qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyu iopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcv bnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwe rtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopa sdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjkl zxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnm qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuiopa sdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjkl zxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnm qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyu iopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg Departamentul de nvmnt la hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcv Distan i Formare Continu bnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwe Facultatea de Drept i tiinte Social-Politice rtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopa sdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjkl zxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnm qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuiopaCoordonator de disciplin: Conf. Univ. Dr. Gheorghe Gheorghiu1

2010-2011

UVT DREPT INTERNATIONAL PRIVAT

Suport de curs nvmnt la distan Drept, Anul IV, Sem. IPrezentul curs este protejat potrivit legii dreptului de autor i orice folosire alta dect n scopuri personale este interzis de lege sub sanciune penal2

SEMNIFICAIA PICTOGRAMELOR

F

= INFORMAII DE REFERIN/CUVINTE CHEIE

= TEST DE AUTOEVALUARE

= BIBLIOGRAFIE

= TEM DE REFLECIE

= TIMPUL NECESAR PENTRU STUDIUL UNUI CAPITOL SAU

SEC IUNE

= INFORMA II SUPLIMENTARE PUTE I GSI PE PAGINA WEB A U.V.T. LA ADRESA www.didfc.valahia.ro SAU www.id.valahia.ro .

3

Tematica cursului 1. Capitolul I. Prezentare generala a dreptului international privat 2. Capitolul II. Conflictele de legi 3. Capitolul III. Conflictele de jurisdictii 4. Capitolul IV. Conditia juridica a strainului 5. Capitolul V. Persoanele juridice in dreptul international privat 6. Capitolul VI. Norme conflictuale pe materii

4

CAPITOLUL I PREZENTARE GENERALA A DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Cuprins: Raportul juridic cu element de extraneitate Obiectul dreptului international privat Metodele dreptului international privat Izvoarele dreptului international privat Dreptul international privat: notiune, natura juridica si legatura sa cu alte ramuri de drept Cuprins Obiectiv general Obiective operaionale Timpul necesar studiului capitolului Dezvoltarea temei Bibliografie selectiv Tem de reflecie Modele de teste Rspunsuri i comentarii la teste

Obiectiv general: Dobndirea de cunotine privind noiunile de drept international privat Obiective operaionale: nsuirea unor noiuni de baz privind dreptul international privat, obiectul dreptului international privat, raportul juridic, principiile fundamentale ale acestei ramuri de drept i izvoarele sale caracteristice, precum si metodele dreptului international privat

= 3 ore

5

CAPITOLUL I PREZENTARE GENERALA A DREPTULUI INTERNATIONAL PUBLICI.1 Raportul juridic cu element de extraneitate

FRapotul juridic cu element de extraneitate Regulile de drept international privat

Regulilele de drept international privat solutioneaza problemele juridice ce rezulta din existenta elementelor de extraneitate in raporturile dintre persoanele private. Elementul de extraneitate este imprejurarea de fapt, legata de un raport juridic datorita careia acest raport are interferente cu mai multe sisteme de drept. Intre cine pot aparea aceste raporturi juridice fie intre state, fie intre persoane fizice si/sau juridice din state diferite. I.2 Obiectul dreptului international privat

FObiectul dreptului international privat Conflictul de legi

Conflictul de legi este situatia in care raportului juridic

cu element de

extraneitate ii sunt susceptibile a i se aplica doua sau mai multe legi apartinand unor sisteme de drept diferite, avand legaturi cu elementul de extraneitate; este o notiune specifica dreptului international privat (apare numai in raporturile cu element de extraneitate). Conflictul de legi ( tipuri) : in spatiu in timp simpla complexa daca se poate dobandi un drept in Romania; daca dreptul normal nascut va putea fi invocat intr-o tara care nu il reglementeaza. conflictul pozitiv de legi conflictul negativ de legi conflictele propriu-zise de legi6

Conflictul de legi (forme):

Distinctia dintre conflictele de legi:

-

conflictele aparente de legi conflictul de legi in cazul statului nerecunoscut conflictul interpersonal

Conflictul de jurisdictii A. Conditia juridica a strainului este institutia juridica formata din totalitatea normelor juridice stabilind drepturile si obligatiile pe care le pot avea strainii pe teritoriul statului in care se afla; este determinata de legea statului in care strainul se gaseste sau cu jurisdictia in Romania, conditia juridica a strainului este reglementata prin O.U.G nr.

FConflictul de jurisdictii Conditia juridica a strainului

caruia are legaturi; 194/2002( legea forului). B. Cetatenia este institutia de drept ce cuprinde norme privitoare la legatura politica si juridica intre o persoana fizica si stat, persoana fizica in calitate de cetatean este titulara de drepturi si obligatii care constituie statutul ori conditia sa; Reprezinta apartenenta unei persoane la stat I.3 Metodele dreptului international privat I.3.1 Regula solutionarii conflictului

FConflictul de jurisdictii Cetatenia

FNorma juridica

A. Norma juridica are o structura proprie, fiind specifica dreptului international privat diferita de cea a normelor juridice de drept intern, si prin care se desemneaza in mod abstract norma materiala a unui sistem national de drept; norma conflictuala stabileste normele materiale competente, fiind o norma de rolul normei conflictuale inceteaza din momentul desemnarii legii aplicabile; structura normei conflictuale este formata din continutul si legatura acesteia; continutul normei conflictuale sau ipoteza, cuprinde raporturile de drept la trimitere sau de fixare, ea indicand doar legea aplicabila;

care face referire;

7

legatura normei conflictuale sau dispozitia, indica legea competenta a guverna intre continutul si legatura normei conflictuale exista puncte de legatura ce

raportul juridic cu element de extraneitate; asigura localizarea unui raport juridic in cadrul unui sistem de drept (cetatenia, teritoriul, pavilionul navei, vointa partilor la incheierea actului juridic). B. Clasificarea normelor conflictuale Dupa felul legaturii: norme conflictuale unilaterale sau cu indicare directa norme conflictuale bilaterale sau cu indicare generala

Dupa continutul lor: I.3.2 Reguli substantiale norme conflictuale referitoare la persoanele fizice (juridice); norme conflictuale privitoare la proprietate; norme conflictuale privitoare la contracte; norme conflictuale privitoare mostenire; norme conflictuale referitoare la faptele juridice, etc

FMetoda directa

Metoda directa de reglementare in dreptul international privat (metoda regulilor substantiale) sunt norme de drept material ( drept civil, dreptul familiei, dreptul muncii, etc) sau norme de drept procesual, si reglementeaza in mod direct raporturile juridice cu element de extraneitate, pe care le solutioneaza; provin din izvoare interne dar pot sa provina si din izvoare internationale; cele mai importante norme materiale care apartin dreptului international privat

sunt cele care reglementeaza conditia juridica a strainului in Romania si efectele hotararilor judecatoreti si arbitrale straine in Romania.

8

I.4 Izvoarele dreptului international privat Izvoarele materiale sunt faptele sociale si factorii care configureaza si duc la geneza regulii de drept Izvoarele formale sunt mijloacele cu ajutorul carora se exprima izvorul material, forma pe care o imbraca dreptul in ansamblul normelor sale I.4.1 Izvoarele interne ale dreptului international privat

FIzvoare interne Legea

Legea si celelalte acte juridice normative -acel act normativ care este elaborat de catre puterea legislativa dupa o procedura speciala si care dispune de o forta juridica superioara celorlalte acte normative ce i se conformeaza; acte normative specifice: Legea nr. 105/1992;O.U.G nr. 119/2006; Legea nr. acte normative nespecifice sunt acelea care reglementeaza raporturi specifice 203/1999;O. U. G nr. 194/2002; altor ramuri de drept, insa contin si norme de drept international privat: Constitutia Romaniei, Codul Civil, Codul de procedura civila, Legea 31/1990, etc.

FIzvoare interne Jurisprudenta

Jurisprudenta in doctrina romaneasca nu este acceptata practica judecatoreasca ca izvor de drept, in general; practica arbitrala nu constituie izvor al dreptului international privat, dar prezinta importanta pentru interpretarea normelor conflictuale care reglementeaza raporturile de drept international privat; Doctrina -doctrina juridica- stiinta dreptului- are un rol foarte important in dreptul international privat, constituind sursa explicita si critica a acestuia, rezida in demersul conceptual, in analizele investigatiile si interpretarile pe care teoreticienii dreptului le dau fenomenalitatii juridice.

FIzvoare interne Doctrina

I.4.2 Izvoarele internationale ale dreptului international privat Sunt izvoare ale dreptului international privat: conventiile internationale, cutuma internationala si uzantele comerciale.

9

FIzvoareleinternationale Tratatele

Tratatele si acordurile internationale - tratatul international este un act juridic bilateral sau multilateral, incheiat intre state, intre acestea si alte subiecte de drept international; act juridic ce reprezinta manifestarea de vointa a statelor sau a subiectelor de drept international, prin care reglementeaza relatiile dintre ele; reprezinta principalul izvor de drept international privat, fiind cunoscut din antichitate; Clasificarea tratatelor: tratate privind reguli uniforme, de drept substantial din domeniul proprietatii private (Conventia de la Paris,1883) si intelectuale (Conventia de la Berna,1886); din domeniul navigatiei aeriene (Conventia de la Varsovia,1929); din domeniul maritim, arbitrajului international, comercial ; Conventia Europeana a Drepturilor Omului 1950-este catalogul drepturilor fundamentale elaborat de Consiliul Europei, semnat la Roma pe 4 noiembrie 1950, ce contine mai multe protocoale, referitoare la diferite domenii ce privesc drepturile si libertatile fundamentale ale omului;normele acestei conventii au prioritate fata de normele interne. Conventii privind unificarea regulilor conflictului de legi-nu exista un drept international general sau unanim admis tratatul de la Maastricht, a consfiintit infiinatarea Uniunii Europene, cele trei comunitati au generat o legislatie specifica- dreptul comunitar.

intemeiata pe Comunitatea Europeana;

FIzvoareinternationale Cutuma

Cutuma internationala si uzantele comerciale internationale Cutuma (obiceiul) este o regula de conduita ce se formeaza spontan, ca urmare a apelarii repetate, o perioada de timp relativ indelungata, intr-o anumita colectivitate; este prima forma de manifestare a dreptului; rolul cutumei este foarte important in dreptul anglo-saxon si in fostele colonii continua sa fie un izvor al dreptului maritim datorita specificului formarii

britanice; comertului maritim, dar in special ale activitatilor portuare

FUzantele comerciale

10

Uzantele comerciale sunt definite ca fiind o anumita conduita a partilor care nu se naste dintr-un act ori operatiune economica izolata, ci este rezultatul unei atitudini exprimate expres sau tacit, constant si ca ceva obisnuit in timp, cu caracter general sau numai intr-un sector de activitate, intr-un anumit loc, port sau zona; Uzantele comerciale internationale se aplica sub forma unor clauze conventionale exprese ori tacite, fara ca ele sa poata deroga de la normele imperative. In dreptul romanesc cutuma este izvor de drept, consacrat de art. 970 Uzantele comerciale sunt consacrate ca izvoare de drept in sistemul alin.2 C.civ., si art. 980 C.Civ. romanesc conform art. 360 alin.1C.proc.civ. Clauzele tip. Regulile Incoterms in raporturile comerciale internationale au un rol foarte important, fiind inserate in contracte si duc la evitarea unor interpretari contradictorii ale caluzelor contractului sau a situatiilor, posibile, conflictuale.

FClauzele Incoterms

Clauzele Incoterms reprezinta termenii comerciali internationali acceptati ce definesc si statuteaza cadrul in care cumparatorul si vanzatorul isi desfasoara rolul in privinta transportului de marfa, proprietatea marfii, asigurarea marfii; -au un caracter facultativ. I.5 Dreptul international privat: notiune, natura juridica si legatura sa cu alte ramuri de drept I.5.1 Notiune si natura juridica ansamblul de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale de drept privat avand un element de extraneitate, incheiate intre persoanele fizice si/sau juridice aflate pe pozitie de egalitate juridica; denumirea de drept international privat a fost utilizata de la jumatatea sec. al XIX- lea I.5.2 Legatura cu alte ramuri de drept Ramura de drept- este un ansamblu distinct de norme juridice, legate organic intre ele, care reglementeaza relatiile sociale ce au acelasi specific, folosesc aceeasi metoda sau acelasi complex de metodele11

FDefinitia dreptului international privat

Institutia juridica- cuprinde normele juridice care reglementeaza o anumita

grupa unitara de relatii sociale. A. Legatura dintre dreptul international privat si dreptul civil dreptul civil este acea ramura care reglementeaza raporturile patrimoniale si nepatrimoniale stabilite intre persoanele fizice si/sau juridice aflate pe pozitii de egalitate juridica; obiectul dreptului international privat il constituie raporturile de drept civil cu element de extraneitate ( cuprinzand atat raporturile din dreptul civil propriu-zis, cat si cele din dreptul familiei, dreptul procesual civil, dreptul muncii, dreptul comercial, s.a); civil. B. Legatura cu dreptul comertului international civil. dreptul comertului international este ansamblul regulilor juridice care reglementeaza operatiile comerciale realizate de agenti economici ale caror interese sunt situate in state diferite- avand un caracter comercial; obiectul dreptului comertului international il formeaza acele relatii juridice care au caracter comercial dar si caracter international, constituind doar un aspect al dreptului international privat. C. Legatura cu dreptul international public civil. dreptul international privat se distinge prin calitatea subiectilor (in dreptul sunt statele si organizatiile internationale), international public subiectele dreptul international privat inglobeaza sub aspectul continutului si dreptul dreptul international privat inglobeaza sub aspectul continutului si dreptul dreptul international privat inglobeaza sub aspectul continutului si dreptul

preponderenta izvoarelor interne, obiect; izvoarele ordinii publice in dreptul international privat este un reflex al dreptul international public este pentru dreptul international privat sursa puterii suverane de a ocroti propria ordine de stat si de drept; dar si sistem de referint

12

TEST DE AUTOEVALUARE Ce reprezinta elementul de extraneitate pentru dreptul international privat ?

BIBLIOGRAFIE SELECTIV I. Tratate i monografii: Birsan C., Sitaru D.A < Dreptul comertului international> vol. I Universitatea Bucuresti, 1988 Gh. Beleiu < Drept civil roman. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil> Casa de Editura si Presa < Sansa> Bucuresti 1992 Bobei R.B Editura Rosetti, Bucuresti, 2005 Capatana I, Baiesu V< Drept international privat.Note de curs>, Editura Garuda, Chisinau, 2000 Carpenaru S< Drept comercial roman> Ed. All Bech, Bucuresti 2001 Deleanu I., Editura Dacia, Cluj Napoca Victor Babiuc < Dreptul comertului international > Editura Atlas Lex, Bucuresti 199413

Ion Chelaru, Gh. Gheorghiu < Drept international privat> Editura C.H. Beck, Bucuresti 2007 I.P. Filipescu, A.I. Filipescu < Drept International Privat> Ed. Actami, Bucuresti 2002 I.P. Filipescu < Drept International Privat> Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1964 I.Lipovanu < Discutii in legatura cu caracterul international sau national al dreptului conflictual > in R.R.S.I nr. 2/1971 B.M.C. Predescu < Drept international privat> Editura Universitaria Craiova 2002

TEM DE REFLECIE Norma juridica in dreptul international privat

MODELE DE NTREBRI ntrebrile vor fi tip gril, cu cel puin un rspuns fiecare ntrebare. 1. Sunt considerate elemente de extraneitate: a) cetatenia, credinta religioasa, nationalitatea b) locul executarii actului juridic c) locul unde s-a produs prejudiciul. 2. Constituie izvor al dreptului international privat: a) legea b) doctrina c) jurisprudenta 3. Sunt izvoare ale dreptului international privat: a) tratatele, acordurile internationale b) uzantele comerciale c) cutuma internationala14

4. Prin drept international privat se intelege: a) totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale de drept privat, in sens larg, avand un element de extraneitate b) totalitatea normelor juridice avand ca obiect reglementarea relatiilor dintre state c) isi are sursa si sistemul de referinta din dreptul international public. 5. Cutuma reprezinta: a) obiceiul locului b) este izvor al dreptului maritim c) nu este izvor de drept in sistemul romanesc 6. Uzantele comerciale a) sunt consacrate ca izvor de drept in sistemul romanesc b) nu au caracter de izvor de drept c) se regasesc in C. Civ, dar si in C.Proc. civ Romanesc 7. Regulile Incoterms a) sunt clauze-tip intalnite in contractele comerciale b) au un caracter obligatoriuc) au caracter facultativ

RSPUNSURI LA NTREBRI

Intrebari Raspunsuri 1 2 3 4 5

Raspunsuri a,b,c a,b a,b,c a a,b 6 7

Intrebari a,c a,c

15

CAPITOLUL II CONFLICTELE DE LEGI

1. Cuprins 2. Obiectiv general 3. Obiective operaionale 4. Timpul necesar studiului capitolului 5. Dezvoltarea temei 6. Bibliografie selectiv 7. Tem de reflecie 8. Modele de teste 9. Rspunsuri i comentarii la teste

Cuprins: Introducere Evolutia istorica a conflictelor de legi Metoda indirecta de solutionare a conflictelor de legi Metoda directa de solutionare a conflictelor de legi

Obiectiv general: Dobndirea de cunotine privind aplicarea metodelor de solutionare a conflcitelor. Obiective operaionale: nsuirea unor noiuni privind prind conflictele de legi,cunoasterea metodelor inderecta si directa de solutionare a conflictelor de legi in dreptul international privat.

= 3 ore

16

CAPITOLUL II CONFLICTELE DE LEGI

II.1 Introducere Aparitia conflictelor de legi -in dreptul international privat, conflictul de legi rezulta din diferentele de reglementare juridica constatate de la un sistem de drept la altul. Conflictul de legi - exista cand o relatie privata internationala are legatura cu mai multe sisteme de drept nationale, fiind necesara alegerea si stabilirea unei metode de solutionare a acestor conflicte si desemnarea legii aplicabile. In dreptul international privat exista doua metode care rezolva situatia metoda indirecta- de a cauta legea cea mai potrivita a guverna raportul de drept metoda directa- posibilitatea de a elabora o regula substantiala care sa solutioneze direct situatia litigioasa. II.2 Evolutia istorica a conflictelor A. Antichitate deoarece strainul nu era considerat subiect de drept, in perioada antica nu se poate vorbi de un conflict de legi; acesta nu putea dispune de proprietati si nu avea dreptul sa se casatoreasca au existat exceptii cu privire la incheierea tratatelor intre cetatile-orase- in Grecia, dar si in Imperiul Roman pana la 212, pe timpul lui Caracalla, cand s-a acordat cetatenie tuturor locuitorilor; Perioada statului cetate: se caracterizeaza prin absenta premiselor aparitiei conflictelor de legi dreptul roman era ius proprium civium romanorum, aplicabil doar cetatenilor,

FConflictul de legi

relatiilor private internationale :

nu recunostea capacitatea strainului si nici dreptul strain.17

Perioada Imperiului mediteranean: existau mai multe categorii de cetati: 1. cetati federate - pozitia lor fata de Roma era stabilita printr-un tratat international avantajos; 2. cetati libere - nu faceau parte efectiva din teritoriul imperiului; 3. cetatati supuse decumanae, tributariae-faceau parte din imperiu, ca provincii si erau supuse guvernatorilor de provincie; In aceasta perioada a luat nastere ius gentium- un ansamblu de reguli de elaborare romana ce reglementau relatiile dintre peregrini si romani sau dintre peregrinii din cetati diferite-acestea nu reglementau insa decat o parte a relatiilor sociale. Perioada Imperiului romano-bizantin: In ultima etapa a imperiului roman se constata o atenuare a deosebirilor dintre sistemele de drept aplicate deoarece prin edictul lui Caracalla din 212 li se acordase tuturor locuitorilor imperiului cetatenia romana si regulile referitoare la conflictele de legi nu prezinta importanta. B. Evul mediu Teoria personalitatii legilor Sistemul personalitatii legilor Dupa caderea Imperiului roman de apus (476), s-a aplicat legea personalismului legilor: pe acelasi teritoriu unde convietuiau mai multe popoare fiecare aplica propria lege; A fost posibila numai in conditiile unei economi slab dezvoltate, corespunzator unui schimb sporadic intre membrii grupurilor care locuiau pe acelasi teritoriu. Teritorialismul cutumelor sec. XI-XIII

Sistemul teritorialitatii cutumelor Cutumele teritoriale se aplicau persoanelor care se prezentau in fata instantelor, fie ca erau supusi sau straini- se intalnesc dupa formarea statelor feudale din sec. IX-X.

18

Conflictele de legi se solutionau prin aplicarea uniforma a legilor instantelor

sesizate, legea straina nu era luata in considerare chiar daca drepturile fusesera castigate intr-o alta provincie conform acelor cutume. Scoala statutarilor italieni sec. XIII-XV

Glosatorii -este epoca in care se naste teoria conflictelor de legi intre dreptul roman si statutele unui oras sau intre statutelor unor orase diferite, iar primii care s-au ocupat de solutionarea acestor conflicte de legi au fost glosatorii adica juristi ai timpului ce cautau solutii ale conflictelor de legi in textele dreptului roman, facand insemnari pe marginea textelor din corpus iuris civile care se numeau glose. Postglosatorii si scoala italiana a statutelor- sistemul de solutii conflictuale propus de postglosatori a format scoala italiana a statutelor, ei elaborand notiunea de conflict de legi; Au admis posibilitatea aplicarii dreptului strain de catre o instanta locala; Au elaborat un sistem de principii de solutionare a conflictelor de legi, care Apar primele categorii ale dreptului international privat: lex fori, lex rei sitae, Scoala franceza a statutelor sec XVI-XVIII

fixau intinderea de aplicare a statutelor unei cetati in raport cu dreptul strain; lex loci delicti. Bernanrd D Argentre, magistrat, imparte cutumele in reale si personale: cele reale se aplica bunurilor, indiferent de originea sau domiciliul partilor, deci au un caracter teritorial, iar cele personale urmeaza persoana chiar si in afara domiciliului, deci sunt extrateritoriale. Charles Dumoulin, avocat, considerat ca fiind ultimul postglosator francez, implica ideea existentei unui statut al contractelor, ce depinde de vointa exercitata de parti. Scoala olandeza a statutelor sec XVII Tarile de Jos aveau propriile lor legi si de aici apare in dreptul international privat si conflictele intre legi nationale. sunt respectate drepturile dobandite in strainatate si se permite cooperarea internationala;

19

dupa obiectul lor statutele lor erau: reale, personale sau mixte dupa sfera de aplicare statutele erau toate teritoriale relatiile

C. Perioada moderna- se constituie statele moderne, se dezvolta internationale ce au dus la configurarea dreptului international privat. reale; Scoala germana sec. XIX

se renunta la metodele statutarilor si la clasificarea statutelor in personale si drepturile privind persoana sunt supuse legii domiciliului acesteia, drepturile

reale depind de legea situarii bunurilor, contractele sunt supuse tarii de executare a acestora, delictele sunt supuse legii tarii unde au fost comise. Teoria italiana a personalitatii legilor sec. XIX - sub influenta ideilor lui Mancini se naste ideea personalitatii legilor: dreptul civil privat este personal si national si trebuie sa urmeze persoana si in afara patriei sale. Scoala anglo-americana preponderenta principiului teritorialitatii legilor; drepturile dobandite in virtutea legii straine sunt recunoscute; admiterea principiului autonomiei de vointa in materie contractuala; institutii care apartin dreptului procesual si carora li se aplica legea forului,

cea engleza sau cea americana. D. Perioada contemporana - este caracterizata de o dezvoltare considerabila a dreptului international privat prin conventii internationale, prin aparitia Comunitatii Europene si interventia statului in relatiile private internationale. II.3 Metoda indirecta de solutionare a conflictelor de legi II.3.1 Conflictul de legi -acea situatie in care, cu privire la un raport juridic cu element de extraneitate, sunt succesibile a fi aplicate doua sau mai multe legi apartinand unor state diferit, cu care raportul juridic are legatura prin elementul de extraneitate;

FMetodaindirecta Conflictul de legi

20

mecanismul prin care sistemul de drept al forului face ca doar una dintre legile

aflate in concurs sa fie aplicata cu titlu de lex causae aceasta fiind ori legea proprie ori o lege straina- este metoda conflictualista ori metoda aplicarii normelor conflictuale; modul in care este indicata legea aplicabila raportului juridic poate fi: direct- stabileste cu precizie legea aplicabila; indirect atunci cand legiuitorul stabileste limitele de aplicare ale normelor proprii si ale celor straine, printr-o formula de fixare; este o notiune specifica dreptului international privat Prezentarea regulii de conflict

FRegula de conflict

Trasaturile regulii de conflict indirecta abstracta bilaterala Punerea in aplicare a regulii de conflict

Aplicarea din oficiu a regulii de conflict, situatii posibile a) cazul in care una dintre parti invoca aplicarea legii straine, iar cealalta parte invoca aplicarea lex fori judecatorul va stabili pe baza regulii de conflict, legea substantiala aplicabila, motivand alegerea sa. b) cazul in care niciuna dintre parti nu invoca aplicarea legii straine intr-un litigiu international privat unde regula de conflict desemneaza legea substantiala straina. Gasirea regulii conflictuale

FClasificarea

Calificarea este operatiunea de interpretare a notiunilor juridice cuprinse intr-o norma juridica, pentru a determina carei categorii apartine o situatie juridica, precum si regulile aplicabile acelei situatii. -se face in functie de un act, fapt sau relatie ori raport juridic pentru a arata categoriile sau notiunile juridice existente intr-un sistem de drept Conflictul de calificari- situatia in care notiunile folosite de norma conflictuala sunt calificate diferit de sistemele de drept incidente.21

Felurile calificarilor: primara-constituie o problema de drept international privat prin care se determina legea competenta sa guverneze raportul juridic cu element de extraneitate; secundara- intervine dupa cea primara si apartine dreptului intern, constand in operatiunea de stabilire a sensului normei juridice, a drepturilor, obligatiilor si actiunilor partilor in conformitate cu legea interna aplicabila in cauza. In functie de elementele de structura ale normei conflictuale: Calificarea notiunilor folosite pentru desemnarea continutului normei conflictuale prin care se solutioneaza conflictul de legi, determinandu-se legea materiala aplicabila; Calificarea notiunilor folosite pentru desemnarea legaturii normei conflictuale prin care nu se schimba norma conflictuala, insa influenteaza solutia data conflictului de legi. In functie de caracterul calificarii Calificare legala- se face de catre legiuitor printr-un text de lege Calificarea jurisdictionala- sensul notiunilor este determinat de judecator, pe baza principiilor sistemului de drept al unui stat. Principiul calificarii lex fori -Calificarea se face dupa legea instantei sesizate, solutia lex fori este principala iar celelalte secundare. In dreptul romanesc calificarea se face dupa lex fori dar sunt si exceptii cand este permisa calificarea dupa legea straina. Actiunea timpului asupra conflictelor de legi a) Schimbarea regulii de conflict In cadrul aceluiasi sistem de drept normele conflictuale noi determina diferit fata de cele anterioare, aplicarea legii in spatiu, aceste norme succesive intervenind in cadrul legislatiei aceluiasi stat; In dreptul romanesc o astfe de situatie a intevenit odata cu aplicarea legii nr. 105/1992;

FClasificarea

22

Constitutia Romaniei prevede in art. 15 ca normele conflictuale nu se pot aplica in mod retroactiv deoarece legea dispune doar pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile. b) Schimbarea legii straine In cazul in care in sistemul de drept strain reglementarea din dreptul obiectiv a cunoscut o modificare, adica o inlocuire a unei reglementari cu alta noua, in dreptul international privat se aplica regulile dreptului tranzitoriu strain pentru a nu se aplica deformat dreptul strain.

FConflictul mobil de legi

c) Conflictul mobil de legi Reprezinta situatia unui raport juridic cu element de extraneitate care este supus succesiv la doua sisteme diferite de drept diferite, datorita schimbarii punctelor de legatura; -se refera la legea materiala competenta sa carmuiasca raportul juridic si nu la norma conflictuala avuta in vedere; -conflictul dintre legile materiale aplicabile apare datorita schimbarii punctelor de legatura prin vointa partilor, fara a a fi determinata de schimbarea normei conflictuale sau a legii aplicabile dispuse prin lege. Poate sa para in: -statutul personal; -statutul real imobiliar; -drepurile creditorului asupra patrimoniului debitorului; -in privinta formei testamentului; - in privinta persoanelor juridice. In dreptul roman, norma conflictuala cu care raportul juridic are tangenta dupa schimbarea punctului de legatura poate acorda aplicabilitate oricareia dintre legile aflate in conflict. II.3.2 Luarea in considerare a regulilor de conflict straine Se aplica in doua cazuri: cand este adoptata o regula de conflict unilaterala; in ipoteza retrimiterii Unilateralismul23

FRetrimiterea

Regula de conflict unilaterala face a fi aplicata numai lex fori. Retrimiterea - Presupune un conflict in spatiu al normelor conflictuale; Este situatia in care normele conflictuale din cadrul fiecarui sistem de drept in prezenta coexista si au puncte de legatura diferite. Conflictul pozitiv -Apare atunci cand fiecare norma conflictuala trimite la propriul sau sistem de drept, desemnandu-l ca fiind aplicabil. In cazul conflictului pozitiv de norme conflictuale, retrimiterea este exclusa.

FConflictul pozitiv

FConflictul negatiiv

Conflictul negative- Presupune situatia in care normele conflictuale din fiecare sistem de drept in prezenta fac trimitere fie la dreptul celuilalt stat, fie la cel al unui stat tert, fara a declara aplicabil propriul sau sistem de drept; Reprezinta prima conditie a retrimiterii situatia in care ne aflam intr-un A doua conditie a retrimiterii priveste necesitatea ca trimiterea de catre norma conflict negativ al normelor conflictuale in spatiu. conflictuala sa se faca la intregul sistem de drept strain, inclusiv la normele lui conflictuale. In dreptul international privat roman regula este cea aadmiterii retrimiterii de gradul I, conform dispozitiilor art. 4 alin. 1 din Legea nr. 105/1992. Cazuri de neaplicare a retrimiterii: vointa; Cand se aplica regula locus regit actum nu se aplica retrimiterea, deoarece forma actului este intotdeauna supusa legii locului unde actul a fost incheiat, fara a se lua in considerare normele conflcituale ale dreptului strain; Cand se determina cetatenia unei persoane, orice referire la legea straina este Cand retrimiterea de gradul II nu permite determinarea legii aplicabile. II.3.3 Aplicarea legii straine In activitatea de solutionare a conflictelor de legi, una dintre solutii este aplicarea legii straine. Statutul legii straine24

FNeaplicarea retrimiterii

Cand partile au ales legea aplicabila contractului potrivit autonomiei de

imposibila, retrimiterea fiind exclusa;

cauza;

Lege straina- dreptul strain, in sens larg , iar in sens restrans se refera la legea Aici are sensul de lex cause, adica de lege competenta sau lege aplicabila in Dreptul strain se aplica deoarece aplicarea lui este consimtita printr-o

propriu-zisa;

incuviintare expresa sau tacita, de catre legea forului. Prin aplicarea legii straine se intelege raportul juridic cu element de extraneitate care este supus legii starine a carei competenta este data de normele conflictuale ale forului. Prin exceptie, reciprocitatea este ceruta in privinta normelor conflictuale, in Reciprocitatea este ceruta si in materia recunoasterii persoanelor juridice materia statutului personal (art. 168 alin 2 Legea nr. 105/1992). straine fara scop patrimonial, scutirea de supralegalizare a actelor intocmite sau legalizate de o autoritate straina, scutiri sau reduceri de taxe si cheltuieli de procedura, recunoasterea hotararilor judecatoresti, etc. Sarcina probei legii straine este impartita intre judecatori si parti. In dreptul romanesc legea straina este element de drept, iar instanta este obligata a lua masuri din oficiu pentru determinarea continutului acesteia.

FOrdinea publica

II.3.4 Ordinea publica - Este formata din ansamblul principiilor fundamentale de drept ale statului roman, aplicabile in raporturile juridice cu element de extraneitate; -Se invoca, procedural, prin exceptia de ordine publica de drept international privat. -In dreptul international privat inlatura aplicarea legii competente potrivit normei conflictuale. Caractere juridice ale ordinii publice Caracterul national, se interpreteaza conform dreptului forului; Caracterul actual, instanta trebuie sa se raporteze la continutul ordinii publice

din momentul pronuntarii hotararii si nu din momentul incheierii actului juridic ori a recunoasterii hotararii straine pronuntata intr-o alta tara. Caracter de exceptie de la regula potrivit careia dreptul strain, normal competent, trebuie sa se aplice raportului juridic cu element de extraneitate.

25

Efectele invocarii ordinii public in drepul international privat Cand este vorba despre crearea de drepturi, ordinea publica are un efect Cand este vorba despre drepturile dobandite, exceptia de ordine publica are negativ: legea straina este inlaturata, ier raportul juridic nu se poat naste; un caracter atenuant: pot exista raporturi juridice care nu ar fi putut lua nastere pe teritoriul legii locului, pentru ca s-ar fi opus ordinea publica, dar care, odata nascute in tara straina, suntt recunoscute si de legea forului. II.3.5 Frauda la lege in dreptul international privat In dreptul international privat, partile isi pot modela in mod voit conduita asa incat legea aplicabila raportului juridic pe care il incheie sa nu fie legea competenta, ci legea favorabila lor. Poate interveni in urmatoarele domenii: statutul personal bunurile mobile forma actului juridic succesiunile persoanele juridice

FFrauda la lege

Pentru constatarea fraudarii legii in dreptul international privat, trebuiesc indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: sa existe un acord de vointa al partilor; partile sa utilizeze mijloace ilicite; sa existe intentia frauduloasa a partilor care sa fi creat in mod voit conditii de fraudare a legii competente; sa se ajunga la un rezultat ilicit, obtinut de parti, care sa contravina legii competente aplicabile. Se admite necesitatea sanctionarii fraudei la lege prin sanctiunea inopozabilitatii actului in tara a carei lege a fost inlaturata. In dreptul romanesc, art. 8 din Legea nr. 105/1992 se prevede ca aplicarea legii straine este inlaturata daca a devenit competenta prin frauda, aplicandu-se legea romana, ori recunoasterea unei hotarari straine poate fi refuzata cand hotararea este rezultatul unei fraude comise in procedura urmata in strainatate.

26

Frauda la lege atrage sanctiunea nulitatii actului juridic incheiat in fraudarea legii romane. Dovada poate fi facuta prin orice mijloc de proba

FMetodadirecta

Metoda directa de solutionare a conflictelor de legi -Prin aceast, raportului juridic cu element de extraneitate ii este aplicabila o norma substantiala, solutionarea litigiului fiind facuta direct de o norma de drept international privat. Normele substantiale de drept international privat sunt clasificate astfel: reguli substantiale- care reglementeaza direct relatiile private internationale; reguli interne- desi edictate pentru situatii juridice interne se aplica la situatii internationale, fara a se trece prin medierea unei regulii de conflict. Reguli materiale de drept international privat reguli materiale statale sunt mai putin numeroase si le intalnim de obicei, in reguli materiale conventionale sunt cuprinse in tratate internationale, fiind reguli cutumiare cu origine nestatala, se intalnesc in domeniul comertului

Clasificare: domeniul comertului; comune si aplicabile semnatarilor; international Legi de politie Legi de aplicatie imediata Legile de politie numite si de ordine publica, constituie un mecanism de a inlatura legea straina, normal aplicabila potrivit regulilor de conflict; Legea de politie este o regula substantiala; In domeniul concurentei aplicarea regulilor de politie este asigurata de Consiliul Concurentei; Protejeaza un interes general sau o parte mai slaba in raporturile juridice cu un profesionist.

27

Judecatorul este obligat sa aplice, din oficiu si de indata legile de politie identificate in sistemul de drept national, ca operatiune prealabila, anterioara aplicarii regulii de conflict, pe care o inlatura.

TEST DE AUTOEVALUARE Prezentati regulile de conflict

BIBLIOGRAFIE SELECTIV I. Tratate i monografii: Ion Chelaru, Gh. Gheorghiu < Drept international privat>editia a II-a, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2009 Dan Lupascu, Nicoleta Cristus < Practica judiciara si legislatie in materia dreptului international privat>, Ed. Wolters Kluwer,2009 Marie Laure Niboyet, Geraud de Geouffe de la Pradelle < Droit international prive> L.G.D.J., 2008 Augustin Fuerea < Drept international privat > Ed. Universul Juridic, 2008 Ovidiu Ungureanu, Calina Jugastru, Adrian Circa < Manual de drept international priva t> ,Ed. Hamangiu,200828

B.Ancel,Y.Lequette Ed. Dalloz,2006 I.P. Filipescu, A.I. Filipescu < Drept International Privat> Ed. Actami, Bucuresti 2002 B.M.C. Predescu < Drept international privat >Editura Universitaria Craiova 2002 Victor Babiuc < Dreptul comertului international >Editura Atlas Lex, Bucuresti 1994 D.Al.Sitaru < Drept international privat > Ed. Actami, Bucuresti 1997 T.R.Popescu< Drept international privat. Ed. Romfel, Bucuresti 1994 Serban Al. Stanescu< Drept international privat. Pracitica judiciara>Editura Hamangiu, Bucuresti 2008

TEM DE REFLECIE Retrimiterea in dreptul international roman

MODELE DE NTREBRI ntrebrile vor fi tip gril, cu cel puin un rspuns fiecare ntrebare. 1. In cazul calificarii jurisdictionale, sensul notiunilor este determinat de: a) lege b) judecator, in baza principiilor sistemului de drept al unui stat c) instanta sesizata cu recunoasterea hotararii 2. Prin lex fori se intelege: a) se face calificarea dupa legea instantei sesizate b) judecatorul stabileste legea competenta c) se aplica si in sistemul de drept roman 3. Retrimiterea de gradul I inseamna: a) retrimiterea complexa b) se face la legislatia unui stat tert c) se face la legea forului

29

4. Retrimiterea de gradul II inseamna: d) retrimiterea complexa e) se face la legislatia unui stat tert f) se face la legea forului 5. Este conflict pozitiv atunci cand : a) norma conflictuala trimite la propriul sistem de drept b) normele conflictuale fac trimitere ori la dreptul celuilalt stat ori la un stat tert c) cand exista mai multe norme ce pot fi aplicate simultan 6. Exista frauda la lege in dreptul international privat cand: a) partile utilizeaza mijloace licite, permise de lege, dar prin care se ajunge la ocolirea legii; b) partile utilizeaza mijloace ilicite; c) exista intentie frauduloasa pentru a crea in mod vadit conditii de fraudare a legii 7. Conflictul mobil de legi poate fi regasit in domenii privind: a) schimbarea cetateniei sau a domiciliului unei persoane; b) deplasarea unui bun mobil in alta tara; c) cand testatorul isi schimba cetatenia inainte de deces. 8.Sistemul de drept international roman admite: a) retrimiterea de gradul I b) retrimiterea de gradul II c) nu o admite 9. In dreptul romanesc legea straina este: a) element de fapt b) element de drept c) nu are nici o importanta deoarece nu se aplica 10. Legile de politie se aplica a) de indata si cu precadere b) si inlatura regula de conflict c) chiar daca regula de conflict indica legea straina

RSPUNSURI LA NTREBRI

Intrebari 1 2 3

Raspunsuri b a,c c

Intrebari 6 7 830

Raspunsuri a,c a,b,c a

4 5

a,b a

9 10

b a,b

CAPITOLUL III CONFLICTELE DE JURISDICTII1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Cuprins Obiectiv general Obiective operaionale Timpul necesar studiului capitolului Dezvoltarea temei Bibliografie selectiv Tem de reflecie Modele de teste Rspunsuri i comentarii la teste

Cuprins Competenta internationala de jurisdictie Legea procedurala aplicabila in litigiile de drept international privat rezolvate de instantele romane Efectele hotararilor judecatoresti straine Arbitrajul international

Obiectiv general: Dobndirea de cunotine privind competenta internationala de jurisdictie, legea aplicabila in litigiile de drept international privat, precum si efectele hotararilor judecatoresti straine. Obiective operaionale: nsuirea unor noiuni privind competenta, hotararile judecatoresti, larbitrajul international.31

= 3 ore

CAPITOLUL III CONFLICTELE DE JURISDICTII

III.1. Competenta internationala de jurisdictie

FCompetenta

Competenta in dreptul international privat -inseamna stabilirea instantelor unui anumit stat fata de acelea ale altora care sunt chemate sa solutioneze litigiul cu element strain; Aceasta se determina, in cazul in care nu exista reglementari speciale, potrivit

normelor care reglementeaza competenta teritoriala. Uniformizarea internationala si europeana in domeniul competentei jurisdictionale Conferinta de la Haga a elaborat, in 1999 - un proiect de conventie privind Comunitatea europeana a adoptat Regulamentul nr.44/2001, Regulamentul

competenta si hotararile straine in materie civila si comerciala; 2201/2003 si Regulamentul nr.805/2004, normele acestora avand prioritate fata de cele nationale ale statelor membre. III.1.1 Competenta internationala jurisdictionala potrivit legii romane Competenta jurisdictionala din dreptul international privat difera de cea din dreptul intern; Fiecare stat are norme ce determina competenta jurisdictionala din dreptul international privat a instantelor nationale; aceste norme sunt imperative.

32

Art. 148 din Legea nr. 105/1992 prevede ca instantele romanesti sunt competente sa solutioneze procesele dintr-o parte romana si o parte straina sau numai dintre straini, persoane fizice sau persoane juridice.

FCompetenta alternativa

Competenta alternativa Instantele romane sunt competente sa judece un litigiu cu element de extraneitate, potrivit art. 149 din Legea nr. 105/1992, daca: 1. paratul sau unul dintre parati isi are domiciliul, resedinta sau fondul de comert in Romania; 2. pentru persoanele juridice, instanta este competenta daca sediul, filiala, agentia sau reprezentanta ei se afla in Romania; 3. reclamantul din cererea de pensie de intretinere, cand aceasta are caracter principal, are domiciliul in Romania; 4. locul unde a luat nastere sau trebuia executata o obligatie izvorata dintr-un contract, se afla in Romania; 5. locul unde a intervenit un fapt juridic din care decurg obligatiile extracontractuale sau efectele sale, se afla in tara; 6. statia feroviara sau rutiera, portul, aeroportul de incarcare sau descarcare al pasagerilor sau marfurilor transportate se afla in Romania; 7. bunul asigurat sau locul unde s-a produs riscul se afla in Romania; 8. ultimul domiciliu al defunctului sau bunuri ramase de la acesta, se afla in Romania; 9. imobilul la care se face referire in cerere, se afla in Romania, in acest caz strainul putand fi reclamant sau parat. Aceasta competenta deteminata de art. 149 este o competenta alternativa, deoarece legea nu face precizarea ca instantele romane ar fi exclusiv competente sa solutioneze aceste litigii. Potrivit art. 150/1992, instantele romane sunt competente sa judece si: 1. procesele dintre persoanele cu domiciliul in strainatate, referitoare la acte si fapte de stare civila inregistrate in Romania, daca cel putin una dintre parti este cetatean roman;

33

2. procesele referitoare la ocrotirea minorului sau interzisului, cetatean roman cu domiciliul in strainatate; declaratia mortii prezumtive a unui cetatean roman, chiar daca se afla in strainatate la data la care a intervenit disparitia; 3. procesele referitoare la ocrotirea in strainatate a proprietatii intelectuale a unei persoane domiciliate in Romania, cetatean roman sau strain, ori fara cetatenie; 4. procesele dintre straini daca acestia au convenit expres astfel; 5. procese referitoare la abordajul unor nave sau aeronave, cele referitoare la asistenta sau salvarea unor persoane sau a unor bunuri in marea libera ori intr-un loc sau spatiu nesupus suveranitatii vreunui stat; 6. insolventa sau orice alta procedura privind incetarea platilor, in cazul unei societati comerciale straine cu sediul in Romania; 7. orice alte procese stabilite prin lege. Competenta exclusiva Conform art. 151 din Legea nr. 105/1992, instantele romane sunt exclusiv competente sa judece procesele privind raporturile de drept international privat referitoare la: 1. actele de stare civila intocmite in Romania si care se refera la persoanele domiciliate in Romania, cetateni romani sau straini fara cetatenie; 2. incuviintarea adoptiei, daca cel ce urmeaza a fi adoptat are domiciliul in Romania si este cetatean roman sau strain fara cetatenie; 3. tutela si curatela privind ocrotirea unei persoane domiciliate in Romania, cetatean roman sau strain fara cetatenie; 4. punerea sub interdictie a unei peroane care are domiciliul in Romania; 5. desfacerea, anularea sau nulitatea casatoriei, daca la data cererii ambii soti domiciliaza in Romania, iar unul dintre ei este cetatean roman sau strain fara cetatenie; 6. mostenirea lasata de o persoana care a avut ultimul domiciliu in Romania; 7. imobilele situate pe teritoriul Romaniei; 8. executarea silita a unui titlu executoriu pe teritoriul Romaniei. Nerespectarea competentei exclusive stabilita de lege are urmatoarele efecte: 9. prorogarea legala de competenta nu este posibila;34

FCompetenta exclusiva

10. exceptia de necompetenta se poate invoca din oficiu in orice moment, in cursul procesului; 11. hotararile judecatoresti straine pronuntate cu nesocotirea competentei exclusive a jurisdictiei romane nu pot fi recunoscute in Romania. Prorogarea de competenta Conventia de prorogare de competenta este o conventie prin care partile aleg instanta competenta in dreptul international privat respectiv. -o astfel de clauza poate fi intalnita in domeniul contractual sau in litigii de familie. Exceptia de litispendenta -potrivit art. 156 din Legea nr. 105/1992, competenta instantelor romane, stabilita conform art.148-152, nu este inlaturata prin faptul ca acelasi proces sau un proces conex a fost dedus in fata unei instante judecatoresti straine, ceea ce inseamna ca exceptia de litispendenta nu functioneaza pentru determinarea competentei in dreptul international privat. Exceptia de conexitate -presupune ca doua sau mai multe cauze civile, diferite ca structura si pendinte in acelasi timp, prezinta o stransa legatura intre ele si de aceea, pentru o mai buna administrare a justitiei, se impune intrunirea si judecarea lor deodata de catre aceeasi instanta. nu-si produce efecte in dreptul international privat. III.1.2 Competenta de jurisdictie straina Exceptia de necompetenta internationala -aceasta trebuie motivata si indicata jurisdictia straina competenta, instanta urmand a aprecia asupra exceptiei in functie de legea sa nationala. -daca se admite exceptia, instanta are doua posibilitati: 1. sa respinga actiunea pe motiv de necompetenta; 2. sa se adreseze si sa trimita dosarul prin declinare instantelor competente din statul strain. Exceptia de litispendenta internationala-este frecventa, deoarece fiecare stat stabileste propriile reguli de competenta jurisdictionala internationala.

FProrogarea de competenta

35

Imunitatea de jurisdictie-reprezentantii statului strain, cat timp sunt in functie, se bucura de imunitate de jurisdictie; sefii de stat si trimisii speciali aflati in vizita de curtoazie sau alte misiuni, se bucura de imunitate de jurisdictie, aceasta aplicandu-se si functionarilor internationali si reprezentantilor comerciali ai statelor. III.1.3 Competenta stabilita prin Conventia de la Bruxelles Sediul materiei Toate conventiile incheiate pentru stabilirea competentei jurisdictionale, au fost preluate in regulamentele comunitare, ce au ca trasatura comuna excluderea competentei de jurisdictie prevazuta in legile nationale. In legislatia romaneasca au fost preluate prevederile Regulamentului 44/2001 prin Legea nr. 187/2003 privind competenta de jurisdictie, recunoasterea si executarea in Romania a hotararilor in materie civila si comerciala pronuntate in statele membre ale Uniunii Europene. Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europena la 1 ianuarie 2007, se aplica direct prevederile regulamentare. Reglementarea competentei Conventia de la Bruxelles din 27 sept. 1968 competente: Competenta de principiu- potrivit careia este competenta jurisdictia tarii unde isi are domiciliul paratul, indiferent de cetatenia sa, ca aplicare a regulii actor sequitur forum rei. Competenta alternativa-este prevazuta in art. 5 al Conventiei, si este stabilita in functie de materia litigiului, permitand judecarea cauzei in fata instantei altui stat decat cel al domiciliului paratului. Competenta derivata- poate aparea in doua situatii, conform art. 6 al Conventiei: cand sunt mai multi parati cu domicilii in mai multe state, este considerata in cazul cererii de garantie, cererii de interventie si cererii reconventionale competenta instanta de la domiciliul unuia dintre parati; competenta revine instantei sesizate cu actiunea principala. stabileste mai multe categorii de

36

Competenta derogatorie- urmareste protejarea partii mai slabe, in contractele incheiate cu profesionisti-in contractele de asigurare si contractele incheiate de consumatori-competenta revenind instantelor statului unde asiguratul sau consumatorul domiciliaza; in contractele de munca, instanta unde muncitorul desfasoara in mod obisnuit munca. Competenta exclusiva- stabileste competenta unei instante in functie de natura litigiilor, indiferent de domiciliul partilor: in materia drepturilor reale privind imobilele, instanta de la locul situarii lor; in materia validitatii inscrierilor in registrele publice-instanta statului care tine in materia inscrierii si validitatii titlurilor de proprietate industriala-instanta in materia executarii silite-instanta statului unde se face executarea. Competenta voluntara- permite partilor contractante sa convina asupra instantei care sa solutioneze litigiile ivite, dar raportat la cele doua situatii: cand o parte contractanta are domiciliul pe teritoriul unui stat membru; cand niciuna dintre parti nu are domiciliul pe teritoriul unui stat membru. Conventia prin reglementarea competentei internationale, stabileste exceptiile

registrele; statului unde s-a facut depozitul reglementar;

de procedura, masurile provizorii sau conservatorii, dar si privilegiile de jurisdictie. Privilegiile de jurisdictie - Reprezinta dreptul persoanelor care domiciliaza intr-un stat membru al U.E de a invoca, intr-un eventual litigiu, normele referitoare la competenta, prevazute intr-un stat tert, in anumite conditii. In cazul in care paratul nu locuieste pe teritoriul unui stat membru al U.E, permit competenta instantei statului sesizata sa judece litigiul. Competenta prevazuta in Regulamentul 2201/2003. Regulamentul stabileste competenta, recunoasterea si executarea deciziilor in materie matrimoniala si in materia raspunderii parentale fata de copii.

37

III.2 Legea procedurala aplicabila in litigiile de drept international privat rezolvate de instantele romane Legea aplicabila procedurii de judecata Procedura de judecata este reglementata de dispozitiile art.159 din Legea nr.105/1992, conform carora instantele romane aplica legea procedurala romana, daca nu s-a dispus altfel in mod expres, ceea ce inseamna ca legea forului reglementeaza formele procedurale. Exceptii de la principiul legii forului Art.159, alin.1 din Legea nr.105/1992, admite posibilitatea aplicarii legii procesuale straine, daca legea stabileste aceasta in mod expres. Citarea persoanelor cetateni straini Legea procesuala, in general, se aplica actelor de procedura: citare, termene, probe, pregatirea si dezbaterea litigiului, deliberarea, pronuntarea hotararii continutul acesteia precum si efectele hotararii si caile de atac. Cetatenii romani aflati in strainatate sunt citati prin scrisoare recomandata, cand au domiciliul cunoscut, prin publicitate, atunci cand nu se cunoaste domiciliul sau resedinta, dar si la domiciliul din Romania. Comisii rogatorii Comisia rogatorie- este delegatia prin care un organ de jurisdictie sesizat cu solutionarea unui litigiu ori un alt organ, numit instanta solicitanta sau roganta, o confera unui organ de judecata ori unui alt organ dintr-o alta localitate numit instanta solicitata sau rogata, de a indeplini unele acte de procedura, cu deosebire administrarea de probe; aceasta comisie rogatorie fiind internationala cand instanta solicitanta si cea solicitata apartin unor tari diferite. Aplicabilitatea legii forului Cererea de chemare in judecata sau cererea arbitrala sunt supuse, in ceea ce priveste forma sau fondul, legii forului. Capacitatea procesuala activa sau pasiva este reglementata de legea forului. Calitatea procesuala, apreciata ca o chestiune de fond, este supusa lex causae. Mijloacele de proba Probele preconstituite sunt supuse regulii locus regit actum. Cele nepreconstituite sunt supuse regulii lex fori.38

FLegea forului

Sarcina probei Se supune legii care reglementeaza fondul. Admisibilitatea probei Este reglementata de art.161 din Legea nr.105/1992: mijloacele de proba pentru dovedirea unui act juridic si puterea doveditoare a inscrisului care il constata sunt cele stabilite de legea locului incheierii actului juridic sau cea aleasa de parti, daca ele aveau dreptul sa o aleaga. Starea civila Dovada starii civile si puterea doveditoare a actelor de stare civila sunt reglementate de legea locului unde s-a intocmit inscrisul invocat. Supralegalizarea Actele oficiale intocmite sau legalizate de catre o autoritate straina pot fi folosite in fata instantelor romane numai daca sunt supralegalizate pe cale administrativa ierarhica si in continuare de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei spre a li se garanta autenticitatea semnaturii si sigiliului. Autoritati competente sa aplice apostila Autoritatile romane competente sa aplice apostila sunt: - Curtile de Apel - Prefecturile

III.3 Efectele hotararilor judecatoresti straine O hotarare judecatoreasca straina poate fi recunoscuta in Romania si poate sa produca efecte in conditiile Legii art. 105/1992. -Hotarare straina, potrivit art. 165, se refera la actele de jurisdictie ale instantelor judecatoresti, notariatelor sau oricaror autoritati competente dintr-un stat. Hotararile judecatoresti produc urmatoarele efecte: au puterea doveditoare a actului autentic; au autoritate de lucru judecat; au forta executorie.

FEfectele hot. jud. straine

Pentru ca o hotarare straina sa aiba aceste efecte trebuie sa parcurga procedura prevazuta de legea nationala de drept international privat.39

III.3.1 Recunoasterea hotararilor judecatoresti 1. Efectul recunoasterii

FProrogarea de competenta

Prin recunoastere, hotararea judecatoreasca straina beneficiaza in Romania de autoritatea de lucru judecat intocmai ca o hotarare judecatoreasca romana- art.167 din Legea nr. 105/1992- aici fiind vorba de o recunoastere prin hotarare judecatoreasca. 2. Recunoasterea de plin drept -Intervine in cazurile prevazute de art.166 din Legea nr.105/1992: se refera la starea civila a cetatenilor statelor unde au fost pronuntate; se refera la starea civila a cetatenilor unui anumit stat, fiind pronuntate intr-un

stat tert si au fost recunoscute anterior de statul de cetatenie al fiecarei parti. Acest fel de hotarari sunt prezentate direct autoritatilor statale de stare civila, dupa ce, in prealabil, au fost supralegalizate. 3. Recunoasterea prin hotarare judecatoreasca Acest gen de recunoastere se poate face daca: instanta sa fie competenta potrivit legii statului care a pronuntat-o; hotararea a ramas definitiva potrivit legii statului care a pronuntat-o; exista reciprocitate in ceea ce priveste efectele hotararilor straine, intre

Romania si respectivul stat. 4.Refuzul recunoasterii Recunoasterea se poate refuza numai in cazurile prevazute de art. 168 din Legea nr.105/1992, atunci cand: se refera la starea civila a cetatenilor statelor unde au fost pronuntate ; hotararea este rezultatul unei fraude comise in procedura din strainatate; hotararea contravine ordinii publice de drept international privat din Romania;

40

litigiul a fost solutionat intre aceleasi parti printr-o hotarare chiar nedefinitiva

a unei instante din Romania sau se afla in curs de solutionare la instantele romane la data sesizarii instantelor straine. 5.Instanta competenta Cererea este de competenta tribunalului in raza caruia isi are domiciliul sau sediul persoana care refuza recunoasterea hotararii straine art.170 din Legea nr. 105/1992. Recunoasterea se poate face fie pe cale principala, fie pe cale incidentala de catre instanta in fata careia se invoca exceptia de lucru judecat in baza unei hotarari straine. III.3.2 Exequaturul

FExequaturul

Este reglementat de dispozitiile art.173-178 din Legea nr.105/1992. Exequaturul este un act de jurisdictie al instantei, pentru obtinerea caruia este necesara parcurgerea urmatoarelor etape: 1. recunoasterea hotararii straine; 2. executarea hotararii straine Art. 13 din Legea nr.105/1992, prevede ca executarea hotararii pe teritoriul roman se face pe baza incuviintarii date de instanta judecatoreasca romana competenta. Aceasta incuviintare-exequatur- intervine atunci cand hotararea straina nu se executa de cei obligati in acest sens de bunavoie. Obiectul exequaturului-este procedura prin care se acorda in Romania, forta obligatorie unei hotarari judecatoresti straine. Prin exequatur, hotararea straina dobandeste atat autoritate de lucru judecat cat si forta obligatorie in Romania. Conditii necesare pentru a obtine exequaturul: Hotararea este data de o instanta judecatoreasca competenta; Hotararea judecatoreasca a fost data cu aplicarea legii materiale competente, Hotararea judecatoreasca este executorie potrivit legii care se aplica pe Hotararea judecatoreasca nu aduce atingere ordinii publice; Intre Romania si tara a carei instanta a dat hotararea sa existe reciprocitate de

potrivit normelor dreptului international privat; teritoriul unde a fost pronuntata;

executare;41

Hotararea judecatoreasca straina sa nu fie rezultatul unei fraude comise in Sa nu existe o hotarare judecatoreasca romana in acea materie, anterioara Sa nu fie o hotarare in materie civila si capacitate privind un cetatean roman,

procedura urmata in strainatate; hotarararii straine, ori o sesizare anterioara a instantei romane iar solutia pronuntata sa fie diferita de cea la care s-ar fi ajuns potrivit legii romane. Actiunea prin care se solicita exequaturul prezinta urmatoarele caracteristici: obiectul actiunii este mai larg, deoarece pe langa recunoasterea hotararii este o actiune in realizare, reclamantul urmareste prin intermediul justitiei straine se cere si investirea acesteia cu formula executorie; obligarea paratului la respectarea dreptului consacrat de hotararea straina sau la executarea unei prestatii. cererea de exequatur o poate face numai titularul dreptului consacrat prin hotararea straina. III.4 Arbitrajul international Arbitrajul este o modalitate de solutionare a unui litigiu de o anumita persoanaarbitru- investita cu misiunea de a judeca o cauza pe baza acordului partilor, fiind exclusa competenta instantelor judecatoresti, iar solutia pronuntata devine obligatorie pentru toate partile. Acordul de arbitraj se poate naste fie prin vointa partilor fie printr-o conventie internationala. Caracterele arbitajului international: Caracter international este considerat, potrivit art. 369 C.Proc.Civ., international daca s-a nascut dintr-un raport de drept privat cu element de extraneitate. Arbitralitatea este o trasatura caracteristica a arbitrajului si semnifica puterea de a statua a arbitrilor cu privire la un anumit litigiu. Sediul materiei Arbitrajul international este reglementat de: dispozitiile art.180-181 din Legea nr.105/19922, care prezinta dreptul comun in materie;

FArbitrajul

42

continutul Conventiei de la New York din 1958 privind recunoasterea si Conventia de la Geneva din 1961 privind arbitrajul international.

executarea sentintelor arbitrale straine; Clauza compromisorie- este clauza din contract prin care partile isi exprima acordul de a se supune eventualele litigii izvorate din acel contract, arbitrajului. Aceasta clauza poate fi stipulata printr-un inscris separat, intocmit concomitent sau anterior aparitiei litigiului. Compromisul este o conventie prin care partile stabilesc ca litigiul existent intre ele sa nu fie supus jurisdictiei ordinare, ci arbitrajului. Efectele conventiei de arbitraj: inlatura competenta instantelor ordinare si plaseaza solutionarea litigiului obliga partile sa respecte sentinta care va fi pronuntata de organul arbitral. - Arbitrajul intern - Arbitrajul de drept international privat - Arbitrajul de drept international public - Arbitrajul comercial international In functie de competenta materiala: - arbitaj de competenta generala - arbitraj de competenta speciala In functie de strucura organizatorica se distinge intre: - arbitraj ad-hoc - arbitraj institutionalizat cu caracter permanent In functie de competenta arbitrilor: - arbitraj de drept - arbitraj de echitate Legea aplicabila litigiului arbitral Legea procesuala va fi: legea stabilita prin conventia partilor, iar in absenta acesteia, legea tarii unde s-a desfasurat arbitrajul; legea institutiei permanente, in cazul arbitrajului institutionalizat sau legea stabilita de parti, in cazul arbitrajului ad-hoc. In privinta fondului litigiului se va aplica intotdeauna, legea stabilita de parti. instantelor arbitrale; Formele arbitrajului:

FFormale arbitrajului

43

Sentinta arbitrala Procedura arbitrajului se finalizeaza cu o hotarare-sentinta arbitrala- executorie de bunavoie sau silit, prin exequatur. Sentinta arbitrala trebuie sa cuprinda: organul de la care emana partile, cu mentiunea domiciliului, resedinta, sediu obiectul litigiului dispozitivul hotararii.

TEST DE AUTOEVALUARE Ce este exequaturul?

BIBLIOGRAFIE SELECTIV I. Tratate i monografii: I.P. Filipescu, A.I. Filipescu < Drept International Privat> Ed. Actami, Bucuresti 2002 B.M.C. Predescu < Drept international privat> Editura Universitaria Craiova 2002 Victor Babiuc < Dreptul comertului international > Editura Atlas Lex, Bucuresti 199444

Ion Chelaru, Gh. Gheorghiu < Drept international privat> Editura C.H. Beck, Bucuresti 2007 D. Al. Sitaru < Drept international privat>Ed. Actami, Bucuresti 1997 T.R. Popescu< Drept international privat. Ed. Romfel, Bucuresti 1994 Serban Al. Stanescu< Drept international privat. Pracitica judiciara>Editura Hamangiu, Bucuresti 2008 V. Ros < Legea aplicabila conventiei arbitrale in arbitrajele comerciale internationale> R.D.C. nr.2/2000 T.R. Popescu, C.Barsan < Dreptul comertului international>Editura Universitatea, Bucuresti, 1983 I.Les, A.Stoica< Titlu executoriu european pentru creantele necontestate> R.R.D.P NR.2/2008 O. Capatana < Efectele hotararilor judecatoresti straine in Romania>, Ed. Academiei R.S.R, Bucuresti, 971 O. Capatana, D. Ianculescu < Comisiile rogatorii internationale in materie civila>R.R.D nr. 6/1982 II. Legi. Legea nr. 105/1992

TEM DE REFLECIE Competenta de jurisdictie potrivit legii romane

MODELE DE NTREBRI ntrebrile vor fi tip gril, cu cel puin un rspuns fiecare ntrebare. 1. Normele din dreptul international privat sunt norme de: a) trimitere b) aleatorii c) imperative 2. In situatia in care sunt competente instantele romane pentru judecarea unui litigiu, fara a se putea determina care dintre ele, potrivit regulilor de competenta materiala, competenta va fi: a) Judecatoria Sectorului 1 b) Judecatoria Sectorului 2 c) Judecatoria Sectorului 5

45

3.In dreptul privat roman, exceptia de litispendenta: a) produce efecte b) nu produce efecte c) produceC efecte doar in anumite situatii 4. Exceptia de conexitate, in dreptul international privat : a) isi produce efectele b) nu-si produce efecetele c) isi produce efectele in anumite cazuri. 5. Documentele administrative se apostileaza de catre: a) Curtile de Apel b) Tribunale c) Prefecturi 6. Instanta competenta a judeca cererea de recunoastere a unei hotarari straine este: a) judecatoria b) tribunalul c) curtea de apel 7. In sistemul de drept romanesc, recunoasterea opereaza: a) de plin drept b) prin hotarare judecatoreasca c) nu produce efecte 8. Pentru a obtine exequaturul, hotararea: a) trebuie sa fie pronuntata de o instanta competenta b) sa nu fie rezultatul unei fraude comise in procedura urmata in strainatate c) sa nu aduca atingere ordinii publice de drept international privat roman. 9. Sentinta arbitrala trebuie sa cuprinda: a) partile b) obirectul litigiului c) organul de la care emana si solutia 10. Daca partile erau lovite de incapacitate, solutia arbitrala poate fi: a) obligatorie b) refuzata c) intotdeauna obligatorie

46

RSPUNSURI LA NTREBRI

Intrebari Raspunsuri 1 2 3 4 5

Raspunsuri c a a b c 6 7 8 9 10

Intrebari c a,b a,b,c a,b,c b

CAPITOLUL IV CONDITIA JURIDICA A STRAINULUI1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Cuprins Obiectiv general Obiective operaionale Timpul necesar studierii capitolului Dezvoltarea temei Bibliografie selectiv Tem de reflecie Teste Rspunsuri i comentarii la teste

Cuprins: Introducere Notiune Formele conditiei juridice a strainului Factori care influenteaza conditia juridica a strainului Regimul juridic aplicabil strainilor in Romania conform O.U.G nr. 194/2002 Regimul juridic aplicabil unor categorii speciale de straini Regimuri juridice speciale aplicabile strainilor

47

Obiectiv general: Dobndirea de cunotine privind regimul juridic aplicabil strainilor in dreptul international privat roman. Obiective operaionale: nsuirea unor noiuni privind conditia juridica a strainului, categoriile speciale de straini si regimurile aplicabile acestor categorii potrivit O.U.G.nr.194/2002.

= 2 ore i 30 minute

CAPITOLUL IV CONDITIA JURIDICA A STRAINULUI

FStrain

IV.1 Strain-persoana care nu are cetatenia statului pe teritoriul caruia se afla. Declaratia Universala a Drepturilor Omului in art. 1 stipuleaza ca termenul de strain se aplica oricarui individ care nu poseda nationalitatea statului in care se gaseste O.U.G nr 194/2002, privind regimul strainilor in Romania, defineste: a) strainul ca fiind persoana fara cetatenie romana; b) apatridul ca persoana care nu are cetatenia unui stat; c) rezident este strainul titular al unui permis de sedere temporara sau al unei carti de rezidenta, acordate in conditiile prezentei ordonante de urgenta; d) rezident special este strainul al unui permis de sedere temporara sau al unei carti de rezidenta permanenta, acordate in conditiile acestei ordonante; Art. 18 din Constitutia Romaniei dispune: Cetatenii straini si apatrizii care locuiesc in Romania se bucura de protectia generala a persoanelor si a averilor, garantata de Constitutie si de alte legi. IV.2 Prin conditia juridica a strainului se intelege ansamblul normelor juridice care reglementeaza capacitatea de folosinta a strainului, adica drepturile si obligatiile pe care acesta le are intr-un anumit stat, in calitate de strain.48

FConditia juridica a strainului

Conditia juridica a strainului se refera la drepturile si obligatiile ce tin de

diferitele ramuri de drept in care acestea se manifesta si care isi au izvoarele in reglementari interne, internationale dar si in norme cutumiare de drept international. Intrarea strainilor pe teritoriul unui stat necesita, in general, o autorizare prealabila sau o viza speciala, aplicata de organele abilitate ale statului primitor, pe documentul de identitate recunoscut international al persoanei respective. Orice stat are dreptul de a expulza un strain de pe teritoriul sau pentru motive Fiind instituita de statul de resedinta a strainului, conditia juridica a strainului temeinice, precum si de a-l extrada in cazul in care acesta savarseste o infractiune. are atat un caracter unilateral dar si unul bilateral, cand sunt incheiate conventii internationale referitoare la regimul juridic al strainului. Intotdeauna conditia juridica a strainului este prealabila conflictului de legi. Legea statului pe teritoriul caruia se gaseste strainul este cea care va determina

regimul juridic al acestuia. IV.3 Formele conditiei juridice a strainului

FRegimuri aplicabile strainilor

Regimuri apliabile strainilor In practica statelor sunt cunoscute urmatoarele regimuri aplicabile strainilor, datorita lucrarilor de codificare ale Comisiei de Drept International: regimul national; regimul tratamentului minim reciproc; regimul strainilor bazat pe clauza natiunii celei mai favorizate; regimul special; regimul mixt.

Regimul national-Un stat recunoaste cetatenilor straini aflati pe teritoriul sau aceleasi drepturi pe care le acorda propriilor sai cetateni, cu exceptia drepturilor exclusive, specifice conditiei de cetatean al statului ce face recunoasterea, derivand din apartenenta persoanei la statul respectiv. Regimul reciprocitatii-Numit si tratamentul minim reciproc- este convenit intre doua sau mai multe state, printr-un acord bilateral sau tratat international ori prin reglementari interne, care confera cetatenilor statelor semnatare aceleasi drepturi pe teritoriile respective. Regimul reciprocitatii se poate imparti in trei categorii:49

Legislative Diplomatica de fapt

Legea nr. 105/1992 recunoaste mai multe drepturi strainilor, in temeiul reciprocitatii. Clauza natiunii celei mai favorizate-Presupune acordarea, in favoarea cetatenilor unui anumit stat , de drepturi cel putin egale cu cele pe care le au cetatenii unor state terte. Este o prevedere speciala prin intermediul careia partile contractante isi acorda, pe baza de reciprocitate, aceleasi avantaje si privilegii pe care le-au acordat sau le vor acorda unui stat tert, in diferite domenii: comert, navigatie, situatie juridica a persoanelor, plati internationale, dreptul de proprietate intelectuala, domeniul diplomatic, administrarea justitiei,etc. Regimul special-Unele categorii de straini, in domenii de activitate determinate, pot beneficia de anumite drepturi prevazute de legea nationala sau conventii internationale la care Romania este parte. Regimul mixt-Consta in combinarea regimului national cu cel al clauzei natiunii celei mai favorizate. In cadrul Comunitatii Europene s-a instituit un nou tip de regim juridic, care a prevazut libertatea de miscare a persoanelor din statele ei membre, cetatenii acestor state avand dreptul de a intra liber pe teritoriul altui stat membru. Prin acordul Schengen din 1985, s-a suprimat controlul vamal la granitele comune din cadrul Uniunii Europene. IV.4 Factori care influenteaza conditia juridica a strainului Conditia juridica a strainului a cunoscut o serie de transformari, acestea fiind determinate de schimbarile care s-au produs in societate dar si in raporturile de drept international privat. Poate sa difere de la un stat la altul; o importanta deosebita il are interesul statului care le recunoaste acestora anumite drepturi. Statul de resedinta poate fi: un stat de emigratie un stat de imigratie

Conform dispozitiilor art. 5 din O.U.G nr. 194/2002, privind regimul strainilor in Romania, anual, prin hotarare a Guvernului sunt stabilite:50

numarul permiselor de munca ce pot fi eliberate strainilor; cuantumul alocatiilor necesare pentru hranirea, intretinerea si cazarea in cuantumul sumelor reprezentand mijloacele corespunzatoare pentru

centre, precum si a celor pentru asistenta medicala si spitalizare; intretinerea pe perioada sederii, dar si pentru intoarcerea in tara de origine; orice alte probleme privitoare la politica in domeniul imigratiei. IV.5 Regimul juridic general aplicabil strainilor in Romania Regimul juridic al strainilor in Romania este o problema de drept intern, fiind guvernata de norme materiale ori de aplicatie imediata, excluzand conflictul de legi. Conditia juridica a strainului este o institutie specifica dreptului international privat. Sediul principal al materiei in privinta regimului juridic al strinilor in Romania il reprezinta o.u.g. nr. 194/2002. IV.5.1 Drepturile strainilor in Romania Art. 22-53 din Constitutia Romaniei prevad drepturile si libertatile democratice fundamentale. O.U.G nr. 194/2002, consacra urmatoarele drepturi ale strainilor in Romania: protectia generala a persoanelor si averilor; dreptul strainilor aflati legal in Romania de a se deplasa liber si de a-si stabili oriunde pe teritoriul tarii resedinta sau domiciliul; dreptul strainilor care locuiesc legal in Romania de a reintra in tara pe durata valabilitatii permisului de sedere; dreptul de a beneficia de masuri de protectie sociala al celor ce au domiciliul sau resedinta in Romania; drepul de a beneficia si de a solicita inscrierea corecta a datelor personale in documentele eliberate de Autoritatea pentru straini; dreptul de a beneficia de instruire al stainilor cuprinsi in invatamantul de toate gradele. In cazul conflictelor de reglementare intre legea interna si tratatele internationale privind drepturile fundamentale ale51

FRegimul jur. a strain. in Rom

FRegimul jur. a strain. in Rom

omului,

au

prioritate

reglementarile

internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legea cuprind dispozitii mai favorabile. 1. Drepturile civile prevazute de Constitutie si legi interne Fac parte din aceasta categorie: dreptul de proprietate, mostenirea. 2. Drepturile procesuale ale strainului , sunt reglementate de art. 164 din Legea nr.105/1992, referitoare la conditia juridica a strainului ca parte in proces si stipuleaza faptul ca drepturile si obligatiile strainului in fata instantelor romane sunt aceleasi cu ale cetatenilor romani. IV.5.2 Obligatiile strainilor in Romania, se regasesc in dispozitiile O.U.G. nr.194/2002: Pe timpul sederii lor in Romania, strainii sunt obligati sa respecte legislatia Nu pot organiza pe teritoriul Romaniei partide politice ori alte organizatii sau romana; grupuri similare acestora si nici nu pot face parte din aceste, nu pot ocupa functii de demnitate publica si nu pot initia, organiza sau participa la manifestatii ori intruniri care aduc atingere ordinii publice sau sigurantei nationale; Strainii aflati pe teritoriul Romaniei sunt obligati sa respecte scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra si ramane in tara, de a nu ramane peste perioada pentru care li s-a aprobat dreptul de sedere, precum si sa depuna toate diligentele necesare pentru a iesi din Romania pana la expirarea acestei perioade; Strainii care intra pe teritoriul statului roman sau care ies de pe acesta au Strainii aflati pe teritoriul Romaniei au obligatia de a se supune, in conditiile obligatia de a se supune controlului pentru trecerea frontierei de stat, potrivit legii; legii, controlului organelor de politie si al celorlalte autoritati publice competente in acest sens. IV.6 Regimul juridic aplicabil strainilor in Romania conform O.U.G. nr. 194/2002 IV.6.1 Intrarea strainilor in Romania O.U.G reglementeaza in art 6-16 accesul strainilor in Romania

52

Actele necesare pentru trecerea frontierei acceptate de statul roman, sub conditia de a atesta identitatea si cetatenia sau calitatea de apatrid, conform art.10 din O.U.G. nr. 194/2002, sunt: pasapoartele, titlurile de voiaj, carnetele de marinar sau alte documente similare eliberate de catre statele, teriroriile sau entitatile internationale recunoscute de Romania; cartea de identitate sau alte documente similare, recunoscute pe baza de reciprocitate sau unilateral, pentru cetatenii apartinand statelor stabilite prin hotarare a Guvernului Romaniei; documente de calatorie ale refugiatilor, eliberate in baza Conventiei de la Geneva din 1951 privind statutul refugiatilor si documentelor de calatorie eliberate strainilor carora li s-a acordat protectie umanitara conditionata; documente de calatorie ale apatrizilor, eliberate de statul in care acestia isi au Strainii care sunt inclusi intr-un document de trecere a frontierei de stat domiciliul. apartanand altei persoane pot intra sau iesi din Romania numai impreuna cu titularul acestuia. Nepermiterea intrarii in Romania are loc: 1. In mod obligatoriu cand: -strainii nu indeplinesc conditiile art.6 alin 1; -sunt semnalati de organizatii internationale la care Romania este parte sau de organizatii specializate in combaterea terorismului ca finanteaza, pregatesc ori sprijina in orice mod sau comit acte de terorism; -fac parte, sau sunt banuiti a face parte, din grupuri infractionale organizate, cu caracter transnational sau sprijina activitatea acestor grupuri; -exista motive serioase sa se considere ca au savarsit infractiuni impotriva pacii si omenirii sau crime de razboi ori crime impotriva umanitatii prevazute in conventii la care Romania este parte. 2. La aprecierea organelor politiei de frontiera, daca: -au savarsit infractiuni in perioada altor sederi in Romania sau in strainatate, impotriva statului sau a unui cetatean roman; -au introdus sau au incercat sa introduca ilegal in Romania alti straini;53

-sufera de maladii care pot pune in pericol grav sanatatea publica, stabilite prin ordin al ministrului sanatatii. Regimul acordarii vizelor

FRegimul acordarii vizelor

Este reglementat in cap.III al O.U.G nr. 194/2002. Viza da dreptul titularului de a intra pe teriroriul Romaniei numai in situatia in care se constata de catre organele de Politiei de Frontiera ca nu exista vreunul din motivele nepermiterii intrarii in Romania. Viza, poate fi : a) viza de tranzit aeroportuar, identificata prin simbolul A ; b) viza de tranzit, identificata prin simbolul B; c) viza de lunga sedere, identificata prin simboluri diferite, in functie de activitatea care urmeaza a fi desfasurata in Romania ( D/AE; D/AP; D/AC; D/AM; D/SD; D/VF;etc). Viza de tranzit aeroportuar este obligatorie pentru cetatenii statelor cuprinse in lista care se intocmeste de catre Ministrul Afacerilor Externe conform cu reglementarile Uniunii Europene cu privire la masurile pentru tranzitul pe aeroporturi. Viza de tranzit este viza care permite unui strain sa tranziteze teriroriul Romaniei. Poate fi eliberata pentru unul sau doua tranzituri iar in mod exceptional pentru mai multe, fara insa, ca durata fiecarui tranzit sa depaseasca 5 zile. Viza de scurta sedere este viza care permite strainilor sa solicite intrarea pe teritoriul Romaniei, pentru alte motive decat imigrarea, in vederea unei sederi neintrerupte sau a mai multor sederi, a caror durata sa nu depaseasca 90 de zile, in decurs de 6 luni de la data primei intrari. Acest tip de viza poate fi eliberat cu una sau mai multe intrari si se acorda pentru urmatoarele scopuri: a) turism- pentru strainul care urmeaza sa calatoreasca in Romania pentru motive turistice; b) vizita- pentru strainul care intentioneaza sa se deplaseze in Romania in vizita la cetateni romani sau strini posesori ai unui permis de sedere valabil; c) afaceri- pentru strainul care intentioneaza sa calatoreasca in Romania in scopuri economice saau comerciale si de cooperare internationala ori pentru cel care urmeaza sa devina asociat ori actionar al unei societati comerciale din Romania;54

d) transport- pentru strainul care urmeaza sa calatoreasca pentru perioade scurte, in scopul desfasurarii unor activitati profesionale legate de transportul de marfuri sau de persoane; e) activitati sportive- pentru strainul care urmeaza sa intre in Romania pe o durata limitata in vederea participarii la competitii sportiv; f) misiune- strainilor care pentru motive ce tin de functia lor politica, administrativa sau de utilitate publica, trebuie sa se deplaseze in Romania. Este vorba de cei care indeplinesc functii in cadrul guvernelor, administratiilor publice sau organizatiilor internationale, dar si membrilor familiilor acestora care ii insotesc, etc Dreptul de sedere pe teritoriul Romaniei conferit strainului prin viza de scurta sedere nu poate fi prelungit. Viza de lunga sedere se acorda strinilor, la cerere, pe o perioada de 90 de zile, cu una sau mai multe calatorii, pentru : a) desfasurarea de activitati profesionale; b) desfasurarea de activitati economice; c) desfaurarea de activitati comerciale; d) angajare in munca; e) studii; f) reintregirea familiei; g) activitati religioase sau umanitare, etc. Viza de lunga sedere permite strainilor intrati pe teritoriul Romaniei sa solicite prelungirea dreptului de sedere temporara si sa obtina un permis de sedere. Viza diplomatica si viza de serviciu permit intrarea in Romania, pentru o sedere de lunga durata, a strainilor titulari ai unui pasaport diplomatic sau de serviciu, care urmeaza sa indeplineasca o functie oficiala ca membri ai unei reprezentante diplomatice sau ai unui oficiu consular al statului de apartenenta in Romania. Viza colectiva este o viza de tranzit sau de scurta sedere acordata in scop turistic si pentru o perioada care sa nu depaseasca 30 de zile, eliberata unui grup de straini, constituit anterior solicitarii, cu conditia ca membrii acestuia sa intre, sa ramana si sa paraseasca teritoriul Romaniei in grup. Acest tip de viza este eliberat pentru grupuri compuse dintr-un numar de minimum 5 si maximum 50 de persoane.

55

Autoritatile competente Viza romana se acorda de catre misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei: fara aprobare prealabila a Centrului National de Vize, strainilor care nu au cu aprobarea prealabila a Centrului National de Vize, pentru strainii care au nevoie de viza pentru a intra pe teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene nevoie de viza pentru a intra pe teriroriul unui stat membru al Uniunii Europene. Vizele de scurta sedere si de tranzit se pot acorda, cu titlu de exceptie, si de catre organele politiei de frontiera, in punctele de trecere a frontierei de stat, in urmatoarele situatii: in caz de urgenta, determinata de dezastre, calamitati naturale sau accidente; in caz de deces sau imbolnaviri grave ale rudelor apropiate; in cazul echipajelor si pasagerilor navelor sau aeronavelo, aflate in situatii deosebite, nevoite sa acosteze ori sa aterizeze; in cazul functionarilor care apartin unor organizatii internationale, ce sunt delegati sa indeplineasca misiuni oficiale in Romania intr-un interval scurt de timp; in cazul marinarilor straini care solicita tranzitul pentru a se imbarca, reimbarca sau pentru a parasi o nava, in scopul repatrierii la incetarea contractului de munca, etc, dupa efectuarea unor verificari; din motive umanitare. In cazul acordarii acestor vize de catre organele de politie in punctele de trecere a frontierei de stat, se pot acorda pentru o perioada care sa nu depaseasca 15 zile, in cazul unei vize de scurta sedere si 5 zile, in cazul unei vize de tranzit. Revocarea vizei. Conditii si autoritati competente. Masura revocarii vizei poate fi dispusa de catre aceleasi autoritati cand: a) strainii nu mai indeplinesc conditiile cerute la acordarea vizei; b) nu se respecta scopul pentru care a fost acordata viza de intrare; c) dupa acordarea vizei, strainii au fost declarati indezirabili. Decizia de anulare sau revocare, se comunica strinului, in scris, impreuna cu motivele care stau la baza acesteia, de catre misiunea diplomatica sau oficiul consular care a acordat viza, atunci cand solicitantul se afla in strainatate, de catre organele de56

trecere a frontierei de stat, si de catre Oficiul Roman pentru Imigrari, prin decizia de returnare prevazuta de art. 82, atunci cand cel in cauza se afla in Romania. De la data comunicarii, anularea produce efecte retroactiv, iar revocarea produce efecte numai pentru viitor. IV.6.2 Sederea strainilor in Romania Dreptul de sedere prezinta doua forme: temporara si permanenta. 1. Dreptul de sedere temporara Strainii aflati temporar in mod legal in Romania pot ramane pe teritoriul statului roman numai pana la data la care inceteaza dreptul de sedere stabilit prin viza sau permisul de sedere. Strainilor care nu obligatia obtinerii de vizei pentru a intra in Romania conform conventiilor internationale prin care se desfiinteaza unilateral regimul de vize, li se permite accesul pe teritoriul statului roman si pot sa ramana pana la 90 de zil, in decurs de 6 luni, incepand cu ziua primei intrari in tara. Dreptul de sedere temporara in Romania poate fi prelungit succesiv, pentru perioade de pana la un an, de cate Autoritatea pentru Straini sau de de formatiunile sale teritoriale, daca strainul indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a ramane in Romania. 2. Dreptul de sedere permanent Acest drept se acorda la cerere in conditiile legii. Conditiile acordarii dreptului de sedere permanenta sunt prevazute de art. 71 din O.U.G nr. 194/2002: au avut o sedere continua si legala pe teritoriul Romaniei in ultimii 5 ani fac dovada detinerii mijloacelor de intretinere la nivelul salariului minim net cunosc limba romana cel putin la un nivel satisfacator; nu prezinta pericol pentru ordinea publica si siguranta nationala. Dreptul de sedere permanenta se aproba de catre seful Oficiului Roman pentru Imigrari. Aprobarea se comunicata in scris solicitantului in termen de 15 zile57

FSederea strainilor in Romania

anterioro depunerii cererii; pe economie, exceptia strainilor membri de familie ei cetatenilor romani;

lucratoare de la solutionarea acesteia. In termen de 30 de zile de la primirea comunicarii, strainul caruia i s-a aprobat dreptul de sedere permanenta in Romania este obligat sa se prezinte la formatiunea teritoriala a Oficiului Roman pentru Imigrari unde a fost inregistrata cererea, in vederea eliberarii permisului de sedere permanenta. Cand nu sunt indeplinite conditiile acordarii dreptului de sedere permanenta, cererea poate fi respinsa, anulata sau revocata. IV.6.3 Iesirea strainilor din Romania n cazul n care strinul nu mai este n posesia documentului de trecere a frontierei de stat n baza cruia a intrat n ar, acesta trebuie s prezinte la ieirea din Romnia un nou document valabil de trecere a frontierei de stat. de stat cu care au intrat. n cazuri deosebite, organele poliiei de frontier pot permite ieirea din ar i n baza documentului care atest o alt cetenie. Strinului nu i se permite ieirea din ar n urmtoarele conditi: a) este nvinuit sau inculpat ntr-o cauz penal i magistratul dispune instituirea msurii interdiciei de prsire a localitii sau a rii; b) a fost condamnat prin hotrre judectoreasc rmas definitiv i are de executat o pedeaps privativ de libertate. n aceste situaii, msura de a nu permite ieirea de pe teritoriul Romniei va fi luat de organul competent din cadrul Ministerului Administraiei i Internelor numai n baza solicitrii scrise a procurorului, a instanelor judectoreti i a organelor prevzute de lege care au atribuii de punere n executare a pedepsei nchisorii. Nepermiterea ieirii din ar se realizeaz prin: a) instituirea consemnului nominal n sistemul de eviden a traficului la frontiera de stat, de ctre Inspectoratul General al Poliiei de Frontier; b) aplicarea n documentele de trecere a frontierei de