Embed Size (px)
Citation preview
Nr. 29
TOAMNA-IARNA 2014 /2015
2
1.Vorbind cu toamna şi iarna 2.Părinţii trebuie să ştie! 3.Pagina de jurnal 4.Educator, învătător, profesor 5.Creaţie..în recreaţie 6.Jocuri deosebite 7.Musafirii povestesc 8.Ţara noastră aur poartă 9.Ecologie şi armonie 10.Proiecte, parteneriate 11. Ce mai citim? 12.Din activităţile noastre
3
Toamna şi iarna, două
vechi preitene...
Nicoletta Huştiuc,
G.P.N. Vinerea, jud Alba
Vorbind cu TOAMNA...
Nicoletta Hustiuc, In autumn project
e twinning 2014
4
Laura Ambrisi, In autumn project e twinning 2014
Proiecte , Parteneriate
5
A BĂTUT ÎN POARTĂ IARNA Ne-a bătut în poartă iarna Şi a pus pe la fereşti Flori de gheaţă, promoroacă Şi colinde îngereşti. Cad fulgi mari ca-ntr-o poveste Ce-a fost scrisă de demult, Când veni în astă lume Prunc Iisus cel bun şi sfânt.
Ies copii cu sănioara Să se dea pe derdeluş Şi de-atâta zbenguială Cad râzând pe lunecuş.
Totu-i alb ca într-un vis Presărat cu îngeraşi,
educatoare LUCICA NECHIFOR
Grădiniţa cu Program Prelungit ,,Ion Creangă”- Moineşti, jud Bacău
CÂND VINE IARNA
Când vine iarna, pe cărări de munte Sclipesc în zare dalbele zăpezi Şi chicotesc de bucurie ţâncii Căci zburdă veseli prin nămeţi. Când vine iarna, blândul Moş Crăciun Ne intră-n case să aducă daruri Şi stă de vorbă cu copiii buni În seara Sfântului Ajun. Când vine iarna, îngerii din ceruri Coboară iarăşi pe pământ Şi în acorduri dulci, divine Vestesc sosirea lui Iisus cel Sfânt. Când vine iarna, cete de copii
CREAŢIE ÎN RECREAŢIE
6
CREAŢIE ÎN RECREAŢIE
Valeria Tamas TIMISOARA
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
Elena Comanescu, Buzau
21
PREDAREA EFICIENTĂ ŞI ÎNVĂŢAREA: ABORDAREA UCENICIEI COGNITIVE
Prof. MARIA ŢUCA Scoala Gimnaziala Nr. 10 / structura Gradinita cu Program Normal Nr. 17, Rm. Valcea
Predarea eficientă înseamnă, mai presus de toate, cunoaşterea modului în care poţi cauza progres în procesul de învăţare a elevului. Cercetările au oferit răspunsuri convingătoare la
întrebarea „Cum poate fi susţinut învăţatul real?”. Psihologul rus Vygotsky şi alţi psihologi au susţinut ideea că învăţatul real are loc în aşa-zisa zonă a proximei dezvoltări (=ZPD). Aceasta este zona unde creşterea este în imediata apropiere a nivelului actual de competenţe a persoanei care învaţă, dar nu atât de departe încât să o facă imposibilă sau să creeze un sentiment de frustrare că nu poate fi atins. Dacă nivelul este stabilit atât de jos încât elevul poate rezolva problema fără a face un efort, sau atât de sus încât elevul nu îl poate atinge fără ajutor suplimentar, învăţatul eficient nu va avea loc. ZPD este zona unde elevul, asistat de un profesor sau o altă persoană competentă, se poate întinde doar puţin peste capacităţile pe care le are. Conform cercetărilor lui Vygotsky, aici are loc învăţarea şi aici pot fi îmbunătăţite competenţele an-terioare. Vygotsky vedea predarea ca un factor care duce la dezvoltarea elevului, şi nu ca un răspuns la ne-clarităţile lui, dacă predarea e să se desfăşoare în ZPD. Abilităţile noi ale unui copil nu pot fi dezvoltate decât în ZPD, prin colaborare, în situaţii reale, concrete, cu un adult sau un coleg capabil. Cu îndeajuns de multă practică, individul interiorizează strategiile şi lim-bajul pentru rezolvarea sarcinii, care devine apoi parte a psihologiei sale şi a repertoriului personal de re-zolvare de sarcini. Când acest nivel este atins, strategia intră în zona de dezvoltare a elevului, pentru că acum este capabil să rezolve sarcina de unul singur şi poate utiliza cunoştinţele dobândite în situaţiile noi pe care urmează să le întâlnească. Ce înseamnă aceasta pentru predarea lecturii textelor din diferite domenii? În modulul despre citirea textu-lui şi despre structura acestuia (modulul 2), profesorii vor învăţa că textul poate prezenta diferite niveluri de dificultate pentru cititori. Textele care sunt prea dificile fac parte din nivelul de lectură frustantă pentru elevi. Cele care sunt la nivelul independent de lectură sunt acele texte care sunt în ZAD (=zona în care ac-tualmente are loc dezvoltarea), deci sunt textele pe care elevii le pot citi pe cont propriu. Textele din nive-lul instrucţional sunt cele pe care elevii le pot citi fără ajutor, însă în cadrul cărora elevii descoperă un con-ţinut nou şi proceduri de lectură noi: cerinţele pentru citirea acestor texte se află în ZPD.
Aceste tipuri de texte trebuie citite de elevi. Acestea trebuie ajustate la nivelul fiecărui elev şi trebuie în-soţite de
asistenţă pentru ca să aibă loc învățarea noilor strategii de lectură.
Este important de reţinut că dificultatea unui text depinde de mai mulţi factori: motivaţia elevului şi scopul lecturii, cunoştinţele generale, vocabularul, numărul şi tipul legăturilor ce trebuie făcute pentru înţelegerea textului, familiaritatea elevului cu genul textului etc. Cum poate fi înlesnită dezvoltarea com-petenţelor elevilor printr-o lectură şi învăţare independente? Răspunsul se află în „instruirea de tip scaf-folding”, concept care a apărut ca urmare a cercetărilor referitoare la felul cum învaţă elevii. Acest con-cept se bazează pe ideea că, la începutul învăţării, elevii au nevoie de un sprijin consistent; treptat, acest sprijin se poate retrage, pentru ca ei să încerce să îşi câştige independenţa. Aceasta este o situaţie pe care Pearson a numit-o „preluarea treptată a responsabilităţii”. Conceptul de sprijin în instruirea de tip scaffolding este mult mai amplu decât predarea şi modelarea strategiilor şi abilităţilor de lectură; acesta este doar o parte a procesului scaffolding. Oferirea unui sprijin are loc într-o varietate de forme, cum ar fi: felul în care sunt selectate textele cu care se va lucra într-un anumit context tematic, cantitatea de cunoştinţe anterioare care sunt activate, tipurile de răspunsuri care sunt aşteptate de la elevi.
22 Ajută eschimosul să ajungă la iglu, căsuţa lui!
23
Vine toamna, dragă mie!
M-am trezit de dimineaţă, M-am spălat pe dinţi, pe faţă. M-am uitat pe geam afară Ş-am văzut: e toamnă, iară! Dimineaţa-i mai răcoare, Bruma stă pe iarba moale, Florile toate-s uscate, Le cad petalele toate. Gâzele sunt speriate, Numai greieru-i pe spate, Stă şi cântă la chitară: ,,Dragă vară, dragă vară!,, Pomii-ncep să tremure, Să le cadă frunzele. Darurile toamnei, coapte, În borcane-ajung, cu toate! ,,- Mere, pere, struguri, nuci, În cămară să le-aduci!,, Mi-au spus mama şi bunica, Iar eu le-am spus: ,, Acuşica!,,
Cristina Oros, prof.
GPP Nr 1 Marghita, Bihor.
Creatie in recreatie
24
25
26 Simfonia toamneiSimfonia toamnei Proiect educaţionalProiect educaţional
Liceul Teoretic „Ș erban Vodă” SlănicLiceul Teoretic „Ș erban Vodă” Slănic
Clasa IClasa I
PProf. înv. primar Mînzicu Simona Valentinarof. înv. primar Mînzicu Simona Valentina
20120144
27
Omul de zăpadă!
La-nceput un bulgăre
Mic şi alb, ş-un ţurţure, Mi-au dat o idee-ndată:
Facem un om de zăpadă! Multă-n curte adunată Stă zăpada în grămadă.
Am împărţit grămada-n trei: Lui Mihnea, Cristi şi Andrei.
Fiecare la-nceput Câte-un bulgăre-a făcut.
Doi ochi negri, din cărbune, Nasul, morcov Mihnea-i pune!
Pălăria-i oală mare, Nasturi, cinci bucăţi el are.
Oh, ce chipeş e îndată, Gata-i omul de zăpadă.
Educatoare, Cristina Oros
Cu drag,
fiilor mei, Andrei, Cristian şi Mihnea
GPP Nr 1 Marghita, Bihor.
28
29
30
31
32 O, ce veste minunată!
GPP nr.8 Buzău: Bănică Ileana Sturzu Constanţa
Mocanu Silvia
La serbarea grupei mari am trăit momente de mare bucurie, împlinire şi mândrie. Progamul din cadrul Serbarii şi sceneta cu tema “O, ce veste minunată!” Naşterea Dom-nului Iisus Hristos au avut loc într-o sală cu un decor magic de sarbatoare. Ca de obicei, forfotă mare în sală şi copii nerăbdători să se transpuna în rolurile primite.
Deşi erau foarte emoţionaţi, programul a decurs fără probleme. Atmosfera de bu-curie a Crăciunului a inundat sala şi inimile celor prezenţi.
Copiii au fost costumaţi în funcţie de personajele pe care le-au interpretat: Fecioara Maria și Iosif, păstorii și magii cu daruri, animalele suflând cald și ocrotitor, toți adunați în jurul ieslei în care este așezat micul prunc Isus. O scenă arhicunoscută, retrăită an de an, în amintirea marelui miracol.
Au intrat în atmosfera acestei scenete educatoarele alături de copii, părinţi şi bunici, în concordanţă cu spiritul Crăciunului, cu obiceiurile şi datinile acestui popor.
Îmbrăcați în costumele specifice, copiii au interpretat istoria nașterii pruncului Isus, conform poveștii biblice. În noaptea sfântă, Maria și Iosif călătoresc din Nazaret la Bethleem, căutând adăpost pentru ca Sfânta Fecioară să îl aducă pe lume pe pruncul Isus. Negăsind o casă primitoare, Maria și Iosif ajung într-un grajd amărât cu fân uscat și încălzit doar de suflarea animalelor, unde Maria îl naşte pe Isus. Primii care află vestea și ajung la staul sunt păstorii, urmați de magii din Orient călăuziți de steaua vesti-toare. Magii aduc daruri – aur, smirnă și tămâie – și sunt primii care se închină micului Isus. Aflând de nașterea Mântuitorului care-i amenința regalitatea, Irod dă poruncă să fie uciși toți copiii din Bethleem, în vârstă de până la trei ani.
33 Scena Nașterii a fost jucată, în fața bradului împodobit din grupă. Copiii au învățat pe de rost replicile fiecărui personaj, sub îndrumarea educatoarelor şi a părinţilor. Sceneta Nașterii micului Isus este un obicei viu, așteptat de copiii care intră în pielea personajelor sfinte, precum si de întreaga suflare invitată să vadă “minunea”. La început și pe parcursul scenetei sunt cântate multe cântece si colinde tradiționale de Crăciun.
A fost o seară minunată de bucurie şi speranţă. Cu recunoştinţă le mulţumim copiilor şi părinţilor pentru sprijinul acordat şi pentru reuşita acestei serbări.
34
Petrecerea din bucătărie Agitate, trei masline Bat toaca printre vecine Despre-ardei si gogoşari C-au fugit din aprozar C-auziră-ntrecere Că ar da petrecere O salată asezonată Şi invită lumea toată. Ciuperci mari şi mai micuţe Toate-s cu pălăriuţe. Fac furori azi la agapă Trei castraveciori şi-o ceapă Patru frunze de spanac, Piper negru măcinat, Brânza de oaie fiţoasă, Ouă, şuncă şi-o cireaşă. De mărar o legătură Să se topească în gură. Roşii, vinete şi-un praz Încep un concert de jazz.
Flutură părul rebel Firul cel de pătrujel Conopida şi-o gulie Râd acum din farfurie. Văzui pe post de viole Patru păstăi de fasole . Purtătoare de făclii Sunt sfioase păpădii. Un greier şi un brotac Antren muzical le fac. Fluturi bat din aripioare Ca să facă-n jur răcoare. Ţinând loc de păhărele De la ghinde-s căpăcele. Picături de miere fină Toarnă harnica albină. Pe la mese-s bucuroşi Toţi copiii pofticioşi. La aşa bal aferim Toţi am vrea să mai venim. Valeria Tamas TIMISOARA
35
36
Catei are, dar nu latra Si nu-l tii legat la poarta! (Usturoiul) Avem o copilita Cu multe rochite, Cand o dezbracam, Din ochi lăcrimăm. (Ceapa) Frunze n-are Nu-i nici floare In păduri şi pe ogor Prin grădini şi-n deal la vie Stă mereu într-un picior. (Ciuperca)
Verde, roşu! Cine eşti? Lung ,subtire, gras ori dulce Iute, Poţi să mi-l ghiceşti? (Ardeiul) Nu-i ca varza infoiată, Dar e sora ei, gătită C-o rochiţă increţită. (Conopida) Nu e carne, dar e grasă Cocoţată pe arac. Numai toamna intră-n sac. (Fasolea) Cand o tai, e cu temei De ce plângi de mila ei? (Ceapa) Soarele când îl zăreşte, Pe dată se înroşeşte. O culegem vara toată Tare-i bună în salată! (Roşia)
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
Din acest desen lipsesc nişte elemente. Continuaţi voi şi
completaţi.
47
Activitati la poli Ne jucam ca ursuletii Hranim pinguinul Polul sud si polul nord
48
Activitati cu pinguini Colaj pinguinul, din bucati, cu funda la gat Sa hranim pinguinul cu pesti Joc cu zarul si pestisori din carton
49
Noapte bună
Îngerii să te vegeze
Somnul să ţi-l lumineze Noaptea încet de coboară Somnul îţi este comoară.
Îngerii privesc spre tine Dragostea de sus le vine Ei iubesc toţi copilaşii Sunt ca ei, ca îngeraşii!
Noapte bună, somn să ai
Lin precum un cânt din nai Noapte bună îngeraş
Noapte bună, copilaş!
50
51
52
53
Rîşnoveanu Nicoleta Zaplaic Ligia
54 Povestea noastră continuă:
vă spuneam în numărul trecut că ,,Albinuțele și-au luat
zborul...,,
La Grădinița cu Program Prelungit Nr. 9 Alba Iulia, fie-
care toamnă anunță ceva nou, un început de drum pe care
pașii merg îndrăzneți mânați de dorința de a-i străbate fără piedici. În toamnă se
întâmplă ca sufletele și mințile atâtor copii să prindă aripi și să zboare tremurătoare
spre tărâmul cunoașterii mai profunde. Este zborul în viață, marele zbor către
maturitate, iar aceste aripi sunt atât de firave, încât au nevoie de caldură, dragoste și
dăruire din partea celor mari, ca să devină tari și puternice.
Așa au venit în zbor micile noastre ,,Albinuțe,, au intrat sfioase la început, dar
apoi și-au deschis aripile și au fost dornice să cunoască tainele și bucuriile copi-
lăriei. O,,Albinuță,, este un început de drum, un nou răsărit de soare și o aripă de
înger ce începe acum să zboare din aproape în aproape, cu pași înceți în a cunoaște
lucruri noi, oameni noi, situații noi și a învăța ceea ce este viata. Copilăria este cel
mai frumos anotimp al vieții ( al cincilea ), care adună în el toate bogățiile și
frumusețile vieții.
Este "ANOTIMPUL COPILARIEI ",
55 Mânuțele noastre mici au realizat: Copacul familiei
Bucuriile iernii vin cu prima zăpadă, miros de cozonac proaspăt scos de pe vatră, bradul împodobit, copii porniți cu colindul, iar apoi obosiți întorși acasă încer-când să stea treziți pentru a-l surprinde pe Moș Crăciun când lasă din cadouri sub brad. Ș i cum ar putea să se termine mai frumos anul decât să-l așteptăm pe moșul cu poezii, colinde, dansul fulgilor și piticilor. Vă dorim sănătate, bucurii și La mulți Ani!
Grădinița cu Program Prelungit Nr.9 Alba Iulia Prof. Înv. Preșc. LILIANA DORINA HONDOLA
Prof. Înv. Preșc. EDINA NAGY
56
57
58
59
60
61
62
Carnavalul toamnei, G.P.N Vinerea, ed. Nicoletta Huştiuc
63
64
65
66
67
68
69
70
71
MUSAFIRII POVESTESC
Ed. Ecaterina Grecu, Oradea
72
MUSAFIRII POVESTESC
73
DRUMURI DE
POVESTE
74
75 GREIERELE ŞI FURNICA
IMAGINI
MINUNATE
De folosit la activitate
76
FIŞĂ DE LUCRU
1. Încercuieşte cifra corespunzătoare numărului de steluţe .
1 2 3 4 5
2. Colorează prima şi a treia căsuţă.
2. Încercuieşte a doua şi ultima steluţă.
77
78
Idei de preluat şi continuat
79
80
81
82
HAI SĂ COLORĂM!
83
Vis de iarnă
Fulgii de nea valsează încet spre pământ, Îngerii din cer colindă în cor un cântec sfânt,
Brazii se îmbracă în costume albe, Casele își pun argintate salbe,
S-a făcut deodată liniște! Bradul și-a aprins steluțele,
Ninge pe pământ, lumea cântă pe stradă, Iar copiii râd și fac un om de zăpadă.
Tot mai mult speranța aprinde mii de vise și de minuni, Oamenii, cântând, sunt prieteni...Astăzi sunt mai buni...
În vitrine, iată! Becuri în culori S-au gătit și ele de Sfinte sărbători.
Prin zăpada albă, cu nasul înghețat ca un sloi, Și sacul plin de surprize, vine iar Moș Crăciun pe la noi!
Prof. Ileana Godiciu , Sebeş, jud. Alba
84 Idei brazi din felicitarile primite la concurs
85
SERBARE DE CRĂCIUN GRUPA MARE URSULEŢII, ED. ANIŞOARA FILIMON,
GRUPA MIJLOCIE ALBINUŢELE NICOLETTA HUŞTIUC
86 CONCURS INTERJUDEŢEAN DE FELICITĂRI ,,CRĂCIUN FERICIT!” -EDIŢIA A III-A, organizat în cadrul
Proiectului Interjudeţean ,,Sărbătorile copilăriei”
ORGANIZATORI:
G.P.N. VINEREA, G.P.N. 5 CUGIR Şcoala I-IV VINEREA
Şcoala Gimnazială ,,Ioan Mihu” Vinerea-ar. Şcoala Gimnazială nr. 3 Cugir
87
G.P.N VINEREA, ed. Nicoletta Huştiuc, activităţi de iarnă, primirea felicitărilor,
confecţionare de felicitări, activităţi legate de
serbarea iernii
Grupa mijlocie Albinuţele
88
Iarna, ca o zână Iarna ca o zână La noi e stăpână Iarna, albă-a noastră Astăzi la fereastră. Iarna albă zână Fulgi pufoşi adună Iarna face prag Şiun gând mai alb. Iarna zâna noastră Vine la fereastră Cu flori mari de gheaţă Şi bujori pe faţă. Iarna albă zână LA noi e stăpână Iarna e frumoasă Tare graţioasă.
Prof. Nicoletta Huştiuc G.P.N. Vinerea, Alba
89
Valeria Tamas TIMISOARA
90
91
Grupa Mare, grupa PITICILOR
Grădiniţa cu Program Normal PITICOT Buzău Prof. Comănescu Elena
VIS DE
IARNĂ
92
Discuțile pe care le purtăm împreună cu cei mici au deasemenea , un rol foarte important. Copiii sunt inocenți, ei pun întrbări fără să realizeze că acestea pot deranja. Chiar dacă ne trezim la un moment dat cu vreo întrebare incomodă, în niciun caz nu trebuie să certăm
copilul, să-l repezim sau săi dăm răspunsuri false. Copiii simt de cele mai multe ori când dorim să evităm răspunsul și este posibil ca ei să îl caute în altă parte,iar acest lucru este ”grav” deoarece îndepărtăm copilul de noi, copilul trebuie să vadă în părinte - cel mai bun prieten lucru valabil și când aceștia mai cresc. Si numai prin comunicare fiind esențială, indiferent de vârsta copilului. Spre deosebire de noi adulții, copiii sunt mai emotivi, ei nu au atins încă maturitatea psihologică. Astfel una din datoriile părinților este de a trata cu seriozitate problemele pe care aceștia le ridică. Este greșit să considerăm din start că în perioada copilăriei nu există probleme. În funcție de vârstă apar anumite dificultăți, care nu sunt de neglijat. Să nu uităm: niciodată nu trebuie să ne punem în postura de jucători ai propriilor copii! Trebuie să fim prietenii și confidenții lor, și pe măsură ce aceștia cresc, să avem grijă să nu întrerupem comunicarea deoarece numai prin comunicare putem să ne cunoaștem mai bine copilul. Va fi nevoie de rabdare cu copii, să le dăruim cât mai multă căldură sufletească şi să le transmitem un sentiment de stabilitate. În concluzie, cunoaşterea copilului se realizează în timp: cunoaştem copilul educându-l şi-leducăm mai bine cunoscându-l. Fiecare copil este diferit şi nu poate fi comparat ,, decât cu sine însuşi”.Apărarea, ocrotirea şi formarea corespunzătoare a copiilor, educarea lor sănătoasă fiizică şi morală reprezintă
Educatoare Olar Simona
G.P.N. Tărtăria, jud. Alba
Comunicarea cu copilul
93
Greşeli de educaţie sau îndreptar de educaţie: 1. Un copil criticat învaţă să condamne 2. Un copil bătut învaţă să se bată 3. Un copil ironizat devine timid 4. Un copil încurajat învaţă să aibă încredere în sine 5. Un copil tratat cu toleranţă învaţă ce este răbdarea 6. Un copil apreciat învaţă ce este aprecierea 7. Un copil tratat cu corectitudine învaţă ce este dreptatea 8. Un copil tratat cu prietenie învaţă ce este bunătatea 9. Un copil obişnuit să trăiească în siguranţă devine încrezător 10. Un copil care este iubit învaţă să simtă dragostea Cu multă răbdare, pri iubire și înțelepciune, orice părinte va afla cum trebuie să realizeze o comunicare eficientă între el și copil
Educatoare Olar Simona G.P.N. Tărtăria, jud. Alba
94 ŞCOALA OCOALE VĂ PREZINTĂ SARBATOARE DIN NATURĂ
ŞCOALA I-IV OCOALE, JUD.
ALBA, PROF. VIORICA PAŞCA
95
La săniuş Sus pe sănioară, dragă copilaş Ochii îi închide, zboară pe imaş. Repede ca gândul pârtia cobori N-ai pleca acasă poate doar în zori. Greu e la urcuş că-i alunecuş De nu esşti atent cazi în nas acuş Dar nu-i bai, sus în picioare Distracţia e şi mai mare! Mihaela Danc, GPN Ilia, jud.
Iarna Vremea este friguroasă Cerul s-a întunecat Fulgii albi încep să cadă Peste-ntregul nostru sat. Pomii dezbrăcaţi de frunze Haină albă-acum îmbracă Casele îşi pun căciulă De omăt şi promoroacă. Nimeni nu mai e pe stradă Numai Zâna Iarnă dragă Îmbrăcată în cojoc Şi nu-i este frig deloc! Mărioara Hui, GPN Ilia, jud. Hunedoara
Poezii extrase cu permisiune din
cartea ,,Binecuvântarea sărbătorilor de
iarnă”-autori Mihaela Danc, Mărioara Hui, Nicoletta Huştiuc,
Laura Petroi
96
Proiectul internaţional ,,Culorile copilăriei/Les couleurs de l’enfance/The colours of childhood” iniţiat de G.P.N Vinerea şi desfăşurat pe platforma virtuală e-twinning
Ed. prof. Nicoletta Huştiuc, iniţiatoarea şi fondatoarea
proiectului Culorile copilăriei/Les couleurs de l’enfance/
97
Proiectul internaţional ,,IN AUTUMN” iniţiat de G.P.N Vinerea PROF. Nicoletta Hustiuc şi Italia, prof.
Laura Ambrisi desfăşurat pe platforma virtuală e-
twinning
Ed. prof. Nicoletta Huştiuc,
iniţiatoarea şi fondatoarea proiectului
98 Proiectul internaţional THE HARMONY OF NATURE LA CARE PARTICIPA SI
G.P.N. Vinerea desfăşurat pe platforma virtuală e-twinning
99
Materialele pentru numarul urmator
se primesc pe adresa
[email protected], pana la data de 15 mai 2015. NEAPĂRAT
CU DIACRITICE!
100 POVESTEA CIFREI 7 AUTOR: ED. MARIANA BĂDULESCU
SLĂNIC, PRAHOVA
Şapte, sigur, Ţi-aminteşte, De piticii din poveste.Dar vă zic și eu îndată O poveste minunată!
Era odată o mică buburuză care trăia împreună cu surioarele și frățiorii ei într-un palat verde de smarald.În acea vreme nu avea rochița colorată, ci era albă, albă ca spuma laptelui. Plimbându-se mereu printre florile multicolore din grădină, ea se minuna tot timpul și admira fiecare floare, fiecare culoare.-Cât mi-aș dori să am și eu rochițe colorate!...Degeaba mama ei îi tot spunea că fiecare viețuitoare are rostul ei pe lume, că așa a rânduit bunul Dumnezeu. Într-o dimineață caldă de vară, după ce dădu-se o ploicică , razele mândrului soare se strecoară încet,încet după norișorii pufoși. Buburuza se trezește și iese pe terasă să-și facă gimnastica de înviorare. Acolo ce să vadă? Cerul își schimbase înfățișarea pentru că de la un capăt la altul se întindea un ștergar vărgat cu mii și mii de flori presărat.Era atât de uimită încât nu mai știa ce să creadă. De unde și cum făcuse cerul rost de atâtea culori? Tot urmărind acest spectacol, auzi un glas ce-i șoptea: –Eu sunt Zizi , fluturașul curcubeu. Văd că ai amuțit admirând cele șapte culori ce se întind pe
101 albastrul cerului. -Ce culori minunate!.....Dragă Zizi, îmi doresc atât de mult să am și eu rochițe colorate, să aduc bucurie și veselie tuturor celor ce mă privesc, spuse buburuza care începu să plângă cu sughițuri. Vreau, vreau și eu culori!... . -Hai, hai nu mai plânge! Eu voi zbura până la curcubeul cu cele șapte culori, îi voi spune dorința ta, și-i voi cere câte o picătură din fiecare culoare dorită. Trebuie să știi că pentru fiecare culoare trebuie să îndeplinești câte o sarcină. Fiecare culoare are un nume și împreună se numesc
4
Pentru roșu trebuie să aduni toți macii din jurul palatului, pentru oranj numeri petalele margaretei, pentru galben pictezi păpădiile, pentru verde ștergi praful de pe frunze, pentru albastru uzi fiecare floare cu câte o picătură de apă, pentru indigo, trebuie să spui o poveste narciselor din grădină, iar pentru violet aduni un buchet de liliac ca să-și parfumeze rândunica cuibul. Buburuza rămâne o clipă p e g â n d u r i ; . -Ș tii, eu nu mă pot hotărî așa de repede pentru că mie îmi plac toate culorile. Te voi anunța mâine dimineață. Toată noaptea s-a perpelit să-și aleagă culoarea potrivită.A doua zi, se prezintă la întâlnire plină de încredere și spune: .
102 -Deoarece săptămâna are șapte zile și sunt tot șapte culori te-aș rugaca în fiecare zi să-mi aduci câte o culoare iar eu voi îndeplini fiecare dorință. Așa au și făcut. Luni a cules liliac rândunicii, iar seara avea rochița violet. Marți spuse o poveste narciselor din grădină și îmbrăcă rochița indigo. Miercuri udă florile și îmbracă rochița azurie, joi șterge praful de pe frunze și se admira în rochița ca smaraldul, vineri a pictat păpădiile și rochița ei era galbenă, când a numărat sâmbătă petalele margaretei se împodobi cu rochița oranj.
În sfârșit, duminică se trezi de dimineață, și ieși în fața palatului care era înconjurat de un lan de maci. Ca să termine mai repede luă o coasă și se apucă de treabă. A cosit tot lanul cu maci din jurul palatului de smarald.. .... și la sfârșitul zilei, Zizi, se apropie cu culoarea roșie. . -Spune draga mea la ce culoare te-ai oprit până la urmă? –Vreau să probez și rochița aceasta roșie. . Este minunată !!! După ce se îmbracă începe să danseze și să zboare fericită. Deodată se împiedică, atinge paleta cu culori care se amestecară și din combinația lor se obține o pată neagră ca smoala . Ș apte picături negre au sărit pe rochița roșie a buburuzei.
103
La început, tare s-a speriat că rochița atât de frumoasă era murdară, dar cu toții au început să aplaude că acum era cea mai frumoasă rochiță, roșie cu bulinuțe negre. Cu toții au numărat bulinele și au văzut că avea șapte,câte una pentru fiecare culoare din curcubeu, câte una pentru fiecare zi din săptămână. Deoarece pe rochița buburuzei sunt șapte buline, un curcubeu are șapte culori, în a șaptea zi a obținut culoarea roșie cu ajutorul unei coase, oamenii au hotărât ca cifra șapte să aibă forma coasei cu care a îndeplinit ultima sarcină. . Așa a apărut cifra 7.
104
ENO TREE DAY 2014 G.P.N. VINEREA, JUD. ALBA
Si in acest an am sărbătorit împreună cu preşcolarii grupei mici Eno tree day, In cadrul acestui program a participat la Plant a tree for peace, competitie internationala POM=VIAŢĂ=SĂNĂTATE=COPII=FERICIRE
Prof. Nicoletta Huştiuc, G.P.N. Vinerea, jud. Alba
ECOLOGIE ŞI
ARMONIE
105
MUSAFIRII POVESTESC
106 G.P.N Vinerea, grupa mică Albinuţele
Ed. Nicoletta Huştiuc
Iarna noastră minunată
Proiect international Seasons childhood- Les saisons de l enfance 2015 ian-iun
Fondatoriprof. Nicoletta Hustiuc Svetlana Yelfimova, Ucraina
107 K A L O K A G H A T H I A
Valeria Tamas TIMISOARA
GPN Vinerea Nicoletta Hustiuc
108 TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE IARNĂ “ SFINTELE SĂRBĂTORI LA ROMÂNI ”
Mediator şcolar Biri Adrian
Liceul Tehnologic pentru Transport Rutier Tîrnava , jud. Sibiu
La români sărbătorile de iarnă în special Crăciunul sunt sărbătorile de suflet. Decembrie este luna cadourilor şi a sărbătorilor de iarnă (Sfântul Nicolae, Crăciunul, Anul Nou) şi poate unul dintre cele mai aşteptate momente ale anului mai ales pentru cei mici care ard de nerăbdare să vadă ce primesc de la Mos Nicolae în ghetuţele pregătite de cu seară. De la Sfântul Nicolae până la Sfântul Ion românii se simt în sărbători.Cel mai important este Crăciunul considerat ca sărbătoarea naşterii Domnului nostru Iisus Hristos.Oamenii au adaptat-o creând tradiţii si obiceiuri conform culturi lor specifice . Acest obicei din seara Sfântului Nico-lae a luat naştere la oraş şi s-a răspandit şi în mediul rural. Fiecare traieşte din plin sărbătorile, însă nu toată lumea cunoaşte adevaratele istorii şi semnificaţii ale datinilor de iarnă . Pentru a aprecia mai mult tradiţiile, vă oferim o mică istorie a Moşului Nicolae. Pe 6 decembrie, este ziua Sfantului Nicolae iar, dupa traditia populară, aceasta este prima zi de iarnă. Credincios, Sfantul Nicolae este faptuitor de minuni si martir pentru credinţa in Iisus. La romani, Sfantul Nicolae este închipuit ca un moş cu barba albă care poate aduce ninsoarea scuturandu-şi bărbia. Datorită tradiţiei occidentale, Moş Nicolae este şi cel care face cadouri ce-lor mici. În seara din Ajun (5 decembrie), parinţii pun în încălţămintea copiilor, pe care aceştia şi-o pregătesc cu mare grijă, multe dulciuri şi, uneori, jucării. În unele locuri există şi obiceiul de a pune alături de cadouri şi o nuieluşă care ar trebui să ii cumintească, măcar în principiu, pe copii care nu s-au purtat bine în timpul anului.”Copii cuminţi primesc dulciuri şi jucării iar cei obraznici nuieluşe “aşa auzeam în copilărie de la parinţii nostrii .Acum la vremea maturitatii ne amintim cu bucurie de acele seri nimunate când ne pregăteam cizmuliţele şi asteptam cu nerăb-dare să vină Moş Nicolae să ne lase în dulciuri şi jucării. Sfantul Nicolae mosteneşte la moartea ambilor părinti, toată averea familiei pe care se hotaraşte să o folosească în scopuri umanitare, ajutându-i pe cei săraci. El este cunoscut ca protector al copiilor mici, al călătorilor, al comerci-anţilor, al celor acuzaţi pe nedrept, al fetelor nemăritate şi mireselor. Legenda istoriei lui Moş Nicolae vorbeste despre un nobil sărac care avea 3 fete pe care nu le putea marita din cauza situaţiei financiare precare. Se spune că Nicolae de Mira, inainte de a deveni Sfant, a decis să-l ajute pe acest nobil lasând câte un saculeţ cu aur la uşa casei acestuia de fiecare dată când una dintre cele trei fete a ajuns la vârsta măritişului. Vrând să ştie cine ii face aceste cadouri, nobilul a urmarit la cea de-a treia fată uşa casei. Povestea spune că Nicolae s-a urcat pe acoperiş şi a dat drumul săculeţului prin hornul casei în nişte sosete puse la uscat. Astfel s-a nascut ideea ciorapilor atârnaţi la gura sobelor şi a şemi-neelor în care se primeau cadourile. Crăciunul mai este numit şi sărbătoarea familiei, este sărbătoarea când toţi se reunesc părinţi ,copiii nepoţi îşi fac daruri,se bucură de momentele şi atmosfera din jurul mesei,cu cred-intă ca prin cinstirea cum se cuvine a sărbătorii vom avea un am mai bun si mai bogat.La sate sunt pastrate mai bine tradiţiile si obiceiurile specifice acestei sărbători.Repertoriul tradiţional al obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti cuprinde pe lângă colindele propriu-zise - cântece de stea, vi-cleimul, pluguşorul, sorcova, vasilica, jocuri cu măşti (ţurca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluţii, căluşerii) - şi o seamă de datini, practici, superstiţii, ziceri, sfaturi cu originea în
109 credinţe şi mituri străvechi sau creştine. Dintre acestea, care exprimă înţelepciunea populară, realul sau fantasticul, esenţe ale bogăţiei noastre spirituale, redăm câteva specifice diferitelor zone ale ţării.Pe 20 decembrie in calendarul ortodox se sarbatoreste ziua Sfantului Ignat. In aceasta zi datina randuieste sa fie taiat porcul de Craciun. Pentru ca taranii cred ca un porc neinjunghiat in aceasta zi nu se mai ingrasa pentru ca isi viseaza cutitul. Ner-espectarea acestui obicei poate provoca, dupa unii, incidente neplacute. In mod evident, si acest obicei pastreaza elemente de ritual pagan (in Egiptul Antic si in Grecia Antica porcul era sacrificat in cinstea unor zeitati. În Bucovina, în Ajunul Crăciunului se pun pe masă un colac şi un pahar de apă, deoarece se crede că sufletele celor răposaţi vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac şi-şi udă gura cu apă. Datina împodobirii bradului de Crăciun pare a fi de obârşie germană, aşa cum este şi cântecul "O, brad frumos!". În Germania, această sărbătoare este cunoscută sub numele de Cristbaum. Împodobirea Pomului de Crăciun a pătruns din Alsacia în Franţa la sfârşitul secolului al XIX-lea, precum şi în Ţările de Jos, Spania, Italia, Elveţia. Tot pe la sfârşitul secolului al XIX-lea, această datină se întâlneşte în casele nemţilor din oraşele româneşti şi apoi se răspândeşte pe cuprinsul ţării, odată cu cântecul bradului "O, Tannenbaum!" (O, brad faimos!) Despre Moş Ajun se spune că a fost baciul aflat în slujba lui Moş Crăciun, stăpânul staulului unde Maica Domnului l-a născut pe lisus Hristos. Colinda a dobândit o destinaţie precisă ca formă de magie benefică, ea marcând rodnicia câmpu-rilor, sporul animalelor domestice, creşterea copiilor, împlinirea prin căsătorie a tinerilor, pacea si tihna bătrânilor, influenţarea, în sens pozitiv, a vieţii oamenilor şi a naturii. La miezul nopţii, de Anul Nou, fetele iau de pe masă colacul ornamentat care se ţine pe masă de sărbători, îl ţin pe vârful capului, se aşează pe tăietor şi aşteaptă să audă un sunet dintr-o direcţie oare-care şi din ce parte vine sunetul, în acea parte işi va găsi ursitul. Amintirea copilăriei ce ne revine puternic în suflet şi în minte , zăpezile bogate şi prevestitoare de rod îmbelşugat,colindele şi clinchetele de clopoţei,mirosul proaspăt de brad dar şi de co-zonaci,nerabdarea aşteptării darurilor sub pomul de iarnă toate crează în sânul familiei o atmosferă de linişte si iubire.
Educator Invatator profseor
110
Extras cu permisiune din revista on line ,,Edu caleidoscop”
111
COMUNICAREA ORALĂ JOCURI DIDACTICE
Prof. înv. primar Apostol Marinela
Ș coala Gimnazială Ruginești, județul Vrancea În activitatea de la catedră din ultimii ani am constatat o mai mare atenție a elevilor asupra orelor organizate într-o variantă modernă. Este adevărat, firește, că nici orele efectuate tradițional nu și-au pierdut din farmec, cu atât mai mult cu cât bagajul de cunoștințe după astfel de ore este mai greu. Voi descrie, în ceea ce urmează, câteva dintre activitățile preferate de elevi. Ele au fost remodelate după jocurile prezentate de Renee Leon. Toate aceste activități pot fi modificate și adaptate în funcție de clasă și pot fi repetate sau desfășurate doar o singură dată.
� „Jurnaliștii povestesc” Obiective: dezvoltarea capacităților de receptare și producere a unor narațiuni orale, exersarea memoriei. Prezentarea activității de către cadrul didactic și secvența pregătitoare: discuții structurate în jurul întrebă-rilor „Ce este un jurnalist?” și „Ce ar putea să povestească un jurnalist?”; structurarea la nivelul fiecărei grupe a unei povestiri orale. Etapele jocului:
• fiecare membru al primei grupe povestește, în calitate de jurnalist, istoria creată; •
• membrii celorlalte grupe urmăresc atent istoria cu scopul de a o repovesti; •
• după istorisirea ultimului „jurnalist”, ascultătorii încearcă, împreună, reconstituirea povestirii inițiale; •
• activitatea se continuă identic prin povestirea creațiilor celorlalt grupe. • Există și o variantă mai dificilă a jocului, în care spectatorii sunt înlocuiți cu observatori; aceștia vor avea ac-ces la varianta scrisă a povestirii, vor nota abaterile și le vor enumera sfârștul jocului.
� „Interviu imaginar” Obiective:formarea capacității de a formula întrebări și de aconduce un dialog, formarea capacităților de tran-scriere a unui text oral. Etapele activității: pentru realizarea unui interviu imaginar (variantă):
• circumscrierea unei situații de comunicare ( ex. Întâlnire cu scriitorul/ actorul/ sportivul preferat sau cu un personaj literar);
• • formarea grupelor - distribuirea sarcinilor de lucru pentru fiecare grupă (Ce personaj alegem/ Câte în-trebări îi punem? Ce întrebări? În ce ordine?);
• • realizarea interviurilor, dramatizarea lor în fața clasei și înregistrarea lor;
• • transcrierea interviurilor.
•
Jocuri minunate
112
� „Recunoaște intrusul!” Obiective: dezvoltarea capacităților de receptarea a unui text oral, exersarea memoriei. Etapele activității: Cadrul didactic povestește un film, o carte sau un eveniment. În interiorul povestirii, pro-fesorul introduce un cuvânt pe care îl repetă frecvent, fără a modifica sensul evenimentelor relatate. Elevii tre-buie să detecteze cuvântul „intrus” și să povestească, în final, istoria.
� „Cuvântul dispărut!” Obiective: formarea capacității de a asculta activ, exersarea memoriei. Etapele activității:
• lectura unei liste de cuvinte create de cadrul didactic în funcție de nivelul clasei; •
• eliminarea unui cuvânt și relectura listei; •
• identificarea, de către elevi, a cuvâtului dispărut. •
• „Detectează ficțiunea!”
Obiective: formarea capacităților de a construe sensul unui text oral și de a identifica eventualele incongruențe. Etapele activității:
• realizarea, de către elevi, a unor povestiri orale scurte, reale sau imaginare, cu teme precum: „O amintire emoționantă/comică/neobișnuită”;
• • prezentarea orală a povestirilor;
• • formularea, de către auditoriu, a unei opinii în legătură cu regimul real sau imaginar al textului;
• • justificarea opiniei.
• •
• � „Reține informația!”
Obiective: formarea capacității de a asculta active, exersarea memoriei. Etapele activității:
• prezentarea de către profesor a unor mesaje scurte cu subiecte interesante din punctul de vedere al ele-vilor ( de tipul „Ș tiați că...”);
• • verificarea, prin întrebări închise, a modului în care au fost receptate informațiile.
•
113
114
115 Tradiţii, credinţe, obiceiuri prezente în sărbătorile de iarnă la români
Profesor învăţământ primar Costea Agnes Ildico
Liceul Tehnologic pentru Transport Rutier Tîrnava , jud. Sibiu
Cele mai răspândite şi mai fastuoase obiceiuri s-au dovedit a fi cele legate de marele Praznic al Crăciunului şi de sărbătorirea Anului Nou. Repertoriul tradiţional al obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti cuprinde pe lângă colindele propriu-zise - cântece de stea, vicleimul, pluguşorul, sorcova, vasilica, jocuri cu măşti (ţurca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluţii, căluşerii) - şi o seamă de datini, practici, superstiţii, ziceri, sfaturi cu originea în credinţe şi mituri străvechi sau creştine. Dintre acestea, care exprimă înţelepciunea populară, realul sau fantasticul, esenţe ale bogăţiei noastre spirituale, redăm câteva specifice diferitelor zone ale ţării. Se spune că Dumnezeu a lăsat Crăciunul ca omul să fie în această zi sătul. Cine nu are porc gras de Crăciun nu poate spune ca a fost fericit în acel an. În unele zone ale ţării, porcul se taie de Ignat, adică în 20 decembrie. Se zice că porcul care n-a fost tăiat în această zi nu se mai îngraşă, căci şi-a văzut cuţitul. Sângele scurs din porc după ce a fost înjunghiat se pune la uscat, apoi se macină şi se afumă cu el, peste an, copiii ca să le treacă de guturai, de spaimă şi de alte boli. În Bucovina, în Ajunul Crăciunului se pun pe masă un colac şi un pahar de apă, deoarece se crede că sufletele celor răposaţi vin în această noapte pe la casele lor, gustă din co-lac şi-şi udă gura cu apă. În Ajunul Crăciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casă, ca albinelor să le meargă bine, şi să nu părăsească stupul pe vremea roitului. În Ajunul Crăciunului nu e bine sa te baţi, nici măcar în glumă, cu cineva, căci faci bu-boaie peste an. După Crăciun să nu mai fie lăsaţi copiii să mai zică colindatul, ca fac bube. Acolo unde este datina de a taia porcul în ziua de Crăciun, gospodinele pregătesc o mâncare din carne macră de porc cu ceapă şi slănină, din care sunt ospătaţi cei dintâi dintre străinii ce le calcă pragul casei, acestei mâncări i se spune "pomana porcului". În unele sate maramureşene se zice că-i blestemată femeia care nu pune de Crăciun pe masă faţa de masă cu ciucalăi, pe pereţi şterguri tărcate (brodate) şi pe pat perne cu feţe tărcate. Cu o săptămână înainte de Crăciun, în zona Codru din Maramureş încep pregătirile pen-tru colindat, culminând în cele două zile anterioare sărbătorii, când se pregătesc mâncărurile şi se împodobesc interioarele locuinţelor: masa cu faţa brodată, feţe de perne ornamentate, pe pereţi se pun şterguri şi blide ornamentate, crengi de brad, baniţa, busuioc, brebenoc. Aluatul frământat în noaptea de Crăciun e bun de deochi pentru vite. Se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc. La cele trei sărbători mari - Crăciun, Paşte şi Rusalii - să te speli cu apa în care au fost puşi bani de argint şi vei fi bănos. Nu e bine ca în Ajunul Crăciunului să fie pus pe masă mai intâi rachiul, pentru că nu el are întâietate în această seară, ci bucatele. Dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate. În Ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, pentru că aceşti pomi să lege rod bogat.
116
117
În seara sfântă de Crăciun,
Pe drumul nins de lună,
Trei magi călări, cu suflet bun,
Aleargă împreună.
De unde vin?
Cum se numesc?
Ce doruri îi frământă? Spre-o iesle ei călătoresc
Şi cerurile cântă.
118
HAI SA COLORAM!
119
Ne revedem în numărul , nr. 30!
Agnes Costea, Mariana Bădulescu, Elena Comănescu, Ana Fodor, Ileana Godiciu, Valeria Tamas, Dina Pop, Simona Olar, Doiniţa Bălan, Viorica Paşca, Runcan Andreea, Patricia Lidia, Ecaterina Grecu, Frusina Chiriac, Steluţa Dima, Lucica Nechifor, Luminiţa Enache, Liliana Spînu, Nicoleta Rîşnoveanu, Ligia Zaplaic, Valentina Mînzicu, Coman Maria Floare, Adrian Biri, Georgiana Teoc, Liliana Mursa, Niculina Pop-Boncea, Zoica Radu, Marinela Apostol, Popa Maria, Rusu Cristina, Mihaela Danc, Mărioara Hui, Cristina Oros, Petronela Rosenauer, Laura Ambrisi, Enache Luminita, Maria Tuca, Bănică Ileana, Sturzu Constanţa, Mocanu Silvia, Liliana Hondola, Edina Nagy, Anişoara Filimon, Stela Chiritescu , Adriana Berindeie
120
