cu precauţie,aşezându'se la masă. %r fi "ine s'o fac, de vreme ce s'a strânsatâta lapte.

7ama ei dădu din cap şi puse o farfurie pe uscătorul de vase,

de lângă spălător..K /'am făcut nimic rău, aşa'iQ între"ă )iffan*.7ama ei clătină din cap.

1+



)iffan* suspină.„(i atunci ea se trezi şi totul nu fusese decât un vis.” %cesta

era cam cel mai prost final pe care'l puteai avea într'o poveste.=ar totul păruse atât de real( Nşi putea aminti mirosul de fum dingrota picţeilor, şi modul în careJ cum îl chemaQ J ah, da, i se

spunea Mură PeoricineJ modul în care Mură Peoricine se fâstâcea întotdeauna când vor"ea cu ea.e ciudat, îşi zise ea, că ;aţchiţ se frecase de ea. %r fi dormit

el în patul ei, dac'ar fi putut scăpa nevătămat pe chestia asta,dar, în timpul zilei, se ţinea departe din calea lui )iffan*. eciudatJ

8e auzi un zăngănit pe lângă poliţa căminului. Păstoriţa deporţelan de pe raftul lui uni pornise într'o parte, de capul ei, şi,

în timp ce )iffan* o urmărea din ochi, cu lingura de porridgesuspendată la #umătatea drumului spre gură, alunecă şi sesparse de podea.

0ăngănitul continuă. %cum venea dinspre cuptorul cel mare.Putea chiar vedea cum uşiţa se zgâlţâia din ţâţâni.

8e întoarse spre mama ei şi o văzu punând o altă farfurie peuscător, lângă spălător. =ar nu o ţinea cu o mânăJ

!şiţa cuptorul se desprinse "rusc şi căzu la podea.K /u mânca din porridgeL

/ac 7ac Mulgerii se revărsară în încăpere, cu sutele, curgândpe dalele de piatră.

Pereţii se clătinau. Podeaua se mişcă. (i acum făptura carese întoarse de la spălător nu era nici măcar omenească, cidoarJ o"iect, nu mai viu decât o figurină de turtă dulce, cenuşieca dro#dia veche, schim"ându'şi forma în timp ce se împleticeaspre )iffan*.

Picţeii tropăiră pe lângă ea, spul"erând zăpada.

Nşi ridică ochii spre ochişorii mici şi negri ai creaturii. ?ipătul izvorî de undeva din rărunchii ei. /u era niciun 2ândde'al doilea, niciun 2ând dintâi, ci doar un ţipăt. Părea să se

întindă de îndată ce părăsea gura lui )iffan*, până când deveniun tunel întunecat în faţa ei, iar în timp ce cădea prin el, auzi, întumultul din spatele eiW

K Ba cinX crezi că te hol"ezi, prieteneQ #rivens- daX ţi'ai făcutrost d'o "ucătărie pă cinsteL

)iffan* deschise ochii.8tătea întinsă pe pământul umed, în zloată, în pădurea

1



întunecată. Picţeii o priveau cu atenţie, dar, cum văzu ea, ceilalţidin spatele lor se uitau spre um"rele dintre trunchiurilecopacilor.

4rauJ lucruri în copaci. 2rămezi de lucruri. 4rau cenuşii şiatârnau de crengi ca nişte haine vechi.

Nntoarse capul şi'l văzu pe Rilliam lângă ea, studiind'o cu îngri#orare.K <la a fost un vis, nu'i aşaJQ între"ă ea.K Păăăi, acumaaa, zise Rilliam, a fost şi deopotrrrivă n'a

fostJ )iffan* se ridică "rusc în capul oaselor, silindu'i pe picţei să

sară repede în lături.K =arJ chestia aia a fost în el, iar voi toţi aţi ieşit din

cuptorL zise ea. %ţi fost 4n visul meuL e eJ ce'a fost creaturaaceeaQ

Rilliam gonnaglo"ardul se uită la ea de parcă încerca să'şigăsească vor"ele.

K %ceea a fost ceea ce noi numim o dromă, zise el. /imicdin ceea ce e aici nu aparţine cu adevărat acestei lumi, îţiaminteştiQ )otul este o răsfrângere din afară, sau ceva furatdintr'o altă lume, sau poaX ceva ce >egina a făcut să aparăprintr'o vra#ă. 4ra ascunsă în copaci şi tu ai mers atât de repede

că n'ai văzut'o. (tii păian#eniiQK ineînţelesLK 4i "ine, păian#enii ţes pânze. =romele ţes vise. 4 simplu

prin locurile astea. Bumea din care vii tu este aproape reală. )ărâmul ăsta este aproape ireal, aşa că e aproape un vis,oricum. 3ar droma a ţesut un vis pentru tine, cu o capcană în el.=acă mănânci orice în vis, nu mai vrei niciodată să'l părăseştiL+

%răta de parcă spera ca )iffan* să fie impresionată.

K (i droma ce câştigăQ între"ă ea.K Ni place să privească visele. 8e distrează privind cum tedistrezi tu. (i te priveşte cum tot mănânci mâncare din vise,până când mori de foame. %tunci, droma te mănâncă pe tine. /uimediat, fireşte. $ să aştepte până te mai înmoi niţel, că n'aredinţi.

K ine şi cum mai poţi scăpa de eaQ

+ Nn mai multe legende scoţiene, printre care şi'n 7icul Rowland şimicuţa 5llen- se spune că dacă mănânci mâncare de'a spiriduşilor, înmod sigur rămâi captiv în >egatul elfilor T?ara "asmelorU.

1A



K ea mai "ună metodă e să găseşti droma, zise MurăPeoricine. ăci o ză fie în vis cu tine, deghizată. (i'atunci treX s'opăleşti zdravăn.

K Prin a păli vrei să spuiJQK )ăierea capului dă'ntotdeauna rezultate.

%cum, se gândi )iffan*, chiar sunt impresionată. 7ai "ine n'aş fi fost.K (i acesta este )ărâmul "asmelorQK =eah. %i putea spune că e "ucăţica aceea pe care turiştii

n'o văd, zise Rilliam. (i tu te'ai descurcat "ine. )e'ai luptat cuea. %i ştiut că nu era în regulă.

)iffan* îşi aminti de motanul prietenos şi de păstoriţa carecăzuse. i"eloul încercase să'i transmită un mesa#. 4a nu'lascultase.

K Eă mulţumesc c'aţi venit după mine, zise ea, cu voceumilă. um aţi făcutQ

K %h, noi în general putem găsi o cale de'a intra oriunde-chiar şi într'un vis, zise Rilliam zâm"ind. 8untem un neam dehoţi, la urma urmelor.

$ "ucată din dromă căzu din copac şi flutură pe pământ.K /'o să mă mai prindă niciuna a doua oarăL declară )iffan*.K =a. )e cred. Nţi luceşte crrrima în ochi, zise Rilliam, cu o

notă de admiraţie. =acă aş fi o dromă, aş fi de'a dreptul îngrozităacuma, dac'aş avea un pic de creier. $ să fie mai multe, ţineminte, şi unele dintre ele sunt viclene. >egina le foloseşte capaznici.

K /'o să mă mai păcăleascăL )iffan* îşi aminti spaima dinclipa în care năluca aceea începuse să se mişte către ea,schim"ându'şi forma. Musese cel mai rău pentru că se aflase încasa ei, în locul ei. 8e simţise de'a dreptul îngrozită când

creatura aceea mare şi fără formă se pră"uşise în "ucătărie, darşi furioasă, în egală măsură. Ni invadase locul ei(reatura nu numai că încercase s'o omoare, o şi insul!ase>Rilliam o cercetă din ochi.K =a, arăţi foarte mânioasă, zise el. Nnseamnă că'ţi iu"eşti

fratele, dacă înfrunţi astfel de monştri pentru elJ3ar )iffan* nu'şi mai putu stăvili gândurile. /u'l iu"esc. /u

ştiu. 4l e atât deJ lipicios, iar eu nu pot face faţă, şi tre"uie să

petrec atât de multă vreme având gri#ă de el, şi el întotdeaunaţipă după câte ceva. /u pot vor"i cu el. 4l nu face decât s' vreatot timpul.

1:



=ar 2ândul ei de'al doilea spuneaW 4l e al meu( Bocul meu,casa mea, fratele meuL um de îndrăzneşte ceva să se atingă dece e al meu$

Musese învăţată să nu fie egoistă. (tia că nu era, nu dupăcum înţelegeau oamenii să fii. Nncercă să se gândească la ceilalţi.

/iciodată nu se repezise să ia şi ultima "ucăţică de pâine. /u,era alt sentiment./u era o fată cura#oasă, sau generoasă, sau "ună. Măcea

asta pentru că tre"uia să fie făcut, pentru că nu se putea să n'ofacă. 8e gândea laW

>Lumina lui Buni Su1erind- leg'n,ndu&se 4nce! +es!e dealuri-4n no+ţile geroase- sc,n!eie!oare- sau cu 1ur!uni asur)i!oare caun r')boi de)l'nţui!- salv,nd miei de la a muri 4ngheţaţi sauberbeci de la a c'dea 4n +r'+'s!ii( 5a degera- se c')nea şimergea +rin be)na no+ţii du+' vreo +roas!' de oaie care nus+unea nicioda!' mulţumesc şi care +robabil avea s' 1ie la 1el de

+roas!' şi a doua )i- c,! s' in!re 4n aceeaşi ananghie( Ci ea o1'cea +en!ru c' era de neg,ndi! s' n&o 1ac'(

S&a 4n!,m+la! oda!' s' se 4n!,lneasc' +e drum cu negus!orulambulan! şi m'garul lui( 5ra un m'g'ruş mi!i!el şi abia de&lvedeai sub gr'mada de bulendre din s+inarea lui( Ci omul 4l

b'!ea +en!ru c' animalul c')use 4n genunchi(Ti11any 4nce+use s' +l,ng' v'),nd as!a- iar Buni se ui!ase la

ea şi a+oi le +oruncise ceva lui Tune! şi .ulger(0egus!orul se o+rise- c,nd au)ise m,r,i!urile( #iob'neş!ii se

+os!aser' de o +ar!e şi de al!a a omului- as!1el 4nc,! nu&i +u!eavedea +e am,ndoi oda!'( Dşi ridicase b'ţul- ga!a +arc' s'&lloveasc' +e .ulger- iar m,r,i!ul lui Tune! devenise mai +u!ernic(

„Te s1'!uiesc s' nu 1aci as!a?- )isese Buni(

5l nu era un om +ros!( 2chii c,inilor erau ca niş!e bile deoţel( Dşi l'sase braţul 9os(„cuma- arunc' b'ţul?- )isese Buni( 2mul 1'cuse +recum i se

ceruse arunc,ndu&l 4n +ra1 de&ai 1i )is c' devenise brusc de 1ier4nroşi!(

Buni Su1erind mersese +,n' la el şi&l ridicase de 9os( Ti11any4şi amin!i c' era o nuia groas'- lung' şi ml'dioas'(

8eoda!'- a!,! de iu!e c' abia de se )'rise o mişcare- Buni 4l

+lesnise +e om +es!e 1aţ' de dou' ori- l's,ndu&i dou' d,re lungişi roşii( 5l se mişc' 4n loc şi vreun g,nd bun de ul!im' cli+'!rebuie s'&l 1i salva!- +en!ru c' ciob'neş!ii acum a+roa+e c'

1@



ardeau de +o1!' s' aud' +orunca de&a s'ri asu+ra lui(„8oare- nu&i aşa:? )isese Buni +e un !on glumeţ( „cum- ş!iu

cine&mi eş!i şi b'nuiesc c' şi !u ş!ii cine sun!( Tu vin)i oale şi!ig'i- şi nu sun! rele- du+' c,!e ţin eu min!e( 8ar dac' s+un euvreun cuv,n!- n&o s' mai vin)i nimic +e dealurile mele( şa s'

ş!ii( 7ai bine i&ai da m,ncare dobi!ocului !'u dec,! s'&l biciuieş!i(7&ai au)i!:? #u ochii 4nchişi şi m,inile !remur,nd- omul a da! din ca+(„şa mai merge?- )isese Buni Su1erind şi imedia! c,inii

redeveniser' doi ciob'neş!i obişnuiţi- care veniser' şi seaşe)aser' de&o +ar!e şi de cealal!' a s!'+,nei lor- cu limbilea!,rn,nd(

Ti11any 4l urm'rise +e om des+rin),nd ceva din +ovaraanimalului şi leg,ndu&şi&o lui 4n s+a!e- a+oi- cu mare gri9'-m,n,ndu&l +e m'g'ruş mai de+ar!e +e drum( Buni se ui!aselung 4n urma lui- 4n !im+ ce&şi um+lea +i+a cu Jolly Sailor( Ci-c,nd şi&o a+rinsese- )isese- de +arc' !ocmai 4i venise&n min!eacel g,nd;

„#ei care +o! s&o 1ac'- !rebuie s&o 1ac' +en!ru cei care nu +o!( Ci cineva !rebuie s' vorbeasc' +en!ru cei care nu cuv,n!'(?

)iffan* îşi zise, în sinea eiW %sta înseamnă să fii o vră#itoareQ

/u e cum mă aşteptasem euL ând se întâmplă şi părţile bune:8e ridică în picioare.K ;ai să mergem mai departe, zise ea.K /'ai o"ositQ între"ă Mură.K $ să mergem mai departeLK %şaQ 4i "ine, proXa"il că >egina s'a dus la lăcaşul ei, dă

dincolo dă pădure. =acă n'am ţine cont dă tine, ne'ar lua doarvreo două ore până acoloJ

K $ să mergL %mintirea feţei uriaşe şi moarte a dromei încerca să'i revină în minte, dar furia nu'i lăsă loc.K !nde'i tigaiaQ 7ulţumescL ;aiL$ porni printre copacii ciudaţi. !rmele de copite aproape că

străluceau în întuneric. 3ci şi colo, alte urme se încrucişau cuacestea, urme care ar fi putut fi de gheare de găină, urme decopite rotunde şi grosolane, care ar fi putut fi făcute de orice,dâre vălurite, cum ar fi lăsat şerpii, dacă e&istau pe aici vietăţi ca

şerpii.Picţeii alergau în linie cu ea, de'o parte şi de alta.hiar dacă valul de mânie îi pierise, îi venea greu să se uite

16



la lucrurile de pe'aici, fără s'o apuce durerile de cap. Bucruri carepăreau foarte îndepărtate, se apropiau neaşteptat de repede,copacii îşi schim"au forma când treceau pe lângă eiJ

%proape ireal, zisese Rilliam. %proape un vis. Bumea n'aveadestulă realitate în ea pentru ca distanţele şi formele să

funcţioneze credi"il. =in nou artistul magic pictase ne"uneşte.=acă se uita fi& la un copac, acesta se schim"a şi devenea maiasemănător cu un copac decât înainte, când ai fi zis că'ldesenase RentSorth cu ochii închişi.

%sta'i o imitaţie de lume, gândi )iffan*. %proape ca într'opoveste. opacii nu tre"uie să fie prea amănunţiţi, căci, nu'i aşa,cine se uită la copaci într'o povesteQ

8e opri într'un mic luminiş şi se uită stăruitor la un copac.Părea să ştie că era privitW deveni mai real. 8coarţa i se înăspri,iar rămurele mai cuviincioase îi crescură în vârful crengilor.

(i zăpada se topea în #ur, su" picioarele ei. =eşi „topire” nuera cuvântul potrivit. =ispărea, pur şi simplu, lăsând în urmăfrunzele şi iar"a.

=acă eu aş fi fost o lume care să nu am destulă realitate înmine cât să um"lu aşa pe'afară, se gândi )iffan*, atunci zăpadami'ar fi fost chiar la îndemână. /u ia prea mult efort. 4 doar ochestie al"ă. )otul arată al" şi simplu. =ar eu pot face lucruri

mult mai complicate. 8unt mult mai reală decât locul ăsta.%uzi un zumzăit deasupra capului şi se uită în sus.=intr'odată văzduhul se umplu de mici omuleţi, mai mici

decât Mulgerii, cu aripi ca li"elulele. Nn #urul lor aveau un nim"auriu. )iffan*, ca vră#ită, întinse o mânăJ

Nn aceeaşi clipă simţi parcă tot clanul /ac 7ac Mulgeraterizând pe spinarea ei şi împingând'o grămadă într'un nămete.

Până se z"ătu să iasă, întreg luminişul devenise un câmp de

"ătălie. Picţeii săreau şi tăiau cu sa"ia făpturile z"urătoare care"âzâiau în #urul lor ca viespile. 8u" ochii ei, două dintre creaturise repeziră la Mură Peoricine şi'l ridicară în aer, trăgându'l depăr.

4l se înălţă, ţipând şi z"ătându'se. )iffan* făcu un salt şi'lprinse de mi#loc cu o mână, cu cealaltă zgornind creaturile ca pemuşte. %cestea îi dădură drumul scoţiduşului şi se feriră cuuşurinţă, tăind aerul în zigzag la fel de repede ca nişte păsări

coli"ri. !na dintre ele o muşcă de deget, înainte de a z"urazumzăind înapoi.!ndeva, o voce strigăW

1D



K $oooooooohhhhhJMură se zvârcoli să scape din mâna lui )iffan*.K 3ute, dă'mă #osL ţipă el. 8e lasă cu poezieL

1C



Capio!u!

F.ieţii pierduţi

Eaietul se rostogoli prin luminiş, la fel de #alnic ca o lună întreagă de zile de luni.

K JhhhhaaaaaaaaaooooooooJ%i fi zis că e un animal în dureri cumplite. =ar era, de fapt,

/u'atât'de'înalt'cât'-ocI'de')alie'7i#locie'dar'mai'înalt'decât'8coţiduşul'-ocI'-ocI, care stătea pe un troian de zăpadă cu omână apăsată pe piept şi cu cealaltă întinsă în lături, foarteteatral.

Nşi rostogolea, de asemenea, şi ochii'n cap.K J$oooooooohhhhhJK %h, muza îi o chestie teri"ilă când te'apucă, zise Mură

Peoricine, acoperindu'şi urechile cu palmele.

K Joooooiiiiit ni&i da! cu marrre #ale şi'ncă mai marrredurere, gemea picţelul, % privi sfâşietoarrrea a zilelor noastrevedere, % )ărâmului dă "asme în imensa'i decădereJ

Nn aer, creaturile z"urătoare se opriră din atac şi începură săse panicheze. !nele dintre ele z"urau "ezmetic, ciocnindu'se decelelalte.

K 'un număr aşa de mare dă incidente grrroaznice, e se'ntâmplă la tot pasul şi's aproape zilnice, scanda /u'atât'de'înalt'

cât'-ocI'de')alie'7i#locie'dar'mai'înalt'decât'8coţiduşul'-ocI' -ocI. 3nclusiv, regret s'o spun, un atac aerian, =in partea unoraltminteri fraţi de'elfie acuX un anJ

0"urătoarele ţipară pătrunzător. !nele se pră"uşiră înzăpadă, dar cele încă în stare să z"oare se înghesuiră să disparăprintre copaci.

K Ba care toţi, daX fără voie, trişti martori iată că suntem, (i'lcele"răm, ca să rămâie, în acest mic şi gră"it poemL mai strigă

/u'atât'de'înalt'cât'-ocI'de')alie'7i#locie'dar'mai'înalt'decât'8coţiduşul'-ocI'-ocI în urma lor.Plecaseră cu toţii.

1AF



Mulgerii începură să se ridice de la pământ. !nii sângerau înlocurile unde spiriduşii îi muşcaseră.

âţiva zăceau, făcuţi ghem şi gemând. )iffan* se uită la degetul ei. 7uşcătura spiriduşului îi lăsase

două urme micuţe.

K /u'i aşa dă rău, îi strigă Mură Peoricine de la picioarele ei./iciunul n'a fost răpit dă ei şi'avem doar câteva cazuri în care"ăieţii n'au apucat să'şi acopere la timp urechile cu palmele.

K 8unt teferi cu toţiiQK $h, îşi vor reveni, cu un pic dă consiliere.Pe troianul de zăpadă, Rilliam îl "ătu prieteneşte pe umăr pe

/u'atât'de'înalt'cât'-ocI'de')alie'7i#locie'dar'mai'înalt'decât'8coţiduşul'-ocI'-ocI.

K %sta, "ăiete, zise el cu mândrie, a fost una dintre cele maiproaste poezii pe care le'am auzit, după atâta vreme. % fostvătămătoare pentru urechi şi o tortură pentru suflet. !ltimeledouă versuri ar mai tre"ui lucrate, dar ai vaietul de geniu în tine.!na peste alta, un lăuda"il screamătL $ să scoatem totuşi ungonnaglo"ard din tineL

/u'atât'de'înalt'cât'-ocI'de')alie'7i#locie'dar'mai'înalt'decât'8coţiduşul'-ocI'-ocI se îm"u#oră de fericire.

Nn ?ara "asmelor, cuvintele au o putere real'- concluzionă

)iffan*. (i eu sunt mai reală. $ să ţin minte asta.Picţeii se adunară din nou în ordine de "ătaie, deşi un pic în

dezordine, şi porniră la drum. )iffan* nu mai alergă prea mult în faţă, de data asta.K <sta'i micul tău popor înaripat, zise Mură, în timp ce

)iffan* îşi sugea degetul. 4şti mai fericită acuXQK =e ce au încercat să te ia cu eiQK %h, penX că'şi cară victimele la cui"uri, unde puii lorJ

K 8taiL zise )iffan*. $ să urmeze ceva ori"il, am dreptateQK $h, deah. Nnfiorător, zise Mură, rân#ind.K (i voi aţi !r'i! cândva aiciQK %h, daX nu era aşa dă rău, p'atunci. /u era nici perfect,

mă'nţelegi, daX >egina nu era aşa dă rece, în zilele alea. >egeleera încă prin prea#mă. 3ar ea era mereu fericită.

K (i ce s'a întâmplatQ % murit >egeleQK /u. %u avut sa'şi spună câte'o vor"ă, dacă'nţelegi ce

vreau să spun, zise Mură.K %h, vrei să spui un fel de ceartăJK Puţin, poate, zise Mură. =aX au fost vor"e magice( Păduri

1A1



distruse, munţi e&plodaţi, câteva sute de morţi, tre"uri dă genulăsta. 3ar el a plecat în propria lume. )ărâmuX "asmelor n'a fostniciodată un colţ dă rai, ştii, nici măcar în zilele lui "une. =aX era

în regulă, dacă rămâneai cu ochii în patru, şi erau şi flori, copii şivară. %cuX îs numaX drome, câini, elfi care înţeapă şi alte

asemenea chestii, care s'au strecurat aci din lumile lor, iar întreguX ţinut şi'a pierdut frumuseţea.a creaturi furate din lumile lor, se gândi )iffan*, în timp ce

înota prin zăpadă. Bumi îndesate una într'alta, ca fasolea într'unsac, sau ascunse una în mi#locul celeilalte, ca "ulele de săpun

înăuntrul altor "ule.%vea ea o imagine în minte despre creaturile care se

strecurau afară din lumea lor şi pătrundeau într'alta, în acelaşifel în care un şoarece invadează o cămară. /umai că eraucreaturi mai rele decât şoarecii.

e'ar face o dromă, dacă ar pătrunde în lumea noastrăQ /icin'ai ştii că e acolo. 8'ar instala într'un colţ şi n'ai zări'o niciodată,pentru că nu te'ar lăsa ea. (i ţi'ar schim"a modul în care vezilumea, ţi'ar da coşmaruri, te'ar sili să'ţi doreşti să moriJ

2ândul ei de'al doilea adăugăW 7' 4n!reb c,!e au in!ra! de9aşi noi nu ş!im:

3ar eu sunt în ?ara "asmelor, unde visele pot răni. umva,

toate poveştile sunt reale, toate cântecele sunt adevărate. %mcrezut că e o ciudăţenie, când mi'a spus matcaJ

el de'al doilea 2ând al lui )iffan* ziseW 8tai puţin, ăsta a fostun 2ând dintâiQ

3ar )iffan* gândiW /u, ăsta a fost un 2ând de'al treilea. 7ăgândeam cum mă gândesc eu la ce gândesc. el puţin, aşa cred.

2ândul ei de'al doilea ziseW ;ai s'o lăsăm "altă, te rog,pentru că e chiar un cap mic.

Pădurea continua. 8au pro"a"il era o pădure mică, dar,cumva, se mişca în #urul lor, în timp ce mergeau. 4ra )ărâmul"asmelor, la urma urmelor. /u puteai să ai încredere în el.

0ăpada încă mai dispărea su" paşii lui )iffan*, şi ea nutre"uia decât să se uite la un copac pentru ca acesta să segătească şi să facă un efort să arate ca un copac adevărat.

>egina esteJ ei "ine, o regină, gândi )iffan*. 8tăpâneştepeste o lume a ei. Poate să facă orice cu ea. (i tot ce face este

să fure lucruri, să strice vieţile oamenilorJ8e auzi un tropăit înfundat de copite, în depărtare.4a eL e să facQ e'o să spunQ

1A+



/ac 7ac Mulgerii săriră în spatele copacilor.K =ă'te la o parte dă pă potecăL şuieră Mură Peoricine.K =ar ar putea să'l mai ai"ă la eaL zise )iffan*, strângând

mânerul tigăii cu nervozitate şi uitându'se în gol la um"releal"astre dintre copaci.

K (iQ $ să găsim noi o cale prin care să i'l furămL 4a eRegina$ /u ne putem "ate cu >egina faţă'n faţăL )ropotul se auzi mai tare şi acum suna de parcă era făcut de

mai multe animale.!n armăsar se ivi printre copaci, înfier"ântat, cu a"urii

ieşindu'i din trup. 8e uită fi& la )iffan*, cu ochi răi şi roşii, apoi, încordându'se, sări peste ea. )iffan* îi simţi mirosul, când îşi fericapul, şi îi simţi năduşeala picurând'o pe gât.

4ra un animal real. /u ţi'ai fi putut închipui o duhoare caasta.

(i'apoi veniră câiniiJPe primul îl nimeri cu marginea tigăii, dându'l de'a dura.

elălalt se întoarse s'o muşte, dar se uită deodată nedumerit în #os, căci picţeii răsăriseră din zăpadă, su" fiecare dintre la"elesale. 4ra greu să mai muşte pe cineva, când toate cele patrula"e ale sale se îndepărtau în direcţii diferite, apoi şi ceilalţipicţei aterizară pe capul său, iar a muşca pe cineva vreodată

deveni curândJ imposi"il. /ac 7ac Mulgerii nu'i puteau suferi peâinii 7orţii.

)iffan* îşi ridică privirile la un cal al". (i acesta era adevărat,cel puţin din câte'şi putea ea da seama. (i pe el era un "ăiat.

K ine eşti !uQ între"ă el, dar rosti cuvintele de parc'ar fi între"at „e soi de creatură eştiQ”

K ine eşti tuQ zise )iffan*, dându'şi părul la o parte din

ochi. 4ra tot ce putea face, deocamdată.K %sta este pădurea mea, zise "ăiatul. Nţi poruncesc să faciprecum spun euL

)iffan* se uită mai "ine la el. Bumina nereuşită, de mâna adoua, a )ărâmului "asmelor, nu era foarte "ună, dar, cu cât seuita mai atent, cu atât era mai sigură.

K )e cheamă >oland, nu'i aşaQ zise ea.K /u'mi vor"i mie aşaL

K =a, aşa e. 4şti fiul aronuluiLK Nţi ordon să nu mai vor"eştiLhipul "ăiatului era acum ciudat, "oţit şi purpuriu, de parcă

1A



se a"ţinea să nu plângă. Nşi ridică mâna cu "iciul de călărieJ8e auzi un foarte sla" „#ap”. )iffan* aruncă o privire în #os.

/ac 7ac Mulgerii formaseră o piramidă su" "urta calului şi unuldintre ei, urcându'se pe umerii celorlalţi, tocmai retezase chingaşeii.

4a îşi ridică repede o mână.K /u mişcaL strigă ea, încercând să folosească un tonporuncitor. =acă faci o mişcare, o să cazi de pe calL

K %sta'i o vra#ăQ 4şti o vră#itoareQăiatul lăsă "iciul #os şi scoase un cuţit cu lamă lungă de la

cingătoare.K 7oarte vră#itoarelorLNşi îm"oldi calul şi atunci urmă unul dintre acele momente

nesfârşite, unul dintre acelea în care întreg universul e&clamă„ouau”, şi, încă ţinându'şi cuţitul, "ăiatul se răsuci pe cal şi sări

în zăpadă. )iffan* ştia ce'o să urmeze. 2lasul lui Mură Peoricine răsună

printre copaciWK %cuX ai încurcat'o, prietXneL Prindeţi'lLK /uL ţipă )iffan*. Băsaţi'l în paceLăieţii se retraseră de'a valma, uitându'se îngroziţi la

)iffan*.

K hiar te cunosc, zise ea. /umele tău es!e >oland. 4şti fiularonului. 8'a zis că ai murit în pădureJ

K /u tre"uie să vor"eşti despre astaLK =e ceQK $r să se întâmple lucruri releLK 8e întâmplă de#a, zise )iffan*. !ite, eu am venit aici ca să'

mi salvezJ=ar "ăiatul îşi luase de#a picioarele la spinare şi alerga

înapoi, spre pădure. Nntoarse capul şi strigăWK /u te apropia de mineL )iffan* fugi după el, sărind peste "uştenii acoperiţi de

zăpadă, şi'l văzu înaintea ei, pitindu'se pe după copaci. %poi seopri şi se uită înapoi.

4a alergă spre el, spunândWK (tiu cum să te scot de aiciJ>şi dans'(

?inea de mână un papagal sau, mă rog, pe cineva care aveacap de papagal.Picioarele i se mişcau su" ea, fără greş. $ învârtiră în #ur şi,

1AA



de data asta, mâna îi era ţinută de un păun sau, mă rog, decineva cu un cap de păun. %runcă o privire peste umăr şi văzu căse afla acum într'o cameră, nu, într'o sal' de bal plină de oamenimascaţi, care dansau.

%h, gândi ea. Nncă un vis. %r fi tre"uit să mă uit pe unde

mergJ7uzica era ciudată. 4ra un soi de ritm, dar suna înă"uşit şiciudat, de parcă s'ar fi interpretat undeva în spate, su" apă, denişte muzicieni care nu'şi mai văzuseră instrumentele niciodatăpână atunci.

(i speră ca dansatorii să fi purtat măşti. Nşi dădu seama căprivea prin găurile unei măşti şi se între"ă ce anume reprezentaea. Purta şi o rochie lungă, care sclipea.

$'9, gândi ea cu gri#ă. 4ra o dromă aici şi eu nu m'am opritsă mă uit. 3ar acum sunt într'un vis.

=ar nu e visul meu. )re"uia să se folosească de ceea cegăsea în capul meu, dar eu n'am fost niciodată la vreun "al caăstaJ

K Mua uaa fuah uaa uhaQ între"ă păunul.Eocea lui era ca muzica. 8una foarte aproape de o voce, dar

nu era.K $h, da, zise )iffan*. ine.

K MuaaQK $h. <ăăJ uuff fauf fuaffQ%sta păru să meargă. =ansatorul cu cap de păun îi făcu o

mică plecăciune şi zise cu tristeţeWK 7ua uaf uaf.(i se îndepărtă.!ndeva, aici, este droma, îşi spuse )iffan*. (i tre"uie să fie

una chiar di"ace. Eisul ăsta e mare(

âteva lucruri nu erau cum tre"uia, totuşi. 4rau sute depersoane în sală, dar cele de la distanţă, cu toate că se mişcauaproape firesc, păreau aidoma copacilor pete de culoareamestecate. )re"uia să te uiţi cu mare atenţie, totuşi, ca să "agide seamă lucrul acesta.

Eăzul dintâi, se gândi )iffan*.$amenii în costume or"itoare şi încă şi mai multe măşti,

treceau, "raţ la "raţ, pe lângă ea, de parcă şi ea ar fi făcut parte

dintre invitaţi. ei care nu intraseră în noul dans, se îndreptaucătre mesele lungi dintr'un capăt al sălii, pline vârf cu mâncare. )iffan* văzuse doar în picturi ceva asemănător. /u se murea

1A:



de foame la ferma lor de dar nici când aveau mâncare din"elşug, de tăierea porcului sau după recoltă, mesele lor nuarătau aşa. 7âncarea de la fermă avea, în principal, nuanţe al"esau "rune. /u fusese niciodată roz şi al"astră, şi niciodată nu seclătinase.

4rau lucruri înfipte în nişte "eţe, şi lucruri care sclipeau şiscânteiau în "oluri. /imic nu era simplu. )otul avea frişcă pedeasupra, sau vârte#uri de ciocolată, sau mii de mingiuţecolorate. )otul era învârtit, sau glazurat, sau adăugat, sauamestecat. %sta nu mai era mâncareV era ceea ce ar fi devenitmâncarea dacă ar fi fost "ună şi s'ar fi dus în raiul mâncărurilor.

/u era doar de mâncat, ci şi de privit. 4ra îngrămădită pemunţi de verdeaţă şi enorme aran#amente florale. 3ci şi colouriaşe sculpturi transparente erau ca nişte semne indicatoareprin acest peisa# de mâncare. )iffan* întinse mâna şi atinse uncocoşel sclipitor. 4ra de gheaţă, umed su" vârfurile degetelorsale. 7ai erau şi altele, de asemeneaJ un om gras şi vesel, un"ol de fructe, toate sculptate în gheaţă, o le"ădăJ

)iffan* se simţi pentru o clipă ispitită. 3 se părea că trecusefoarte multă vreme de când nu mai pusese nimic în gură. =armâncarea era mult prea evident altceva decât mâncare. 4ra omomeală. 4ra făcută să'ţi zicăW 8alut, copilaş drăgălaş. 7ănâncă'

măL7ă pot a"ţine de la asta, gândi )iffan*. e "ine că droma nu

s'a gândit la "rânzăJJdar era şi "rânză. =eodată, br,n)a 1usese de la bun

4nce+u! acolo(Eăzuse poze cu o mulţime de "rânzeturi diferite în %lmanah.

4a se pricepea la făcut "rânză şi întotdeauna se între"ase cegust aveau celelalte. 4rau "rânzeturi de departe, cu nume care

sunau ciudat, "rânzeturi ca )rei )refle, 3a'de'2ustă, %rgintieoclită, Mleşcăită >oşie şi legendarul soi de 8fri#idorf cu Einişoarede 7ucegai, care tre"uia să fie "ătut în cuie de masă, ca să'lopreşti să le atace pe celelalte.

=oar să guste n'avea să'i facă rău, cu siguranţă. /u eraacelaşi lucru cu a mânca, nu'i aşaQ Ba urma urmelor, nu'şipierduse stăpânirea de sine, nu'i aşaQ Eăzuse imediat visul,dincolo de aparenţe, nu'i aşaQ =eci, o muşcătură nu putea avea

niciun efect, nu'i aşaQ(iJ ei "ine, "rânza nu era cine ştie ce ispită pentru nimeniJ$9, droma tre"uie să fi pus "rânza la "ătaie, de îndată ce ea

1A@



se gândise la "rânză, darJ=e#a ţinea în mână cuţitul de tăiat "rânză. /ici nu'şi mai

amintea de unde'l luase.$ picătură de apă rece ateriză pe mâna ei. $ făcu să'şi ridice

puţin ochii în sus, spre cea mai apropiată dintre sculpturile în

gheaţă.%cum era o păstoriţă, cu o rochie cu desagi şi o "onetăuriaşă. )iffan* era sigură că fusese o le"ădă, când se uitase la eamai devreme.

8e simţi din nou mânioasă. Musese cât pe'aci să se lasepăcălităL 8e uită la cuţitul de "rânză.

K Mii o sa"ie, zise ea.Ba urma urmelor, droma îi ţesea visul, dar ea punea visul în

mişcare. 4a era adevărată. $ parte din ea nu dormea.8e auzi un z"ang.K >ectificare, zise )iffan*. Mii o sa"ie nu chiar atât de grea.(i, de data asta, avu ceva ce într'adevăr putea să ţină în

mână.8e auzi un foşnet prin verdeaţa de pe masă şi un cap cu păr

roşu se iţi dintre frunze.K Psst, şopti el. /u mânca tartineleLK %ţi cam întârziatL

K %h, păi, i'o vulpe "ătrână droma asta, cu care ai acuX de'aface, zise Mură Peoricine. EisuX nu voia zXne lase să intrăm, decâtla ţol regulamentarJ

Măcu un pas înainte, arătând foarte sfios, într'un costumnegru, cu papion. 8e auziră mai multe foşnete şi ceilalţi picţei îşifăcură drum prin verdeaţă. %rătau puţin ca pinguinii cu cap roşu.

K ?ol regulamentarQ zise )iffan*.K =eah, răspunse Rullie Mlaimuc, care avea o frunză de

lăptucă pe cap. 3ar nădragii ăştia înţeapă oleacă pă picioare, numă sfiiesc să ţi'o spun.K /'ai recunoscut'o încă pă creaturăQ între"ă Mură Peoricine.K /uL 4 prea aglomeratLK $ să te a#utăm noi să te uiţi, zise Mură Peoricine. /u să

poate ascunde, dacă eşti prea aproape dă ea. ?ine minte, fiiatentăL =acă se prinde c'o s'o loveşti, n'am cuvinte să'ţi spui ce'o să facăL Nmprăştiaţi'vă, "ăieţi, şi faceţi'vă că vă place zaiafetuXL

K eQ Erei să zici să ne'm"ătăm şi să ne luăm la "ătaie şitoate aleaQ se miră Rullie Mlaimuc.K #rivens- să nu'ţX vină să creziL zise Mură Peoricine, dându'

1A6



şi ochii peste cap. /u, nătărăuleL %sta'i o chermeză cu fason,pricepiQ %sta'nseamnă că faci ciocuX mic şi te strecori printreceilalţiL

K %h, păi sunt un strecurător vestitL /ici n'o să ştie că's aiciLzise Rullie Mlaimuc. ;aiL

hiar şi într'un vis, chiar şi la un "al lu&os, /ac 7ac Mulgeriiştiau cum să se poarte. )e repezeai ne"uneşte şi ţipaiJpoliticos.

K 7inunată vreme pentru anotimpul acesta, nu'i aşa,scârnăvieQ

K ;ei, cap dă "er"ec, n'ai vreun +ommes 1ri!esNN pentru un"ătrân amicQ

K $rchestra le zice divin, nici n'aş fi crezutLK 8ă'mi rumeneşti "ine caviarul, te rogL4ra ceva în neregulă cu mulţimea. /iciunul nu se panica, nici

nu încerca să fugă, ceea ce ar fi fost cu siguranţ' reacţia corectăla o invazie de Mulgeri.

)iffan* porni din nou prin mulţime. $amenii mascaţi de lapetrecere nu'i dădeau nici ei vreo atenţie. (i asta pentru că erauoameni de decor, se gândi ea, ca şi copacii din pădure. 8tră"ătumarea sală până la o uşă du"lă, pe care o deschise larg.

=incolo de ea, nu era nimic, decât întuneric.

%şadarJ, singura cale de a ieşi era s'o găsească pe dromă.=e fapt, nici nu se aşteptase la altceva. %r fi putut fi oriunde. %rfi putut fi în spatele vreunei măşti, ar fi putut fi o masă. %r fiputut fi orice.

)iffan* se uită la mulţime. (i atunci îl văzu pe >oland.(edea la masă, singur. 7asa era încărcată cu mâncare, iar el

avea o lingură în mână.%lergă spre el şi îi dădu peste mână, aruncându'i lingura pe

podea.K /'ai niciun pic de minteQ zise ea, ridicându'l cu forţa înpicioare. Erei să rămâi aici pentru totdeaunaQ

(i atunci simţi o mişcare în spatele ei. 7ai târziu, îşi aminticlar că nu auzise nimic. Pur şi simplu ştiuse. 4ra un vis, la urmaurmelor.

8e uită în #ur şi o văzu pe dromă. 4ra aproape ascunsă înspatele unei coloane.

Pro"a"il că auzise aceste cuvinte într'un local select, dar ha"ar n'avea că înseamnă „cartofi pră#iţi” Tfr.U.

1AD



>oland se şi uita lung la ea.K 4şti teafărQ zise )iffan* disperată, încercând să'l zgâlţâie.

%i mâncat cevaQK Mua fua faff, murmură "ăiatul.

)iffan* se întoarse către dromă. 8e mişcase spre ea, dar

foarte încet, străduindu'se să rămână în um"ră. %răta ca un omde zăpadă, făcut dintr'o zăpadă murdară.7uzica se auzea mai tare. Bumânările deveniseră mai

strălucitoare. Pe imensa podea a sălii de dans, perechile cucapete de animale se învârteau mai repede. 3ar podeauatremura. Eisul era în pericol.

/ac 7ac Mulgerii alergau spre ea din toate colţurile sălii, încercând să se facă auziţi în hărmălaie.

=roma dădu s'o înhaţe, întinzând către ea degete grăsune şial"e, strângându'se în aer.

K Eăzul dintâi, şopti )iffan*.Ni tăie capul lui >olandA.

0ăpada se topi în tot luminişul, iar copacii arătară reali şi canişte copaci adevăraţi.

Nn faţa lui )iffan*, droma căzu pe spate. Mata ţinea în mânăvechea ei tigaie, dar tăiase frumos. iudate lucruri, visele.

8e întoarse şi se trezi faţă'n faţă cu >oland, care se uita laea, atât de al" la faţă de parcă el ar fi fost droma.

K % fost înfricoşător, zise ea. Eoia ca eu să te atac pe tine,nu pe ea. 8'a străduit să arate ca tine şi să te facă pe tine săarăţi ca o dromă. =ar n'a ştiut cum să vor"ească. )u, da.

K 7'ai fi putut ucideL zise el, gâtuit.K /u, zise )iffan*. )ocmai ţi'am e&plicat. )e rog, nu fugi. /'

ai văzut cumva vreun "ăieţel pe'aiciQ

Maţa lui >oland se încreţi.K eQ făcu el.K B'a răpit >egina, zise )iffan*. 4u o să'l aduc înapoi acasă.

$ să te iau şi pe tine, dacă vrei.K /'ai să mai scapi niciodată de aici, şopti >oland.K %m intrat, esteQK =e intrat e simplu. =ar nimeni nu mai ieseLK 4u o să găsesc o cale, zise )iffan*, încercând să pară mult

A Nn legenda 7icul Rowland şi micuţa 5llen- >oSland tre"uia să taiecapetele tuturor, în afară de cel al lui 4llen, pentru a rupe vra#a.

1AC



mai încrezătoare decât se simţea.K 4a n'o să te laseL>oland începu din nou să se îndepărteze.K )e rog, nu fi atât deJ de prost, zise )iffan*. $ s'o găsesc

pe >egină şi o să'mi iau fratele înapoi, orice'ai spune tu. PricepiQ

%m a#uns până aici. (i am şi a#utoare, ştii.K !ndeQ între"ă >oland. )iffan* privi în #ur. /u se vedea nici urmă de /ac 7ac Mulgeri.K Nntotdeauna se întorc, zise ea. 4&act când ai nevoie de ei.Nşi dădu "rusc seama că era ceva foarteJ foarte +us!iu cu

pădurea. Părea şi ceva mai frig.K $ să fie aici, într'o clipă, adăugă ea, cu speranţă.K %u rămas prinşi în vis, zise >oland rece.K /u se poate. =oar am ucis dromaLK 4 ceva mai complicat decât atât, zise "ăiatul. /u ştii cum

stau lucrurile pe'aici. 4&istă vise în vise. 4&istăJ şi alte creaturicare trăiesc în interiorul viselor, cumplite creaturi. /'ai să ştiiniciodată dacă te'ai trezit cu adevărat. 3ar >egina le are pe toate

în stăpânirea ei. =ar, oricum, sunt spiriduşi. /u poţi avea încredere în ei. /u poţi avea încredere în nimeni. 4u n'am încredere în tine. )u eşti, pro"a"il, doar un alt vis.

Ni întoarse spatele şi se îndepărtă, luându'se după urmele de

copite. )iffan* şovăi. 8ingura persoană adevărată, în afară de ea,

tocmai pleca, lăsând'o singură, doar cu pădurea şi um"rele.(i, "ineînţeles, cu orice grozăvie care'şi mai făcea drum

până la ea, trecând prin eleJK <ăăJ, zise ea. ;eiQ Mură PeoricineQ RilliamQ Rullie

MlaimucQ/iciun răspuns. /u se auzi nici măcar vreun ecou. 4ra

singura care mişca, în afară de "ătăile inimii sale.Păi, bine4nţeles că ea luptase cu monştri şi'i învinsese, nu'iaşaQ =ar /ac 7ac Mulgerii fuseseră acolo şi, cumva, făcuserălucrurile mai uşoare. 4i nu se dădeau niciodată "ătuţi, atacau,a"solut orice şi nu cunoşteau înţelesul cuvântului „frică”.

)iffan*, care citise în felul ei dicţionarul, avu un 2ând de'aldoilea, în acest moment. „Mrica” era doar unul dintre cele o miede cuvinte cărora picţeii pro"a"il nu le cunoşteau înţelesurile.

=in nefericire, ea ştia foarte "ine ce însemna. a şi gustul şisimţul fricii, de asemenea. (i asta simţea şi acum.8trânse mai tare tigaia în mână. /u i se mai părea o armă

1:F



chiar atât de "ună.%vea impresia că um"rele al"astre şi reci dintre copaci se

întindeau. 4ra întuneric înaintea ei, spre locul unde duceauurmele de copite. Nn mod destul de ciudat, pădurea din spatele eipărea aproape luminoasă şi ademenitoare.

ineva nu vrea să merg mai departe, gândi ea. %sta eraJchiar încura#ator. =ar penum"ra era ceţoasă şi licărea neplăcut.Putea s'o aştepte orice.

(i ea aştepta, de altfel. Nşi dădu seama că îi aştepta pe /ac7ac Mulgeri, sperând din toată inima, că va auzi deodată unstrigăt, chiar şi un „#rivens$? T/'avea nicio îndoială că era o

în#urătură.UNşi scoase din "uzunar "roscoiul, care rămase sforăind în

palma ei, şi'l împunse cu degetul.K $acQ orăcăi el.K 8unt prinsă într'o pădure a viselor rele, sunt singură şi

cred că se face noapte, zise )iffan*. e'ar tre"ui să facQroasca deschise un ochi înceţoşat şi ziseWK Pleacă...K %sta nu mi'e de prea mare a#utorLK 4 cel mai "un sfat, zise "roscoiul. %cum, pune'mă la loc, te

rog, frigul mă face somnolent.

u inima îndoită, )iffan* vârî creatura înapoi, în "uzunarulşorţului, şi în clipa aceea, mâna ei atinse Bolile ovinelor(

$ scoase la vedere şi'o deschise la întâmplare. 4ra untratament pentru 4puizare, dar fusese tăiat cu creionul. Pemargine, cu scrisul mare, rotund şi îngri#it al lui uni 8uferind,eraW

)iffan* închise cartea cu gri#ă şi o puse înapoi cu "lândeţe,ca să nu deran#eze somnul "roscoiului. %poi, apucând strânstigaia de mâner, păşi în um"rele al"astre şi lungi.

um de sunt um"re când nu e soare pe cerQ se gândi ea,pentru că îi făcea mai "ine să se gândească la lucruri din acestea

decât la toate celelalte, mult mai rele, din mintea ei.=ar aceste um"re nu aveau nevoie de lumină ca să apară.8e târau pe zăpadă după "unul lor plac şi se trăgeau înapoi,

1:1



când mergea spre ele. %sta, cel puţin, era o uşurare.8e îngrămădeau apoi în urma ei. $ urmăreau. 8e întorcea şi

"ătea din picior de vreo câteva ori, iar ele o z"ugheau în spatelecopacilor, dar ştia că aveau să se reverse la loc, de îndată ce nuse mai uita.

Eăzu o dromă în depărtare, înaintea ei, stând pe #umătatepitită după un copac. ?ipă la ea şi îşi agită ameninţător tigaia, iardroma se îndepărtă gră"ită.

ând se uită în #ur, mai văzu alte două în spatele ei, la maredistanţă.

!rmele urcau pe un mic deal, pierzându'se în ceea ce păreao ceaţă deasă. Bumina sla". Mata se îndreptă spre ea. /'aveaaltă cale de ales.

ând a#unse în vârful dâm"ului, privi în #os, către o vale nufoarte adâncă.

4rau patru drome în ea unele mari, mai mari decât oricarealtele văzute până atunci. 8tăteau aşezate într'un pătrat, cupicioarele lor fără formă întinse în faţă. Miecare avea câte ozgardă de aur la gât, legată de un lanţ.

K =omesticiteQ se miră )iffan* cu voce tare. =arJJcine ar fi putut pune o zgardă la gâtul unei dromeQ /umai

cineva care putea visa la fel de "ine ca şi ele.

/oi domesticim câinii cio"ăneşti ca să ne a#ute la păscutuloilor, se gândi ea. >egina foloseşte dromele ca să'i pascăviseleJ

Nn mi#locul pătratului închipuit de cele patru drome, plutea oceaţă deasă. !rmele de copite şi urmele lui >oland conduceauprintre dromele domesticite în norul acela.

)iffan* se învârti în loc. !m"rele săgetară înapoi./u mai era nimic prin apropiere. /icio pasăre nu cânta, nimic

nu mişca în pădure. =ar acum putea zări încă trei drome, feţelelor mari, umede şi rotunde, trăgând cu ochiul la ea, pe dupătrunchiurile copacilor.

4a era dusă la păscut, acum.Nntr'un moment ca acesta, i'ar fi prins "ine să mai ai"ă pe

cineva prin prea#mă, ca să'i zică ceva de soiulW „/uL 4 preapericulosL /'o faceL”

=in nefericire, n'avea. 8e pregătea să facă un gest de un

cura# nemaipomenit şi nimeni n'avea să ştie dacă totul avea săiasă prost. %sta era înfricoşător, dar şiJ enervant. %sta eraJenervant. Bocul acesta o enerva. 4ra cu totul prostesc şi ciudat.

1:+



4ra acelaşi sentiment pe care'l avusese când ţâşnise -enn*din râu. =in râul ei( 3ar regina i'l luase pe fratele ei( Poate că eraegoist să gândească aşa, dar mânia era mai "ună decât frica.Mrica era un talmeş'"almeş umed şi rece, dar mânia avea tăiş.Putea să'l folosească.

$ +'ş!eau pe eaL a pe oJ oaieL4i "ine, o oaie furioasă putea pune pe fugă un câine rău,chelălăind.

%şadarJPatru drome mari, stând într'un pătrat. !rma să fie un vis

lungJ>idicând tigaia la nivelul umărului, gata să lovească în orice

s'ar fi apropiat, şi înfrângându'şi o imperioasă nevoie de a seduce la toaletă, )iffan* co"orî încet panta, prin zăpadă, intrând

în ceaţăJJşi în vară.

1:



Capio!u! 0G

Lo-iura de #raţie

ăldura o iz"i ca e&plozia unui "ec, atât de ascuţită şi deneaşteptată, încât îi tăie respiraţia.

Măcuse odată insolaţie, sus, pe dealuri, când ieşise pe'afarăfără "onetă. 3ar acum era la fel ca atunciV lumea din #urul ei eracolorată în nuanţe neliniştitoare de verde întunecat, gal"en şipurpuriu, fără um"re. %erul era atât de plin de căldură că simţeacă ar fi putut stoarce fum din el.

8e afla înJ stufăriş, după cum se părea, mult mai înalt decâtea.

Jcu floarea'soarelui crescând printre trestii, doar căJJflorile erau al"eJJpentru că, de fapt, nu erau deloc floarea'soarelui.4rau margarete. (tia ea. 8e uitase la ele ore în şir, în

ilustraţia aceea ciudată din cartea de "asme. 4rau margarete şiceea ce i se păruseră trestii gigantice în #urul ei erau doar fire deiar"ă, adică ea era foarte, foarte mică.

4ra în ilustraţia ciudată. 3lustraţia era visul sau visul erailustraţia. are cum era nu conta, pentru că ea se afla drept lami#loc. =acă pici de pe o stâncă, nu mai contează dacă pământulse gră"eşte să urce spre tine sau tu să co"ori spre el. 4şti laananghie oricum.

!ndeva, în depărtare, se auzi un puternic troscL (i nişte uralerăutăcioase. ineva "ătea din palme şi spunea, cu o voce cumvasomnoroasăW

K ine lucrat. ravo, omule. Moarte "ine lucratJu un oarecare efort, )iffan* îşi croi drum printre firele de

iar"ă.Pe o lespede de piatră, un om spărgea nuci mari cât

#umătate din el, cu un ciocan pe care'l ţinea cu am"ele mâini.

4ra urmărit de o mulţime de alţi oameni. )iffan* folosea cuvântul„oameni”, pentru că nu se putea gândi la altul mai potrivit, darforţa puţin cuvântul ca să'l adapteze tuturorJ oamenilor.

1:A



%veau mărimi diferite, în primul rând. !nii dintre ei erau mai înalţi decât ea, chiar dacă nu pierdem din vedere faptul ca !oţierau mai scunzi decât iar"a. =ar alţii erau micuţi. !nii dintre eiaveau feţe la care n'ai mai fi vrut să te uiţi şi a doua oară. %lţiiaveau feţe la care nimeni n'ar fi vrut să se uite nici măcar o

da!'(<sta e un vis, la urma urmelor, îşi zise )iffan* în gând. /utre"uie să ai"ă logică sau să fie drăguţ. 4ste un vis, nu o reverie.$amenii care spun chestii ca „fie ca toate visele să ţi se

împlinească” ar tre"ui să încerce să trăiască într'unul, măcarcinci minute.

3eşi în luminişul unde lumina era or"itoare şi căldurasufocantă, tocmai când omul ridica din nou ciocanul, şi'i spuseW

K /u vă supăraţiQK =aQ zise el.K 4 vreo >egină pe aici prin #urQ între"ă )iffan*.$mul îşi şterse năduşeala de pe frunte şi făcu semn din cap

spre cealaltă parte a luminişului.K 7aiestatea 8a a plecat la um"rarul ei, zise el.K <sta fiind un colţişor retras sau un loc de odihnăQ între"ă

)iffan*.$mul dădu apro"ator din cap şi ziseW

K orect, din nou, domnişoară )iffan*./u între"a de unde'ţi ştie numele, îşi spuse )iffan* în sinea

ei.K 7ulţumesc, zise ea, şi, pentru că fusese învăţată să fie

politicoasă, adăugăW 7ult noroc la spartul nucilor.K %sta e totuşi cea mai tare, zise omul.

)iffan* îşi văzu de drum, încercând să arate că, în ochii ei,această adunătură rară de făpturi ciudate, aproape'oameni, nu

era decât o mulţime oarecare. Pro"a"il cele mai înspăimântătoare erau 7arile Memei, două la număr. Memeilemari erau apreciate în reta. Mermierilor le plăceau nevestelezdravene. 7unca la fermă era grea şi nu simţeau niciun fel deatracţie pentru femeile care nu puteau să care doi purcei odatăsau un "alot de paie. =ar acestea două ar fi putut căra şi câte uncal, fiecare. 8e uitară de sus la ea, când trecu pe lângă ele.

Nn spinare aveau două aripi firave, caraghios de mici.

K Mrumoasă zi pentru privit cum se sparg nucileL zise )iffan*cu veselie, trecând mai departe.!riaşele lor feţe palide se încreţiră, de parcă ar fi încercat să'

1::



şi dea seama cine era ea.8tând pe #os, în apropiere de ele, privind la spărgătorul de

nuci cu o e&presie preocupată, era un omuleţ cu capul mare, cuo "ăr"uţă al"ă şi cu urechi ascuţite. Purta haine de'o croialăfoarte veche, iar ochii lui o urmăriră pe )iffan*, pe când trecea

pe lângă el.K ună dimineaţa, zise ea.K ;angerL zise el, iar în mintea ei apărură cuvinteleW „Pleacă

de aiciL”K um ai zisQ între"ă ea.K ;angerL repetă omul, frângându'şi mâinile. 3ar cuvintele

apărură, plutind în mintea eiW „4 groaznic de periculosL”4l flutură o mână palidă, de parcă ar fi vrut s'o dea la o

parte. lătinând din cap, )iffan* merse mai departe.4rau şi lorzi şi lad*, oameni în haine frumoase, "a chiar şi

vreo câţiva păstori. =ar unii dintre ei aveau înfăţişări făcuteparcă din "ucăţi lipite una lângă alta. %rătau, de fapt, ca o cartecu picturi, din dormitorul ei de acasă.

4ra făcută din cartoane groase, tocite pe la colţuri şiferfeniţite pe la margini de generaţiile de copii 8uferinzi. Miecarepagină înfăţişa un persona#, şi fiecare era tăiată în patru fâşii,care se puteau întoarce separat. 3deea întregii chestii era ca un

copil plictisit să poată întoarce "ucăţi de pagină şi să schim"emodul în care erau îm"răcate persona#ele. Puteai să a#ungi să aicapul unui soldat, pe "ustul unui "rutar, purtând o rochie defetişcană şi nişte cizme grosolane de fermier.

)iffan* nu se plictisise niciodată îndea#uns. 4a socotea căpână şi vietăţile care'şi petreceau vieţile atârnând pe dedesu"tulcrengilor n'ar fi fost niciodată într'atât de plictisite încât să'şipiardă mai mult de cinci secunde cu acea carte.

$amenii din #urul ei arătau de parca ar fi fost luaţi din carteaaceea sau parcă s'ar fi îm"răcat pentru o petrecere hazlie, pe întuneric. Ereo doi dintre ei dădură din cap spre ea, când trecupe lângă ei, dar nu se arătară surprinşi s'o vadă.

4a se vârî su" o frunză rotundă, mult mai mare decât ea, şiscoase din nou "roscoiul râios din "uzunar.

K $acQ 4 încă frrrig, zise "roscoiul, ghemuindu'se în palmaei.

K MrigQ 4 o căldură de cuptorLK 4 doar zăpadă, zise "roscoiul. Pune'mă la loc, îngheţL/umai puţin, se gândi )iffan*. $are "roaştele râioase

1:@



viseazăQK /uLK $hJ deci, nu e de'adevăratelea foarte caldQK /uL ?i se pare ţieLK Psst, zise un glas.

)iffan* vârî "roscoiul înapoi şi se între"ă dacă avea cura#ulsă se întoarcă să se uite.K 4u suntL zise glasul.

)iffan* se întoarse către un pâlc de margarete de două orimai înalte ca omul.

K %sta nu'i de prea mare a#utorJK %i înne"unitQ ziseră margaretele.K Nl caut pe fratele meu, zise )iffan*, tăios.K opilul ăla ori"il, care ţipă după dulciuri tot timpulQ

)ulpinile margaretelor se desfăcură şi "ăiatul >oland săridintre ele, venind lângă ea, su" frunză.

K =a, zise ea, continuând să fie acră şi simţind că numai osoră are dreptul să'şi numească fie şi un frate ca RentSorth„ori"il”.

K (i care ameninţă că se duce la toaletă, dacă e lăsatsingurQ zise >oland.

K =aL !nde eQ

K Pla e frate'tăuQ el care e în permanenţă lipiciosQK ?i'am mai spusLK (i chiar îl vrei înapoiQK =aLK =e ceQPentru că e fratele meu, gândi )iffan*. e legătură are „de

ce”'ul cu astaQK Pentru că e fratele meuL 4i, şi'acum îmi spui unde eQ

K 4şti sigură că poţi ieşi de aiciQ între"ă >oland.K ineînţeles, minţi )iffan*.K (i mă poţi lua şi pe mine cu tineQK =a. %dică, sper.K Prea "ine. $ să te las să faci asta, zise >oland, rela&ându'

se.K $h, tu o să mă laşi pe mine, nu'i aşaQ zise )iffan*.K !ite care'i trea"a, n'am ştiut ce erai, "ineQ zise >oland.

Nntotdeauna sunt chestii ciudate prin pădure. $ameni rătăciţi,frânturi de vise care încă mai atârnă în #urJ tre"uie să fii atent.=ar dacă tu chiar ştii calea, atunci s'ar cuveni să mă întorc, mai

1:6



înainte ca tatăl meu să'şi facă prea multe gri#i. )iffan* îşi simţi 2ândul de'al doilea tresărind, îi spuneaW /u

te schim"a la faţă. =oarJ verificăJK =e cât timp eşti aiciQ între"ă ea, cu precauţie. 7ai e&actQK Păi, lumina nu se schim"ă foarte mult, zise "ăiatul. 7i se

pare că sunt aici deJ oh, câteva ore. el mult o ziJ )iffan* încercă din răsputeri să nu'şi lase faţa s'o trădeze cunimic, dar nu'i merse. $chii lui >oland se îngustară..

K =e atât timp lipsesc, nu'i aşaQK <ăăJ de ce între"iQ zise )iffan*, încolţită.K Pentru că, într'un felJ mi se pareJ mai mult. 7i'a fost

foame numai de vreo două sau trei ori, şi am fost laJ ştii tuJ dedouă ori, aşa că nu poate să fie 1oar!e mult. =ar am făcut totsoiul de chestiiJ a fost o zi foarte plinăJ Eocea i se stinse.

K ;m. %i dreptate, zise )iffan*. )impul trece încet pe aici. %fostJ ceva mai lungJ

K $ sută de aniQ /u'mi spune că au trecut o sută de aniL 8'a întâmplat ceva magic şi au trecut o sută de ani, daQ

K eQ /uL ;mJ aproape un an.>eacţia "ăiatului fu surprinzătoare. =e data asta arăta cu

adev'ra! speriat.K $h, nuL 4 mai rău decât o sută de aniL

K eQ făcu )iffan*, "uimăcită.K =acă ar fi fost vor"a de o sută de ani, n'aş mai fi încasat'o

când m'aş fi întors acasă.;mm, se gândi )iffan*.K /u cred c'ai s'o încasezi nici aşa, zise ea cu voce tare.

)atăl tău a fost foarte nefericit. =e altfel, nu e vina ta c'ai fostrăpit de >eginăJ (ovăi, pentru că, de data asta, e&presia lui îltrăda. /'a fost aşaQ

K 4i "ine, a fost doamna aceasta frumoasă, călare pe un calcu zurgălăi pe tot harnaşamentul, care a trecut în galop pe lângămine, pe când mă aflam la vânătoare, aşa că 1ireş!e că mi'ammânat calul şi m'am luat după ea şiJ

)ăcu.K %sta pro"a"il că n'a fost o decizie înţeleaptă, zise )iffan*.K /u eJ r'u- aici, zise >oland. /umai că se totJ schim"ă.

8untJ uşi pretutindeni. Ereau să spun, intrări în alteJ locuriJ

Eocea i se frânse.K 7ai "ine începi cu începutul, zise )iffan*.

1:D



K Ba început, a fost grozav, zise >oland. %m crezut că era,mă înţelegi, o aventură. 4a'mi hrănea hachiţeleJ

K e sunt astea, e&actQ între"ă )iffan*. =icţionarul ei nuindusese şi acest cuvânt. 8unt ca momiţeleQ

K /u ştiu. e sunt momiţeleQ

K Pancreasul sau glanda timus a unei vaci, zise )iffan*. /u'iun nume foarte potrivit, cred eu.Maţa lui >oland se înroşi de efortul de a gândi.K /u, astea sunt mai mult ca nugaua.K ine. ontinuă, zise )iffan*.K (i'apoi mi'a cerut să cânt şi să dansez, să ţopăi şi să mă

#oc, zise >oland. % spus că asta se presupunea că fac copiii.K (i ai făcut aşaQK )u ai fi făcutQ 7'am simţit ca un idiot. %m doisprezece ani,

ştii. >oland şovăi. =e fapt, dacă ceea ce spui tu e adevărat,acum am treisprezece, nuQ

K =e ce voia ea să ţopăi şi să te #ociQ zise )iffan*, în loc să'irăspundăW „/u, ai tot doisprezece şi te porţi de parc'ai avea opt”.

K % spus doar că aşa fac copiii, zise >oland. )iffan* cumpăni la acestea. =in câte putea ea să'şi dea

seama, copiii mai mult se certau, ţipau, alergau de colo'colofoarte repede, râdeau zgomotos, îşi rupeau nasurile, se

murdăreau şi se îm"ufnau. Pe oricare l'ai fi văzut dansând şiţopăind şi cântând, însemna că'l muşcase o viespe.

K Moarte ciudat, zise ea.K (i atunci, când n'am vrut, mi'a dat mai multe dulciuri.K 7ai multă nugaQK Prune de zahăr, zise >oland. 8unt, seamănăJ cu prunele.

(tiiQ u zahăr pe deasupraQ Nntotdeauna ea încerca să'mi deazahărL rede că mie'mi placeL

!n clopoţel sună în mintea lui )iffan*.K =oar nu crezi că încearcă să te hrănească "ine, înainte săte coacă într'un cuptor şi să te mănânce, nuQ

K ineînţeles că nu. /umai vră#itoarele fac asta.$chii lui )iffan* se îngustară.K $h, da, zise ea, cu prudenţă. %m uitat. %şadar, ai trăit cu

dulciuriQK /u, doar ştiu să vânezL %nimale adevărate mai pătrund şi

aici. /u ştiu cum. ;anger crede că nimeresc uşa din pură întâmplare. (i apoi mor de foame, pentru că aici e veşnic iarnă.!neori, >egina trimite şi cete de hoţi, dacă vreo uşă se deschide

1:C



spre vreo lume interesantă. )ot locul ăsta este caJ o cora"ie depiraţi.

K =a, sau ca o căpuşă de oi, zise )iffan*, gândind cu vocetare.

K %sta ce mai eQ

K $ insectă care ciupeşte oaia şi'i suge sângele, şi nu'i maidă drumul până nu se ghiftuieşte, zise )iffan*.K Puah. Presupun că ăsta'i genul de lucruri pe care tre"uie

să le ştie ţăranii, zise >oland. 7ă "ucur că eu nu le ştiu. %mvăzut, prin uşi, una sau două lumi. /u m'au lăsat să ies şi eu,totuşi. 4i au luat dintr'una cartofi şi din cealaltă, peşte. red că îisperie pe oameni ca să le dea lucruri dintr'astea. $h, şi a maifost o lume, cea din care vin dromele. 4i au râs de asta şi au ziscă, dacă voiam să mă duc acolo, aş fi fost primit cu "raţeledeschise. 4u nu m'am dusL 4ra toată roşie, ca un apus. !n soareuriaş la orizont şi o mare roşie, care a"ia face valuri, şi stânciroşii, şi um"re lungi. (i acele creaturi ori"ile stând pe stânci,hrănindu'se cu cra"i şi chestii ca păian#enii, vietăţi mici şi sfri#ite.4ra groaznic. !n soi de inel de mici cleşti, cochilii şi oase seridica în #urul fiecăreia dintre ele.

K ine sunt eiQ zise )iffan*, care reţinuse cuvântul „ţărani”.K e vrei să spuiQ

K )ot vor"eşti despre „ei”, zise )iffan*. Ba cine te referiQ$amenii de colo, din luminişQ

K <iaQ ei mai mulţi dintre ei nici măcar nu sunt reali, zise>oland. 7ă refeream la elfi. 8piriduşii. %supra lor domneşte>egina. /u ştiaiQ

K redeam că sunt miciLK 4u cred că pot fi de orice mărime vor, zise >oland. /u

suntJ cu adevărat reali. 8unt caJ visele despre sine. Pot fi la fel

de fragili ca aerul sau duri ca stânca. %şa zice ;anger.K ;angerQ zise )iffan*. $hJ omuleţul care spune doarhanger- dar care se transformă, în mintea ta, în fel şi fel de altecuvinteQ

K =a, el e. 4l se află aici de ani( %şa am aflat că timpul nu e'n regulă. ;anger s'a întors, odată, în lumea lui şi a găsit totulschim"at. % fost atât de nefericit, încât a căutat o altă uşă şi avenit înapoi imediat.

K 8'a întorsQ zise )iffan*, uluită.K % spus că e mai "ine să aparţii de locul de care nu aparţii,decât să nu aparţii de locul de care o"işnuiai să aparţii,

1@F



amintindu'ţi de timpul în care o"işnuiai să aparţii de el, zise>oland. el puţin, cred că asta a zis. 8pune că nu e atât de răuaici, dacă te fereşti din calea >eginei. 7ai spune că poţi să înveţifoarte multe.

)iffan* se uită înapoi la silueta ghemuită a lui ;anger, care

încă'l mai urmărea pe spărgătorul de nuci. )otuşi nu arăta c'ar fi învăţat ceva. %răta doar ca o persoană înfricoşată atât de multăvreme, încât frica devenise o parte din viaţa lui, ca pistruii.

K =ar nu tre"uie s'o înfurii pe >egină, zise >oland. %m văzutce li se întâmplă celor care o scot din sărite. Be trimite pefemeile'"ondar asupra lor.

K Eor"eşti despre femeile acelea uriaşe, cu aripioare miciQK =aL 8unt cumplite. (i dacă >egina se înfurie de'a dreptul

pe cineva, doar se uită la ele şiJ se schim"ă.K Nn ceQK Nn alte lucruri. /u vreau să fiu silit să le fac vreun portret.

>oland se înfioră. (i dacă aş face'o, mi'ar tre"ui o grămadă decreioane roşii şi purpurii. %poi, cei pedepsiţi sunt târâţi afară şilăsaţi pe mâna dromelor. lătină energic din cap. %scultă, viselepe aici sunt reale. #u adev'ra! reale. ând eşti înăuntrul lor, numai eştiJ e&act aici. (i coşmarurile sunt reale. Poţi muri(

/ici aici nu pare real, îşi spuse )iffan* în sinea ei. (i aici pare

un vis. %ş putea aproape să mă trezesc din el.8e uită în #os la rochia ei al"astră decolorată, cu urâtele

cârpeli de pe la cusături, din pricină că fuseseră desfăcute şirecusute, după cum crescuseră numeroasele sale proprietare.%sta era reală.

(i ea era reală. rânza era reală. !ndeva, nu foarte departe,era o lume a ier"ii verzi su" un cer al"astru, care şi aceea erareală.

/ac 7ac Mulgerii fuseseră reali şi, încă o dată, îşi dori să fifost şi ei în clipa aceea lângă ea. 4ra ceva în felul în care strigauei „#rivens$? şi atacau tot ce le pica su" ochi, care îţi dădeafoarte multă linişte.

>oland era, pro"a"il, real.%proape totul, în rest, era într'adevăr un vis, într'o lume

hoţească, trăind pe seama lumilor reale, în care timpul aproapecă stătea pe loc şi în care lucruri ori"ile se puteau întâmpla în

orice clipă. /u vreau să ştiu mai mult despre ea, hotărî ea. Ereaudoar să'mi găsesc fratele şi să mă duc acasă, cât mai sunt încăfurioasă.

1@1



Pentru că, în clipa în care nu voi mai fi furioasă, mă va apucadin nou frica şi o să fiu în mod real speriată, de data asta. Preasperiată ca să gândesc. Ba fel de speriată ca ;anger. (i tre"uiesă gândescJ

K Primul vis în care am căzut era unul ca ale mele, zise ea.

%m avut vise în care mă trezeam, deşi eu încă mai dormeam.=ar sala de "al, eu niciodatăJK $h, ăla a fost unul de'al meu, zise >oland. =e când eram

eu mic. 7'am trezit într'o noapte şi am co"orât în sala cea mare,unde erau toţi oamenii cu măşti pe care i'ai văzut, dansând. 4raatât deJ strălucitor.

Pentru o clipă, păru melancolic.K %sta a fost pe vremea când încă mai trăia mama.K %sta de acum e o pictură dintr'o carte pe care o am eu,

zise )iffan*. )re"uie s'o fi luat de la mineJK /u, o foloseşte adesea, zise >oland. Ni place ei. ulege

vise de pretutindeni. Be adună. )iffan* se ridică în picioare şi apucă din nou tigaia în mână.K 7ă duc s'o văd pe >egină, zise ea.K /u, zise >oland. 4şti singura persoană reală de pe aici, în

afară de ;anger, iar el nu'i foarte vor"ăreţ.K $ să mă duc să'mi iau fratele şi să plecăm acasă, zise

)iffan*, sec.K %tunci, eu n'o să vin cu tine, zise >oland. /u vreau să văd

în ce'o să te prefacă ea. )iffan* ieşi în lumina apăsătoare, fără de um"re, şi urmă

poteca, urcând panta. 3er"uri uriaşe i se arcuiau deasupracapului. 3ci şi colo, oameni şi mai ciudat îm"răcaţi, cu forme şimai ciudate, se întorceau să se uite la ea, dar se purtau de parcăea era doar un călător în trecere, care nu stârnea niciun fel de

interes.%runcă o scurtă privire în urma ei. Nn depărtare, spărgătorulde nuci găsise un ciocan mai mare şi se pregătea să lovească.

K Eleau vleau vleau "o"oLapul lui )iffan* se răsuci imediat ca o sfârlează într'o

tornadă. %lergă de'a lungul potecii, cu capul în #os, gata să dea olovitură de tigaie oricui i'ar fi stat în cale, şi ieşi "rusc, printr'unsmoc de iar"ă drept într'un spaţiu mărginit de margarete. %r fi

putut fi un um"rar. /u se osteni să verifice.RentSorth şedea pe o piatră mare, plată, încon#urat dedulciuri. 7ulte dintre ele erau mai mari decât el. ele mai mici

1@+



erau aran#ate în grămă#oare, cele mai mari, ca "uştenii. (i aveautoate culorile pe care le pot avea dulciurile, de la >oşu'nu'chiar'ca'zmeura, 2al"en'imitând'lămâia, Portocaliu'chimic'"izar,Eerde'cumva'acid şi %l"astru'=umnezeu'ştie'de 'care.

Pe o"ra#ii lui lacrimile curgeau ca mărgelele. =e vreme ce

aterizau printre dulciuri, un serios proces de lipire se pornisede#a.RentSorth urla. 2ura lui era un tunel mare şi roşu, cu acea

chestie tremurătoare căreia nimeni nu'i ştie numele zvâcnind însus şi'n #os în fundul gâtle#ului său. 8e oprea din plâns doar cândsosea clipa fie să respire, fie să moară, dar chiar şi atunci numaicât să'şi umple "ine plămânii cu aer, după care urletulreîncepea.

)iffan* pricepu imediat care era pro"lema. $ mai văzuse şi înainte, la petrecerile aniversare. Mratele ei suferea de o tragicălipsire de dulciuri. =a, era încon#urat de dulciuri. =ar în clipa încare lua oricare dintre dulciuri, spunea creierul său "olnav dupăzahăr, asta însemna că nu le lua +e !oa!e celelal!e( (i erau atâtde multe dulciuri, că el n&ar 1i 1os! nicioda!' 4n s!are s' lem'n,nce +e !oa!e( (i asta era prea greu de îndurat. 8ingurasoluţie era să iz"ucnească în plâns.

%casă, singura soluţie era să'i pui o găleată în cap până se

potolea şi să'i iei aproape toate dulciurile din faţă. u vreocâteva mâini pline odată se putea descurca.

)iffan* lăsă tigaia #os şi îl înşfăcă în "raţe.K 4 )iff*, şopti ea. (i o să mergem acasă.Nn clipa asta o voi întâlni pe >egină, se gândi ea. =ar nu se

auzi niciun răcnet de furie, nicio e&plozie de magieJ nimic.=oar zumzetul al"inelor în depărtare, foşnetul vântului prin

iar"ă şi sughiţurile lui RentSorth, care era prea şocat să mai

plângă.%cum putu vedea că, în capătul îndepărtat al um"rarului, seafla un culcuş de frunze, încon#urat de flori căţărătoare. =ar nuera nimeni acolo.

K %sta pentru că sunt în spatele tău, îi zise vocea >eginei, laureche.

)iffan* se întoarse iute'n loc. /u văzu pe nimeni.K To! în spatele tău, zise >egina. %sta este lumea mea-

copilă. /'ai să fii niciodată atât de rapidă ca mine, nici la fel dedeşteaptă ca mine. =e ce încerci să'mi iei "ăieţelulQK /u e al tăuL 4 al nostruL zise )iffan*.

1@



K )u nu l'ai iu"it niciodată. %i o inima ca un mic "ulgăre dezăpadă. Pot s'o văd clar.

)iffan* îşi încreţi fruntea.K 3u"ireQ zise ea. e legătură are iu"irea cu astaQ 4l es!e

1ra!ele meuL Mratele meu$

* =a, asta'i o trea"a foarte vră#itorească, nu'i aşaQ zisevocea >eginei. 4goismul. %l meu, al meu, al meu. $ricăreivră#itoare îi pasă de ce e al ei(

* )u l'ai furatLK MuratQ Erei să spui c'ai crezut că îţi a+arţine:2ândul de'al doilea al lui )iffan* spuseW Nţi găseşte

slă"iciunile. /'o ascultaLK %h, ai 2ândul de'al doilea, zise >egina. ănuiesc că'ţi

închipui că asta te face foarte vră#itoare, nuQK =e ce nu mă laşi să te vădQ zise )iffan*. 4şti speriatăQK 8periatăQ pufni vocea >eginei. =e ceva ca !ine:(i regina fu acolo, în faţa ei. 4ra mult mai înaltă decât

)iffan*, dar la fel de zveltă. Părul ei era lung şi negru, faţapalidă, "uzele roşii ca două cireşe coapte, rochia neagră, cu al"şi verde. (i era în întregime, deşi foarte uşor, greşită.

2ândul de'al doilea al lui )iffan* ziseW ?i se pare aşa, pentrucă e perfectă. %"solut perfectă. a o păpuşă. /imeni real nu e

atât de perfect.K %sta nu eşti tu, zise )iffan*, cu o siguranţă de

nezdruncinat. %sta e doar visul tău despre tine. /u eşti deloc tu.0âm"etul >eginei pieri pentru un moment şi reveni, chinuit şi

harcea'parcea.K %şa o lipsă de cuviinţă, când de'a"ia mă cunoşti, zise ea,

aşezându'se pe un #ilţ de frunze. ătu cu palma locul de'alături.3a loc, zise ea. 8tând acolo astfel pari atât de chitită pe

confruntare. $ să trec lipsa ta de maniere pe seama simpleidezorientări. (i'i dărui lui )iffan* un frumos zâm"et de'al ei.!ită'te cum îşi mişcă ochii, zise 2ândul de'al doilea al lui

)iffan*. /u cred că'i foloseşte să te vadă cu ei. 8unt doar niştepodoa"e frumoase.

K 7i'ai invadat casa, mi'ai omorât câteva dintre creaturilemele şi, în general, te'ai purtat într'un mod #osnic şi demn dedispreţ, zise >egina. %sta mă #igneşte. )otuşi, înţeleg că ai fost

influenţată în rău de elemente su"versiveJK )u mi'ai furat fratele, zise )iffan*, ţinându'l strâns peRentSorth. )u furi tot felul de lucruri.

1@A



=ar vocea îi sună sla"ă şi su"ţire în urechile ei.K 4l mergea haihui, rătăcit, zise >egina, calmă. 4u l'am adus

acasă şi l'am liniştit.(i în vocea >eginei era ceva care spunea, într'un mod

prietenos, cu înţelegere, că ea avusese dreptate şi tu greşiseşi.

(i că aceasta nu fusese chiar vina ta. Musese, pro"a"il, vinapărinţilor tăi, a alimentaţiei tale sau a altui lucru, atât de cumplit,că uitaseşi cu totul de el. /u fusese vina !a- înţelegea >egina,pentru că !u erai o persoană drăguţă. 4ra doar un grozav ghinioncă toate aceste influenţe rele te făcuseră să alegi calea greşită.=acă măcar ai recunoaşte asta, )iffan*, atunci lumea ar fi un locmult mai fericitJ

Jda, locul acesta rece, păzit de monştri, într'o lume în carenimeni nu mai îm"ătrâneşte sau nu mai creşte, spunea 2ândul eide'al doilea. $ lume în care >egina are gri#ă de tot. /'o ascultaL

3z"uti să facă un pas înapoi.K 8unt eu vreun monstruQ între"ă >egina. )ot ce'am vrut a

fost un pic de companieJ3ar 2ândul de'al doilea al lui )iffan*, de'a dreptul înă"uşit de

melodioasa voce a >eginei, ziseW =omnişoara Meminin>o"insonJ

6enise s' lucre)e ca 1a!'&n cas'- la una din!re 1erme- cumulţi ani 4n urm'( Se )icea c' ar 1i 1os! crescu!' la un a)il des'raci- 4n Scheunaţi( Se s+unea c' se n'scuse acolo- du+' cemama ei a9unsese la +orţile a)ilului- +e o 1ur!un' gro)av'- şi c's!'+,nul scrisese 4n marele lui ca!as!i1 negru; „"en!rudomnişoara Robinson- nou&n'scu! 1eminin?- şi v'),nd c' !,n'ramam' nu se simţea +rea bine şi c' avea s' moar'- oricum- seg,ndiser' c' acela era numele co+ilului( La urma urmelor-

1usese scris +e h,r!ie- 4n!r&un documen! o1icial(8omnişoara Robinson era 1oar!e b'!r,n' acum- nicioda!' nuvorbea +rea mul!- nicioda!' nu m,nca +rea mul!- dar nicioda!'n&ai 1i v')u!&o s!,nd degeaba( 0imeni nu +u!ea 1reca o +odea ca8omnişoara 0ou&n'scu! .eminin Robinson( vea o 1aţ' slab'-ş!ears'- cu un nas ascuţi!- cu v,r1ul roşu- şi subţire- cu m,ini cade cear' şi 4ncheie!urile dege!elor roşii- care !reb'luiau !o!!im+ul( 8omnişoara Robinson muncea din greu(

Ti11any nu 4nţelesese mul!e lucruri din cele ce s&au 4n!,m+la!c,nd s&a +e!recu! crima( .emeile vorbeau des+re as!a- 4n gru+uride vreo dou' sau !rei- +e la +orţi de gr'din'- cu braţele

1@:





a1lau acolo şi +arc' veniser' !ocmai ca s' a1le(Ci Baronul era s!ingheri!( Legea era lim+ede( Aoţia era un

+'ca! ca+i!al- iar 1ur!ul unei 1iinţe omeneş!i era mai r'u 4nc'(5=is!a o 4nchisoare 4n Scheunaţi- chiar l,ng' )ilul s'racilorcineva s+usese c' e=is!a chiar o uş' comun' 4n!re cele dou'(

colo a9ungeau hoţii(3ar Baronul nu era omul care s' se g,ndeasc' +rea mul!(.amilia sa deţinuse #re!a 1'r' s'&şi schimbe ho!'r,rile 4n nicio

+rivinţ'- su!e de ani( 5l s!'!use şi ascul!ase- b'!use darabana cudege!ele 4n mas'- se ui!ase la 1eţele oamenilor şi acţionase caun om care ar 1i şe)u! +e un scaun 4ncins 4n 1oc(

Ti11any se a1lase 4n +rimul r,nd( .usese de 1aţ' c,nd omul4nce+use s'&şi dea verdic!ul- cu o mulţime de „hm?&uri şi „ah?&uri- 4ncerc,nd s' nu +ronunţe cuvin!ele +e care ş!ia c' !rebuie s'le +ronunţe- c,nd uşa din s+a!ele !ribunalului se deschisese- iarc,inii ciob'neş!i Tune! şi .ulger in!raser' 4n sal'(

S!r'b'!user' culoarul din!re cele dou' r,nduri de b'nci şi seaşe)aser' 4n 1aţa Baronului- ui!,ndu&se cu ochi sc'+'r'!ori şia!enţi(

0umai Ti11any 4şi lungise g,!ul s' vad' +,n' 4n ca+'!ulculoarului din!re b'nci( <şile r'm'seser' uşor 4n!redeschise(5rau mul! +rea grele ca un c,ine- 1ie el şi 1oar!e +u!ernic- s' le 1i

deschis singur( Ci +u!use )'ri +e cineva care se ui!a 4n'un!ru +rin cr'+'!ur'(

Baronul se o+rise şi !res'rise( Ci el- de asemenea- se ui!a 4nca+'!ul cel'lal! al s'lii(

+oi- du+' c,!eva momen!e- 4m+insese car!ea legilordeo+ar!e şi s+usese; „"robabil ar !rebui s' +roced'm al!1el>?

Ci 4n!r&adev'r se +rocedase al!1el- ceea ce a 4nsemna! c'lumea a !rebui! s'&i acorde ceva mai mul!' a!enţie domnişoarei

Robinson( 0u 1usese +er1ec! şi nu !oa!' lumea 1usese 1erici!'-dar mersese(Ti11any adulmecase mirosul de Jolly Sailor din a1ara s'lii-

c,nd 9udeca!a se s1,rşise- şi se g,ndise la c,inele Baronului( „S'&ţi aduci amin!e de )iua as!a?- 4i s+usese Buni Su1erind- şi „2 s' aioca)ia(?

Baronului !rebuise s' i se reamin!easc'>

K ine o să vor"ească în apărarea taQ zise )iffan* cu vocetare.K 8ă vor"ească în apărarea meaQ repetă >egina, cu

1@6



frumoasele ei sprâncene arcuindu'se a mirare.3ar 2ândul de'al treilea al lui )iffan* ziseW !ită'te la faţa ei,

când e îngri#orată.K /u e nimeni s'o facă, esteQ zise )iffan*, dându'se cu

spatele înapoi. 4 cineva faţă de care te'ai arătat "unăQ ineva

care să spună că nu eşti doar o hoaţă şi o maşterăQ Pentru căasta eşti. ?i'ai luatJ eşti aidoma dromelor, n'ai decât un singurtrucJ

(i asta a fost. %cum, putea vedea ceea ce o"servase 2ândulei de'al treilea. Maţa >eginei +,l+,i o clipă.

K 3ar acesta nu e trupul tău, zise )iffan*, atacând maideparte. 4 numai ce vrei tu să vadă oamenii. /u e real. 4 doar catoate celelalte de aici, e gol pe dinăuntru, secJ

>egina veni în fugă şi o pălmui, mult mai tare decât ar fitre"uit să fie în stare un vis. )iffan* ateriză pe muşchiul de #os,iar RentSorth se duse de'a dura cât colo, ţipândW

K Eleau pe uliţăLine, zise 2ândul de'al treilea al lui )iffan*.K ineQ zise )iffan* cu voce tare.K ineQ zise >egina.=a, zise 2ândul de'al treilea, pentru că nu ştie că poţi avea

2ândul de'al treilea şi mâna ta e acum la numai câţiva inchi de

tigaie, iar creaturile ca ea nu suportă fierul, nu'i aşaQ 4 furioasă.%cum zgândăre'o şi mai tare, ca să nu mai poată gândi. >ăneşte'o.

K )u doar stai aici, într'o lume în care este veşnic iarnă, fărăsă faci altceva decât să visezi despre veri, zise )iffan*. /u'i demirare că >egele a plecat.

>egina rămase nemişcată o clipă, ca statuia frumoasă cucare semăna aşa de tare. (i din nou visul um"lător pâlpâi, iar lui

)iffan* i se păru că vedeJ ceva. /u era mult mai mare decât eaşi aproape omenească, dar un pic mai ofilită şi, pentru unmoment, şocată. >egina se întoarse, înaltă şi supărată, trăgândadânc aer în pieptJ

)iffan* apucă tigaia şi'o ţinu strâns, în timp ce se răsucea,ridicându'se în picioare. Bovi silueta înaltă doar o dată,fulgerător, dar >egina tremură ca aerul deasupra unui drum

încins şi ţipă.

)iffan* nu aşteptă să vadă ce urma să se mai întâmple. Nşiluă din nou fratele în "raţe şi se îndepărtă în fugă, trecând priniar"ă şi pe lângă persona#ele ciudate, care se uitau în #ur, auzind

1@D



sunetul mâniei >eginei.%cum, um"rele se mişcau printre ier"urile fără de um"ră.

!nii dintre oameni glumele de oameni, cei care arătau ca"enzile adăugate pe paginile cărţii cu ilustraţii îşi schim"arăformele şi începură să se ţină după )iffan* şi fratele ei urlător.

=in partea cealaltă a luminişului se auzi un puternic "u"uit.ele două creaturi uriaşe, pe care >oland le numise femeileondari, se ridicară de la pământ, "ătând din aripioarele lormicuţe atât de repede ca nici nu se mai vedeau.

ineva o apucă de mână şi o smuci în iar"ă. 4ra >oland.K Poţi să ieşi acumQ între"ă el, cu faţa roşie.K <ăâJ, începu )iffan*.K %tunci, mai "ine fugi, zise el. =ă'mi mâna. ;aiLK (tii tu o cale de ieşireQ gâfâi )iffan*, în vreme ce se

repezeau printre margaretele gigantice.K /u, gâfâi >oland drept răspuns. /u e niciuna. %i văzutJ

dromele de afarăJ ăsta este un vis cu adevărat foarteputernicJ

K (i atunci de ce fugimQK a să ne ferimJ din calea ei. =acăJ te ascunzi destul de

multă vremeJ ;anger zice c'o săJ uiteJ/u cred că pe mine o să mă uite prea repede, gândi )iffan*.

>oland se oprise, dar ea îşi eli"eră mâna dintr'a lui şi fugimai departe, cu RentSorth agăţat de ea într'o uluire mută.

K !nde te duciQ strigă >oland în urma ei.K Ereau cu adevărat să mă feresc din calea eiLK Eino'napoiL )e îndrepţi spre locul de unde'ai plecatLK a nuL %lerg în linie dreaptăLK <sta'i un visL strigă >oland, dar se auzi mai tare acum,

pentru că o prinsese din urmă. hiar alergi în cercJ

)iffan* pătrunse într'un luminişJJîn acelaşi luminiş.Memeile ondar aterizară de'o parte şi de alta, iar >egina

făcu vreo câţiva paşi înainte.K (tii, zise >egina, chiar mă aşteptam la ceva mai mult din

partea ta, )iffan*. %cum, dă'mi "ăiatul înapoi, şi o să măgândesc ce'i de făcut după aceea.

K Eisul ăsta nu'i chiar aşa de mare, murmură >oland, în

spatele ei. =acă mergi prea departe, sfârşeşti prin a a#unge înapoiJK Pentru tine pot face un vis chiar mai mic decât eşti tu, zise

1@C



>egina, în glumă. %sta ar putea fi chiar durerosLulorile erau mai strălucitoare. 3ar sunetele mai puternice.

)iffan* putea simţi chiar un miros, şi ciudăţenia acestui fapt eracă, până în clipa aceea, pe aici nu fusese niciun fel de miros.

4ra un miros pătrunzător, amar, pe care nu'l uiţi niciodată.

4ra mirosul de zăpadă. 3ar de su" insectele zumzăind în iar"ă,auzi cele mai sla"e dintre toate vocileWK #rivens$ /u pot găsi ieşireaL

16F



Capio!u! 00

Tre)irea

Nn partea cealaltă a luminişului, acolo unde lucrasespărgătorul de nuci, se afla ultima nucă, înaltă cât #umătate din

)iffan*. (i nuca se legăna încet. 8părgătorul îi dăduse, cu

ciocanul, o lovitură puternică, şi o mutase din loc.Eezi ceea ce e&istă cu adevăratJ zise )iffan* în sinea ei, şiapoi râse.

>egina îi aruncă o privire nedumerită.K 2ăseşti că'i amuzantQ între"ă ea. e'i amuzant în astaQ

e e amuzant în situaţia astaQK 7i'a trecut doar prin minte un gând amuzant, zise )iffan*.>egina se uita cum se uită oamenii fără simţul umorului când

se confruntă cu un zâm"et./u eşti prea deşteaptă, gândi )iffan*. /u ţi'a tre"uit

niciodată să fii. Poţi o"ţine ce vrei doar visând la acel lucru. )ucrezi în visele tale, aşadar n'ai avut niciodată nevoie s'g,ndeş!i(

8e întoarse şi'i şopti lui >olandWK 8parge nucaL /u'ţi face gri#i despre ce fac eu, sparge

nucaLăiatul se uită la ea pierdut.

K e i'ai spusQ se răsti >egina.K 3'am spus la revedere, zise )iffan*, ţinându'l strâns pe

fratele ei. /u'l dau pe fratele meu din "raţe, indiferent ce'ai facetuL

K (tii ce culoare au măruntaiele taleQ zise >egina. )iffan* clătină din cap, fără cuvinte.K 4i "ine, o să afli, zise >egina, zâm"indu'i.K /u eşti destul de puternică să faci ceva de genul ăsta, zise

)iffan*.K 4i, ştii, chiar ai dreptate, zise >egina. 8oiul ăsta de magie

161



fizică este, într'adevăr, foarte dificil. =ar te pot face s' cre)i căţi'am făcut cele maiJ cumplite chestii. (i asta, fetiţo, este totce'mi tre"uie. ?i'ar plăcea să implori milă acumQ Poate ca, maitârziu, n'ai să mai fii în stare.

)iffan* tăcu, un moment.

K /u'u, zise ea, în cele din urmă. /u cred c'o s'o fac.>egina se aplecă. $chii ei cenuşii inundară lumea lui )iffan*.K $amenii de aici îşi vor aminti multă vreme de asta, zise

ea.K /ădă#duiesc, zise )iffan*. 8pargeJ nuca.Pentru o clipă, >egina fu iarăşi nedumerită. /u se prea

pricepea să facă faţă unor schim"ări atât de "ruşte.K umQK NmQ $hJ "ine, murmură >oland.K e i'ai spusQ între"ă >egina, în timp ce "ăiatul alerga

către omul cu ciocanul. )iffan* îi dădu un şut în picior. %sta n'a mai fost o faptă de

vră#itoare. % fost una a!,! de numai nouă ani, şi îşi dori să se fiputut gândi la ceva mai "un. Pe de altă parte, avea ghete greleşi lovise zdravăn.

>egina o zgâlţâi de umeri.K =e ce'ai 1'cu! astaQ zise ea. =e ce nu vrei să mă asculţiQ

u toţii ar putea fi mult mai fericiţi, doar să facă ce le spun euL )iffan* se uită ţintă la faţa femeii. $chii erau în continuare

cenuşii, dar pupilele ei erau ca nişte oglinzi de argint.(tiu ce eşti, zise 2ândul ei de'al treilea. 4şti o creatură care

n'a învăţat niciodată nimic. )u nu ştii nimic despre oameni. 4ştidoarJ un copil care a îm"ătrânit aşa.

K Erei o "om"onicăQ şopti ea.8e auzi un strigăt în spatele ei. 8e răsuci în mâinile >eginei

şi'l văzu pe >oland "ătându'se pentru ciocan. Nn timp ce'l privea,el se întoarse disperat şi ridică unealta cea grea deasupracapului, punându'l la pământ pe elful din spatele lui.

>egina o smuci înapoi cu săl"ăticie, în timp ce cădeaciocanul.

K om"onicăQ şuieră ea. ?i'arăt eu ţie "omJK #rivens$ Ni >eginaL (i'a prins'o pă matca noastră, "ătrâna

drăcoaicăL

K Mără reginăL Mără lordL 8coţiduşii li"eriLK %ş putea da gata ş'un che"apLK Puneţi mâna pă eaL

16+



)iffan* a fost pro"a"il singura persoană, din toate lumilee&istente, "ucuroasă să audă glasurile /ac 7ac Mulgerilor.

8e revărsară din nuca spartă. !nii încă mai purtau papioanela gât. %lţii erau din nou în Iilturile lor. =ar cu toţii erau puşi pe"ătaie şi, ca să scutească timp, se luptau unii cu alţii, pentru a

prinde viteză.BuminişulJ se lumină. >ealitate sau vis, oamenii puteauvedea pericolul rostogolindu'se către ei ca un talaz roşu şial"astru, urlând şi suduind.

)iffan* se smulse din strânsoarea >eginei şi, încă ţinându'lpe RentSorth, se gră"i să a#ungă în iar"ă, de unde putea privi.

7arele Han trecu în fugă, cărând un elf în toată firea, care sez"ătea să scape, deasupra capului său. %poi se opri "rusc şi'lazvârli peste luminiş.

K (i cât colo z"urrră, chiar în ca+ picăL z"ieră el, apoi se întoarse şi alergă înapoi la luptă.

/ac 7ac Mulgerii nu puteau fi călcaţi în picioare sau striviţi.%cţionau în grupuri, suindu'se unii în spatele celorlalţi ca săa#ungă la înălţimea potrivită pentru a'i da un pumn vreunui elfsau, de preferinţă, pentru a'i trage un cap în gură. (i, odată ceera la pământ, acesta era covârşit peste putinţa sa de apărare,cu lovituri de picioare.

4&ista o oarecare metodă în modul în care luptau /ac 7acMulgerii. =e pildă, întotdeauna îl alegeau pe cel mai mareoponent, pentru că, după cum avea să spună mai târziu MurăPeoricine, „7ărimea îi face mai lesne dă pocnit, ştii”. (i pur şisimplu nu se o+reau( (i tocmai asta îi ţinea pe oameni lapământ. 4ra ca şi când ar fi fost atacaţi de viespi cu pumni.

Be luă ceva vreme până să'şi dea seama că au rămas fărăadversari de "ătaie. ontinuară să se "ată între ei încă puţin,

oricum, până când pricepură cu toţii adevărul şi atunci seliniştiră şi începură să'i "uzunărească pe cei căzuţi, pentru cazul în care ar fi avut ceva mărunţiş.

)iffan* se ridică în picioare.K %h, "ine, n'a fozt o tre"şoară prea rea, aşa'mi zic în sinea

mea, spuse Mură Peoricine, privind în #ur. $ luptă foarte curată şin'a fozt nici măcar nevoie să facem recurs la poezia noastră.

K um aţi intrat în nucăQ între"ă )iffan*. Ereau să spun, era

oJ nucă.K Pă zingura intrare disponi"ilă, zise Mură Peoricine. 4ramusai să eIziste o cale să se potrivească scopului. 3'o trea"ă

16



difişilă, să navighezi prin vise.K 7ai ales că eram şi puţin pişcaţi, zise Rullie Mlaimuc,

rân#ind larg.K eQ %ţi fostJ la "ăutăQ zise )iffan*. 4u mă confruntam cu

>egina şi voi eraţi la crâşmăQ

K %h, nuL zise Mură Peoricine. 7ai ştii visuX ăla cu mareapetrecereQ ând aveai costumuX ăla drăguţ şi toate celelalteQ %mrămas închişi în el.

K =ar am ucis dromaLMură se uită la ea puţin cam într'o parte.K Păăăi, zise el, noi n'am putut ieşi la fel dă uşor ca tine. /e'

a luat ceva timp.K Pân'am dovedit toată "eutura, zise Rullie Mlaimuc, ca s'o

a#ute.Mură îl ţintui cu privirea.K /u era musai să i'o spui chiar aşaL se răsti el.K Erei să spui că visul continuăQ între"ă )iffan*.K =acă eşti destul dă însetat, zise Rullie Mlaimuc. (i n'a fozt

numaX "eutura, au mai fozt şi tartinele, dXopotrivă.K =ar credeam că, dacă mănânci sau "ei într'un vis, rămâi

prins pentru totdeauna în elL protestă )iffan*.K %şa'i, pentru cele mai multe fiinţe, zise Mură Peoricine. /u

şi pentru noi, totuşX. ase, magazii, vise, pentru noi îs totuna. /ueIzistă niciuna de să nu putem intra sau ieşi noi din ele.

K 4&cepţie, poate, crâşmele, zise 7arele Han.K $h, aşa'i, zise Mură Peoricine înveselit. 3eşirea din crâşme

ne creiază uneori o grămadă dă greutăţi, ai cuvântuX meu.K (i >egina unde s'a dusQ între"ă )iffan*.K %h, a şters'o de cum am apărut noi, zise Mură Peoricine. (i

la fel ar tre"ui să facem şi noi, domniţă, Znainte ca visul să se

schim"e. Măcu un semn din cap spre RentSorth. %sta'i copiluXQ%h, ce arătare gălăgioasăLK Eleau "o"oL strigă RentSorth, fi&at pe pilotul automat de

dulciuri.K 4eei "ineee, n'ai să vezi niciunaL strigă Mură Peoricine. (i'

ncetează cu smiorcăituX, vino cu noi şi nu mai fi o povară pentrusorXtaL

)iffan* deschise gura să protesteze, dar o închise la loc, căci

RentSorth, după primul moment de şoc, chicoti.K =lăguţL zise el. PicţelL Pi'picţelLK $h, =oamneL zise )iffan*. B'ai pornit de'acuma.

16A



=ar era foarte surprinsă, cu toate acestea. RentSorth nuarătase niciodată atâta interes pentru cineva care nu era un

#eleu'figurină.K Mură, avem unuX adevărat aicea, strigă un picţel.8pre groaza ei, )iffan* văzu că mai mulţi /ac 7ac Mulgeri îi

ţineau capul lui >oland, lipsit de cunoştinţă. 4ra întins, cât era delung, la pământ.K %h, ăsta era "ăiatuX care a fozt "ădăran cu tine, zise Mură.

(i'a'ncercat şi să'l lovească pe 7arele Han cu ciocanuX. /'a foztprea'nţelept din partea lui. e să facem cu elQ

3ar"a tremură. Bumina se împuţina pe cer. %erul deveni şi elmai rece.

K /u'l putem lăsa aiciL zise )iffan*.K $9, îl cărăm cu noi, zise Mură Peoricine. ;ai să ne mişcăm,

acu$* Pi'picţelL Pi'picţelL chiui RentSorth, încântat.K %şa o s'o ţină toată ziua, mă tem, zise )iffan*. Nmi pare

rău.K Mugi la uşă, zise Mură Peoricine. %cuma poţi să vezi uşaQ

)iffan* se uită în #ur, disperată. Eântul devenise tăios.K Eezi uşaL porunci Mură Peoricine.4a clipi des şi se răsuci pe'un picior.

K <ăăJ ăăăJ, zise ea.8enzaţia unei lumi ascunse, pe care o avusese când fusese

speriată de >egină, nu'i mai apăru la fel de uşor de dataaceasta. Nncercă să se concentreze. 7irosul de zăpadăJ

4ra caraghios să vor"eşti despre mirosul de zăpadă. 4ra doarsimplă apă îngheţată. =ar )iffan* ştia întotdeauna, când setrezea, dacă ninsese peste noapte. 0ăpada avea un miros cugust de ta"lă. )a"la chiar avea un gust, în ciuda faptului că

socotea gustul ei asemănător cu mirosul zăpezii.3 se păru că'şi aude creierul scrâşnind în efortul de a gândi.=acă era într'un vis, tre"uia să se trezească. =ar n'avea niciunrost să alerge. Eisele erau pline de alergături. 4ra o singurădirecţie, care păreaJ îngustă şi al"ă.

Nnchise ochii şi se gândi la zăpadă, pufoasă şi al"ă, la fel deproaspătă ca şi cearşafurile. 8e concentra pe senzaţia de zăpadăsu" picioarele sale. )ot ce tre"uia să facă era să se trezeascăJ

8tătea în zăpadă.K rava, zise Mură Peoricine.K %m ieşitL zise )iffan*.

16:



K =a, uneori uşa îi în mintea ta, zise Mură Peoricine. %cuX, haisă mergemL

)iffan* se simţi ridicată în aer. %lături, un >oland care sforăiase ridică pe o duzină de picioruşe al"astre, ale Mulgerilor care se"ăgaseră su" el.

K /u ne oprim până nu ne vedem afarX d'aciL zise MurăPeoricine. Mulgere pă capul cui o faceL%lergau uşori pe zăpadă, cu vreo câţiva cercetaşi înainte.

=upă vreo două minute, )iffan* privi în urmă şi văzu um"releal"astre întinzându'se cu iuţeală. 4rau şi mai întunecoase.

K MurăJ, începu ea.K =a, ştiu, răspunse Mură. Mugiţi, "ăieţiLK 8e mişcă re+ede- MurăLK (tiu ş'astaL0ăpada îi înţepa faţa lui )iffan*. opacii se diluau cu viteză.

Pădurea curgea rapid pe lângă ea. =ar um"rele se întindeau pepotecă, înaintea lor, şi ori de câte ori ceata lor alerga prin ele,păreau să se îndesească aidoma ceţii.

%cum, um"rele din urmă erau negre ca noaptea, la mi#loc.=ar picţeii trecură de ultimul copac şi'n faţa lor se deschiseră

câmpurile de zăpadă.8e opriră, atât de "rusc, încât )iffan* fu cât pe'aci să cadă cu

nasul în zăpadă.K e s'a'ntâmplatQK !nde'au dispărut toate urmele noastre dă dinainteQ zise

Rullie Mlaimuc. 4rau aci, acuX o secundăL cuma- încotroQ!rmele de paşi pe care le folosiseră ca pe un fir călăuzitor

dispăruseră.Mură Peoricine se întoarse'n loc şi se uită înapoi, la pădure.

Nntunericul se vălătucea deasupra ei ca fumul, întinzându'se

până'n zare.K % trimis coşmarurile după noi, "odogăni el. /'ai vrea săştii despre ele. $ ză le ţinem noi pă loc. )u însă treX să fugi dăele. Pleacă dă aici, acuXL

K /'am unde să fugL zise )iffan*.%uzi un zgomot foarte ascuţit, un soi de fluierat de pasăre

sau ţiuit de gâză, venind dinspre pădure. Picţeii strânseserărândurile. =e o"icei, rân#eau nepăsători, dacă presimţeau

apropierea vreunei lupte, dar, de data aceasta, arătau e&trem deserioşi.K %h, >egina nu ştie să piardă, zise Mură.

16@



)iffan* se întoarse să se uite la orizontul din spatele ei.Nntunecimea clocotitoare a#unsese şi acolo, alcătuind acum uninel care se strângea în #urul lor din toate părţile.

!şi pretutindeni, se gândi ea. ătrâna matcă spunea că suntuşi pretutindeni. )re"uie să găsesc o uşă. =ar aici nu'i decât

zăpadă şi câţiva copaciJPicţeii îşi scoaseră să"iile.K e, ăăă, fel de coşmaruri vinQ între"ă )iffan*.K %h, creaturi cu picioare lungi, creaturi cu multe picioare şi

colţi uriaşi, creaturi cu aripi largi şi cu o sută dă ochi, chestii dăgenuX ăsta, zise Rullie Mlaimuc.

K =eah, şi mai rele d'atât, zise Mură Peoricine, hol"ându'sela întunericul gră"it.

K e'i mai rău de atâtQ între"ă )iffan*.K Bucruri normale care'au luat'o razna, zise Mură.

)iffan* păru "uimăcită pentru o clipă, apoi se înfioră. $h, da,cunoştea aceste coşmaruri. /u i se întâmplau prea des, dar erauori"ile, când le avea. 8e trezise o dată tremurând de fricaghetelor lui uni 8uferind, care o urmăriseră, iar altă dată dinpricina unei cutii cu zahăr. $rice putea fi un coşmar.

Putea să înfrunte monştrii. =ar nu voia să ai"ă de'a face cughete tur"ate.

K <ăăJ am o idee, zise ea.K (i io am una, zise Mură Peoricine. 8ă nu fiu aici, asta'i

ideea meaLK 4 un pâlc de copaci acolo, zise )iffan*.K (i ceQ zise Mură.8e uita fi& la zidul de coşmaruri. %cum se puteau desluşi

unele lucruri prin elW colţi, gheare, ochi, coaste. =upă modul încare le privea era neîndoielnic că, indiferent ce avea să se

întâmple mai târziu, cei câţiva monştri dintâi aveau să dea pieptcu o pro"lemă serioasă. %sta dacă aveau totuşi piept.K Eoi puteţi să luptaţi cu coşmarurileQ între"ă )iffan*.8trigătul ascuţit de pasăre devenise mult mai puternic.K /u eIzistă ceva cu care noi să nu putem lupta, mârâi

7arele Han. =acXo ză ai"ă cap, îi umplem faţa de mătreaţă. =acăn'o ză ai"ă cap, îl îndatorăm cu lovituri de picioareL

)iffan* se uită speriată la creaturile care se năpusteau

asupra lor.K !nele dintre ele au mai mul! de un capL zise ea.K %tunci, îi ziua noastră norocoasă, zise Rullie Mlaimuc.

166



Picţeii se proptiră mai "ine pe picioare, gata de luptă.K impoier, îi zise Mură Peoricine gonnaglo"ardului Rilliam,

zi'ne o doină dă #ale. $ să luptăm pă muzică dă şoarece'cimpoiJK /uL zise )iffan*. /u sunt de acord cu astaL 7odul potrivit

de a lupta cu coşmarurile este să te trezeştiL 4u sunt matca

voastrăL 4 un ordinL /e îndreptăm spre copacii aceia, imediatLMaceţi cum vă spunLK Pi'picţelL ţipă RentSorth.Picţeii se uitară la copaci şi apoi la )iffan*.K ;aideL ţipă ea, atât de tare că vreo câtorva dintre ei li se

muiară picioarele. hiar acumL Maceţi cum vă spunL 4&istă o calemai "unăL

K /u ne putem pune c'o vră#itoare, Mură, murmură Rilliam.K $ să vă duc pe toţi acasăL spuse'n gra"ă )iffan*.8per, adăugă în sinea ei. =ar vedea o faţă mică, rotundă şi

palidă, uitându'se fi& la ei de după un copac. 4ra o dromă în aceicopaci.

K %h, aşa'i, daXJ Mură Peoricine se uită în spatele lui )iffan*şi adăugăW $, nuL !ită'te la aiaJ

4ra o pată mică şi al"icioasă, în faţa valului demonstruozităţi.

;anger îl ţinea în loc. raţele lui loveau repede în sus şi'n

#os, ca nişte pistoane. 7icuţele lui picioare păreau să se învârtăca roţile. $"ra#ii îi erau umflaţi ca două "aloane.

)alazul de coşmaruri se revărsă peste creştetul lui şi îşicontinuă înaintarea.

Mură îşi scoase sa"ia din teacă.K %ţi auzit'o pă matca noastrăL strigă el. >idicaţi'oL ;ai s'o

ştergemL )iffan* fu luată pe sus. Mulgerii îl ridicară şi pe >oland cel

fără simţiri. (i toată lumea fugi spre copaci. )iffan* scoase mâna din "uzunarul şorţului şi desfăcuam"ala#ul mototolit al pachetului de tutun -oll* 8ailor. 4ra cevaasupra căruia să se concentreze, ca să'şi amintească de un visJ

$amenii spuneau că puteai să vezi marea din vârful cel mai înalt al dealurilor, dar )iffan* se uitase cu foarte mare atenţie, într'o zi senină de iarnă, când aerul era curat, şi nu zărise decâtceaţa al"ăstruie a depărtărilor. =ar marea de pe pachetul de

-oll* 8ailor era al"astru'închis, tărcată de crestele al"e alevalurilor. %ceasta era marea, pentru )iffan*.Păruse o dromă mică, aceea dintre copaci. %sta însemna că

16D



nu era foarte puternică. %şa spera ea. )re"uia să spere astaJ8e apropiau de copaci. %celaşi lucru îl făcea şi inelul de

coşmaruri. !nele dintre zgomote erau înfiorătoare, ca de oasezdro"ite, şi de pietre sparte, şi de insecte înţepătoare, şi demiorlăituri de pisici venind mai aproape, şi mai aproape, şi mai

aproapeJ

16C



Capio!u! 02

%o!!/ Sai!or

Jîn #urul ei era nisip, valuri al"e care se spărgeau, şi apacare se retrăgea de pe pietre, scoţând un zgomot ca de "ătrânăştir"ă sugând o "om"oană de mentă foarte aromată.

K #rivens$ !nde suntem acuXQ între"ă Rullie Mlaimuc.K =eah, şi dă ce arătăm cu toţii ca nişte ciuperci gal"eneQ

adăugă Mură Peoricine. )iffan* se uită în #os şi chicoti. )oţi picţeii purtau câte un

costum de -oll* 8ailor, cu o pelerină de ploaie şi o uriaşă pălăriede ploaie, gal"enă, care le acoperea aproape toată faţa.Nncepură să se fâţâie de colo, colo, ciocnindu'se unii de alţii.

Eisul meu$ se gândi )iffan*. =roma se foloseşte de cegăseşte în mintea taJ dar ăsta e visul meu( Pot sa'l folosesc.

RentSorth devenise tăcut. 8e uita atent la valuri.4ra o "arcă, trasă pe pietrele de la mal. )oţi ca un singur pict

sau ca o mică ciupercuţă gal"enă, /ac 7ac Mulgerii se îndreptarăcătre ea şi îi escaladară marginile.

K e faceţiQ între"ă )iffan*.K %r fi mai "ine să plecăm, zise Mură Peoricine. Ni un vis "un,

ăsta dă ne'a înghiţit acum, daX nu putem rămâne aici.K =ar aici ar tre"ui să fim în siguranţăLK %h, >egina găseşte o cale dă intrare oriunde, zise Mură, în

timp ce o sută de picţei ridicară o vâslă. /u te necă#i, ştim totuXdespre "ărci. /u l'ai văzut pă /u'pă'de'a'ntregul'scoţiduş'2eorgie prinzând peşti cu suliţa, împreună cu 8coţiduşul o""*,

în pârâu, alaltăieriQ 8untem chiar foarte "uni cunoscători aiartelor piscicole şi nautice, să ştii.

(i păreau, într'adevăr, să ştie multe despre "ărci. Eâslele aufost fi&ate în furchete şi o ceată de Mulgeri o împinseră pepietrele de la mal până în apă.

K %cum, dă'ni'l pă "ăieţel, strigă Mură Peoricine de la pupa.Păşind nesigur, căci picioarele îi alunecau pe pietrele ude, )iffan* intră, cu RentSorth în "raţe, în apa rece şi'l întinse peste

1DF



marginea "ărcii.4l păru să creadă că era foarte amuzant.K Pi'picţeiiL chiui el, când îl lăsară #os, în "arcă. 4ra singura

lui glumă, aşa că n'avea de gând să se oprească.K =eah, aşa'i, zise Mură Peoricine, împingându'l su"

"ăncuţă. %cuma, tu stai aici, ca un "ăieţel cuminte, şi nu mai ţipidupă "o"o, altminteri unchiul Mură o să te tragă dă urechi, $9QRentSorth chicoti.

)iffan* alergă înapoi pe pla#ă şi îl ridică pe >oland pepicioare. 4l deschise ochii şi se uită "uimac la ea.

K e se'ntâmplăQ zise el. %m avut un vis ciudJ şi apoi, închise ochii la loc şi se lăsă #os.

K )reci în "arcăL strigă )iffan*, târându'l pe pietriş.K #rivens- luăm şi ghiveciuX ăsta dă inutilităţiQ zise Mură,

prinzându'l pe >oland de pantaloni şi săltându'l în "arcă.K ineînţelesL

)iffan* se ridică singură peste margine şi ateriză pe fundul"ărcii, tocmai când un val o trăgea în larg. Eâslele scârţâiră şiintrară cu un plescăit în apă, iar "arca se smuci înainte. 7aizvâcni de vreo două ori, lovită de alte valuri, apoi începu să seavânte pe mare. Picţeii erau puternici, la urma urmelor. =eşifiecare vâslă era ca un câmp de "ătălie, cu picţei atârnându'se

de ea, sau căţărându'se unii pe umerii celorlalţi sau doar trăgândde orice puteau prinde, am"ele vâsle aproape că se îndoiau când

împingeau "arca prin apă. )iffan* se ridică în picioare şi încercă să nu "age de seamă o

su"ită senzaţie de frământare a stomacului său.K ap compas către farL zise ea.K =eah, ştiu asta, zise Mură Peoricine. Ni singuriiX loc care

eIzistăL 3ar >eginei nu'i place lumina. >ân#i. Ni un vis "un,

domniţă. /u te'ai uitat la cerQK /u'i decât un cer al"astru, zise )iffan*.K /u'i tocmai un cer, zise Mură Peoricine. !ită'te îndărăt.

)iffan* se întoarse. 4ra un cer al"astru. Moarte al"astru. =ardeasupra ţărmului din ce în ce mai îndepărtat, la #umătateadrumului pe "oltă, era o fâşie gal"enă. Părea să se întindă petoată lungimea zării şi să ai"ă câteva sute de mile lăţime. 3ar lami#locul ei, stră#uind peste lume, mare cât o gala&ie şi cenuşiu

al"ăstrui de la depărtare, era un colac de salvare.Pe el, dar scris de la coadă la cap, cu litere mai mari decâtluna, se vedeau cuvinteleW

1D1



-$BBH 8%HB$>

K 8untem în etichetăQ între"ă )iffan*.K $h, deah, zise Mură Peoricine.K =ar marea pareJ reală. 4ste sărată, umedă şi rece. /u e

o picturăL /'am visat'o sărată sau receLK /u glumeştiQ %tunci îi o pictură pă dinafară şi o realitate

pă dinăuntru. Mură dădu din cap. (tii, noi am #efuit şi'amcutreierat o grămadă dă vreme, prin tot feluX dă lumi, şi pot să'ţispun un lucruW universul îi mult mai com'pli'cat decât pare dinafară.

)iffan* scoase din "uzunar eticheta "oţită şi se uită din noula ea. 4rau şi colacul de salvare, şi farul. =ar -oll* 8ailor nu eraacolo. Nnsă, atât de mică încât să pară doar o idee mai maredecât un punct pe marea pictată, se vedea o "arcă cu vâsle.

Nşi ridică privirile. Pe cer, în faţa uriaşului colac de salvare înceţoşat, apăruseră nori de furtună. u trene lungi şi zdrenţuite,veneau vălătucindu'se gră"it.

K /u i'a luat prea mult până să găsească o cale de'a intra,murmură Rilliam.

K /u, zise )iffan*, dar ăsta e visul meu. (tiu cumfuncţionează. Eâsliţi mai departeL

Nmpletindu'se şi rostogolindu'se, unii dintre nori trecură

peste capetele lor şi apoi se lăsară pe mare. =ispărură în spatelevalurilor într'o trom"ă răsturnată.Nncepu să plouă tare, atât de tare încât un văl de ceaţă se

ridică deasupra mării.K %sta eQ între"ă )iffan*. %sta'i tot ce poate faceQK 7ă'ndoiesc, zise Mură Peoricine. )rageţi cu toată puterea

dă vâsle, "ăieţiLarca ţâşni înainte, săltând prin ploaie din val în val.

=ar, în pofida tuturor regulilor normale, se chinuia acum săurce la deal. %pa se umfla din ce în ce mai mult, iar "arcaaluneca înapoi pe panta vi#elioasă.

1D+



eva se ridica din mare. eva al" care spinteca marea îndouă. 7ari cascade se prăvăleau din strălucitoarea cupolă careurca spre cerul furtunos.

8e ridică mai sus şi încă mai avea de urcat. 3ar, la sfârşit,apăru un ochi. 4ra micuţ, în comparaţie cu muntele de cap de

deasupra, şi se rostogoli în or"ită, aţintindu'se asupra "ărcuţeilor.K 4i, uite, ăsta'i un cap care i'ar lua o zi de muncă până şi

7arelui Han, zise Mură Peoricine. 8ocotesc că tre"uie să maivenim şi mâineL Eâsliţi, "ăieţiL

K <sta e un vis de'al meu, zise )iffan*, pe cât iz"uti deliniştită. 3ar asta e "alena.

/iciodată nu visase mirosul, totuşi, adăugă ea în gând. =ariată că "alena era aici, uriaşă, masivă, umplând lumea cumirosul ei de sare, apă, peşte şi mâlJ

K e mănâncăQ între"ă Rullie Mlaimuc.K %h, asta ştiu, zise )iffan*, în vreme ce "arca se legăna pe

marea umflată. alenele nu sunt periculoase, pentru cămănâncă numai lucruri foarte miciJ

K Eâsliţi ca vântul, "ăieţiL z"ieră Mură Peoricine.K =ă unde ştii că mănâncă numai mărunţişuriQ zise Rullie

Mlaimuc, când "otul "alenei începu să se caşte.

K %m plătit un castravete întreg odată, pentru o lecţiedespre %nimalele din %dâncuri, zise )iffan*, în timp ce un val sespărgea deasupra lor. alenele nici n'au dinţi cum tre"uieL

8e auzi un trosnet şi se porni o vi#elie cu damf de peşte, camde mărimea unui taifun, iar priveliştea se umplu de colţi enormişi ascuţiţi.

K 0ăuQ făcu Rullie. 4i "ine, nu mi'o lua'n nume dă rău, daXnu cred că animăluţul ăsta a frecventat aceeaşi şcoală ca tineL

-etul de apă îi împinse deoparte. 3ar )iffan* putu vedea acumcapul în întregime şi, într'un mod pe care nu'l putea descrie, i sepăru că "alena semăna cu >egina. >egina era +e acolo- peundeva.

Muria îi reveni.K <sta e visul meu$ strigă ea către cer. B'am visat de zeci de

oriL /'ai voie aiciL 3ar "alenele nu mănâncă oameniL )oată lumeaştie asta, dacă nu'i foarte incultă.

$ coadă de mărimea unui ogor se ridică şi plesni apa,cufundându'se în adânc. alena îşi vedea de drum, înaintândspre ei.

1D



Mură Peoricine îşi aruncă pălăria gal"enă şi îşi scoase sa"ia.K %h, "ine, noi am încercat, zise el. =aX animalul ăsta o ză

ai"ă cea mai grozavă durere dă "urtă care s'a pomenitLK =eah, o ză ne croim cu să"iile o cale de ieşireL strigă

Rullie Mlaimuc.

K /u, continuaţi să vâsliţiL zise )iffan*.K /iciodată nu s'a zis despre un /ac 7ac Mulger că a datdosul din faţa unui potrivnicL răcni Mură Peoricine.

K =ar vâsliţi cu s+a!ele$ o"servă )iffan*.8coţiduşul păru că se pleoşteşte.K $h, deah, la asta nu m'am gândit, zise el, aşezându'se la

locul lui.K Eâsliţi şi atâtL stărui )iffan*. 8untem aproape de farLom"ănind, pentru că deşi se îndreptau pe drumul cel "un,

încă mergeau de'a'ndoaselea, scoţiduşii trecură din nou la vâslit.K <la avea un cap uriaş, nu glumă, zise Mură Peoricine. am

cât dă mare ai zice tu că e capul ăla, gonnaglo"arduleQK %h, aş zice că e foarrrte mare, Mură, răspunse Rilliam,

care conducea echipa de la cealaltă vâslă, într'adevăr, aş putearisca să spun că'i uriaş.

K %i risca într'atât, nuQK $h, da. !rrrrrriaş îi pe deplin #ustificatJ

%proape că ne'a prins din urmă, gândi )iffan*. )re"uie să meargă. 4ste visul meu. Nn orice clipă. =in clipă'n

clipăJK (i cât dă aproape dă noi ai zice că este, atunciQ între"ă

Mură, parcă dorind să continue conversaţia, în timp ce "arca seclătina neputincioasă şi zvâcnea chiar în faţa "alenei.

K 4 o între"are foarte "ună, Mură, zise Rilliam. 3ar eu o să'ţirăspund spunându'ţi că e foarrrte aproape, într'adevăr.

=in clipă în clipă, se gândi )iffan*. (tiu că 7iss )icI a zis căn'ar tre"ui să dai crezare viselor tale, dar voia să spună că nutre"uie doar să s+eri(

<ăăJ din clipă în clipăJ sper. /'a lipsit niciodatăJK =e fapt, aş risca până'ntr'acolo încât să spun că'i e=cesiv

de aproapeJ, reluă Rilliam. )iffan* înghiţi o dată şi speră că "alena nu va face la fel.

4rau numai vreo treizeci de *arzi de apă între colţii ei şi "arcă.

(i atunci, culoarul acesta se umplu cu un zid de lemn, caretrecu într'o aşa viteză de nu i se mai desluşiră contururile,scoţând un zgomot ca de glonţW ţiu'ţiu'ţiuL

1DA



)iffan* ridică privirile, cu gura căscată. Pânze al"e fluturaupe fundalul norilor de furtună, care turnau ploaia în cascade. 8euită în sus, la parâme şi la frânghii, şi la marinarii ţinându'sestrâns de vergi, şi chiui de veselie.

(i după aceea, pupa coră"iei lui -oll* 8ailor dispăru în ploaie

şi ceaţă, dar nu înainte ca )iffan* să zărească impunătoareasiluetă a "ăr"osului de la cârmă, îm"răcat în haine de ploaiegal"ene. %cesta se întoarse şi'i făcu o singură dată cu mâna,

înainte să dispară în "eznă.4a reuşi să se ridice din nou în picioare, în timp ce "arca se

clătina pe coastele valurilor, şi strigă către "alena care se înălţadeasupra apeiW

K )re"uie să'l urmăreştiL %şa e regulaL )u îl urmăreşti pe el,el te urmăreşte pe tineL Buni Su1erind a s+us aşa$ /u poţi să nuo faci şi să rămâi, totuşi, "alenăL %cesta este visul meuL >egulilemeleL %m mai multă e&perienţă în #ocul ăsta decât tineL

K Peştişor mareL ţipă RentSorth.<sta a fost mult mai surprinzător decât "alena. )iffan* se

uita uluită la fratele ei, când "arca se clătină din nou.K Peştişor mareL strigă RentSorth din nou.K %şa eL zise )iffan*, încântată. Peştişor mareL (i ceea ce

este mai cu seam' interesant este că "alena nu este un peşteL

4ste, de fapt, un mamifer, e&act ca o vacăLhiar ai spus astaQ o între"ă 2ândul ei de'al doilea, în vreme

ce toţi scoţiduşii se hol"au la ea şi la "arca învârtindu'se pe valulde resac. 4ra prima oară când spunea şi el ceva care să nu fiedespre "o"o sau pi'picţei, şi tu îl corec!e)i:

)iffan* se uită la "alenă. 4ra clar la ananghie. =ar erabalena- "alena pe care o visase de atâtea ori după ce uni8uferind îi spusese povestea, şi nici măcar >egina nu putea

controla o poveste ca asta.4zitând, "alena se întoarse fără chef în larg şi se avântă peurmele coră"iei lui -oll* 8ailor.

K Peştişor mare plecatL zise RentSorth.K /u, este un mamiferJ, vor"i gura lui )iffan*, mai înainte

s'o poată opri.8coţiduşii încă se mai hol"au la ea.K =oar pentru că tre"uie să'l deprindă corect, murmură ea,

fiindu'i ruşine de ea însăşi. 4 o greşeală pe care o fac mulţioameniJ$ să'ncepi să te transformi în cineva ca 7iss )icIQ zise

1D:



2ândul ei de'al doilea. hiar vrei astaQK =a, zise o voce, iar )iffan* îşi dădu seama că era din nou

vocea ei. 7ânia i se stârni, cu voioşie. =aL %sta sunt euL 8untprecaută şi logică, şi am de'a face cu lucruri pe care nu le

înţelegL ând aud oamenii folosind cuvintele greşit, mă enervez.

(i sunt "ună la "rânză. itesc cărţile repedeL G,ndesc$ (i am întotdeauna la mine o "ucăţică de sfoarăL am astfel depersoană sunt euL

8e opri. Până şi RentSorth se hol"a la ea, acum, clipind des.K 7are vacă de mare plecatJ, sugeră el, fără convingere.K orectL ravo, "ăieteL zise )iffan*. ând o să a#ungem

acasă, o să primeşti o "om"oanăLEăzu rândurile strânse de /ac 7ac Mulgeri încă uitându'se

lung la ea, cu feţe îngri#orate.K %i ceva împotrivă dacă mergem mai departeQ între"ă Mură

Peoricine, ridicând o mână nervoasă. 7ai înainte ca "alena aiasăJ 7ai înainte ca vaca aia dă "alenă ză ze'ntoarcăQ

)iffan* se uită peste capetele lor. Marul nu era prea departe.=e la mica sa insuliţă, se întindea un mic dig.

K =a, te rog. <ăăJ mulţumesc, zise ea, liniştindu'se puţin.ora"ia şi "alena dispăruseră în ploaie şi marea a"ia de maifăcea câte un salt spre ţărm.

$ dromă şedea pe stânci, cu picioarele sale decolorate,grase, întinse drept în faţa ei. 8e uita în largul mării şi părea sănu fi o"servat că se apropia "arca. 8e crede acasă la ea, gândi

)iffan*. 3'am dat un vis care'i place şi ei.8coţiduşii se năpustiră pe dig şi legară "arca.K $9, am a#uns, zise Mură Peoricine. $ ză'i tăiem capuX

creaturii ăleia şi o ză fim imediat afarX d'aiciJK /uL zise )iffan*.

K =aXJK Băsaţi'o în pace. Pur şi simpluJ lăsaţi'o în pace, "ineQ /une interesează.

(i mai ştie şi despre mare, adaugă pentru ea. Ni este pro"a"ildor de mare. =e aceea este ăsta aşa un vis adev'ra!( 4u singurănu l'aş fi creat niciodată cum tre"uie.

!n cra" adus de val se căţără pe piciorul dromei şi se aşezăsă viseze visele cra"ilor.

8e pare că şi o dromă se poate pierde în propriul său vis,gândi ea. 7ă între" dacă se va mai trezi vreodatăQ8e întoarse spre /ac 7ac Mulgeri.

1D@



K Nn visul meu, întotdeauna mă trezeam când a#ungeam lafar, zise ea.

8coţiduşii se uitară în sus, la turnul vopsit în roşu şi al", şitoţi ca unul îşi scoaseră să"iile.

K /oi n'avem încredere în >egină, zise Mură. 4a o ză'ţi dea

voie să crezi ca eşti în siguranţă şi, taman când o ză laşi garda #os, te atacă. 8tă la pândă după uşă, poţi pune pariu pă asta. $ză ne laşi pă noi să intrăm primii.

4ra un ordin, nu o între"are. )iffan* încuviinţă cu un semndin cap şi îi privi pe /ac 7ac Mulgeri gră"indu'se cu paşi mărunţipeste stânci, spre turn.

8ingură pe dig, în afară de RentSorth şi de >oland cel lipsitde simţiri, ea scoase "roscoiul din "uzunar. 4l îşi deschise ochiigal"eni şi se uită la mare.

K $ri visez eu, ori sunt pe o pla#ă, zise el. 3ar "roaştele nuvisează.

K Nn visul meu visează şi ele, zise )iffan*. 3ar acesta estevisul meu(

K %tunci este unul e&trem de periculosL zise "roscoiulnerecunoscător.

K a nu, e încântător, zise )iffan*. 4 minunat. !ită'te cumdansează lumina pe valuriL

K !nde sunt plăcuţele care să avertizeze oamenii că s'arputea înecaQ se plânse "roscoiul. /u tu colaci de salvare, nu tuplase contra rechinilor. $, =oamne. Eăd vreun salvamarcalificatQ red că nu. (i dacă se întâmplă ca vreunul săJ

K %sta e o pla#ă, zise )iffan*. =e ce vor"eşti aşaQK /uJ nu ştiu, zise "roscoiul. Poţi să mă laşi #os, te rogQ

8imt că m'apucă durerea de cap. )iffan* îl lăsă pe pietre, iar el se afundă în nişte alge. =upă o

vreme, îl auzi mâncând ceva. 7area era calma. 4ra paşnică.(i'acesta era e&act momentul în care oricine cu capul peumeri ar fi devenit "ănuitor.

=ar nu se întâmplă nimic. !rmă un alt moment în care nu se întâmplă nimic. RentSorth ridică o pietricică de pe pla#ă şi o vârî în gură, pe principiul că orice ar fi putut fi o "om"oană.

%tunci, deodată, se auziră zgomote dinspre far. )iffan* auzistrigăte înfundate, şi "ufnituri, şi o dată sau de două ori,

zgomotul de sticlă spartă. %poi auzi un zgomot de parcă cevagreu ar fi căzut pe o lungă scară în spirală, lovindu'se de fiecaretreaptă în cale.

1D6



!şa farului se deschise. /ac 7ac Mulgerii ieşiră afară. Păreaumulţumiţi.

K /icio pro"lemă, zise Mură Peoricine. /u'i nimeni înăuntru.K =ar a fost o mare gălăgieLK $h, deah. % tre"uit să fim siguri, zise Rullie Mlaimuc.

K Pi'picţeiL strigă RentSorth.K $ să mă trezesc când o să intru pe uşa aia, zise )iffan*, împingându'l pe >oland afară din "arcă. Nntotdeauna m'amtrezit. )re"uie să meargă. <sta e visul meu.

Nl ridică pe "ăiat în picioare, spri#inindu'l, şi se întoarse cătrecel mai apropiat MulgerW

K Puteţi să'l aduceţi pe RentSorthQK =eah.K (i n'o să vă rătăciţi, nici n'o să vă îm"ătaţi sau mai ştiu

ceQMură Peoricine păru #ignit.K /oi nu ne rătăcim niciodatăL zise el. Nntotdeauna ştim

unde suntemL /umai că, uneori, nu suntem siguri unde îs toateălelalte, daX nu'i vina noastră dacă !oa!e 'lelal!e se pierdL /ac7ac Mulgerii nu s'au pierdut niciodatăL

K (i cu "eţia cum rămâneQ între"ă )iffan*, târându'l pe>oland către far.

K /oi nu ne'am pierdut niciodată în viaţa noastrăL /u zic"ine, "ăieţiQ e&clamă Mură Peoricine. 8e auzi un murmur de

încuviinţare înciudată. uvintele „pierdut” şi „/ac 7ac Mulgeri”n'ar tre"ui să apară în aceeaşi propoziţieL

K (i "eţiaQ zise )iffan* din nou, lăsându'l pe >oland #os, pepietriş.

K 8ă te pierzi îi ceva ce li se întâmplă altor oameniL declarăMură Peoricine. %ş vrea ca acest punct să fie foarrrte clarL

K 4i "ine, cel puţin n'ar tre"ui să se afle nimic de "ăut într'un far, zise )iffan*. (i râse. %sta dacă nu "eţi gazul din lampă,dar nimeni n'ar cuteza să facă una ca astaL

8coţiduşii amuţiră deodată.K ('atunci, ce s'ar întâmplaQ între"ă Rullie Mlaimuc, cu voce

#oasă, măsurată. %r putea fi vor"a despre o chestie dintr'o sticlămareQ

K u un craniu şi două oase încrucişate pă eaQ zise Mură

Peoricine.K =a, pro"a"il, şi e o "ăutură ori"ilă, zise )iffan*. ?i se facegroaznic de rău, dacă guşti din ea.

1DD



K 0ăuQ zise Mură Peoricine, gânditor. %sta'i foarteJinteresant. Nn ce fel ţi se face rău dă la o chestie ca aiaQ

K red că pro"a"il mori, răspunse )iffan*.K /oi suntem morţi de#a, zise Mură Peoricine.K 4i "ine, atunci, vi s'ar face foarte, foarte greaţă, zise

)iffan* şi se uită lung la el. 4ste şi inflama"ilă, pe deasupra.ună trea"ă că n'aţi "ăut aşa ceva, nuJRullie Mlaimuc râgâi zgomotos. 8e simţi un puternic iz de

parafină.K =eah, zise el.

)iffan* se duse şi'l aduse pe RentSorth. Nn spatele ei, auzinişte şoapte înă"uşite, de la scoţiduşii care se strânseserăgrămadă.

K E'am spus io că dacă are un craniu pă ea Znsamnă că n'artre"ui s'o atingemL

K 7arele Han a zis ca ăsta e sămnuX că'i o "ăutură foartetareL (i că lucrurile au început să meargă rău, ştii, dacă oameniiau a#uns să lase lucruri ca astea prin locurile unde oameniinevinovaţi ar putea, din întâmplare, să spargă uşa din "alamaleşi să dea drugii la o parte, să scoată marele lanţ dă la dulapul dăvase şi să'i sfărâme lacătul, şi apoi să le "eaL

K e înseamnă „inflama"il”Q

K Nnseamnă că ia focLK $9, $9, nu intraţi în panică. Mără râgâituri şi niciunuX

dintre voi să nu se uşureze pă undeva prin apropierea unorflăcări neprote#ate, $9Q (i purtaţi'vă natural.

)iffan* zâm"i în sinea ei. 8coţiduşii păreau foarte greu deucis. Pro"a"il credinţa că eşti de#a mort te face imun. 8e întoarseşi se uită spre uşa farului. Nn visul ei, n'o văzuse niciodatădeschizându'se cu adevărat. Nntotdeauna se gândise că farul

tre"uia să fie plin de lumină, pe principiul că, la fermă, şopronulvacilor era plin de vaci şi magazia de lemne era plină de lemne.K ine, "ine, zise ea, privind în #os la Mură Peoricine. 4u o să'

l duc pe >oland şi vă rog pe voi să'l aduceţi pe RentSorth.K /u vrei să'l iei tu pă "ăieţelQ între"ă Mură.K Pi'picţeiL z"ieră RentSorth.K Nl aduceţi voi, zise )iffan* scurt.(i voia să spunăW 8unt sigură că o să meargă figura, şi ar

putea fi mai în siguranţă cu voi, decât cu mine. 8per că o să mătrezesc în dormitorul meu. =acă m'aş trezi în dormitorul meu, arfi foarte plăcutJ

1DC



ineînţeles, dacă toţi ceilalţi aveau să se trezească tot acolo,s'ar fi putut confrunta cu nişte între"ări dificile, dar orice era mai"ine decât cu >eginaJ

8e auzi un zgomot gră"it, un clipocit în spatele ei. 8e întoarse şi văzu marea dispărând, foarte repede. 8e retrăgea de

la ţărm. 8u" ochii ei, stâncile şi grămezile de alge se ridicarădeasupra valurilor şi apoi deodată rămaseră la vedere şi seuscară.

K %h, zise ea, după câteva clipe. 4 în regulă. (tiu ce e asta.4ste reflu&ul. 7area face aşa. 8e strânge'năuntru şi se revarsăiar în fiecare zi.

K 0ăuQ făcu Mură Peoricine. !luitor. %rată de parcă s'arscurge printr'o gaurăJ

Ba vreo cincisprezece *arzi distanţă, ultimul şuvoi de apă demare dispăru după o margine de stâncă şi câţiva picţei se

îndreptau de#a spre locul acela. )iffan* avu deodată un moment de ceva care nu era chiar

panică. 4ra mult mai lent şi mai neplăcut decât panica. Nncepu cuo sâcâitoare mică îndoială, care spuneaW reflu&ul nu e oare un picmai lentQ

Profesorul T7inuni ale Bumei /atXraleW !n 7ărU nu intraseprea mult în detaliu. =ar erau peşti z"ătându'se pe fundul mării

lipsit de apă şi, acuma, peştii din mare doar nu mor în fiecare ziQK %ăă, cred că mai "ine am fi cu "ăgare de seamăJ, zise

ea, târându'şi picioarele în urma lui Mură Peoricine.K =ă ceQ /u e ca atunci când se ridică apele, zise el. ând

se întoarce flu&ulQK 7m, nu în următoarele câteva ore, cred, zise )iffan*,

simţind uşoara, supărătoarea panică devenind mai mare. =ar nusunt sigurăJ

K %tunci, avem tot timpul din lume, zise Mură Peoricine.%#unseră la marginea stâncii, unde se aliniaseră toţi ceilalţiscoţiduşi. !n pic de apă încă mai clipocea peste picioarele lor,curgând apoi în hăul de dincolo.

4ra ca şi cum s'ar fi uitat într'o vale. Nn capătul îndepărtat, lamulte mile distanţă, marea în retragere era doar o liniestrălucitoare.

Ba picioarele lor, totuşi, erau epave de coră"ii. (i nu erau

puţine. 2alioane şi schoonere, clippere, catarge sfărâmate,velaturi atârnând şi carene sparte zăceau în smârcurile a ceea cefusese "azinul mării.

1CF



/ac 7ac Mulgerii, toţi ca un scoţiduş, răsuflară fericiţi.K omori scufundateLK =eahL %urLK BingouriLK -uvaiereL

K e vă face să credeţi că au vreo comoară în eleQ între"ă )iffan*./ac 7ac Mulgerii părură uluiţi, de parcă le'ar fi sugerat că

pietrele pot z"ura.K )reX să ai"ă comori în ele, zise Rullie Mlaimuc. %ltminteri,

ce rost ar mai fi avut să le lase scufândateQK %şa'i, zise Mură Peoricine. )reX să fie aur în vasele

scufândate, altminteri n'ar mai merita lupta cu toţi rechinii, toatecaracatiţele şi restuX. MurtuX comorilor dă pă fundul oceanului,asta e aproape a mai mare, a mai straşnică hoţie din !oa!e!im+urile$

(i acum, ceea ce simţea )iffan* era o panică reală, cinstită.K %cela e un farL zise ea, arătându'l cu mâna. Puteţi să'l

vedeţiQ !n far pentru ca vasele să nu se zdro"ească de stânciL=aQ NnţelesQ %sta este o capcană făcută dinadins pentru voiL>egina este încă prin prea#măL

K Poate că ne'am putea co"orî până acolo, doar să ne uităm

într'una dintre coră"ioarele aleaQ zise Mură Peoricine, timid.K /uL Pentru căJ

)iffan* îşi ridică ochii. $ sclipire îi atrăsese privirile.K Pentru căJ mareaJ tocmaiJ vineJ înapoi, zise ea.eea ce părea doar un nor la orizont devenea din ce în ce

mai mare şi sclipea, în timp ce venea. )iffan* de#a putea auzivuietul.

!rcă în fugă înapoi pe ţărm şi îşi vârî mâinile la su"suorile lui

>oland, ca să'l poată târî spre far. Privi înapoiW picţeii încă maistăteau urmărind năvala uriaşului talaz.(i printre ei era şi RentSorth, urmărind fericit valul, şi

aplecându'se, astfel încât, dacă ei s'ar fi ridicat pe vârfuri,"ăiatul ar fi putut să dea mâna cu doi dintre Mulgeri.

3maginea i se întipări ca un fier înroşit în ochii ei. ăieţelul şipicţeii, toţi cu spatele la ea, toţi uitându'se curioşi la zidulnăvalnic de apă, sclipitor şi umplând tot cerul.

K ;aideţiL ţipă )iffan*. 7'am înşelat, ăsta nu e flu&ul, e>eginaJoră"iile scufundate erau ridicate şi învârtite rapid de

1C1



muntele şuierător al apei.K Eeniţi odatăL

)iffan* iz"uti să'l ridice pe >oland pe umărul ei şi,clătinându'se printre stânci, a#unse la uşa farului e&act cândvalul se spărgea în spatele eiJ

Jpentru o clipă lumea fu inundată de o lumină al"ăJJşi zăpada scârţâi su" tălpi.4ra tărâmul mut, îngheţat al reginei. /u era nimeni în #ur şi

nimic de văzut în afară de zăpadă, iar, în depărtare, pădurea./ori negri pluteau deasupra.

Nn faţa ei, şi doar întrezărită, era o imagine în văzduh. %rătanişte iar"ă şi câteva pietre, luminate de razele lunii.

4ra priveliştea de cealaltă parte a uşii de acasă.8e întoarse în loc, disperată.K Eă rogL strigă ea. /u era o chemare adresată nimănui, în

mod special, doar simţea nevoia să strige. MurăQ RilliamQ RullieQen!wor!h:

=e departe, dinspre pădure, se auzi lătratul câinilor 7orţii.K )re"uie să ies, murmură )iffan*. )re"uie să plecJNl apucă pe >oland de guler şi'l târî spre uşă. el puţin, pe

zăpadă aluneca mai uşor./imeni şi nimic nu încercară s'o oprească. 0ăpada se

împrăştia puţin şi dincolo de uşă, printre pietre şi peste iar"ă,dar aerul era cald şi viu, cu zgomotele de noapte ale gâzelor.8u" o lună reală, su" un cer real, ea târî "ăiatul spre o piatrăcăzută şi'l spri#ini cu spatele de ea. 8e aşeză lângă el, istovităpână'n măduva oaselor, căutând să'şi recapete suflul.

>ochia îi era udă şi mirosea a mare. Putu să'şi audă propriilegânduri, de la mare distanţăW

r +u!ea 1i 4nc' 4n viaţ'( 1os! un vis- la urma urmelor(

Trebuie s' e=is!e o cale 4na+oi( To! ce !rebuie s' 1ac e s&og'sesc( Trebuie s' m' 4n!orc acolo(#,inii se au)eau 1oar!e !are>8e ridică din nou în picioare, deşi tot ce voia cu adevărat era

să doarmă.ele trei pietre ale uşii se conturau negricioase pe cerul

înstelat. ea din stânga se înclină, încet, înăuntru, iar celelaltedouă sfârşiră aşezându'se deasupra ei.

%lergă până la ele şi încercă să ridice tonele de piatra.Nmpinse cu mâinile în aer în #urul lor, în caz că uşa ar mai fi fost încă acolo. Nşi forţă ochii în fel şi chip, doar'doar o zări'o.

1C+



)iffan* stătu su" stele, singură, şi încercă să nu plângă.K e ruşine, zise >egina. 3'ai a"andonat pe toţi, nu'i aşaJQ

1C



Capio!u! 04

P.(>nu! de sub Va!

>egina păşi prin iar"ă, apropiindu'se de )iffan*. !nde călca,gheaţa sclipea câteva clipe. 7icuţa parte din )iffan* care încă

mai gândea gândiW Dmi omoară iar"a.K Nntreaga viaţă nu e decât un vis, dacă stai să te gândeşti,zise >egina cu aceeaşi voce enervant de calmă, glumeaţă. 8eaşeză pe pietrele căzute. Eoi, oamenii, sunteţi mari visători.Eisaţi că sunteţi deştepţi. Eisaţi că sunteţi importanţi. Eisaţi căsunteţi deose"iţi. (tii, sunteţi aproape mai "uni decât dromele.u siguranţă aveţi mai multă imaginaţie. %r tre"ui să'ţimulţumesc.

K Pentru ceQ zise )iffan*, cu ochii în pământ. 2roaza îi înfăşurase trupul în sârme înroşite în foc. /u avea încotro săfugă.

K /iciodată nu mi'am dat seama cât de frumoasă es!elumea voastră, zise >egina. Ereau să spun, dromeleJ ei "ine, nusunt mai mult decât un soi de "ureţi um"lători, serios. Bumea loreste veche. 4ste aproape moartă. /u prea mai sunt crea!ive( upuţin a#utor din partea mea, oamenii ar putea fi mult mai "uni.Pentru că, vezi tu, voi visaţi tot timpul. )u, mai ales, visezi tottimpul. 3maginea ta despre lume este un peisa# cu tine în centru,nu'i aşaQ 7inunat. !ită'te la tine, în rochia aia aproape ori"ilă şicu ghetele alea grosolane. )u ai visat că poţi invada lumea meacu o tigaie. %i avut visul ăsta despre ura#oasa Metiţă 8alvându'şiMrăţiorul. %i crezut că erai eroina unei +oveş!i( (i apoi i'ai părăsitşi ai plecat. (tii, să fii iz"it de milioane de tone de apă de maretre"uie să fie ca un munte de fier care'ţi cade în cap, nuQ

)iffan* nu putea gândi. 7intea îi era învăluită într'o ceaţă

fier"inte, trandafirie. 0u mersese(2ândul ei de'al treilea era pe undeva prin ceaţă, încercând

1CA



să se facă auzit.K B'am scos pe >oland afară, murmură ea, cu ochii încă în

pământ.K =ar el nu e al tău, zise >egina. 4l este, hai s'o

recunoaştem, un "ăiat mai degra"ă stupid, cu o faţă mare şi

roşie, şi creier preparat din carne de porc, ca şi tatăl lui. ?i'ailăsat frăţiorul în urmă, cu o ceată de mici hoţi, şi ai salvat unprostănac răsfăţat.

/u mai era timpL ţipă 2ândul ei de'al treilea. /'ai mai fia#uns la el şi înapoi la farL 4ra să nu scapi nici tuL B'ai scos afarăpe >olandL 4ra singurul lucru logic de făcutL /u tre"uie să tesimţi vinovată pentru astaL e'i mai "ine, să încerci să'l salvezipe fratele tău şi să fii îndrăzneaţă, cura#oasă, stupidă şi moartă,sau să'l salvezi pe "ăiat şi să fii îndrăzneaţă, cura#oasă, cu capulpe umeri şi vieQ

=ar ceva continua să spună că stupidă şi moartă ar fi fostmult maiJ corect.

eva continua să spunăW $ să'i spui mamei tale că ai pututsă vezi că nu mai era timp să'l salvezi pe fratele tău, aşa că aisalvat pe altcineva în schim"Q $ să fie mulţumită că ai rezolvatpro"lema aşaQ âteodată, să ai dreptate nu a#ută la nimic.

%sta e >eginaL ţipă 2ândul ei de'al treilea. 4 vocea eiL a şi

cum te'ar hipnotizaL )re"uie să n'o mai asculţiLK ănuiesc că nu e vina ta că eşti atât de rece şi de lipsită

de inimă, zise >egina. Pro"a"il ţi se trage de la părinţi. Pro"a"ilnu ţi'au acordat niciodată destulă atenţie. (i să'l ai"ă peRentSorth a fost un lucru foarte crud, chiar ar fi tre"uit să fiemai cu "ăgare de seamă. (i te'au lăsat să citeşti prea multecuvinte. /u poate fi de "ine pentru un creier tânăr, să cunoascănişte cuvinte ca paradigmă şi escatologic. onduce la un

comportament de genul a'ţi folosi propriul frate ca momealăpentru un monstru.>egina oftă.K =in nefericire, soiul acesta de lucruri se întâmplă tot

timpul. red că ar tre"ui să fii mândră că nu eşti mai rău decâtprofund introvertită şi neadaptată social.

8e plim"ă în #urul lui )iffan*.K 4 atât de trist, continuă ea. Eisezi că eşti puternică,

raţională, logicăJ tipul de persoană care întotdeauna are o"ucăţică de sfoară la ea. =ar asta e doar scuza ta că nu eştiumană, în adevăratul sens al cuvântului. 4şti doar un creier,

1C:





8una ca mirosul de zăpadă sau scânteierea "rumei, înalt, încet şi continuu.

/u mai putea simţi pământul de su" ea şi nu mai era nimicde văzut, nici măcar stelele. /orii înghiţiseră totul.

Ni era atât de frig că nu mai putea simţi nici frigul, cum nu'şi

mai simţea nici degetele. !n gând reuşi să se furişeze în minteaei îngheţată. 4&istă totuşi vreun euQ 8au gândurile mele doar auvisat despre mineQ

Nntunecimea deveni mai adâncă. /oaptea nu fuseseniciodată atât de neagră, nici iarna atât de rece. 4ra mai recedecât în miezul iernilor când se aşternea zăpada, şi uni 8uferindmergea cu greu din nămete în nămete, căutând trupuri calde.$ile puteau supravieţui zăpezii, dacă păstorul avea ceva minte,o"işnuia să spună uni. 0ăpada ocrotea de ger, oile supravie'ţuind în găuri calde su" acoperişul de zăpadă, în vreme ce unvânt amarnic sufla pe deasupra lor, fără să le atingă.

=ar acum era la fel de frig ca în acele zile în care nici măcarzăpada nu mai putea să cadă, iar vântul însuşi era ger pur,suflând ace de gheaţă peste iar"ă. %celea erau zilele ucigaşe dela începutul primăverii, când se năşteau mieii şi iarna senăpustea vuind peste lume încă o datăJ

4ra întuneric pretutindeni, nemilos şi lipsit de stele.

!n singur punct de lumină, în depărtare.$ stea. Moarte #oasă. 7işcătoareJreştea în noaptea furtunoasă.Eenea mişcându'se în zigzag.

)ăcerea o învălui pe )iffan* şi o închise în sine. )ăcerea mirosea a oi, a tere"entină şi a tutun de pipă.(i apoiJ veni mişcarea, de parcă ar fi căzut prin pământ,

foarte repede.

(i o căldură plăcută şi, pentru o clipă, zgomotul valurilor.(i propria voce, înăuntrul capului ei."'m,n!ul 's!a e 4n oasele mele("'m,n!ul de sub 6al(%l"eaţă.8e rostogolea prin "ezna caldă, grea, din #urul ei, ceva ca

zăpada, dar la fel de fină ca praful. 8e îngrămădea undeva su"ea, pentru că putea vedea o sla"ă al"eaţă.

$ creatură ca un con de îngheţată cu o mulţime de tentaculetrecu iute pe lângă ea şi se îndepărtă.8unt su" apă, gândi )iffan*.

1C6



Dmi amin!esc>%ceasta este ploaia de un milion de ani de su" mare, acesta

este noul pământ care se născuse su" un ocean. /u e un vis. 4Jo amintire. Pământul de su" Eal. 7ilioane şi milioane de cochiliimiciJ

Pământul acesta era viu( )ot timpul rămăsese mirosul cald, liniştitor al coli"ei depăstor şi senzaţia că era ţinută în "raţe invizi"ile.

%l"eaţa de su" ea se ridică şi deasupra capului ei, dar nupărea stingheritoare. 4ra ca în mi#locul ceţii.

cum sun! 4n'un!rul cre!ei- ca o cremene- ca un calchiu>/u era sigură cât timp petrecuse în apele adânci şi calde,

sau dacă trecuse cu adevărat vreun timp, sau dacă milioane deani nu trecuseră într'o secundă, dar simţi din nou mişcare şi osenzaţie de ridicare.

7ai multe amintiri îi apărură în minte.Dn!o!deauna a 1os! cineva care s' +')easc' ho!arele( 0u ei

ho!'r,ser'( şa se ho!'r,se +en!ru ei( #ineva !rebuia s' aib'gri9'( <neori- !rebuia s' lu+!e( #ineva !rebuia s' vorbeasc'

+en!ru cei care nu cuv,n!'>=eschise ochii. Nncă mai zăcea în noroi, iar >egina râdea la

ea şi, deasupra capului, furtuna încă mai era dezlănţuită.

=ar ea simţea căldura. =e fapt, se simţea înfier"ântată, încinsă ca fierul roşu de mânieJ mânie pentru iar"a stricată,mânie pentru propria prostie, mânie pentru această frumoasăcreatură al cărei singur talent era să controleze.

%ceastăJ creatură încerca să fure lumea ei( )oate vră#itoarele sunt egoiste, zisese >egina. =ar 2ândul

de'al treilea al lui )iffan* ziseW %tunci fă'ţi din egoism o armăLPune stăpânire pe toate lucrurileL Mă vieţile, visele şi speranţele

celorlalţi ale taleL $croteşte'leL 8alvează'leL %du'le la stânăLNnfruntă vi#eliile pentru eleL %lungă lupulL Eisele meleL MratelemeuL Mamilia meaL Pământul meuL Bumea meaL um îndrăzneştitu să iei aceste lucruri, când ele sun! ale mele$

m o da!orie$7ânia rupse zăgazurile. 8e ridică în picioare, îşi strânse

pumnii şi ţipă la furtună, punând în ţipătul ei toată mânia careclocotea în ea.

Mulgerul lovi pământul de o parte şi de alta ei. =e două ori. (irămase acolo, trosnind, până când se formară doi câini.3eşeau a"uri din "lănile lor, iar lumina al"astră z"ură în

1CD



scântei din urechile lor, când se scuturară. 8e uitară atenţi la )iffan*.

>eginei i se tăie răsuflarea şi dispăru.K %propie'te, MulgerL strigă )iffan*. Eino la mine, )unetL(i îşi aminti de vremurile când alergase peste dealuri,

căzând, strigând toate năz"âtiile, în vreme ce câinii făcuserăe&act ceea ce tre"uia făcutJ=ouă săgeţi, al"ă şi neagră, z"urară peste iar"ă şi urcară în

nori.%dunau turma furtunii./orii se zăpăceau de spaimă şi se împrăştiau, dar

întotdeauna un meteorit stră"ătea cerul şi îi întorcea. 8iluetemonstruoase se ghemuiau şi ţipau în cerul învol"urat, dar )unetşi Mulger avuseseră de'a face cu multe turme. ând şi când semai vedea un clămpănit de colţi fulgerând şi scoţând scântei, şise auzea un vaiet. )iffan* se uita în sus, cu ploaia curgându'işiroaie pe faţă, şi striga porunci pe care niciun câine n'ar fi pututvreodată să le audă.

Nnghesuindu'se, uruind şi urlând, furtuna se rostogoli dincolode dealuri, către munţi, unde erau văi adânci, în care putea să seadăpostească.

u răsuflarea tăiată, radiind de triumf, )iffan* privi cerul

până când câinii se întoarseră şi se aşezară, din nou, în iar"ă. (iatunci îşi aminti altcevaW nu conta ce porunci le dădea ea acestorcâini. /u erau câinii ei. 4rau câini învăţaţi.

)unet şi Mulger nu primeau porunci de la o fetiţă.3ar câinii nu se uitau la ea. 8e uitau în spatele ei.8'ar fi întors, dacă i'ar fi spus cineva că un monstru cumplit

se afla în spatele ei. 8'ar fi întors dacă i s'ar fi spus că avea omie de dinţi. =ar nu voia să se întoarcă acum. 8ă se a"ţină i se

păru cel mai greu lucru pe care îl făcuse vreodată./u'i era frică de ceea ce ar fi putut vedea. 4ra îngrozită,speriată de moarte, înfricoşată până'n măduva oaselor de ceeace ar fi putut să nu vadă. Nşi închise ochii, în vreme ce ghetele eilaşe o învârtiră în loc şi atunci, după ce trase adânc aer în piept,

îi deschise din nou.$ rafală de vânt mirosind a tutun -oll* 8ailor, a oaie şi a

tere"entină.

8cânteind în întuneric, împrăştiind lumină din rochia al"ă depăstoriţă şi din fiecare panglică al"astră şi cataramă de argint depe ea, era uni 8uferind, zâm"ind larg, radiind de mândrie. Nntr'o

1CC



mână ţinea uriaşa "âtă ornamentală, împodo"ită cu fundiţeal"astre.

Măcu încet o piruetă, iar )iffan* văzu că, dacă era o păstoriţăstrălucitoare, luminoasă din cap până'n poale, în picioare încămai avea uriaşele şi grelele ei ghete.

uni 8uferind îşi scoase pipa din gură şi înclină scurt capulspre )iffan*, ceea ce însemna, pentru ea, un ropot de aplauze. (iapoiJ n'a mai fost.

!n întuneric real, luminat de stele, acoperea iar"a şi realesunete de noapte umpleau văzduhul. )iffan* nu ştia dacă ceeace tocmai se întâmplase fusese un vis, sau dacă se întâmplaseundeva care nu era chiar aici- sau dacă se întâmplase doar înmintea ei. /u conta. 8e întâmplase. (i acumJ

K =ar eu sunt încă aici, zise >egina, apărând înaintea ei.Poate că totul a fost un vis. Poate că ţi'ai ieşit puţin din minţi,pentru că eşti, la urma urmelor, un copil foarte ciudat. Poate căai primit un a#utor. ât de "ună eşti !u: hiar crezi că poţi să'miţii piept singurăQ Pot să te fac să crezi orice vreau euJ

K #rivens$* $h, nu, nu ei, zise >egina, ridicându'şi "raţele./u erau doar /ac 7ac Mulgerii, ci şi RentSorth, un puternic

miros de alge, multă apă şi un rechin mort. %păruseră plutind în

aer şi aterizară grămadă între )iffan* şi >egină. =ar un pict este întotdeauna gata de "ătaie, aşa că, de cum cădeau, făceau unsalt, se rostogoleau şi îşi scoteau să"iile din teacă, scuturându'şiapa de mare din păr.

K $h, tu eşti, nu'i aşaQ zise Mură Peoricine, uitându'se în sus,spre >egină. Maţa'n faţă cu tine, în sfârşit, hoaşcă afurisită ceeşti tuL /u poţi să vii aici, înţelegiQ (terge'o d'aiciL %i de gând săpleci în linişteQ

>egina îl călcă, apăsând cu toată greutatea pe el. ând îşiridică piciorul, numai vârful capului i se mai vedea din iar"ă.K %ha, de'asta'mi eştiQ zise el, ieşind din pământ de parcă

nu s'ar fi întâmplat nimic. /u vreau să a#ung să'mi pierdră"darea cu tineL (i n'are niciun rost să'ţi trimiţi căţelandrii

împotriva noastră, fiinXcă, ştii, îi putem duce la hingheriL 8e întoarse spre )iffan*, care nu se clintise. Basă asta pă seamanoastră, 7atcă. /oi şi >egina ne cunoaştem dă multişorL

>egina pocni din degete.K Nntotdeauna v'aruncaţi în tre"uri pe care nu le înţelegeţi,şuieră ea. 4i "ine, puteţi să vă descurcaţi cu asteaQ

+FF



)oate să"iile /ac 7ac Mulgerilor se luminară deodată înal"astru.

=in spatele rândurilor de picţei luminaţi nepământean, ovoce care semăna foarte mult cu a lui Rullie Mlaimuc ziseW

K %h, acum am încurcat'o d'a "ineleaJ

)rei persona#e apărură din aer, la ceva distanţă de ei. el dinmi#loc, după cum văzu )iffan*, avea o ro"ă lungă, roşie, şipantaloni trei'sferturi, negri, strânşi pe picior, şi catarame lapantofi. eilalţi erau oameni o"işnuiţi, după câte se părea,

îm"răcaţi în haine cenuşii o"işnuite.K $h, eşti o femeie rrrrrrea, >egină, zise gonnaglo"ardul

Rilliam, dacă trimiţi avocaţii asupra noastrăJK Nl vedeţi p'ăl din stânga, dă colo, scânci un pict. Eedeţi,

are o mapă dă avocatL 4 o ma+' d' avoca!$ $, vai, vai, vai, omapă dă avocat, vaiJ

Mără tragere de inimă, făcând câte un pas odată, înghesuindu'se unii într'alţii, /ac 7ac Mulgerii începură să se dea înapoi.

K $h, vai, vai, îi desface capsele, gemu Rullie Mlaimuc. $h,vai, vai, vai, e sunetul -udecăţii dă %poi, când un avocat faceastaL

K =omnul Mură Peoricine Mulger şi diverşi alţiiQ zise unul

dintre persona#e cu o voce înspăimântătoare.K /u'i nimenea p'aci cu numele ăstaL strigă Mură Peoricine.

/u ştim nimicaLK %m întocmit o listă cu acuzaţii de drept penal şi civil,

totalizând nouăsprezece mii şapte sute şaizeci şi trei de delicteseparateJ

K /'am fost acoloL z"ieră Mură Peoricine disperat. /'amdreptate, "ăieţiQ

K Jinclusiv mai mult de două mii de cazuri de Provocare =e8candal, )ul"urare % $rdinii Pu"lice, 2ăsit eat, 2ăsit Moarteeat, Molosire =e Bim"a# 3nsultător Tluând în calcul nouăzeci şişapte de cazuri de Molosire =e Bim"a# Pro"a"il 3nsultător, =acă B'ar 7ai Mi Putut Nnţelege (i %ltcinevaU, încălcare % Păcii, 0ă"ovireu 3ntenţii >eleJ

K 4 o confuzie dă persoanăL strigă Mură Peoricine. /u e vinanoastrăL /oi doar stăteam acolo şi altcineva a făcut'o şi a fugitL

K J7are ;oţie, ;oţie 7ăruntă, -af, 8pargere =e asă, )ârcolire u 3ntenţia =e % omite $ /elegiuireJK /'am fost înţeleşi dă când am fost copiiL ţipă Mură

+F1



Peoricine. /e luaţi numaX pă noi din pricină că suntem al"aştriLNntotdeauna suntem învinovăţiţi dă toate celeL Poliţia ne urăşteL/ici măcar n'am fost în ţarăL

=ar, la protestele picţeilor care se făcuseră mici, unul dintreavocaţi scoase un mare rulou de hârtie din mapa sa. Nşi drese

glasul şi citiWK %ngus:, 7areV %ngusV /u'atât'de'mare'cât'%ngusV %ngus,8coţiduşulV %rchie, 7areV %rchie, !n $chiV %rchie, 8coţiduş/e"unJ

K %u pus mâna pă numele noastreeeL se #eli Rullie Mlaimuc.%u pus mâna pă numele noastreL 4'nchisoare sigură pentru noiL

K $"iecţieL 8olicit o ordonanţă de Aabeas #or+usN%- zise ovoce micuţă. (i pledez pentru 6isne 1aciem ca+i!e re+le!am- fărăpre#udiciu.

âteva momente domni o tăcere a"solută. Mură Peoricine se întoarse să se uite la speriaţii /ac 7ac Mulgeri şi ziseW

K $9, $9, care dintre voi a spus astaQroscoiul ieşi din mulţime şi suspină.K 7i'am amintit deodată totul, zise el. Nmi amintesc acum

cine am fost. Bim"a#ul #uridic mi'a retrezit amintirile. %cum suntun "roscoi râios, darJ, înghiţi zgomotos, odinioară am fost unavocat. (i asta, oameni "uni, e ilegal. %ceste acuzaţii sunt în

totalitate o împletitură de minciuni, "azate pe zvonuri.Nşi ridică ochii gal"eni spre avocaţii >eginei.K Nn continuare, solicit ca acest caz să fie amânat sine dieN-

pe "aza "o!es!&ne ma!er !ua suere- amice:NH

%vocaţii scoseseră nişte volume uriaşe de nicăieri şi lerăsfoiau, urmărind gră"iţi rândurile cu degetul.

K /u suntem o"işnuiţi cu terminologia avocaţilor curţiiregale, zise unul dintre ei.

K ;ei, au năduşitără, zise Mură Peoricine. Erei să spui căputem avea foarte "ine şi nişte avocaţi dă partea noastrăQK =a, "ineînţeles, zise "roscoiul. Puteţi avea avocaţi ai

apărării.K %părareQ sări Mură Peoricine. Nmi spui tu mie că am putea

scăpa "asma curată din asta, fiinXcă'i doar o urzeală dă

: Provincie din 8coţia.@ /umele unei legi cele"re care, în %nglia, ordona aducerea

deţinutului în faţa urţii, pentru a putea valida arestarea acestuia.6 Mără fi&area unei date, până la un termen nedefinit TlatU.D 7ama ta ştie să coasă, prieteneQ Tlat.U

+F+



minciuniQK u siguranţă, răspunse "roscoiul. (i cu toată "ogăţia pe

care aţi furat'o, puteţi plăti de a#uns ca să fiţi foarte nevinovaţi, într'adevăr. )a&a mea va fiJ

Nnghiţi anevoie, când o duzină de să"ii luminoase se

îndreptară către el.K )ocmai mi'am amintit de ce zâna aceea nănaşă m'aprefăcut într'un "roscoi râios, zise el. %şadar, în acestecircumstanţe, o să preiau eu cazul, +ro bono +ublicoN(

8ă"iile nu se clintiră.K %sta înseamnă pe gratis, adăugă el.K $h, atunci îi "ine, ne place cum sună asta, zise Mură

Peoricine, la auzul să"iilor vârâte la loc în teacă. um se face căeşti un avocat şi un "roscoi râiosQ

K $h, ei "ine, a fost doar o mică discuţie în contradictoriu,zise "roscoiul. $ zână nănaşă i'a dăruit clientului meu treidorinţe sănătatea o"işnuită, pachetul cu înstărirea şi fericirea, iar când clientul meu s'a trezit într'o dimineaţă ploioasă şi nus'a simţit deose"it de fericit, m'a luat pe mine să o acţioneze în

#ustiţie pentru încălcarea contractului. 8e întâmpla în modhotărât pentru prima oară în istoria zânelor nănaşe. =innefericire, după cum a ieşit la iveală, astfel au fost transformaţi

clientul într'o mică oglin#oară porta"ilă, iar avocatul lui, aşa cum îl vedeţi în faţa dumneavoastră, într'un "roscoi râios. red căpartea cea mai rea a fost că #udecătorul a aplaudat. % fostdureros, în opinia mea.

K =ar tu încă îţi mai poţi aminti toată trea"a cu legileQ ine,zise Mură Peoricine. %runcă o privire spre ceilalţi avocaţi. ;ei,scâr"oşilor, ne'am luat un avocat ieftin şi nu ni'i frică să'l folosimcu pre#udiciuL

eilalţi avocaţi scoteau din ce în ce mai multe hârţoage dinaer, acum. Păreau îngri#oraţi şi puţin speriaţi. $chii lui MurăPeoricine străluceau privindu'i.

K e'a însemnat chestia aia cu „Eezi'nu'facem”, învăţatulmeu prietenQ între"ă el.

K 6is&ne 1aciem ca+i!e re+le!am- zise roscoiul. % fostsingurul lucru pe care l'am putut spune la repezeală, dar

înseamnă, apro&imativ tuşi puţin „%i vrea o faţă care e plină

de capQ”

C Nn folosul comunităţii Tlat.U+F



K (i când te gândeşti că noi nu ştiam că vor"ireaavocăţească e'aşa dă simplă, zise Mură Peoricine. %m fi putut ficu toţii avocaţi, "ăieţi, dacă am fi ştiut cuvinte frumoaseL ;ai săpunem mâna pă eiL

/ac 7ac Mulgerii îşi puteau schim"a dispoziţia cât ai clipi,

mai ales la auzul strigătelor de "ătălie, îşi ridicară să"iile în aerWK 8oiş+e su!e d' oameni 1urioşi$OM strigară ei.K 0u mai vrem drame d' cur!e$O

K Legea e d' +ar!ea noas!r'$* Legea&i 1'cu!' s&aib' gri9' d' !ic'loşi$O

K /uL zise >egina şi flutură din mână.%vocaţi şi scoţiduşi dispărură. /u mai erau decât ea şi

)iffan*, faţă'n faţă, pe iar"ă, în zori de ziuă, şi cu vântul şuierândpe lângă pietre.

K e'ai făcut cu eiQ strigă )iffan*.K $h, sunt eiJ pe undeva, zise >egina nepăsătoare. )oate's

doar vise, oricum. (i vise în vise. /u te poţi "izui pe nimic, fetiţo./imic nu'i real. /imic nu durează. )otul piere. )ot ce poţi face esă înveţi să visezi. (i e prea târziu pentru asta. 3ar euJ eu amavut mai mult timp la dispoziţie ca să învăţ.

)iffan* nu era sigură care dintre gândurile ei era activ acum.4ra o"osită. 8e simţea de parcă se uita la ea însăşi de undeva de

deasupra şi puţin mai în spate. 8e văzu înfigându'şi ghetele mai"ine în iar"ă, şi atunciJ

Jşi atunciJJşi atunci, cum s'ar ridica cineva din norii somnului, simţi

)impul adânc, foarte adânc, de su" ea. 8imţi răsuflareadealurilor şi vuietul îndepărtat ai străvechilor mări prinse înmilioane de cochilii micuţe. 8e gândi la uni 8uferind, su" iar"ă,devenind parte din cretă, din nou, parte din Pământul de su" Eal.

8imţi parcă nişte roţi uriaşe de timp şi stele, care se învârteau încet in #urul ei.=eschise ochii şi atunci, undeva înăuntru, deschise ochii din

nou.%uzea iar"a crescând şi zgomotul viermilor de su" iar"ă.

Putea simţi miile de vietăţi mici din #urul ei, mirosul tuturormiresmelor în adierea vântului, şi putea vedea toate um"rele

AF =upă titlul filmului 8ois+re)ece oameni 1urioşi(

A1 >eferire la erorile #udiciare.A+ itat din romanul 7oara de +e .loss- de 2eorge 4liot, cu deose"ireca, acolo, !o !ake care o1 însemna „a se ocupa de”.

+FA



nopţiiJ>oţile de stele şi ani, de spaţiu şi timp, înţepeniră în loc. (tia

cu precizie unde era, cine era şi ce era ea.Nşi repezi pumnul înainte. >egina încercă s'o oprească, dar ar

fi putut să încerce la fel de "ine să oprească roata anilor. Pumnul

lui )iffan* o nimeri în faţă şi o do"orî la pământ.K /'am plâns niciodată pentru uni, fiindcă nu era nevoie,zise ea. 4a nu m'a părăsit nicio clipăL

8e aplecă şi, odată cu ea, se aplecară şi secolele.K 8ecretul nu este să visezi, îi şopti ea. 8ecretul este să te

trezeşti. )rezirea e mai grea. 4u m'am trezit şi sunt reală. (tiu deunde vin şi încotro mă îndrept. /u mă mai poţi prosti. /ici atinge.Pe mine sau pe orice este al meu.

/u voi mai fi niciodată aşa, se gândi ea, când văzu groaza înochii >eginei. /iciodată nu mă voi mai simţi cât cerul de înaltă,ca dealurile de "ătrână şi ca marea de puternică. 7i s'a dat cevapentru o vreme, iar preţul acestuia este că va tre"ui să'l dau

înapoi.3ar r's+la!a este, de asemenea, să dai înapoi. /iciun om nu

poate trăi aşa. Poţi să petreci o zi întreagă uitându'te la o floareca să vezi cât este de frumoasă, şi cu asta nu vei mai terminamulsul. /u'i de mirare că ne visăm calea prin viaţă. 8ă fii treaz şi

să vezi totul aşa cum este în realitateJ nimeni n'ar putea rezistaprea mult.

)rase adânc aer în piept şi o ridică pe >egină în picioare. Nşidădea seama că se întâmplau lucruri, că vuiau visele în #urul ei,dar nimic n'o afecta. 4a era reală şi era trează, mai trează decâtfusese vreodată. )re"uia să se concentreze până şi să segândească împotriva furtunii de senzaţii care'i inundau mintea.

>egina era uşoară ca un copil şi îşi schim"a forma,

ne"uneşte, în mâinile lui )iffan* când în monştri şi animaleamestecate, când în creaturi cu gheare şi tentacule. =ar, în celedin urmă, rămase mică şi cenuşie, ca o maimuţă, cu un cap mareşi ochi rotunzi, şi cu un piept puţin vălurit, care se ridica şico"ora în ritmul respiraţiei sale gâfâite.

%#unse la pietre. %rcul stătea neclintit. /u fusese niciodatăcăzut, se gândi )iffan*. /u avea nicio putere, nu ştia nicio vra#ă,doar un singur truc. el mai rău.

K 8tai departe de aici, zise )iffan*, păşind prin uşa de piatră.8ă nu te mai întorci niciodată. 8ă nu te mai atingi niciodată deceva de'al meu. (i atunci, pentru că rezerva ei era atât de

+F:



neînsemnată şi de copilărească, adăugăW =ar sper că acolo ecineva care să plângă în urma ta. 8per ca >egele să se întoarcă.

K )u m' com+'!imeş!i pe mineQ mârâi făptura ce fusese>egina.

K =a. !n pic, zise )iffan*.

a pe domnişoara >o"inson, gândi ea. Puse făptura #os.%ceasta fugi prin zăpadă, se întoarse şi redeveni frumoasa>egină la loc.

K /u poţi învinge, zise >egina. Nntotdeauna e o cale deintrare. Eisele oamenilor.

K !neori ne trezim, zise )iffan*. /u te mai întoarceJ sau osă dai socotealăJ

8e concentră şi, deodată, pietrele nu mai încadrau nimic maimult sau mai puţin decât ţinutul de dincolo de ele.

$ să găsesc o cale să pecetluiesc asta, zise 2ândul ei de'altreilea. 8au 2ândul ei de'al douăzecilea, pro"a"il. apul îi eraplin de gânduri.

>euşi să meargă puţin mai departe şi apoi se aşeză, îm"răţişându'şi genunchii. 3maginea s'a fi&at aşa, gândi ea. (idac'ai avea dopuri în urechi şi în nas, şi o mare glugă neagră,trasă peste cap, şi !o! ai vedea şi ai auzi prea multJ

Nşi închise ochii şi'i închise din nou.

8imţi cum totul se scurge. 4ra ca o adormire, alunecând dinacea stranie stare de trezire deplină înJ doar starea de a fitrează, cea o"işnuită, de zi cu zi. 8e simţea de parcă totul s'ar fi

înceţoşat şi s'ar fi înă"uşit.a acum se simţise întotdeauna, se gândi ea. )recem visând

prin vieţile noastre, pentru că altfel cum am putea trăi, dacă amfi întotdeauna într'atât de tre#iJ

ineva ciocăni în gheata ei.

+F@



Capio!u! 05

Mic: precu( se+aru!

K ;ei, unde te'ai dusQ strigă Mură Peoricine, uitându'se însus, la ea. )ocmai ne pregăteam să le dăm avocaţilor unconsiderent legal, sănătos, iar în clipa următoare tu şi >egina numai eraţiL

Eise în vise, se gândi )iffan*, ţinându'se de cap. =ar sesfârşiseră şi nu te puteai uita la un /ac 7ac Mulger şi să nu ştii căera real.

K 8'a sfârşit, zise ea.K %i omorât'oQK /u.K %tunci, o să se'ntoarcă, zise Mură Peoricine. Ni groaznic dă

stupidă, în privinţa asta. Ni dăşteaptă cu visele, îţi garantez, daXn'are pic de creier în capul ei.

)iffan* încuviinţă cu un semn din cap. 8entimentul de înceţoşare trecuse. lipa de foarte'trează se topise ca un vis.8ar !rebuie s'&mi amin!esc c' nu era un vis(

* um aţi scăpat de valul uriaşQ între"ă ea.K %h, noi ne mişcăm repede, zise Mură Peoricine. (i era un

far puternic. Mireşte, apa a urcat până foarte sus.K %u fost amestecaţi în trea"a asta şi vreo câţiva rechini,

nesuferite creaturi, zise /u'atât'de'înalt'cât'-ocI'de')alie'

7i#locie'dar'mai'înalt'decât'8coţiduşul'-ocI'-ocI.K $h, deah, câţiva rechinaşi, zise Mură Peoricine, ridicând

din umeri. (i una dintre caracaticuţele aleaJK 4ra un calmar uriaş, zise gonnaglo"ardul Rilliam.K =eah, mă rog, daX foarte curând a fost che"ap, zise Rullie

Mlaimuc.K 8'aveţi mulţime de capete, voi, pi'pi'picţeiL strigă

RentSorth, covârşit de deşteptăciune.

Rilliam tuşi politicos.K (i marele val a scos la iveală o mulţime de vasescufundate pline de comorrri, zise el. /e'am oprit puţin, pentru

+F6



un #af scoţiduşJ/ac 7ac Mulgerii îi arătară minunate pietre preţioase şi

monezi mari de aur.K =ar acestea sunt doar comori de vise, nuQ zise )iffan*.

%urul spiriduşilorL $ să se prefacă în pleavă, dimineaţăL

K 0ăuQ se miră Mură Peoricine. Privi în zare. $9, aţi auzit'opă matcă, "ăieţiL 7ai avem, pro"a"il, vreo #umaX dă oră ca să'lvindem cuivaL Nngădui s'o ştergemQ adăugă el către )iffan*.

K <ăăJ oh, da. ine. Eă mulţumescJ=ispăruseră cu toţii, într'o fracţiune de secundă, vag colorată

în al"astru şi roşu.=ar Rilliam gonnaglo"ardul mai rămase un moment. 8e

înclină în faţa lui )iffan*.K /u te'ai descurcat rău deloc, zise el. 8untem mândri de

tine. Ba fel ar fi şi uni 8uferind. 8ă ţii minte. /u eşti neîndrăgită.%poi dispăru şi el.8e auzi un geamăt dinspre >oland, care zăcea pe iar"ă.

Nncepu să se mişte.K Pi'picţeii toţi plecat, zise RentSorth, cu tristeţe, în liniştea

care urmă. #rivens toţi plecat.K e erau eiQ "ol"orosi >oland, ridicându'se şi prinzându'şi

capul în mâini.

K 4 un pic mai complicat, zise )iffan*. <ăăJ îţi aminteştimulte lucruriQ

K )otul mi se pareJ un visJ, zise >oland. Nmi amintescJmarea, şi că fugeam, şi că eu am spart o nucă plină cu omuleţiiăştia, şi că eram urmărit în pădurea aia mare de um"reJ

K Eisele pot fi nişte chestii foarte ciudate, zise )iffan*, cugri#ă.

8e ridică în picioare şi gândiW tre"uie să mai aştept aici o

vreme. /u ştiu de ce ştiu, dar ştiu şi gata. Poate că ştiam şiuitasem. =ar poate că tre"uie să aştept cevaJK Poţi să mergi până în satQ între"ă ea.K $h, da. red. =ar ce'aJQK %tunci vrei să'l iei şi pe RentSorth cu tine, te rogQ 7i'aş

dori săJ mă odihnesc, puţin.K 4şti sigurăQ zise >oland, părând îngri#orat.K =a. /'o să stau mult. )e rogL Poţi să treci pe la fermă şi

să'l laşi acolo. 8pune'le părinţilor mei că o să co"or şi eu,curând. 8pune'le că sunt "ine.K Pi'picţei, zise RentSorth. #rivens$ Ereau nani.

+FD



>oland tot mai părea nehotărât.K Plecaţi odatăL porunci )iffan* şi îi făcu semn cu mâna.ând cei doi dispărură su" fruntea dealului, după vreo

câteva priviri aruncate îndărăt, ea se aşeză între cele patru roţide fier şi îşi cuprinse genunchii cu "raţele.

Nn depărtare, putea zări tumulul /ac 7ac Mulgerilor. =e#a einu mai erau decât o amintire uşor confuză, deşi ultima oară când îi văzuse fusese cu vreo câteva minute în urmă. =ar cândplecaseră, îi lăsaseră impresia că nu fuseseră niciodată pe'aici.

%r fi putut să se ducă până la tumul şi să vadă dacă maiputea găsi intrarea. (i dacă nu mai era acoloQ 8au, în caz c'ar fifost, dacă tot ce'ar fi găsit acolo, #os, ar fi fost doar iepuriQ

0u- !o!ul es!e adev'ra!- îşi zise ea. Trebuie s' ţin min!e şias!a(

!n şoim ţipă în cenuşiul zorilor. Nşi ridică privirile, urmărindu'icercurile în lumina soarelui, şi atunci o pată mică se desprinse depasăre.

4ra mult prea sus chiar şi pentru un picţel ca să facă faţăcăderii.

)iffan* gră"i pasul, în timp ce apturtit se pră"uşea din cer.(i atunci ceva se umflă ca un "alon deasupra lui şi cădereadeveni doar o plutire "lândă, ca a unui puf de păpădie.

Morma umflăturii din cârca lui apturtit era ca litera „H”. Pemăsură ce devenea mai mare, şi forma se văzu mai "ineJ maifamiliară.

8coţiduşul ateriză şi o pereche de izmenuţe de ale lui )iffan*,cele cu picior şi cu imprimeuri de "o"oci de trandafir, se lăsăuşor peste capul lui.

K % fost minunatL zise el, înotând la lumină prin faldurilestofei. Mără aterizări în cap pentru mineL

K 4rau izmenuţele mele ăle "une, zise )iffan*, pe un tono"osit. Be'ai furat de pe sârma de rufe, nu'i aşaQJK $h, aşa'i. %m lucrat curat, zise apturtit. % tre"uit să le tai

danteluţa, fiindcă'mi stătea în drum, daX am pus'o deoparte şipoţi s'o coşi frumuşel la loc.

Ni dărui lui )iffan* rân#etul larg al cuiva care, o dată în viaţă,nu se mai înfipsese adânc în pământ.

4a oftă. Ni plăcuse dantela. /'avea prea multe lucruri care să

nu fie a"solut tre"uincioase.K red că mai "ine le ţii tu, zise ea.K ine, atunci, aşa o să fac, zise apturtit. 4i, ce'a fost astaQ

+FC



J $h, deah. %vem vizitatori. 3'am zărit dă dincolo dă vale. !ită'te colo, sus.

4rau alte două siluete pe cer, mai mari decât un şoim, atâtde sus, încât erau de#a scăldate în lumina soarelui. )iffan* leurmări cum co"orau în spirală.

4rau cozi de mătură.(tiam eu că tre"uia să aşteptL gândi )iffan*.!rechile începură să'i clocotească. 8e întoarse şi'l văzu pe

apturtit alergând prin iar"ă. Nn vreme ce se uita după el, şoimul îl culese şi se gră"i să urce cu el în cer. 4a se între"ă dacă îi erafrică sau, poate, nu voia să dea ochiiJ cu cine venea.

ozile de mătură co"orâră.ea mai de #os avea două siluete călare pe ea. ând ateriză,

)iffan* văzu că una dintre ele era 7iss )icI, încleştată nervos desilueta mai micuţă, care pilotase. Pe #umătate descălecând, pe

#umătate căzând, veni împleticindu'se spre )iffan*.K /ici n'ai crede prin ce'am trecut, zise ea. % fost un

coşmarL %m z"urat prin furtunăL )e simţi "ineQK <ăăJ daJK e s'a întâmplatQ

)iffan* se uită la ea. um începi să răspunzi la una ca astaQK >egina a plecat, zise ea.

%sta i se păru cel mai cuprinzător răspuns.K eQ >egina a plecatQ $hJ ăăăJ aceste doamne sunt

doamna 8mârcaJK X/eaţa, zise cealaltă ocupantă a cozii de mătură, care

trăgea de rochia sa lungă şi neagră, de su" faldurile căreia seauzeau z"ârnâituri de elastic. olo, sus, vântul "ate cam peunde'i place, nu mă feresc să ţi'o spunL

4ra o doamnă scundă şi grăsună, cu o faţă voioasă ca un

măr care a fost ţinut în magazie prea multV toate ridurile semişcau în poziţii diferite când zâm"ea.K 3ar aceasta, zise 7iss )icI, este domnişoaraJK =oamna, o întrerupse gră"ită cealaltă vră#itoare,

descălecând.K >egret nespus, doamna Eremerea, zise 7iss )icI. Moarte,

foarte "une vră#itoare, îi şopti ea lui )iffan*. %m fost foartenorocoasă că le'am găsit. Eră#itoarele sun! respectate, sus, în

munţi. )iffan* era impresionată că e&ista cineva care o puteafâstâci pe 7iss )icI, dar cealaltă vră#itoare părea să reuşească

+1F





=oamna Eremerea se uita fi& la aerul scăpărător, privindimagini pe care numai ea le putea vedea. =oamna 8mârca seaşeză pe #os, lângă )iffan*, răsturnându'se cu picioarele eimicuţe drept în sus, pe când încerca să'şi găsească o poziţie maiconforta"ilă.

K %m încercat şi eu -oll* 8ailor, zise ea. 7iroase a unghii dela picioare, nu'i aşaQK =a, aşa eL zise )iffan*, recunoscătoare.K ând eşti o matcă a /ac 7ac Mulgerilor, tre"uie să te

măriţi cu unul dintre ei, nuQ între"ă doamna 8mârca, cunevinovăţie.

K %h, da, dar am găsit o cale să ocolesc asta, zise )iffan*. Nipovesti. =oamna 8mârca râse. 4ra un soi de râs prietenos, carete face să te simţi "ine.

0gomotul şi fâlfâitul încetară. =oamna Eremerea rămase cuochii aţintiţi în gol, câteva clipe, apoi spuseW

K %i învins'o pe >egină, în cele din urmă. =ar ai avut şia#utoare, cred.

K =a, am avut, zise )iffan*.K (i acestea au fostJQK 4u nu te'am între"at cu te ocupi tu, zise )iffan*, mai

înainte să'şi dea seama că avea s'o spună.

7iss )icI îşi ţinu răsuflarea. $chii doamnei 8mârcascânteiară, şi se uită de la )iffan* la doamna Eremerea ca opersoană care ar fi urmărit o partidă de tenis.

K =oamna Eremerea, )iffan*, este cea mai faimoasăvră#itoare din totJ, începu 7iss )icI cu asprime, dar vră#itoareaflutură din nou o mână către ea.

4 musai să învăţ să fac şi eu asta, se gândi )iffan*.%poi, doamna Eremerea îşi scoase pălăria ascuţită şi'i făcu o

plecăciune lui )iffan*.K ine spus, zise ea, îndreptându'se din nou de spate şiuitându'se drept la )iffan*. /'aveam dreptul să te între". %cestaeste ţinutul tău, iar noi ne aflăm aici cu voia ta. Nţi arăt respect,ca şi tu, la rândul tău, să mă respecţi pe mine.

%erul păru să îngheţe pentru o clipă, iar cerul să se întunece.%poi, doamna Eremerea continuă, de parcă nu era încămomentul să apară tunetulW

K =ar dacă într'o zi o să "inevoieşti să'mi spui mai multe, ţi'aş rămâne recunoscătoare, zise ea, cu tonul unei conversaţiioarecare. (i despre creaturile acelea care arată ca făcute din

+1+



aluat dospit aş vrea să aud mai multe. /iciodată n'am întâlnitvreuna dintre ele. 3ar "unica ta pare o persoană cu care aş fi vrutsă mă întâlnesc. 8e îndreptă de spate. Până atunci, hai mai "inesă vedem dacă ţi'a mai rămas ceva de învăţat.

K %cum o să învăţ despre şcoala vră#itoarelorQ între"ă

)iffan*.8e scurse un moment de tăcere.K (coala vră#itoarelorQ zise doamna Eremerea.K ;m, zise 7iss )icI.K Eor"eai în sens metafactoric, nu'i aşaQ între"ă )iffan*.K 7etafactoricQ repetă doamna 8mârca, încreţindu'şi

fruntea.K Erea să spună metaforic, murmură 7iss )icI.K 4ste ca'n poveşti, zise )iffan*. 4 "ine. %m înţeles. %ceasta

este şcoala, nu'i aşaQ Bocul magicQ Bumea. %ici. (i nu "agi deseamă până nu te uiţi. (tiţi că picţeii cred că această lume eraiulQ /umai că nu ne uităm noi. /u poţi da lecţii desprevră#itorie. /u aşa cum tre"uie. )otul depinde de cum eştiJ tu,presupun.

K =răguţ spus, zise doamna Eremerea. 4şti ageră de minte.=ar e&istă şi magie, deopotrivă. $ să deprinzi şi asta. /u'ţi cereprea multă minte, altminteri vră#itorii n'ar fi în stare s'o facă.

K Nţi tre"uie şi'o meserie, de asemenea, zise doamna8mârca. /u se câştigă "ani din vră#itorie. /u poţi face vră#ipentru tine, personal, înţelegiQ >egula aruncă'fier.

K 4u fac "rânză "ună, zise )iffan*.K rânză, aiQ zise doamna Eremerea. ;mm. =a. rânza este

"ună. =ar ştii ceva despre leacuriQ =ar despre moşitQ %sta'i o îndeletnicire profita"ilă.

K Păi, am a#utat la naşteri de miei dificile, zise )iffan*. (i am

văzut cum s'a născut fratele meu. /u şi'a "ătut nimeni capul sămă dea afară din cameră. /u pare prea greu. =ar cred că făcutul"rânzei e pro"a"il mai uşor, şi mai puţin zgomotos.

K rânza e "ună, repetă doamna Eremerea, dând din cap.rânza e vie.

K (i ce faceţi voi, de faptQ între"ă )iffan*.Eră#itoarea uscăţivă şovăi un moment, şi apoiWK /oi păzimJ hotarele, zise doamna Eremerea. 8unt o

mulţime de hotare, mai multe decât ştie lumea. Nntre viaţă şimoarte, între lumea de aici şi lumea următoare, între noapte şizi, între "ine şi răuJ şi e nevoie să fie supravegheate. /oi le

+1



supraveghem, păzind o sumă de chestii. (i nu cerem niciodată orăsplată. %sta e important.

K $amenii ne dau diverse lucruri, ţine minte. $amenii pot fifoarte generoşi cu vră#itoarele, zise doamna 8mârca, fericită. Nnzilele în care se coace în cuptoare, în satele noastre, uneori nu

mă pot mişca fără o pră#itură. 8unt moduri şi moduri de a nucere, dacă înţelegi ce vreau să spun. $amenilor le place să vadăo vră#itoare fericită.

K =ar aici, la noi, oamenii cred că vră#itoarele sunt un răuLzise )iffan*, iar 2ândul ei de'al doilea adăugăW Dţi aduci amin!ec,! de rar a !rebui! Buni Su1erind s'&şi cum+ere ea 4ns'şi !u!un:

* 4 uluitor cu câte se pot o"işnui oamenii, zise doamna8mârca. )re"uie doar să'i iei încet.

K 3ar noi tre"uie să ne gră"im, zise doamna Eremerea. Eine încoace un om călare, de la o fermă. Păr "lond, faţă roşcovanăJ

K Pare să fie tataLK 4i "ine, îşi mână "ietul animal la galop, zise doamna

Eremerea. ;ai repedeL Erei să înveţi meserieQ ând poţi să plecide acasăQ

K PardonQ zise )iffan*.K Metele de pe aici nu pleacă pentru a lucra ca servitoare şi

alteleQ între"ă doamna 8mârc.

K $h, "a da. ând sunt ceva mai mari decât sunt eu.K 4i "ine, când o să fii ceva mai mare decât eşti tu, 7iss

)icI, aici de faţă, o să vină să te caute, zise doamna Eremerea.7iss )icI încuviinţă cu un semn din cap. 8unt vră#itoare "ătrâne

în munţi care îşi vor transmite cunoştinţele în schim"ul unui mica#utor la tre"urile casei lor. Bocul acesta o să fie supravegheatcât timp vei fi tu plecată, poţi avea încredere în asta. Nn timpulăsta, o să primeşti trei mese pe zi, patul tău, dreptul de a folosi o

coadă de măturăJ în felul ăsta lucrăm noi. 4şti de acordQK =a, zise )iffan*, rân#ind fericită. 7omentul de încântareapăru prea repede pentru toate între"ările pe care ar fi vrut să lepună. =aL =ar, ăăăJ

K =aQ zise doamna 8mârca.K /u tre"uie să dansez prin lume fără nicio haină pe mine

sau ceva de soiul ăsta, nuQ /umai că eu am auzit zvonuriJ=oamna Eremerea îşi dădu ochii peste cap. =oamna 8mârca

rân#i înveselită.K 4i "ine, procedeul ar putea să fie recomanda"ilJ, începuea.

+1A



K /u, nu tre"uieL interveni aspru doamna Eremerea. /u'ţitre"uie casă de turtă dulce, nici chicotit de vră#itoare, nicidansatL

K =ecât dacă vrei tu, zise doamna 8mârca, ridicându'se. /ue nicio supărare să chicoteşti, din când în când, dacă'ţi vine. )e'

aş învăţa unul foarte "un, chiar acum, dar chiar tre"uie săplecăm.K =arJ dar cum ai reuşitQ o între"ă 7iss )icI pe )iffan*. Pe'

aici e numai cretăL %i devenit o vră#itoare pe cretăQ umQK /umai asta ştii, Perspicacia )icI, zise doamna Eremerea.

$asele dealurilor ăstora sunt de cremene. 4 o rocă tare, şiascuţită, şi folositoare. >egina rocilor. Nşi ridică de #os coada demătură şi se mai întoarse o dată spre )iffan*. $ să ai necazuri,nu creziQ zise ea.

K 8'ar putea, răspunse )iffan*.K Erei să te a#utăm cu cevaQK =acă e necazul meu, o să ies eu cumva din el, zise )iffan*.%r fi vrut să spunăW =a, daL $ să am nevoie de a#utorL /u ştiu

ce'o să se întâmple când o să a#ungă tata aiciL aronul pro"a"ilcă s'a înfuriat din cale'afarăL =ar n'aş vrea să creadă ele că nupot să'mi rezolv propriile pro"lemeL %r tre"ui să fiu în stare sămă descurcL

K %i dreptate, zise doamna Eremerea. )iffan* se între"ă dacă vră#itoarea putea citi gândurile.K 2ândurileQ /u, zise doamna Eremerea, suind călare pe

coada ei de mătură. Meţele, da. Eino'ncoace, drăguţădomnişoarăL

)iffan* se supuse.K )oată trea"a cu vră#itoria, zise doamna Eremerea, este că

nu seamănă deloc cu o şcoală. 7ai întâi, primeşti un test şi după

aceea tre"uie să petreci ani "uni până afli cum să'l treci. 4stefoarte asemănător cu viaţa, din punctul ăsta de vedere.Nntinse mâna şi îi ridică încet "ăr"ia lui )iffan*, astfel încât s'

o poată privi drept în ochi.K Eăd că ţi'ai deschis ochii, zise ea.K =a.K un. 7ulţi oameni n'o fac niciodată. )impul pe care'l ai în

faţă te poate totuşi înşela, chiar şi aşa. $ să ai nevoie de asta.

(i întinse o mână, desenând un cerc în aer, în #urul părului lui )iffan*, apoi îşi ridică mâna în sus, deasupra capului fetei,mişcând scurt din degetul arătător.

+1:



)iffan* îşi duse mâinile la cap. Pentru o clipă, crezu că nu eranimic acolo, după care pipăiJ ceva. 4ra mai mult ca o senzaţie

în aerV dacă nu te'ai fi aşteptat să fie acolo, degetele ar fi trecutprin el fără piedică.

K 4ste cu adev'ra! acoloQ între"ă ea.

K ine ştieQ zise vră#itoarea. 4ste, vir!ual- o pălărie cu vârfulascuţit. /imeni altcineva nu va şti că este acolo. )e'ar putea facesă te simţi mai "ine.

K Erei să spui că e&istă doar în capul meuQ zise )iffan*.K %i o grămadă de lucruri în cap. %sta nu înseamnă ca nu

sunt reale. el mai "ine e să nu'mi pui prea multe între"ări.K e s'a întâmplat cu "roscoiul râiosQ zise 7iss )icI, care

chiar punea între"ări.K % plecat cu 8coţiduşii Bi"eri, zise )iffan*. 8'a dovedit că

fusese înainte un avocat.K 3'ai dat unui clan de /ac 7ac Mulgeri un avocat al lorQ se

miră doamna 8mârca. %sta o să facă lumea întreagă să tremureLu toate că, eu întotdeauna zic că un tremur din când în când,prinde "ine.

K ;ai, suratelor, tre"uie să ne gră"im, zise 7iss )icI, care încălecase pe cealaltă coadă de mătură, în spatele doamnei8mârca.

K /u'i nevoie să vor"eşti aşa, zise doamna 8mârca. %şa sevor"eşte la teatru. u "ine, )iffL /e mai vedemL

ăţul ei se ridică uşor în aer. =inspre "ăţul doamneiEremerea, totuşi, se auzi un mic zgomot mai degra"ă trist, cavu1&ul vârfului pălăriei lui 7iss )icI. oada aceea de măturăfăcea şşşugaguga(

=oamna Eremerea oftă.K Piticii ăiaL %u )is c'au reparat'o, oh, da, şi că o ia din prima

în făurăria lorJ%uziră tropotul copitelor în depărtare. u o surprinzătoareviteză, doamna Eremerea se dădu #os de pe "ăţ, îl apucăzdravăn cu am"ele mâini, şi alergă prin iar"ă, cu fustele umflate

în urma ei.8e zărea de#a ca o pată în zare, când tatăl lui )iffan* se ivi de

după creasta dealului, călare pe unul dintre caii fermei. /u seoprise nici măcar să'şi încalţe pantofii de pieleV mari "ulgări de

pământ z"urau în sus când copitele de mărimea unor farfurii

+1@



mari de supăA, fiecare prevăzută cu o potcoavă de fier, muşcaudin pământ.

)iffan* auzi un sla" şşşugagugaanvrrrruuum în spatele ei,când el sări #os din şa.

8e miră foarte tare să'l vadă râzând şi plângând în acelaşi

timp. )otul a fost ca într'un vis. )iffan* găsi că acesta era un lucru foarte folositor de spus. 4

greu să'mi amintesc, totul a fost ca într'un vis. )otul a fost ca într'un vis, nu pot fi sigură.

Preafericitul aron, totuşi, era foarte sigur. Nn mod evident,aceastăJ această femeie >egina, indiferent cine'o fi fost, îifurase pe copii, dar >oland o "ătuse, oh, da, şi îi a#utase şi peceilalţi doi copilaşi să se întoarcă.

7ama ei stăruise ca )iffan* să se ducă la culcare, chiar dacăera ziuă de'a "inelea. =e fapt, pe ea n'o deran#a. 4ra o"osită şistătu întinsă su" pături, în lumea aceea roz, la #umătateadrumului între somn şi veghe.

Nl auzi pe aron şi pe tatăl ei vor"ind, în capul scărilor.%scultă povestea pe care o ţesură între ei, în timp ce încercau să

înţeleagă ceva din ea. Nn mod evident, fata fusese foarte

cura#oasă Tasta o spuse aronulU, dar, ei "ine, n'avea decât nouăani, nu'i aşaQ (i nici măcar nu ştia cum se mânuieşte o sa"ieL Pecând >oland luase lecţii de apărare la şcoala luiJ

(i o ţinură tot aşa. % mai auzit şi alte lucruri, vor"ite depărinţii ei mai târziu, după plecarea aronului. =espre cum;aţchiţ trăia acum numai pe acoperiş, de pildă.

)iffan* stătea în pat şi adulmeca mirosul alifiei cu caremama ei îi frecase tâmplele. )iffan* pro"a"il încasase o lovitură

în cap, zicea ea, de aceea se tot pipăia în creştet.%şadarJ >oland cel cu mutra de viţel era eroul, nuQ 3ar eaera doar stupida prinţesă care'şi scrântea glezna şi leşina tottimpulQ 4ra com+le! nedreptL

Nntinse mâna spre mescioara de lângă patul ei, unde'şipusese pălăria invizi"ilă. 7ama ei aşezase un "ol de supă chiarprin ea, dar pălăria rămăsese tot acolo. =egetele lui )iffan* îisimţeau, foarte vag, neregularităOile "orurilor.

A Pro"a"il de vreo unsprezece inchi în diametru. )iffan* nu le'amăsurat, de data asta Tn.a.U

+16



/oi nu cerem niciodată vreo răsplată, se gândi ea. =e altfel,era secretul ei, de la început până la sfârşit. /imeni altcineva numai ştia despre 8coţiduşii Bi"eri. u toate că, să recunoaştem,RentSorth se apucase să alerge prin casă, cu o faţă de masă în

#urul mi#locului, strigândW „Pi'pic'ţeiL $ să vă duc cu "arcaL”, dar

doamna 8uferind era încă atât de "ucuroasă să'l vadă înapoi, şiatât de fericită să'l audă vor"ind şi despre altceva decât"om"oanele, încât nu dădu prea mare atenţie la cele desprecare chiar vorbea el.

/u, n'ar fi putut spune nimănui. /'ar fi crezut'o niciodată şi,presupunând c'ar fi crezut'o, dacă s'ar fi urcat pe deal, vârându'si nasul prin tumulul picţeilorQ /u putea îngădui să se întâmpleuna ca asta.

e'ar fi făcut uni 8uferindQuni 8uferind n'ar fi zis nimic. uni 8uferind adeseori nu

zicea nimic. =oar zâm"ea în sinea ei, pufăia din pipă şi aşteptamomentul potrivitJ

)iffan* zâm"i în sinea ei.%dormi şi nu visă.(i trecu o zi.(i încă o zi.

Nn a treia zi, ploua. )iffan* co"orî în "ucătărie, unde nu eranimeni, şi luă păstoriţa de porţelan de pe poliţa ei. $ puse într'unsac, apoi se strecură afară din casă şi urcă în fugă pe deal.

7ânia vremii rele se a"ătuse peste toată reta, care acumspinteca norii ca prova unei coră"ii. =ar când )iffan* a#unse lalocul unde o so"ă veche şi patru roţi de fier se ridicau din ier"uri,ea tăie un pătrat de iar"ă, săpând su" el o groapă pentru"i"elou, după care aşeză totul la loc. Ploua destul de tare cât să

înmoaie păstoriţa de porţelan şi să'i dea o şansă de asupravieţui. 3 se păruse corect să facă aşa. (i era sigură căsimţise un fum de tutun.

%poi se duse la tumulul picţeilor. Nşi făcuse gri#i în privinţaasta. (tia că ei erau acolo, nu'i aşaQ %stfel, cumva, faptul că seducea să verifice dacă erau acolo, eraJ un soi deJ mărturisirecă se îndoia că ei ar fi fost acolo, nuQ 4i erau omuleţi foarteocupaţi. %veau multe de făcut. )re"uia s'o înmormânteze pe

răposata matcă. Pro"a"il nu'şi vedeau capul de tre"uri. %sta îşispunea ea. /u era pentru că se tot între"a dacă s'ar fi putut ca într'adevăr să nu fie nimic în vizuina aceea decât iepuri. /ici

+1D



pomeneală.4a era matca. %vea o datorie.%uzi muzică. %uzi glasuri. (i apoi o linişte su"ită, când îşi mi#i

ochii prin intrarea întunecată.8coase cu gri#ă o sticlă de %lifie de $i 8pecială din sacul ei şi

o lăsă să alunece înăuntru. )iffan* plecă şi auzi muzica firavă reîncepând în urma ei.Ni făcu semn cu mâna unui şoim, care se rotea leneş pe su"

nori, şi fu sigură că un punctuleţ îi răspunse la salut.

Nn cea de'a patra zi, )iffan* făcu untul şi restul tre"urilor princasă. hiar avu a#utor.

K (i acuma vreau să te duci să dai mâncare la găini, îi ziseea lui RentSorth. e vreau eu să faci tuQ

K =ai papa la gă'ni, răspunse RentSorth.K 2ăini, zise )iffan* cu severitate.K 2ăini, repetă RentSorth, ascultător.K (i şterge'ţi nasul, dar nu +e m,nec'$ ?i'am dat o "atistă.

3ar, când te întorci, vezi dacă poţi să aduci un lemn de foc, vreiQK %h, crivens- "odogăni RentSorth.K (i ce nu spunem noiQ zise )iffan*. /oi nu spunemJK Jcuvântul crivens- murmură RentSorth.

K (i nu'l spunem de faţă cuJK Jde faţă cu mami, zise RentSorth.K ine. (i după ce terminăm, o să avem timp să mergem la

râu.RentSorth se lumină.K Pi'picţeiQ zise el.

)iffan* nu'i răspunse imediat. )iffan* nu mai văzuse niciun/ac 7ac Mulger de când se întorsese acasă.

K 8'ar putea, zise ea. =ar pro"a"il au multă trea"ă. Pro"a"ilcă şi'au găsit o altă matcă şiJ ei "ine, sunt foarte ocupaţi.ănuiesc.

K Pi'picţeii spun tu poc'n cap, faţă'dă'peşteL zise RentSorthvesel.

K $ să vedem, zise )iffan*, simţindu'se ca un părinte. %cum,du'te, te rog, şi dă mâncare la găini, şi adu ouăle.

ând el se îndepărtă, cărând coşul de ouă gol cu am"ele

mâini, )iffan* scoase nişte unt pe placa de marmură şi luăpaletele ca să'l netezească într'o, ei "ine, o "ucată de untnetezit. %poi îl gravă cu una dintre paletele de lemn. $amenii

+1C



apreciază un mic desen pe untul lor.ând începu să modeleze untul, o"servă o um"ră în cadrul

uşii şi se întoarse.4ra >oland.8e uita la ea, cu faţa chiar mai roşie ca de o"icei. Nn mâini îşi

frământa neliniştit pălăria foarte scumpă, întocmai cum făceaMură Peoricine.K =aQ zise ea.K !ite, despreJ ei "ine, despre toate aleaJ despreJ,

începu >oland.K =aQK !ite, eu n'amJ vreau să spun, n'am minţit pe nimeni cu

nimic, iz"ucni el. =ar tatăl meu a a#uns la concluzia că eu tre"uiesă fi fost un erou şi chiar nu ascultă nimic din ce'i spun, nicimăcar după ce i'am povestit câtJ câtJ

K Jcât de a#utor am fost euQ zise )iffan*.K =aJ adică, nuL % zis, a zis, a zis că norocul tău a fost că

eram eu acolo, a zisJK /u contează, zise )iffan*, ridicând din nou paletele de

netezit untul.K (i a continuat să le tot spună tuturor cât de cura#os am

fost eu şiJ

K /u contează, zise )iffan*.Paletuţele făceau +aca&+aca&+ac pe untul proaspăt. 2ura lui

>oland se deschise şi se închise, pentru un moment.K Erei să spui că nu te superiQ zise el, în cele din urmă.K /u. /u mă supăr, zise )iffan*.K =ar nu e dreptLK /oi doi suntem singurii care ştim adevărul, zise )iffan*."aca&+aca&+ac( >oland se uită lung la untul gras, "ogat, în

timp ce ea îi dădea, liniştită, o formă.K $h, zise el. <ăăJ n'o să spui la nimeni, nu'i aşaQ Ereau săspun, ai avea tot dreptul săJ, darJ

"aca&+aca&+ac>* /u m'ar crede nimeni, zise )iffan*.K 4u am încercat, zise >oland. Pe cinstite. hiar am încercat.ănuiesc, gândi )iffan*. =ar nu eşti foarte deştept, iar

aronul cu siguranţă este un om fără Eăzul dintâi. 4l vede lumea

aşa cum vrea el s'o vadă.K Nntr'o "ună zi, o să fii "aron, nu'i aşaQ între"ă ea.K Păi, da. Nntr'o "ună zi. =ar, ascultă, tu chiar eşti o

++F



vră#itoareQK #,nd o s' 1ii !u baron- o să te pricepi la asta, "ănuiesc,

zise )iffan*, întorcând untul. instit, generos şi decentQ $ săplăteşti sim"rii "une şi o să ai gri#ă de oamenii "ătrâniQ /'o sălaşi oamenii să scoată o "ătrână afară din casa eiQ

K Păi, sper că euJ )iffan* se întoarse cu faţa la el, ţinând o paletuţă pentru unt în fiecare mână.

K Pentru că eu voi fi acolo, înţelegi. $ să te uiţi în sus şi'o sămă vezi cu ochii pe tine. $ să fiu acolo, la marginea mulţimii. )ottimpul. $ să urmăresc totul, pentru că mă trag dintr'o lungă liniede 8uferinzi şi acesta este pământul meu. =ar tu poţi să fii "aronpentru noi şi sper să fii unul "un. =acă nuJ va fi o răfuială.

K !ite, eu ştiu că ai fostJ ai fostJ, începu >oland, împurpurându'se.

K =e mare a#utorQ zise )iffan*.K Jdar nu poţi să'mi vor"eşti mie aşa, ştiiL

)iffan* fu sigură că auzise, sus, su" acoperiş şi foarteaproape de limita auzului, pe cineva zicândW

K %h, crivens- ce mai mucosJNnchise ochii pentru o clipă şi apoi, cu inima "ătându'i tare,

îndreptă paletuţa spre una dintre găleţile goale.

K 2ăleată, umple'te singurăL porunci ea.8e înceţoşă puţin, apoi pleoscăi. %pa împroşcă pe'o parte.>oland făcu ochii mari la ea. )iffan* îi zâm"i cu unul dintre

cele mai drăguţe zâm"ete ale sale, care putea fi chiar înfricoşător.

K /'ai să mai spui la nimeni, nuQ zise ea.8e întoarse către ea, al" la faţă.K /u m'ar crede nimeniJ, îngăimă el.

K %şa'i, zise )iffan*. =eci ne'am înţeles reciproc. /u'idrăguţQ (i acuma, ţine minte, tre"uie să termin asta şi să începsă fac nişte "rânză.

K rânzăQ =arJ ai putea să faci orice vreiL iz"ucni >oland.K 3ar în momentul ăsta vreau să fac nişte "rânză, zise

)iffan*, calmă. Pleacă de'aiciLK Merma asta e a tatălui meuL zise >oland şi apoi îşi dădu

seama că spusese asta cu voce tare.

8e auziră două clap'uri scurte, dar +u!ernice- când )iffan*puse cele două paletuţe de unt #os şi se întoarse pe călcâie.K %sta a fost un lucru foarte cura#os de zis din partea ta, zise

++1



ea, dar "ănuiesc că'ţi pare rău că l'ai spus, acum, dacă stai şi tegândeşti mai "ineQ

>oland, care închisese ochii, dădu din cap.K ine, zise )iffan*. %stăzi, eu fac "rânză. 7âine, s'ar putea

să fac altceva. (i, peste puţin timp, poate că n'o să mai fiu aici şi

tu o să te între"iW !nde o fiQ =ar o parte din mine va fi întotdeauna aici, întotdeauna. Nntotdeauna mă voi gândi la acestloc. $ să'l ţin su" ochi. (i o să mă întorc, crede&m'( %cum,

+leac' de aici$4l se întoarse şi'o z"ughi.=upă ce paşii nu i se mai auziră, )iffan* ziseWK ine, cine'i acoloQK 4u mi's, domniţă. /u'atât'dă'înalt'cât'#ocI'dă')alie'

7i#locie'daX' mai'înalt'decât'8coţiduşul'-ocI'-ocI, domniţă.Picţelul apăru de după găleată şi adăugăWK Mură Peoricine a zis c'ar tre"ui să ţinem un ochi pă tine

pentru niţică vreme, şi să'ţi mulţumim pentru dar.4 tot magie, chiar dacă ştii cum a fost făcută, gândi )iffan*.K %tunci, urmăreşte'mă numai în lăptărie, zise ea. Mără tras

cu ochiulLK %h, nu, domniţă, zise /u'atât'de'înalt'cât'-ocI'de')aiie'

7i#locie'dar'mai'înalt'decât'8coţiduşul'-ocI'-ocI, nervos. %poi

rân#i. Miona o ză plece ca să fie matcă pentru un clan aproape dă7untele dă %ramă, zise el, şi mi'a cerut să mă duc cu ea, cagonnaglo"ardL

K MelicităriLK =eah, iar Rilliam a zis că o ză fiu în regulă, dacă mai

e&ersez puţin la şoarecele'cimpoi, zise picţelul. (iJ ăăăJK =aQ zise )iffan*.K <ăăJ apturtit zice că'i o fată în lanuX Bacului Bung, care

caută să devină matcăJ ăăăJ se trage dintr'un clan "unJăăăJPicţelul se făcu violet de stinghereală.K ine, zise )iffan*. =acă aş fi în locul lui Mură Peoricine, aş

invita'o la mine imediat.K /u te superiQ zise /u'atât'de'înalt'cât'-ocI'de')alie'7i#lo'

cie'dar'mai'înalt'decât'8coţiduşul'-ocI'#oeI, plin de speranţă.K âtuşi de puţin, zise )iffan*.

8e supărase puţin, tre"ui să recunoască în sinea ei, dar eraun puţin pe care îl putea închide într'un sertar, undeva în minteaei.

+++



K %sta'i grozavL zise picţelul. ăieţii au fost oleacă îngri#oraţi, ştii. $ să dau fuga să le spun. Nşi co"orî glasulW (i vreisă mă duc după grămada aia mare dă rahat, care tocmaX aplecat, şi să văd dacă mai cade dă pă cal ş'acuXQ

K /uL zise )iffan* cu gră"ire. /u. /u te duce. >idică

paletuţele de unt. $ să'l laşi pe mâna mea, adăugă ea, zâm"ind.Poţi să'l laşi pe mâna mea.ând rămase singură, sfârşi cu untulJ +aca&+aca&+ac>8e opri, puse paletuţele #os, şi cu vârful unui deget foarte

curat, desenă o linie cur"ă pe faţa untului, cu o altă linie cur"ă,care o atingea uşor, astfel că, împreună, arătau ca un val.=esenă şi o a treia linie cur"ă su" el, care închipuia reta.

Pământul de 8u" Eal./etezi repede untul la loc şi alese ştampila pe care o făcuse

ieri, o cioplise cu gri#ă într'o "ucată de lemn de măr, pe care i'odăduse domnul utuc, tâmplarul.

$ apăsă pe unt şi o ridică uşurel.%colo, strălucind pe suprafaţa grasă, de un gal"en'"ogat, era

o lună ciuntită şi, plutind în faţa lunii, o vră#itoare pe o coadă demătură.

0âm"i din nou, cu zâm"etul lui uni 8uferind. Bucrurileaveau să fie altfel, într'o "ună zi. =ar tre"uie să începi de mic, ca

ste#arul. %poi făcu "rânzăJJîn lăptărie, la fermă, şi păşunile desfăşurându'se, şi

devenind dealuri su" soarele fier"inte de vara, unde turmele deoi, mişcându'se încet, alunecau pe iar"a scurtă ca norii pe un cerverde, iar ici şi colo, câinii cio"ăneşti săgetau prin iar"ă castelele căzătoare. Pentru totdeauna, un ţinut fără de sfârşit.

++



Noa auoru!ui

=esenul pe care )iffan* l'a „introdus” în carte e&istă de'adevăratelea. 4ste, de fapt, o pictură numită Lovi!ura de Graţiea S+iriduşilor OO- de >ichard =add, şi se află în 2aleria )ate, din

Bondra. %re numai +1 pe 1: inchi. 3'a luat artistului nouă ani s'odesăvârşească, pe la mi#locul secolului al nouăsprezecelea. /upot să mă gândesc la o pictură „de'a spiriduşilor” mai faimoasă.4ste, într'adevăr, foarte ciudată. ăldura verii se scurge din ea.

eea ce oamenii „ştiu” despre >ichard =add este că „a înne"unit, şi'a ucis tatăl, a fost închis într'un azil de alienaţimintal pentru tot restul zilelor sale şi a pictat într'un stil ciudat”.

Documents

180147179 2Terry Pratchett Lumea Disc Scotidusii Liberi v2 0