122414001 Drept International Privat

8/18/2019 122414001 Drept International Privat

http://slidepdf.com/reader/full/122414001-drept-international-privat 1/34



'! (apte )u%i#ice #e ata*a%e+ &apte )u%i#ice "ate%iale

a) !recizări terminologice6ste cunoscut că existenţa raportului juridic@ concret este condiţionată, între altele, de

împrejurarea #actul sau faptul juridic concret% de care legea leagă naşterea unui astfel deraport. 4aptele juridice?, în sens larg, sunt at$t acţiunile omeneşti, săv$rşite cu sau fără intenţiade a produce efecte juridice, c$t şi evenimentele sau faptele naturale. 5şadar, lato sensu,noţiunea de fapt juridic este sinonimă cu cea de izvor al raportului juridic concretA.

in marea diversitate a faptelor juridice, privite în sens larg, interesează, în acestcontext, acele împrejurări care au ca efect legarea raportului juridic concret de legislaţia unuianumit stat. Brice evenimente sau acţiuni au loc în circumstanţe care determină aplicarea unuianumit sistem de dreptC delictul civil se produce pe un anumit teritoriu( rezultatul prejudiciabilapare fie între frontierele statului unde s!a produs delictul, fie pe teritoriul altui stat, fie înambele părţi( viitorii soţi au cetăţenii diferite( actul juridic se perfectează pe teritoriul unuistat, iar locul executării obligaţiilor părţilor este în altă ţară etc.

4aptele juridice care, prin efectele lor, determină structura raportului juridic Dsubiecte, conţinut, obiect D au fost denumite în literatura de drept internaţional privat fapte juridice materiale.4aptele juridice care leagă faptele juridice materiale de legislaţia unuianume stat sunt fapte juridice de ataşare1/. =ele două denumiri sunt convenţionale şi au rolulde a facilita identificarea elementului de extraneitate, precum şi delimitarea acestuia de alteîmprejurări de fapt. !a subliniat, în acest sens, că faptele juridice de ataşare "evocă o noţiunegenerică, care cuprinde, în sfera sa, totalitatea faptelor de natură să stabilească legătura, pe deo parte, între raportul juridic civil #abstracţie făc$nd de posibilitatea disjungerii acestuia înmai multe obiecte de coliziuni% şi, pe de altă parte, între legislaţia civilă aplicabilă&11.

6lementul de extraneitate se include în categoria faptelor juridice de ataşare, întruc$tsupune raportul juridic concret de o lege străină1' , produc$nd, prin efectul atribuit de normele

dreptului internaţional privat, conflictul de legi. >u rareori, raporturile civile sunt generate de o pluralitate de fapte juridice materiale,dintre care unele sunt legate de legislaţia internă a unui stat, iar altele de una ori mai multelegislaţii străine.

b%"lasificarea faptelor juridice de ataşare1*

@ Raportul juridic este o relaţie socială reglementată de normele juridice #a se vedea E). =. :i)ai, R.2. :otica, #undamentele dreptului. Teoria şi filozofia dreptului,6ditura 5ll, 9ucureşti, 1 ?, p. 1A!1 .? =u privire la noţiunea de fapt juridic, a se vedea >. 3opa,Teoria generală a dreptului,6ditura 5ctami,9ucureşti, 1 , p. *'/.A

E). 9eleiu, rept civil român. $ntroducere %n dreptul civil. &u'iectele dreptului civil,ediţia a F22!a revăzută şiadăugită de :. >icolae, 3. <ruşcă, 6ditura 7niversul 8uridic, 9ucureşti, '//1, p. 11/. 5 se vedea, cu privire laaccepţiunea largă a termenului fapt juridic , <r. 2onaşcu, 6.5. 9arasc), 5. 2onaşcu, . 9rădeanu, :. 6liescu, F.6conomu, G. 6minescu, :.2. 6remia, 6. Roman, 2. Rucăreanu, . Hlătescu,Tratat de drept civil,vol.2, 3arteagenerală, 6ditura 5cademiei R. .R., 9ucureşti, 1 @?, p. '*?. 3entru accepţiunea largă şi pentru accepţiunearestr$nsă a termenului, a se vedea B. 7ngureanu, rept civil. $ntroducere,ediţia a F222!a, 6ditura =.;. 9ecI,9ucureşti, '//?, p. 1*1. =u privire la definiţia şi clasificarea faptelor juridice D izvoare ale raporturilor juridice, a se vedea . 3op,

Tratat de drept civil. 'ligaţiile,vol.2, egimul juridic general sau #iinţa o'ligaţiilor civile,6ditura =.;. 9ecI,9ucureşti, '//@, p. *!1//.1/ 3.5. zabo,Trăsăturile esenţiale ale elementelor de extraneitate din cuprinsul raporturilor juridice civile,în&.*.+.+.,1 ?/, p. [email protected] $'idem, p. 11A.1' 5vem în vedere sensul larg la termenului lege, care desemnează orice act care cuprinde norme juridice deconduită D lege, în sens restr$ns, decret!lege, ordonanţă a Euvernului etc. #a se vedea :. :ureşan, rept civil. !artea generală, 6ditura =ordial ex, =luj!>apoca, 1 @, p. 'A%.

'



upă cum fac legătura cu sistemul de drept intern ori cu o legislaţie străină, faptele juridice de ataşare sunt interne şi, respectiv, externe. În măsura în care faptul juridic deataşare leagă raportul juridic de legislaţia internă #legislaţia forului%, suntem în prezenţa unuifapt de ataşare intern. acă, dimpotrivă, legătura se stabileşte cu unul sau mai multe sistemede drept străine, faptul de ataşare este extern, fiind calificat drept element de extraneitate.

acă faptele de ataşare din prima clasă se regăsesc în toate raporturile juridice, "prezenţaelementelor de extraneitate este doar eventuală. e aceea, c$nd din cuprinsul raporturilorcivile lipsesc elementele de extraneitate, ne aflăm în prezenţa unor raporturi civile obişnuite,cărora li se va aplica legea internă, în timp ce în situaţia c$nd alături de faptele de ataşareinterne, înt$lnim unul sau mai multe elemente de extraneitate, ne aflăm în prezenţa unorraporturi civile care vor genera în mod necesar conflicte de legi. 5ltfel spus, faptele juridicede ataşare interne sunt legice, necesare, în toate raporturile civile, pe c$nd elementele deextraneitate sunt numai incidentale, eventuale, iar existenţa lor, şi numai aceasta, este cea caredetermină conflictele de legi&1+. Rezultă că noţiunea faptelor juridice de ataşare este genul proxim, iar noţiunea elementului de extraneitate reprezintă diferenţa specifică. În alte cuvinte,diferenţa de sferă între faptele juridice de ataşare şi faptele juridice interne de ataşare oconstituie elementele de extraneitate(

upă efectele pe care le au %n raport cu conflictele de legi, faptele juridice deataşare sunt generatoare de conflicte de legi şi, respectiv, de natură să rezolve conflictele delegi.=onflictul de legi este produs de acţiunea conjugată a mai multor fapte de ataşare. 3rimacategorie de fapte juridice de ataşare îşi restr$nge efectele la declanşarea conflictului de legi.=ea de!a doua categorie cuprinde fapte de ataşare al căror efect se extinde şi asuprasoluţionării conflictului de legi. in pluralitatea de fapte de ataşare în prezenţă, normaconflictuală desemnează "unul singur şi anume acela care este considerat că stabileştelegătura cea mai puternică între raportul juridic şi reglementarea civilă ce urmează a i seaplica&1-.

c% -semănări şi deose'iri %ntre faptele juridice de ataşare şi faptele juridicemateriale

3rezenţa ambelor este concomitentă în cadrul raportului juridicC faptul material nu are, prin el însuşi, aptitudinea de a produce efecte juridice. 6l dob$ndeşte semnificaţie pentruordinea de drept prin mijlocirea unei norme juridice care aparţine unui sistem determinat. 2arincidenţa unei legislaţii anume este atrasă tocmai prin efectul faptelor juridice de ataşare1@.

În sc)imb, modalitatea de obiectivare diferă. e exemplu, "consimţăm$ntul părţilor încontract sau fapta ilicită producătoare de prejudicii, ca izvoare de raporturi juridice civile, precum şi v$rsta, filiaţia, rudenia ş.a., care contribuie la determinarea stării şi capacităţii civilea persoanei, sunt fapte juridice materiale subordonate legislaţiei determinate prin fapte

juridice de ataşare, cum suntC locul producerii faptului juridic material generator de raporturi juridice civile, respectiv cetăţenia, sau, în anumite condiţii speciale, domiciliul sau c)iarreşedinţa persoanei fizice&1?.

1* 3entru o privire de detaliu asupra clasificării faptelor juridice de ataşare, 3.5. zabo,Trăsăturile esenţiale aleelementelor de extraneitate..., p. 11A!11 .1+ 3.5. zabo,Trăsăturile esenţiale ale elementelor de extraneitate..., p. 1'/.1- $'idem, p. 11 .1@ =u privire la această unitate indisolubilă, a se vedea 3. 5. zabo,Trăsăturile esenţiale ale elementelor deextraneitate..., [email protected]? $'idem, p.11@.

*



C! T%,-,tu%ile ca%acte%i-tice ale ele"entelo% #e e$t%aneitatea% lementul de extraneitate nu este un element structural al raportului juridic de drept

internaţional privat , în sensul că nu este un al patrulea element, alături de subiecte,conţinut şi obiect1A. 6l este o împrejurare de fapt care apare în legătură cu unul sau maimulte dintre elementele de structură ale raportului juridic şi care are aptitudinea de aaduce în discuţie posibilitatea aplicării legii străine.În opinia contrară, elementul de extraneitate este absorbit0 integrat de unul din

elementele raportului juridic, ceea ce atrage structura diferită a raportului juridic de dreptinternaţional privat de cea a raportului juridic #generic%, în sensul teoriei generale adreptului1 . acă, spre exemplu, Jîntr!un contract de v$nzare!cumpărare, una din părţilecontractante este cetăţean străin, aceasta nu înseamnă că nu există nici o modificare0 particularizare a structurii raportului juridic #la nivelul atributelor de identificare a persoanei% căci, în acest caz, împrejurarea de a fi "străin& conferă raportului juridic încauză caracter de internaţionalitate. acă acest element de extraneitate #una dintre părţieste cetăţean străin sau persoană juridică de naţionalitate străină% nu ar fi absorbit înstructura raportului juridic, nu am mai fi în prezenţa unui raport juridic de dreptinternaţional privatK'/ .

=onsiderăm că prezenţa elementului de extraneitate nu aduce modificări ale structuriiraportului juridic de drept internaţional privat. Eeneric, termenul structură desemneazămodul de organizare internă, de alcătuire a unui corp, a unui sistem, modul de asociere acomponentelor unui întreg organizat'1 . ubiectele, obiectul şi conţinutul sunt elementelecare structurează raportul juridic, conferindu!i specificitate faţă de relaţiile sociale ce nu se bucură de reglementare prin intermediul normelor juridice. 3articipanţii la raporturile juridice #subiectele% sunt legaţi prin drepturi şi obligaţii #conţinutul%( conduita părţilor seconcretizează în acţiunea, respectiv abstenţiunea la care este îndrituit subiectul activ0 decare este ţinut subiectul pasiv #obiectul%. =ele trei elemente sunt necesare şi suficiente

pentru a putea vorbi de un raport juridic.4aptul că persoana fizică D subiect al raportului juridic D are cetăţenie franceză, că persoana juridică are naţionalitate elveţiană, că locul înc)eierii actului juridic este 5nglia,că locul delictului civil este 2talia ş.a., nu constituie dec$t simple împrejurări care pun problema incidenţei unor sisteme legislative străine, cu consecinţe diferite sub aspectullegii materiale aplicabile speţei, fără a se constitui în elemente distincte ale raportului juridic, care să se adauge celor iniţial acceptate.

5şadar, la fel ca în cazul celorlalte raporturi juridice, care aparţin altor ramuri dedrept, raportul de drept internaţional privat nu poate exista dec$t în prezenţa cumulativă asubiectelor, conţinutului şi obiectului( elementul de extraneitate este faptul juridic deataşare care se referă la unul sau mai multe dintre cele trei componente de structură

#cetăţenia franceză, naţionalitatea elveţiană D relativ la subiecte( teritoriul 5ngliei, ca local perfectării contractului, teritoriul portug)ez, ca loc al apariţiei prejudiciului, D cu privire la conţinut( bunul mobil care face obiectul contractului de v$nzare!cumpărare segăseşte în pania, imobilul care urmează a fi înc)iriat este în 9elgia D cu privire la obiect%,conferind o fizionomie particulară raporturilor de drept internaţional privat.

1A În acelaşi sens, 2.3. 4ilipescu, 5.2. 4ilipescu,op. cit., p. '1( .!5l. itaru,op. cit., p. 1-( .5. 3opescu, :.;arosa, op. cit., p. 1'+( 9.:.=. 3redescu, op. cit., p. ''!'*( 4. =iutacu, rept internaţional privat,6ditura<)emis =art, latina, '//@( >. iaconu,op. cit., p. *+.1 <. 3rescure, =.>. avu,op. cit., p. '+.'/ /oc. cit.'1 icţionarul explicativ al lim'ii române,6ditura 7nivers 6nciclopedic, 9ucureşti, 1 A, p. 1/*/.

+



b% lementul de extraneitate este calificat ca fiind element străin prin prisma unuianumit sistem de drept '' . 5naliza şi calificarea unor fapte juridice de ataşare caelemente străine sunt operaţiuni particularizate în cadrul fiecărui sistem de drept, pentru fiecare materie în parte. =eea ce înseamnă că nu se poate vorbi, generic, deelementul de extraneitate în materia statutului personal, de elementul străin în materia

statutului organic al persoanei juridice etc. esprinderea elementului de extraneitaterelevant presupune cercetarea, într!un sistem de drept determinat, a fiecărei materii în parte. >u există un drept internaţional privat, general şi universal, care să ofere oreglementare unitară raporturilor juridice cu elemente de extraneitate'* ( există doarsisteme de drept naţionale care pun în valoare împrejurări de fapt determinate, cărorale conferă calitatea de elemente de extraneitate.:ai mult, complexitatea raporturilor juridice de drept internaţional privat atrage,

uneori, preferinţa legiuitorului naţional pentru stabilirea unui punct de legătură principal şia unor puncte de legătură cu vocaţie subsidiară pentru aceeaşi materie # egea rom$nă dedrept internaţional privat procedează astfel, de pildă, în cazul statutului personal'+ , actului juridic unilateral, contractului ş.a.%.

c% lementul de extraneitate nu este, %n toate cazurile, element internaţional, %n sensuldreptului comerţului internaţional '- . Raporturile juridice de drept privat cu elementstrăin pot constitui obiect de studiu şi pentru alte ramuri ale dreptului privat. reptulcomerţului internaţional reglementează raporturi comerciale cu element deextraneitate, element care este întotdeauna internaţional, raportat la particularităţileoperaţiei comerciale'@ #de pildă, elementul de extraneitate apare ca elementinternaţional, în sensul propriu al termenului, în cuprinsul egii uniforme asuprav$nzării internaţionale a obiectelor mobile corporale, adoptată prin =onvenţia de la;aga din 1 iulie 1 @+'? . În acest sens, Jpentru determinarea caracterului internaţionalal unui raport juridic sunt luate în considerare şi unele elemente de extraneitate aleacestuia. ar nu orice element de extraneitate adăugat unui raport juridic din dreptulintern îl poate transforma în raport de dreptul comerţului internaţional, deci în raport"internaţional&, ci numai acele elemente de extraneitate care, pentru acel raport, suntsocotite că au o importanţă deosebită, cum ar fi faptul că părţile contractante audomiciliul sau sediul în ţări diferite sau faptul că marfa, obiectul contractului, estedestinată să treacă dintr!o ţară în altaK'A.Rolul de a identifica elementele de extraneitate care conferă caracterul internaţional

#în accepţiunea dreptului comerţului internaţional% revine fie legii interne, fie convenţiilorinternaţionale' . 2dentificarea elementelor de extraneitate şi a efectelor acestora este un proces cu finalităţi variate, de la un sistem legislativ la altul. octrina oferă exemplul

materiei stării, capacităţii şi relaţiilor de familie ale persoanei fizice, pentru care esterelevant, ca element de extraneitate, mai precis ca principal punct de legătură, fie cetăţenia

'' 2.3. 4ilipescu, 5.2. 4ilipescu,op. cit., p. ''( >. iaconu, op. cit., p. *-.'* 5 se vedea <. 3rescure, =.>. avu,op. cit., p. '+.'+ 3e larg, 9.:.=. 3redescu, op. cit., p. '* şi notele 1 , '/ de la p. '+.'- =u privire la această problemă, 2.3. 4ilipescu, 5.2. 4ilipescu,op. cit., p. '1!''( . 5l. itaru, op. cit., p. '*(9.:.=. 3redescu, op. cit., p. '*( 4. =iutacu,op. cit., p. ?.'@ 2.3. 4ilipescu, 5.2. 4ilipescu,op. cit., p. '1( 9.:.=. 3redescu, rept internaţional privat..., p. '*.'? =onvenţia de la ;aga asupra legii aplicabile v$nzărilor internaţionale de bunuri mobile corporale #în vigoaredin 1 @+% poate fi consultată la adresa )ttpC00)cc).e!vision.nl0indexLfr.p)pMactNconventions.pdfOcidN*1'A 2.3. 4ilipescu, 5.2. 4ilipescu,op. cit., p. '1. În sensul că dreptul comerţului internaţional ia în calcul doar aceleelemente de extraneitate care au o natură sau o semnificaţie deosebită, a se vedea 2. :acovei, reptinternaţional privat..., p. 11.' 2.3. 4ilipescu, 5.2. 4ilipescu,op. cit., p. ''.

-



#pentru marea majoritate a statelor europene%*/, fie domiciliul #cu precădere în sistemulcommon la0%*1. Bri, dacă înc)eierea unui contract nu presupune transmiterea bunurilordintr!o ţară în alta, se va avea în vedere, drept criteriu al internaţionalităţii, faptul obiectival domiciliului0 sediului părţilor, aflat în state diferite( dacă, dimpotrivă, contractul implicătransferul bunurilor sau valori dintr!o ţară în alta, această împrejurare obiectivă este

criteriul de determinare a caracterului internaţional al contractului*'

.d% lementul de extraneitate constituie premisa aplicării unor norme juridice diferite.=a

regulă, elementul de extraneitate determină fie conflictele de legi #caz în care îşigăsesc aplicabilitatea normele conflictuale%, fie atrage aplicarea normelor materialeinterne sau a normelor materiale unificate.

e% !rezenţa elementului de extraneitate distinge raporturile de drept internaţional privatde toate celelalte raporturi de drept privat.În doctrină** se apreciază că elementul deextraneitate este criteriul principal, care conferă fizionomie proprie raporturilor dindreptul internaţional privat. e poate afirma, deci, că elementul de extraneitateconstituie diferenţa specifică a raporturilor de drept internaţional privat*+.În termeni diferiţi, dar suger$ndu!se aceeaşi idee, s!a menţionat că "analiza raportului

juridic cu element de extraneitate constituie punctul de plecare al oricărui studiu de dreptinternaţional privat, întruc$t existenţa acestui tip aparte de raporturi juridice duce la apariţiatuturor problemelor specifice dreptului internaţional privat&*-.

D! P%e.enta%e e$e"pli&icati/, a ele"entelo% #e e$t%aneitate0

5v$nd ca reper elementele structurale ale raportului juridic*?, enumerăm elementele deextraneitateC

a% raportat la subiectele raportului juridicC D pentru persoanele fizice*AC cetăţenia, domiciliul, reşedinţa şi, în anumite sisteme de

*/ În r$nd cu alte legislaţii continentale, dreptul internaţional privat rom$n consideră cetăţenia ca principal factorde localizare pentru statutul personalC " tarea, capacitatea şi relaţiile de familie ale persoanei fizice sunt c$rmuitede legea sa naţională, afară numai dacă, prin dispoziţii speciale, nu se prevede altfel& #art.11 alin.1%( alineatul ' alaceluiaşi articol califică legea naţională ca fiind legea statului a cărui cetăţenie o are persoana în cauză.*1 $'idem.*' 5 se vedea <.R. 3opescu, reptul comerţului internaţional,ediţia a 22!a, 6ditura idactică şi 3edagogică,9ucureşti, 1 A*, p. 1-.** 3entru dreptul rom$n, a se vedea :. 8acotă,"urs de drept internaţional privat,6ditura idactică şi3edagogică, 9ucureşti, 1 @1, p. -( 2.3. 4ilipescu, 5.2. 4ilipescu, rept internaţional privat..., p. '/( 2. ipovanu,*nele pro'leme privind o'iectul şi sistemul dreptului internaţional privat,în 12, nr. 101 @', p. A*( 2. >estor,

"âteva precizări %n legătură cu dreptul internaţional privat al coexistenţei paşnice,în &"1.,nr. +01 @+, p. -?1!-?'( pentru dreptul străin, a se vedea :.Polff, !rivate international la0,Bxford 7niversitQ 3ress, 1 +-, 3).4rancescaIis, /a t34orie du renvoi et les conflits de s5st6mes en droit international priv4,ireQ, 3aris, 1 -A, p.11!1'( . R czei, 2emzet78zi mag9njog , <anISnQvIiado, 9udapesta, 1 @ , p. ( 3.5. zabo,Trăsăturileesenţiale ale elementelor de extraneitate..., p.11+. 5utorii străini sunt citaţi după 3.5. zabo,op. cit., p.11+, nota-.*+ În acest sens, .5. 3opescu, $tinerarii şi evoluţii %n dreptul internaţional privat. &pre un drept internaţional privat european,în !, nr.10'//?, p.'''.*- 9.:.=. 3redescu, rept internaţional privat..., p.'?.*@ 3entru această problemă, a se vedea 2.3. 4ilipescu, 5.2. 4ilipescu, rept internaţional privat..., p. ''( .5.3opescu, :. ;arosa, rept internaţional privat... p. 1'+!1'@( <. 3rescure, =.>. avu, rept internaţional privat..., p. '-!'@( 2. :acovei, op. cit., p. 1/!1'.*? =u privire la definirea raportului juridic abstract şi a raportului juridic concret, 2. Reg)ini, T. iaconescu, $ntroducere %n dreptul civil,vol.1, 6ditura fera 8uridică, =luj!>apoca, '//+, p. A .*A 3entru noţiunea şi definirea persoanei fizice, a se vedea B. 7ngureanu, !ersoana fizică,în B. 7ngureanu, =.8ugastru, rept civil. !ersoanele,6ditura ;amangiu, 9ucureşti, '//?, p.*.

@



drept, religia #de exemplu, un cetăţean rom$n şi un cetăţean străin înc)eie în ţara noastră uncontract de v$nzare!cumpărare a unui bun mobil%(

D pentru persoanele juridiceC naţionalitatea, sediul, fondul de comerţ #o societatecomercială, persoană juridică rom$nă, înc)eie un contract cu o firmă franceză cu sediul în3aris%.

b% raportat la obiectul raportului juridic #mai exact, bunul*

la care se referă conduita părţilor, numit şi obiect derivat al raportului juridic+/%C D locul situării bunului mobil sau imobil #bunul care face obiectul contractului de

v$nzare!cumpărare se află în ţară străină%.c% raportat la conţinutul raportului juridicC D locul înc)eierii actului juridic în sensul denegotium juris: o firmă rom$nă semnează

în străinătate un contract cu o firmă străină în vederea prestării de către aceasta a unor servicii pe teritoriul ţării noastre(

D locul întocmirii înscrisului constatator #locus regit actum% D în sensul deinstrumentum pro'ationes –care poate fi un alt stat dec$t cel în care s!a realizat acordul devoinţă(

D locul unde urmează să!şi producă efectele un contract #locus executionissau locus solutionis);

D locul producerii faptului ilicit cauzator de prejudicii #lex loci delicti commissi) – deexemplu, un cetăţean rom$n este victima unui accident de circulaţie produs pe teritoriul6lveţiei(

D locul apariţiei prejudiciului Dlex loci laesionis –atunci c$nd acesta este altul dec$tlocul producerii delictului(

D locul soluţionării litigiului #doi soţi, cetăţeni englezi, solicită desfacerea căsătoriei înfaţa unei instanţe de judecată din Rom$nia%(

D autoritatea care a pronunţat )otăr$rea judecătorească sau )otăr$rea arbitrală este oautoritate străină.

2! Rapo%tu%ile )u%i#ice #e #%ept inte%naţional p%i/at 3 o4iect #e %e5le"enta%e al#%eptului inte%naţional p%i/at

A! Se#iul "ate%iei! De&ini%ea *i -&e%a %apo%tu%ilo% )u%i#ice #e #%ept inte%naţp%i/at

5mplificarea frecvenţei şi gama tot mai variată de raporturi ce îşi face loc în peisajulinternaţional contemporan ridică interogaţii şi cu privire la delimitarea sferei relaţiilor sociale

reglementate de dreptul internaţional privat. eterminarea obiectului dreptului internaţional privat+1 presupune definirea raporturilor juridice de drept internaţional privat şi decantarea* 3entru unele observaţii privind definirea bunurilor, a se vedea 2. Reg)ini, T. iaconescu, 3. Fasilescu, $ntroducere %n dreptul civil,vol.', 6ditura fera 8uridică, =luj!>apoca, '//?, p. * !+1.+/ Bbiectul raportului juridic constă, fără excepţie, în conduita părţilor D acţiunea sau inacţiunea la careîndreptăţit subiectul activ şi de care este ţinut subiectul pasiv #a se vedea, pentru definirea obiectului raportului juridic civil, 6. upan, 2. abău!3op,Tratat de drept civil român,vol.2, !artea generală, 6ditura =.;. 9ecI,9ucureşti, '//@, p.?+( B. 7ngureanu, rept civil. $ntroducere..., p. 1/ %. În raporturile patrimoniale însă,acţiunea sau inacţiunea au în vedere bunurile. eşi acestea din urmă nu se includ în structura raportului juridic,se acceptă exprimarea "obiectul raportului juridic îl formează bunul sau bunurile& #a se vedea, în acest sens, E).9eleiu,op. cit., p. *%.+1 În literatura juridică majoritară se subliniază, "ca un prim criteriu de grupare a normelor juridice în ramuri dedrept, caracterul relaţiilor sociale pe care ramura de drept respectivă le reglementează, consider$nd că acesta ar fiobiectul reglementării juridice. <rebuie să precizăm, însă, că deşi acest criteriu este dominant, totuşi el are unanumit grad de relativitate. 3roblema cea mai complicată, care nu şi!a găsit o rezolvare corespunzătoare, constă

?



trăsăturilor proprii acestora, prin raportare la relaţiile reglementate de alte ramuri de drept.

a) /egea nr.<=>?<@@A cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat +'

fera raporturilor juridice de drept internaţional privat a fost o c)estiune controversată

p$nă la apariţia egii cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat# 23%. În încercarea de a delimita domeniul relaţiilor sociale care cad sub incidenţa acesteiramuri de drept a fost elaborată teoria aşa!numită "tradiţională&. 3otrivit concepţieitradiţionale, materia principală, dacă nu exclusivă a dreptului internaţional privat, o constituienormele conflictuale+*. În literatura anterioară elaborării egii nr.1/-01 ', s!a considerat,sub influenţa creşterii diversităţii raporturilor ce intervin în societatea contemporană, cădreptul internaţional privat include raporturile civile, de familie, de muncă şi alte asemenearaporturi juridice cu unul sau mai multe elemente de extraneitate.

23 a adus,in terminis,explicaţiile aşteptate. 5rt.1 alin.' statuează că "raporturile dedrept internaţional privat sunt raporturile civile, comerciale, de muncă, de procedură civilă şialte raporturi de drept privat cu element de extraneitate&.

B primă precizare, imediat necesară după enunţul legal, este aceea că enumerareaconţinută de 23 este exemplificativă++. <extul alineatului ' al art.1 suportă completări, înmăsura în care raporturi juridice din alte ramuri ale dreptului privat conţin elemente deextraneitate. 6ste vorba, după cum pe bună dreptate s!a menţionat+-, de raporturi de dreptulfamiliei, raporturi de drept procesual civil, raporturi de dreptul muncii, raporturi izvor$te dincontractul de transport intern sau internaţional #contractul de transport, conosamentul+@ etc.%,raporturi de proprietate intelectuală #pentru categorii precum dreptul de autor +?, dreptul deinventator, mărcile+A% ş.a., în măsura în care conţin element de extraneitate.

5poi, nu toate raporturile juridice reglementate de ramurile de drept enumerate aparţindreptului privat. !a exemplificat, în acest sens, cu raporturile de muncă, ce pot privi aspectereferitoare la protecţia şi securitatea muncii. Bbligaţiile care decurg din regimul protecţieimuncii sunt obligaţii legale, nicidecum contractuale( ignorarea acestora atrage, de regulă,sancţiuni administrative ori penale+ .

'iectul dreptului internaţional privat ca ramură de drept, %l constituie, aşadar,raporturile juridice de drept civil, %n sensul larg, care cuprind unul sau mai multe elementede extraneitate.

Secţiunea a 26a

DOMENIUL DREPTULUI INTERNAŢIONAL PRIVAT

în faptul că un anumit grup de relaţii sociale #ceea ce în general se numeşte obiectul reglementării juridice%,devine autonom tocmai pentru că este reglementat de anumite norme juridice. 5şadar, ceea ce se înţelege princaracterul distinct, unitar al relaţiilor sociale este dat de o anumită categorie de norme juridice& #a se vedea E).9oboş, =. 9uzdugan,Teoria generală a dreptului,6ditura 5rgonaut, =luj!>apoca, '//-, p. 1' %.+' :. Bf. nr.'+- din 1 octombrie 1 '.+* 5 se vedea 3). 4rancescaIis, /a t34orie du renvoi et les conflits de s5st6mes en droit international priv4..., p.1+'.++ În acest sens, .5l. itaru,op. cit., p. '/( . 5. 3opescu, :. ;arosa, rept internaţional privat..., p. 1' .+- .5l. itaru,op. cit., p. '/( . 5. 3opescu, :. ;arosa, loc. cit.+@ 9.:.=. 3redescu, rept internaţional privat..., p. +-.+? 3entru definirea şi natura juridică a dreptului de autor, a se vedea F. Roş, . 9ogdan, B. pineanu!:atei, reptul de autor şi drepturile conexe,6ditura 5ll 9ecI, 9ucureşti, '//-, p. **!*-.+A 9.:.=. 3redescu, loc. cit.+ . 5. 3opescu, :. ;arosa, op. cit., p.1*/.

A





A. Noţiunea de conflict de jurisdicţii6xistă conflict de jurisdicţii ori de c$te ori o instanţă sesizată cu un litigiu de drept

internaţional privat trebuie să se pronunţe mai înt$i asupra propriei competenţe-*.

B. Expunerea teoriei. Competenţă jurisdicţională – competenţă legislativăeterminarea instanţei competente nu atrage, automat, aplicarea dreptului

acesteia. 7n asemenea de raport de dependenţă este exclus, altfel "fiecare instanţă aplică propria sa lege raportului privitor la care există litigiul, deci nu s!ar mai pune nici o problemă de conflict de legi. e aceea, trebuie făcută diferenţa între competenţa jurisdicţională în dreptul internaţional privat şi competenţa legislativă #legeaaplicabilă%&-+.

În situaţia inversă, nici identificarea lex causae nu atrage automat determinareacompetenţei jurisdicţionale.

"onflictele de jurisdicţii influenţează conflictele de legi în sensul că soluţionareaconflictului de jurisdicţii este prealabilă soluţionării conflictului de legi. oar după ce are locoperaţiunea de stabilire a competenţei jurisdicţionale, "soluţionarea conflictului de legi devineo prioritate pentru instanţa de judecată investită cu soluţionarea cauzei&-- . =ronologialucrurilor este firească, deoarece instanţa nu poate consulta norma conflictuală înainte de adecide că este competentă în acest sens.

>orme conflictuale similare în aceeaşi materie pot conduce la soluţii diferite, fiindexpresia concepţiei legiuitorului fiecărui stat. >orme conflictuale identice apaţin$nd unor statecu care elementul de extraneitate face legătura pot determina soluţii diferite ale conflictului delegi. "5ceasta deoarece legile la care fac trimitere normele conflictuale pot fi diferite şi decisoluţia litigiului este deosebită&-@.

3recizarea adusă în literatura de specialitate franceză este binevenită.

2ncontestabil, soluţionarea conflictului de jurisdicţii influenţează legea aplicabilă, iaraceastă lege diferă în raport de instanţa sesizată. >u este mai puţin adevărat că instanţadeterminată în urma soluţionării conflictului de jurisdicţii nu este obligată să facăaplicarea propriei legi, în mod invariabil. acă, sistematic, instanţa ar aplica doar legeaforului, nu am avea de!a face cu conflictul de legi, întruc$t acesta ar fi rezolvat automatde ceea ce indică soluţia conflictului de jurisdicţii -? . 3e de altă parte, competenţa

jurisdicţională nu atrage după sine mai puţină competenţă legislativă, av$nd în vederespecificitatea sistemului de drept internaţional privat al fiecărui stat şi faptul că instanţaaplică propria normă conflictuală. 4iecare instanţă califică în funcţie de propria lege şi dăcurs propriei concepţii asupra ordinii publice -A.

"onflictele de legi influenţează conflictul de jurisdicţii, dar mai puţin evident.

2nfluenţa conflictelor de legi s e concretizează în faptul că judecătorul, de la bun început, priveşte litigiul în ansamblul său şi se declară competent av$nd în vedere legea pe care o vaaplica.

-* 3entru relaţia între cele două tipuri de conflicte, .5. 3opescu,"orelaţia dintre conflictele de legi şiconflictele de jurisdicţii,în #iat 1ustitia,nr.101 , p. - !@?.-+ 2.3. 4ilipescu, 5.2. 4ilipescu, rept internaţional privat..., p. +'+. =u privire la această problemă, .5.3opescu,"orelaţia dintre conflictele de legi şi conflictele de jurisdicţii..., p. - .-- R.!9. 9obei, epere doctrinare şi jurisprudenţiale ale instituţiei calificării %n dreptul internaţional privat,în"1, nr.*0'//+, p. 1/- şi jurisprudenţa citată la nota ?.-@ 2.3. 4ilipescu, 5.2. 4ilipescu, rept internaţional privat..., p. +'+. e exemplu, normele conflictuale a douăstate trimit lalex fori,care este diferită în conţinut. e va ajunge la situaţia în care norme conflictuale identice nuduc la soluţii identice.-? G. oussouarn, 3. 9ourel, roit international priv4,+e dition , alloz, 3aris, 1 *, p. A.-A $'idem, p. A.

1/



=oncis exprimat, influenţa conflictelor de legi se explică prin Jraţiuni ce ţin de naturaumană, mai precis de ezitările şi "slăbiciunile& magistratului dec$t de rigoarea şi ordinealogică a soluţionării conflictelorK- .

7neori, instanţele preferă să evite a se pronunţa asupra situaţiei deduse judecăţii, prininvocarea propriei necompetenţe. 6xemplele cele mai elocvente sunt divorţurile confesionale

şi procesele dintre străini. peţele /evinBonşi !atino sunt semnificative pentru cele douămaterii enunţate.În cazul divorţurilor confesionale, este cunoscut faptul că unele state consacră

procedura religioasă, at$t pentru înc)eierea, c$t şi pentru desfacerea căsătoriei@/. esfacereacăsătoriei de către rabin D procedură obişnuită în legea mozaică D nu este recunoscută de ţărileîn care înc)eierea şi desfacerea căsătoriei sunt proceduri laice. 3rin urmare, aplicarea legiimozaice înseamnă un divorţ fără valoare pe teritoriul 4ranţei, iar aplicarea legii francezeconduce la pronunţarea unui divorţ civil pe care religia evreiască nu îl consideră valabil. Înafacerea /evinBon #1 /-% =urtea de =asaţie franceză a contestat tribunalelor francezecompetenţa de a se pronunţa cu privire la divorţul unor evrei ruşi, a căror lege personalăatrăgea competenţa unui rabin. !a arătat în doctrina franceză de drept internaţional privat că problema care apare ca insolubilă "este cea care se găseşte pe tăr$mul conflictelor de legi,conflicte care în mod cert dictează soluţia unei probleme de competenţă jurisdicţională&@1.

peţa !atino a marcat momentul de cotitură în sc)imbarea jurisprudenţei instanţelorfranceze în ceea ce priveşte competenţa de a judeca străini. tarea de fapt reţinută în speţă esteurmătoareaC două persoane D =)ristina de 9ourbon, de cetăţenie spaniolă şi 5ntenor 3atino,de cetăţenie boliviană D s!au căsătorit la :adrid în anul 1A*1. 3rin contractul de căsătorie auoptat pentru regimul separaţiei de bunuri, femeia, minoră la acea dată, av$nd autorizareatatălui adoptiv la înc)eierea convenţiei matrimoniale. oamna 3atino a dob$ndit în urmacăsătoriei cetăţenie boliviană şi s!a stabilit la 3aris împreună cu soţul său. În perioada celuide!al doilea război mondial, soţia s!a mutat cu cei doi copii la >eU!GorI, iar soţul a rămas la

ondra pentru a îndeplini funcţiuni diplomatice. În 1 ++ soţia a înaintat acţiune de divorţ înfaţa instanţei americane, dar a revenit şi a semnat un act prin care soţul se obliga să îi ac)ite osumă importantă în vederea renunţării la judecată. În anul 1 +@ domnul 3atino a introdusacţiune pentru desfacerea căsătoriei în faţa <ribunalului civil al enei@', care s!a declaratnecompetent să judece cauza, motivat de faptul că părţile sunt străini. ;otăr$rea a fostinfirmată în apel@*, iar recursul judecat de =urtea de =asaţie@+ a prilejuit afirmarea,in terminis,a renunţării la principiul necompetenţei, care g)ida instanţele franceze în litigiile purtate întrestrăini. 5ltfel, consider$ndu!se necompetentă, instanţa trebuia să respingă acţiunea cainadmisibilă. ivorţul era interzis de legea spaniolă #ca lege a locului celebrării căsătoriei%, lacare trimitea legea boliviană, ca lege naţională a soţilor @-.

oluţia competenţei jurisdicţionale în materia statutului personal, atunci c$nd părţile

sunt străini, a fost consacrată jurisprudenţial destul de t$rziu, cu at$t mai mult cu c$t estevorba de un domeniu în care se aplică legea străină, calex patriae.B dată în plus, este evidentcă soluţia conflictului de jurisdicţii a suferit influenţa soluţiei date conflictului de legi@@.- .5. 3opescu,"orelaţia dintre conflictele de legi şi conflictele de jurisdicţii..., p. @*.@/ .5. 3opescu, rept internaţional privat..., p.@-.@1 G. oussouarn, 3. 9ourel, roit international priv4..., p. .@' <ribunalul civil al enei s!a pronunţat prin )otăr$rea din 1*.1/.1 +@ #9. 5ncel, G. eVuette,Crands arrDts dela jurisprudence franBaise de droit international priv4, *e dition, alloz, 3aris, 1 A, p. 'AA.@* 5pelul a fost judecat de =urtea de 5pel din 3aris, la 1' mai 1 +? #9. 5ncel, G. eVuette,Crands arrDts de la jurisprudence franBaise de droit international priv4..., p. 'AA%.@+ =u privire la recursul judecat la '1./@.1 +A, a se vedea&emaine 1uridiEue,6dition g n rale, 1 +A, 22, p. ++'',)otăr$re citată după 9. 5ncel, G. eVuette,loc. cit.@- 5facerea !atino a generat o bogată jurisprudenţă. 6ste expusă, în detaliu şi cu referinţe bibliografice în 9.5ncel, G. eVuette,Crands arrDts de la jurisprudence franBaise de droit international priv4..., p. 'A?!*/+.@@ .5. 3opescu,"orelaţia dintre conflictele de legi şi conflictele de jurisdicţii..., p. @@.

11



=onclusiv, competenţa jurisdicţională şi competenţa legislativă nu se găsesc într!orelaţie de dependenţă, înţeleg$nd prin aceasta că &determinarea jurisdicţiei competente a uneianumite ţări nu atrage după sine întotdeauna aplicarea dreptului acesteia&@?. <ot aşa,identificarea legii care are vocaţie de aplicare raportului cu element extraneu nu înseamnă,implicit, determinarea competenţei juisdicţionale în dreptul internaţional privat@A.

0! Doct%ina con&lictelo% #e le5i+ a con&lictelo% #e )u%i-#icţii *i a con#iţiei )u%i#ice a -t%,inului

octrina a fost promovată în 4ranţa, pania, 5merica de ud.

A. Noţiunea de condiţie juridică a străinuluiÎn această noţiune sunt incluse totalitatea normelor juridice prin care se determină

capacitatea de folosinţă a străinului, adică totalitatea drepturilor şi obligaţiilor pe care le poateavea străinul persoană fizică sau persoană juridică în statul forului@.

B. Expunerea tezei=oexistenţa conflictelor de legi, a conflictelor de jurisdicţii şi a condiţiei juridice a

străinului în cadrul aceleiaşi ramuri de drept?/ este explicată pe baza a două similitudiniC D similitudine din punct de vedere al izvoarelor. a fel ca şi conflictele de legi şi ca şi

conflictele de jurisdicţii, condiţia juridică a străinului are origine jurisprudenţială( D similitudine din punctul de vedere al te)nicii juridice şi al raţionamentului. =ondiţia

juridică a străinului, în contrast cu conflictele de legi reflectă "politica juridică&?1 a fiecăruistat şi nu te)nica juridică. Wările de imigraţie supun statutul personal al legii domiciliului, iarmajoritatea ţărilor de emigraţie îl supun legii naţionale. upun$nd străinul legii domiciliului se

facilitează integrarea acestuia în ţara care l!a "adoptat&. in contră, aplic$ndu!se legea ţării deorigine se creează o situaţie diferită de cea a resortisanţilor în privinţa exercitării drepturilorcivile. =ele două materii D conflictele de legi şi condiţia juridică a străinului D interferează,astfel că, în pofida particularităţilor pe care le prezintă, condiţia străinului ţine de dreptulinternaţional privat.

În literatura noastră juridică s!au exprimat opinii diferiteC unii autori?' consideră căinstituţia condiţiei juridice a străinului în Rom$nia este parte integrantă a dreptuluiinternaţional privat rom$n şi este reglementată de legile materiale rom$ne, ca legi ale forului.5rgumentele acestei teze sunt următoareleC există conflict de legi numai în măsura în care serecunosc străinilor drepturi în Rom$nia( condiţia străinului are legătură cu procedura de dreptinternaţional privat #de exemplu, condiţia străinului ca parte în proces, este reglementată de

egea nr. 1/-01 '%( ştiinţa dreptului internaţional privat este în măsură să asigure un studiuunitar al instituţiei condiţiei juridice a străinului?*.5lţi autori?+, c)iar dacă recunosc că materia condiţiei juridice a străinului constituie o

premisă a conflictelor de legi, nu o includ în dreptul internaţional privat.

@? 2.3. 4ilipescu, 5.2. 4ilipescu, rept internaţional privat..., p. +'+.@A 5 se vedea .5. 3opescu,"orelaţia dintre conflictele de legi şi conflictele de jurisdicţii..., p. @@!@?.@ 5 se vedea . upaşcu, E. :i)uţ!EXongX, egimul juridic al străinilor %n omânia,6ditura 7niversul 8uridic,9ucureşti, '//@, p. @.?/ 5supra ansamblului problemei, a se vedea =armet, Ftude critiEue de la distinction entre la condition des4trangers et les conflits de lois,t)Yse, 3aris, 1 ?A.?1 G. oussouarn, 3. 9ourel,op. cit., p. 1*.?' . 5l. itaru,op. cit., p. +@!+?.?* $'idem.?+ <. R. 3opescu,op. cit., p. *-!*@.

1'





6l determină c$mpul de aplicare în spaţiu al unei legi.

B. #egătura normei conflictuale6ste acea parte a normei ce indică legea aplicabilă raportului juridic în cauză. egătura

normei conflictuale se concretizează în punctul de legătură. 5cesta este elementul prin care sestabileşte relaţia între un raport juridic şi o lege.

C. $rincipalele puncte de legătură 78 D cetăţeniaG= constituie punctul de legătură în materia statutului personal #starea civilă, capacitatea

şi relaţiile de familie%, a succesiunii mobiliare şi a jurisdicţiei competente, în unele cazuri. e exemp po triv it art. 11 din egea nr. 1/- 01 ' starea , capacitatea şi relaţiile de familie ale pe rsoanei fizice sunc$rmuite de legea sa naţională, cu excepţia cazului c$nd prin dispoziţii speciale se prevede altfel, iconform art. 1' alin. 1 legea naţională este legea statului a cărui cetăţenie o are persoana în cauză. asemenea, art. @@ lit. a% statuează că moştenirea mobilelor este supusă, oriunde s!ar afla acestea, naţionale pe care persoana decedată o avea la data morţii.

– domiciliu l sau, %n su 's idia r, reşed inţaG< este punct de legătură pentru unele raporturi juridice referitoare la starea şi capacitatea persoanelor #în subsidiar faţă de cetăţenie%,referitoare la condiţiile de fond ale actelor juridice #c$nd debitorul prestaţiei caracteristice este persoană fizică% la condiţiile de fond ale contractului de v$nzare mobiliară #în lipsa unei legialese de părţi% şi la jurisdicţia competentă, în unele cazuri. =onform art. 1' alin. + din egeanr. 1/-01 ', dacă o persoană nu are nici o cetăţenie, se aplică legea domiciliului sau, în lipsă,legea reşedinţei. =onform art. 1+ pct. 1 şi *, instanţele judecătoreşti rom$ne sunt competentedacă p$r$tul sau unul dintre p$r$ţi are domiciliul, reşedinţa sau fondul de comerţ în Rom$niaşi dacă reclamantul din cererea de pensie de întreţinere are domiciliul în Rom$nia.

– sediul social GA

este punct de legătură pentru raporturile juridice la care ia parte persoana juridică #pentru statutul organic al persoanei juridice, condiţiile de fond ale actelor juridice atunci c$nd debitorul prestaţiei caracteristice este o persoană juridică ş.a.%. 3otrivitart. +/ din egea nr. 1/-01 ', persoana juridică are naţionalitatea statului pe al cărui teritoriuşi!a stabilit, potrivit actului constitutiv, sediul social. acă există sedii în mai multe state,determinant pentru a identifica naţionalitatea persoanei juridice este sediul real. " ediul real&este locul unde se află centrul principal de conducere şi de gestiune a activităţii statutare, c)iardacă )otăr$rile organului respectiv sunt adoptate potrivit directivelor transmise de acţionarisau asociaţi din alte stateA*.

– locul situării 'unului este punct de legătură în raporturile juridice care privescmoştenirea imobilelor A+, regimul juridic al mobilelor şi imobilelor priviteut singulişi pentru jurisdicţia competentă în unele cazuri. 5rt. + din egea nr. 1/-01 ' stabileşte că posesia,dreptul de proprietate şi, celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garanţiireale sunt c$rmuite de legea locului unde acestea sunt situate, afară numai dacă prin dispoziţiispeciale se prevede altfel.

=u referire la domeniul succesoral, reglementarea actuală "reia parţial concepţiatradiţională şi practica instanţelor în sensul căroramo'ilia seEuuntur personamşi lex rei? 3entru o clasificare a punctelor de legătură, a se vedea . eleanu,op. cit., p. @*!@?.A/ istemul de drept la care trimite cetăţenia ca punct de legătură, se numeştelex patria e.A1 istemul de drept la care trimite acest punct de legătură, se numeştelex domicilii.A' istemul de drept aplicabil ca urmare a trimiterii făcute de acest punct de legătură, este denumitlex societatis.A* 5 se vedea şi .!5l. itaru, -specte privind regimul juridic al reprezentanţelor societăţilor comerciale străine%n omânia,în ! , A==H, $n Ionorem "orneliu +%rsan, /iviu !op, =ulegere de studii, p. -' !-+1.A+ 5 se vedea .5. 3opescu, ex rei sitae sau unitatea devoluţiunii şi transmisiunii succesoraleJ ($), în &*++,nr.'!+0'//', p. --!A*.

1+



sitae, immo'ilia vero territorium. ar, c$t priveşte succesiunea mobiliară, regula este fondată pe existenţa fictivă a bunurilor mobile la domiciliul luide cuius;şi regula se aplică, c)iarcontrar situaţiei reale a bunurilor mobile&A-.

– locul %nc3eierii contractuluiGH pentru condiţiile de fond ale contractelor #în subsidiarfaţă de legea cu care contractul prezintă legăturile cele mai str$nse% şi, în unele cazuri, pentru

jurisdicţie. =onform art. 1-1 pct. 1 instanţele rom$ne sunt competente să judece procesele privind raporturile de drept internaţional privat referitor la acte de stare civilă întocmite înRom$nia şi care se referă la persoane domiciliate în Rom$nia, cetăţeni rom$ni sau străini fărăcetăţenie.

– locul executării contractuluiGK pentru modul de executare a contractului. =onformdispoziţiilor art. A/ pct. a legea aplicabilă fondului contractului potrivit art. ?*!? , se aplicăexecutării obligaţiilor izvor$te din contract.

– locul %ntocmirii actului juridicGG pentru forma actului, în sensul deinstrumentum.5ctul juridic este valabil din punct de vedere al formei, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzutede legea locului unde a fost întocmit #art. ?1 pct. a din egea nr. 1/-01 '%.

– locul producerii faptului juridic ilicit G@ pentru raporturile juridice generate de acesta.egea statului unde are loc un fapt juridic stabileşte dacă acesta constituie un act ilicit şi îl

c$rmuieşte îndeosebi în ce priveşteC capacitatea delictuală, condiţiile şi întinderea răspunderii,cauzele de limitare sau de exonerare de răspundere şi de împărţire a răspunderii între autor şivictimă, răspunderea comitentului pentru fapta prepusului, natura daunelor care pot da locreparaţiei, modalităţile şi întinderea reparaţiei, transmisibilitatea dreptului în reparaţie şi persoanele îndreptăţite să obţină reparaţia pentru prejudiciul suferit.

– locul producerii prejudiciului/ , doar dacă rezultatul păgubitor se produce în alt statdec$t cel în care a fost comis delictul #art. 1/A din egea nr. 1/-01 '%.

– fondul de comerţ, pentru condiţiile de fond ale actului juridic, c$nd debitorul prestaţiei caracteristice este un comerciant. 3otrivit art. ??, coroborat cu art. ?* din egea nr.1/-01 ', în lipsa unei legi alese de părţi pentru a c$rmui contractul, acesta este supus legiistatului cu care are cele mai str$nse legături. e consideră că există atare legături cu legeastatului în care debitorul prestaţiei caracteristice are, la data înc)eierii contractului, domiciliul,reşedinţa, fondul de comerţ sau sediul social.

– pavilionul navei sau aeronavei@< pentru raporturile juridice înc)eiate cu privire lamijloacele de transport respective, în unele cazuri. 3otrivit art. -- lit. a din egea nr.1/-01 ', constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra unui mijloc detransport sunt supuse legii pavilionului pe care!l arborează nava sau aeronava.

– autoritatea care examinează validitatea actului juridic@A pentru condiţiile de formăale actului juridic, în anumite cazuri. 5ctul juridic este valabil din punct de vedere al formei D precizează art. ?1 lit. c din egea nr. 1/-01 ' D dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de

legea aplicabilă potrivit dreptului internaţional privat al autorităţii care examinează validitateaactului juridic.

A- 2. eleanu, #icţiunile juridice,6ditura 5ll 9ecI, 9ucureşti, '//-, p. @+.A@ istemul de drept desemnat poartă denumirealex loci contractus.A? Regula prin care se exprimă această legătură estelex loci executionissau lex loci solutionis,dacă se face o plată.AA 5cest punct de legătură trimite la sistemul de drept numitlocus regit actum.A istemul de drept aplicabil prin efectul acestui punct de legătură estelex loci delicti commissi.90 5dagiul care exprimă regula aplicabilă ca urmare a desemnării sistemului de drept estelex loci laesionis.

1 !a apreciat cu privire la acest punct de legătură că îndeplineşte, în privinţa navelor şi aeronavelor,aproximativ aceeaşi funcţie ca şi cetăţenia sau domiciliul în privinţa persoanelor fizice #a se vedea <. R.3opescu, rept internaţional privat..., p. '-%.

' Regula esteauctor regit actum.

1-





autonome şi societăţi comerciale( D egea nr. '@01 / privind registrul comerţului, cu modificările şi completările

ulterioare( D egea nr. 1A01 1 privind fondul funciar cu modificările şi completările ulterioare

#republicată%

D egea nr. '101 1 privind cetăţenia rom$nă, cu modificările ulterioare #republicată%( D egea nr. A+01 ' privind regimul zonelor libere în Rom$nia #republicată%( D egea nr. 1'@01 - privind regimul materiilor explozive, modificată succesiv( D egea nr. 11 01 @ cu privire la actele de stare civilă, modificată(

B. %otăr&rile 'uvernului !i (rdonanţele 'uvernului D ;.E. nr. -1A01 - privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului rom$n trimis în

străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, modificată( D ;.E. nr. 'AA01 * privind şcolarizarea în Rom$nia a cetăţenilor din alte ţări,

modificată( D B.E. nr. 1 +01 ' privind regimul străinilor în Rom$nia, aprobată cu modificări prin

egea nr.*-?0'//* şi modificată succesiv(! B.E. nr.+10'//* privind dob$ndirea şi sc)imbarea numelui pe cale administrativă,

succesiv modificată.

2! I./oa%e inte%naţionale

A. Convenţiile internaţionale 8<

in această categorie fac parte convenţiile internaţionale bilaterale sau multilaterale prin care se reglementează probleme de drept internaţional privat şi la care ţara noastră este parte. În sens larg, referindu!ne la convenţii internaţionale, vom avea în vedere tratatele, protocoalele, pactele şi acordurile internaţionale care includ norme de drept internaţional privat .

!a arătat în literatura de specialitate1// că, din punct de vedere al dreptuluiinternaţional privat, aceste izvoare se clasifică în două categoriiC convenţii care conţin normeconflictuale şi tratate care conţin norme materiale uniforme.

a% "onvenţii internaţionale care conţin norme conflictuale.5ceastă categoriecunoaşte două sudiviziuniC convenţii care conţin exclusiv norme conflictuale şi convenţii careconţin numai în secundar norme conflictuale, întruc$t includ, în principal, norme materiale, înrespectivul domeniu de reglementare1/1.

Reţinem, dintre convenţiile semnificative, care conţin exclusiv norme conflictuale,=onvenţia care reglementează conflictul de lege în materie de căsătorie şi =onvenţia carereglementează conflictul de lege în materie de despărţenie şi separaţiune de corp, ratificată deRom$nia prin ecretul! ege nr. A?*01 +( =onvenţia cu privire la conflictele de legi relativela efectele căsătoriei asupra drepturilor şi datoriilor soţiilor în raporturile lor personale şi

A =u privire la rolul tratatelor internaţionale, a se vedea 3. :aQer, roit international priv4, @e edition,:ontc)restien, 3aris, 1 A, p. 1 .

3entru definirea fiecărei categorii, a se vedea 9.:.=. 3redescu, rept internaţional privat..., p. 11-.1// .5l. itaru, rept internaţional privat..., p. @*!@?.1/1 $'idem, p. @*.

1?





Secţiunea a =6a

RETRIMITEREA

1! Gene%alit,ţi >ormele conflictuale au caracter naţional întruc$t sunt creaţia legiuitorului sau

jurisprudenţei fiecărui stat în parte. in particularităţile fiecărui sistem naţional de dreptinternaţional privat decurge consecinţa diversităţii normelor conflictuale care pot da naştere ladouă tipuri de conflicte ale normelor conflictuale1/A.

a. "onflictul pozitiv.Într!o situaţie juridică dată, fiecare dintre normele conflictuale în prezenţă atribuie competenţa propriei legi interne. =u titlu de exemplu, un cetăţean german cuultimul domiciliu în 4ranţa moare în această ţară lăs$nd o avere mobiliară. e pune problemacărei legi va fi supusă succesiuneaC legii germane, ca lege naţională a defunctului sau legiifranceze, ca lege a statului pe al cărui teritoriu a avut ultimul domiciliuM >orma conflictualăgermană atribuie competenţa legii naţionale a defunctului, deci legii germane cereglementează materia succesiunilor. impotrivă, dacă se va ivi în faţa unui tribunal francez,acesta va face aplicarea legii interne întruc$t norma conflictuală franceză supune succesiuneamobiliară legii ultimului domiciliu al defunctului.

=onflictul pozitiv exclude retrimiterea. b. "onflictul negativ. 4iecare dintre normele conflictuale naţionale se declară

necompetentă în reglementarea unui raport juridic cu element de extraneitate şi trimite lasistemul de drept al celuilalt stat ori la dreptul unui stat terţ. 5ceastă situaţie dă naştereretrimiterii. 5stfel, statutul personal al unui englez domiciliat în 4ranţa este supus legii salenaţionale, adică dreptului englez. >orma conflictuală engleză desemnează, ca lege competentăîn materie, legea franceză ca lege a domiciliului. acă litigiul apare în faţa judecătorului

francez, acesta va urma propria normă conflictuală care îl trimite la dreptul englez, care lar$ndul său retrimite la dreptul francez. punem că dreptul forului admite retrimitereaconţinută în norma conflictuală străină.

=onflictul negativ este prima condiţie a existenţei retrimiterii1/ . 5 doua condiţie esteca dreptul forului să admită retrimiterea, adică să trimită la întregul sistem de drept străin,inclusiv la normele sale conflictuale #nu doar la normele materiale ale dreptului străin%11/.

2! De&ini%ea noţiuniiRetrimiterea este acea instituţie a dreptului internaţional privat, provocată de conflictul

negativ dintre normele conflictuale în coliziune cu privire la un raport juridic cu element de

extraneitate, în sensul că fiecare normă conflictuală conferă celeilalte competenţa de a c$rmuiraportul juridic respectiv111. În doctrina franceză s!a afirmat că "marea problemă amomentului nu este aceea de a şti dacă retrimiterea trebuie admisă, ci de a şti c$nd trebuieadmisă&11' .

<ermenulretrimitere a fost folosit pentru prima dată într!un proces celebru în 4ranţa D"=azul 4orgo&. 7lterior a fost utilizat c)iar şi pentru ipoteza în carelex tarinu trimite înapoi,deci nu retrimite, ci trimite mai departe, la legea unei alte ţări. e exemplu, un cetăţean danez1/A 2deea de a prezenta comparativ conflictul pozitiv şi conflictul negativ al normelor conflictuale se datorează lui5nzilotti #a se vedea&tudi critici di diritto internazionale privato,AA, p. '+1 şi urm.%.1/ 3entru definirea retrimiterii făc$ndu!se apel la noţiunea de conflict negativ de legi, a se vedea 4.!Z. :oriste, /e renvoi de proximit4,în , p. 1?'@.11/ 5 se vedea .5l. itaru, rept internaţional privat..., p. [email protected] =u privire la particularităţile mecanismului retrimiterii, a se vedea . eleanu,op. cit ., p. 1*-!1+1.11' 6. 5gostini, envo5er, c3oisir, Eualifier,în , 1 A, p. +/@ şi urm.

1



are domiciliul în ţara noastră. 5rt. 11 din egea nr. 1/-01 ' #norma conflictuală rom$nă% prevede că statutul personal al acestuia este c$rmuit de legea daneză ca lege naţională. Înacelaşi timp norma conflictuală daneză stabileşte călex personaliseste lex domicilii,decistatutul personal al cetăţeanului danez domiciliat în străinătate este c$rmuit de legea rom$nă,ca lege a domiciliului. e pune întrebarea de care lege ascultă judecătorul rom$nC de legea

rom$nă care îi ordonă să aplice legea daneză sau, dimpotrivă, pentru că legea rom$nă îiordonă să aplice legea daneză va asculta de aceasta din urmă lege şi va aplica legea rom$nă.Retrimiterea presupune atitudini diferite din partea normelor conflictuale în prezenţăC

una se declară pentru aplicarea legii naţionale, iar cealaltă pentru aplicarea legii domiciliului.=$nd judecătorului i se indică să aplice legea străină, această indicaţie poate fi

înţeleasă în două feluriC1% în sensul de a aplica dreptul material intern al ţării străine şi fără a se tine seama de

normele de drept internaţional privat al sistemului de drept respectiv('% în sensul de a considera legea străină în ansamblul său de drept cuprinz$nd inclusiv

normele conflictuale.acă aceste norme retrimit la legea forului, trebuie să se aplice această din urmă lege.

În această situaţie se acceptă retrimiterea şi deci se va aplica legea forului. 5tunci c$ndtrimiterea se face la întregul sistem de drept străin, ea poate da naştere la retrimitere, pe c$nddacă se face numai la dreptul substanţial străin, retrimiterea este exclusă. Retrimiterea este unmijloc de te)nică juridică menit să justifice aplicarea legii forului în locul legii străine.

3rezentăm în continuare speţa #orgo, reprezentativă în materia retrimiterii. 7n copil bavarez din afara căsătoriei, 4orgo, născut în 9avaria, trăieşte în 4ranţa de la v$rsta de - ani.6l moare la 3au la v$rsta de @A de ani, lăs$nd o importantă succesiune mobiliară pentru carenu a întocmit testament. Rudele colaterale după mamă au introdus petiţie de ereditate în faţainstanţei franceze. upă legea franceză dezbaterea succesiunii se făcea după normele de dreptde la ultimul domiciliu al defunctului. omiciliul legal sau de drept al luide cujus răm$nea în9avaria, pentru că în 4ranţa nu a întocmit formalităţile pentru stabilirea unui domiciliu legal.

egea franceză a trimis aşadar la legea bavareză. 3otrivit acesteia din urmă succesorilorcolaterali după mamă le revenea o parte din moştenire. 3etiţia de ereditate a fost admisă de=urtea de la 9ordeaux, dar în recursul statului francez D reprezentat de 5dministraţiadomeniilor D s!a constatat că norma conflictuală bavareză supune succesiunea mobiliarădomiciliului de fapt, retrimiţ$nd la legea franceză. =urtea de =asaţie franceză a acceptatretrimiterea şi a aplicat legea materială franceză după care succesiunea era consideratăvacantă şi, în consecinţă, a fost atribuită statului francez11*.

0! (o%"ele %et%i"ite%ii

Retrimiterea este de două feluriCa% retrimiterea de gradul 2 #retrimiterea simplă sau trimiterea înapoi% există atunci c$ndnorma conflictuală a forului desemnează drept competent dreptul străin a cărui normăconflictuală, la r$ndul său, atribuie competenţa dreptului forului(

b% retrimiterea de gradul 22 #retrimiterea complexă sau dubla retrimitere% există c$nd

11* =our de =assation fran[aise, 1re c)ambre civile, '+ iunie 1A?A, în 9. 5ncel, G. eVuette,Crands arrDts de la jurisprudence franBaise de droit international priv4..., p. -*!@/. Într!un studiu din 1A 1(Cesetzes7ollisionem, in +eitrag zur /e3re des internationalem !rivatrec3ts, p. 1/% \a)n punea problema retrimiterii plec$nd de la o)otăr$re a unui tribunal german din 1@ octombrie 1A -, relativ apropiată de speţa #orgo. 6ste vorba despresuccesiunea unui cetăţean din Purtemberg, domiciliat în :arele ucat de ade. upă legea ucatului ca lege aforului, succesiunea era supusă legii naţionale, iar după legea din Purtemberg, legii domiciliului. =urtea de 5peldin \arlsru)e a aplicat legea ucatului 9ade, motiv$nd că "dreptul din Purtemberg retrimite judecătorul ladreptul ucatului 9ade&, a respins revizuirea )otăr$rii întruc$t dreptul din Purtemberg a atribuit competenţaunui drept străin, întocmai ca şi c$nd dispoziţiile străine s!ar fi integrat în dreptul Uurtemburg)ez.

'/



norma conflictuală străină aplicabilă în virtutea normei conflictuale a forului atribuiecompetenţa dreptului unui stat terţ11+.

9! Ret%i"ite%ea >n #%eptul inte%naţional p%i/at %o"?n

A. )etrimiterea de gradul "Regula admiterii retrimiterii de gradul 2 este consacrată în art. + alin. 1 din egea nr.

1/-01 'C dacă legea străină, determinată potrivit normelor conflictuale rom$ne, retrimite ladreptul nostru se aplică legea rom$nă, afară de cazul în care se prevede în mod expres altfel.

În urma retrimiterii simple se va aplica legea materială rom$nă, dar ca urmare aacceptării retrimiterii de către dreptul rom$n şi nu în baza voinţei exprimate în legea străină.

!a arătat11- că retrimiterea este admisă şi în litigiile de dreptul comerţului internaţional. -rgum entarea tezei: D retrimiterea de gradul 2 se raportează la dreptul străin ca sistem unitar de drept care

include şi normele conflictuale. :otivul de ordin practic ar consta în aceea că retrimitereafuncţionează aproape întotdeauna în favoarea legii forului, aşa înc$t ţara instanţei sesizate nuare dec$t de c$ştigat. in punct de vedere teoretic există o str$nsă legătură între legeamaterială străină şi norma conflictuală străină #care s!ar nesocoti dacă trimiterea s!ar înţelegeca fiind făcută numai la legea materială%.

D trimiterea făcută de norma conflictuală a forului nu obligă în nici un fel legea străinăsă se apliceC dacă dreptul străin refuză competenţa şi retrimite prin propria normă conflictualăla dreptul forului această retrimitere trebuie acceptată. 5ltfel, ar însemna că se admiteaplicarea legii străine într!o materie în care ea însăşi se declară necompetentă(

D retrimiterea simplă asigură executarea )otăr$rilor judecătoreşti. !a spus că doaraccept$ndu!se retrimiterea se poate da eficienţă )otăr$rilor judecătoreşti, cu argumentul cădintre toate ţările în care s!ar putea invoca efectele )otăr$rii cea mai mare probabilitate există pentru ţara cu a cărei lege raportul juridic respectiv are legătură prin elementul său străin11@(

D retrimiterea de gradul 2 este un mijloc de coordonare a sistemelor de drept în prezenţăC se respectă ambele sisteme de drept în sensul că normele conflictuale ale ambelorstate sunt deopotrivă aplicate.

xcepţiile de la regula ap licării retrimiterii de gradul $.egea nr. 1/-01 ' reglementeazăcazurile în care, prin excepţie, nu este admisă retrimiterea de gradul 2.

B asemenea excepţie există în materie contractuală, unde funcţionează principiullexvoluntatis.=onform art. ?* din egea nr. 1/-01 ' contractul este supus legii alese princonsens de părţi. 3otrivit art. A- legea străină aplicabilă contractului, în temeiul prezentuluicapitol, cuprinde dispoziţiile sale. de drept material, în afară de normele ei conflictuale. 5rt.

A- se aplică condiţiilor de fond, de formă şi de publicitate ale contractului, precum şi tipurilorspeciale de contracte #v$nzare!cumpărare, intermediere ş.a.%.!a arătat că există o puternică prezumţie că părţile, opt$nd pentru o lege străină

aplicabilă contractului, au dorit să li se aplice dreptul material străin, iar nu şi normeleconflictuale ale acestuia, care le!ar putea supune riscului de trimitere la dreptul altui stat11?. Înlipsa alegerii unei legi care să guverneze contractul, atunci c$nd legea aplicabilă se determină printr!o localizare obiectivă a contractului #art. ?? şi următoarele din egea nr. 1/-01 '% D11+ !a arătat în literatura de specialitate franceză că termenul de "retrimitere& Drenvoinu este satisfăcător.=uv$ntul "retrimitere& evocă un retur la expeditor, ceea ce nu este cazul la dubla retrimitere. 6ste preferabilă, s!aspus, terminologia anglo!saxonă, care vorbeşte de "remisiune& Dremission D pentru retrimiterea simplăşi]transmisiune&transmission D pentru dubla retrimitere.11- 5 se vedea, pentru detalii, .5l. itaru, rept internaţional privat..., p. A?.11@ 5 se vedea <. R. 3opescu,op. cit., p. [email protected]? 5 se vedea .5l. itaru,op. cit., p. A .

'1



arată în continuare acelaşi autor D retrimiterea este înlăturată întruc$t este incompatibilă cuart. ??, conform căruia contractul este supus legii statului cu care prezintă legăturile cele maistr$nse.

În mod asemănător, dreptul francez recunoaşte, aşa cum vom arăta în cele ce urmează,retrimiterea de gradul 2. oluţia a fost încă o dată afirmată, restrictiv şi în termeni fermi, de

dată relativ recentă, în materia succesiunii imobiliare. :enţionăm speţa în rezumatCmoştenirea unui cetăţean francez a fost desc)isă, potrivit regulii ultimului domiciliu, în4ranţa. =ei trei moştenitori erau doi copii şi a doua soţie, cetăţean american. a cerereaacesteia din urmă, =urtea de 5pel a dispus demararea operaţiunilor de inventariere şi partajsuccesoral, însărcin$nd un notar să întocmească un plan de împărţeală, care să aibă în vederetoate mobilele şi imobilele defunctului, situate at$t în 4ranţa, c$t şi în străinătate. =urtea de=asaţie franceză11A a cenzurat )otăr$rea, întruc$t, statu$nd astfel, fără a aplica, la nevoie dinoficiu, norma conflictuală care dă competenţă legii străine a legii locului situării imobilelor şifără a cerceta dacă această lege străină nu retrimite la legea franceză, ca lege a ultimuluidomiciliu al defunctului, =urtea de 5pel a încălcat dispoziţiile art.* din =odul civil francez11 .

>u putem omite a preciza că, în mod izolat, instanţele franceze au acceptat şiretrimiterea de gradul 221'/ .

Capitolul II

NORME CON(LICTUALE @N DI(ERITE MATERII

Secţiunea 1

STATUTUL PERSOANEI (I:ICE

1! Gene%alit,ţitatutele personale sunt legate de legislaţia locului de origine sau al domiciliului unei

persoane. tatutul personal #în sens obiectiv% are o "putere& extrateritorială( el urmează persoanaşi guvernează statutul său personal #în sens subiectiv%1'1 .

ub rezerva diferenţelor, uneori importante, în definiţia domiciliului, se poate spune căsistemele sunt divizate între tendinţele criteriului cetăţeniei şi acelea care preferă domiciliul ca punct de legătură. Wările anglo!saxone #în particular 5nglia, 2rlanda, .7.5. şi =anada% sunt

favorabile domiciliului( la fel >orvegia şi anemarca şi, într!o manieră foarte netă după 1 A?,6lveţia.=)iar dacă celelalte ţări europene dau prioritate legăturii de cetăţenie, se poate vorbi de o

criză a acestui principiu, criză care ţine în numeroase cazuri de dubla cetăţenie, cazurile decetăţenie diferită între soţi sau între părinţi şi copii( de asemenea, de rolul redus al cetăţeniei într!o11A =our de =assation fran[aise, =iv, 1re, '/./@.'//@, nr./-!1+.'A1, citată după 3. =ourbe, 4. 8ault! eseIe, roitinternational priv4, janvier A==H f4vrier A==K),3anorama jurisprudence, în , '//?, p. 1?-1 şi urm.11 5 se vedea art.*, în"ode civil, alloz, 3aris, 1 , p. A.1'/ pre exemplu, în speţa Noussard#=iv, 1re, '1./*.'///, în , '///, 1urisprudence, p. -* %.1'1 inteza diverselor teorii dezvoltate în materie este opera lui +alde #1*'?!1+//%,&alicet#mort în 1+//%, oc3us"urtis #mort în 1+ -% şi mai ales a lui +artole de &axoferrato#1*1+!1*-?%. :etoda lor de lucru este analitică şicazuistică, fără dogmatism. +artole opune statutele care dispun relativ la persoane celor care dispun relativ la lucruri.3rimele nu se adresează dec$t subiectelor dar li se aplică acestora oriunde s!ar afla( ele sunt extrateritoriale. >eaplic$ndu!se dec$t lucrurilor situate pe teritoriul care delimitează aria lor, secundele sunt teritoriale #4r. \noepfler,3). c)Ueizer,op. cit., p. 'A%.

''



lume în mişcare, aşa cum o demonstrează evoluţia actuală a 6uropei, mai ales în cadrul =.6.6.=ontrar regulii conform căreia definirea punctului de legătură este, în general, dat de legea

forului, determinarea cetăţeniei este guvernată de dreptul statului al cărui cetăţean este în cauză1'' .5ceastă absenţă de coordonare între legile asupra cetăţeniei conduce la conflicte pozitive

şi, uneori, la conflicte negative.

=onflictul pozitiv este dat de cumulul de cetăţenii1'*

. =umulul de cetăţenii estereglementat în diverse moduri în planul conflictelor de legi. 5stfel, se poate preferaC D cetăţenia cea mai vec)e( D cetăţenia primită ultima dată( D să se aplice cumulativ drepturile naţionale în cauză, ceea ce conduce la reţinerea în fapt

a legii naţionale celei mai restrictive( D să se dea preferinţă acelei cetăţenii care coincide cu forul( este vorba de soluţia

clasică1'+( D să se aleagă cetăţenia numităefectivă;este aceea a statului cu care persoana are relaţiile

cele mai str$nse1'- . =onflictele negative. 5cestea privesc apatrizii şi refugiaţiiC D atunci c$nd o persoană este apatridă, trebuie să se utilizeze un alt punct de legătură dec$t

cetăţenia( fie domiciliul, reşedinţa obişnuită sau forul #legăturacascadă); D atunci c$nd o persoană este refugiată cetăţenia sa nu mai îşi are sensul, motiv pentru

care art. 1' al =onvenţiei de la Eeneva #1 -101 @?% substituie criteriului legii naţionale,domiciliul.

2! Statutul pe%-onal >n LDIP

A. Aplicarea legii naţionaleegea privind reglementarea raporturilor de drept internaţional privat rom$n prin expresia

"statutul persoanei fizice& are în vedere starea, capacitatea şi relaţiile de familie ale acesteia1'@.5stfel, art. 11 23 dispune că statutul personal este supus legii naţionale a persoanei fizice,lex patriae ,afară dacă prin dispoziţii speciale nu se prevede altfel1'? .

egea naţională($ex patriae)este legea statului a cărei cetăţenie o are persoana respectivă#art. 1' alin. 1%. 3rin urmare, pentru cetăţeanul rom$n legea naţională este cea rom$nă.

În literatura de specialitate1'A s!au adus mai multe argumente în sprijinul aplicării legiinaţionale pentru materia la care ne referim, argumente pe care legiuitorul rom$n le!a avut în

1'' =u privire la reglementarea cetăţeniei în legea fundamentală rom$nă, a se vedea Tt. eaconu,"etăţenia %n dreptulromânesc,în 2. :uraru, 6. . <ănăsescu, E). 2ancu, Tt. eaconu, :.;. =uc,"etăţenia europeană,6ditura 5ll 9ecI,9ucureşti, '//*, p. @'!@+.1'* 5cest cumul rezultă din faptul că anumite state fac să depindă cetăţenia de jus sanguinis#sistemul egii federaleelveţiene asupra dob$ndirii sau pierderii cetăţeniei elveţiene, 1 -'%, în timp ce altele aplică principiul jus soli#sistemulfrancez în special%.1'+ 6E9E9 #1 A@% menţine acest sistem în art. - alin. 1 #a se vedea, ;.8. onnenberger, Nunc3ener Oomentar zum +urgerlic3en Cesetz'uc3, +und?, infu3rungsgesetz zum +urgerlic3en Cesetz'uc3e $nternationales !rivatrec3t,=.;.9ecI, :^nc)en, 1 /, p. '?*!' /% ca de altfel şi legea spaniolă în art. alin. '.1'- 3entru argumente în favoarea cetăţeniei şi în favoarea domiciliului, a se vedea <. R. 3opescu, reptul comerţuluiinternaţional. Tratat,6ditura idactică şi 3edagogică, 9ucureşti, 1 ?@, p. 1/A!1/ .1'@ 3entru consideraţii privind statutul persoanei fizice, anterior apariţiei egii nr. 1/-01 ', a se vedea 2. >estor, B.=ăpăţ$nă, /egea aplica'ilă statutului personal al străinilor potrivit dreptului internaţional privat român,în , nr.

01 @?, p. **!+'( 2. ipovanu, !ro'leme de drept internaţional privat comparat %n domeniul statutului persoanelor fizice,în &"1 , nr. +01 ?*, p. - !@/@.1'? =odul belgian de drept internaţional privat dispune, în mod asemănător, că starea şi capacitatea persoanei fizice suntguvernate de dreptul statului a cărui cetăţenie o are persoana în cauză, cu excepţia cazurilor în care se prevede expresaltfel. <otuşi, capacitatea persoanei fizice este c$rmuită de dreptul belgian dacă dreptul străin statuează astfel. 3entru o privire de ansamblu asupra =odului, a se vedea 8.!G. =arlier, /e "ode 'elge de droit international priv4,în " $!,nr.10'//-, p. 11!+-. =odul belgian de drept internaţional privat a intrat în vigoare la data de 1 octombrie '//+ şi poatefi consultat la adresa )ttpC00UUU.notaire.be0info0actes01//LcodeLdip.)tm

'*



vedere atunci c$nd a adoptat această normă conflictuală. =ele mai importante dintre acesteasunt1' C

D caracterul de stabilitate al cetăţeniei care se dob$ndeşte şi se pierde în condiţii strictreglementate de lege1*/(

D caracterul de certitudine al cetăţeniei care fiind o stare de drept ce poate fi dovedită cu

documente oficiale, prezintă mai multă siguranţă dec$t domiciliul care este o stare de fapt( D legile statului de cetăţenie asigură, în principiu, cea mai bună ocrotire a intereselor persoanelor fizice resortisante datorită faptului că acestea sunt cel mai bine adaptate la particularităţile persoanelor fizice naţionale(

D interesul statului de a asigura o c$t mai largă şi complexă extindere a legilor sale asupra persoanelor fizice resortisante, oriunde s!ar afla acestea1*1.

eterminarea şi proba cetăţeniei se fac în conformitate cu legea statului a cărui cetăţeniese invocă #art. 1' alin. 1%. 5stfel, de exemplu, dacă o persoană invocă cetăţenia franceză în faţainstanţelor rom$ne într!o problemă de capacitate de exerciţiu, determinarea cetăţeniei se face decătre instanţa rom$nă respectivă, potrivit legii franceze.

egea naţională a cetăţeanului rom$n care, potrivit legii străine este considerat că are oaltă cetăţenie, este legea rom$nă art. 1' alin. ' din 23%. eci, legea rom$nă se aplică cetăţenilorrom$ni c)iar dacă aceştia au dob$ndit şi o altă cetăţenie at$ta timp c$t ei nu şi!au pierdut cetăţeniarom$nă în conformitate cu dreptul rom$n1*' .

În cazul în care o persoană are mai multe cetăţenii dintre care nici una nu este cea rom$nă,legea sa naţională este legea statului unde îşi are domiciliul sau, în lipsă, reşedinţa #art. 1' alin. *%.B excepţie de la această regulă este cea cuprinsă în art. 'A, în materia filiaţiei copilului din afaracăsătoriei. =onform textului, în cazul în care copilul, cetăţean străin, are şi o altă cetăţenie străină,se aplică legea care îi este mai favorabilă.

B. Aplicarea altei legi5şa cum am arătat, starea şi capacitatea, precum şi relaţiile de familie ale persoanei fizice

sunt supuse legii naţionalenumai dacă prin dispoziţii speciale nu se prevede altfel.5rt. 1' alin. + din 23 reprezintă o asemenea dispoziţie specială care statueazăC " acă o

persoană nu are nici o cetăţenie, se aplică legea domiciliului sau, în lipsă, legea reşedinţei&. 3rinurmare,lex domiciliişi, în lipsă, legea reşedinţei, au un caracter subsidiar în determinarea stării,capacităţii şi relaţiilor de familie ale persoanei fizice faţă delex patriae.

Reamintim că legea naţională şi legea domiciliului sau a reşedinţei se subsumează noţiuniimai generale de lege personală,lex personalis,a persoanei fizice.

3recizăm că normele conflictuale privind statutul persoanei fizice au un caracter imperativîn sensul că părţile nu pot deroga de la aceste norme prin acordul lor de voinţă. :ai mult, uniiautori1** consideră că norma conflictuală privind starea şi capacitatea cetăţenilor rom$ni este de

1'A <. R. 3opescu, rept internaţional privat,6ditura Romfel, 9ucureşti, 1 +, p. 1@/!1@1( 2. 3. 4ilipescu, 5.2.4ilipescu, rept internaţional privat, Tratat,6ditura 7niversul 8uridic, 9ucureşti, '//-, p. 'A1!'A'( .5l. itaru, rept internaţional privat, Tratat,6ditura umina ex, 9ucureşti, '///, p. 1@[email protected]' octrina franceză aduce aceleaşi argumente în favoarea legii naţionale, ca principal factor de localizare în materiastatutului personal #a se vedea 8. errup , roit international priv4, 11e dition, alloz, 3aris, 1 -, p. 1//%.1*/ În dreptul rom$n este aplicabilă în această materie egea cetăţeniei rom$ne, nr. '101 1 #:. Bf. nr. ++01 1%,modificată. 3rivitor la cetăţenie, a se vedea şi .5. 3opescu, :. ;arosa, rept internaţional privat. Tratat elementar,2, 6ditura umina ex, 9ucureşti, 1 , p. *-!- .1*1 În principiu, statele de emigrare adoptă norma conflictuală care are ca punct de legătură cetăţenia în timp ce statelede imigrare şi cele federale optează pentru legea domiciliului. În acest sens, Rom$nia face parte, istoriceşte, din primacategorie în timp ce, de exemplu 6lveţia, prin art. ** din 23 elveţiană, consacră preeminenţa domiciliului asupranaţionalităţii. 5tunci c$nd domiciliul cedează locul unui alt criteriu, acesta este acela al reşedinţei obişnuite care esteun substitut al domiciliului. =etăţenia nu intervine dec$t cu titlu subsidiar.1*' 3e larg, despre dubla cetăţenie a se vedea, 2.:. 5ng)el, !ro'lema du'lei cetăţenii %n legislaţia română,în reptul,nr. '01 , p. *!1-.1** .5l. itaru,op. cit., p. 1@@.

'+



ordine publică în dreptul internaţional privat rom$n.

C. Domeniul de aplicare al legii statutului persoanei fiziceegea privind statutul persoanei fizice c$rmuieşte, în materia dreptului civil, următoarele

instituţii juridiceCa. &tarea civilă a persoanei fizice<LP , şi anume ansamblul de elemente personale careizvorăsc din acte şi fapte de stare civilă, de care se leagă anumite efecte juridice specifice şi careservesc pentru identificarea persoanei în familie şi societate1*-.

ub acest aspect, sunt supuse normei conflictuale privind statutul personal, următoarelecalităţiC

Dcu privire la căsătorie1*@ #persoana este căsătorită1*?, necăsătorită, divorţată, văduvă etc.%( D cu privire la filiaţie #persoana are filiaţia stabilită sau nu( filiaţia este din căsătorie sau

din afara căsătoriei etc.%( D cu privire la adopţie1*A #calitatea de adoptat, adoptator etc.%1* ( D cu privire la rudenie #persoana este rudă sau nu cu o altă persoană%(

D cu privire la afinitate #persoana este afin, neafin etc.%unt supuse de asemenea luilex personalis posesia de stat #folosinţa stării civile% şiacţiunile de stare civilă.

Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă nu este guvernată de legea personală ci delegea locului înc)eierii actului, conform reguliilocus regit actumsau de legea autorităţii careefectuează înregistrarea,auctor regit actum<P=.

'. "apacitatea de folosinţă a persoanei fizice este supusă legii naţionale, această legedetermin$nd "începutul şi încetarea personalităţii& #art. 1* din 23%, ca şi conţinutul acesteia#art. 11 care face vorbire de "capacitatea ... persoanei fizice&%. În conţinutul capacităţii defolosinţă a persoanei fizice intră şi capacitatea acesteia de a înc)eia acte juridice1+1.

În legătură cu conţinutul capacităţii de folosinţă o analiză specială o necesită în planuldreptului internaţional privat,incapacităţile de folosinţăcare sunt speciale şi lipsesc persoanafizică de a avea anumite drepturi şi obligaţii civile. În materia dreptului internaţional privat, acesteincapacităţi sunt supuse unor norme conflictuale diferite în funcţie de calificarea care li se acordă,de la caz la cazC

– incapacităţile cu caracter de sancţiune civilă,ca de exemplu, decăderea din drepturile părinteşti, sunt supuse legii naţionale a persoanei fizice în cauză(

– incapacităţile cu caracter de ocrotiresunt, de regulă, calificate în mod diferit în funcţiede sfera persoanelor între care acţionează. 5stfel incapacităţile de folosinţăa'solute care opereazăîntre persoana a cărei capacitate este îngrădită şi toate celelalte #de exemplu, incapacitateaminorului sub 1@ ani de a dispune prin donaţie sau testament D art. A/@ =. civ. D incapacitateaminorului peste 1@ ani de a dispune prin testament de mai mult de jumătate din ceea ce ar fi pututdispune dacă ar fi fost major D art. A/? =. civ.%, sunt supuse, în principiu, legii naţionale a1*+ 2.3. 4ilipescu, 5.2. 4ilipescu,op.cit., p. '?1!'[email protected]*- E). 9eleiu, rept civil român. $ntroducere %n dreptul civil. &u'iectele dreptului civil.6diţie revăzută şi adăugită de:. >icolae şi 3. <ruşcă, 9ucureşti, 6ditura 7niversul 8uridic, '//1, p. +/A( .5l. itaru,op. cit., p. 1*+.1*@ 3entru expunerea în detaliu a normei conflictuale în materia căsătoriei cu element de extraneitate, a se vedea >.

iaconu, /egea aplica'ilă căsătoriei şi divorţului cu element străin,6ditura umina ex, 9ucureşti, '//@, p. -/!?A(:.!=. 4oblets, :. ouIili, Nariage et divorce dans le nouveau "ode marocain de la famille: Euelles implications pour les marocains en uropeJ,în " $!, nr. *0'//@, p. -'1!---.1*? 5 se vedea, pentru rezolvarea conflictelor de legi în materia căsătoriei, în sistemul de drept francez, 3. =ourbe, 4.8ault! eseIe, roit international priv4 (janvier A==H f4vrier A==K),în , '//?, p. 1?-1 şi urm.1*A 5 se vedea 3. =ourbe, 4. 8ault! eseIe, roit international priv4: panorama A==>,în , '//@, p. 1+ - şi urm. 5 sevedea şi Î==8, ecţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr.'? *0A./+.'//-, în reptul,nr.1'0'//@, p. '-?.1* =. ariescu,"u privire la cetăţenia copilului minor, fost cetăţean român devenit cetăţean străin, după desfacereaadopţiei sale internaţionale %n străinătate,în reptul , nr. 1/0'///, p. +1!+?.1+/ 5 se vedea şi <. 3rescure, =.>. avu, rept internaţional privat,6ditura umina ex, 9ucureşti, '//-, p. 1**.1+1 B. =ăpăţ$nă, -plicarea legii naţionale capacităţii de folosinţă a persoanei fizice,în , nr. 1/01 ?/, p. 1*!'-.

'-



persoanei îngrădite. În sc)imb, incapacităţile de folosinţărelative care operează numai între persoana a cărei capacitate este îngrădită şi alte persoane determinate #de exemplu, incapacitateaminorului de a dispune prin testament sau donaţie în favoarea tutorelui său D art. A/ =. civ. şi1'A =. fam. D incapacitatea soţilor de a înc)eia între ei contracte de v$nzare!cumpărare D art. 1*/?=. civ.%, fiind strict legate de un act juridic pe care legea îl pro)ibeşte, sunt supuse, în principiu,

legii actului pro)ibit,lex contractus#dacă este vorba de un contract%, saulex succesionis#dacăeste vorba de testament%.Regimul de drept internaţional privat privind sf$rşitul capacităţii de folosinţă a persoanei

fizice este stabilit de art. 1@ din 23. =onform textului, condiţiile, efectele şi anularea unei)otăr$ri prin care se constată moartea prezumată, absenţa sau dispariţia, precum şi prezumţiile desupravieţuire sau de moarte sunt c$rmuite de ultima lege naţională a persoanei dispărute. acăaceastă lege nu poate fi identificată, se aplică legea rom$nă.

c. "apacitatea de exerciţiua persoanei fizice este supusă legii naţionale #art. 11 23%. Înconţinutul capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice intră capacitatea acesteia de a înc)eia personal acte juridice.

2ncapacităţile de exerciţiu care se referă la toate categoriile de acte juridice aleincapabilului, sunt supuse legii naţionale a acestuia #minor sau interzis judecătoresc%. În aceastămaterie, legea naţională a incapabilului va determina în specialC categoriile de acte juridice pe careacesta nu le poate întocmi, sancţiunea încălcării incapacităţii #cazurile de nulitate şi felul acesteia, persoanele care o pot invoca etc.%.

3entru reprezentarea legală a persoanei fizice lipsită de capacitatea de exerciţiu ca şi pentru asistarea persoanei fizice cu capacitate de exerciţiu restr$nsă art. +? din egea nr. 1/-01 'dispune că "acestea sunt supuse legii care se aplică raportului juridic din care se naşte atribuţia dereprezentare sau de asistare&. 5stfel, aceste instituţii juridice vor fi supuse legii aplicabile înmateria ocrotirii părinteşti sau tutelei, în funcţie de izvorul reprezentării legale, respectiv asistării,după distincţiile revăzute de art. *@ şi art. *? din 23.

5rt. 1- din 23, făc$nd aplicarea principiului legii mai favorabile în materie de conflictmobil de legi, dispune în ceea ce priveşte majoratul că "apartenenţa unei persoane la noua legenaţională nu aduce atingere majoratului dob$ndit potrivit legii care îi era anterior aplicabilă&.

Secţiunea a 26a

CONDIŢIILE DE (OND ALE ACTULUI URIDIC

1! Gene%alit,ţi3rin condiţii de fond ale actului juridic înţelegem aspectele de fond care se referă la

înc)eierea actului juridic, efectele, executarea, transmiterea şi stingerea raportului juridic.=ondiţiile de fond ale actului juridic sunt supuse legii actului(lex actus), iar dacă este vorba decontracte, legii contractului(lex contractus).5şa cum s!a subliniat, legea competentă pentru areglementa condiţiile de fond şi efectele contractului se numeştelex contractus<PA. Fom reţine călex contractuscuprinde totalitatea normelor de drept material ale sistemului de drept ales, dar nuşi normele sale conflictuale1+*. /ex contractuseste într!un fel antiteza reguliilocus regit actum.

intr!un început trebuie să reţinem că, de regulă,lex actussau lex contractuseste aleasă1+' 2. 3. 4ilipescu,op. cit.,vol. 22, p. A*( .5l. itaru,op. cit., p. '''!''+, a se vedea pentru prezenta sectiune, ;.9atiffol, /es conflits de lois en matit6re de contrats, Ftude de droit internationai priv4 compare,alloz, 1 *A( G.oussouarn, 3. 9ourel, roit international priv4, alloz, 1 AA, p. - 1!@1'.1+* . eleanu, /egea aplica'ilă contractului de comerţ internaţional,în reptul , nr. ?01 *, p. 1A.

'@





*. #ex voluntatis

5ceastă noţiune nu reprezintă altceva dec$t aplicarea în dreptul internaţional privat a principiului autonomiei de voinţă care guvernează condiţiile de fond ale actului juridic civil1+-.3otrivit acestui principiu D aşa cum s!a arătat D părţile actului pot să determine nu numaiconţinutul său, dar pot să aleagă şi sistemul de drept care se va aplica actului lor calex causae.

În concepţia egii nr. 1/-01 ',lex voluntatisse aplică at$t actelor unilaterale c$t şi celor bilaterale. În adevăr, art. @ alin.1 din lege stabileşteC "condiţiile de fond ale actului juridicunilateral sunt stabilite de legea aleasă de către autorul său&, iar art. ?*C "contractul este supuslegii alese prin consens de părţi&.

5legerea legii aplicabile contractului trebuie să fie expresă ori să rezulte neîndoielnic dincuprinsul acestuia sau din circumstanţe. Înţelegerea privind incidenţa legii aplicabile contractului poate fi modificată prin acordul părţilor #art. ?@ alin.1 din 23%. 5ceastă modificare convenităulterior datei înc)eierii contractului are efect retroactiv(ex tunc);ea însă nu va putea D aşa cumstatuează art. ?@ alin. ' din 23C

a% să infirme validitatea formei acestuia, sau b% să aducă atingere drepturilor dob$ndite între timp de terţi.

<rebuie precizat că voinţa părţilor nu se poate manifesta valabil dec$t în limitele pe careînsăşi legea le permite( ele, prin voinţa lor, nu pot să creeze efecte juridice peste lege sau în afaralegii1+@.

3ărţile însă au posibilitatea să!şi aleagă legea aplicabilă şi printr!o înţelegere constatată printr!un înscris separat de contractul propriu!zis. =lauza contractuală prin care părţile aleg legeaaplicabilă contractului lor principal se numeşte pactum de lege utenda#clauză de alegere% sauclauză #convenţie%de electio juris. =lauza de alegere a legii aplicabile este ea însăşi un contract.În acest sens art. A1 alin.1 din 23 statueazăC "existenţa şi validitatea de fond aconsimţăm$ntului părţilor referitor la legea aplicabilă contractului sunt determinate de însăşi legea pe care au ales!o&. 5ceasta înseamnă că validitatea clauzei de alegere va fi apreciată de organul jurisdicţional în raport de legea pe care părţile au desemnat!o pentru a fi aplicabilă contractuluilor. 5ceastă regulă are şi excepţii care sunt reglementate în art. ??!? din 23. În alte cuvinte,dacă legea aleasă de părţi declară nevalabilă alegerea convenită, contractul va fi c$rmuit de legeacare rezultă din localizarea obiectivă a acestuia1+?.

e subliniat că cele două contracte, contractul principal şi pactum de lege utenda, pot săfie supuse unor legi diferite. 3rimul contract trebuie să fie permis de legea forului, care aratăcondiţiile şi limitele alegerii legii aplicabile contractului, acesta din urmă fiind supus legiideterminate de părţi1+A .

6xistenţa şi validitatea de fond a contractului contestat de una dintre părţi se determină înconformitate cu legea care i s!ar fi aplicat dacă era socotit ca valabil #art. A' din egea nr.1/-01 '%.

5legerea tacită de către părţi a legii aplicabile contractului lor poate avea loc în cazul încare această alegere rezultă D aşa cum am arătat, neîndoielnic, fie din cuprinsul contractului, fiedin circumstanţe. Brganul de jurisdicţie c)emat să statueze va aprecia voinţa tacită a părţilor dupăindicii subiective, cum ar fi de pildăC referirea părţilor în contractul lor la o uzanţă aplicabilă doarîntr!o anumită ţară( utilizarea de către părţi în contract a unor instituţii juridice specifice numaiunui anumit sistem de drept, etc..

În ce priveşte momentul exprimării voinţei părţilor privitor la legea aleasă, de regulă, acest

1+- 3entru condiţiile de fond ale actului juridic în dreptul intern, a se vedea, E). 9eleiu,op. cit., p. 1+? şi urm., 6.upan, 2. abău!3op,Tratat de drept civil român, Qol. $, !artea generală,6ditura =.;. 9ecI, 9ucureşti, '//@, p. 1'@

şi urm., E. 9oroi, rept civil. !artea generală. !ersoanele,6ditura 5ll 9ecI, 9ucureşti, '//1, p. 1-1 şi urm.( 2.=)elaru, rept civil. !artea generală,6ditura 5ll 9ecI, 9ucureşti, '//*, p.1/?.1+@ 2. 3. 4ilipescu,op. cit.,vol. 22, p. A+.1+? În ce priveşte raportul dintre această clauză şi contractul principal s!a subliniat că el se caracterizează printr!oautonomie relativă a clauzei # .5l. itaru,op. cit., p. ''@%.1+A 2.3. 4llipescu,op. cit.,vol. 22, p. A?( pentru o analiză a fraudei la lege şi alex voluntatis,a se vedea :. >. =ostin, .

eleanu,op. cit., p. 1+@.

'A



moment se situează anterior momentului declanşării litigiului. <otuşi, alegerea poate fi făcută şiulterior ivirii litigiului şi c)iar în faţa organului de jurisdicţie, însă cel mai t$rziu p$nă la începereadezbaterilor în fond1+ .

e altă parte, art. ?- din 23 dispune că părţile pot alege legea aplicabilă totalităţii saunumai unei anumite părţi a contractului. 3ărţile pot, aşadar, să aleagă pentru o parte a contractului

lor o lege a unui stat, iar pentru alte elemente ale contractului o altă lege, a altui stat1-/

.in interpretarea art. ?* din 23, care se referă la legea aleasă prin consens de către părţi, pare să rezulte că voinţa părţilor ar fi nelimitată în alegerea legii aplicabile. <otuşi, libertatea părţilor în alegerea legii aplicabile contractului este limitată. !a afirmat că aceste limite sunt dedouă feluri, şi anumeC generale,atunci c$nd constituie cauze de înlăturare de la aplicare a oricăreilegi competente de a guverna un raport juridic în temeiul unei norme conflictuale, şi speciale,careconstau în excepţii de la principiul libertăţii de voinţă a părţilor în materia contractelor 1-1.

Referitor la corelaţia dintrelex voluntatisşi ordinea publică de drept intern, există unconsens în a considera că părţile au posibilitatea de a alege o lege străină ca aplicabilă contractuluilor c)iar dacă dreptul intern conţine o normă juridică imperativă în materia respectivă. e pildă, s!a decis că termenele de prescripţie extinctivă din ecretul!lege nr. 1@?01 -A1-' , cu toate că au uncaracter imperativ în dreptul intern, nu sunt de ordine publică în dreptul internaţional privat.

În dreptul englez, soluţia care caută să afle pentru fiecare contract legea sa proprie Dt3e proper la0 of t3e contract D are avantajul de a evita scindarea contractului, aplic$ndu!i o singurălege. 5şa cum s!a arătat, localizarea contractului se face astfelC în primul r$nd se ia în considerarelex voluntatis;în absenţa acesteia se caută voinţa implicită, iar dacă aceasta nu poate fi aflată secaută voinţa ipotetică( în sf$rşit, dacă nici acesta nu poate fi descoperită, se va recurge în moddecisiv lalex executionissau lalex loci contractus<>L .

9! Locali.a%ea o4iecti/, a actului )u%i#icÎn situaţia în care părţile nu au ales legea aplicabilă actului juridic calex voluntatis,

organul de jurisdicţie procedează la localizarea actului juridic după criterii obiective, situ$ndu!l încadrul unui sistem de drept. Rezultă că în raport culex voluntatislocalizarea obiectivă a actului juridic are un caracter subsidiar. În adevăr, pentru actele juridice unilaterale, art. @ alin.'stabileşte că în lipsă de lege aleasă se aplică legea statului cu care actul juridic prezintă legăturilecele mai str$nse, iar dacă această lege nu poate fi identificată, se aplică legea locului unde actul juridic unilateral este întocmit( pentru contracte, art. ?? alin. 1 statuează că în lipsa unei legi alese,contractul este supus legii statului cu care prezintă legăturile cele mai str$nse.

in corelarea celor două texte rezultă că aplicarea legii statului cu care actul juridic prezintă legăturile cele mai str$nse se înfăţişează ca o regulă subsidiară atunci c$ndlex voluntatislipseşte( sau, altfel spus, criteriul principal de localizare obiectivă a actelor juridice este aplicarealegii statului cu care actul juridic are legăturile cele mai intime.

<rebuie reţinut că noţiunea decriterii de localizarese deosebeşte de cea deindicii delocalizarea actului juridic( dacă prima noţiune presupune elemente principale stabilite de lege, cuajutorul cărora actul juridic este plasat în "zona& unui anumit sistem de drept, a doua presupuneelemente secundare care nu sunt statuate în lege, ci sunt opera organului de jurisdicţie care extragedin voinţa tacită a părţilor localizarea actului juridic1-+.

egiuitorul rom$n a calificat noţiunea de "legăturile cele mai strânseRstatu$nd în art. ??alin. ' că "se consideră că există atare legături cu legea statului în care debitorul prestaţieicaracteristice are, la data înc)eierii contractului, după caz, domiciliul sau, în lipsă, reşedinţa ori1+ 5 se vedea =. uzescu, $ndependenţa clauzei ar'itrale. -legerea legii aplica'ile contractului %n instanţa dear'itraj, Iotărârea ".-.+. om. nr. L= din <<.=H.<@@P,în " , nr. -01 @, p.1-'.1-/ 5 se vedea R.9. 9obei,op. cit., p. @( <. 3rescure, =.>. avu,op. cit ., p.1 /.1-1 .5l. itaru,op. cit , p. '*/ şi exemplificările respective.1-' 3ublicat în 9.Bf. nr. 1 01 -A şi republicat în 9.Bf. nr. 1101 @/.1-* <. R. 3opescu,op. cit., p. '/+.1-+ .5l. itaru,op. cit., p. '*?.

'



fondul de comerţ sau sediul statutar&1-- .3e de altă parte, ca o particularitate a acestei localizări în alin. * al aceluiaşi articol se

statueazăC "contractul referitor la un drept imobiliar sau la un drept de folosinţă temporară asupraunui imobil are legăturile cele mai str$nse cu legea statului unde acesta se află situat&( adică, se vaaplicalex rei sitae.

>oţiunea de prestaţie caracteristicăeste definită de art. ?A care spune că prin prestaţiecaracteristică se înţelegeCa% prestaţia părţii care, în temeiul unui contract translativ, precum v$nzarea sau altele

similare, înstrăinează un bun mobil #de exemplu, v$nzătorul, donatorul, etc.%( b% prestaţia părţii care, în temeiul unui contract de înc)iriere sau altele similare, pune la

dispoziţia unei persoane, pe o durată de timp determinată, folosinţa unui bun #locatorul saucomodantul%(

c% prestaţia îndeplinită de mandatar, depozitar, antreprenor şi în general, de partea care, încontractele de servicii, o aduce la îndeplinire #mandatarul, depozitarul, antreprenorul,transportatorul, etc.%(

d% prestaţia garantului în contractele de garanţie, de cauţiune sau altele similare #creditorulgajist, fideiusorul sau orice alt garant%.

in interpretarea art. ?A alin. ' din 23 rezultă că prevederile art. ?A, mai sus citate, aucaracterul unor prezumţii relative. 5ceasta înseamnă că partea interesată poate răsturna aceste prezumţii în măsura în care dovedeşte că acel contract are legăturile mai str$nse cu legea altui statdec$t indică prezumţiile enumerate. =ircumstanţele sau împrejurările care dovedesc aceastălegătură vor fi stabilite de organul de jurisdicţie #instanţa de judecată sau organul arbitral% înfuncţie de indiciile obiective de localizare a contractului, cum ar fi de exempluC părţile îşi audomiciliul sau reşedinţa, fondul de comerţ ori sediul social în acelaşi stat, contractul priveşte unimobil, etc.1-@.

În orice caz, tendinţa înregistrată în jurisprudenţa recentă din majoritatea statelorcontinentale este aceea a supunerii contractului internaţional, în tăcerea părţilor, legii prestaţieicaracteristice1-?. 6ste ceea ce rezultă şi din economia =onvenţiei unilaterale referitoare la legeaaplicabilă obligaţiilor contractuale, înc)eiată în cadrul =omunităţii 6conomice 6uropene la Roma,la 1- iun. 1 A/, care accept$nd în principiu competenţa legii care prezintă legăturile cele maiapropiate cu contractul #=ap. 1, art. +%, presupune că legătura cea mai semnificativă există întrecontract şi ţara de sediu a părţii obligate să îndeplinească prestaţia caracteristică.

=! Locali.a%ealex loci actus3entru localizarea obiectivă a actelor unilaterale şi a contractelor, în subsidiar se aplică

legea locului înc)eierii actului(lex loci actus)<>G. În adevăr, din analiza art. @ din 23 rezultă că în lipsă delex voluntatis#pentru

1--

ispoziţia prin care se declară competentă legea statului cu care contractul prezintă legăturile cele mai str$nse a fostnumităclauză su'terfugiu (clause ec3appateire);ea a fost prevăzută în art.+ din =onvenţia de la Roma din 1 A/ şi înart. A din =onvenţia de la ;aga cu privire la legea aplicabilă contractului de v$nzare internaţională de mărfuri din 1 A-#a se vedea, pentru detalii, E. upşan,"onvenţia de la Iaga din octom'rie <@G> cu privire la legea aplica'ilăcontractului de vânzare internaţională de mărfuri,în reptul , nr. *01 ?, p. 'A!' %.1-@ În acest sens, .5l. itaru,op. cit.,vol. 2, p. '*'!'**( idem pentru localizarea obiectivă a contractului conform prevederilor art. F22 pct. 1 din =onvenţia europeană de arbitraj comercial internaţional #Eeneva, 1 @1%.1-? e pildă, <ribunalul 4ederal 6lveţian a dezvoltat ideea potrivit căreia contractul nu trebuie să fie obiectiv legat dinnou la locul executării prestaţiei caracteristice, ci de locul unde debitorul acestei prestaţii îşi are domiciliul sau sediul.

upă o lungă perioadă de ezitare, acest criteriu s!a impus şi legislatorul l!a consacrat în art. 11? alin. #1% şi #'% din23. !a subliniat că acest criteriu nu este rigid #4r. \nopfler, 3). c)Ueizer,op. cit., p.1@ %. În Eermania legiuitorul

a abandonat încă din 1 A@ regulalex loci executionisîn favoarea legii statului cu care contractul are legăturile cele maistr$nse(dem ec3t der &tates mit die engsten Qer'indungen auf0eist)şi a prestaţiei caracteristice #par. 'A din 6E9E9 D 1 A@%. În legislaţia germana de drept internaţional privat, prin reforma din 1 A@ retrimiterea în domeniul relaţiilor=ontractuale este exclusă #art. *-%( în celelalte materii, potrivit art. + din 23R, retrimiterea de gradul înt$i este admisă( pentru dreptul internaţional privat german, a se vedea şi 6. 8aQme, R. ;ausmann, $nternationales !rivat D undQerfa3rensrec3t,@. 5uflage, Ferlag =.;. 9ecI, :^nc)en, 1 ', p. 1/?!1@*.

*/



condiţiile de fond ale actului juridic unilateral% se aplică legea statului cu care actul juridic prezintă legăturile cele mai str$nse, iar dacă această lege nu poate fi identificată, se aplică legealocului unde actul a fost întocmit( pentru contracte art. ? statuează că, dacă contractul nu poate filocalizat în funcţie de prestaţia caracteristică a uneia dintre părţi, atunci el este supus D c$t priveştecondiţiile de fond, legii locului unde a fost înc)eiat(lex loci contractus). ocul înc)eierii

contractului trebuie calificat dupălex fori.<extul art. ? alin. ' arată că părţile aflate în statediferite care au negociat prin sc)imb de scrisori, telegrame sau telefon, contractul se considerăînc)eiat în ţara domiciliului sau sediului părţii de la care a pornit oferta fermă de contractare ce afost acceptată1- .

! Acce-o%iu" -eBuitu% p%incipaleÎn concepţia egii nr. 1/-01 ' regula este că actul juridic accesoriu este c$rmuit de legea

care se aplică fondului actului juridic principal. 3rincipiulaccesorium seEuitur principalenu va primi aplicare dacă părţile, expres sau tacit, îşi manifestă voinţa pentru aplicarea actului accesoriua unui alt sistem de drept dec$t cel care c$rmuieşte actul principal. -ccesorium seEuitur

principalese aplică deopotrivă actelor juridice unilaterale c$t şi contractelor, cu unele excepţii1@/

# art. ?/ %.

+. #ex contractus *i %et%i"ite%ea3otrivit art. A- din 23, legea străină aplicabilă contractului cuprinde dispoziţiile sale de

drept material, în afară de normele ei conflictuale. 5ltfel spus, dacă părţile au prevăzut pentrucontractul înc)eiat un anumit sistem de drept străin sau, în absenţa unei astfel de alegeri, organulde jurisdicţie plasează contractul într!un astfel de sistem, se vor aplica normele substanţiale dinacel sistem de drept, cu excluderea normelor sale conflictuale.

5şadar, legea aplicabilă contractului exclude retrimiterea. acă însă legea aplicabilă nu

este străină, ci rom$nă, atunci trimiterea se va face la întregul sistem de drept rom$n, retrimitereafiind posibilă1@1.

<! Do"eniul #e aplica%e a le5ii actului )u%i#ic cu %e&e%i%e -pecial, a-up%a cont%actului1 2

A. Condiţii de fonda% =apacitatea de a contracta este c$rmuită de legea naţională a persoanei fizice şi

respectiv de legea sediului social, în temeiul art. 11 şi respectiv +/ din 23, ieşind din sfera deaplicare a luilex contractus. 5şa cum s!a subliniat şi în doctrină, deoarece incapacitatea prevăzutăde lex patriae poate să nu fie cunoscută cocontractantului, actul este valabil dacă potrivit culex

158 5nterior apariţiei egii nr. 1/-01 ', în absenţă delex voluntatisse aplica în principallex loci actus,iar secundarlex loci executionis#B. =ăpăţ$nă, 9. Ttefănescu,Tratat de drept al comerţului internaţional , 6ditura 5cademiei,9ucureşti, 1 A-, vol. 22, p. 1'*( . eleanu, rept internaţional privat, vol.1, 6ditura acia 6uropa >ova, ugoj,'///, p. 1 %.

1- 5 se vedea R.9. 9obei,op. cit., p. 1/*.1@/ e exemplu, norma conflictuală prevăzută de art. ?? alin.* din 23 Dlex rei sitae.1@1 2. =)elaru, E. E)eorg)iu,op. cit , p. '? . 3entru o altă opinie, a se vedea 2.3. 4ilipescu, 5.2. 4ilipescu,op. cit., p.**-, care consideră că în această materie retrimiterea nu este posibilă.1@' 5. <oubiana, /e domain de la loi du contrat en droit international priv4,3aris, 1 ?'. 3entru dreptul intern, =.

tătescu, =. 9îrsan, rept civil. Teoria generală a o'ligaţiilor,6ditura 5 , 9ucureşti, 1 A, p. 1 ! @( a se vedea .3op, Tratat de drept civil, Qol.$, 'ligaţiile, egimul juridic general sau #iinţa o'ligaţiilor civile 6ditura =.;.9ecI, 9ucureşti, '//@, p. '+ şi urm.( =. 8ugastru, rept civil. 'ligaţiile,6ditura 5rgonaut, =luj!>apoca, '//*, p. 1-!

1.

*1



loci actus persoana era deplin capabilă, iar cocontractantul a fost de bună credinţă1@*( cu uneleexcepţii.

b%"onsimţământuleste supus legii contractului. /ex contractusva guverna condiţiile defond ale consimţăm$ntului1@+.

În ce priveşte tăcerea, art. A* statuează că "efectele juridice ale tăcerii părţii care contestă

că şi!a dat consimţăm$ntul la un contract sunt supuse legii naţionale a persoanei fizice sau legiistatutului organic al persoanei juridice în cauză&. 5şadar, valoarea juridică a tăcerii nu depinde delegea contractului. 3ărţile pot însă să convină ca simpla tăcere să valoreze acceptare.

c% 'iectul şi cauza sunt c$rmuite delex contractus.Regimul juridic al bunului careconstituie obiectul derivat al contractului este c$rmuit în conformitate cu art. + din 23 D delexrei sitae. !a observat în mod judicios că inserarea în contract a unor clauze care contrazicnormele cu caracter imperativ dinlex contractus, în principiu, trebuie să răm$nă valabile( se vaimpune însă ca părţile să dovedească că au înţeles să supună clauzele contractuale unei legidiferite.

d%&ancţiunilenerespectării condiţiilor de fond sunt supuse legii contractului. 5şadar,regimul juridic al nulităţii, precum şi al prescripţiei extinctive este c$rmuit delex contractus.

B. Condiţii de formă=ondiţiile de formă ale actului juridic şi totodată ale contractului, atunci c$nd forma este

cerutăad validitatem,sunt c$rmuite, în principiu, delex contractus.5şa cum am mai arătat, încazul în care legea aplicabilă condiţiilor de fond impune, sub sancţiunea nulităţii, o formăsolemnă, nici o altă lege nu este competentă să înlăture această cerinţă #art. ?' din 23%1@-.

C . "nterpretarea contractuluiub acest aspect, regulile de interpretare a contractului sunt c$rmuite delex contractus.În

acest sens, art. A/ lit. a statuează că legea aplicabilă fondului contractului se aplică îndeosebiinterpretării naturii sale juridice şi a clauzelor pe care le cuprinde. :enţionăm că părţile pot definiele însele în cuprinsul contractului termenii conveniţi. 2nterpretarea unor termeni se va face dupăîmprejurări #de exemplu, uzanţele în materie, interpretarea dată de $ncoterms, etc.%.

D. Efectele contractului /ex contractusguvernează în această materie următoareleC D efectele contractului, adică drepturile şi obligaţiile izvor$te din el1@@( D principiile efectelor contractului( D excepţia de neexecutare şi rezoluţiunea pentru neexecutarea contractului #art. A/ lit.c%(

D riscul contractual #art. 1 lit.e din 23%1@?

(163 :. >. =ostin, . eleanu, op. cit., p. '@( . eleanu,op. cit., p. '/.1@+ 3entru consimţăm$ntul contractului de v$nzare în dreptul intern, a se vedea . =)irică,"ontractele speciale civile şi comerciale, Qol.$,6ditura Rosetti, 9ucureşti, '//-, p. 1*?!*1 .1@- 5 se vedea şi B. Rădulescu, !ro'leme privind contractul de vânzare cumpărare imo'iliară cu elemente deextraneitate,în reptul , nr. -01 , p. +'. 1@@ "onvenţia de la oma din <@G= privind legea aplica'ilă o'ligaţiilor contractuale, publicată în 8urnalulBficial al =omunităţii 6uropene nr. = /'? din 1 A. Regulamentul poate fi consultat la adresa )ttpC00eur!lex.europa.eu0 ex7ri erv0 ex7ri erv.doMuriN =6 6ZC+1 A5/1'@#/'%C6>C;<: ( =. <oader,"onvenţia dela oma privind legea aplica'ilă o'ligaţiilor contractuale şi eventuala ei transformare %n regulament (S oma $R),în "1 , nr. 1/0'//@, p.A?.167 F. 9abiuc, iscurile contractuale %n vânzarea comercială internatională,9ucureşti, 6ditura Ttiinţifică, 1 A', p.

@( 9. Ttefănescu, 2. Rucăreanu, reptul comerţului internaţional,6ditura idactică şi 3edagogică, 9ucureşti, 1 A*, p.1A?!1A , iar pentru dreptul intern, =. tătescu, =. 9îrsan,op. cit., p. 1! @.

*'

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri








părţile au cunoscut!o din momentul înc)eierii contractului. 5şa cum s!a arătat, această soluţie esteadmisă în majoritatea sistemelor de drept, cu excepţia dreptului anglo!saxon1?1. În cadrul acestuisistem prescripţia extinctivă este considerată o instituţie de procedură şi este c$rmuită delex fori,c)estiune care este de natură a lega legea aplicabilă de )azardul competenţei jurisdicţionale1?' .

171

;. 9atiffol, 3. agarde, roit international prive,Ae

dition, ibrairie E n rale de roit et de 8urisprudence, 3aris,1 *, p. '?+.

*+

Documents

122414001 Drept International Privat