Noi tendinţe în sfera afacerilor sustenabile şi a consumului AE
Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 797
MĂSURAREA CAPACITĂŢII DE INOVARE A ORGANIZAŢIILOR –
PROCES MAJOR AL MANAGEMENTULUI INOVĂRII
Dorin Maier1, Livia Anastasiu2, Roxana Sârbu3 şi Thorsten Eidenmüller4 1) 2) Universitatea Tehnică, Cluj-Napoca, România
3) Academia de Studii Economice din Bucureşti, România
4) European Education Group AG, Liechtenstein
Vă rugăm să citaţi acest articol astfel:
Maier, D., Anastasiu, L., Sârbu, R. and Eidenmüller, T., 2015. Measuring the capacity of
organizations innovation - major process of innovation management. Amfiteatru
Economic,17(Special No. 9), pp. 797-809
Rezumat
Acest articol abordează problema performanţelor organizațiilor în contextul
economic actual, caracterizat de o piaţă globalizată, de creşterea competitivităţii şi a
cerinţelor clientului. Pentru a rămâne pe piaţă şi a face profit organizațiile trebuie să
schimbe sau să îmbunătăţească modul lor de gândire, astfel încât acestea să poată fi mai
adaptabile la modificările rapide de informații. O soluţie la această problemă este de
inovarea, care este un fenomen complex şi trebuie să fie înţeleasă şi măsurată în fiecare
organizație. Scopul acestei lucrării este de a oferi posibilitatea de măsurare şi analiza
capacității de inovare din cadrul organizațiilor. Am divizat fenomenul inovării în şapte
tipuri de inovare în funcţie de influenţa lor în cadrul organizației iar pentru fiecare tip de
inovare, am propus un set de indicatori de măsurare a inovării. Pentru a extinde gradul de
analiză, această lucrare utilizează două metode de cercetare, şi anume: metoda expert -
programul QFD (Quality Function Deployment) care se concentrează pe cerinţele
performanţei inovării şi câte un set de indicatori pentru a calcula importanţa fiecărui tip de
indicator şi metoda sondajului - folosind un chestionar cu întrebări, un eşantion
reprezentativ de organizații pentru a verifica nivelul de inovare şi pentru a oferi sugestii în
vederea îmbunătăţirii managementului inovării
Cuvinte-cheie: inovare, managementul inovării, măsurarea inovării, performanţa
organizaţiilor, QFD (Quality Function Deployment)
Clasificare JEL: O32, M21
Autor de contact, Dorin Maier - [email protected]
AE Măsurarea capacităţii de inovare a organizaţiilor – proces major al managementului inovării
798 Amfiteatru Economic
Introducere
Inovarea este cea mai importantă forţă modelatoare din istoria omenirii, această
apreciere justificând pe deplin preocupările continue în ceea ce priveşte conţinutul său,
delimitarea conceptuală a termenului, a determinantelor şi finalităţii acţiunii. Inovarea este
un fenomen de zi cu zi, care modifică progresiv economia şi societatea fiind considerată
elixirul vieții pentru organizații, indiferent de mărimea şi profilul acestora (Sipos, 2013).
Inovarea este un subiect intens studiat în literatura de specialitate existând multe
definiţii ale inovării (Varis, 2010; Xu, 2010; Ribiere 2010). În acest articol, vom defini
inovarea ca fiind punerea în aplicare a unui nou produs sau îmbunătăţirea semnificativă
adusă unui produs (bun sau serviciu) sau proces, o nouă strategie de marketing, o strategie
organizaţională sau o nouă strategie de afaceri, organizarea locului de muncă sau
gestionarea relațiilor externe (Maier, 2014). Inovaţia este un factor dominant în menţinerea
competitivităţii globale (Leavengood, 2011).
Dezvoltarea unui cadru pentru măsurarea nivelului de inovare oferă o oportunitate
valoroasă pentru companii de a evalua gradul de inovare şi, de asemenea, de a descoperi
lacunele de cunoştinţe posibile (Brad, 2008). Un expert în managementul calităţii, W.
Edwards Deming încorporează importanţa măsurări într-un citat: "Nu poţi gestiona ce nu
poţi măsura". Cu toate acestea, nu există nici o inovaţie unică, un model unanim acceptat
pentru companiile de azi (Maier, 2013).
Importanța măsurării cu precizie a capacității de inovare a organizațiilor, în
contextul lipsei unor indicatori speciali, unanim acceptați, face necesară dezvoltarea unui
cadru eficient de măsurare a gradului de inovare. În acest sens se impune o pre-evaluare
printr-o serie de întrebări, cum ar fi: Cât de bine este măsurată inovarea în zilele noastre?
Există o definiţie clară a inovări? Este adevărata inovare măsurată? Este înţeleasă ideea de
creştere a inovării? Cât de mult s-au schimbat modalităţile de măsurare a inovării în ultimii
ani? Cât de bine sunt măsurate şi administrate creativitatea şi noile idei? Cât de utile sunt
datele colectate în prezent pentru inovare? Cât de multă încredere aveţi că sistemul actual,
folosit pentru măsurarea inovări, va sprijini inovaţia acum şi în viitor? Ajută sistemul actual
de măsurare a inovării părţile interesate să lucreze împreună pentru a inova?
1. Metodologia de cercetare
Pentru a extinde aria de analiză, în această lucrare am recurs la două metode de
cercetare şi anume: metoda expert - folosind metoda Quality Function Deployment (QFD)
care se concentrează pe cerințele performanței inovării și un set diferit de indicatori, pentru
a calcula importanța fiecărui tip de indicator; şi metoda sondajului – folosind un chestionar
cu întrebări, un eşantion reprezentativ de organizații pentru a verifica gradul de inovare
existent și oferind sugestii pentru îmbunătățirea managementului inovării.
Pentru măsurarea gradului de inovare vom propune câte un set de indicatori pentru
fiecare tip de inovare. Pentru a calcula importanţa fiecărui tip de indicator, vom folosi
Noi tendinţe în sfera afacerilor sustenabile şi a consumului AE
Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 799
metoda Quality Function Deployment (QFD), care se concentrează în principal pe cerințele
clientului și un set diferit de indicatori. Suportul grafic al QFD este casa calităţii (House of
Quality), care include o matrice de legături şi secţiuni de analiză ataşate acestei matrici.
Pentru prioritizarea fiecărui indicator, folosind metoda QFD, am conceput un
proces format din nouă pași (prezentaţi în figura nr.1.) obținând nivelurile de importanță ale
fiecărui indicator precum și indicatorii cu cel mai mare impact.
Figura nr.1: Schema generală în cascadă a metodei casei calităţii
Sursa: Maier, Olaru şi Maier, 2013
Pasul 1: se ierarhizează indicatorii fiecărui tip de inovare, prin raportare la
cerinţele performanţei inovării. Pasul 2: cerinţele performanţei inovării vor fi raportate la
indicatorii pentru măsurarea inovaţiei viziunii şi a politicilor. Pasul 3: indicatorii pentru
măsurarea inovaţiei viziunii şi a politicilor vor fi raportaţi la indicatorii pentru măsurarea
inovaţiei strategice. Pasul 4: indicatorii pentru măsurarea inovaţiei strategice vor fi raportaţi
la indicatorii pentru măsurarea inovaţiei în dezvoltarea reţelelor. Pasul 5: indicatorii pentru
măsurarea inovaţiei strategice vor fi raportaţi la indicatorii pentru dezvoltarea resurselor
umane pentru inovaţie. Pasul 6: indicatorii pentru măsurarea inovaţiei strategice vor fi
raportaţi la indicatorii pentru măsurarea inovaţiei administrative. Pasul 7: indicatorii pentru
măsurarea inovaţiei în dezvoltarea reţelelor, pentru dezvoltarea resurselor umane în inovaţie
şi pentru măsurarea inovaţiei administrative vor fi raportaţi la indicatorii pentru măsurarea
inovaţiei de proces. Pasul 8: indicatorii pentru măsurarea inovaţiei de proces vor fi raportaţi
AE Măsurarea capacităţii de inovare a organizaţiilor – proces major al managementului inovării
800 Amfiteatru Economic
la indicatorii pentru măsurarea inovaţiei de produs. Pasul 9: indicatorii pentru măsurarea
inovaţiei de produs vor fi raportaţi la indicatorii pentru măsurarea inovaţiei de marketing.
A doua parte a cercetării a urmărit obţinerea de date din piaţă care au fost culese
folosind metoda sondajului având ca suport un chestionar, bazat pe un model validat şi
utilizat internaţional şi anume Innovation Climate Questionnaire (chestionar de testare al
climatului inovativ).
Chestionarul este structurat în două părţi, prima parte este destinată datelor de
identificare şi informaţiilor despre respondenţi, iar partea a doua cuprinde întrebări cu
privire la identificarea pe fiecare segment a gradului de inovare din cadrul organizației.
A doua parte a chestionarului are în componenţă 209 de itemi, stucturaţi în şase
clase, după cum urmează: importanţa procesului de inovare în cadrul organizației - 1 item;
importanţa tipurilor de inovaţii la nivelul organizației - 97 itemi; prezenţa unei strategii de
inovare în vederea creşterii eficienţei şi asigurării avantajului competitiv – 1 item;
importanţa cerinţelor considerate necesare pentru atingea performanţei inovării – 13 itemi;
tipurile de inovaţii puse în aplicare în firmă în ultimii 3 ani - 97 itemi.
În vederea studierii gradului de inovare am folosit metoda eşantionului aleator
multistadial, prin identificarea grupului de participanţi la chestionarul folosit pentru analiză.
Pentru stabilirea eşantionului ne-am folosit în primul rând de datele furnizate de Anuarul
Statistic al României pe 2013, în încercarea de a stabili volumul total al populaţiei statistice
în regiunea de nord-vest. Astfel am aflat numărul total de organizații din regiunea nord-vest
pe categorii de mărime în funcţie de numărul angajaţilor.
Cunoscând astfel volumul colectivităţii totale, am încercat să stabilim numărul
optim de unităţi statistice, care trebuie cuprinse în sondaj astfel ca eşantionul să fie
reprezentativ. În acest sens am calculat mărimea eşantionului pe baza formulei Taro
Yamane . Luând în considerare o probabilitate de 95% şi o eroare maximă admisă de +/-
5%, astfel că, pentru populaţia noastră de 7.988 organizații am obţinut un eşantion de 381
de organizații. Ne-am hotărât să chestionăm managerii din aceste organizații pentru a obţine
date mai concrete cu privire la măsurarea gradului de inovare din cadrul organizației.
Răspunsuri valide la chestionar au fost în număr de 104, astfel că reprezentativitatea
eșantionului nu a fost îndeplinită, nivelul erorii fiind ridicat, în aceste condiții metoda
sondajului are un grad scăzut de credibilitate iar rezultatele obținute vor avea valoarea unor
opinii despre adevăr.
2. Rezultate și discuții
Mai departe vom prezenta rezultatele obţinute în urma analizei comparative dintre
rezultatele celor două metode folosite privind prioritizarea indicatorilor propuşi pentru
măsurarea inovării
Pentru început, pentru a avea o imagine clară a importanţei inovării pentru
organizațiile respondente chestionarului, în tabelul nr. 1 sunt prezentate datele referitoare la
importanţa acordată fiecărui tip de inovare de către organizațiile chestionate.
Noi tendinţe în sfera afacerilor sustenabile şi a consumului AE
Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 801
Tabel nr.1. Importanţa pentru firmă a tipurilor de inovare
Apreciere
Tip de inovare Important Importanţă
medie Neimportant
Inovația de marketing 75 % 25 % 0 %
Inovația de produs 92 % 0 % 8 %
Inovația de proces 67 % 25 % 8 %
Inovația în dezvoltarea reţelelor 67 % 33 % 0 %
Dezvoltarea resurselor umane pentru
inovare 75 % 25 % 0 %
Inovația administrativă 42 % 50 % 8 %
Inovația strategică 50 % 50 % 0 %
Inovația viziunii şi în planul
politicilor 50 % 42 % 8 %
Păstrând ordinea tipurilor de inovare conform importanţei acordată de organizațiile
respondente, în continuare vom prezenta rezultatele analizei comparative între rezultatele
metodei expert şi ale metodei sondajului. În analiza comparativă am luat în considerare cei
mai importanţi indicatori din metoda expert şi aprecierea lor ca importanţă.
Primul tip de inovare este inovarea de produs, iar rezultatele analizei comparative sunt
prezentate in figura nr. 2.
Figura nr. 2: Analiza comparativă pentru indicatorii inovației de produs
Notă: 1 - Numărul produselor cu schimbări în materiile prime, materialele şi componentele folosite;
2- Numărul produselor cu schimbări privind forma, aspectul, dimensiunile (un nou design); 3 -
Numărul produselor/serviciilor cu cele mai recente inovații tehnologice; 4 - Numărul de
produse/servicii noi introduse pe piață; 5 - Vânzările de produse/servicii noi; 6 - Procentul
proiectelor de inovare de la an la an (evoluţia proiectelor de inovare)
Se poate observa că indicatorul cu privire la procentul proiectelor de inovare de la
an la an (evoluţia proiectelor de inovare), un indicator foarte important stabilit prin metoda
AE Măsurarea capacităţii de inovare a organizaţiilor – proces major al managementului inovării
802 Amfiteatru Economic
expert, aplicând metoda chestionarului am obținut un procent de 33% dintre organizațiile
chestionate îl consideră ca fiind un indicator neimportant și un procent foarte mic de 25% îl
consideră ca fiind un indicator important.
Prin analiza comparativă, a datelor privind derularea proiectului prin metoda
sondajului bazată pe rezultatele obţinute prin prelucrarea datelor din chestionarul privind
gradul de inovare, şi prin metoda expert, prin prelucrarea datelor din chestionar cu metoda
AHP-QFD (Analytic Hierarchy Process) în programul Qualica QFD, am constatat și
rezultate similare ale valorilor ponderilor în cele două metode la indicatorul privind
vânzările de produse/ servicii noi (75% prin metoda sondajului vs. peste 75% în metoda
expert), numărul de produse/servicii noi introduse pe piață (67% prin metoda sondajului
față de peste 75% în metoda expert) dar și diferențe între rezultatele valorilor ponderilor în
cele două metode la indicatorii privind numărul produselor cu schimbări în materiile
prime, materialele şi componentele folosite (42% prin metoda sondajului față de peste 75%
în metoda expert), numărul produselor cu schimbări privind forma, aspectul, dimensiunile
(un nou design) (58% prin metoda sondajului față de peste 75% în metoda expert),
numărul produselor/serviciilor cu cele mai recente inovații tehnologice (50% prin metoda
sondajului față de peste 75% în metoda expert).
Al doilea tip de inovare analizat este inovarea de marketing, iar rezultatele analizei
comparative sunt prezentate în figura nr. 3.
Figura nr. 3: Analiza comparativă pentru indicatorii inovației de marketing
Notă: 1 - Numărul de schimbări semnificative aduse design-ului şi modului de ambalare a
produselor; 2 - Numărul de noi metode de prezentare; 3 - Numărul de inovații privind modalitățile de
creșterea a ponderii pieței; 4 - Procentul de creștere a profitului în urma inovării în marketing; 5 -
Numărul de angajați care se ocupă de inovarea în marketing/total angajaţi; 6 - Numărul de noi
studii/concepte/abordări/privind psihologia consumatorului; 7 - Numărul de noi metode de creștere a
creativității specialiștilor de marketing.
Se poate observa că indicatorul cu privire la numărul de noi
studii/concepte/abordări/privind psihologia consumatorului, un indicator foarte important
stabilit prin metoda expert, în metoda chestionarului este apreciat diferit: un procent de
36% dintre organizațiile chestionate îl consideră ca fiind un indicator neimportant și un
procent foarte mic de 28% îl văd ca fiind un indicator important.
Noi tendinţe în sfera afacerilor sustenabile şi a consumului AE
Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 803
Indicatorul cu privire la numărul de noi metode de creștere a creativității
specialiștilor de marketing, un indicator foarte important stabilit prin metoda expert, din
aplicarea metodei chestionarului este apreciat astfel: un procent de 42% dintre organizațiile
chestionate îl consideră ca fiind un indicator neimportant și un procent foarte mic de 17% îl
văd ca fiind un indicator important.
Indicatorul cu privire la numărul de angajați care se ocupă de inovarea în
marketing/total angajaţi, un indicator foarte important stabilit prin metoda expert, arată
astfel în urma aplicării chestionarului: un procent de 17% dintre organizațiile chestionate îl
consideră ca fiind un indicator neimportant și un procent foarte mic de 17% îl văd ca fiind
un indicator important.
Am constatat și rezultate similare ale valorilor ponderilor la indicatorul privind
procentul de creștere a profitului în urma inovării în marketing (92% prin metoda
sondajului față de peste 75% în metoda expert), numărul de noi metode de prezentare
(67% prin metoda sondajului față de peste 75% în metoda expert) dar și diferențe între
rezultatele valorilor ponderilor în cele două metode la indicatorii privind numărul de
inovații privind modalitățile de creșterea a ponderii pieței (42% prin metoda sondajului
față de peste 75% prin metoda expert), numărul de noi studii/concepte/abordări/privind
psihologia consumatorului (28% prin metoda sondajului față de peste 75% prin metoda
expert), numărul de schimbări semnificative aduse design-ului şi modului de ambalare a
produselor (28% prin metoda sondajului față de peste 75% prin metoda expert).
În ce privește importanța unor indicatori foarte importanți ai dezvoltării resurselor
umane pentru inovare, în figura nr. 4. sunt prezentate diferențele între valorile stabilite prin
cele două metode.
Figura nr. 4: Analiza comparativă pentru indicatorii dezvoltarea resurselor umane
pentru inovare
Notă: 1 - Numărul de cercetători din firmă; 2 - Pregătirea profesională continuă a personalului
implicat în cercetare din firmă; 3 - Numărul de cursuri de specializare în domeniul inovației; 4 -
Stimularea personalului din cercetare.
Se poate observa că indicatorul cu privire la numărul de cercetători din firmă, un
indicator foarte important stabilit prin metoda expert, prin aplicarea metodei chestionarului
AE Măsurarea capacităţii de inovare a organizaţiilor – proces major al managementului inovării
804 Amfiteatru Economic
a obținut un procent de 50% dintre organizațiile chestionate îl consideră ca fiind un
indicator neimportant și un procent foarte mic de 17% îl văd ca fiind un indicator
important.
Prin analiza comparativă, a datelor privind derularea proiectului prin metoda
sondajului bazată pe rezultatele obţinute prin prelucrarea datelor din chestionarul privind
gradul de inovare, şi prin metoda expert, am constatat diferențe între rezultatele valorilor
ponderilor în rezultatele celor două metode la indicatorii privind pregătirea profesională
continuă a personalului implicat în cercetare din firmă (42% prin metoda sondajului față
de peste 75% în metoda expert), numărul de cursuri de specializare în domeniul inovației
(42% prin metoda sondajului față de peste 75% în metoda expert), stimularea personalului
din cercetare (42% prin metoda sondajului față de peste 75% în metoda expert) în
conformitate cu figura nr. 4.
În ce privește importanța unor indicatori foarte importanți ai inovației de proces, în
figura nr. 5. sunt prezentate diferențele între valorile stabilite prin cele două metode. Se
poate observa că, referitor la indicatorul noi sisteme de management (unde este necesar), un
indicator foarte important stabilit prin metoda expert, aplicând metoda chestionarului a
rezultat că un procent de 33% dintre organizațiile chestionate îl consideră ca fiind un
indicator neimportant și un procent foarte mic de 33% îl consideră ca fiind un indicator
important.
Figura nr. 5: Analiza comparativă pentru indicatorii inovației de proces
Notă: 1-Noi sisteme de management (unde este necesar); 2-Metode noi de reducere a timpului pentru
a răspunde clienților sau furnizorilor; 3 - Rata schimbării în procese, tehnici și tehnologii;
4 - Eficienţa procesului (raport între rezultat şi efort).
Prin analiza comparativă, a datelor am constatat și rezultate similare ale valorilor
ponderilor în cele două metode la indicatorul privind metode noi de reducere a timpului
pentru a răspunde clienților sau furnizorilor (92% prin metoda sondajului vs. peste 75% în
metoda expert) dar și diferențe între rezultatele valorilor ponderilor în cele două metode la
indicatorii privind rata schimbării în procese, tehnici și tehnologii (58% prin metoda
Noi tendinţe în sfera afacerilor sustenabile şi a consumului AE
Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 805
sondajului față de peste 75% în metoda expert) și eficienţa procesului (raport între rezultat
şi efort) (58% prin metoda sondajului față de peste 75% în metoda expert).
Următorul tip de inovare analizat este inovarea în dezvoltarea reţelelor iar în
figura nr. 6 sunt prezentate diferențele între valorile stabilite prin cele două metode. Se
poate observa că indicatorul cu privire la numărul de cooperări între universități și
întreprinderi, un indicator foarte important stabilit prin metoda expert, aplicând metoda
chestionarului este apreciat în procent de 50% ca fiind un indicator neimportant și un
procent foarte mic de 8% îl văd ca fiind un indicator important.
Figura nr. 6: Analiza comparativă pentru indicatorii inovației în dezvoltarea rețelelor
Notă: 1 - Gradul de eterogenitate al reţelei de afaceri; 2 - Numărul de produse/ servicii noi
dezvoltate în cadrul reţelei; 3 - Numărul de idei noi venite din afara organizației; 4 - Numărul de
cooperări între universități și întreprinderi; 5 - Interconectivitatea dintre obiectivele organizației cu
cele ale reţelei.
Am constatat diferențe între rezultatele valorilor ponderilor în cele două metode la
indicatorii privind interconectivitatea dintre obiectivele organizației cu cele ale reţelei
(42% prin metoda sondajului față de peste 75% în metoda expert), numărul de idei noi
venite din afara organizației (25% prin metoda sondajului față de peste 75% în metoda
expert), numărul de produse/ servicii noi dezvoltate în cadrul reţelei (25% prin metoda
sondajului față de peste 75% în metoda expert), gradul de eterogenitate al reţelei de afaceri
(25% prin metoda sondajului față de peste 75% în metoda expert).
În ce privește importanța unor indicatori cheie ai inovației strategice, în figura nr.
7 sunt prezentate diferențele între valorile stabilite prin cele două metode. Se poate observa
în că indicatorul cu privire la maturitatea strategiei de inovare a organizației, un indicator
foarte important stabilit prin metoda expert, aplicând metoda chestionarului a obținut un
procent de 17% ca fiind un indicator neimportant și un procent de 58% ca fiind un indicator
important.
AE Măsurarea capacităţii de inovare a organizaţiilor – proces major al managementului inovării
806 Amfiteatru Economic
Figura nr. 7: Analiza comparativă pentru indicatorii inovației strategice
Notă: 1 - Noutatea modelului de afaceri; 2 - Eficacitatea modelului de afaceri; 3 - Maturitatea
strategiei de inovare a organizației
Am constatat diferențe între rezultatele valorilor ponderilor în cele două metode la
indicatorii privind noutatea modelului de afaceri (42% prin metoda sondajului față de peste
75% în metoda expert), eficacitatea modelului de afaceri (58% prin metoda sondajului față
de peste 75% în metoda expert).
În ce privește importanța unor indicatori cheie ai inovației viziunii și în planul
politicilor, în figura nr. 8 sunt prezentate diferențele între valorile stabilite prin cele două
metode.
Figura nr. 8: Analiza comparativă pentru indicatorii inovației viziunii și în planul
politicilor
Notă: 1- Frecvenţa de analiză/revizuire a viziunii organizației; 2 - Frecvenţa de analiză a politicilor
de inovare a organizației; 3 - Gradul de originalitate/nişă a viziunii organizației
Se poate observa că indicatorul cu privire la frecvenţa de analiză a politicilor de
inovare a organizației, un indicator foarte important stabilit prin metoda expert, aplicând
Noi tendinţe în sfera afacerilor sustenabile şi a consumului AE
Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 807
metoda chestionarului a obținut un procent de 25% ca fiind un indicator neimportant și un
procent de 50% ca fiind un indicator important.
Am constatat și rezultate similare ale valorilor ponderilor în cele două metode la
indicatorul privind gradul de originalitate/nişă a viziunii organizației (67% prin metoda
sondajului față de peste 75% în metoda expert) dar și diferențe între rezultatele valorilor
ponderilor în cele două metode la indicatorul privind frecvenţa de analiză revizuire a
viziunii organizației (50% prin metoda sondajului față de peste 75% în metoda expert).
Ultimul tip de inovare apreciat ca finind cel mai puţin important din cele sapte
tipuri supuse intervievării este inovarea administrativa iar rezultatele analizei comparative
sunt sistematizate în figura nr. 9.
Figura nr. 9: Analiza comparativă pentru indicatorii inovației administrative
Notă: 1- Numărul de manageri implicați în procesul de inovare; 2 - Metode noi de evaluare a unor
aspecte care țin de procesul inovativ; 3 - Numărul de proiecte de inovare raportat la numărul de
angajaţi; 4 - Eficacitatea şi eficienţa fluxului de informaţii
Se poate observa că indicatorul cu privire la numărul de proiecte de inovare
raportat la numărul de angajaţi, un indicator foarte important stabilit prin metoda expert,
aplicând metoda chestionarului a obținut un procent de 33% ca fiind un indicator
neimportant și un procent de 42% ca fiind un indicator important.
Indicatorul cu privire la metode noi de evaluare a unor aspecte care țin de
procesul inovativ, un indicator foarte important stabilit prin metoda expert, aplicând metoda
chestionarului a obținut un procent de 5% ca fiind un indicator neimportant și un procent
foarte mic de 25% ca fiind un indicator important.
Prin analiza comparativă a datelor privind am constatat rezultate similare ale
valorilor ponderilor în cele două metode la indicatorul privind eficacitatea şi eficienţa
fluxului de informaţii (67% prin metoda sondajului față de peste 75% în metoda expert) dar
și diferențe între rezultatele valorilor ponderilor în cele două metode la indicatorii privind
numărul de proiecte de inovare raportat la numărul de angajaţi (42% prin metoda
AE Măsurarea capacităţii de inovare a organizaţiilor – proces major al managementului inovării
808 Amfiteatru Economic
sondajului față de peste 75% în metoda expert), numărul de manageri implicați în procesul
de inovare (33% prin metoda sondajului față de peste 75% în metoda expert),.
Concluzii
Cu toate că inovarea este considerată ca fiind unul dintre cei mai importanți factori
din spatele creșterii economice globale, ea este încă puțin înțeleasă. De-a lungul secolului
trecut, lideri din industrie au învățat să stăpânească procesul de producție într-o asemenea
măsură încât astăzi nu mai poate fi considerat un avantaj competitiv semnificativ. Noua
provocare este de a stăpâni procesului de inovare - de a face o schimbare, de a crea noi
avantaje competitive prin oferirea de produse mai bune, folosind procese mai bune,
furnizarea de servicii mai bune sau chiar oferirea de soluţii complet noi.
Analiza indicatorilor de măsurare a capacității de inovare cu ajutorul celor două
metode, metoda expert și metoda sondajului, ne-a permis să avem o mai bună imagine
asupra importanței indicatorilor folosiți. Rezultatele incluse și analizate în acest studiu au
relevat o serie de aspecte:
Managementul inovaţiei oferă rezultate, indiferent de industrie sau de mărimea
organizației, companiile de dimensiuni mici, companiile mari sau întreprinderi de înaltă
tehnologie nu au un avantaj special, deoarece contribuția la creșterea inovației depinde de
calitatea si efortul depus de management.
Managementul inovației este practicat într-o varietate de moduri în diferite industrii,
cum ar fi produse, procese, servicii sau afaceri noi, reflectând astfel inovarea pe scară largă
și un mare potențial pentru inovare în mediul de afaceri.
Un bun management de inovare prevede ceva în plus, având, în general, un impact
semnificativ;
Managementul inovaţiei generează, de asemenea, economii, estimate în literatura de
specialitate la 10% în medie.
Ca o concluzie, rezultatul scopului nostru de a testa și prioritiza o serie de
indicatori pentru măsurarea inovării a condus și la observarea unor aspecte pozitive în ceea
ce priveşte managementul inovării în România, pentru fiecare întreprindere inclusă în
eșantionul nostru, gradul de inovare apreciat a fost peste medie. În cele din urmă, am dori
să menționăm că un avantaj competitiv adevărat rezultă din inovație radicală, astfel
sugerăm tuturor organizațiilor să-si încurajeze angajații să fie inovatori la locul de muncă.
Bibliografie
Brad, S., 2008. Vectors of Innovation to Support Quality Initiatives in the Framework of
ISO 9001:2000. Int. Journal of Quality & Reliability Management, 25(7), pp. 674-693
Leavengood, S., 2011. Identifying Best Quality Management Practices for Achieving
Quality and Innovation Performance in the Forest Products Industry. Portland: Portland
State University
Noi tendinţe în sfera afacerilor sustenabile şi a consumului AE
Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 809
Legardeur, J.C., 2010. New projects evaluation method for the 24h of innovation.
Proceedings of ERIMA, iss. 2010, pp. 177-185.
Maier, D., Olaru, M., Weber, G. and Maier, A., 2014. Business Success By Understanding
The Process Of Innovation. In: s.n., The 9th European Conference on innovation and
Entrepreneurship – ECIE 2014. Belfast, UK, 18-19 September 2014. Belfast: s.n.
Maier, A., 2013. Cercetări şi contribuţii la dezvoltatea modelelor de management al
inovării. PhD. Universitatea Tehnică, Cluj- Napoca, România
Maier, D., Olaru, M. and Maier, A., 2013. Integrating concepts of innovation and creativity
- a key to excellence in business. In: s.n. The 8th European Conference on Innovation
and Entrepreneurship. Brussels, Belgium, 19-20 September 2013. Brussels: s.n.
Piirainen, K.. 2010. A scenario approach for assessing new business concepts. Management
Research Review, 33( 6), pp. 635-655
Purcărea, I. and Olaru, M., 2011. Paving the Path for Innovation: the case of Romanian
SMEs. In: s.n., The 6th European Conference on Innovation and Entrepreneurship -
ECIE 2011. Aberdeen, UK, 15-16 September 2011. Aberdeen: s.n.
Ribiere, V. and Tuggle, F., 2010. Fostering innovation with KM 2.0. The journal of
information and knowledge management systems, 40 (1), pp. 90-101
Varis, M., 2010. Types of innovation, sources of information and performance in
entrepreneurial SMEs. European Journal of Innovation Management, 13 (2), pp. 128-154
Xu, J., Houssin, R., Caillaud, E. and Gardoni, M., 2010. Macro process of knowledge
management for continuous innovation. Journal of knowledge management, 14(1),
pp. 573-591
Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD), 2005. Oslo Manual:
Guidelines for Collecting and Interpreting Innovation Data [online] Available at:
<http://www.uis.unesco.org/Library/Documents/OECDOsloManual05_en.pdf>
[Accessed 21 September 2015].