8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 1/59
Ministerul Educa iei ai Republicii Moldovaț
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Inginerie i Mecanică în Transporturiș
Departamentul Transporturi
Proiect de an
La disciplina
Complexul de transport.
Tema: Proiectarea tehnologică
a nodului de transport
A efectuat: Ambrosi Eduard,IT!"#"
A $erificat: lector superior, Cotru ă Ionț
Chi inău %&"'ș
"
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 2/59
Cuprins
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . %
Caracteristica mărfurilor si a transporturilor. . . . . . . . . . . . (
Transport )lu$ial. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . "#
Transport )ero$iar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . %*
Interac iunea T+ i T+)ero$iarț ș . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . #
Transport Auto . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (
Transport prin Conducte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . '#
Conclu-ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . '*
ibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . '/
%
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 3/59
Introducere
Transporturile reprezintă un domeniu important al activităii economico!sociale pentru că prin intermediul lor se e"ectuează deplasarea în spaiu a bunurilor #i oamenilor în scopul satis"acerii necesităilor materiale #i spirituale ale societăii
omene#ti.Func ionarea normală a vastului i comple$ului mecanism al economieiț ș
nationale ! asigurarea bunei aprovizionari tehnico!materiale a "iecarei ramuri%subramuri% întreprinderi sau unitati administrativ!teritoriale% realizarea ritmica siintegrala a sarcinilor de comert e$terior% des"acerea produselor catre bene"iciari%satis"acerea necesitatilor de bunuri de consum ale populatiei ! depinde într!omasura hotar&toare de buna "unctionare a transporturilor. Tocmai de aceea% seacorda o mare însemnatate dezvoltarii si modernizarii transporturilor% cresterii
e"icientei economice a activită ii din acest domeniu vital al economiei.ț
0atisfacerea ne$oilor de transport ale economiei na ionale se realizeazaț
printr!o retea unica reunind toate ramurile de transport' "eroviar% auto% naval%aerian% prin conducte si cu tractiune animala. (u alte cuvinte% di"eritele "eluri detransport sunt parte componentă a sistemului unic de transport al tarii si lucreaza îninteractiune si colaborare% în scopul satis"acerii depline% cantitative si calitative% latimp si e"icient% a cerintelor de transport ale economiei nationale si populatiei.
Finalizăm introducerea cu "aptul că transporturile reprezintă 1sistemulcirculator1 al 2ntregii planete i% în acelasi timp% al "iecarei ări în parte%ș ț
constituind o importantă ramură a produc iei materiale "ără de care e$isten a uneiț ț
societă i moderne ar "i de neconceput.ț
#
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 4/59
Nodul de transport este numit o "& ie de teritoriu% si pentru sistemele deș
comunicar i de transport. )cestea sunt elemente esen iae ale sistemuui de transport aș țării. Ei au plasat dispozitive de di"erite tipur de utilizare publică i privată% conceputeț ș
pentru a e"ectua opera iuni asociate cu tranzitul i transportul i transportul urban deț ș ș
măr"uri i pasageri.ș
*odul de transport este un sistem comple$% care pot "i divizate într!o serie desubsisteme. +n "unc ie de scopul studiului% subsistemele pot "i speci"ice tipurilor deț
transport combinate ca cele "eroviare% rutiere% maritime% etc. sau subsistemeleserviciilor de transportare a măr"urilor sau pasagerilor. Fiecare dintre acestesubsisteme este compus dintr!o serie de dispozitive pentru opera iunea de subsistemț
i sistemul ca un întreg.ș
)st"el subsistemului pot "i di"erite i au o ordine ierarhică pentru "iecare md deș
transport are propriile sale caracteristcim in"rastructură i material rulant. )v&nd înș
vedere intesitatea capital de noduri de transport i importan a lor pentru bunaș ț
"unc ionare a sistemului de transport a ării% în care acestea sunt create i reproiectateț ț ș
pentru dezvoltarea sistemelor nodurilor de transport. ,a elaborarea schemei generale a nodului de transport în "a a celui careț
proiectează stă problema elaborării a unei scheme% care să asigure "unc ionarea non!ț
stop a transportărilor locale sau tranzit% să asigure întreprinderea% organiza ia iț ș
popula ia ora ului cu servicii de transport la un nivel înalt% să satis"acă trabuin eleț ș ț
industriei în transportarea măr"ii la timp i în siguran ă% impuse de întreprinderi iș ț ștransport carea "unc ionează după un proces tehnologic unic.ț
Flu$urile de pasageri i măr"uri care intră într!un nod de transport% în dependen ăș ț
de direc ia lor% trebuie să li se asigure puterea necesară a in"rastructurii.ț
,a elaborarea schemelor generale a nodului de transport% înainte de asta seelaborează schemele de structură a acestuia% care ne dau voie să vedem clar
principalele linii tehnice% care o să permită trecerea transportului prin lan urile deț
dispozitive de deservire.
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 5/59
Portul maritim
Portul reprezintă o aglomerare de instala ii pe apă i uscat% care asigurăț ș
opera iunile de acostare% aprovizionare% reparare de nave% de încărcare!descărcare%ț
depozitare% prelucrare a măr"urilor transportate. De asemenea% în sistemul general altransporturilor i schmburilor de valori% porturile ocupa un loc deosebit% reprezent&ndș
importante noduri rutier i "eroviare.ș
'
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 6/59
Infrastructura portuară este organizată în "unc ie de scopul diverselor instala iiț ț
ce!l deservesc' instala ii ce asigură acostarea navelor -bazine% diguri de protec ie%ț ț
cheiuri% dane/ instala ii de încărcare!descărcare a măr"urilor -macarale% utila0e deț
transport i stivuire% spa ii de depozitare/ instala ii de aprovizionare a navelor ș ț ț
-combustibili% apă potabilă% depozite de alimentare/ instala ii de reparare iț ș
între inere a navelor - antiere navale% docuri uscate/ unită i administrative% de pază%ț ș țetc.
Portul este dintotdeauna locul îndelungatelor despăr iri i al revederilor de multț ș
a teptate. Dincolo de vis i de simbol% este o lume reală în care se de"ă oară activită iș ș ș ț
esen iale pentru economia regiunilor din spatele lor. Fără aceste activită i% lumea% înț ț
general% i anumite ări cu tradi ii portuare% ca Marea 1ritanie% 1elgia% 2landa%ș ț ț
3.U.).% 4aponia i altele% ar avea o în"ă i are cu totul di"erită de cea actuală. 5entruș ț ș
ca% numeroase ramuri industriale din nenumărate ări "unc ionează e$clusiv sauț ț
par ial pe baza materiilor prime importante din alte regiuni ale lumii pe nes"&r iteleț șcăi de apă ale mărilor i oceanelor% "luviilor i canalelor% lacurilor i rîiurilor. Marileș ș ș
porturi actuale sunt constituite din numeroase docuri% echipate cu instala ii moderneț
specializate în manipularea unor anumite categori de măr"uri% din rad interioare iș
e$terioare% pentru nave cu di"erite destina ii i dimensiuni% din întinse spa ii acoperiteț ș ț
cu depozite de toate tipurile% din nenumărate căi de "ier i de as"alt% care se împletescș
pe cheiuri% leg&nd între ele sut de magazii% remize% depozite i instala ii% din căi deș ț
apă a0utătoare% din construc ii hidrotehnice menite să u ureze naviga ia i săț ș ț ș
înlesnească pătrunderea unor nave cu pesca0e "oarte mari% din construc ii destinateț
administra iei i controlului vamal% primirii pasagerilor i po tei% din sute de macaraleț ș ș ș
i dispozitive mecanice cu a0utorul cărora se e"ectuează opera iunile de încărcare!ș ț
descărcare% din nenumărate lepuri% remorchiere i alupe servind tra"icul portuar ș ș ș
intern% i din importante setoare industriale a"late în imediata lor vecinătate.ș
Treptat% porturile î i măresc zonele de in"luen ă în interiorul ărilor cărora leș ț ț
apar in i adesea% dincolo de grani ele acestor% prin intermediul unor re ele de căiț ș ț ț
"erate% drumuri i canale% nou create.ș
(
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 7/59
". Caracteristica mărfurilor si a transporturilor
5etrolul% sau i eiul% împreună cuț ț cărbunii iș gazele naturale "ac parte dinzăcămintele de origine biogenă care se găsesc în scoar a păm&ntului.ț 5etrolul% careeste un amestec de hidrocarburi solide i gazoase dizolvate într!un amestec deș
hidrocarburi lichide% este un amestec de substan e lipo"ile. i eiul în stare brutăț Ț ț
-nera"inat con ine peste 67 888 de substan e organice comple$e% motiv pentru careț țeste materia primă cea mai importantă pentru industria chimică -vopsele%medicamente% materiale plastice% etc. i producerea carburan ilor. (a o curiozitate%ș ț
se poate men iona că unele varietă i de i ei devin "os"orescente în prezen a luminiiț ț ț ț ț
ultraviolete. 5etrolul a "ost descoperit în urmă cu c&teva mii de ani. )v&nddensitatea mai redusă dec&t a apei sărate% s!a găsit în caverne i zone cu straturiș
sedimentare calcaroase% argiloase% sau nisipoase de la supra"a ă% -înț 9ermania% dee$emplu% în 0urul :anovrei iș 1raunsch;eig. +n cazul în care straturile
impermeabile de argilă sunt deasupra% nepermi &nd ie irea la supra"a ă a petrolului%ț ș ț
*
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 8/59
acesta se va găsi în straturile pro"unde de unde va "i e$tras prin sonde petroliere.3traturile de petrol situate la supra"a ă prin o$idare se trans"ormă în as"alt acestaț
"iind de0a descoperit în 2rient în urmă cu cca. 6< 888 de ani în Mesopotamiaantică.2amenii au învă at să "olosească as"altul% prin amestecare cu nisip i alte materialeț ș
ce etan ează pere ii corăbiilor.ș ț
Din timpul 1abilonului provine denumirea de naptu -nabatu = luminează care neindică "aptul că petrolul era utilizat la iluminat% acesta "iind amintit i în legile luiș
:ammurabi 6>7? î.e.n. "iind prima dovadă istorică scrisă pentru reglementarea"olosirii petrolului.
i eiul era cunoscut pe teritoriul Rom&niei încă din secolul I î.:r.% de c&nd dateazăȚ ț
obiectele descoperite în cadrul cetă iiț dacice de la 5oiana - *icore ti% 9ala iș ț ' podoabe din smoală întărită i acoperită cu un strat sub ire deș ț argint.@6A De alt"el% prima ra"inărie de petrol din lume a "ost construită în Rom&nia% în 6>?B%@<A la peri"eria ora ului 5loie ti% -în partea de sud!est% în drum spre localitateaș ș R&"ov% lanord de calea "erată 5loie ti ! 1uzău% de către Marin Mehedin eanu% arenda ulș ț ș
unor întinse zăcăminte de i ei pe mo ia 5ăcure i% 5rahova.ț ț ș ț Instala iile ra"inărieiț
erau destul de primitive% toate utila0ele "iind "ormate din vase cilindrice din "ier sau
/
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 9/59
"ontă% încălzite direct cu "oc de lemne. )ceste utila0e au "ost comandate în9ermania "irmei Moltrecht ce construia cazane pentru "abricarea uleiurilor dinisturi bituminoase% iar în decembrie 6>?B începe construc ia C"abricii de gaz dinș ț
5loie ti% pe numele lui Marin Mehedin eanu -decedat în 6>B6. Distileria de petrolș ț
a lui Marin Mehedin eanu% construită pe o supra"a ă de ha i av&nd o capacitateț ț ș
de lucru pe an de <768 tone% -în medie 7%? tonezi% i!a început activitatea c&ndș
Teodor Mehedin eanu înt&mpina greută i în aplicarea contractului semnat încă dinț ț
6>?B pentru iluminarea capitalei cu Cidrocarbură i lampe.ș @GA
5re ul petrolului scade rapid prin cre terea numărului de ra"inării%ț ș petrolul lampantdevine o resursă tot mai importantă în iluminat% înlocuind treptat lum&nările.E$ploatarea masivă a petrolului începe în secolul HIH pe motivul răsp&ndirii"olosirii petrolului în iluminat% care dădea o lumină mai bună produc&nd "um mai
pu in în compara ie cu lămpile cu ulei de balenă% sau lum&nările de ceară.ț ț
+n anul 6>?< medicul i geologul canadianș )braham 9esner ob ine patentareaț
ra"inării petrolului lampant curat numit petroleum% iar în 6>?? chimistul american1en0amin 3illiman propune puri"icarea petrolului cu acid sul"uric.
5entru ob inerea masivă a petrolului% urmează o perioadă de "orare intensivă.ț
(el mai renumit "ora0 este e"ectuat de Ed;in ,. Drae la <7 august 6>?J în 2il(ree% 5ennsKlvania% "iind "inan at de industria ul american 9eorge :. 1issell% aiciț ș
găsindu!se la <6%< m ad&ncime zăcăminte mari de petrol.
Tabelul %."
)!Masă 1! 9enerală
5etrol Măr"uri în bucă i cu supragreutateț
Tabelul %.%
Intrare Ie ire ș T3TAL
TipTransport
) 1 ) 1
)lu$ial 6<88888 ! ! B88888 6>88888
4
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 10/59
)ero$iar ! ?88888 <88888 ! 788888
Auto ! <88888 ! 688888 G88888
Conducte ! ! 6888888 ! 6888888
T3TAL 6<88888 788888 6<88888 788888 G>88888
Tabelul %.#
nomq L Intrare,
tone
5r. Curse Iesiri 5r. curse
Tip 6 A 7Petrol8 Tip 6 7ărfuri 2n
bucă i8ț
?888 68L 6<8888 < B8888 6<
G888 <8L <8888 >8 6<8888 8
<888 G8L GB8888 6>8 6>8888 J8
6888 G8L GB8888 GB8 6>8888 6>8
?88 68L 6<8888 <8 B8888 6<8
Calculul 5r.curse :
Tip A! Petrol
6<8888?888=< curse
<8888G888=>8 curse
GB8888<888=6>8 curse
GB88886888=GB8 curse
6<8888?88=<8 curse
Tip ! ărfuri 2n bucă i cu supragreutateț
"&
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 11/59
B8888?888=6< curse
6<8888G888=8 curse
6>8888<888=J8 curse
6>88886888=6>8 curse
B8888?88=6<8 curse
Tabelul %.
Lungimea medie de transportare amărfurilor
L 9"%& m
Tabelul %.'
Coeficientul de utili-are a procesului de transportare ; pe diferite tipuri detransport 2n func ie de marfă transportată.ț
Transport
"luvial
Transport
"eroviar
Transport auto
Petrol ; 6.8!8.J 6.8!8.J 6.8!8.J
arfă cu
supragreutate ;
8.J!8.7 8.J!8.7 8.J!8.7
P.*.% 6 Intensitatea normal a lucrărilor de 2ncărcare+descărcare 2n portuldupă tipul de marfă supusă prelucrării 7mii tone+na$e<h8
Mn benzină =8%G6mii tone oră nave/ Mn
mar"ă cu supragreutate =8%6> mii tone oră nave/
P.*.# Transbordarea directă
Tipul de
transportL
+ntrări Ie iriș
) 1 ) 1
T."lT."er ?8 B88888 <?8888 688888 G88888T."lT.(ond. B8 ! ! B88888T."lT.) 68 ! <8888 ! 68888
""
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 12/59
Transbordarea directă =epo-it>ntrări Ie 2riș >ntrări Ie 2riș
) 1 ) 1 ) 1 ) 1T.fl B88888 ! ! G88888 B88888 ! ! G88888T.fer ! <?8888 688888 ! <?8888 688888 !
T.A ! <8888 ! 68888 ! 6>8888 ! J8888
T.Cond. ! ! ! B88888 ! ! ! 88888
Total B88888 <78888 688888 GB6888 B88888 G8888 688888 7J8888
P.*. Perioada de na$igabilitate
5erioada de navigabilitate ' G88!GG8 zile % GB?zile=6an%
)vem o periodă de G68 zile.
GB?!G68=??zile ale anului în care nu se navighează.
=eterminarea capacită ii de procesare 2n porturile flu$ialeț
Determinarea "lu$ului de măr"uri i "lu$ului de nave în *.T.ș
Flu$urile medii lunare i "lu$ul mediu zilnic% privind procesarea la intrare i ie ireș ș ș
din port se determină prin "ormula '
Calcule la /
6<888868=6<888
<888868=<888
GB888868=GB888
B888868=B888
6>888868=6>888
"%
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 13/59
Calcule la /
6<888G6=G>7
<888G6=77GB888G6=66B6
B888G6=6JG
6>888G6=?>8
?nom @i& i
lun i-i
Intrări Ie iriș Intrări Ie iriș Intrări Ie iriș
?888 68 6<8888 B8888 6<888 B888 G>7 6JGG888 <8 <8888 6<8888 <888 6<888 77 G>7<888 G8 GB8888 6>8888 GB888 6>888 66B6 ?>86888 G8 GB8888 6>8888 GB888 6>888 66B6 ?>8?88 68 6<8888 B8888 6<888 B888 G>7 6JGTotal 1200000 600000 120000 60000 3870 1813
Determinăm capacitatea medie de transportare a "lotei navigabile care e"ectueazăopera iunile într!un port.ț Conform calculelor se ob ine o capacitate medie de %#'&ț
tone.
"#
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 14/59
TBA50P3BTL )LDIAL
"8 Determinăm numărul mediu de nave "luviale pentru asigurarea transportăriimăr"urilor % atît la intrări cît i la ie iri% în an % lună% zi.ș ș
• Calcule la intrări conform formulei
6<8888?888=< nave<8888G888=>8 naveGB8888<888=6>8 naveGB88886888=GB8 nave6<8888?88=<8 nave
• Calcule la ie iri conform formuleiș
B8888?888=6< nave
6<8888G888=8 nave6>8888<888=J8 nave6>88886888=6>8 nave B8888?88=6<8 nave
• Calcule la intrări conform formulei
6<8888?8888=<% nave<8888G8888=> nave
GB8888<8888=6> nave
"
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 15/59
GB888868888=GB nave 6<8888?888=< nave
• Calcule la ie iri conform formuleiș
B8888?8888=6%< nave6<8888G8888= nave6>8888<8888= J nave6>888868888= 6> nave B8888?888= 6< nave
• Calcule la intrări conform formulei
6<8888?888G68= 8%87 nave<8888G888G68= 8%<? nave
GB8888<888G68= 8%?> nave GB88886888G68=6%6B nave 6<8888?88G68= 8%77 nave
• Calcule la ie iri conform formuleiș
B8888?888G68= 8%8G nave6<8888G888G68= 8% 6< nave6>8888<888G68= 8%<J nave6>88886888G68= 8%?> nave
B8888?88G68= 8%G> nave
%8 Determinăm intervalul mediu de sosire a nevelor in zile% ore con"orm
"ormulei'
• Calcule la intrări
<8%87=G<ore=6%<? zile
<8%<?=JBore= zile
<8%?>=6ore=6%78 zile
<6%6B=<8%7ore=8%>B zile
<8%77=G6%6Bore=6%Gzile
"'
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 16/59
• Calcule la ie iriș
<8%8G=>88 ore = GG%GGzile
<8%6<=<88ore = >%GG zile
<8%<J=><%7?ore =G%zile
<8%?>=6%Gore=6%78zile
<8%G>=BG%6?ore=<%Bzile
Nnom LOi8 nci
an ncilun nci
zi Inav
Intrări Ie îriș Intrări Ie îriș Intrări Ie îriș Intrări Ie îriș Intrări Ie îriș
?888 68 6<8888 B8888 < 6< <% 6%< 8%87 8%8G G< >88
G888 <8 <8888 6<8888 >8 8 > 8%<? 8%6< JB <88
<888 G8 GB8888 6>8888 6>8 J8 6> J 8%?> 8%<J 6 ><%7?
6888 G8 GB8888 6>8888 GB8 6>8 GB 6> 6%6B 8%?> <8%7 6%G
?88 68 6<8888 B8888 <8 6<8 < 6< 8%77 8%G> G6%6B BG%6?
Total "%&&&&& (&&&&& // % //, ,% %,/# ",#4 '#&,/( ""/*,%
#8 *umărul de nave care sosesc în port pentru a "i deservite în timp -zi iș
intervalul de succedare a navelor in timp este neuni"orm "iind dependent iș
in"luen at de o serie de "actorii inclusiv i cei neprognoza i.ț ș ț De aceia aceste
"luctua ii se re"eră la mărimile întîmplătoare care se supun legiiț
probabilită ii. După rezultatele ob inute în urma cercetărilor e"ectuate într!ț ț
un ir de porturi "luviale%sa a0uns la modelarea unei descrieri matematice așintervalului de sosire al "lu$ului de nave intrate care poate "i e$pus printr!o
"unc ie e$ponen ială privind repartizarea probabilită ii.ț ț ț
P-$= % unde% $ ! ! intervalul mediu de intrare a navelor/
Calculăm conform formulei :
"(
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 17/59
8 *umărul de nave pe lună% sosite cu intervalul x cu o medie lunara a
"lu$ului de tra"ic.
-J?L
-JL
-GL
-7%JL
9ra"icul îndependen ă deț mi =f(x).
"*
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 18/59
(8 Qaloarea estimată a "lu$ului de tra"ic de zi cu zi .(on"orm "ormulei '
Calcule Intrări Calcule Ie iriș
<B>%=8%G? <6?8=8%6B<6J%<=6%<? <8=8%B<>%<=<%J< <6B%??=6%?<%6=?%J7 <>%<B=<%J8<B%<G<=G%>? <6<%BG=6%J8
*8 5entru "lu$ul estimat de nave în vederea reducerii timpului de a teptareș
pentru opera iunile tehnologică de încărcare descărcare este necesar de introdus înț
calcul de capacitatea opera ională a portului cu privire la interac iunea de"eritor ț ț
tipuri de transport la transbordarea directă.
Daloarea estimată a traficului de -i cu -i la import conform
"/
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 19/59
Import
Export
/8 0uma $alorii estimate a fluxului de trafic pe marfa dată.
48 (alculăm mecanismul de încărcare%descărcare necesare pentru "ronturile
de lucru specializat.
"4
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 20/59
*umărul ma inilor de încărcare descărcare% se apro$imează la numărulș
întreg dupa norma intensă de încarcare a acestor măr"uri% va "i egala cu'
2,dA9&,#" 2,d
9&,"/
unde 9","' coe"icientul care tine cont de pierderile de timpul de lucru
necesare pentru incarcare descărcare.
0electăm producti$itatea de la pag./&!/"
-Mii tone în ore
- Mii tone în ore
Astfel calculăm :
"&8 Determinăm numărul ma inilor S se apro$imează la numărul întreș
după norma intensivă de încărcare a acestor măr"uri va "i egală cu'
A)
B)
""8 Determinăm timpul deservirii danei unei nave. Timpul de ocupare a
"rontului de lucru pentru deservirea unei nave.
%&
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 21/59
! timpul de încărcare descărcare
! timpul deservirii unei nave
Calculăm timpul de 2ncărcare 6 descărcare con"orm "ormulei de mai 0os
Unde ! coe"icientul de utilizare a timpului de lucru a danei dupa
conditiile meteorologice% 6%8!6%6<
Iar timpul deser$irii unei na$e este calculată cu'
Calcule la marfa A , Petrol
6
<
G
%"
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 22/59
?
Calcule la marfa , marfă 2n bucă i cu supragreutateț
"8
%8
#8
8
'8
%%
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 23/59
"%8 Determinăm capacitatea de procesare opera ională a "rontului de lucru iț ș
a portului peransamblu con"orm "ormulei de mai 0os '
)vem în vedere de perioada de activitate a "rontului de lucru de <6h i pauzeș
tehnice de Gh.
Calcule la arfa A, Petrol
Calcule la arfa , arfă 2n bucă i cu supragreutateț
%#
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 24/59
Capacitatea de procesare opera ionalăț 7tone+-i8 arfa A i arfa ș
A 7tone+-i8 7tone+-i8
?888 688<7 6GG
G888 J76 6G<
<888 J>G 6GG?6888 6<6>> 6G<B
?88 >888 6<JG
"#8 Determinăm numarul minim a "rontului de lucru pentru preluarea
măr"ei.
Unde' % coe"icientul madiu lunar de ocupare a "rontului de
lucru în scopul prelucrării navelor "luviale acest coi"icient se determină după
datele stabilite.7&,/8
% coe"icientul care asigură ancorarea navelor la ei îndependen ă de condi iile meteorologice.ț ț 7&,4%8
7( CFEI8
"8 Determinarea lungimii "rontului de prelucrare a măr"urilor.
%
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 25/59
7 =A5E8
"'8 Determinîm numărul total de "ronturi de lucru.
Din această "ormulă rezultă că numărul total de "ronturi de lucru este înnumăr de <8. *umărul dat al "rontului de lucru trebuie să asigure deservirea "lu$uluie$istent de nave inclusiv i a navelor care sosesc in port cu abaterii de la "lu$ul mediuș
plani"icat ca rezultat al in"luien ei a unui ir de "actorii. Dar ma0oritatea timpului deț ș
a teptare a navei pentru e"ectuarea lucrului de incărcare%descărcare a navei este caș
reultat al ocupării a "rontului de lucru i in acest caz este necesar de ales una dintreș
următoarele ob iuni.Fie că este mai rentabil să prognozăm a teptarea navelor sauț ș
neutilizarea ra ională a "rontului de lucru.ț
"(8 Determinăm capacitatea de depozitare a măr"urilor in port% tone.
Unde' ! timpul mediu de pastrare in deposit de la < la B8 zile in
dependent de tipul de mar"a. -petrol! (h , supragreutate !h
! cota aparte a mar"ii ce trece prin depozit - marfuri lichide-100%,
celelalte-50%).
Calcule Petrol
Calcule arfă cu supragreutate
"*8 Determinăm supra"a a necesară pentru depozitare'ț
%'
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 26/59
Unde'
e ! volumul de mar"ă care poate "i amplasată pe 6m' petrol% mar"ă supragreutate.
" ! coe"icientul de utilizare a supra"e ei de depozitare curată'ț &,/!8%J.
(apacitatea depozitelor trebuie sa "ie nu mai mică decit capacitatea unei
nave.
Calcule Petrol
Calcule arfă cu supragreutate
%(
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 27/59
TBA50P3BT )EB3DIAB
Dagon cisterna 4' mc pe +/ osii pentru transport produse petroliere)cest vagon cisterna este destinat transportului pe calea "erata al produselor
petroliere usoare. (isterna este un recipient cilindric% orizontal% "acut din otel
carbon% "ara serpentina de incalzire. Incarcarea cisternei se "ace gravitational%
prin doma a"lata in partea superioara a acesteia. 9olirea cisternei se "ace% de
asemenea% gravitational% printr!un dispozitiv de descarcare a"lat in partea
in"erioara a cisternei.0pecifica iițTara $agonului %%&&& g
0arcina maxima pe osie %%.' t
Ba-a minima de inscriere in curba
! linie principala "'& m
! linie secundara #' m
Dite-a maxima
! $agon incarcat "&& m+h
! $agon gol "%& m+h
Ecartament "'# mmLungimea peste tampoane "*&&& mm
Ampartament ""(& mm
Lungimea sasiului peste tra$ersele frontale "'*(&mm
Inaltimea axei tamponului "&(& 7G"&+!'8 mm
Lungimea cisternei "#'(&mm
=iametrul interior al cisternei %4&&mm
%*
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 28/59
Dagon Platforma cu tepu e de TIP Bgsș
0pecifica iiț
Ecartament "#' mm
Habarit IC
Lungimea intre tampoane "44&& mm
Lungimea utila a platformei "/'&& mm
Latimea utila a platformei %*& mm
Inaltimea platformei de la sina "%(' mm
0uprafata utila '" m%
Tara $agonului %' t
0arcina utila '' t
Ampatamentul $agonului "/&& mm
Tipul boghiului %'
Ampatamentul boghiului "/&& mm
Tipul franei JE ! HP
Dite-a maxima "&& m + h
Ba-a minima de inscriere in curba "'& m
5umar de osii
Determinăm capacitatea de transport "eroviar în nodul de transport.
%/
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 29/59
"8 5umărul de $agoane mediu -ilnic care asigură intrarea mărfii 2n
port.
unde' ! încărcătura nominală a vagonului/
! indicatorul mediu cu capacitatea de încărcare cu "unc ia de transport.ț
Tzist."er =8%>GG<=<8 h.
Aflam cantitatea mărfurilor la intrare.
%8 5umărul de $agoane necesare pentru transportarea pe cale ferată a
mărfurilor la ie ireș cu transportul maritim.
)"lam cantitatea măr"urilor ie ite din port.ș
#8 5umărul mediu -ilnic de $agoane care asigură expedierea mărfii
sosite 2n port.
%4
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 30/59
)"lăm cantitatea măr"urilor e$pediate din nodul de transport.
8 Determinăm numărul necesar de vagoane pentru transportarea măr"urilor
de tip i în nodul de transport care urmează a "i e$pediate cu transportul "eroviar.
Rezultatele ob inute să "ie rotun0ite către ma$im.ț
Calculăm numarul de $agoane fără de marfă care sunt incluse 2n
garnitura de tren fie la intrare sau la ie ire din nodul de transport.ș
Calcule la Intrare
'85umărul de $agoane necesare pentru transbordarea directă a tipului i
de marfă
#&
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 31/59
(alculăm lungimea ma$imă a garniturii de tren care este plasat în "rontul de
lucru al navei la transbordarea directă.
Lmax9'& m
,ma$=<8 m
Calculăm numărul de $agoane puse la dispo-i ie pentruț
2ncărcarea,descărcarea m2rfii către frontul na$ei.
(8 5umărul necesar de $agoane pentru 2ncărcare ! descărcare fronturilorde depo-itare.
*8 Determinăm intensitatea ma$im a garniturii de tren care este deplasat către
"rontul de lucru a depozitilor în vederea încărcării%descărcării a măr"ii de tip
i i se determină reie ind din lungimea depozitului.ș ș
Ldep – supra"a a necesară la depozitare.ț
Bdep lă imea.-G8ț
#"
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 32/59
Intensitatea maxim a garniturii de tren
/8 Determinăm numarul necesar de vagoane pentru asigurarea transportării
volumului de mar"ă de la "rontul de lucru a depozitului de
incărcare%descărcare a măr"ii de tip i '
48 *umărul de vagoane pe zi necesare pentru depozitare.
#%
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 33/59
"&8 Determinăm numărul optim de mecanisme de încărcare descărcare
necesare pentru asigurarea lucrărilor de încărcare%descărcare la depozit la
tipul i de mar"ă din partea "rontului de lucru "eroviar.
V 6 coe"icientul neuni"ormită ii "lu$ului de mar"ă i depinde de opera iuneaț ș ț
tehnologică a lucrărilor e""ectuate.
V 6=6%6!6%? 7",%8
V <! coe"icientul care ine cont de timpul suplimentar de lucru cu tipulț i demar"ă-operat de manipularea necesar actuala depinde de tipul de mar"ă iș
tehnologia de pastrare a măr"ii.
V <=6%8?!6%G? 7",&'8
! timpul necesar pentru plasarea cură area i sta ionarea vagoanelor la o singurăț ș ț
deplasare. =8%? h
! coe"icientul de încărcare%coe"icientu de utilizare a în dependen ă de capulț
de ridicare. =8%7!8%>
coe"icientul de utilizare a în timp.
##
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 34/59
""8 5umărul optim de mecanisme de 2ncărcare 6 descărcare
"%8 Determinăm masa medie bruta a unui vagon expediat din
nodul de transport.
! masa proprie a vagonului/
)"lăm care intră în nodul de transport.
"#8 Determinăm masa totală a garniturii de tren la intrare i e$pediere.ș
)legem locomotiva de tip 1, B8 cu coe"icientii respectivi.
Locomoti$a 3 K M
#
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 35/59
L 6 (& &,&'* /,//"& &,&#(# &,&"#%&
=9,4 tone
=88,4 tone
= 88,31 tone
= 88,01 tone
"8 Reie ind din "aptul că sosirea i plecarea garniturilor de tren este unș ș
proces aleator atunci numărul abaterii normative se determină ree ind dinș
probabilitatea mai mare.5entru sta iile portuale i cele industriale se poate de luatț ș
#'
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 36/59
în calcul 5 = 8%J? i abaterea normativă tș W = 6%B?. =eterminăm abaterea medie
patratica pentru fluxul -ilnic mediu al $agoanelor de la mărimea lor reală.
unde' a% ! coe"icienti empirici
pentru iesirea $agonului
pentru intrarea $agonului
)baterea medie patratica prognozata pentru "lu$ul de vagoane.
Unde mărimea X depinde de pro"unzimea prognozelor transportărilor
e"ectuate ree ind din pro"unzimea acestor prognoze'ș
progno-a este pe "& ani.
prognoza este pe 6? ani.
prognoza este pe <8 ani.
Calcule abatere medie patratică:
#(
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 37/59
=eterminăm abaterea medie :
"'8 inînd cont de "aptul că sosirile i e$pedierile garniturii de tren au unȚ ș
caracter întîmplător determinăm numărul zilnic de garniturii ce sosesc iș
pleacă .
"(8 Determinăm timpul de a teptare pentru descompunerea garniturilor deș
tren la sosire.
g loc =07!08" – reprezintă introducerea locomotivelor de manevră.
= 8%B coii"icientul varia iei intervalelor de sosire a garniturii de tren.ț
#*
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 38/59
=8%G coi"icientul reprezintă varia ia intervalelor de timp pentruț
e"ectuarea opera ii deț descompunere i "ormarea a garniturii de tren.ș
"*8 Determinăm timpul de a teptare pentru "ormarea garniturilor de trenș
inainte de e$pediere.
"/8 Determinăm lungimea necesară pentru tractarea elementelor la
e"ectuarea modi"icărei în garnitura de tren pe calea "erată.
#/
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 39/59
"48 Determinăm timpul de ocupare a căii în vederea modi"icărilor în
garnitura de tren.
a,b 6 coeficien ii ce in cont de expediere i sosireț ț ș .
Calcule
%&8 3ă se determine durata operatiilor tehnologice pentru prelucrare
garniturii de tren în parcul de primire si e$pediere pentru conditiile medii de
re ea "eroviară.ț .
%"8 3e determină timpul total de ocupare a căii "erate pentru procesul de
primire%sosire a garniturii de tren.
#4
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 40/59
%%8 Determinăm timpul zilnic total de ocupare a căi "erate pentru primire iș
e$pediere a garniturii de tren pentru mar"ă.
%#8 Determinăm numărul de linii "erate în sta ia "eroviară din port destinatț
pentru sta ionarea vagoanelor a"late în a teptare pentru tractare i cură ireț ș ș ț .
=8%< h reprezintă timpul tehnologic de intrare a locomotivei%cuplarea
vagoanelor i cuplarea "rînelor.ș
5umărul de garniturii de tren cu marfă i 2ndreptate 2n port pentru
procesare
T5 reprezintă timpul de lucru al locomotivei pentru plasarea i cură areaș țvagoanelor.
=3 – " o#e – reprezintă durata în decurs a < ore pentru deservirea tehnică a
elementelor din sta ie.ț
&
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 41/59
=8%7 h reprezintă timpul mediu de a teptare a unei plasarii în vedereaș
cură irei vagoanelor de la cale"erată tur%retur.ț
=8%G coi"icientul varia iei a intervalelor în vederea cură irei vagoanelor.ț ț
=6%B? reprezintă mărimea abaterii normative.
Calcule :
%8 Determinăm numarul optim de linii "eroviare necesare în sta ia de sortareț
pentru prelucrarea garniturii "eroviare a tipului de mar"ă.
unde' ! e"ectuarea cheltuielilor in vederea constructiei a unei
statii de sortare/
! costul de lucru pe ora/
! costul de asteptare si lucru a unui vagon pe ora.
(oe"icientii pentru indeplinirea lucrului de sortare'
) = 8%G/ 1 = 8%88<G/ ( = G B/
D = 8%888?/ E = 8%8G.
0ta ii de sortareț
"
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 42/59
Interactiunea dintre transportul maritim si transportul fero$iar
Qeri"icarea respectării condi iilor privind interac iunea dintre transportț ț
"luvial i "eroviar.ș
Una din condi iile care urmează a "i asigurată de către sta ia "eroviarăț ț
amplasată în nodul de transport'5lasarea la timp a grupa0ului de vagoane%încărcarea i cură irea garniturilor ș ț
"eroviare către i de la navă trebuie să "ie mai mică sau egală cu timpul deș
încărcare%descărcare a măr"ii de tip i a procesului de transbordare directă
din navă spre vagoane la "ronturile de lucru în vederea
încărcării%descărcării acestora trebuie să "ie mai mare sau egal ci
intensitatea de procesare a navei "luviale.
6. )nalitic această condi ie poate "i e$pusă prin următoarea rela ie.ț ț
Unde timpul de procesare a transportului "eroviar reprezintă suma
tipului de sosire încărcare%descărcare i cură ire a grupa0ului de vagoaneș ț
care sunt plasate către "rontul de lucru a navei în perioada de < ore a
navei.
%
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 43/59
coi"icientul de intensitate de"acto a procesului de transbodare a măr"ii
de tipul i e"ectuată la "rontul de lucru amplasat pe chei.
Y 8%? h
timpul necesar pentru plasarea i cură area vagoanelor către nave.ș ț
reprezintă deplasarea a grupa0ului de vagoane către nava "luvială în
perioada de < ore. Y8.JB reprezintă co"icientul de compatibilitate a mecanismului de
ăncărcare%descărcare a navei.
Timpul necesar pentru transbordarea directă de pe navă către vagoane.
=?8L ! ponderea de transbordare directă.
= 8%> 8%J coi"icientul de compatibilitate la încărcare%descărcare cu
vagoane.
)st"el% rezultatele obtinute din "ormulele anterioare indeplinesc relatia'
din care rezulta ca satis"ace interactiunea dintre transportul maritim si cel
"eroviar.
Dacă perioada de lucru a procesului tehnologic de deservire a navei i aș
vagonului pe cheiul din port se determină după navă oră normă în dependen ă deț
tipul de mar"ă tipul de navă i numărul de puncte de încărcare descărcareș
amplasate pe "rantul de lucru dat pentru procesarea navei a vagoanelor%atunci
#
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 44/59
perioada de lucru pentru prelucrarea vagoanelor la "rontul de lucru a depozitului
amplasat dimpartea caii"eratetransportului rutier depinde de numărul de
mecanisme de încărcare descărcare i productivitatea acestora precum i deș ș
numărul de vagoane incluse într!un grupa0 ce este tractat spre încărcare
descărcare.De aceia adoua condi ie privind interac iunea dintre depozite iț ț ș
plasarea vagoanelor sau automobilelor către depozit poate "i e$primată în
următorul mod.
Ritmul de procesare a vagoanelorautomobilelor care sunt incluse în grupa0ul
tractat la "rontul de lucru al depozitului trebuie să "ie mai mare sau egal cu ritmul
de plasare a vagoanelorautomobilelor către depozit. Din punct de vedere analiticacest lucru poate "i e$pus prin următoarea relatie.
Z =8%J< 8%JB
durata de timp necesară pentru procesarea vagoanelor. ce sunt
incluse întrun grupa0 de vagoane tractate către depozit.
Unde reprezintă suma productivită ii de e$ploatare a mecanismului deț
incărcaredescărcare care sunt utilizate pentru prelucrarea incluse într!un
grupa0 ce sunt plasate la "rontul de lucru la depozit.
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 45/59
reprezintă cheltuielile de timp ce sunt legate de lucrările de manevră la
plasarea i cură areaș ț tractate de pe linia de încărcare descărcare a
depozitului către linia "eroviară din sta ia de sort.ț
Ree ind din datele statisticeș %cheltuielile de timp pot "i incluse în limita'
reprezintă coi"icientul ce ine cont de pauzele e"ectuate în timpul lucrului laț
depozit acestea poate "i luate în calcul cu varia ia'ț
reprezintă "lu$ul mediu zilnic de mar"ă de tip i care se determină
reesind din "lu$ul lunar ma$ de mar"ă procesat la depozit -tone.
TR)*352RT )UT2
NOQRRSSU F3V3 (xWW#%'*5(*C"
5roducator' 3I*2TRUV
1rand Model' :2[2
\del' ]]G<?7*B7(6
'
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 46/59
Dimensiuni -, $l$h -mm' J778^<JB^G678
Dimensiunile plat"ormei de încărcare-, $l$h -mm'
B>88^<G88^J88
9reutatea totală -g' <?888
9reutate gol -g' 6<<78_6<?88
Capacitate incarcare 7g8: "%(&&X"%#*&
(onsola "a ă consola spate -mm'ț6?88<<?
)mpatament -mm'B<? `688
2sie'78886>888 - i instalat Dualș
!)$is
*umărul de a$e' G
Qiteza ma$imă -m h' 7?
Motor Model'[DB6?.J?E
5utere motor -['<7B
asiu model'Ș ]]6G66MBB6(
)$e' >^
9reutate neta-g'
G8J>8
0arcinănominală 7g8:
"''&
9reutate gol avehiculului -g'
6?88
(
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 47/59
Masa proprie aasiului -g'ș
68?8
Frontul piesa-mm'
<87^6JJ?
Trac spate-mm'
6><8^6>?8
Ma$. Qiteza-m h'
>?
Motor' W\G [DB6?
5utere -[' <J8
(utie de viteze' Man ,<888 -licen ă% cabină E$tended% aer conditionat% centuri deț
siguran ă%scaun de un tip nou% noul sistem de ventila ie iț ț ș
încălzire% în două straturi parbriz% tergătoarele trei viteze.ș
5neuri' >.?668!R<8 f\\\Wj
"8 Determinăm capacitatea de transportare a măr"urilor cu transportul rutier.
Transportul rutier de mar"ă de regulă se utilizează prin metode centralizate cuutilizarea remorcilor i semiremorcelor utilizate.ș
Transportul rutier a mar"urilor lichide i cele transportate cu transportulș
"luvial de regulă se e"ectuiază prin intermediul depozitelor aici "iind asigurate
cuplarea remorcilor semiremorcelor i utilizarea capului tractor de manevră utilizatș
în acest scop.
Transportul rutier a măr"urilor care sunt transportate de către transportul
"eroviar deasemenia sunt e"ectuate prin intermediul depozitelor i utilizînduseș
metoda de transbordare directă.
%8 Determinăm numărul de unită ii de transport necesare pentru transportareaț
măr"urilorautovehicule%remorcilor%semiremorcilor.
*
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 48/59
volumul anual de mar"ă transportat cu transportul auto.
! reprezintă coi"icientul ce ine cont de volumul de mar"uri ce urmează a "iț
scoase la volumul anual.
este coe"icientul care determină gradul de mecanizare a opera iunii deț
încărcare descărcare în nod de transport i la client.ș
timpul mediu de sta ionare a unită ii de transport sub procesul mecanizat deț ț
încărcare%descărcare
7"' minute8
timpul de transport a unita ii de transport a mecanismuluiț 7",'h8
.
! viteza de deplasare. 7&m+h8
=8%7? 8%>7 coe"icientul de emisie la linia unită ii de transport.ț
coe"icientul de utilizare a capacită ii de încărcare.ț
timpul de lucru a unită ii de transport pe zi.ț
/
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 49/59
=8%> 8%J? coe"icientul de pregătire a unită ii de transport în parcul rulant.ț
=68 m distan a parcului rulant.ț
=< numărul de curse nule e"ectuate.
timpul de naviga ie.ț
l=6B8 m
#8 Determinăn numărul de cap de tractor.
n=< numărul de schimburi.
4
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 50/59
! timpul de deplasare a măr"ii din nodul de transport către client i înapoi.ș
'8 Determinăm numărul capului tractor de manevră.
timpul necesar de e"ectuare a manevrei a capului tractor cu
remorcă%semiremorcă de la "rontul de lucru.
'&
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 51/59
(8 Determinăm necesarul de mecanisme de incărcare!descărcare care suntamplasate la "rontul de lucru al depozitelor de tip i de mar"ă.
coe"icientul care ine cont de opera iunea în depozit care suntț ț
e"ectuate la depozit cu tipul i de mar"ă i depinde de opera iunea tehnologică deș ț
sortare.
n=< numărul de schimburi a mecanismului de încărcare!descărcare.
volumul anual de mar"ă ce urmează a "i procesat la depozit.
coi"icientul de utilizare a mecanismului de incărcare!descărcare în
timp.
−−= >%87%8inc$ coi"icientul de utilizare a mecanismului de înc!desc. în dependen ățde capacitatea de încărcare
'"
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 53/59
TBA50P3BT PBI5 C35=CTE
(apacitatea de procesare a terminalelor petroliere amplasate în nodul de transport.3uccint caracteristici privind terminalele petrolire din porturi'Terminalele petroliere reprezintă o sistemă comple$ă autonomă deservirea căreiaconstă din'
6. 5arcul de rezervare a terminalului petrolier%care asigură distribuirea produselor de pe transport "eroviar%"luvial%auto i conducte%păstrarea iș ș
transbordarea acestor pe tipurile de transport antrenate la transportarea produselor date din nodul de transport.
! Transportul prin conducte magistral asigură transportarea produselor petroliere în nodul de transport i transbordarea acestora pe tipurile deș
transport care scot măr"urile din port.! Fronturile de lucru speciale care asigură încărcare!descărcarea produselor
petroliere pe tip de transport.Fronturile de lucru amplasate pe chei care asigură procesul tehnologic deîncărcare decărcare ce sosesc în nodul de transport cu transportul "luvial demar"ă de tip i.
'#
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 54/59
3copul principal a tuturor acestor subsisteme constă în asigurarea primiriidepozitării i transbordării produselor de pe transportul "luvial peș
transportul terestru i vice!versa.ș
Terminalele petrolire în codul Republicii Moldova sunt destinate pentru primirea produselor date de pe navele "luviale specializate i transbordareaș
acestora pe tip de transport terestru ce asigură transportarea produselor petroliere către bene"iciarclient.)naliza "igurii date denotă interac iunea di"eritor tipuri de transport i corelareaț ș
procesului tehnologic de procesare a produselor petroliere în nodul de transport.
Transbordarea directă de pe navele specializate maritime este asigurată detransportul prin conducte magistral i re eaua de conducte e$istentă în nodulș ț
de transport.+n conductele Republicii Moldova concentrarea transportului prin conducteeste recomendabil în cazul transportării petrolului către ră"inării.(ele mai apropiate ră"inării sunt amplasate'6. Virogra"% d=G88 m<. 2r.5loie ti% d=G<8 mș
(ota transbordării directe a produselor petrolire prin interac iuneaț
transportului magistral de conducte este de B8 L iar celelalte 8 L suntasigurate din rezervoare.Ree ind din "aptul că transportul prin conducte poate "i e"ectuat înș
general pe tritoriul Republicii Moldova%Urainei%Rom&niei coi"icientul ceine cont de orarele geogra"ice în proces de e$ploatare a transportuluiț
prin conducte poate "i luat'ai=6Distan a dinte sta ia de pompare = 688 m.ț ț
3peci"icul "unc ionării transportului prin conducte corespunde celor < scheme deț
organizare a procesului de transportare'6. I schemă% Transportarea produselor petroliere prin transportul de conducte
magistral se e"ectuiază cu participarea tipului de transport universal laintrare!iesîreînceput! s"îr it.ș
+n acest caz e necesar de inut cont de cheltuielile ce in de depozitareaț țtemporară a produselor ptroliere i transbordarea acestora îndin terminalulș
petrolier.(on"orm acestei scheme poate "i utilizată i o re ea de distribu ie a produselor ș ț ț
petroliere.<. II schemă% Transportarea produselor petroliere prin intermediul transportului
prin conducte magistrale se e"ectuiază cu a0utorul unei re ele de distribu ieț ț
-diametru relativ mic.
'
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 55/59
3ta ia "eroviară care sigură transportarea produselor petroliere sunt amplasate înț
perimetrul zonei de e$trac ie în perimetrul ra"inăriei i punctelor de transbordare aț ș
produselor petroliere de pe navele "luviale i transportul prin conducte înș
rezervoarele "eroviare e$istente.+n cazul în care e$istă sta ii "eroviare mare care procesează un volum mare deț
produse petroliere sunt plani"icate de regulă puncte de transbordare -încărcare!descărcare i puncte de spălare i între inere a rezervoarelor "eroviare careș ș ț
urmează a "i transbordate spre sta ia de sortare. +ncărcare produselor petrolire seț
e"ectuiază cu a0utorul "ronturilor de lucru specializate avînd puncte deîncărcaredescărcare separate pentru produsele diesel.uleiuri i produse petroliereș
albe!benzină. Teminalul produselor petroliere include rezervoare de pompare%re ele deț
conducte i puncte de încărcare!descărcare a acestora precum i cone$iuneaș ș
acestuia cu ră"inăriile.,ocul pentru amplasarea rezervoarelor se alege în a a "el încît să "ie amplasate maiș
sus decît punctul de încărcare i mai 0os decît punctul de descărcare.ș
3ta iile de spălare a rezervoarelor "eroviare i rutiere deservesc cîteva puncte deț ș
încărcare.Din acest motiv%sunt amplasate în imediat apropierea a 6 punct deîncărcare în direc ia deplasării garniturii "eroviare goale.ț
(ele mai moderne intre ineri a cisternelor sunt proectate în planul general alț
terminalului petrolier i amplasarea acestor pe re eaua "eroviară.ș ț
)mplasarea în paralel a tuturor elementelor componente din sta ia "eroviarăț
puncte de spălare i puncte de încărcare nu se recomandă din motiv că e necesar oș
supra"a ă destul de mare ca lă ime ceea ce conduce la cre terea opera iunilor ț ț ș ț
tehnologice de deplasare a vagoanelor de la un post la altul.+n "ig'<.G este prezentat una din schemele mi$te cu amplasarea în paralel a sta iilor ț
de spălare i între inere garniturilor "eroviare i punctul următor de încărcare i aș ț ș ș
garniturilor "eroviare goale se primesc pe linia de primiresosire a procesului"eroviar. Rezervoare curate pot "i plasate imediat pe linia de încărcare numai dupăe"ectuarea deservirii tehnice.Rezervoare care necesită a "i cură ate i spălate sunt tractate pe liniile de sortareț ș
destinate în acest scop după care urmează spălarea i cură area acestora în locuriiș ț
special amena0ate.Rezervoarele care sunt încărcate sunt deplasate pe cale"erată din sta ia "eroviarăț
unde se "ormează garnitura de tren i rutele pentru e$pedierea măr"ii.ș
''
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 56/59
Deci sta ia de spălarecură are este amplasată în alt loc atunci planul general alț ț
trenului petrolier se simpli"ică.+n toate planurile generale punctele de încărcare a terminalului i sta ia de cură ireș ț ț
a rezervoarelor "eroviare sunt amplasate pe plat"orme amena0ate în acest scop la odistan ă de la construc iile e$istente cu respectarea condi iilor sanitare i normeleț ț ț ș
antiincendiare.2pera iunea de bază în cadrul punctelor de spălare a rezervoarelor "eroviare includț
următoarele'6. +nlăturarea rămă i elor produselor petroliere.ș ț
<. (ură area i spălarea cisternelor.ț ș
G. (ură area se e"ectuiază cu a0utorul aburului ce este dat la o presiune =? Bț
atmos"ere în vederea reducerii viscozită ii produselor petroliere i pentruț ș
cură area rezervoarelor de aceste produse.ț
3pălarea rezervoarelor se e"ectuiază cu apă "ierbinte cu o presiune = ? Batmos"ere în cazul cînd acest rezervor a "ost utilizat pentru transportul produselor
petroliere negre i urmează a "i trans"erate pentru produsele petroliere albe.ș
+n general cînd e$istă punct de spălare este posibil amplasarea acestora în imediatapropierea sta iilor "eroviare%cînd punctul de cură are i încărcare sunt amplasateț ț ș
paralel cu lunia de sosire a garniturii "eroviare.Trebuie să "ie dkG8 m de la linia de manevră dk?8 m de la linia care "ormeazăgarnitura "eroviară pentru e$pediere.
+n calculul tehnologic al produselor petroliere se e"ectuiază în următoareleconsecutivită ii.ț
6. Date tehnice a transportului magistru prin conducte se aleg reesind dinurmătoarea perceptive
i – contul anual plani"icat de mar"ă ce urmează a "i transportat prin
transportul prin conducte.(apitale în construc ia acestuia i a cheltuielilor de e$ploatare pentru deservireaț ș
tehnică iș repara ia conductei la reducerea timpului de transportare a produselor ț
petroliere. )legerea diametrului conductei i distan ei dintre sta ii de pompare se e"ectuiazăș ț ț
în dependen ă de productivitatea anuală.ț
<. Metoda tehnică de calcul a "rontului de lucru amplasat pe chei este'5e cheiurile destinate procesului transportului "luvial sunt amplasate punctede încărcaredescărcare dotate cu bra e i tehnologii special care asigurăț ș
buna "unc ionare a transportului prin conducte' adicț ă încărcareadecărcarea
îndin mi0locul de transport i terminal petrolier.ș
'(
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 57/59
Qolumul rezervoarelor din terminale petroliere.
reprezintă volumul rezervorului destinat pentru păstrarea măr"ii de tip i.
Diametre standarte pentru păstrare este' -<%GB%<%?%BB m la o înăl ime de 68 m.ț
% gi
& ' id
π
= %unde g-petrol=&,*(!&,4
5entru proiectarea estacadei avem lungimele de '
m L
m L
()to
*
+e#o,ia#
*
<?
6<8
≤
≤
Determinăm numărul de cisterne în sta ieț con"orm "ormulei '
?%6<<
<?
J?B%6G
6<8
<
==
==
=
=
=
()to
+e#o,ia#
(
(
()to
* ()to
ci-te#na
+e#o,ia#
* +e#o,ia#
n
n
m.
.
Ln
l
Ln
Determinăm timpul de umplere la o sortare'
(alculăm timpul încarcării inct /
Feroviar ' inct 9 8%7?`8%<?=6h
)uto' inct =6%8?`8%6=6%6?h
'*
∑∑==
+Π
=
−=
−=
+=
66 M
M
6?%88?%8%
E%8<%8%
i
p#
$
/
)/
inc
0
0
inc0
1t
t 2g
nqt
3t ()to
3t +e#o,ia#
t t T
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 58/59
(alculăm timpul de umplere '
inc0
1t t t T +=
Feroviar ' inc0
1t t t T += =6`8%<=6%<h
)uto' inc0
1t t t T += =6%6?`8%8?=6%<h
C35CLWIE5roiectul de an reprezintă baza proiectării tehnologice a nodului de
transport, care la rîndul ei re"lectă interac iunea mai multor tipuri de transport %ț
maritim% "eroviar% auto i cel prin conducte. 2rganizarea i capacitatea nodului deș ș
transport are o importan ă enormă pentru procesarea optimă a di"eritor tipuri deț
mar"ă.Mar"a ca petrol i supragreutate în bucă i la rîndul ei are caracteristiciș ț
speci"ice care necesită o abordare logistică di"erită. 5entru în elegerea întregț
sistemul de transport din nod proiectarea se abordează matematic prin "olosirea"ormulelor i coe"icien ilor bine stabili i. 2ricare "ormulă are o importan ăș ț ț ț
speci"ică deoarece "ără ea sistemul nu ar "unc iona într!un mod optim. +n mareț
parte proiectul con ine unită i ca masa de mar"ă% timpuri% supra"a e% lungimi%ț ț ț
numărul de nave% numărul de vagoane% numărul de curse%numărul de cap de tractor%numărul de mecanisme de încarcare! descarcare% di"erite capacită i i a a maiț ș ș
departe.+n urma e"ectuării proiectul de an u or concluzionăm că procesul tehnologicș
de transport în nod este unul "oarte comple$ i depedent de o mul ime de variabileș țde care trebuie inut cont i care trebuie controlate% asigurate% organizate cu mareț ș
aten ie. 5robleme care apar pe parcurs sînt legate de încarcare i descarcarea măr"iiț ș
i transportarea prin interac iune cu tipuri de transport la alte puncte de destina ie.ș ț ț
+n concluzie nodul de transport este un sistem comple$% care pot "i divizateîntr!o serie de subsisteme. Fiecare dintre aceste subsisteme sunt compuse dintr!oserie de dispozitive pentru operatiunea de subsistem si sistemult ca un tot întreg.
*odul de transport este un element principal si 0oaca un rol "oarte important
deoarece aici are loc schimbul de transport si mar"a respectiva de aici% care poate "itransportata la di"eriti destinatari
'/
8/16/2019 Final Proiect COmplex
http://slidepdf.com/reader/full/final-proiect-complex 59/59
ILI3HBA)IE:6. )lcaz T. % Rusu Q.% 2prea ). (omple$ul de transport% Qol I i IIș
<.9uber I.% Rusnac I.% )lcaz T. % Indica ii metodice% (omple$ul de transportț
G. http'"orum.loomotiv.ro
. http'losim!romania.mK"orum.ro
?. http';;;.da"trucs.ro
B. http';;;.tehnomir.com
7. http';;;.mechanization.ru
Recommended