Download ppt - Planul Jena

ALTERNATIVA ALTERNATIVA EDUCATIONALA EDUCATIONALA “PLANUL JENA”“PLANUL JENA”

Studenti:Studenti: PASTIA (BESLEAGAPASTIA (BESLEAGA) ) FLORICAFLORICA TATARUS (BORS) NASTASIATATARUS (BORS) NASTASIA

GRIGORE (BARHALA) MIOARAGRIGORE (BARHALA) MIOARA STOICA LAURASTOICA LAURA DRAGAN TUDORITADRAGAN TUDORITA

AN IIIAN III Coordonator stiintific: lector univ. dr. CORNELIA STEFANESCUCoordonator stiintific: lector univ. dr. CORNELIA STEFANESCU

PLANUL JENAPLANUL JENA

Planul JenaPlanul Jena este un concept pedagogic apărut în anii 20. Iniţiatorul său a fost este un concept pedagogic apărut în anii 20. Iniţiatorul său a fostpedagogul german pedagogul german Peter PetersenPeter Petersen (26 iunie 1884 – 21 martie 1952), care în 1924 l-a (26 iunie 1884 – 21 martie 1952), care în 1924 l-aaplicat la şcoala experimentală a Universităţii din Jena (Germania). aplicat la şcoala experimentală a Universităţii din Jena (Germania).

Dând rezultate foarte bune, în scurt timp modelul Dând rezultate foarte bune, în scurt timp modelul Planului JenaPlanului Jena s-a extins atât s-a extins atâtÎn În Germania, cât şi în alte ţări.Germania, cât şi în alte ţări.PlanulPlanul JenaJena este un concept pedagogic apărut în anii este un concept pedagogic apărut în anii1920. Iniţiatorul său a fost pedagogul german Peter Petersen, care în 1924 l-a1920. Iniţiatorul său a fost pedagogul german Peter Petersen, care în 1924 l-aaplicat la şcoala experimentală a Universităţii din Jena(Germania). aplicat la şcoala experimentală a Universităţii din Jena(Germania).

Dând rezultate foarte bune, în scurt timp modelul Planului Jena s-a extins atât înDând rezultate foarte bune, în scurt timp modelul Planului Jena s-a extins atât înGermania, cât şi în alte ţări.Germania, cât şi în alte ţări.

Planul Jena se înscrie între pedagogiile reformei de la începutul sec. XXPlanul Jena se înscrie între pedagogiile reformei de la începutul sec. XX(asemeni pedagogiei Montessori, Waldorf, Freinet, Planului Dalton). (asemeni pedagogiei Montessori, Waldorf, Freinet, Planului Dalton).

În procesul educaţional pune accentul pe copil şi pe dezvoltarea integrală aÎn procesul educaţional pune accentul pe copil şi pe dezvoltarea integrală apersonalităţii sale. Dezvoltarea propriei identităţi a copilului poate să se desfăşoarepersonalităţii sale. Dezvoltarea propriei identităţi a copilului poate să se desfăşoaredoar în interacţiunea sa cu alţi indivizi, deci în comunitate.Părinţii, educatorii /doar în interacţiunea sa cu alţi indivizi, deci în comunitate.Părinţii, educatorii /profesorii şi copiii, care formează comunitatea grădiniţei / şcolii urmăresc acelaşiprofesorii şi copiii, care formează comunitatea grădiniţei / şcolii urmăresc acelaşilucru: o educaţie de bună calitate. În comunitate copilul învaţa nu numai să fielucru: o educaţie de bună calitate. În comunitate copilul învaţa nu numai să fiemembru util al acesteia, ci şi să-şi dezvolte spiritul critic faţă de ea. El învaţă de membru util al acesteia, ci şi să-şi dezvolte spiritul critic faţă de ea. El învaţă de timpuriu să-i respecte pe cei din jur, să-şi asume responsabilităţi, învaţă ce estetimpuriu să-i respecte pe cei din jur, să-şi asume responsabilităţi, învaţă ce estelibertatea şi care sunt limitele ei, învaţă să se manifeste ca persoană dinamică, culibertatea şi care sunt limitele ei, învaţă să se manifeste ca persoană dinamică, cuspirit de iniţiativă.spirit de iniţiativă.


Din punct de vedere al conţinuturilor educaţionale, acestea nu sunt diferite deDin punct de vedere al conţinuturilor educaţionale, acestea nu sunt diferite de

cele ale şcoliitradiţionale, astfel încât copiii au oricând posibilitatea să migrezecele ale şcoliitradiţionale, astfel încât copiii au oricând posibilitatea să migreze

de la o şcoală organizată după Planul Jenala una tradiţională şi invers. de la o şcoală organizată după Planul Jenala una tradiţională şi invers.

Materiile sunt însă tratate interdisciplinar şi se porneşte –pe cât posibil -de laMateriile sunt însă tratate interdisciplinar şi se porneşte –pe cât posibil -de la

situaţii autentice de învăţare. Ţinându-se cont de particularităţile de vârstă alesituaţii autentice de învăţare. Ţinându-se cont de particularităţile de vârstă ale

copiilor, la nivel preşcolar şi primar se pune accent deosebit pe intrarea încopiilor, la nivel preşcolar şi primar se pune accent deosebit pe intrarea în

contract direct cu natura şi lumea înconjurătoare în general, deoarece experienţacontract direct cu natura şi lumea înconjurătoare în general, deoarece experienţa

personală este cea mai bună bază pentru învăţare.personală este cea mai bună bază pentru învăţare.

Nerenunţând total la împărţirea tradiţională a copiilor (prin introducereaNerenunţând total la împărţirea tradiţională a copiilor (prin introducerea

grupurilor de nivel, care respectă de regula criteriul vârstei copiilor), Planul Jenagrupurilor de nivel, care respectă de regula criteriul vârstei copiilor), Planul Jena

propune organizarea lor în principal pe grupuri de bază (grupuri de vârstăpropune organizarea lor în principal pe grupuri de bază (grupuri de vârstă

combinate). combinate).


Fiecare modalitate de grupare a copiilor se subordonează anumitor obiectiveFiecare modalitate de grupare a copiilor se subordonează anumitor obiectiveeducaţionale şi nu este astfel formală sau discordantă în raport cu obiectiveleeducaţionale şi nu este astfel formală sau discordantă în raport cu obiectivelefixate.fixate.

În grupul de bază se fac de exemplu activităţi formative generale, orientareaÎn grupul de bază se fac de exemplu activităţi formative generale, orientareaîn mediul înconjurător ş.a. avându-se posibilitatea de individualizare. În grupul deîn mediul înconjurător ş.a. avându-se posibilitatea de individualizare. În grupul denivel are lor instrucţia, asemeni celei din şcolile tradiţionale.În grădiniţele şinivel are lor instrucţia, asemeni celei din şcolile tradiţionale.În grădiniţele şişcolile organizate după Planul Jena nu se lucrează după un orar tradiţional,şcolile organizate după Planul Jena nu se lucrează după un orar tradiţional,orientat pe discipline de învăţământ, ci după un plan ritmic de activitate, în careorientat pe discipline de învăţământ, ci după un plan ritmic de activitate, în carese succed alternativ cele patru activităţi fundamentale, care stau la bazase succed alternativ cele patru activităţi fundamentale, care stau la bazaprocesului educativ: procesului educativ: conversaţia, jocul, lucrul şi serbarea.conversaţia, jocul, lucrul şi serbarea.

Ca forme de lucru menţionăm în afară de activitatea în grupuri de nivel şi înCa forme de lucru menţionăm în afară de activitatea în grupuri de nivel şi îngrupuri de bază şi pe cea în cadrul proiecte, cursurile de iniţiere şicele degrupuri de bază şi pe cea în cadrul proiecte, cursurile de iniţiere şicele deexersare, cursurile opţionale, cercurile ş.a. exersare, cursurile opţionale, cercurile ş.a.


Este important să se ţină seama de interesele şi aptitudinile fiecărui copil, deEste important să se ţină seama de interesele şi aptitudinile fiecărui copil, deritmul şi nivelul său individual. Se urmăreşte îndeplinirea de către toţi copiii a unuiritmul şi nivelul său individual. Se urmăreşte îndeplinirea de către toţi copiii a unuiansamblu de cerinţe minimale şi stimularea lor pentru autodepăşire şi atingereaansamblu de cerinţe minimale şi stimularea lor pentru autodepăşire şi atingereaunor performanţe conforme cu natura proprie afiecăruia.unor performanţe conforme cu natura proprie afiecăruia.

Mediul în care se desfăşoară procesul educaţional este foarte important. ElMediul în care se desfăşoară procesul educaţional este foarte important. Eltrebuie să ofere confort, siguranţă, intimitate, asemeni unui cămin şi trebuie sătrebuie să ofere confort, siguranţă, intimitate, asemeni unui cămin şi trebuie săreflecte gustul, nevoile şiinteresele copiilor, care şi contribuie la amenajarea şireflecte gustul, nevoile şiinteresele copiilor, care şi contribuie la amenajarea şiîntreţinerea lui. Plante, acvarii, colecţii de desene, de obiecte realizate de copii,întreţinerea lui. Plante, acvarii, colecţii de desene, de obiecte realizate de copii,de materiale din natură, jucării şi jocuri, un mobilier uşor şi mobil sunt nelipsite înde materiale din natură, jucării şi jocuri, un mobilier uşor şi mobil sunt nelipsite îngrădiniţele şi şcolile organizate după Planul Jena.Cadre didactice din toată ţara grădiniţele şi şcolile organizate după Planul Jena.Cadre didactice din toată ţara s-au confruntat şi se confruntă în procesul educaţional cu o serie de probleme s-au confruntat şi se confruntă în procesul educaţional cu o serie de probleme unele specifice învăţământului românesc, altele specifice situaţiei particulare înunele specifice învăţământului românesc, altele specifice situaţiei particulare încare fiecare îşi desfăşoară activitatea.care fiecare îşi desfăşoară activitatea.


Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei a venit în întâmpinarea solicitărilor lor şi aInstitutul de Ştiinţe ale Educaţiei a venit în întâmpinarea solicitărilor lor şi aefectuat în 1992 o lucrare care analiza principalele alternative pedagogice dinefectuat în 1992 o lucrare care analiza principalele alternative pedagogice dinlume, oferind astfel un material documentar foarte util celor ce căutau noi căi înlume, oferind astfel un material documentar foarte util celor ce căutau noi căi înînvăţământ.Începând cu septembrie 1994 Planul Jena a fost introdus experimentalînvăţământ.Începând cu septembrie 1994 Planul Jena a fost introdus experimentalşi în România, la nivelul învăţământului preşcolar. Programul este coordonatşi în România, la nivelul învăţământului preşcolar. Programul este coordonatştiinţific de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi are aprobarea MinisteruluiEducaţieiştiinţific de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi are aprobarea MinisteruluiEducaţieibazată pe Metodologia privind organizarea şi funcţionarea învăţământului alternativbazată pe Metodologia privind organizarea şi funcţionarea învăţământului alternativîn România (iunie 1994), în România (iunie 1994),

Câteva rezultate pozitive înregistrate până în prezent de cei care lucrează dupăCâteva rezultate pozitive înregistrate până în prezent de cei care lucrează dupămodelul Planului Jena sunt:modelul Planului Jena sunt:-- entuziasmul mai mare al educatoarelor şi copiilor pentru viaţa din grădiniţă, entuziasmul mai mare al educatoarelor şi copiilor pentru viaţa din grădiniţă,- - grija mai mare cu care educatoarele pregătesc procesul educativ;grija mai mare cu care educatoarele pregătesc procesul educativ;-- gradul mai mare de independenţă al copiilor faţă de adulţi şi astfel descătuşarea gradul mai mare de independenţă al copiilor faţă de adulţi şi astfel descătuşareaforţelor lor lăuntrice, stimularea fanteziei şi a spiritului lor de iniţiativă;forţelor lor lăuntrice, stimularea fanteziei şi a spiritului lor de iniţiativă;-- îmbogăţirea grădiniţei cu diferite materiale didactice; îmbogăţirea grădiniţei cu diferite materiale didactice;-- mai buna împărţire a spaţiului din grădiniţă; mai buna împărţire a spaţiului din grădiniţă;- - conlucrarea mai strânsă a personalului cu părinţii copiilor din grădiniţă;conlucrarea mai strânsă a personalului cu părinţii copiilor din grădiniţă;-- accentuarea mai puternică a responsabilităţii, puterii de decizie, implicării şi accentuarea mai puternică a responsabilităţii, puterii de decizie, implicării şilibertăţii fiecărui membru al comunităţii educaţionale;libertăţii fiecărui membru al comunităţii educaţionale;-- rezultatele copiilor care sunt într-un proces continuu de învăţare naturală, ş.a. rezultatele copiilor care sunt într-un proces continuu de învăţare naturală, ş.a.

PLANUL JENAPLANUL JENA Peter PetersenPeter Petersen

(1881 – 1952)(1881 – 1952) Universitatea din JenaUniversitatea din Jena

PLANUL JENAPLANUL JENAPeter Petersen (26 iunie 1884-21 martie 1952)Peter Petersen (26 iunie 1884-21 martie 1952)

Piatra de mormant a lui Peter Petersen

PLANUL JENA PLANUL JENA COPII IN CLASA (ANUL 1928)COPII IN CLASA (ANUL 1928)

PLANUL JENA PLANUL JENA O CLASA DE ELEVI (ANUL 1928)O CLASA DE ELEVI (ANUL 1928)


Planul Jena se inscrie intre pedagogia reformei de la inceputul secoluluiPlanul Jena se inscrie intre pedagogia reformei de la inceputul secolului

XX. Este o alternativa ca si invatamantul traditional, oferind acestuiaXX. Este o alternativa ca si invatamantul traditional, oferind acestuia

elementele importante de inovatie, pentru cresterea calitatii procesuluielementele importante de inovatie, pentru cresterea calitatii procesului

educational.educational.

La inceputul anilor 1920, pedagogul german Peter Petersen a preluatLa inceputul anilor 1920, pedagogul german Peter Petersen a preluat

scoala experimentala catedrei de Stiintele Educatiei a Universitatii Jena,scoala experimentala catedrei de Stiintele Educatiei a Universitatii Jena,

odata cu conducerea catedrei de Pedagogie a acestei universitati.odata cu conducerea catedrei de Pedagogie a acestei universitati.

In 1924 a transformat acea scoala experimentala dupa principiile sale,In 1924 a transformat acea scoala experimentala dupa principiile sale,

Intr-o scoala bazata pe comunitatea de munca si viata, valorificand propriaIntr-o scoala bazata pe comunitatea de munca si viata, valorificand propria

experienta pe cadrele didactice si pe directorii de scoala comunitara dinexperienta pe cadrele didactice si pe directorii de scoala comunitara din

Hamburg.Hamburg.

Experimentul a debutat in primavara lui 1924 cu 21 de copii. Un an mai Experimentul a debutat in primavara lui 1924 cu 21 de copii. Un an mai

tarziu s-a organizat o structura scolara completa de 8 ani de studiu, copiiitarziu s-a organizat o structura scolara completa de 8 ani de studiu, copiii

fiind impartiti in trei grupuri. Din 1994 Planul Jena a fost introdus si infiind impartiti in trei grupuri. Din 1994 Planul Jena a fost introdus si in

pedagogia din Romania, la nivelul invatamantului prescolar. Programul estepedagogia din Romania, la nivelul invatamantului prescolar. Programul este

coordonat de Institutul de Stiinte ale Educatiei si reprezinta punerea incoordonat de Institutul de Stiinte ale Educatiei si reprezinta punerea in

practica a unor preocupari legate de introducerea alternativei educationalepractica a unor preocupari legate de introducerea alternativei educationale

in sistemul romanesc de invatamant.in sistemul romanesc de invatamant.


Influentat de miscarea educationala din acea perioada, dezvolta dintr-onoua perspectiva asupra omului.Realismul pedagogic, individualismulpedagogic,pedagogia sociala si miscarea scolii muncii, Petersen transforma scoala experimentala de la Jena intr-un tip nou.

CARACTERISTICIScoala este elementara, generala si libera. Ea este deschisa copiilor de

ambele sexe. Scoala este o scoala a comunitatii. Societatea este oasociatie de lupta, al carei scop ultim este satisfacerea vietii practice. Comunitatea

are un continut spiritual si dinamism liber al structuriiinterne, de aceea Petersen prefera o scoala a comunitatii, in locul celei asocietatii, iar grupul ca subunitate a comunitatii il prefera clasei.

Comunitatea este cea in cadrul careia se pot manifesta ca fiinte sociale.In cadrul “SCOLII COMUNITATII DE MUNCA SI DE VIATA” ei invata sa semanifeste activ si sa-si formeze constiinta sociala.

In diferite grupuri, copiii sunt pe rand indrumatori si copiii indrumati.Copiii dotati ii sprijina pe cei mai putin dotati, cei varstnici pe cei tineri,astfel se creeaza un profil moral, armonios al elevilor.

Copiii pot in egala masura sa se pronunte in egala masura asupraproblemelor de interes comun. Ei pot sa ia decizii, dar trebuie sa se supunadeciziei conceptului.


Scoala trebuie sa fie o scoala a muncii cu un invatamant complex. Elevii lucreaza individual in grupuri mici sau in grupuri de baza si se

orienteaza dupa interesele siritmul propriu de lucru, armonizandin acelasi timp cu grupul. Scoala trebuie sa colaboreze cuparintii, constituind o parte dintr-o comunitate de viata mai ampla. Scoala trebuie sa fie o scoala a muncii cu un invatamanntulcomplex. Elevii

lucreaza individual in grupuri mici sau in grupuri de baza si seorienteaza dupa interesele si ritmul propriu de lucru, armonizand inacelasi timp cu grupul. Scoala trebuie sa colaboreze cu parintii,constituind o parte dintr-o comunitate de viata mai ampla.

Invatamantul se bazeaza pe educarea naturala, spontana. Parintiisunt ajutati sa sustina copiii, ei trebuie sa cunoasca si sa sprijinerelatia care se stabileste intre educatia naturala si cea constienta,indrumata de catre profesor. Ei sunt invitati sa participe la cat maimulte activitati organizate in scoala, sa fie activ in comunitateaeducationala dar si in comunitatea de viata din care fac parte.


Peter Petersen a prezentat principiile Planului Jena In “Charta scolii primare”,Peter Petersen a prezentat principiile Planului Jena In “Charta scolii primare”,principii principii care creioneaza modul de desfasurare a activitatii in acasta alternativacare creioneaza modul de desfasurare a activitatii in acasta alternativaeducationala:educationala:1.1. Fiecare omFiecare om este unic- el are propria sa valoare si demnitate; ambele sunt de este unic- el are propria sa valoare si demnitate; ambele sunt deneinlocuit.neinlocuit.2.2. Fiecare omFiecare om,, indiferent de rasa, nationalitate, sex, apartenenta sociala, religieindiferent de rasa, nationalitate, sex, apartenenta sociala, religiesau opinii de viata are dreptul sa-si dezvolte propria identitate care se defineste prinsau opinii de viata are dreptul sa-si dezvolte propria identitate care se defineste prinindependenta, constiinta critica, creativitate si echitate sociala.independenta, constiinta critica, creativitate si echitate sociala.3.3. Fiecare omFiecare om are nevoie de relatii personale pentru dezvoltarea proprieiidentitati. Are nevoie de contacte cu alti oameni, de contacte cu realitateaperceptibila a naturii, de contacte cu realitatea extrasenzoriala.4. Fiecare om este recunoscut ca persoana totala si pe cat posibil tratat ca atare.5. Fiecare om este recunoscut ca promotor si inovator al culturii si pe cat posibiltratat ca atare.6. Oamenii trebuie sa coopereze pentru o convietuire in care sa se respectevaloarea unica si de neinlocuit a fiecareia.7. Oamenii trebuie sa coopereze pentru o convietuire care sa ofere spatiul sistimulii pentru dezvoltarea identitatii fiecareia dintre ei.

8. Oamenii trebuie sa coopereze pentru o convietuire in care sa seopereze drept, pasnic si in mod constructiv cu diferentele si schimbarileIndividuale.

PLANUL JENAPLANUL JENA9. Oamenii trebuie sa coopereze pentru o convietuire in care planeta

noastra si mediul inconjurator sa fie tratate cu respect si grija.noastra si mediul inconjurator sa fie tratate cu respect si grija.10. Oamenii trebuie sa coopereze pentru o convietuire in care resursele

naturale si culturale sa fie utilizate manifestandu-se responsabilitatea fatanaturale si culturale sa fie utilizate manifestandu-se responsabilitatea fata

de generatiile viitoare.de generatiile viitoare.

11.11. ScoalaScoala este o organizatie cooperativa relativ autonoma a celoreste o organizatie cooperativa relativ autonoma a celor

implicati. Ea este influentata de societate, influentand-o la randul ei peimplicati. Ea este influentata de societate, influentand-o la randul ei pe

aceasta.aceasta.

12.12. Este de datoria adultilor ca Este de datoria adultilor ca in scoalain scoala discutiile prealabile despre om si discutiile prealabile despre om si

convietuire sa formeze punctul de pornire pedagogic pentru actiunile lorconvietuire sa formeze punctul de pornire pedagogic pentru actiunile lor

ulterioare.ulterioare.13. In scoala materia scolara este preluata din realitatea vietii si din experientele copiilor precum si din valorile culturale recunoscute siapreciate in societate ca fiind mijloace importante pentru dezvoltareapersonala a oamenilor si a convietuirii acestora.14. Procesul de invatamant din scoala se realizeaza cu ajutorul

mijloacelor didactice si prin situatiile pedagogice.mijloacelor didactice si prin situatiile pedagogice.

PLANUL JENAPLANUL JENA15.15. De asemenea, procesul de invatamant din De asemenea, procesul de invatamant din scoalascoala se realizeazase realizeazaprin alternarea ritmica a activitatilro de baza (conversatie, joc, lucru siprin alternarea ritmica a activitatilro de baza (conversatie, joc, lucru siserbarea).serbarea).16.16. In scoalaIn scoala predomina gruparea eterogena a copiilor in ceea ce predomina gruparea eterogena a copiilor in ceea cepriveste varsta si nivelul de dezvoltare a acestora (pentru a se stimulapriveste varsta si nivelul de dezvoltare a acestora (pentru a se stimulainvatarea de la ceilalti si stimularea grijei pentru ceilalti copii din grup).invatarea de la ceilalti si stimularea grijei pentru ceilalti copii din grup).17.17. In scoalaIn scoala se completeaza si se alterneaza jocul si invatarea se completeaza si se alterneaza jocul si invatarea independenta cu invatare asistata si indrumata, aceasta din urma este independenta cu invatare asistata si indrumata, aceasta din urma este orientata in mod explicit pe cresterea calitatii performantelor scolareorientata in mod explicit pe cresterea calitatii performantelor scolaresi ridicarea nivelului cognitiv. Initiativa copiilor joaca un rol foartesi ridicarea nivelului cognitiv. Initiativa copiilor joaca un rol foarteimportant in aceasta activitate.important in aceasta activitate.18.18. Orientarea in mediul inconjurator ocupa Orientarea in mediul inconjurator ocupa in scoalain scoala un loc centralun loc centralavand la baza experienta nemijlocita, cercetarea si descoperireaavand la baza experienta nemijlocita, cercetarea si descoperireapersonala.personala.19.19. In scoalaIn scoala se realizeaza evaluari ale comportamentului srealizarilor se realizeaza evaluari ale comportamentului srealizarilorcopiilor din perspectiva dezvoltarii personale si dupa discutii prealabilecopiilor din perspectiva dezvoltarii personale si dupa discutii prealabilecu copilul.cu copilul.20.20. In scoalaIn scoala schimbarile si imbunatarile sunt privite ca un proces schimbarile si imbunatarile sunt privite ca un procescontinuu, inepuizabil. Acest proces este condus de interactiuneacontinuu, inepuizabil. Acest proces este condus de interactiuneaconsecutiva dintre “a face” si “a gandi”.consecutiva dintre “a face” si “a gandi”.


În procesul educaţional se pune accent pe copil şi pe dezvoltarea În procesul educaţional se pune accent pe copil şi pe dezvoltarea integrală a personalităţii sale. Dezvoltarea personalităţii se poate integrală a personalităţii sale. Dezvoltarea personalităţii se poate desfăşura doar în comunitate...părinţi, educatori, profesori în interacţiunea desfăşura doar în comunitate...părinţi, educatori, profesori în interacţiunea sa cu alţi indivizi, urmăresc acelaşi lucru – o educaţie de bună calitate. sa cu alţi indivizi, urmăresc acelaşi lucru – o educaţie de bună calitate. - - Să-şi asume responsabilităţiSă-şi asume responsabilităţi;;- - Învaţă ce este libertatea şi care sunt limitele eiÎnvaţă ce este libertatea şi care sunt limitele ei;;- - Să se manifeste ca o persoană dinamică cu spirit de iniţiativăSă se manifeste ca o persoană dinamică cu spirit de iniţiativă..

Alternativa educaţională Jena din punct de vedere al Alternativa educaţională Jena din punct de vedere al conţinuturilor conţinuturilor educaţionale acestea nu sunt diferite de cele ale şcolii tradiţinale româneşti, ci educaţionale acestea nu sunt diferite de cele ale şcolii tradiţinale româneşti, ci se bazează, pe un plan ritmic în care se succed alternativ patru activităţi:se bazează, pe un plan ritmic în care se succed alternativ patru activităţi: - C- Conversaţiaonversaţia;; - L- Lucrulucrul;; - - SerbareaSerbarea;; - - JoculJocul..


Obiective prioritare:Obiective prioritare: Formarea deprinderilor de bază Formarea deprinderilor de bază Socializarea copiilorSocializarea copiilor Individualizarea fiecărui subiectIndividualizarea fiecărui subiect Crearea – modelarea de personalitateCrearea – modelarea de personalitate

Obiective de referinţă:Obiective de referinţă: Să înveţe să se descurce în situaţii diverseSă înveţe să se descurce în situaţii diverse Să se respecte pe sine, pe cei din jurSă se respecte pe sine, pe cei din jur Să descopere lumea prin experienţe propriiSă descopere lumea prin experienţe proprii

Elemente ale planului Jena:Elemente ale planului Jena: Accentul se pune foarte puternic pe viaţa socialăAccentul se pune foarte puternic pe viaţa socială Promovarea unei atitudini dinamice, responsabile a respectului Promovarea unei atitudini dinamice, responsabile a respectului

faţă de cei din jur, a spiritului de iniţiativăfaţă de cei din jur, a spiritului de iniţiativă A spiritului critic faţă de membrii comunităţii şcolareA spiritului critic faţă de membrii comunităţii şcolare

A spiritului critic faţă de membrii comunităţii şcolareA spiritului critic faţă de membrii comunităţii şcolare


Planificarea pe o ziPlanificarea pe o zi:: Introducerea cercului de scris ca moment fix al zilei în care se Introducerea cercului de scris ca moment fix al zilei în care se

dezvoltă o anumită temă (din viaţa cotidiană)dezvoltă o anumită temă (din viaţa cotidiană);; Cursul de iniţiere în care se urmăreşte formarea de deprinderi – Cursul de iniţiere în care se urmăreşte formarea de deprinderi –

predarepredare;; PerioaPerioadda compactă (lucru pe fişe)a compactă (lucru pe fişe);; Introducerea cercului Introducerea cercului iinchis în care se propune tema săptămânalănchis în care se propune tema săptămânală;; Materiile sunt tratate interdisciplinar şi se porneşte pe cât posibil Materiile sunt tratate interdisciplinar şi se porneşte pe cât posibil

de la situaţii autentice de învăţare. Pornind de la particularităţile, de la situaţii autentice de învăţare. Pornind de la particularităţile, de vârstă se pune accentul pe intrarea în contact direct cu natura, de vârstă se pune accentul pe intrarea în contact direct cu natura, cu lumea înconjurătoare în general deoarece experienţa personală cu lumea înconjurătoare în general deoarece experienţa personală e cea mai bună bază pentru învăţaree cea mai bună bază pentru învăţare;;

Nerenunţând total la împărţirea tradiţională a copiilor se introduc – Nerenunţând total la împărţirea tradiţională a copiilor se introduc – grupele de nivel. Planul Jena îşi propune organizarea grupelor de grupele de nivel. Planul Jena îşi propune organizarea grupelor de bază (grupuri de bază combinate).bază (grupuri de bază combinate).


Grup de nivelGrup de nivel Grup de bază 1Grup de bază 1; ; Grup de bază 2Grup de bază 2; ; Grup de bază 3Grup de bază 3;; Grup deGrup de nivelul 1 nivelul 1: : 4 4 -- 6 ani 6 ani; ; 6 – 9 ani6 – 9 ani; ; 9 – 12 ani9 – 12 ani;; Grup de nivel 2Grup de nivel 2;; Grup de nivel 3Grup de nivel 3.. În cazul grupurilor de bază se urmăresc activităţi formativeÎn cazul grupurilor de bază se urmăresc activităţi formativeîn grupul de nivel are loc instrucţia. în grupul de nivel are loc instrucţia. Planul Jena lucrePlanul Jena lucreaază după un plan ritmic de activităţi în care se ză după un plan ritmic de activităţi în care se

succed alternativ cele patru activităţi fundamentale: conversaţia, succed alternativ cele patru activităţi fundamentale: conversaţia, jocul, lucrul şi serbarea. Ca forme de lucru: jocul, lucrul şi serbarea. Ca forme de lucru:

activitatea în grupuri de nivelactivitatea în grupuri de nivel;; activitatea în grupuri de bazăactivitatea în grupuri de bază;; cursul de iniţierecursul de iniţiere;; cursuri opţionalecursuri opţionale;; ccercuriercuri..


Deosebiri:Deosebiri:

Grupele de bază – organizarea copiilor pe vârste când cel mic învaţă pe cel Grupele de bază – organizarea copiilor pe vârste când cel mic învaţă pe cel mare, tratare interdisciplinară. mare, tratare interdisciplinară.

Jena TradiţionalăJena Tradiţională mică 4 – 6 ani 3 – 4 animică 4 – 6 ani 3 – 4 ani mijlocie 6 – 9 ani mijlocie 6 – 9 ani 5 – 6 ani 5 – 6 ani mare 9 – 12 ani mare 9 – 12 ani 6 – 7 ani 6 – 7 ani - Activitate frontală dirijată- Activitate frontală dirijată - Activitate gospodărească- Activitate gospodărească - Sponsorizări- Sponsorizări - Activitate cu părinţii- Activitate cu părinţii Apar grupe de nivel – vârstăApar grupe de nivel – vârstă - grupe de nivel individual- grupe de nivel individual


Activitate de bazăActivitate de bază – cercul – închis– cercul – închis - deschis - deschis Cercul impune nişte reguli.Cercul impune nişte reguli. 1.copilul care vorbeşte să fie ascultat ceilalţi să asculte1.copilul care vorbeşte să fie ascultat ceilalţi să asculte La grupa micăLa grupa mică:: Cercul deschis – în care copiii vor fi iniţiaţi Cercul deschis – în care copiii vor fi iniţiaţi Cercul de iniţiereCercul de iniţiere In aceste cercuri vor ieşi nişte In aceste cercuri vor ieşi nişte reguli:reguli:

se iniţiază ceva se iniţiază ceva se vorbeşte despre cevase vorbeşte despre ceva se prezintă materiale se prezintă materiale joc de construcţiijoc de construcţii trusetruse se arată cum să se joacese arată cum să se joace se aranjează mapelese aranjează mapele

La grupa mijlocieLa grupa mijlocie obiectivul general poate fi acelaşi. obiectivul general poate fi acelaşi. Se lucrează interdisciplinarSe lucrează interdisciplinar Conversaţia – discuţii - grupuriConversaţia – discuţii - grupuri - întâlniri- întâlniri - mese rotunde- mese rotunde Asculţi şi prelucrezi Asculţi şi prelucrezi Ce ai facutCe ai facut


Grup de masăGrup de masă - grupuri indep - grupuri indepeendentendente - jocul este esenţial- jocul este esenţial Lucrul Lucrul – muncă independentă la nivel propriu - construieşte ceva– muncă independentă la nivel propriu - construieşte ceva SerbareaSerbarea – deschiderea – închiderea unei săptămâni – deschiderea – închiderea unei săptămâni

Organizarea copiilor pe vârsteOrganizarea copiilor pe vârste Eu sunt copilul.Eu sunt copilul. Tu ţiTu ţii i în mâinile tale destinul meu.în mâinile tale destinul meu. Tu determini în cea mai mare măsură dacă vei reuşi.Tu determini în cea mai mare măsură dacă vei reuşi. Dă-mi te rog acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire.Dă-mi te rog acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire. Educă-mă te rog ca să pot fi o binecuvântare pentru lume.Educă-mă te rog ca să pot fi o binecuvântare pentru lume.


La gLa grupele marirupele mari Activitatea independentă liber aleasă sugerată de educatoare care-i va Activitatea independentă liber aleasă sugerată de educatoare care-i va

urmări şi corecta. urmări şi corecta. - creativitate- creativitate - joculjocul - conversatia – poate aduce orice temă la nivelul lor de cunoştere- conversatia – poate aduce orice temă la nivelul lor de cunoştere o experienţă – se concentreazăo experienţă – se concentrează - să aibă o logică- să aibă o logică - să înveţe regula- să înveţe regula

Cercul închisCercul închis – educatoarea propunându-şi o temă adoptată ca modalitate – educatoarea propunându-şi o temă adoptată ca modalitate de exprimare. de exprimare.

LucrulLucrul – perioada compactă – vor lucra fişe din mape, ei îşi vor – perioada compactă – vor lucra fişe din mape, ei îşi vor alege tema. alege tema.

SerbareaSerbarea – o oră, o oră şi jumătate – o oră, o oră şi jumătate


CONŢINUTURI EDUCAŢIONALE – GRUPURI DE BAZĂCONŢINUTURI EDUCAŢIONALE – GRUPURI DE BAZĂ I grup inferiorI grup inferior (Untergruppe) – deprinderi fundamentale – scris, citit, (Untergruppe) – deprinderi fundamentale – scris, citit,

socotitsocotit II grup mijlociuII grup mijlociu (Mittelgruppe) – transmiterea de cunoştiinţe – cultură (Mittelgruppe) – transmiterea de cunoştiinţe – cultură

generală (istoria, geografia, cultura, civilizaţie, etc)generală (istoria, geografia, cultura, civilizaţie, etc) III grup superiorIII grup superior (Obergruppe) dezvoltarea personalităţii – cunoştiinţe (Obergruppe) dezvoltarea personalităţii – cunoştiinţe

despre lume şi viaţă despre lume şi viaţă

Amenajarea spaţiului (colţurile de joacă)Amenajarea spaţiului (colţurile de joacă) -organizarea şi grupa-organizarea şi gruparrea copiilorea copiilor;; -grup de masă-grup de masă;; -grup de nivel-grup de nivel;; -grup de lucru-grup de lucru;; -grup opţional-grup opţional..


METODE:METODE: - conversaţia- conversaţia – formativă – transmitere de cunoştiinţe – formativă – transmitere de cunoştiinţe;; - în cerc – cu diferite forme de utilizare- în cerc – cu diferite forme de utilizare;; -tipurile de cerc-tipurile de cerc:: – – cerc deschiscerc deschis,, în care se arată lucruri pe care copiii doresc să le în care se arată lucruri pe care copiii doresc să le

aducă în discuţieaducă în discuţie;; - cerc închis- cerc închis,, în care tema este propusă de cadrul didactic în care tema este propusă de cadrul didactic;; - - cercul de lecturăcercul de lectură;; - cercul de observaţie- cercul de observaţie;; - cercul de organizare şi planificare a activităţilor pe săptămână- cercul de organizare şi planificare a activităţilor pe săptămână;;

- cercul de evaluare – la sfârşitul unei săptămâni- cercul de evaluare – la sfârşitul unei săptămâni.. Jocul Jocul Jocurile educative Jocurile educative Jocurile ritmice şi gimnasticăJocurile ritmice şi gimnastică Jocuri sportiveJocuri sportive Jocuri din pauzăJocuri din pauză


Lucrul pe grupeLucrul pe grupe – nivel – nivel - bază- bază - masă- masă - opţional- opţional

CursurileCursurile - introductive - introductive - de iniţiere - de iniţiere

- - cursuri de nivelcursuri de nivel - - curs de specialitatecurs de specialitate - - curs opţionalcurs opţional - - curs de fixarecurs de fixare

Perioada compactăPerioada compactăSerbarea – evaluareSerbarea – evaluare

