MARKETING SPORTIV
Un proces, nu o activitate!
Conf. univ. dr.
Mihaela Constantinescu
Facultatea de Marketing, ASE
Un fel de “știați că?” • 86% din consumatori au “banner blindness” (evitarea conștientă sau inconștientă a
mesajelor de tip banner)
• Rata de click pentru un anunț tip banner este 0,1%
• Cel mai bun moment pentru o postare pe Facebook este miercuri la ora 15
• 95% din internauții cu vârsta între 18 și 34 ani urmăresc cel puțin o marcă în social media
• Conținutul vizual este de 40 de ori mai eficient în obținerea de distribuiri în social media
comparativ cu orice alt tip de conținut
• Consumatorii care au văzut un video au șanse de 1,8 mai mari să cumpere produsul
promovat decât cei care nu l-au vizualizat
• Infograficele sunt de 3 ori mai apreciate și distribuite comparativ cu alte tipuri de conținut
• Cele mai active conturi de business pe Instagram sunt cele din sectorul media
• 90% din utilizatorii de Instagram sunt tineri până în 35 de ani, 32% din adolescenți
considerând Instagram cel mai important social media
• Mai mult de jumătate din vizualizările de pe Youtube se fac de pe device-uri mobile
Marketingul sportiv ca proces
1. Misiunea
Viziunea pe termen lung asupra a ceea ce doreşte să fie şi mai ales unde doreşte să ajungă organizaţia sportivă.
Misiunea trebuie să vizeze toate părţile implicate în activitatea organizaţiei sportive:
•Clienţi / consumatorii de sport
•Angajaţi
•Sportivii afiliaţi
•Sponsori
•Acţionari
•Opinia publică
Misiunea adidas
Grupul adidas ţinteşte spre a fi un lider mondial al industriei produselor sportive cu branduri construite pe pasiunea pentru sport şi un stil de viaţă sportiv. Suntem dedicaţi în consolidarea permanentă a brandurilor şi a produselor noastre pentru a ne îmbunătăţi poziţia competitivă.
Suntem lideri în inovare şi design, căutând să ajutăm atleţii din toate nivelurile de competenţă în obţinerea performanţelor de vârf cu ajutorul fiecărui produs pe care îl lansăm.
Suntem orientaţi spre consumator, astfel că îmbunătăţim continuu calitatea, aspectul şi imaginea produselor noastre, precum şi structura organizaţională pentru a satisface sau chiar depăşi aşteptările consumatorilor, oferindu-le cea mai înaltă calitate.
Suntem o organizaţie mondială responsabilă din punct de vedere social şi ecologic, care îmbrăţişează creativitatea şi diversitatea, oferind satisfacţii financiare angajaţilor şi acţionarilor.
Suntem dedicaţi în a furniza în mod continuu rezultate financiare excepţionale.
Misiunea CSM București
Misiunea C.S.M.B. este de a contribui prin mijloacele specifice sportului la educaţia cetăţenilor municipiului Bucuresti pentru sănătate fizică şi psihică, creşterea calităţii vieţii şi dezvoltarea performanţei sportive.
Există o legătură bilaterală condiţională între nivelul de educaţie şi productivitate într-o economie sănătoasă şi nivelul participării în activităţile sportive. Practicarea sportului la nivelul comunităţii conduce la creşterea incluziunii sociale.
Misiunea C.S.M.B. constă de asemenea în promovarea pe plan organizatoric a parteneriatului public – privat într-un cadru legislativ consacrat.
Educaţia prin sport reprezintă unul din scopurile primordiale ale CSMB, dezvoltarea Centrului de Copii și Juniori fiind marea provocare a actualei conduceri a clubului, la solicitarea expresă a Consiliului General a Municipiului București. Viitorul sportului românesc este în școală! Investind în copii și juniori, investim în viitorul României!
Domeniile de operare – împărţirea activităţii organizaţiei pe categorii de produse/servicii sau categorii de clienţi
Pentru fiecare domeniu de operare se construieşte o strategie de atragere şi păstrare a clienţilor, strategie adaptată la nevoile segmentelor-ţintă identificate pentru respectivele domenii.
Exemple:
O federaţie sportivă – juniori, seniori
FC Barcelona – fotbal, baschet, handbal
Nike – încălţăminte, îmbrăcăminte şi accesorii
2. Domeniile de operare
Piață Produs
Existentă Nouă
Existent Penetrarea pieţei Dezvoltarea pieţei
Nou Dezvoltarea produsului
Diversificare
3. Strategiile de dezvoltare (Matricea Ansoff)
Creşterea eforturilor de
promovare / scăderea costurilor
Atragerea unor noi categorii de
clienţi (alte zone geografice /
non-consumatorii din zonă)
Element de noutate pe piaţa actuală
(transfer la echipă, echipament nou,
ambalaj nou pentru produs, produs nou
Noutate atât în ceea ce priveşte
produsul, cât şi în ceea ce priveşte
piaţa
Supremația generală prin costuri
Presupune scăderea costurilor de producţie şi distribuţie; acest tip de strategie este specifică bunurilor sportive şi mai puţin serviciilor.
Diferențierea
Organizaţia sportivă iese în evidenţă pe piaţă cu un avantaj competitiv ce o diferenţiază de concurenţă (rezultatele, jucătorii importanţi, culorile reprezentative ale clubului, imnul acestuia, mascota, emblema etc.).
Concentrarea
Organizaţia îşi focalizează eforturile pe servirea unui număr restrâns de segmente de piaţă.
4. Strategiile generice ale organizației
5. Cercetare şi analiză
Patru direcții majore de cercetare (cei 4C):
Clienţii
Concurenţa
Compania
Climatul
Analiza SWOT:
(S) Puncte forte
(W) Puncte slabe
(O) Oportunităţi
(T) Ameninţări
Cunoaşte-ți clientul!!!
Consumatorul de sport În funcţie de modul în care participă la activităţile sportive
CLIENTUL
Persoane
juridice
Persoane
fizice
Participant
pasiv
Participant
activ
Spectator Telespectator Sportiv amator
Consumatorul de sport În funcţie de ataşamentul faţă de sport
Sportivul amator
Spectatorul
Telespectatorul A
taşa
men
tul
faţă
de s
po
rtu
l p
refe
rat
Consumatorul de sport În funcţie de motivele ce determină implicarea în sport
4
3
2
1
Legendă:
1. Cei cărora le place mişcarea, neavând un sport preferat
2. Cei care sunt fani ai unui anumit sport
3. Cei care sunt fani ai unei echipe
4. Cei care sunt fanii unui sportiv
Consumatorul de sport În funcţie de comportamentul afişat faţă de sport
A. Fanul temporar – interesul acestui individ faţă de sport este unul de scurtă durată.
B. Fanul local, spre deosebire de cel temporar, este condiţionat din punct de vedere al spaţiului, astfel
încât acesta afişează o atitudine pozitivă faţă de un sportiv sau o echipă sportivă din aria geografică în care
se regăseşte individul (de cele mai multe ori, cea natală).
C. Fanul devotat - iniţial acesta a pornit ca un fan temporar sau local, însă motivaţia şi ataşamentul său
faţă de obiectul sportiv (individ sau echipă) a crescut, depăşind limitele de timp şi spaţiu.
D. Fanaticul utilizează statutul de fan pentru a se descrie în societate, însă, spre deosebire de fanul
devotat, pentru care faptul că este fan nu reprezintă cel mai important lucru din viaţă, fanaticul
poziţionează statutul său de fan ca unul dintre cel mai importante părţi din viaţa sa.
E. Fanul disfuncţional utilizează faptul că este fan ca cel mai important element prin care se descrie în
societate. Acest tip de fan se poate implica foarte uşor în orice fel de eveniment violent sub pretextul că aşa
trebuie să se comporte un fan adevărat al unei echipe.
Monitorizarea pieței
Social Mention (www.socialmention.com) este un tool gratuit de monitorizare în social media, care îți
caractezirează automat și tipul reacției – pozitivă, neutră sau negativă.
Mention (www.mention.com) este un tool de monitorizare la nivel de Internet, incluzând și principalele rețele
sociale; oferă și posibilitatea de a seta o alertă pe anumite cuvinte cheie; are un free trial de 14 zile.
Talkwalker (www.talkwalker.com) este asemănător cu Mention, dar este gratuit.
Google Analitics se folosește pentru monitorizarea traficului pe propriul site.
Serviciul Național de Măsurare a Audiențelor TV (SNMATV) reprezintă barometrul comportamentului de
consum TV din România.
SNA FOCUS este un sistem de cercetare media care oferă beneficiarilor rezultate de audiență pentru presa
scrisă.
SATI oferă pieței de media și publicitate informații complete cu privire la audiența, profilele sociodemografice
și traficul siteurilor web.
TrendKite's Competitive Intelligence Report este un tool online gratuit care ne dă posibilitatea de a compara
activitatea de PR proprie cu cea a concurenței.
Monitorizarea pieței
• Lumea intră pe Facebook atât de pe device-urile
mobile, cât și de pe calculator, atât la serviciul, cât
și acasă.
• La nivel general, cel mai bine e să postăm între
orele 13 și 16, când rata de click este la cel mai
înalt nivel
• Sâmbata și duminica, intervalul orar este 12-13
• În timpul săptămânii, cel mai bun moment pentru o
postare este miercuri la ora 15, urmat de zilele de
joi și vineri, în intervalul 13-16
• Cel mai prost moment pentru o postare este în
weekend înainte de ora 8 dimineață și după ora 20
Obiectivele de marketing trebuie să respecte cerinţele SMART:
•specifice
•măsurabile
•acţionabile
•realistice
•cu termen de realizare
6. Obiectivele de marketing
6. Obiectivele de marketing
Pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2010, ce au avut loc la Vancouver, pot fi exemplificate următoarele obiective de marketing:
•Obţinerea unor sponsorizări naţionale în valoare de 760 milioane dolari (prin atragerea unui număr de aproximativ 50 de sponsori, planul vizând companii de renume din domenii relevante pentru Mişcarea Olimpică, planul strategic de sponsorizare ducând la rentabilizarea investiţiei pentru aceste companii)
•Venituri din vânzarea biletelor de peste 230 milioane dolari (prin desfăşurarea unui proces corect şi transparent de vânzare şi distribuţie a biletelor, asigurându-se utilizarea la maxim al sălilor sportive)
•Venituri nete din licenţiere şi merchandising de 46 milioane dolari (prin realizarea unor produse promoţionale de calitate, ce vor fi puse la dispoziţia publicului printr-un sistem de distribuţie accesibil tuturor, atât înaintea Jocurilor Olimpice, cât şi în timpul desfăşurării lor).
Planul strategic FRF 2015-2020
http://frf.ro/strategia-pentru-dezvoltare-20152020.html
7. Segmentarea
Segmentarea – împărțirea pieței în categorii omogene de clienți
În sport, segmentarea cel mai des are la bază criterii:
Demografice (vârsta, sexul etc.)
Geografice
Socioeconomice (ciclul de viaţă al familiei, clasa socială)
Comportamentale (gradul de loialitate, motivul pentru care individul alege sportul)
Exemplu: Segmentarea consumatorilor de sport – Sport England
Prezentare generală
Prezentare detaliată pentru primul segment
Segmentarea pieţei româneşti
8. Poziționarea
Poziționarea – evidențierea modului în care organizația poate satisface aşteptările consumatorului, însă diferit față de ceea ce face concurența.
Procesul de poziționare are la bază două concepte:
•POP (points of parity) – punctele de paritate prin care marca/produsul/clubul se prezintă ca făcând parte dintr-o anumită categorie; acestea arată punctele comune pe care marca/produsul/clubul le are cu ceilalţi ofertanţi de pe piaţă
•POD (points of difference) – punctele de diferenţiere se referă la atribute sau beneficii pe care consumatorul le asociază cu marca/produsul/clubul şi pe care nu le poate găsi la acelaşi nivel în oferta altor competitori de pe piaţă; pentru a fi eficiente, punctele de diferenţiere trebuie să fie relevante pentru consumator, uşor de înţeles de către acesta, credibile şi sustenabile
8. Poziționarea
EXEMPLU
Clubul de baschet Steaua CSM Eximbank
•Punctele de paritate (POP):
• elementele ce caracterizează sportul în general (spectacol, adrenalină, competitivitate etc.)
• precum şi fiecare tip de sport în particular (pentru baschet: jocul în echipă, creativitatea în realizarea fazelor de atac, îndârjirea în fazele de apărare etc.)
•Punctele de diferenţiere (POD) – scot în evidenţă oferta clubului:
• jucători, palmaresul clubului sau atmosfera generală de la meci
• implicarea spectatorului în desfăşurarea evenimentului, pe faptul că este alături de echipă, astfel că o victorie a acesteia poate fi atribuită, într-o oarecare măsură, şi suportului pe care spectatorul l-a arătat pe tot parcursul meciului
8. Poziționarea
SPORT PENTRU TIMP LIBER
Libertate, distracţie, socializare
SPORT DIN PASIUNE Investiţie personală
SPORT DE EXPRESIE Libertate, distracţie, socializare
Snowboard, karate, surf, dans
SPORT ÎN AER LIBER Libertate
Exotice sau clasice Extreme sau de familie Montane sau estivale
SPORT DE ELITĂ
Exclusivitate Golf, călărie, tenis,
sailing
SPORT CU MOTOR Adrenalină, viteză, putere Formula 1, raliu, motociclism
SPORT DE REZISTENŢĂ
Curaj şi obstinenţă Atletism, triatlon,
ciclism, înot
SPORT REGLEMENTAT
Competiţie socială Sporturi cu mingea
SPORT DE ÎNTREŢINERE Sănătate şi aspect
Fitness, body-building, aerobic
8. Poziționarea
Opțiuni pentru POP – diferențiere între sporturi
Sport care evocă modernitatea
Sport care nu evocă modernitatea
Sport care evocă creativitatea
Atletism
Ciclism
Tenis
Golf Înot
Rugby
Volei
Schi
Raliu auto
Formula 1
Patinaj artistic
Baschet
Patinaj pe role
Fotbal
Judo
Handbal
Escaladări Sport care nu evocă creativitatea
8. Poziționarea
Opțiuni pentru POP - diferențiere între sporturi
Produs sportiv
Servicii sportive A. Fitness/divertisment
B. Coaching/antrenare
C. Transmisii TV
Sportivi
Evenimente sportive
Echipe sportive
Bunuri sportive A. Echipament sportiv
B. Merchandise
9. Mixul de marketing. Produsul
A. Bunuri sportive
A1. Echipament sportiv
A2. Merchandise
B. Servicii sportive
C. Sportivul / echipa
D. Evenimentul sportiv
9. Mixul de marketing. Produsul Particularitățile produsului sportiv
Organizaţiile sportive se află în concurenţă una faţă de cealaltă, dar, în acelaşi timp, lucrează şi
împreună pentru realizarea produsului sportiv
Produsul sportiv este de obicei subiectiv şi nu poate fi măsurat cu exactitate
Produsul sportiv nu este constant şi este total imprevizibil
Se pune accentul pe extensia produsului sportiv şi nu pe produsul în sine
Sportul este realizat şi consumat în public
Serviciile sportive se adresează atât consumatorilor finali, cât şi organizaţiilor
Controlul scăzut asupra conţinutului şi calităţii
Sportul are un impact universal
9. Mixul de marketing. Prețul
Prețul în sport:
• preţul biletelor pentru meciuri, abonamentele anuale
• taxele pentru rezervarea locurilor în sală
• tariful pe care trebuie să îl plătească televiziunile pentru a avea dreptul de transmitere a meciului
• preţul produselor promoţionale etc.
Politica de preț presupune:
Stabilirea obiectivelor
Alegerea celor mai potrivite tehnici (în funcţie de segmentele de clienţi)
Prevederea eventualelor schimbări ce pot surveni
9. Mixul de marketing. Prețul
Factori interni Produsul Promovarea Distribuţia Costul Obiectivele organizaţionale
Stabilirea preţului
Factori externi Cererea
Concurenţa Legislaţia Economia
Tehnologia Factorii ce
influenţează
stabilirea preţului
9. Mixul de marketing. Prețul
Stabilirea prețului
Metoda valorii de contingenţă
La baza metodei stă un chestionar aplicat cumpărătorilor şi vânzătorilor pentru a determina nivelul preţului asociat de fiecare dintre aceştia obiectului tranzacţiei.
Evaluarea făcută de cumpărător – disponibilitatea de a plăti (DAP) – suma maximă de bani pe care un consumator ar fi dispus să o plătească
Evaluarea făcută de vânzător – disponibilitatea de a accepta compensaţia (DAC) – suma pe care se aşteaptă să o primească acesta pentru a ceda produsul
9. Mixul de marketing. Prețul
EXEMPLU
J. Drayer şi S.I. Shapiro au realizat o cercetare la nivelul pieţei americane
pentru a vedea care este preţul cu care individul ar cumpăra un bilet la un meci
din NBA şi care este preţul cu care l-ar vinde.
Cercetarea este una foarte interesantă pentru piaţa sportivă din Statele Unite,
unde piaţa secundară a biletelor la meciurile din campionatele importante
(MBA, NFL, MLB, NHL etc.) este una foarte dezvoltată.
cei celor care au fost întrebaţi cu cât l-ar cumpăra au avut un preţ mediu de
55,39$
cei care au jucat rolul vânzătorului au avut un preţ mediu de 105,61$
9. Mixul de marketing. Prețul Comitetul de organizare a Jocurilor Olimpice din Londra, 2012, a avut dificila misiune de a stabili preţul a 8 milioane de bilete astfel încât simultan să ofere accesul echitabil la 26 de compeţii sportive, să atingă obiectivele de încasări şi nivel al participării la evenimente şi să respecte obiectivul social explicit al Jocurilor Olimpice care sunt poziţionate ca fiind „jocurile tuturor”.
Politica de preţ implementată pentru acest eveniment a avut o serie de caracteristici ce o diferenţiază de evenimentele anterioare, aducând aprecierea din partea publicului:
•biletele pentru fiecare eveniment au fost vândute în mod separat, fără a mai „împacheta” ca până acum un eveniment atractiv (de exemplu, înotul sau atletismul) cu unul mai puţin popular (cum ar fi tae kwon do);
•din totalul biletelor, 25% au fost stabilite la un preţ de 20£ sau mai puţin (2,5 milioane bilete), pentru a da posibilitatea şi celor cu venituri scăzute să se bucure de spectacolul oferit în cadrul Jocurilor Olimpice; ţinând cont de cererea foarte mare pentru aceste bilete, ele au fost câştigate prin tragere la sorţi;
•în preţul biletelor a fost inclus şi transportul în comun spre locul de desfăşurare a competiţiilor, astfel încât să i se ofere o valoare adăugată serviciului primit în schimbul biletului, dar şi pentru a gestiona mult mai bine nevoia de locuri de parcare din zona arenelor sportive;
•preţul biletelor de la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară din Londra, au variat între 20,12 lire şi 2.012 lire, ambele limite fiind identificate cu anul în care a avut loc evenimentul (2012).
9. Mixul de marketing. Distribuția
A. Distribuția serviciilor sportive pentru spectatori
Politica de distribuţie pentru serviciile sportive adresate spectatorilor reprezintă o combinaţie
de facilităţi, procese şi oameni.
•Facilităţile se referă la arena sportivă, pentru care organizaţia trebuie să facă o planificare pe termen
mediu şi îndelungat.
•Procesele se referă la activităţile propriu-zise prin intermediul cărora organizaţia planifică, produce şi
prestează serviciul către consumator, folosind arena sportivă şi toate dotările ei.
•O componentă foarte importantă în tot sistemul de distribuţie a serviciului este reprezentată de personal, fie cel cu care consumatorul intră în contact, fie cel din „spatele scenei” care participă la prestarea unui
serviciu de calitate.
9. Mixul de marketing. Distribuția
B. Distribuția serviciilor sportive pentru telespectatori. Drepturile de televizare
9. Mixul de marketing. Distribuția
C. Distribuția produselor şi serviciilor sportive pentru practicanți
Variabila Bunuri sportive Serviciile sportive dependente de
facilități
Lungimea canalului de distribuţie
Lung, de obicei având mulţi intermediari Scurt, de obicei conţinând doar producătorul (prestatorul de servicii) şi consumatorul
Locul distribuţiei Multiple sedii (cu potenţial nelimitat) Arena sportivă
Modul în care consumatorul accesează distribuţia
Consumatorul se deplasează de obicei la cel mai apropiat punct de distribuţie
Consumatorul se deplasează la arenă
Interacţiunea dintre producător şi consumator
Indirectă Directă
Utilizarea tehnologiei Limitată, dar în creştere Intensiv utilizată, mai ales pentru vânzarea biletelor
9. Mixul de marketing. Promovarea
Promovarea în sport se face prin intermediul următoarelor tehnici:
Publicitate
Promovarea vânzărilor
Relaţii publice
Utilizarea forţelor de vânzare
Sponsorizarea
Marca
Produsele cu însemnele echipei/jucătorului/evenimentului
Arena
Designul produsului și ambalajului
9. Mixul de marketing. Promovarea
Nikefuel – aplicaţie ce îi permite utilizatorului să strângă cât mai multe puncte prin intermediul activităţilor desfăşurate zilnic
Slogan: „Nikefuel transformă viaţa într-un sport”
9. Mixul de marketing. Promovarea
Tehnici de promovare promoțională
A.Publicitatea – formă de comunicare unidirecţională, nepersonală, în masă, prin intermediul căreia sunt prezentate şi promovate contra cost produsele, serviciile, mărcile, ideile unui anunţător nominalizat
B.Promovarea vânzărilor – oferirea pe termen scurt a unor stimulente menite să încurajeze cererea de produse şi servicii sportive
C.Utilizarea forțelor de vânzare (vânzarea personală) – formă interactivă de comunicare interpersonală menită să construiască o relaţie cu consumatorul, prezentându-i acestuia informaţii despre produsele şi serviciile companiei în vederea cumpărării lor
D.Relațiile publice – construirea unei imagini bune în rândul societăţii, printr-o comunicare personalizată cu fiecare din componentele acesteia (consumatorii de sport, mass media, organismele guvernamentale, fan cluburile, consiliile locale etc.)
E.Sponsorizarea – investiţia într-o entitate sportivă (club, echipă, sportiv, eveniment, ligă etc.) în vederea asocierii de imagine cu aceasta
9. Mixul de marketing. Promovarea
Tehnici de promovare continuă
A.Marca – utilizarea numelui şi semnelor distinctive ale produsului în comunicarea cu publicul ţintă, în vederea evidenţierii poziţionării pe care compania a ales-o, precum şi pentru garantarea calităţii produselor şi serviciilor comercializate sub respectiva marcă
B.Produsele cu însemnele echipei/jucătorului/evenimentului – reprezintă o tehnică specifică domeniului sportiv, prin care compania promovează elementele sale de identificare (marcă, logo, slogan etc.) prin intermediul unor produse puse la dispoziţia publicului ţintă pe tot parcursul anului
C.Arena – de asemenea, specifică domeniului sportiv, arena poate fi folosită pentru a transmite publicului ţintă un anumit mesaj referior la poziţionarea aleasă sau pentru a-i reaminti acestuia despre existenţa companiei, prin intermediul arhitecturii, numelui ales pentru arenă, poziţionarii acesteia etc.
D.Designul produsului şi ambalajului – tehnică folosită pentru a se diferenţia pe piaţă
Mixul promoțional pentru Cupa României Timişoreana
PROMOTIONAL
PACKAGING
PR
TV
TRADE/
CUSTOMER
DIGITAL
BTL: BIG MATCH
ACTIVATION
Let’s not forget the meaning of football! Timisoreana supports the true football values!
10. Implementarea
Programul de marketing prezintă o înşiruire cronologică a activităţilor necesare pentru îndeplinirea planului, a persoanelor responsabile de acestea şi a perioadei de desfăşurare, evidenţiind activităţile interdependente.
3.01.13 27.03.13 18.06.13 9.09.13 1.12.13 22.02.14 16.05.14
Contactarea mass-mediei
Publicarea programului
Dezvoltarea bugetului
Instruirea voluntarilor
Cumpărarea de echipament
Anunţarea oficialităţilor statului
Obţinerea finanţării guvernamentale
Obţinerea sponsorului principal
Stabilirea comitetului de organizare
Alegerea locului de desfăşurare
Diagrama Gantt pentru organizarea
unui campionat european de
handbal de juniori
11. Controlul şi evaluarea
Pe parcursul planificării de marketing, este critic să luăm în considerare patru întrebări:
1. Mai sunt adevărate ipotezele pe baza cărora a fost construit planul?
2. Au apărut modificări neaşteptate în mediul intern sau extern al companiei, ce ar putea afecta planul?
3. Este implementată strategia de marketing aşa cum a fost planificată?
4. S-au obţinut rezultatele aşteptate?
Instrumente de măsurare:
• sondaje şi focus grupuri anuale
• formular de feedback online
• monitorizare media
• numărul de înregistrări pe site
• numărul de participanţi la evenimentele din cadrul campaniei etc.
Recommended
