7/26/2019 We Play Fools With the Time

http://slidepdf.com/reader/full/we-play-fools-with-the-time 1/8

We play fools with the time(W. Shakespeare)

 Numeric, 20 de ani de democra ie însemnă prea pu in pentru a înghesui 50 de ani deț ț

comunism în uitarea colectivă ar tre!ui însă să "ie de a#uns pentru a încheia acest capitol. $rinuitare, însă, nu putem în elege dec%t puterea de a (ne) ierta ne&ar "i imposi!il să rupem at%teaț

 pagini de istorie din memorie. Ne&am antrenat în a deveni autodidac i ai resemnării pentru că,ț

timp de #umătate de secol, comunismul a trăit, noi am supravie uit.ț («Supravie uirea» e un fel ț 

de boală cu care te obi nuie ti i de care, la un moment dat, nu mai îndrăzne ti să te vindeci.ș ș ș ș

 ' ctavian $aler) ăcerea a devenit un alt mod de a rosti un adevăr care (încă) doare, amtrans"ormat acceptarea în aparen a m%ndriei, negarea ' mi#locirea încercării de a uita. *aiț

 pu in evident, însă, este "aptul că ne continuăm apologia în acela i spirit+ "iloso"ia lui e preaț ș

t%r-iu. Mă întrista că românul nu are con tiin a tragicului. Undeva însă el este în tragic, înș ț 

neîmplinire i inadecvare. în elementul lui. !e aceea, poate, are discre ia lucrurului.ș ț 

(/onstantin Noica)

stă-i, după 22 de ani de la revolu ie, comunismul post&mortem constituie un su!iectțsensi!il în societatea rom%nă ' călc%iul lui hile care încă s%ngerea-ă.

Qui n’a pas l’esprit de son âge, de son âge a tout le malheur.(1oltaire)

n decem!rie 34, a e6plodat mămăliga rom%nească ' am marcat cu compasul cele7408 pe care păream pregăti i să le "acem către democra ie. nul 70, st%nd su! semnulț ț

$roclama iei de la imi oara (77 martie) i al "enomenului $ia a 9niversită ii (22 aprilie&7:ț ș ș ț ț

iunie), tre!uia să "ie puntea de legătură propriu&-isă dintre două epoci istorice diametralopuse. 9neori, însă, lucrurile nu merg a a cum tre!uieș

$roclama ia de la imi oara i&a conservat în timp prestigiul moral, "iind cel maiț ș șimportant te6t politic de după 34, de "apt programul cel mai coerent de schim!are a;om%niei comuniste într&o societate democratică (na <landiana), redactat la imi oara ' ș

ora ul care a "ăcut istorie pe 7=&20 decem!rieș 34 acest "apt îi con"eră incontesta!ila saautoritate morală, respectiv caracterul a6iomatic. /on inutul $roclama iei urmărea oț ț

recon"igurare a adevăratelor idealuri  ale revolu iei (întoarcerea la valorile autentice aleț

democra iei i civili-a iei europene ' art. 7), ce păreau să "acă o!iectul unei amne-ii imediateț ș ț

la nivel na ional în 70+ ceastă $roclama ie s&a născut din necesitatea de aduce laț ț

cuno tin a na iunii rom%ne adevăratele idealuri ale ;evolu iei de la imi oara. (art. 7:)ș ț ț ț ș

e6tul, prin natura sa, trimite către mani"estul "iloso"ului >a!riel ?iiceanu pel cătrelichele, apărut imediat după revolu ie, adresat celor atin i de răul regimului comunist+ț ș (..."

#ouă, acestor mul i$pu ini, vă adresez următoarea c%emare& (..." 'u mai strânge i o vreme,ț ț ț bărbăte te, mâna colegilor vo tri i nu$i mai privi i senini în oc%i. ăsa i să se întrevadă oș ș ș ț ț  

urma de sfială în privirea voastră. )i i o vreme sting%eri. 'u mai apăre i la televiziune. 'uț ț 

mai scrie i în ziare. 'u vă mai ridica i glasul decât pentru o scurtă căin ă, căci altfel îl ț ț ț 

ridica i din nou în minciună. ăsa i cuvintele să spună ceea ce spun* nu mai folosi i o vremeț ț ț 

vorbele «demnitate», «libertate», «con tiin ă», «dreptate», «popor». 'u asasina i acesteș ț ț 

cuvinte. +enun a i la alibiuri morale spunându$vă că a i făcut neîncetat răul ca să pute i faceț ț ț ț  

din când în când binele. (..."$rin însă i e6isten a sa, $roclama ia de la imi oara a reu it să cree-e o imagine deș ț ț ș ș

ansam!lu a #ocului politic i a mentalită ii rom%ne ti de atunci ( i de acum), "iind, pe de&oș ț ș ș

 parte, contestat i ignorat (principala acu-a ie a "ost inten ia de a revendica autonomiaș ț ț

<anatului @@@), pe de altă parte, considerat i adesea amintit drept condi ieș ț  sine ua non ce ar tre!ui inclusă în orice program politic rom%nesc.

7/26/2019 We Play Fools With the Time

http://slidepdf.com/reader/full/we-play-fools-with-the-time 2/8

$unctul 4 constituie ideea centrală a $roclama iei i se suprapune aproape integralț ș

con inutului documentului prin importan a sa "undamentală. $entru cei care au luptat pentruț ț

li!ertate, între $unctul 4 i actul în sine s&a creat un raport de identitate cu toate aceastea,ș

necesitatea imediată a concreti-ării în măsuri politice a $unctului 4 a "ost pusă în um!ră printr&o serie de diversiuni politice i sociale. rticolul A al $roclama iei, ce constituie unș ț

"undament premergător $unctului 4, enun ă "oarte clar realitatea istorică din anul 70,țcontest%nd vehement clasa politică ce se a"la la putere în acel moment, Brontul Salvării

 Na ionale, în "runte cu pre edintele consiliului, Con Cliescu. Cmperativul imediat al ;evolu ieiț ș ț

rom%ne era regenerarea mediului politic prin inter-icerea "o tilor nomenclaturi ti, respectiv aș ș

celor care au de inut "unc ii politice în timpul regimului comunist, să mai participe laț ț

conducere, însă acest "apt a rămas "ără răspuns. Deci-ia BSN de a participa la alegeri din datade 2: ianuarie 70 ' contrară unui anun anterior în revista 22 ' va "i ulterior contestată înț

cadrul mitingului partidelor istorice (24 ianuarie), care au anticipat "aptul că popularitateaBSN c% tigată după revolu ie va conduce către c% tigarea alegerilor de către ace tia, iar în planș ț ș ș

secund va încetini procesul de de&comuni-are. $articiparea BSN la alegeri a "ost un "actor determinant pentru autorii $roclama iei ' scriitorul >eorge er!an i socia ia imi oara ',ț Ș ș ț ș

care vor pune, în primul r%nd, accentul pe ideea interdic iei "unc iei de pre edinte al ;om%nieiț ț ș"o tilor activi ti comuni ti potrivit lor, acesta tre!uie să "ie unul dintre sim!olurileș ș ș

despăr irii noastre de comunism.ț   Este, de asemenea, important de men ionat caracterulț

nonvindicativ al revolu ionarilor timi oreni sugerat în articol, de i di"eren a dintreț ș ș ț

compromisurile "ăcute de un individ comun în opo-i ie cu un activist, care, în mod voluntar, aț

consim it la politica partidului&stat, este e6plicit enun ată.ț ț

 !emocra ia este astăzi o filosofie, un mod de a trăi, o religie i în c%ip aproape accesoriu oț ș

 formă de guvernământ. - semnifica ie atât de bogată vine atât din ceea ce este ea în mod ț 

efectiv, cât i din ideea pe care i$o fac oamenii despre ea când investesc în democra ieș ș ț 

 speran ele lor într$o via ă mai bună.ț ț 

 (>. <urdeau, ?a dFmocratie)

Din lipsa e6perien ei #ocului democratic, revolu ionarii au construit democra iei un chipț ț ț

aproape providen ial, acest lucru "iind generat, a a cum a"irmă >eorge <urdeau, de aspira iaț ș ț

unui popor asuprit timp de c%teva decenii la o via ă mai !ună.ț

?ustra ia, ca măsură legislativă, nu a "ost implementată în 70, "iind e6clusă din cadrulț

legii electorale. Singura "ormă de a aplicare a sa se încadrea-ă în s"era supo-i iilor, st%nd su!ț

semnul între!ării /e ar "i "ost ;om%nia astă-i dacă... Gn conclu-ie, am asistat la o reproducere ' nu su!stituire ' a elitelor politice.

 Ne-a i întrebat ce vrem aici, dar tie toat ara! ț ș ț  Noi sus inem "unctul # de la $imi oara.ț ș

 (Cmnul golanilor)

$unctul culminant al anului 70 este mani"esta ia&maraton din $ia a 9niversită ii (22ț ț ț

aprilie ' 7: iunie), în cadrul căreia -eci de mii de persoane ' studen i, intelectuali, "o tiț ș

di-iden i politici, muncitori, militari etc. ' au "ăcut "ront comun pentru apărareaț

democra iei, prin ocuparea permanentă a pie ei, su! legitimitatea con"erită de pu!licareaț ț

te6tul&program al $roclama iei de la imi oara. $ia a 9niversită ii, a a cum este surprinsă înț ș ț ț ș

"ilmul cu acela i nume reali-at de regi-orii Stere >ulea, Sorin Clie iu, i 1ivi Drăgan 1asile, aș ș ș

devenit -ona li!eră de neocomunism. >olania este denumirea ce delimitea-ă perimetrul

"ormării i conservării unei noi con tiin e na ionale, a unei identită i pe care rom%nii aproape oș ș ț ț țuitaseră+ luptătorul anticomunist. tri!utul golan, termen "olosit de pre edintele Cliescu, aș

7/26/2019 We Play Fools With the Time

http://slidepdf.com/reader/full/we-play-fools-with-the-time 3/8

devenit ast"el o etichetă a re!eliunii revolu ionare, un însemn al m%ndriei. Sintagmaț

kilometrul 0 al democra iei trimite către ideea ce a stat la !a-a întregii mani"esta ii ' ț ț

contruc ia unei democra ii sincere, prin ruperea totală, reală de comunism+ Studen ii aveauț ț ț

sentimentul că ne îndreptăm spre o "ormă de socialism cosmeti-at, la conducere a"l%ndu&se oorgani-a ie de tip socialisto&comunistă, cu o str%nsă legatură cu perestroika, cu "ormele deț

mani"estare i g%ndire speci"ice estului comunist. (*arian *unteanu, "ost lider al ?igiișStuden ilor din 9niversitatea <ucure ti)ț ș

 !emocra iileț  .../ sunt, în primul rând, institu ii prevăzute să ne apere împotriva dictaturii.ț 

 le nu îngăduie o conducere de tip dictatorial, o acumulare de putere, ci caută să limiteze puterea statului. ste vital în acest sens ca o democra ie să rămână desc%isă posibilită ii de aț ț 

destitui guvernul fără vărsare de sânge, atunci când acesta ne violează drepturile iș

îndatoririle, dar i atunci când politica ni se pare nedreaptă i nepotrivită.ș ș

(Harl $opper, ?ec ia acestui secol)ț

*ani"estan ii nu cereau mult, însă cereau imposi!ilul unei clase politice ad%ncț

înrădăcinată în recent destrămatul sistem comunist ' primul dintre o!iectivele lor a "ostsus inerea cu vehemen ă a aplicării $unctului 4 al $roclama iei de la imi oara, alături deț ț ț ș

des"iin area Decretului IA: etc.ț

n timp ce alegerile din 20 mai 70, "inali-ate prin o! inerea "unc iei de pre edinte deț ț ș

către Con Cliescu, au însemnat pentru unii protestari s"%r itul mani"esta iei, pentru ceilal iș ț ț

re-ultatul alegerilor a constituit cu at%t mai mult un motiv pentru continuarea protestului p%năîn noaptea de 7:&7I iunie, c%nd "enomenul $ia a 9niversită ii a luat s"%r it într&o manierăț ț ș

e6trem de violentă, în urma interven iei poli iei i minerilor. $e clădirea 9niversităJii dinț ț ș

<ucureKti este o placă de marmură pe care scrie+ Lici, pro"esori Ki studenJi au luptat pentruli!ertate. Decem!rie 74&iunie 70M. ceastă acoladă de timp este semni"icativă pentru cărevoluJia nu s&a încheiat doar după c%teva -ile Ki doar după eliminarea dictatorului. st"el, înloc de = -ile, este vor!a, de "apt, de = luni+ 75 decem!rie 74, imiKoara ' 75 iunie 70,<ucureKti. (ndrei i teanu)ș

$o i suntem implica i% cei ce au creat, într-o msur mai mare sau mai mic acest ț ț 

regim, cei care l-au acceptat, i to i cei ce au devenit obi nui i cu el în subcon tient. ș ț ș ț ș  

(1clav Oavel)

n celelalte ări e6&comuniste, lustra ia a avut mai mult c% tig de cau-ă în compara ie cuț ț ș ț

;om%nia. Se impun ast"el trei modele de aplicare a lustra iei. /ehia i "osta >ermanie de Estț ș

au impus legea lustra iei încă de la începutul anilor 30, imediat după marele val revolu ionar ț ț

al anului 74 ce a cuprins ările lagărului comunist est&european din acest motiv, sistemelețlustrative au dovedit un grad "oarte mare de e"icien ă. n $olonia, lustra ia a "ost o consecin ăț ț ț

a cri-ei "ire ti ce a urmat pră!u irii comunismului, "iind vă-ută drept o modalitate deș ș

eliminare a capitalismului nomenclaturii politicienii au "ost, ast"el, o!liga i să& iț ș

recunoască trecutul comunist, iar în ca-ul unor mărturii "alse sanc iunea consta în interdic iaț ț

 participării la via a politică în termen de 70 ani. n 9ngaria au e6istat cel pu in 77 tentative deț ț

adoptare a legii lustra iei p%nă în 200I în "orma acceptată, sanc iunea era pu!licarea numeluiț ț

în >a-eta "icială, în ca-ul în care persoana lustra!ilă nu demisiona în decurs de o lună dela divulgarea o"icială a po-i iei sale în cadrul regimului comunist. n <ulgaria, lustra ia s&aț ț

lovit de o serie de impedimente, "iind constant su!minată de clasa politică, în timp ce în?etonia au e6istat discu ii îndelungi în privin a deschiderii dosarelor H><.ț ț

7/26/2019 We Play Fools With the Time

http://slidepdf.com/reader/full/we-play-fools-with-the-time 4/8

&iitorul nu-i altceva decât un gol indiferent care nu interesea' pe nimeni, în

timp ce trecutul e plin de via , chipul lui ne irit, ne revolt, ne rne te,ț ș

încât dorim s-l distrugem sau s-l revopsim. (*ilan Hundera)

/onceptul de lustra ie ' concreti-area $unctului 4 al $roclama iei de la imi oara ' aț ț șconstituit, după evenimentele din 30, un su!iect de de-!ateri îndelungate, de i nicio măsurăș

legislativă de"initivă nu a "ost luată în acest sens.n anul 200I, odată cu venirea la putere a alian ei D, este creat cadrul readucerii înț

discu ie a conceptului de lustra ie, întruc%t ;om%nia tindea să răm%nă singura ară est&ț ț ț

europeană "ără un asemenea program, iar acest lucru era de evitat în decursul celor 75 ani cetrecuseră p%nă în acel moment, lustra ia "usese omisă, singura re"erire de p%nă atunci cuț

 privire la acest su!iect "iind declara ia parlamentară a deputatului ctavian <ot de pe 7=ț

iunie 74.nul 2005 marchea-ă primii pa i practici în spri#inul acestei idei, "iind ela!orate douăș

 proiecte de lege+ ?egea lustra iei ' la ini iativa $N?, respectiv ?egea antinomenclatură ' ț ț

 proiectul $artidului Cni iativa Na ională. ceasta din urmă, propusă de "ostul secretar generalț ț

al $SD, /o-min >u ă, vi-a inter-icerea accesului la demnită ile pu!lice, pentru o perioadă deș ț

-ece ani, numai a persoanelor care au "ăcut parte din "osta nomenclatură comunistă. m!ele propuneri legislative au "ost, ulterior, respinse.

?egea lustra iei, propusă de deputa ii *ona *uscă (în 200A, *ona *uscă va demisionaț ț

din $arlament, în urma verdictului /NSS, potrivit căruia a "ăcut poli ie politică), Eugenț

 Nicolăescu, 1iorel ancea i senatorul drian /ioroianu, a "ost votată în Senat în edin a dinș ș ț

70 aprilie 200=, însă su! re-erva respectării art. A=, alin. 7, din /onstitu ie. Detractoriiț

lustra iei au declarat că vor contesta legea la /urtea /onstitu ională, argument%nd că legeaț ț

este nedemocratică, anticonstituJională Ki împotriva drepturilor omului. ?egea lustra iei vaț

răm%ne !locată în cadrul /amerei Deputa ilor p%nă pe 7 mai 2070, momentul în care va "ițîn cele din urmă adoptată. /u toate acestea, legea va "i declarată neconstitu ională pe A iunieț

2070, la sesi-area /ur ii /onstitu ionale de către $SD&$/, "iind considerată e6cesivă în raportț ț

cu scopul legitim propus, întruc%t nu permite individuali-area măsurii.n mai 200=, pre edintele /amerei Deputa ilor a lansat de-!aterea pu!lică ?ustra ia înș ț ț

;om%nia+ $rincipiu sau CnstrumentG, ce urmărea implicarea societă ii civile în scopulț

 promovării legii prin sus inere pu!lică.ț

De-!aterea a permis generarea unor argumente legitime din am!ele perspective ' saucea a sus inerii legii, sau cea a contestării validită ii sale. Cmpedimentul principal în adoptareaț ț

legii lustra iei adus cu precădere în discu ie a "ost imposi!ilitatea practică de a distinge întreț ț

 persoanele vi-ate, întruc%t to i cetă enii erau o!liga i să men ină un raport de complicitate cuț ț ț ț

regimul, în concordan ă cu politica partidului, "ie că erau implica i direct, "ie în po-i ie deț ț țcola!oratori etc.

rgumentele ce sus ineau proiectul de lege s&au contruit în urma declara iilor oamenilor ț ț

 politici. n primul r%nd, lustra ia a "ost vă-ută ca metodă de cură ire morală i ruptură deț ț ș

trecutul comunist (7) ste nedrept pentru această 0ară să fie condusă de eternii adapta0i, deaplaudaci, de comuni1ti sau fo1ti comuni1ti converti0i din interes 1i dragoste de scaun la

 principii democratice2 3e ace1ti oameni nu$i e4cludem din via0a politică, ci, mai degrabă, îiidentificăm, ca să putem lăsa electoratul 1i, de ce nu istoria, să$i 5udece. (Con  *ihaiDumitrescu)  n sensul unui gest sim!olic, lustra ia repre-intă o repara ie pentru victimeleț ț

comunismului (2), întruc%t o ast"el de datorie o avem "a ă de cei peste 7000 de tineri care auț

murit pentru ca tran-i ia noastră de la comunism la capitalismul condus o vreme de aceia iț ș

comuni ti să ai!ă o "a ă credi!ilă (Sorin $aveliu), i o metodă de prevenire a violen elor (:),ș ț ș țîn spri#inul acestei idei din urmă argument%ndu&se că democra ia, respectiv politicienii pro&ț

7/26/2019 We Play Fools With the Time

http://slidepdf.com/reader/full/we-play-fools-with-the-time 5/8

democra i, nu tind către o divi-are a societă ii, spre deose!ire de "o tii comuni ti (e6emplulț ț ș ș

adus în cadrul de-!aterii au "ost mineriadele din 70&77 despre care de presupune că ar "i"ost instigate de Con Cliescu). ?ustra ia ar însemna totodată reînnoirea elitelor (I) i o condi ieț ș ț

a aderării la 9niunea Europeană (5), in%nd cont că această măsură legislativă a avut un rolț

important în aderarea la 9E a celorlalte ări e6&comuniste.ț

?a polul opus, această măsură a "ost pro"und criticată, în de"avoarea sa "iind invocată,înt%i de toate, neconstitu ionalitatea legii (7), întruc%t neagă dreptul de a alege i de a "i ales i,ț ș ș

implicit, egalitatea dintre cetă eni. ?ustra ia pedepse te oameni valoro i i condamnă oț ț ș ș ș

întreagă etapă istorică, aruncă la lada de gunoi o perioadă din istoria ;om%niei, pe care tre!uiesă ne&o asumăm, cu !une i rele ' 1erginia 1edina (2), distrăg%nd, totodată, aten ia de laș ș ț

 pro!leme mai importante (:). $otrivit unor oameni politici, legea contravine valorilor europene (I), av%nd un caracter nepractic (5), ce derivă din aplicarea sa tardivă.

„Este un demers aberant, un accident de imaturitate.” (Con Cliescu)

Con Cliescu, pre-ent pe scena politică a ;om%niei at%t în timpul comunismului, c%t iș

după căderea regimului, sus ine că legea lustra iei, asupra căreia s&a revenit printr&un nouț ț

 proiect de lege în 2072, este tardivă ' în opinia sa, această măsură ar "i avut mai mult succesîn 30. De asemenea, acesta sus ine că ini iatorii legii nu în eleg cadrul politic democratic deț ț ț

astă-i.$roiectul de lege din 24 "e!ruarie 2072 revine asupra ideii de lustra ie, în urma deci-ieiț

din 2070 a /ur ii /onstitu ionale, care a declarat actul neconstitu ional, în !a-a motiva ieiț ț ț ț

 potrivit căreia legea nu permitea individuali-area măsurii, instituind o sanc iune colectivă, iț ș

sus in%nd că generali-area culpa!ili-ării are la !a-ă criterii politice.ț

?egea lustra iei a "ost adoptată în plenul /amerei Deputa ilor, "ără participareaț ț

opo-i iei, av%nd 7=A de voturi pentru i patru a! ineri. $roiectul de lege în "orma sa dinț ș ț2070 a su"erit o serie de modi"icări. Noul aspect legislativ al lustra iei su!linia-ă di"eren aț ț

dintre candidatura la o "unc ie i numirea în "unc ie prin urmare, candidatura la di"eriteț ș ț

"unc ii în ale statului o! ine imunitate în "a a legii, at%t timp c%t persoana care candidea-ă vaț ț ț

da o declara ie pe propria răspundere în ceea ce prive te trecutul său politic. n ca-ul numiriiț ș

în "unc ie, însă, legea impune restric ii stricte. $erioada interdic iei participării la via a politicăț ț ț ț

a persoanelor lustra!ile a "ost diminuată la cinci ani, spre deose!ire de proiectul de lege dinanul 2070, care impunea o perioadă de -ece ani a e6cluderii politice. ?ustra ia, în aceastăț

"ormă, va "i aplicată numai persoanelor care au de inut "unc ii politice de conducere în cadrulț ț

$/;, în aparatul central, regional, raional, precum i în cadrul $*; concret, legea vi-ea-ăș

mem!rii $/;, ai /onsiliului de stat i de mini tri i directorii de editură.ș ș ș

mendamentul 9D*; se re"erea la introducerea în categoria lustra!ililor i aș procurilor comuni ti (După 22 de ani, nu pot accepta ca un "ost procuror comunist care aș

"ăcut poliJie politică, care a persecutat oameni p%nă în P4 să poată accede în $arlament, să "ieminiKtri sau să conducă consilii #udeJene, consilii locale. ' *ate ndras ?evente, deputat9D*;), iar democrat&li!eralul *ircea oader a sus inut eliminarea din această categorie aț

conducătorilor 9/ (măsură speculată ca av%nd un caracter politic). altă modi"icare adusăîn cadrul plenului este eliminarea de pe lista persoanelor vi-ate a celor ce au "ăcut parte dinpersonalul corpului diplomatic i consular.ș

$e A martie 2072, legea a "ost declarată neconstitu ională de către /urteaț

/onstitu ională, în urma sesi-ării primite din partea Sec iilor 9nite ale naltei /ur i de /asa ieț ț ț ț

i Qusti ie, alături de noti"icări anterioare emise de socia ia $rocurorilor i cea a *agistra ilor ș ț ț ș ț

i de către procurorul general al ;om%niei, ?aura /odru a H ș ț Rvesi+ Kadar, răspundereainstituită prin lege nu este individuală, nu se întemeia-ă pe încălcarea e"ectivă a drepturilor 

7/26/2019 We Play Fools With the Time

http://slidepdf.com/reader/full/we-play-fools-with-the-time 6/8

omului sau a legislaJiei, ci pe pre-umJia de încălcare a drepturilor omului Ki a legislaJiei decătre persoana care a e6ercitat "uncJia de procuror, Ki e6clude individuali-area sancJiunii,contravenind principiilor statului de drept, ordinii de drept Ki pre-umJiei de nevinovăJieconsacrată în art. 2: alin. (77) din /onstituJie. n acelaKi timp, art. 2 din ?egea lustraJiei

 prevede o sancJiune colectiv, aplica!ilă persoanelor care au deJinut "uncJia de procuror, care

 priveKte dreptul de a ocupa "uncJii Ki demnităJi pu!lice, drept consacrat în art. 7= alin. (:) din/onstitu ie.ț

 (olul cel mai frumos pe care îl po i )uca în via a anumitor oameni este de aț ț 

desfiin a pe un altul care a )ucat un rol. Nu e*i ti, fire te, e ti uitat.ț ș ș ș

 +ar târ ti în cderea ta pe un altul. ș

(/onstantin Noica)

 & 'u putem uita pentru că în retrospectiva unei imagini a ce am fost stă ceea ce suntem.6ondamnarea comunismului înseamnă pentru unii dintre noi negarea propriei memorii.

 !ovada stă în nostalgia după trecutul comunist a celor ce afirmă că astăzi suferă mai mult 

decât atunci. !ar comunismul a însemnat i privarea de libertate în toate formele sale, faptul ș

cel mai grav fiind atentatul la libertatea de gândire. 7n ce măsură, însă, pot fi condamna i ceiț 

care au crezut cu adevărat în posibilitatea realizării unei utopii8 3robabil în măsura în careau refuzat să vadă cum 9visul de aur al omenirii: devine co mar, acceptând i;sau luând ș ș

 parte 9con tiincios: la crimele comunismului. 3rimul dintre argumentele aduse în spri5inul ș

lustra iei a fost ideea de cură ire morală i ruptură de trecutul comunist.ț ț ș  ste greu de crezut că am mai putea reveni vreodată la comunism, însă este cert că acel caracter demonopolizare a societă ii, în spiritul mentalită ii i politicii mo tenite, ar putea rena te.ț ț ș ș ș

non& egea lustra iei a fost declarată neconstitu ională, c%iar 9anticonstitu ională:, înț ț ț 

 spri5inul acestui lucru argumentându$se că această măsură contravine valorilor democra ieiț 

i respectării drepturilor omului. 'egarea unor drepturi poate fi pusă sub acuza ia unei formeș ț 

nedemocratice de a face politică. <unul i bătrânul principiu al suveranită ii poporuluiș ț 

implică ideea respectării deciziei de a alege într$o anumită func ie c%iar un fost activist ț 

comunist, acest lucru stând astăzi în libertatea noastră de a alege. =eneralizarea culpei este o gre eală, nu trebuie să uităm că regimul era construit într$o asemenea manieră încât ș

impunea acceptarea acestei politici. 7n trecut, libertatea de alegere era anulată prinimposibilitatea de a rămâne în afara sistemului. >ar una din deficien ele lustra iei ar fiț ț 

dificultatea stabilirii unei vinovă ii, de a %otărî pe cine vizează cu adevărat legea.ț 

 & drept că 9to i suntem implica i:, a a cum afirmă #?clav @avel, iar principala vinăț ț ș

constă în tăcerea, acceptarea i resemnarea noastră, însă diferen aș ț  dintre un membru de partid i un fost activist comunist se impune în mod evident. 7n ABC, când a venit la putere,ș

6eau escu a transformat 36+ în partid popular, din care ulterior au făcut parte apro4imativș

 patru milioane de oameni. D fi membru de partid înseamnă a accepta un statut aproapeimpus, de multe ori pentru a nu trezi suspiciuni, indiferent de gândirea individului cu privirela politica regimului. D fi activist comunist presupune o strânsă complicitate cu regimul,acordul tacit la ororile pe care le comite. 7n +ezolu ia EFGB a 6onsiliului uropei din EGGB,ț 

 privind 9Măsurile de eliminare a mo tenirii fostelor sisteme totalitare comuniste:, esteș

men ionat faptul că scopul lustra iei nu este acela de a pedepsi, însă, acolo unde o persoanăț ț 

a ac ionat în mod desc%is violând drepturile omului, motiva ia că ar fi ac ionat conform unor ț ț ț 

ordine nu e4clude nici ilegalitatea, nici culpa individuală. Ddoptarea lustra iei în celelalteț 

ări post$comuniste a fost sus inută de către Uniunea uropeană, iar acest lucru a facilitat ț ț 

7/26/2019 We Play Fools With the Time

http://slidepdf.com/reader/full/we-play-fools-with-the-time 7/8

aderarea, precum i racordarea la sistemul de valori european. ustra ia nu contravineș ț 

valorilor europene, ci le conservă.

non& Dsumarea trecutului nostru nu înseamnă a găsi api ispă itori. 7ntr$una din căr ileț ș ț 

 sale, -ctavian 3aler afirmă& 9'u credeam că libertatea înseamnă dreptul de a urî în public.:

 ustra ia este o măsură anacronică, iar caracterul său ineficient derivă tocmai din acest ț  punct, într$o vreme în care ar trebui să ne concentrăm pe ceea înseamnă democra ie înț 

 +omânia astăzi. ste, în primul rând, o măsură ce ar putea stârni reac ii violente i atitudiniț ș

ostile ale poporului fa ă de cei pe care îi vizează. 7n plan secund, nu poate fi decât o măsurăț 

de ostracizare socială, în sensul de bază al cuvântului. !e asemenea, adoptarea legii ar  putea genera o criză morală a românilor, o dărâmare a valorilor e4istente, pe care am reu it ț 

 să le dezvoltăm în ace ti HF de ani. >ar o stare de confuzie generală ar accentua problemeleș

cu care ne confruntăm astăzi. 6um ar putea legea lustra iei sc%imba răul făcut în comunismț 

i ace ti ultimi HF de ani dacă ar fi adoptată acum8ș ș

 & Dlegerile din EGGF au fost puternic influen ate de mentalitatea post$totalitară i deț ș

distribuirea puterii cu care s$a soldat revolu ia. Dntrena i în spiritul partidului$stat, mai mul iț ț ț români au e uat în în elegerea pluripartidismului politic i a democra iei în sensul săuș ț ș ț  

comple4. >ar cei ce au în eles nu au fost asculta i. >mediat după AIG, >on >liescu, în percep iaț ț ț 

 publică, era pentru români 9al nostru, dintre noi, pentru noi: J astfel a câ tigat popularitate.ș

 7n confunzia anului AGF, preten iț  a unei decizii benefice din partea unui popor debusolat ar fi fost nera ională. Dcest lucru 5ustifică în bună măsură faptul că aten ia publică, în freneziaț ț 

dobândirii unei a a$zise libertă i, a 9omis: ideea necesită ii lustra iei în cadrul programuluiș ț ț ț  

 politic. 3rin prisma acestui ra ionament, în elegem că, dacă atunci nu a fost posibil, HH deț ț 

ani de educa ie democratică ar trebui să ne a5ute să în elegem măcar valoarea formală aț ț 

acestei legi. 7n EGGC, 6orneliu 6oposu, liderul moral al opozi iei, a declarat în cadrul 3' $ț Ț 

6! că 9dacă nu ve i reu i să câ tiga i alegerile, ve i avea « ansa» să trăi i încă zece ani înț ș ș ț ț ș ț  

comunism:* fostul de inut a prevăzut în mod lucid viitorul +omâniei, rădăcinile mentalită iiț ț 

comuniste fiind încă adânc implementate în con tiin a colectivă română. ustra ia este 9unș ț ț 

act de înlăturare a reziduurilor de mentalitate comunistă:.

ine uit nu merit.

7/26/2019 We Play Fools With the Time

http://slidepdf.com/reader/full/we-play-fools-with-the-time 8/8

Bibliografie

Dorin, *ihai, +omânia de la comunism la mineriade, Cnstitutul /ultural ;om%n, <ucure ti,ș

200= 

!raham, Blorin,  +omânia de la comunism la capitalism, EGIG$HFFK, ritonic, <ucure ti,ș200= am"ir, /ătălin, - analiză critică a tranzi ieiț  , $olirom, <ucure ti, 200Iș

Stan, ?avinia (coord.), 3rezentul trecutului recent& lustra0ie 1i decomunizare în postcomunism,Cnstitutul European, <ucureKti, 2070

Stan, ?avinia, -pinii române ti privind lustra ia J o analiză a discursului politicș ț 

http+TTUUU.s"erapoliticii.roTs"eraT75Tart02&Stan.php

Cnstitutul vidiu incai, ?ustraJiaȘ în +omânia& între retorica politică, democratizare 1idrepturile omului, <ucure ti, 7A mai 200=ș

http+TTUUU."isd.roT$DBTmaterVnoiT?ustratie.pd" 

$ro i contra legii lustra iei,ș ț G DM 'LS , 72 mai 200=http+TTUUU.am.roTstiri&revista&preseiT200=&05&72Tpro&si&contra&legii&lustratiei.html

?egea lustra iei pe în elesul tuturor alegătorilor+ cu acela i trecut po i a#unge pre edinte, dar ț ț ț ț ș

nu i prim&ministru,ș =ândul, 24 "e!ruarie 2072http+TTUUU.gandul.in"oTpoliticaTlegea&lustratiei&pe&intelesul&tuturor&alegatorilor&cu&acelasi&

trecut&poti&a#unge&presedinte&dar&nu&si&prim&ministru&:57I:?egea lustra iei, adoptată de /amera Deputa ilor, "orul legislativ deci-ional. /ei care auț ț

ocupat diverse "unc ii în regimul comunist vor avea restric ii pe o perioadă de 5 ani,ț ț

OotNeUs, 24 "e!ruarie 2072http+TTUUU.hotneUs.roTstiri&esential&77=7A42&legea&lustratiei&primit&votul&"inal&camerei&deputatilor.htm

?egea lustraJiei a "ost adoptată. 1e-i ce persoane nu mai pot "i numite în "uncJii pu!lice KireacJia nervoasă a lui Con Cliescu, +omânia iberă, 24 "e!ruarie 2072http+TTUUU.romaniali!era.roTactualitateTpoliticaTlegea&lustratiei&a&"ost&adoptata&ve-i&ce&

 persoane&nu&mai&pot&"i&numite&in&"unctii&pu!lice&si&reactia&nervoasa&a&lui&ion&iliescu&25520=.html

1erdict previ-i!il+ "ără lustra ie în ;om%nia@,ț  +omânia iberă, 24 martie 2072http+TTUUU.romaniali!era.roTactualitateTpoliticaTverdict&previ-i!il&"ara&lustratie&in&romania&2544A0.html

?egea lustra iei este neconstitu ională,ț ț  egeStart, 24 martie 2072http+TTlegestart.roTlegea&lustratiei&este&neconstitutionalaT