15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 1

Mai citim? Cât, cum, ce?Dar copiii, elevii, studenții noștri?

15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 2

Istoria recentă

În 1966, profesorul de filosofie Patrick Suppes publica în Scientific American un articol intitulat "The Uses of Computers in Education", text care mi-a marcat viața. Spunea el acolo, acum 48 de ani:

"One can predict that in a few years, millions of schoolchildren will have access to what Philip of Macedon's son Alexander enjoyed as a royal prerogative: the services of a tutor as well-informed and as responsive as Aristotle."

M-a impresionat această frumoasă profeție, din anii copilăriei calculatoarelor, pe atunci când asta părea o utopie. I-a impresionat pe mulți filosofi și pedagogi și a impulsionat desigur, după 2-3 decenii, dezvoltarea universităților virtuale, a învățământului bazat pe Web, apariția mediilor virtuale de instruire, a tot ceea ce numim acum elearning , MOOC .

15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 3

De vină's calculatoarele voastre, pe vremea mea lumea citea ...

Presupunem și suntem asigurați de ministere, prin diplomele eliberate, că absolvenții de liceu și cu atât mai mult „licențiații”, ar fi capabili să citească, să evalueze o carte, să caute într­o bibliotecă, să scrie un rezumat sau un eseu, să folosească poșta electronică, să caute competent pe Web. 

In loc de asta, s­ar părea că școala îi convinge de neputința lor de a scrie singuri măcar o singură pagină, din moment ce îi forțează mereu să reproducă comentariile altora, obișnuindu­i cu procedeul „copy­paste”, adică să plagieze.

15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 4

Totuși, înainte de a se răspândi calculatoarele, până să apară Internetul

un  personaj  pe  nume  Marshall  McLuhan  publica  în  1962  o  carte intitulată „The Gutenberg Galaxy; the making of typographic man”, New   Amer. Lib. Carte  ce  a  făcut  destulă  vâlvă,  ajungând  tradusă chiar și în românește, publicată în Seria Idei Contemporane, după 13 ani  („Galaxia  Gutenberg;  omul  și  era  tiparului”,  București, Ed.Politică 1975). 

Încă  din  1958,  într­o  prezentare­lecție  la  conferința  American Association  for  Higher  Education,  McLuhan  anticipa:  „the  future of the book is inclusive. 

15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 5

Odată cu dezvoltarea calculatoarelor, până să apară Internetul

în  1971,  un  tân r  de  24  de  ani,  a  intuit  c   se  pot  utiliza ă ăcalculatoarele  i  la  altceva  decât  calcule,  lansând  un  proiect șambi ios  i  excentric,  pe  care  l­a  botezat  tot  cu  numele ț șinventatorului  tiparului.  Se  numea  Michael  Hart  i  când  a șdecedat, acum 2 ani, prin efortul numero ilor voluntari,  erau șdeja  transpuse  în  format  digital  peste  45  de  mii  de  c r i  din ă țliteratura universal . Trecute între timp din forma text­simplu ăASCII,  la  mul imea  de  formate  ale ț eBook­urilor  actuale.  Din p cate românii n­au intrat în acest joc, nici înainte de '89, nici ădupă.  În  ultimii  ani,  în  proiectul  Gutenberg,  a  ap rut  i ă șramura  „self­publishing”,  pentru  autorii  care  accept  ălicen ierea liber . ț ă

15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 6

Totuși, cine a inventat cartea digitală?Ca atâtea alte invenții recente și în zona cărții digitale există

controverse istorice.

Putem afla de la Wikipedia (http://en.wikipedia.org/wiki/E-book ) că ar fi existat încercări chiar înainte de 1940 și că un patent pe această direcție a fost înregistrat de o profesoară din Spania (Angela Ruiz), în 1949, cu scopul de a reduce greutatea ghiozdanului copilului... Era desigur vorba de o înregistrare a cărții pe un suport magnetic.

Există istorici care apreciază că NLS-ul lui Douglas Engelbart, dela SRI, cu demonstrația celebră din 1968 ar fi fost începutul-semnalul trecerii spre cartea digitală, în timp ce alții susțin că asta s-ar situa doar după lansarea hipertextului, a sistemului de editare cu hipertex de către Ted Nelson și Andries van Dam, în 1967-69.

15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 7

Evident, odată cu WorldWideWeb documentele circulă, citim din navigator

Am relatat de multe ori atât despre primele încercări, studii, comunicări privind folosirea WWW în școală, precum și despre modelul elaborat/implementat de AlGore și Bill Clinton în celebrul Tellecomunication Act. Că în 1996 în SUA, informatizarea școlilor a fost demarată împreună cu cea a bibliotecilor locale. Că sau construit/modernizat și interconectat bibliotecile din toate localitățile SUA, cu același tip de infrastructură ca și în școli (LTSP). Argumentul fiind: „pentru a-i instrui pe copii în acest domeniu nou, trebuie să ai grijă și de părinți și de bunici”.

Am auzit adesea comentarii critice la adresa școlii și programei școlare din SUA. Am avut ocazia să-l aud în Ianuarie 2001 pe un secretar de Stat afirmând că s-a demonstrat deja că profesorii în exercițiu nu pot fi reciclați ca să-și schimbe radical modul de predare. Că trebuie investit în pregătirea viitorilor profesori. N-am învățat nimic dela ei, nici din greșelile altora...

15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 8

Prin WorldWideWeb citim din navigatorAu devenit și mai ușor accesibile cărțile din proiectul

Gutenberg, au apărut pe Web noi manuale, în html, sau chiar ca prezentări, inclusiv în formate audio-video. Avem acces la cărți electronice de tot felul, unele libere, altele pe bani și cu restricții...

Slideshare și Youtube au ajuns să ofere multiple variante de autoinstruire, dar și modelul de succes al Academiei Khan. Mediile virtuale de instruire și cursurile tot mai numeroase și mai variate din familia numită generic MOOC adeveresc deja predicția profesorului Suppe. Putem de acasă, prin calculatorul personal, să urmăm cursuri la cele mai prestigioase universități din lume. Trebuie doar să citim, să repetăm, să scriem, să învățăm .

15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 9

Evident, odată cu WorldWideWeb ajungem să avem acces la o puzderie de cărți

Fiecare librărie importantă din lume (și chiar din țară) este acum prezentă  pe  Web.  Aflăm  astfel  despre  aparițiile  recente,  despre cărțile de succes, putem să citim comentariile unor cititori, sau să le transmitem  pe  ale  noastre.  Putem  răsfoi  cartea,  citi  câteva  pagini, văzând cuprinsul,  putem  să  o  comandăm  și  s­o  și  primim  rapid  în format electronic, folosind un instrument de plată  în rețea. Trebuie doar să avem grijă la formatul cerut și la restricțiile  (DRM) impuse.

Apare  îndată  și  întrebarea:  de  ce  bibliotecile  noastre  nu  oferă acces la cartea digitală, de ce trebuie să o cumpăr dela librărie când vreau doar să o împrumut ca s­o citesc?  

15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 10

Cu WorldWideWeb instruirea pe tot parcursul vieții devine accesibilă

Vrem? 

Suntem dispuși să chiar învestim (timp și energie, concentrare și răbdare) în așa ceva? 

Sau  măcar  citind  cărțile  de  care  am  fost  privați  când  eram școlari? Sau răsfoind versiunile electronice ale revistelor celebre din lumea largă...

Ce ne trebuie? Curiozitate, răbdare și spirit  critic. 

Evident că­i mai simplu să stăm blocați la televizor, la Digi24, sau Antena3, cu convingerea că astfel facem politică, că ne facem datoria de cetățeni  :­)

15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 11

Cum rămâne cu școala, programa, elevii?

Nu numai la noi, ci în întreaga Uniune Europeană n­a mers prea bine intrarea în societatea informațională, adică pregătirea școlarilor pentru noile meserii, pentru a face față schimbărilor tot mai rapide. 

Testele PISA au arătat  limpede  încă de acum 7­8 ani că  la finalul școlii, cel puțin un sfert dintre adolescenții Europei nu îndeplinesc  cerințele  minimale  privind  abilitățile  de  citire, adică  nivelul  de  alfabetizare  cerut  de  actualele  norme  privind viața profesională și privată și posibilitatea de auto­instruire.

15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 12

Și ce facem?Pe  Web  se  pot  găsi  și  rezumate,  referate  sau  comentarii  ale 

cărților  de  referință,  ocolind  astfel  citirea  lor  și  adesea  o  soluție facilă  în  locul  lecturii  și  instruirii.  Incapacitatea  multor  cadre didactice  de  a  identifica  manevra  de  tip  „copy­paste”,  adică reproducerea fidelă, adesea fără discernământ a unui „referat” găsit pe Web am calificat­o de peste 10 ani ca o promovare a fraudei, ca un prim pas în pregătirea unor delicvenți. 

Așa zisul învățământ bazat pe proiecte a devenit la noi nu doar o minciună, ci și o promovare a fraudei, câtă vreme evaluarea se face doar după dimensiunea dosarului, nu după conținut! 

15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 13

Proiecte Europene

Ca urmare  a  tristelor  rezultate  dela  testele PISA au  existat mai multe  proiecte  Europene  pentru  ameliorare,  mai  ales  sub  umbrela Grundvigh.  Printre  ele  și  ADORE  –  „Teaching  Struggling Adolescent  Readers”  http://adore­project.eu,  coordonat  de  Institute for  German  Language,  Literature  and  Didactics  LEUPHANA University  of  Lueneburg  (Germania).  Proiect  care  căuta  să stimuleze cumva interesul pentru lectură a elevilor (adolescenților), proiect în care au activat 12 parteneri ­ 11 state din UE, între care și România,  cu  o  școală  din  Iași  (Richard  Wurmbrand  College,  Iași, prof. Raluca Pelin și cu Brândușa Chelariu). 

15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 14

Concluziile proiectului ADORES-a căutat astfel să se stabilească un dialog interdisciplinar intre cei interesați/implicați în „chestiunea cititului”, pentru a înțelege nevoile particulare ale tinerilor cititori în relația lor cu mediul național.

Proiectul s-a finalizat cu elaborarea unui ghid de bune practici, un fel de manual internațional cu exemple din cele 11 state europene.

Ca rezultat, în 2010, la finalul proiectului, s-a publicat un volum de 283 pagini , la PETER LANG GMBH. Din păcate cartea respectivă nu este cu acces liber, chiar dacă-i disponibilă încă (în forma unor exemplare tipărite și nu prea uzate) la morebooksfromberlin și rbmbooks (cu 19-23 Lire Sterline), sau în versiunea pe tabletă (Kindle), cu peste 40 de Lire Sterline ! 

15 martie 2014 RED București - M.Jalobeanu 15

Proiecte mai vechi care merită amintitecare încercau și au chiar reușit să stimuleze inițiativa și creativitatea copiilor, în cadrul căruia profesorii și învățătorii s-au inițiat alături de elevii lor. Proiecte pe care le-am urmărit și despre care am mai scris. Cel de succes numit Kidlink (inițiat de Odd de Presno în Norvegia, încă din 1987 și devenit rapid multinațional – proiect dedicat copiilor sub 15 ani); bazat pe voluntariatul participanților.Apoi  șocantul  experiment  realizat  de  Sugata  Mitra  și  botezat sugestiv  „instruirea  prin  gaură”.  Unde  concluzia  era:  „Dacă  le oferi/asiguri copiilor oportunitatea de a învăța ceva, ceva relevant și incitant,  și  îi  lași  singuri,  atunci  ei vor  învăța  lecția  aceea.  Iar mai apoi,  conștienți  că  au  învățat  singuri,  își  vor  gestiona  și  răspândi cunoștințele”. 

15 martie 201415 martie 2014 RED București - M.JalobeanuRED București - M.Jalobeanu 1616

Analfabetism în Analfabetism în învățământul superior?învățământul superior?

Ne așteptăm ca elevii – copii noștri să Ne așteptăm ca elevii – copii noștri să termine școala știind să citească și să termine școala știind să citească și să analizeze un text, știind să caute într-o analizeze un text, știind să caute într-o bibliotecă (tradițională sau virtuală). Să poată bibliotecă (tradițională sau virtuală). Să poată face un rezumat al celor citite, să scrie face un rezumat al celor citite, să scrie corect-îngrijit mesajele email, să aleagă corect-îngrijit mesajele email, să aleagă resursele credibile de pe Web.resursele credibile de pe Web. În loc de asta, s-ar părea că școala îi În loc de asta, s-ar părea că școala îi

convinge asupra inabilității de a scrie singuri convinge asupra inabilității de a scrie singuri măcar o pagină, impunându-le deprinderea de măcar o pagină, impunându-le deprinderea de a reproduce textele altora, ce mai frecvent prin a reproduce textele altora, ce mai frecvent prin „copy-paste”, deci să plagieze… „copy-paste”, deci să plagieze…