5/17/2018 Doctrinele economice n antichitate - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/doctrinele-economice-in-antichitate 1/19
DOCTRINELE ECONOMICE ÎNANTICHITATE
CURS 2
5/17/2018 Doctrinele economice n antichitate - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/doctrinele-economice-in-antichitate 2/19
INTRODUCERE Antichitatea- sursa iniŃială a ideilor
şi doctrinelor economice. Ideile economice fundamentale se
concentrau asupra economieicasnice, adică asupra buneiadministrări a patrimoniuluiparticular.
Oikos şi nomos
5/17/2018 Doctrinele economice n antichitate - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/doctrinele-economice-in-antichitate 3/19
Idei, teorii şi doctrine
economice în Grecia antică
Doctrina proporŃionalităŃii-Legile lui Solon dinAtena (635 - 559 î. Hr.) Au consfinŃit atât dreptul celor bogaŃi de a promulga şi
de a aplica legile, cât şi dreptul de a avea o putereproporŃională cu contribuŃia lor la serviciul public, înprincipal, cu plata taxelor şi a cheltuielilor de război; auanulat datoriile, eliberând persoanele şi bunurile,deoarece împrumutul era de multe ori garantat de împrumutat cu propria persoană; le-au dat dreptulsăracilor, care deşi nu plăteau taxe şi nu aveau acces lafuncŃii publice, de a alege şi de a revoca magistraŃii dinstraturile sociale superioare lor; au consacrat dreptuloamenilor de a decide singuri în privinŃa guvernării.
Emanciparea umana si sociala este determinataeconomic – legea scuturării sarcinii
BogaŃii primeau o putere proporŃională cuaverea lor
5/17/2018 Doctrinele economice n antichitate - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/doctrinele-economice-in-antichitate 4/19
Doctrina egalităŃii protecŃiei, promovata de
Pericle (490-429 Î. Ch.) susŃinea distribuirea puterii cât mai echitabil în
scopul asigurării unei protecŃii egale pentru toŃioamenii
combina criteriile politice cu cele economice şi
sociale, între altele această doctrină promova:acordarea dreptului de cetăŃenie doar atenienilor dintată-n fiu; orice cetăŃean care neglija să participe latreburile publice aducea un prejudiciu comunităŃii;plata săracilor pentru participarea la afacerile
publice din fondurile statului, evitându-seexcluziunea din cauza săraciei. scotea in evidenta avantajele democratiei tratament nediscriminatoriu faŃă de independenŃa
forŃei de muncă şi faŃă de protecŃia proprietăŃii
protejarea bogaŃilor de invidie şi a săracilor deoprimare împiedicarea unui grup unit de interese să obŃină
puterea
5/17/2018 Doctrinele economice n antichitate - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/doctrinele-economice-in-antichitate 5/19
Promotorii ideilor economice - filosofii
Scrierile filosofilor conŃin opinii fragmentare asupra unorchestiuni economice particulare dintr-o perspectivă etică, dereformare socială.
Platon şi Aristotel au formulat doctrine elitiste
în imaginarea unei cetăŃi ideale Principalele idei ale doctrinei economice din antichitatea elenă
sunt cuprinse în :
Republica şi Legile (Platon)
Politica (Aristotel)
5/17/2018 Doctrinele economice n antichitate - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/doctrinele-economice-in-antichitate 6/19
Ideile economice
Platon şi Aristotel, au formulat planul unei cetăŃi (al unui stat),mai mult sau mai puŃin ideale, fondată pe doctrina justiŃieicomutative şi distributive, aşezată pe egalitateaproporŃională, pe deosebirile dintre indivizi şi pe un scopclar al acŃiunii oamenilor: „binele şi cel mai mare bine”.
Cetatea ideală Activitatea economică ideală Agricultura Diviziunea muncii Bani, credit şi comerŃ Proprietatea privată RepartiŃia bogăŃiei IntervenŃia statului
5/17/2018 Doctrinele economice n antichitate - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/doctrinele-economice-in-antichitate 7/19
Cetatea ideală Atât Platon, cât şi Aristotel identifică în "cetate"
locul interesului comun sau comunitatea. Regimul politic aplicabil cetăŃii era democraŃia
(cu sclavi) Scopul constituirii cetăŃii nu era numai
asigurarea trebuinŃelor vitale ale oamenilor, cişi atingerea stării de fericire a indivizilor Administrarea şi apărarea cetăŃii, reveneau
oamenilor liberi – înŃelepŃii, magistraŃii şi
militarii - care nu trebuiau să fie deturnaŃispre nici o altă preocupare
5/17/2018 Doctrinele economice n antichitate - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/doctrinele-economice-in-antichitate 8/19
Activitatea economică ideală
Economia ideală : restrânsă şi modestă, cuo producŃie mediocră, cu puŃină circulaŃie, cuschimb puŃin şi cu puŃină bogăŃie, moderaŃia
Scopul pe care îl urmăreau era să găsească oformă de organizare socială care să lasecetăŃenilor mult timp liber, pe care aceştiasă-l folosească pentru activităŃi politice şipentru studiu dezinteresat
5/17/2018 Doctrinele economice n antichitate - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/doctrinele-economice-in-antichitate 9/19
Agricultura Proprietatea agricolă - temeiul pentru
activitatea economică esenŃială Atât Platon, cât şi Aristotel arătau un dispreŃ
făŃiş faŃă de agricultori şi meşteşugari şiostilitate faŃă de comercianŃi
Proslăvesc munca agricolă şi virtuŃile ei, dar nuşi pe muncitorii agricoli.
5/17/2018 Doctrinele economice n antichitate - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/doctrinele-economice-in-antichitate 10/19
Bani, credit şi comerŃ Platon şi Aristotel priveau cu reŃinere comerŃul,
creditul şi navigaŃia, considerându-le dăunătoare
pentru activitatea cetăŃii. Căile îmbogăŃirii: îmbogaŃirea de la natura şi
chrematistica - cuprindea diferite forme de comerŃpână la forma socotită de el cea mai condamnabilă –comerŃul cu bani şi opusă celei dintâi şi, de aceea,condamnabilă
Imprumutul cu dobânda - cea mai dispretuiŃăocupaŃie Pentru Platon, împrumutul nu este decât un serviciu
prietenesc, aşadar gratuit Pentru Aristotel banii au doar rolul de mijloc de
schimb
5/17/2018 Doctrinele economice n antichitate - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/doctrinele-economice-in-antichitate 11/19
Proprietatea privată Xenofon: lăsând subtil să se înŃeleagă că este o
opinie împărtăşită de toŃi cei care se pricep înprobleme legate de economie, consideră proprietateaderivată din gospodărie şi o identifică cu posesia
Platon: dorea suprimarea proprietăŃii pentru caindividul să nu fie mânat de interesul personal într-
un sens contrar interesului general => comunizareabunurilor => cea mai veche formă de comunism – acomunismului elitist – care să asigure eliteiindependenŃa economică, dar în Legile previzioneazăsacralitatea şi inviolabilitatea proprietăŃii
Aristotel: proprietatea este o parte a gospodăriei;arta dobândirii de bunuri este o parte a gospodăririi,dar şi un instrument
5/17/2018 Doctrinele economice n antichitate - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/doctrinele-economice-in-antichitate 12/19
RepartiŃia bogăŃiei Problema repartiŃiei bogăŃiei este abordată într-un spirit
social-ierarhic atât din perspectivă economică, cât şi din
perspectivă morală şi politică potrivit justiŃiei comutative şidistributive. Platon
Introduce un criteriu economic – venitul – corectândierarhia socială, pentru că de data asta identifică patruclase reversibile (primi, scunzi, terŃi şi cvaterni)
Scopul societăŃii era subordonarea individuluicomunităŃii, individ care se apropia, prin modul său deviaŃă, de ascet , deschide calea doctrinelor redistributive
RepariŃia începea cu împărŃirea pământului astfel încât,fiecare cetăŃean primea numai o bucată (mică) depământ
Aristotel Aristotel, este şi el adept al împărŃirii în caste, al
menŃinerii aproprierii comunitare pe o parte apământului şi a insituŃiilor care făceau să domneascăuniformitatea şi moderaŃia.
5/17/2018 Doctrinele economice n antichitate - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/doctrinele-economice-in-antichitate 13/19
IntervenŃia statului intervenŃia statului era admisă fără
să fie controlată şi fără să aibă vreolimită
drepturile individului sacrificate în
favoarea colectivităŃii Aristotel: "existenŃa totului este
anterioară şi superioară celei a
părŃilor"
5/17/2018 Doctrinele economice n antichitate - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/doctrinele-economice-in-antichitate 14/19
OmnipotenŃa statului este foarte bine redată de celebrul
principiu aristotelic după care "în mod necesar întregul esteanterior părŃii
În contradicŃie cu spiritul lor liber, dar şi cu cultivarea libertăŃiidrept cea mai mare virtute, filosofii greci imaginau statulantic intens reglementat, de la căsătorie (după caz, celibat),serviciul militar, comerŃ, manifestări publice până lamobilitatea individuală, într-un cuvânt, toate instituŃiile caredădeau consistenŃa totului.
SancŃiunile pentru încălcarea legilor combinau amenda,
sechestrul, privarea de liberate, ostracizarea, deportarea pediverse durate şi nu excludeau, pentru delicte considerategrave, pedeapsa cu moartea.
Sursele veniturilor statului erau în principal impozitele, detot felul, dar nu erau excluse nici altele precum, ofrandeleaduse zeilor, prăzile de război, taxele pentru diferiteactivităŃi (tranport, depozit, judecată, etc.).
DestinaŃia cheltuielilor viza întreŃinerea instituŃiilorpublice (palestre, băi publice, altare şi temple, forturi, mese
comune, închinări aduse zeilor, armatei, finanŃării războiului, justiŃiei, plăŃii funcŃionarilor publici, etc.).
5/17/2018 Doctrinele economice n antichitate - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/doctrinele-economice-in-antichitate 15/19
FuncŃionarii publici (perceptorii, vistiernicii, inspectorii,
contabilii, picherii, avocaŃii publici, arhonŃii, polemarhul, etc.)erau aleşi prin tragere la sorŃi, la fel şi magistraŃii; filosofii, deşiadmit că alegerea este un principiu care scoate interesul publicde sub incidenŃa interesului privat, nu exclud apariŃia delictelor(furt, delapidare) care atacă averea publică sau a corupŃieimagistraŃilor. Dacă autorităŃile dovedeau că „vreun funcŃionar
public că s-a făcut vinovat de furtul banilor publici, îl deferătribunalului care îl condamnă să plătească înzecit suma înstrăinată”; dacă în urma unui denunŃ şi dacă tribunaluldovedea că „un funcŃionar a primit mită”, acesta eracondamnat să plătească o amendă egală cu înzecitul mitei;dacă se constata că un funcŃionar a făcut o cheltuială
neconformă legii, „îl condamnă pentru cheltuieli nelegale, şi-lamendează să plătească suma cu care a întrecut statelealocate”.
DemocraŃia este opusă regimurilor tiranice şi oligarhice şi dinaceastă perspectivă, a capacităŃii ei de a diminua corupŃia, „căci un colegiu restrâns se poate influenŃa şi mitui mai uşordecât poporul întreg”.
Statul pe care îl conturau filosofii era deopotrivă poliŃienesc, justiŃiar, asistenŃial, paternalist, inducând îndoiala că un astfel
de stat poate garanta regimul democratic.
5/17/2018 Doctrinele economice n antichitate - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/doctrinele-economice-in-antichitate 16/19
IdeileIdeile econeconomiceomice î în Roman Romaanticăantică
Romanii au favorizat activitatea economică, dezvoltând căi decomunicaŃie(scop politic şi militar).
Varron, Cato cel Bătrân, Columella şi Cicero au tratat înscrierile lor problemele agricole.
ContribuŃia semnificativă a gânditorilor romani s-a realizat prin
intermediul dreptului(sistemul contractelor) =>regimeconomic complex, cu afirmarea proprietăŃii
individuale =>bazele sistemului capitalist de maitârziu
5/17/2018 Doctrinele economice n antichitate - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/doctrinele-economice-in-antichitate 17/19
Scriptores de re rustica
Roma antică, caracterizată printr-o puternică
organizare rurală, printr-un regim almicilor proprietari liberi, care îşi cultivaupropriul pământ, a avut câŃiva autori de texteeconomice, teoreticieni ai vieŃii rurale, din
scrierile cărora nu lipseau accentele morale şisociale: Cicero, Seneca, Horatius, Vergilus, Pliniu.
5/17/2018 Doctrinele economice n antichitate - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/doctrinele-economice-in-antichitate 18/19
Micul producător autonomMicul producător autonom
AgriculturaAgricultura –– singura activitate demnăsingura activitate demnă
Condamnarea creditului cu dobândăCondamnarea creditului cu dobândă
Economia ruralăEconomia rurală
Idei promovate deScriptores de re rustica
5/17/2018 Doctrinele economice n antichitate - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/doctrinele-economice-in-antichitate 19/19
ConcluziiConcluzii
Cele mai importante idei ale gândirii
greco-romane despre ordineaeconomică înfăŃişează două tradiŃiicare au fost transmise de-a lungul
timpului: traditradiŃŃia socialistăia socialistă a socraticilor (unde
primează comunitatea şi statul)
traditradiŃŃia individualistăia individualistă a juriştilor latini(unde primează legea şi drepturileindividului).