De.scri^erea CIp a Bibliotecii Nalonale a RomenieiCHRISTIE, AGATHA

*-1",1ti, {,T:l ".: at lui poirot / Agatha Christie;

trad.i_tonela Chirile. - Bucwe$ri: Edirura RAO,20l2tsBN 978_606_609-152_ r

I. Cbilih" Ionela (rad.)

821.11l-312.4=135.1

Editura RAOcrupul &litoriat RAO

Str. Turda nr. I l7_l I9, Buculerti, Romenia

. wevw.raobooks.cornwww.rao.ro

ACATHA CHRISTIECurtain: poilotb Last Case

Copy.ieht @ I q75 Agatba Cbristie Limit€dToate drcpturile rezervate

ACATHA CHRTSTIE $i POIROTsunt mtrrci inregisFate ale Agatha Chistie Limited

in Marea Briralie li/sau rcstul lumiiToate drepturile rczervate

Traducerc dh limba engleziIONELA CHIRILA

@ Editura &4.O, 2008pentru versiuea ln limba romane

2013

ISBN 978-606-609-352_ I

Capitolul 1

I

, Cine in lumea asta n-a simtit un fior neageptat in momen-tul reintalnirii cu o experienJi de demult sau al retrlirii uneiv€chi emolii?

,Am mai flicut asta cindva..."Oare curr'de au cuvintele acestea darul de a te migca atAt

de profund?

Aceasta era intebarea care md frAmenta ln tren, tn timpce priveam pe gearn cdmpiile Essexului.

Cit e de c6nd am f6cut aceea$i cdlitorie? Md simlisematunci (ridicol sentiment) ca ii cum cea mai bun6 parte a vieliimele luase deja sfirgit! Rinit in rizboiul acela, care pentrumine va rimdne iniotd€auna singurul r&6oi - rlzboiul careacum a tecut inh-un con de umbrd" fdcdnd loc unui al doilea,

9i mai disperat dec6t primul.in tgtO, Antutui lrttrur Hastings i se pdrea ci era deja

bdhdn gi matur. Cum str-mi fi dat, la vremea aceea, seama cdpentru mine viata abia atunci incepea?

in ctrlEtoria aceea aveam str-l intilnesc pe cel a c6rui influ-enli avea si-mi modelezi viaB, degi nu ttiam asta pe-ahmci.De fapl pltrnuisem sI merg str stau la vechiul meu prieten,John Cavendish, a cerui mami, recent rec5s6torittr, avea la

lartr o vila numita Styles. Mi gandeam cd n-avea sd fie ni-mic altceva decdt reinnodarea unei vechi leg6turi de amicitie,

aq"^d^dd'frneavdnd de unde si gtiu ce urma se intru in curand in valtorilede neptrtruns ale unei crime misterioase. La Styles s-a int6,m-plat sdJ reintdlnesc pe acel omulef straniu, Hercule Poirot, p€

care il cunoscusem prima dati in Belgia.Mi-aduceam perfect aminte uimirea pe care am simfit-o

cand am dat cu ochii de omul cu mers poticnit, cu mustatamare, venind dinspre strada principali.

Hercule Poirot! incd de pe vremea aceea mi-a devenit celmai drag prieten; influenla lui mi-a schimbat viala. in compa-nia lui, in fienezia prinderii unui alt ucigag, miam cunoscutso1ia, cel mai minunat gi mai devotat companion pe care gi-lpoate dori orice bdrbat.

Ea se odihneqte acum in plmant argentinian. S-a stins agacum gi-ar h dorit, f6r6 o lungi suferinli gi fdri sd indure nea-junsudle senectutii. insd a l6sat in urma ei un b6rbat foarte sin-gur 9i trist.

Ah! De m-at putea intoarce... de-a$ putea se iau via(a dela capet! DacA a$ putea sd mtr intorc la acea zi din 1916, c6ndam ajuns prima date h Sryles... Cete s-au schimbat de-atunci!Cdte chipuri lipsesc dintre cele familiare! PanE ti vila Styles afost vanduti de solii Cavendish. John Cavendish a murit, degisolia lui, Mary (ce fiinp misterioasi 9i fascinantit!), treia inc!undeva in Devonshire. Lawrence locuia in Atica de Sud cusolia gi copiii. Schimbiri - schimbtrri la tot pasul.

Totu$i, in mod ciudat, un lucru a rdmas neschimbat. Mer-geam la Styles siJ int6lnesc pe Hercule Poirot.

Ce stup€fiat am fost cend i-am primit scrisoarea, cu ante-tul Styl€s Court, Styles, Essex.

Nul mai vdzusem pe vechiul meu amic de aproape un ande zile. Ultima datit cend ne-am intilnit, am rimas Socat $i in-tristat. Era un om foarte betran $i aproape paralizat din cauzaartritei. Fusese in Egipt, in speranF ca-gi va recupera sinlta-tea, dar se intorsese, din ce am inples din scrisoarea lui, mai

Cortina: ultimul caz al lui Poirot 7

rau decat Plecase. Cu toate acestea, scrisoarea lui era plin6

de voie buni...

il

Nu-i aia, prietene, ctr te intigl a&esa de la carc iti scriu?

Ne aduce aminte de vremuri demult apuse' nu crezi? Da'

chiar a!4 sunt aici, la Styles inchipuieli' a devenit o casi

de oaspefi. E admioistrata de un btrtran colonel' tipic brita-

nic - imbrdcat la cravati 9i pasionat de poonar' Cu toate as-

tea, bien enlendu, sotia e cea care ttie cum sd scoag bani din

afacerea asta. E un bun administrator femeia asta' dar are o

limbl titioasi 9i acrl ca oletul, 9i bietul cotonel sufeta grczav

din priciniasta. Dac[ a$ fi in locul lui, al ctrEapi-o li-ai ter-

mina cu ea!

L9-am vizut reclama in ziar $i mi s-a fdcut dor sl ievtrd

locul care a fost cindva pdmul meu cdmin in lara asta' Cand

ajungi la ala o velst4 ifi face plAcere str retlietti tsecutul'

$i apoi, ca sd vezi, aici dau peste un baronet care este

prieten cu patronul pentru care lucreazi fiica dumitale

(Fnza asta su[, exact ca un exerci$u de glamatice ftan-

cezi, nu-i a5a?)

Imediat intocmesc un plan de b[taie' Domnul wea sl-i

convingtr pe solii Fmnllin s[ vintr si p€teactr vara aici Eu'

la randul meu, rreau s, te conving pe dumrcata sd ni te ald-

turi, astfel ca vom fi toli aif,, en lanillie Va fi cat se poatc

de phcut. Prin urmare , non chetHastitgs' depachez vot6' E

a$tept cat se poate de rep€de Ji-am rezervat o cam€r{ cu

baie (vezi dumneata' blhenul Styles s-a modcmizat acum) fi

am negociat pretul cu doamna colonel, pana cdnd am ajuns

la oin[elegere tris bon marchi'

IPoona: vechi sport in India, csre se sfld la oriSin€ajocului de badmin-

ton. (n.tr.)

Ar.d'Ol-'frSolii Fnnklin gi fermecltoarca dumitale Judith sunt aici

de cdteva zile bune. Tonrl e pus la punct, ala cl, te rog, str nufaci nici un fel de moftui. A bient6t.

Al dumitale, iDtotdeauna,Hercule Poirot

Perspectiva era ademenitoare, ata cA am cedat insistenlelorvechiului meu prieten ffu6 a sta mult pe genduri. Nu mA ref-nea nimic Ai nici nu av€am un cbmin statomic. Copiii meierau unul in armatd, celelalt cisatorit 9i ocupat cu administra-rea unei ferme in Argentina. Fiica mea, Grace, era mdritatlcu un militar qi trAia, la momentul respectiv, in India. Mezina,Judith, era cea pe care in secret am iubit-o intotdeauna cel maimult, desi n-am reu$it s-o in{eleg niciodati. O copila secretoasi

li ciudate, mereu rezervat6 faF de toat6 lumea, lucru care m-asuperat de cele mai multe ori ti m-a ingrijorat in egaltr mesure.Sotia mea era mult mai intelegatoare. M-a asigurat cA nu e olipsd de incredere sau de siguranp de sine din partea lui Judith,ci, mai curand, un fel de consh"angere l6untricd extraordinare.Cu toate acestea Si ea, asemenea mie, era deseori ingrijoratain privinla fetei. Felul lui Judith de a simli era mult prea in-tens, mult prea concentrat, qi relinerile ei instinctive o privaude orice fel de supape de siguanti. Avea toane teribile cand secufunda intr-o tilcere incrancenatd gi intr-un soi de fanatismincredibil, aproape de nesuferit. Avea mintea cea mai strelu,citi din familie 9i ne-am supus bucurogi dorintei ei d€ a mergela universitate. $i-a luat licenfa cam acum un an ti gi-a gasitun post de secrebre a unui doctor care f6cea cercettrri in dome-niul bolilor tropicale. Sofia lui era invalidtr.

Cdteodati m[ nelinigtea grozav gAndul c6 aceastb cufunda-re absoluttr a ei in muncd 9i devoliunea pentru geful ei nu eraucumva semn€ cd poate e pe cale se se indrlgosteascA, dar ma-niera profesionali a relaliei lor mi-a biruit temerile.

Judith, imi pllcea str cred, linea la mine, dar nu era genulcare sd iSi arate afecfiunea in mod fAlif $i adesea dispreluia

Cortina: ultimul caz al lui Poirot

sau nu avea rabdare pentru ceea ce ea numea id€ile mele senti-"r""ii

,, invechite' Sincer vorbind' fiica aceasta a mea mtr

cam ingrijora!'*'in'i""t *orn"n,, meditaliile mele au fost intrerupte de

$e-

nul care trlgea in gara Styles St Mary' Cel putin aceasta nu

.* Ji.u"I ti.pul tecuse pe lenga ea' Era incd acolo' coco-

L" t .ui"*t "u.piilor, aparent f{rl ca exist€nta sa sa aibe

un rost.*" 'inru, t , rt.O ." oeceam cu taxiul prin sat' incepeam

s6-mi

dau totugi seama de scurgerea anilor' Styles St Mary era com-

"i" ."n*0". Benzinlrii' un cinematograf inci doud hanuri

"i *i-ri intresi de locuinle sociale

"^ "'*^ i"*itt, ti am ajuns Ia poarta pensiunii styles AiciDArea din nou cd timpul stituse in loc Parcul

era cam tot a'a

L.rni-i"ti;""., dar aleea de acces era Prost intrelinuti" n6-

"iji,e l. u".i."i. Am luat curba li am ajuns intr-un punct

i"l"a. o**t *ota casa Pe dinafard era neschimbatii' insdavea mare nevoie de o zugriveald'-'-;;;";""

momentu[i aceluia de acum mul! ani' cand

am venit prima data la Styles, am vezut 9i acum o femeie lu-

lrtii" ono,"u. onroape ctr mi-a stat inima in loc Apoi silu-

"o ,-u triat"p,u, a" spate ti a pomit sa vind spre mine'

iar eu

; ;;;;;"'"" .""' Nici ce-mi puteam imagina o femeie maiOif".ita O" uoini"u fvelyn Howard din vremurile

acelea'*"'u"."i" o""u*o

"ra; bdtranica firave' cu un cap plin de bu-

"f" "i-nt", cu obrajii rozalii 9i cu o pereche de ochi alba$lri

.""itito"*,f,' iar contrastul dintre privire ti jovialitatea de-

i"t** O" ."." *dea dovadi era un pic prea evident pentrugustul meu."-- Ion, o"-t*" tebui€ sr fii cdpitanul Hastings' l-i a$a?n-

"u *i gti". Voi, ttitali-vl la mine' ce miini pline de noroi

"* "i nl"i .u*t

"u pot sa dau mana cu dumneavoastrtr Ne

iu"o.et gro"n" se va avem aici' la noi - Doamne' cdte am

ltt0 fq""4"Oh'frauzit despre dumneavoastrS! Trebuie sE md pr€zint. Eu suntdoamna Luttrell. Am cumplrat locul Asta impreune cu solulmeu intr-un acces de nebunie gi de-atunci incercem siJ men-tinem profitabil. N-ag fi crezut niciodati cI am si triiesc ziuaaceea in care voi deveni proprietireas5 de hotel! Dar 1in s[ vdavertizez, domnule cepihn Hastings, ce sunt o femeie cu picioa-

rele pe pdmint gi foarte priceputi la afaceri. Adun fiecare b6-nuf cum numai eu gtiu.

Am rds am6ndoi de ceea ce ni s-a pdrut a fi o glum6 exce-lentii, dar mia trecut prin minte cI ceea ce spunea doamnaLuttrell era, dupd toat€ probabilit4ile, adevirul gol-golu1. inspatele aparentei de doamna cumsecade, mi-am dat seama cierd o femeie foarte asprd.

Degi doamna Luttrell vorbea cu un u$or accent irlandez,nu avea pic de singe irlandez in vene. Nu era altceva decat oafectare.

Am intrebat de prietenul meu.

-Ah, micupl domn Poirot, bietul de el! Cat a ageptat elsi veniti, nici nu gili. i1i rupe inima, nu alta. Mi-e a$a de mil6de el! Doamne, cAt de mult suferd.

Am pomit spre case, iar ea gia scos mtrnuqile de grddindrit.

-Ah, ca s[ nu mai zic de fiumoasa dumneavoastri fiic6,continue ea. Ce fati deosebitii! Cu tofii o admirim nespus. Dar,

$titi, eu sunt de modb veche gi mi se pare mare pdcat ca o fatdca ea, care ar trebui sd se duci la petreceri gi la dans cu tinerii,st-ii petreaca timpul Ciind iepuri gi stind toati ziua aplecatiideasupra unui microscop. Eu intotdeauna am fost de pirere cdasemenea preocupdfi ar trebui lisate in seama celor ur61i.

- Unde e Judith? am intrebat-o eu. E pe-aici, prin preajm[?Doamna Luttrell a fecut ceea ce copiii num€sc ,,o mutr6",

-Ah, biata fat6! Sti inchisd in atelierul acela din fundulgrldinii. Doctorul Franklin imi phteste chiria pentnr el gi a rea-menajat totul acolo dupa cum i-a convenit. Are o gremad, d€cugti cu cobai - bietele animale! -, 9i goareci, qi iepuri. Clpitane

Hastings, nu sunt convinsi ci imi face placere sd am de-a face

cu toate ttiinla asta. Ah, iat[J 9i pe sopl meu!

Colonelul tocmai i9i ficea aparilia de dupi un co\ al ca-

sei. Era un barbat foarte inalt, slab li imbltrinit' cu o figur6

"^i"t*i"u, ochi albaStri spdlncili $i care igi facuse un obicei

din a se hage infi-o doarl de mustala alba Avea o atitudine lo-

vaielnica 9i o mine agitata.

-Ah, George, iati ce a sosit capitanul Hastings'

Colonelul Lumell imi strdnse mina'

-Ali venit cu trenul de cinci gi di6 patruzeci' nu?' -O"' "u ce altceva

si vin6? se risti doamna Luthell $i'

pane h urm6, ce-are a fate? Du-l sus li amt6-i camera' George!'$i

apoi, poate ce o s6 vrea sd se ducd direct la domnul Poirot"'

Sau poate dorif sA luali ceaiul mai int6i?

Am asigurat-o cE nu vreau ceai 9i ci aq prefera s6 merg

se-mi salut Prietenul.-- - - Bine. Venili cu mine Btnuiesc c6"' 666"

au avut deja

grij6 sd ducl sus, in camer6, lucrurile dumneavoastre' zise co-

lonelul Luttrell - nu, DaisY?

-Asta e datoria ta' George' ii r[spunse acru doamnaLuttrell. Eu am avut treaba in gridina Nu pot sd

md ocup

chiar de toate.

- Nu, nu, fire9te cd nu Am s6 " Am se m6 ocup eu de asta"

&aga mea.

i-u. u.rnu, p" o"ptele de la intrarea Principald a pensiunii'in ugb am dat peste un blrbat in v6rst6' slab' cu

plrul aproape

;h ;i "*".";*b"a s6 ias6 afari cu un binoclu $chiopats ti

avea privirea ner6bdebare a unui copil'

- E o p-pereche d" p-pdsfi care iti fac cuib pe lingi sico'

mor, incePu el, bdlbdindu-se ugor'

Infiend in hol, Luttrell imi exPlicl:

- Acela e Stephen Norton Un om cumsecade' innebunit

dupe Pds[ri.

Cordna: ultimul caz al lui Poirot

t2 Cq"^d^A'(4'frC6nd am ajuns in hol, un om foarte solid stitea in dreptul

mesei. Era evident ca tocmai incheiase o conversalie la tele-fon. Se uittr in sus la noi gi zise:

- Dace aS pute4 at vrea s6-i spanzur pe toli constructoriigi zidarii din lumea asta, s6-i fac buctrfele ti si-i arunc la c6ini.Dracu's6-i ia" cE nu fac nimic ca lumea!

Furia lui era atrit de comicd gi de jalnici, incat am inceputamdndoi si rddem. Mi-a fost imediat simpatic. De$i era aecutde cincizeci de ani, era un bdrbat ahdgdtor, cu un chip foartebronzat. Areta de parctr ar fi dus o viaftr in natur6 9i, in acelaSitimp, arita tocmai ca acel gen de berbat p€ care il intAlnegti dince in ce mai rar in ultima vreme - un englez de modb veche,direct, deprins cu viata in aer liber gi genul de om care gtie sEdea ordine.

A$a cd nu am fost foarte surprins cAnd colonelul Luttrell miFa prezentat drept sir William Boyd Carrington. Din ce ftiameu, fusese guvematorul unei provincii din India, unde repur-tase succese rdsunItoare. Era, de asemenea, cunoscut ca fiindun tinta! de primi chsa gi ca un amator de vanat mare. Genulde bdrbat, incepusem sb meditez cu tristele, pe care se pare ce

nu-l mai cultiv6m in timpurile noastre decadente.

-Aha, spuse el. Md bucur si-l int6lnesc in came gi oase pefaimosul penonaj mon ami Hastings Rdse cu pofti. SE gtii ciamicul belgian vorbette destul de mult despre dumneata. Apoi,firege, o avem pe fiica dumitale printre noi. Cumsecade fati!

Bdnuiesc cd Judith nu vorbegte prea des despre mine,am zis eu zimbind.

Nu, nu, e mult prea mod€md pentru asemenea lucruri, Fe-tele din ziua de azi par a sejena fie gi numai ce ar avea un tatigi o mamtr.

- Plrinfii, am spus eu, sunt, practic, o rugine.Carrington a r6s din nou.

- Eh, ce s6-i faci... Eu nu suf6r prea mult din pricina asta.Nu am copii, n-am avut noroc. Judith a dumitale e o fetigcani

Coftina: ultimul caz al lui Poirot 13

frumusicl foc' dar teribil de Pretenlioasa lntelectuald! Mie mi

:::;;:;-;;;. insrijordtor' Ridicl iar telefonul din furc6:;ffi, ;;;;"; ; superi dacr incep s64i trimit cenralista"f"

rnu.u iiu.ufui Chiar nu sunt un om care sa aiba rabdare'

- l-ar Prinde bine. sPuse Lutrell'

C"f""i"i p"-i f""inte pe sceri' iar eu l-am urmat M-a

"ooJ* l"-u t ,ngut utipii de est a casei citre o u96

de la cap6-

i"i'""il"-r"r, 9i mi-am dat seama ca Poirot imi alesese toc-

aui "ua"au

p" "ut"

o mai ocupasem c6ndva'"'"'ilL;il; ""

schimbaseri aici cum mergeam de-a lun-

",'r ."Jao*foi. orn vezut. prin unele u$i deschise' cl uriagele

il;;;;;;;; moda vecr'e fuseserl divizate 9i transformatein unele mai mici, devenind astfel mai

numeroase'"' ;;;; ;t* oricum nu tusese foart mare' era neschim-u"rJJt " "";U" -uinetelor

de apd calda 9i rece' iar o micd parte

ffi;;;t-i;tt4tte de rcstulpentru a face o baie micl Mo-;t"

"" d;# ;lul morlern al vremii'-o.chestiune car€ me

l"-*ur.u out""ut Aq fi preferat un mobilier ceva mat apro-

ni^t de stilul casei."'''o^."i"r

"t" j"l" in camerl iar colonelul Lurtrell mi-a spus

"l poir'oi.ra

"-uiintr-o cameri vizavi de a mea Era pe punc-

"rt'U.'" InU

"""*"e intr-acolo' cind o voce ascu{it6 uddnd:

..George" se auzi cu ecou din holul de la parter'

""-lo]o"i*i t"*.ll sbri ca ars igiduse speriat manala gura-I gr'..

"u... Sun"li tigur ca aveli tot ce va trebuie?

Sunatr

dac6 aveli nevoie de"'

- George!- Vin, dragd, vin!

Se srabi si coboare scarile Am remas pe loc o vreme' pn-

titii"t*"l"i epoi' cu inima incl bdtind cu putere in piept'

".i*t"tt"i ""tio"rui 9i am bitut la u9a camerei lui Poirot'