Warren Veenman - Descatuseaza-ti intregul potential.doc

8/17/2019 Warren Veenman - Descatuseaza-ti intregul potential.doc

http://slidepdf.com/reader/full/warren-veenman-descatuseaza-ti-intregul-potentialdoc 1/152



Trăim în medie 27 375 de zile, echivalentul a 75 ani.Fiecare zi, fecare secundă contează. Depinde de noi săacem din timp u aliat sau un duman. Descătuşează-ţiîntregul potenţial este cartea cu a!utorul căreia devenim

contien"i de c#t de pre"ioasă este fecare zi a vie"iinoastre i de modul cum tre$uie %estionată aceastăinestima$ilă resursă. &'istă oameni care răm#n ancora"i

în trecut acumul#nd eec după eec i oameni carereuesc în via"ă, tocmai pentru că îi proiectează în viitordorin"ele.

Dacă dori"i să f"i stăp#ni pe propria via"ă, (aren)eenman i *alr+ &hhorst vă oeră un set de e'erci"ii

practice care acilitează în"ele%erea i asimilareaprincipiilor care conduc de la eec la reuită. -v#ndcaracterul unei conversa"ii cu cititorul, lectura acesteicăr"i oeră strate%iile i tiparele mentale care să văasi%ure realismul i pra%matismul necesar pentrusuccesul în via"ă.

/0&-*1 4 F00 T&/T6-0 -/D 06)& our ltimate 0ie -8aen the 6nfnite o8er (ithin and9reate the 0ie o our Dreams

Traducere din lim$a en%leză de -n%elica 4aluca 9ăliman:ucureti, 2;;7



Warren VeenmanSally Eichhorst

Descătuşează-ţi întregulpotenţial

Trezete puterea infnită din tine i

creează via"a visurilor tale



Introducere

O călătorie de 1000 de km începe cu unsingur pas.Lao-Zi – Dao De Jing

ameni din toate clasele sociale au aplicat principiileprezentate în pa%inile următoare i au reuit mai multdec#t îi ima%inaseră vreodată, aa cum po"i să aci i

tu. &i au câştigat mai mul"i $ani, s<au $ucurat mai $ine iau trăit vie"i mai intense.-ceastă carte te va a!uta să descoperi poten"ialul

imens care e'istă în mintea ta. Te va îndruma în direc"iapotrivită, prin limitarea o$stacolelor mentale, precumrica, %ri!ile, depresia i eecul, i care ne împiedică peat#t de mul"i dintre noi să avem succes. De asemenea,

î"i va arăta pas cu pas un plan prin care vei reui să o$"ii

tot ceea ce "i<ai ima%inat vreodată.=n plus, această carte te va inspira i te va îndrepta,

dacă nu chiar te va conduce spre succes. Te va a!uta să<"i schim$i via"a în $ine, amintindu<"i că tu eti sin%urulcare de"ine cheia ce poate descătua putereapoten"ialului din tine. ="i va arăta drumul prin care î"i veiputea olosi puterea interioară, astel înc#t să î"i po"i

planifca via"a i să te $ucuri de succesul la care p#năacum doar ai visat.-ceastă carte nu se înscrie în cate%oria >citete<mă o

dată i lasă<mă apoi în uitare?. Dimpotrivă, ea a ostcreată pentru a f "inută la îndem#nă permanent ipentru a f recitită de fecare dată c#nd sim"i nevoia deorientare i motiva"ie în via"ă.

-adar, oricare ar f visurile i aspira"iile tale, fe că î"i

doreti mai mul"i $ani, mai multă putere, aimă, ericiresau orice altă ormă de succes, noi credem că, prin



aplicarea principiilor prezentate în această carte, tu î"ivei putea realiza i îndeplini visurile.

-i o$servat că oamenii care au succes în via"ă nu suntneapărat cei care arată cel mai $ine, nu sunt cei mai

puternici, cei mai educa"i sau cei mai inteli%en"i dintrenoi@ De asemenea, se poate ca ei să nu se $ucure despri!inul amiliei, de si%uran"ă fnanciară sau de avanta!esimilare care să îi a!ute să ai$ă succes. =ntr<adevăr, mul"idintre cei despre care se presupune că vor avea succeseuează i, viceversa, mul"i dintre cei ce par sorti"ieecului reuesc.

*uccesul nu are nicio le%ătură cu aspectul tău fzic, cu

mediul din care provii, cu si%uran"a fnanciară sau cueduca"ia. &ste sufcient să te %#ndeti la cel care a ostFranlin Delano 4oosevelt care, în ciuda aptului că i<apetrecut cea mai mare parte a vie"ii sale într<un căruciorcu rotile după un atac de poliomielită, a ost sin%urulpreedinte american care a condus "ara pe durata apatru mandate. 9harlie 9haplin, aimosul actor de

comedie, provenea dintr<un mediu sărac i neprivile%iat. Tatăl său era $e"iv, iar mama sa era în cea mai mareparte a timpului omeră i, totui, el a devenit cel maicunoscut actor de comedie din vremea sa. (ilma4udolph s<a născut într<o amilie săracă i a suerit descarlatină i de o ormă %ravă de pneumonieA din acestmotiv, nu i<a mai putut olosi piciorul st#n% i a avutnevoie de pantof speciali pentru a mai putea mer%e. =n

ciuda acestui apt, a devenit o atletă remarca$ilă i ac#ti%at 3 medalii de aur la Bocurile limpice din CE;.

9ert este că noi avem to"i un lucru în comunpoten"ialul de a ne atin%e visurile i de a f erici"i,indierent de circumstan"e. i tu ai poten"ialul de arealiza a$solut tot ce visezi. Te<ai născut cu a$ilită"ie'traordinare i de!a ai tot ce î"i tre$uie pentru a realiza

a$solut tot ceea ce î"i doreti.-adar, dacă noi to"i posedăm înăuntrul nostruputerea de a realiza tot ce ne dorim, de ce at#t de mul"i



dintre noi nu<i atin% niciodată visurile i se simt tottimpul neîmplini"i@ Soluţiile se găsesc în paginileacestei cărţi!

În timp ce citeşti această carte, îţi recomanăm

căluros să aci următoarele lucruri"G 9itete fecare capitol cu aten"ie, su$liniindsec"iunile care au impact asupra ta.

G După ce ai terminat de citit cartea, întoarce<te icitete din nou sec"iunile su$liniate.

G dată citită, această carte ar tre$ui "inută la îndem#nă i recitită pentru ca tu să te sim"i motivat i săcontinui să ac"ionezi în direc"ia potrivită.

G /u te %ră$i să citeti aceste pa%ini. H#ndete<te lace citeti i aplică ceea ce înve"i. /umai atunci aceastăcarte î"i va aduce $enefcii.

#ărţile $, $$ şi $$$ ale acestei cărţi au ostrealizate pentru a-ţi eschie uşa minţii şi a-ţiescătuşa întregul potenţial% &cest lucru te 'a

pregăti mental pentru #artea a $V-a, care îţi 'aarăta, pas cu pas, rumul spre o 'iaţăe(traorinară%

&ste dovedit statistic aptul că ; I dintre oameniicare citesc o carte nu o termină. i mai ocant esteaptul că ei nu a!un% nici la capitolul al doilea. *ă nesurprindă atunci că mul"i dintre ei nu reuesc în via"ă@ &inu sunt motiva"i i nu depun eortul necesar pentru

împlinirea visurilor lor. Te ro% să nu a!un%i i tu la el i să continui să citeti

i să te $ucuri de această călătorie împreună cu noi. &steo călătorie care î"i va schim$a via"a.

Fii %ata acum să începi călătoriaJ



#artea $)impul #rieten sau uşman

Preţuieşte momentul

O secundă, un minut, o oră, o zi; şi încă unan s-a scurs în aţa oc!ilor mei. "ri#esc cudisperare şi le las în mod conştient să treacă,dorindu-mi totuşi să le opresc cu orice preţ.

$iecare moment preţios pierdut îmi macinăconştiinţa. De ce nu am încercat mai mult săle ac să dureze în loc să le irosesc prinacti#ităţi nedorite%

&ei mai mulţi dintre noi îşi petrec #iaţa culucruri monotone, de rutină, doar pentru asupra#ieţui în această 'unglă a#idă de (ani.

)e dorim *eekenduri şi #acanţe, renunţând

la orice altce#a.)u este păcat că nu apreciem +ecare

secundă preţioasă care este a noastră%&um îndrăznim să gonim acest dar al #ieţii,

mai preţios decât orice altce#a din ceea ce poate a#ea un om%

răieşte pentru ziua de astăzi şi nu conta

pe ziua de mâine. ilele de mâine se adună,de#enind castele goale, pierdute, ormate din zile de ieri, lăsând să treacă perioade uitate şisterile de timp.

"reţuieşte-ţi +ecare moment pentru că poate + ultimul

Sally Eichhorst



*% )impul este esenţa

)u mai e timp să a#em tot timpul.

Eugene Ionesco – Regele moare

/u este ocant cum a$uzăm de timpul nostru valoros,limitat i nepre"uit aici pe păm#nt@ -r tre$ui să îl olosimcu în"elepciune, să îl investim cu aten"ie i să ne$ucurăm de el din plin. =n schim$, %#ndete<te de c#teori ne<am ăcut vinova"i de irosirea acestei resurse

pre"ioase. De c#te ori î"i aminteti că ai spusurmătoarele propozi"ii@>Tre$uie să<mi omor timpul.?>1ai să pierdem timpul pe la ma%azine.?>Timpul trece pe l#n%ă mine.?>*unt oarte presat de timp.?>- ost o pierdere de timp.?>Timpul nu înseamnă nimic pentru mine.?

De ce irosim at#t de mult din timpul nostru pre"ios@De ce unii dintre noi tără%ănează lucrurile i le lasă pealtă zi, în timp ce al"ii trăiesc în trecut, uit#nd deprezent@

*ă fe oare pentru că at#t de mul"i dintre noi trăiesccu ideea %reită că avem tot timpul din lume@ &steposi$il să nu ne f %#ndit at#t de mult la importan"a

timpului. oate că sim"im că vom e'ista mereu, neatinide trecerea timpului. *e pare că mul"i dintre noi încearcăun sentiment total %reit i nerealist de imortalitate. *epare că am uitat că noi to"i avem de apt o via"ă scurtăi, fe că ne place sau nu, fe că acceptăm sau nu, timpulnostru aici pe păm#nt se va scur%e în cele din urmă.

/oi ar tre$ui să pre"uim timpul în fecare zi. Dar ce accei mai mul"i dintre noi@ =i irosesc zilele, trăind doar în

ateptarea 8eeendurilor i a vacan"elor.ur i simplu nu ne permitem să >ne irosim zilele?,



pentru că via"a este mult prea scurtă. &ste uluitor c#"ioameni i%noră acest apt. &i cred că au la dispozi"ie unnumăr e'a%erat de zile, c#nd, de apt, nu este deloc aa.

Cum ştim asta?0e<am pus multor oameni din toate cate%oriile sociale

această între$are simplă >9are crede"i că este media devia"ă, e'primată în zile, pentru o fin"ă umană@?

/u este de mirare că oamenii cred că au tot timpuldin lume, av#nd în vedere că răspunsurile lor la

între$area de mai sus sunt at#t de departe de realitateK9ele mai multe răspunsuri se încadrează de la o sută de

mii p#nă la un milion de zile. ="i vine să crezi acestecire@ H#ndete<te la asta. Dacă te<ai f născut acum osută de mii de zile, acum ai avea peste 27; de ani. 6ardacă te<ai f născut acum un milion de zile, acum ai aveapeste 27;; de ani. Li ai intra cu si%uran"ă în 9artea4ecordurilorKM

9#nd le e'plicăm că media de via"ă a oamenilor este

de doar 27 375 de zile L75 de aniM, adesea nu ne credp#nă nu calculează i ei.-cordă<"i c#teva secunde acum pentru a analiza

această ciră. Devino contient de c#t de pre"ioasă estefecare zi a vie"ii taleK

Tu ai la dispozi"ie o medie de doar 27 375 de zile dinmomentul naterii. Dacă ai treizeci de ani, de!a ai trăitaproape CC ;;; din zilele tale pre"ioase. -sta înseamnă

că "i<au rămas de trăit mai pu"in de CE 5;; de zile.-adar, nu<"i mai irosi timpul i nu mai pierde niciunadintre aceste zile nepre"uite. )ia"a este prea scurtăpentru a o irosiK

i totui, dintre milioanele de oameni care mor zilnic în toată lumea, ma!oritatea i<a irosit via"a. -cetioameni nu s<au $ucurat niciodată cu adevărat de

călătoria vie"ii. &i nu i<au asumat niciodată riscurile carele<ar f oerit recompense consistente, nu i<au impuspărerile i nici nu i<au apărat credin"ele, nu au iu$it



niciodată de rică să nu suere, nu i<au îndeplinitniciodată visurile i nici nu i<au sta$ilit o$iective deteama criticilor sau a eecului, nu au realizat niciodatăprea multe lucruri din cauza am#nărilor sau, pur i

simplu, a lenei.Fără să îi dea seama, ei i<au irosit via"aK Dacă acetioameni ar putea trăi din nou, crezi că acum i<ar pre"uivia"a i ar trăi<o la ma'imum@ 9u si%uran"ăK

/m irosit timpul şi acum timpul mă iroseşte pe mine.

Shakespeare – Richard al II-lea

Fiecare secundă contează!0a începutul fecărei zile, "i se oeră NE O;; de

secunde, pe care le po"i olosi cum doreti. 6ndierentcine eti, fe că eti o persoană cele$ră, cel mai $o%atom din lume sau un simplu muncitor, "i se oeră acelai

număr de secunde în fecare zi. /imeni nu o$"ine nicimăcar o secundă în plusK-ceste secunde pre"ioase trec e'trem de repede i

dispar pentru totdeauna. Tre$uie să olosim cu în"elepciune fecare secundă, astel înc#t să ne a!ute înviitor. 9u alte cuvinte, tre$uie să olosim c#t mai $inefecare moment i fecare situa"ie, în fecare zi a vie"iinoastre. &'istă o sin%ură variantă prin care secundeletale să î"i fe utile în viitor, i anume atunci c#nd prof"i înviitor de timpul olosit astăzi. Te între$i oare ce vrem săspunem cu acest lucru@ entru început, ai putea săstudiezi mai mult în domeniul tău. -i putea citi căr"i caresă î"i dezvolte intelectul. -i putea să lucrezi la

îm$unătă"irea condi"iei tale fzice. De apt, e'istănenumărate modalită"i pentru a<"i olosi la ma'imum

secundele.&instein, 1enr+ Ford, 9ristoor 9olum$, 6saac /e8ton,ra"ii (ri%ht au avut to"i c#te NE O;; de secunde în



fecare zi. &i i<au olosit timpul la ma'imum. i tu po"iace la elK

H#ndete<te la asta. Dacă te<ai trezi într<o $ună zi i "is<ar spune că este ultima ta zi, cum "i<ai petrece fecare

secundă i c#t de dierit ar f a"ă de modul în care "i<aipetrecut timpul în ziua anterioară@ro$a$il vei descoperi că ac"iunile tale,

comportamentul tău, atitudinea i întrea%a ta starepsihică ar f total dierite. 9u si%uran"ă "i<ai dori să<"ioloseti la ma'imum fecare secundăK

=n esen"ă, ar tre$ui să ne trăim fecare zi de parcă ar fultima, pentru că nu putem ti dacă este sau nu aa. 9u

si%uran"ă niciunul dintre noi nu vrea să părăseascăaceastă lume dorindu<i mai pu"in de la via"ă. Fă să se

înt#mple astel acumK

iua de ieri, pierdută unde#a între răsărit şiapus, Două ore de aur, +ecare cu şaizeci deminute de diamant. )u se oeră nicio răsplată,căci ele pierdute pe #ecie sunt.

Horace Mann – !orism

Trăind în trecut Bames lucra de pu"in timp ca paznic la o institu"ie la

care mer%eam deseori. =i plăcea oarte mult săvor$ească i încerca mereu să le%e o conversa"ie cu noila intrare sau la ieire.

Bames era o persoană >orientată către trecut? tipică.De fecare dată c#nd vor$ea cu noi, vor$ea despretrecutul lui minunat. -ceastă conversa"ie unilateralăconsta în aceleai poveti, repetate la nes#rit. *epl#n%ea încontinuu, compar#nd totul cu rumoasele zilede demult, c#nd totul era mai uor, mai si%ur i mai

ietin. 9onversa"ia se derula după acelai model icontinua apoi cu realizările lui sportive de la coală i cupremiul pentru cel mai $un paznic primit cu mai $ine de



5 ani în urmă ia locul lui de muncă anterior. /iciodată nul<am auzit pe Bames vor$ind despre planurile lui de viitor.*e comporta de parcă via"a lui s<ar f s#rit de!a, i totce îi mai rămăsese era trecutul.

Bames este asemenea multor altor oameni. H#ndurilesale sunt îndreptate mai ales spre trecut. /u este m#natde o dorin"ă arzătoare către un viitor mai $un, nu areo$iective ma!ore în via"ă i îi lipsete dorin"a de a seautodepăi i de a crete ca persoană. -t#ta vreme c#tare sufcien"i $ani pentru hrană i îm$răcăminte, el estemul"umit.

-cum c#teva luni l<am înt#lnit din înt#mplare pe

Bames, care lucra de pu"in timp într<un ma%azin decalculatoare. /u îl mai văzusem de cel pu"in 5 ani. -mvor$it c#teva minute i el s<a pl#ns din nou de c#t demult îi lipseau zilele de altădată. /e<a mai povestit încă odată despre realizările lui de la coală i despre premiulpe care l<a primit c#ndva.

-cesta este un prim e'emplu despre o persoană care

îi irosete timpul pre"ios trăind în trecutul mort i îndepărtat./u po"i trăi în trecut i să te atep"i ca viitorul tău să

se construiască sin%ur. entru a reui în via"ă, tre$uie sătrăieti pentru astăzi i să investeti în ziua de m#ine.

&'istă milioane i milioane de oameni care, asemenealui Bames, preeră să îi trăiască vie"ile în timpuri de multapuse. &i se concentrează asupra a ceea ce au avut sau

ar f putut avea.entru a pro%resa, ei tre$uie să renun"e la trecut. &ste

imposi$il să realizeze lucruri importante în viitor dacă eitrăiesc în trecut. De ce să<"i iroseti timpul %#ndindu<tela ce ai avut sau la ce ai f putut avea, dacă nu mai po"iace nimic în le%ătură cu asta@ -cest timp a trecut. itătrecutul, în special vechile răni, pe care le por"i inutil cu

tine. -du<"i aminte că, atunci c#nd te %#ndeti astăzi larăni vechi din trecut, deschizi răni noi pentru m#ine.-adar, lasă trecutul în urmă i deschide<te viitorului.



&ste $ine să repe"i acest lucru i să "i<l întipăretioarte $ine în minte

+n te gneşti astăzi la răni 'echi intrecut, eschizi răni noi pentru mine!.

9#nd %#ndurile tale se îndreaptă mereu către victoriitrecute, rela"ii trecute, oportunită"i ratate i %reeliăcute, tu creezi înăuntrul tău sentimente deinsecuritate, teamă, rică i nesi%uran"ă, care î"iaectează puternic deciziile viitoare.

/u ne în"ele%e %reit, este $ine i normal să păstrezii amintirile ericite, at#ta vreme c#t î"i doreti să<"icreezi i mai multe amintiri ericite, în loc să te %#ndeti

doar la cele vechi. Trecutul poate avea un eect $enefc doar dacă ne

olosim amintirile $une pentru a ne motiva pentru viitori dacă învă"ăm din %reelile noastre trecute i apoi leuităm.

*ă te %#ndeti intens la trecut i să fi deprimat dincauza unor evenimente trecute nu reprezintă dec#t o

irosire în%rozitoare a pre"iosului tău timp.Dale 9arne%ie a e'plicat oarte $ine acest lucruafrm#nd >/u po"i să tai rume%uulK 0a el se înt#mplă icu trecutul. 9#nd începi să te în%ri!orezi despre lucruritrecute i încheiate, nu aci dec#t să încerci să tairume%uulK?

Tu în ce categorie te înscrii?

=n %eneral, oamenii pot f %rupa"i în două cate%orii ceicare trăiesc în trecut i spun lucruri precum >&u asta amăcut. &u asta am ost. -ici am ost? i cei care trăiescpentru viitor i spun lucruri precum >-sta inten"ionez săac. &u asta voi f. 9ătre acest lucru mă îndrept.?

1aide, mai citete o dată para%raul de mai susK Tu înce cate%orie te înscrii@ -i descoperit că te %#ndeti

mereu la zilele rumoase care au trecut sau eti unuldintre pu"inii care au învă"at i au proftat de trecut, iaracum se îndreaptă cu încredere către viitorul plin de



provocări@



/% $rosinu-ţi preţiosul timp

ărăgănarea este !oţul timpului.

Ed"ard #oung – $%nduri de noapte

-cum mul"i ani, în timpul unei lun%i vacan"e de lucrupeste hotare cu prietenii, am petrecut două luni într<unPoshav, în 6srael. -cesta seamănă cu un Qi$$utz, undetineri >voluntari? din toată lumea se adună i lucrează

împreună într<un mediu rela'at i prietenos, mai ales în

erme. /oi am muncit într<o astel de ermă i acolo amcules, am sortat i am adunat tot soiul de ructe.-colo erau doi lucrători ara$i care munceau împreună

cu noi, -li i -chmed. =ntr<o zi, am vor$it cu -li, c#nd elpărea i mai deprimat dec#t de o$icei.

0a între$ările noastre, -li a răspuns >*imt că sunt$locat aici. rins în acest loc, în această slu!$ă i înaceastă via"ă pe care nu mi<o doresc.?

=n ochii săi, am văzut triste"ea ad#ncă a unui omamăr#t i rustrat. -li a continuat >ti"i că lucrez pentruacest ermier de mai $ine de 2; de ani. Timp de 2; deani i<am lucrat păm#ntul zi de zi. -cum c#"iva ani, c#nderam mai t#năr, încă visam să am păm#ntul meu,propria ermă. Dar acest lucru nu s<a înt#mplatniciodată.

=n fecare an îmi spuneam R-li, anul acesta veireuiS, dar mereu intervenea ceva i am#nam,%#ndindu<mă că voi mai avea sufcient timp i că nu eracazul să mă %ră$esc pentru că îmi era $ine la momentulrespectiv. întotdeauna mi<am dorit o via"ă mai $ună, darcred că nu am ăcut niciodată nimic pentru acest lucru.Pă simt de parcă m<a f trezit într<o $ună zi constat#ndcă 2; de ani au trecut pe l#n%ă mine. *<au dus 2; de ani

din via"a mea i nu am adunat dec#t visuri pierdute itimp irosit.?



-li a continuat >*imt că via"a mea s<a încheiat de!a.-m avut nenumărate ocazii i acum s<au terminat. &stemult prea t#rziu pentru a<mi îm$unătă"i situa"ia pentrucă acum am amilie i alte responsa$ilită"i pe care nu le

pot ne%li!a.?&'istă oarte mul"i oameni asemenea lui -li. amenicare se lasă a$sor$i"i de rutină i, ără ca ei săzonă de conort? care este plăcută i tolera$ilă la

început, dar care îi transormă cur#nd în persoane

depresive i rustrate, i le răpete luni sau chiar ani dinvia"ă.

-adar, cum procedează oamenii asemenea lui -lipentru a iei din rutina pe care au creat<o ei înii@ /upot reui acest lucru dec#t încerc#nd constant să<ischim$e situa"ia în $ine. &i pot ace acest lucru chiarără a<i pune în pericol si%uran"a actuală îi pot

dezvolta noi a$ilită"i, îi pot continua studiile, îi potsta$ili o$iective noi i pot lucra constant pentru a leatin%e. &i sin%uri tre$uie să ini"ieze schim$area pentru azona deconort? i nu a!un%i nicăieri@ Te trezeti în fecarediminea"ă cam pe la aceeai oră pentru a te pre%ăti

pentru serviciul la care ai preera să nu te duci@ -poimer%i pe acelai drum la serviciu i vezi în fecare ziaceleai e"e pe care ai preera să nu le vezi@ -poi

îndeplineti zilnic aceleai sarcini monotone c#nd "i<aidori să aci cu totul altceva@

oate că eti prins într<o rela"ie în care nu ar tre$ui săfi i poate că î"i spui că, într<adevăr, ar tre$ui să aci

ceva în le%ătură cu situa"ia ta pentru a f ericit. Darniciodată nu ac"ioneziK 9umva, în e'isten"a ta monotonă,nu reueti niciodată să %ăseti sau să<"i aci timp pentru



schim$ări în mai $ine. Te consolezi spun#ndu<"i>Deocamdată este $ine.? este 2; de ani, c#nd nimic nuse va f schim$at, nu va mai f deloc $ineK

Nu mai irosi timpul, începând chiar de acum!/u mai irosi timpulK 9u alte cuvinte, nu mai ale%e să

aci lucrurile mai pu"in importante, dar mai atractive,c#nd "i<ai putea olosi acest timp pentru a ace lucrurimai importante, mai pu"in atractive, dar mult mai$enefceK rin aceasta vrem să spunem că nu ar tre$uisă mai aloci at#t de mult timp televizorului i să<"iconcentrezi aten"ia asupra altor lucruri. =n locul celor

patru ore zilnice petrecute în a"a televizorului, ai puteasă aci ceva constructiv să citeti, să studiezi, să<"idezvol"i un ho$$+, să aci sport, să revezi rapoartelepentru serviciu sau să repari ceva în casă.

0a slu!$ă ar tre$ui să nu mai am#ni să dai acel teleone'trem de important care poate f neplăcut. rmeazăcursurile necesare pentru a<"i dezvolta cunotin"ele i

a$ilită"ile. i nu î"i mai lua pauze de caea i de pr#nze'trem de lun%i.=n via"ă, lucrurile mai importante au eecte i $enefcii

de durată, în timp ce lucrurile mai pu"in importante oerădoar satisac"ii temporare. -adar, asi%ură<te că acilucrurile mai importante care au $enefcii pe termen lun%i nu pe cele mai pu"in importante, care<"i oeră doarsatisac"ie pe termen scurt.

Dieren"a între cei care reuesc în via"ă i cei careeuează constă în aptul că cei din prima cate%orie ac

întotdeauna ce le aduce cele mai multe 0ene1cii, fe că îi doresc sau nu să acă acele lucruri. =n schim$, ceicare euează par întotdeauna să acă lucrurile care leoeră cele mai multe plăceri, fe că le oeră sau nu$enefcii pe termen lun%.

Dacă doreti să fi i tu asemenea celor care c#ti%ă,tre$uie să încerci să<"i petreci fecare secundă ăc#ndcele mai importante sau productive lucruri. -ceasta



înseamnă că tre$uie să mer%i la serviciu chiar dacă esteultimul lucru pe care "i<l doreti, să a$ordezi o anumităpersoană chiar dacă s<ar putea să fi respins sau săciteti seara chiar dacă pro%ramul tău preerat rulează

tocmai în acel moment la televizor. =nseamnă să nutără%ănezi lucrurile niciodată, să nu pretinzi doar cămunceti i să nu te ui"i niciodată la ceas dorindu<"i să setermine ziua. 9u alte cuvinte, înseamnă să aci acum ceeste necesar pentru a te aduce mai aproape derezultatul dorit.

9el mai important, tre$uie să î"i dai seama că lucrulpe care ar tre$ui să îl aci acum i care "i<ar aduce cele

mai multe $enefcii este pro$a$il ultimul lucru pe care î"idoreti să îl aci. 9#ti%ătorii tiu acest lucru i ac acumce le aduce cele mai multe $enefciiA cei care pierd nuprocedează astelK

Dacă nu ne crezi, uită<te în !urul tău. )ei descoperi cusi%uran"ă că cei care ale% cea mai uoară i adesea ceamai plăcută cale în toate situa"iile realizează oarte

pu"ine lucruri pe termen lun% i îi provoacă adesea maimult rău dec#t $ine. Din cauza timpului irosit, viata lornu se îm$unătă"ete, $a chiar se înrăută"ete adesea.Fără să îi dea seama, ei continuă să se între$e >9elucru a putea ace chiar acum care să fe cel mai plăcutpentru mine@? =n schim$, ei ar tre$ui să se între$emereu >9e lucru a putea ace chiar acum care să îmiaducă cele mai multe $enefcii pe termen lun%@?

9u si%uran"ă, vei descoperi că cei care ac mereu celemai productive i $enefce lucruri vor avea parte de unulsau mai multe din următoarele lucruri sănătate

înoritoare, a$ilită"i i cunotin"e mai $o%ate, rela"ii maiputernice, $o%ă"ie sporită i un sentiment mai intens de

împlinire personală.

cţionează acum!Dacă eti sufcient de hotăr#t pentru a ace cel mai

important sau mai productiv lucru în fecare moment al



vie"ii tale, viitorul tău va f unul luminos. rin dezvoltareaacestui o$icei, vei f propulsat cu putere pe drumul cătresucces. Tu i cei din !urul tău ve"i f uimi"i de pro%resultău uluitor. -doptarea acestui o$icei î"i va inuen"a

pozitiv fecare aspect al vie"ii. 9e mai atep"i@=ntrea$ă<te în fecare secundă a fecărei zile +areeste cel mai proucti' lucru pe care l-aş puteaace acum2. &poi 34 &ES) 5676!

Dacă nu o să<l aci, atunci eti, în mod evident, opersoană care tără%ănează lucrurile. -cesta este uno$icei prost, pe care tre$uie să îl schim$i dacă doreti săai succes.

9um schim$i acest prost o$icei de a am#na lucrurile@*impluK Tot ce tre$uie să aci este să<"i aminteti 2cuvinte. Pemorează aceste 2 cuvinte. 4epetă<le mereup#nă c#nd "i se vor imprima în minte pentru totdeauna.

9are sunt cele 2 cuvinte care pot provoca o schim$arepozitivă at#t de importantă în fecare persoană careo$inuiete să am#ne@ >-9U6/&-VW -9PK? Despre

asta e vor$aK =n fecare moment în care te %#ndeti ceanume ar tre$ui să aci, repetă cuvintele +&8$9:E&;4&6<!., apoi ac"ionează pozitiv imediat.

=ncepe acum. &'ersează acest lucru p#nă c#nd devinea doua ta natură i vei descoperi că vei începe să acilucrurile în mod automat, în loc să le am#ni pentru o altăzi. =ntr<un fnal, vei a!un%e să înlocuieti o$iceiul ne%atival tără%ănării cu o$iceiul pozitiv de a rezolva imediat

lucrurile.

Trăieşte pentru ziua de astăzi&'istă un sin%ur timp la care putem trăi X la timpul

prezent. Totui, milioane de oameni din toate cate%oriilesociale îi ac oarte mult rău prin aptul că îi petrec omare parte a vie"ii lor trăind în trecut sau în viitorul

îndepărtat. De fecare dată c#nd le e'plicăm acestoroameni c#t de important este să trăiască în prezent,procedăm astel



6ma%inează<"i că mintea ta este un vehicul caremer%e pe o stradă cu sens unic, numită via"ă. artea dina"ă este viitorul tău, iar cea din spate este trecutul. -acum vehiculul, care este mintea ta, nu poate întoarce

înapoi, aa nici tu nu po"i trăi în trecut. nii încă încearcăsă trăiască în trecut în%ri!or#ndu<se i %#ndindu<se preamult la ce au lăsat în urmă. -sta nu ace dec#t să le

încetinească pro%resul, pentru că nu se vor concentrasufcient pentru a<i controla vehiculul în prezent.

Tot aa, atunci c#nd te în%ri!orezi i te %#ndeti preamult la viitorul îndepărtat, pro%resul tău este încetinit, itu te vei conrunta cu pro$leme, deoarece nu te vei

concentra sufcient pentru a<"i controla vehiculul min"ii înprezent.

*in%ura modalitate de a te pre%ăti pentru cur$elepericuloase, pentru o$stacolele i h#rtoapele din viitoreste să<"i concentrezi întrea%a aten"ie i ener%ie asuprasarcinilor din prezent. E(istă o singură cale pentru ate realiza în 'iitor pe eplin" să laşi trecutul în

urmă şi să oloseşti prezentul la ma(imum%Pa!oritatea oamenilor nu trăiesc în prezent, doarpentru a avea un viitor mai $un. &ste oarte $ine săvisezi la lucrurile $une care vor veni, dar tre$uie i să te$ucuri de călătoria p#nă acolo. /u atepta să împlinetio anumită v#rstă, să atin%i o anumită etapă a vie"ii sausă<"i realizezi un vis pentru a trăi cu adevărat X trăieteacum i $ucură<te de acest moment i de această oră, în

fecare zi a vie"ii taleK

Când oi "i mare#9#nd suntem copii, credem că lucrurile se vor

îm$unătă"i c#nd vom f mari. 9#nd suntem mari, credemcă lucrurile se vor îm$unătă"i c#nd vom avea un loc demuncă i vom c#ti%a $ani. După ce avem un loc de

muncă, credem că lucrurile se vor îm$unătă"i c#nd vomavea o maină i o casă. -poi sim"im că va f mai $inec#nd ne vom căsători. dată căsători"i, credem că va f



mai $ine c#nd ne vom pensiona.Din acest motiv, de<a lun%ul între%ii vie"i, at#t de

mul"i oameni am#nă să resimtă $ucuria, dra%ostea,distrac"ia, să se simtă $ine în propria lor piele i, astel,

să trăiascăK -poi, într<o zi, se uită în urmă i îi dauseama că nu au în"eles rostul vie"ii. Descoperă preat#rziu că via"a înseamnă să trăieti cu adevărat înfecare moment. -u pierdut at#tea lucruri pe care via"ale<ar f putut oeri pentru că ateptau i visau mereu lalucruri mai $une. ur i simplu, tre$uie să trăim laintensitate ma'imă fecare moment, fecare oră ifecare zi, iar lucrurile $une vor veni în mod natural.

Dacă amâni să trăieşti în timp ce aştepţi o#iaţă mai (ună, eistă posi(ilitatea să aştepţio #iaţă întreagă

&arren 'eenman ( Sally Eichhorst

>-stăzi? nu va mai răsări niciodată. >-stăzi? este un

dar pre"ios care poate trece cu o viteză alarmantă. Dacăva f irosit, î"i va consuma o $ucată importantă din via"ă,dar dacă va f trăit $ine, î"i va împlini via"a i o va ace

întrea%ă.

Când oi câştiga la loterie#=ntr<o discu"ie cu 1o8ard, un om de aaceri de succes,

acesta a pus punctul pe >i? c#nd a afrmat că noi trăim într<o eră a satisac"iei imediate.

>amenii ateaptă ziua în care vor c#ti%a la loteriepentru a avea $anii pe care îi doresc, pentru a ace ce îidoresc i a trăi vie"ile pe care i le doresc.? 1o8ard acontinuat >Pase de oameni trăiesc pentru ziua în carevor c#ti%a la loterie. &'istă o adevărată cultură în Parea:ritanie printre cei care îi planifcă vie"ile în unc"ie de

c#ti%ul la 0oteria /a"ională. &'istă posi$ilitatea ca aceazi să nu sosească niciodată, iar vie"ile lor se irosesc în totacest timp.?



/u este uimitor că at#t de mul"i oameni trăiesc înunc"ie de >Pomentul în care voi c#ti%a la loterie?@ Tenumeri i tu printre ei@

cordă$ţi timp0a începutul acestei căr"i, am su$liniat aptul că nu

vei $enefcia la ma'imum de ceea ce î"i poate ea oeridec#t dacă î"i vei acorda sufcient timp să o citeti cuaten"ie, să o a$sor$i i să o în"ele%i. Toate lucrurileimportante necesită timp i eort. &coră-ţi timp şi nupermite )impului să e'ină Duşmanul=

%&'(N&)impul, inamicul necunoscut, îşi urmează

pulsul ritmic.$ără a putea + oprit, merge cu putere

înainte, distrugând #ieţile celor care întârzie.e aud ţipete2 3/şteaptă, mâine, imediat4,

dar este prea târziu.impul îşi #ede de drum pentru că nu

aşteaptă pe nimeni.impul nu ace promisiuni şi nu acceptă

responsa(ilităţi pentru #ieţile ticsite de irosiri.5n muri(und, singur, sla( şi înrigurat,

şopteşte2 3impule, de ce m-ai dezamăgit% /tât de multe lucruri au rămas nespuse,

neăcute 6 tu unde erai şi de ce nu ai a#utgri'ă ca ele să se întâmple%47ntreaga #iaţă îi trece prin aţa oc!ilor;

+ecare moment irosit îi aduce aminte de ce ar + putut +.

)u #a mai eista nicio altă zi de mâine pentru că ziua de mâine a #enit prea curând şinu rămân decât zilele de ieri.

impul se uită un moment şi se întristeazăde o astel de #iaţă irosită.



/tât de multe pro#ocări care nu au ostrezol#ate, atâtea relaţii ără însemnătate,atâtea locuri nestră(ătute şi atâtea planurinerealizate.

"entru o clipă, impul îşi aduce aminte decei ce au îndurat aceeaşi soartă."oate că timpul este duşmanul necunoscut,

dar alegerile indi#iduale ale +ecăruia dintrenoi reprezintă D589/)5: &5)O&5.

Sally Eichhorst



#artea a $$-aDescătuşează puterea in1nită

inlăuntrul tău9intea singură poate ace din ad, <ai, şi

din <ai, ad. John Milton – )aradisul pierdut



>% #uterea gnului

)u ceea ce eşti te ţine pe loc, ci ceea ce

crezi că nu eştiDenis &aitley

&'istă nenumărate motive din cauza cărora oamenii nureuesc în via"ă. Totui, două motive sunt predominante.

#rimul moti'" <ulţi oameni consieră că au ostlipsiţi e succes eoarece nu le-au ost oerite

aceleaşi şanse şi oportunităţi ca acelora care aua'ut succes% Ei îi în'ino'ăţesc pe ceilalţi şi nu peei înşişi, consiern că eşecurile lor se atoreazăoar situaţiilor e(terioare%

-scult#ndu<le motivele din cauza cărora nu au avutsucces, este oarte pro$a$il să auzi una dintreurmătoarele scuze

G >rovin dintr<o amilie săracă, aa că ansele mele

au ost limitate.?G >ărin"ii mei nu i<au permis să plătească pentru ca

eu să am parte de o educa"ie potrivită.?G >ărin"ii mei au divor"at i acest apt m<a

dezechili$rat.?G >Tatăl meu o$inuia să $ea e'cesiv i a reprezentat

o inuen"ă ne%ativă asupra mea.?

G >-m intrat într<un %rup nepotrivit de prieteni i ei m<au condus pe un drum %reit.? &ste sufcient să te %#ndeti la oameni precum *tevie

(onder sau 4a+ 9harles care, în ciuda aptului că suntor$i, posedă un talent muzical de e'cep"ie. &i nu i<auolosit handicapul drept scuză pentru a nu reui i pentrua nu realiza lucruri măre"e.

&l oilea moti'" E(istă alte persoane careconsieră că eşecurile lor se atorează timpurilor



în care trăiesc şi aoptă o atituine cu totulpesimistă în legătură cu ţara lor şi cu lumea îngeneral%

)i se pare cunoscută vreuna dintre aceste scuze

G >-ceastă "ară se destramă i mă tra%e i pe mine în !os cu ea.?G >Ta'ele mărite i ina"ia reprezintă prea mult din

salariul meu care răm#ne acelai.?G >Timpurile în care trăim nu ar putea f mai rele.?G >4ata crimelor crete zilnic, propor"ional cu oma!ul.

nde sunt zilele de demult c#nd e'istau pu"ine crime,sufciente locuri de muncă, iar $anii mei însemnau

ceva@?G >=n ce lume trăimK este tot e'istă amenin"area

răz$oiului, a oametei sau a altor atrocită"i împotrivaomenirii.?

G >9um ai putea să<"i aci planuri sau să fi optimistc#nd e'istă amenin"area răz$oiului nuclear i pericolulde%radării mediului care pot distru%e lumea în care

trăim@? Dintotdeauna au e'istat persoane care au ăcut

proe"ii despre crize economice, calamită"i naturale icolapsul inevita$il al lumii lor. &i $ine, lumea încă e'istăi noi suntem destul de si%uri că va mai e'ista multăvreme după ce tu i eu nu vom mai f. *e pare că fecare%enera"ie are impresia că timpurile îi sunt potrivnice.

Dar, în esen"ă, noi avem acum mai multe oportunită"idec#t am avut vreodată, indierent ce suntem sau careeste situa"ia noastră actuală.

Tu eşti ceea ce gândeşti!9#nd mintea ta este plină cu aceste %#nduri pesimiste

i ne%ative, tu î"i limitezi ansele de a avea succes i î"i

împiedici mintea să<i descătueze adevăratele puteri.6ndierent de rasă, reli%ie, mediul din care provii sau în care te ai, v#rstă sau se', tu ai în tine o putere



infnită care poate îndepărta din calea ta orice o$stacoli te poate propulsa către împlinirea celor mai puternicedorin"e ale tale.

9u această putere, tu po"i crea, construi i consolida

orice aspect al vie"ii tale. 9are este această puteredespre care vor$im@ &ceastă putere constă încapacitatea e a-ţi alege propriile gnuri%H#ndete<te la astaA %#ndurile tale reprezintă sin%urullucru asupra căruia ai control total, pentru că nimeni nu

î"i poate spune ce sau cum să %#ndeti.ur i simplu, nu<"i po"i permite să su$estimezi

importan"a %#ndurilor tale. Tu eti ceea ce %#ndetiK

&merson a spus >n om este ceea ce %#ndete întrea%a zi.? 9u alte cuvinte, %#ndurile tale te ac sădevii persoana care eti. /u ai cum să fi altcevaK

&ste un apt recunoscut că %#ndurile tale zilnice a!un%să inuen"eze persoana care devii. De e'emplu

Dacă ai %#nduri lipsite de convin%ere, vei f opersoană neconvin%ătoare.

Dacă ai %#nduri pline de încredere, vei deveni opersoană încrezătoare.Dacă ai %#nduri puternice, vei deveni o persoană

puternică.Dacă %#ndurile tale sunt pline de autocompătimire,

vei a!un%e o persoană care îi pl#n%e de milă.Dacă ai %#nduri pline de iu$ire, vei deveni o persoană

iu$itoare.

Dacă ai %#nduri pline de temeri, vei deveni opersoană temătoare.

Dacă te %#ndeti mereu la toate motivele din cauzacărora nu vei reui niciodată în via"ă, tu creezi opersoană care are toate motivele din lume să nureuească i care este destinată eecului.



?% 9tra'a ucigătoare a in@uenţelornegati'e

<edescoperă copilul din tine. /cesta poatecuceri lumea.


Dacă este at#t de uor să atra%i succesul doarconcentr#ndu<te asupra %#ndurilor i ac"iunilor pozitive,atunci de ce e'istă încă at#t de mul"i oameni care nu

reuesc în via"ă@4ăspunsul se datorează slă$iciunii o$inuite aoamenilor de a<i e'pune mintea la inuen"ele ne%ativeale celorlal"i. -ceastă inuen"ă ne%ativă se ormează la ov#rstă t#nără, iar eectele acestei otrăvi sunt din ce în cemai puternice pe măsură ce anii trec, asemenea$uruienilor dintr<o %rădină neîn%ri!ită.

(icul întreprinzător 1ai să e'aminăm această idee în prounzime. 9#nd

erai copil i vremea era rece i ploioasă, cum te sim"eai@:ănuiesc că erai e'trem de înc#ntat la %#ndul că te vei

!uca în $ăltoace i în noroi. oate î"i plăcea să stai înăuntru, la căldură, ascult#nd ploaia. Dacă nin%ea,pro$a$il erai i mai înc#ntat la %#ndul că vei ace un om

de zăpadă, că te vei $ul%ări cu prietenii sau că tata te va învă"a să schiezi sau să patinezi. osi$ilită"ile deaventură i distrac"ie erau nenumărate, fe că ploua,nin%ea sau era soare.

Dacă te trezeai într<o zi ploioasă sau cu zăpadă,pro$a$il că mama, tata, persoana care prezenta tirilemeteo sau al"i adul"i $om$ăneau sau se pl#n%eau la

nes#rit despre ce zi ur#tă urma să fe. ro$a$il căpersoana de la meteo anun"a acest lucru cu o voce%ravă i solemnă >=mi pare rău că sunt mesa%erul



acestor veti neplăcute, dar, din păcate, astăzi va f o ziur#tă, cu multă ploaie. =n plus, pentru a înrăută"i situa"ia,

în unele zone vor f i ninsori. -erul se va răci i mai multpe măsură ce vor trece zilele.?

9#nd eti copil, vremea pare %rozavă p#nă c#ndru$rica meteorolo%ului î"i schim$ă starea de spirit saup#nă c#nd mama, tata sau al"i adul"i îi spun părereadespre acea zi >ur#tă?. 9#nd eti copil, nu te pl#n%iniciodată de vreme p#nă c#nd ceilal"i nu te inuen"eazăi nu te înva"ă altel. Toate lucrurile par $une c#nd eticopil. *im"i că po"i cuceri lumea, că po"i realizaimposi$ilul, te po"i îm$arca într<o aventură, po"i crede cu

tărie în tine însu"i, sim"i că po"i f i po"i ace tot ce î"idoreti i î"i plac toate tipurile de vreme X p#nă c#nd "ise spune altel i î"i sunt inuen"ate pentru totdeauna%#ndurile i credin"ele.

&ste un apt cunoscut că cel pu"in N din C; copii careintră la %rădini"ă sau la coală au la început o părere$ună despre ei înii. -cest lucru înseamnă că cel pu"in

N; I dintre noi ne începem vie"ile cu o părere $unădespre noi înine. Din păcate, pe măsură ce copiii cresc,numărul celor care continuă să creadă acest lucru scadedramatic. 0a vremea la care ei a!un% la adolescen"ă,numărul scade i mai mult.

Cine ne "ură stima de sine?&ste ocant aptul, dovedit tiin"ifc, că mai mult de

75 I din adul"i sueră de o stimă de sine scăzută. o"i săcrezi acest lucru@ Doar C din O adul"i se simte $ine cu el

însui. =ntre v#rsta de 5 ani i maturitatea timpurie, ceimai mul"i dintre noi sueră de o scădere dramatică astimei de sine. 9e se înt#mplă de<a lun%ul timpului caredetermină o astel de pierdere@

6ndierent cine suntem, noi to"i ne<am născut cu

mintea curată i pozitivă. =n această ază, nu suntemcontien"i de ce este $ine i ce este %reit, $un sau răui de ce putem sau nu să acem. Totui, în timp,



asemenea unui $urete, mintea noastră a$soar$einuen"ele din mediu i de la oamenii din !urul nostru.

#nă la v#rsta colii, ma!oritatea copiilor este e'pusădoar la inuen"ele ne%ative din amilie. -adar, p#nă

atunci, cei mai mul"i copii încă se consideră c#ti%ători,sunt si%uri pe ei înii i pe a$ilită"ile lor. dată ce începe coala i trec anii, ei devin din ce în ce maivulnera$ili la inuen"ele ne%ative ale celorlal"i X nunumai amilie, dar i proesori, prieteni, televiziune, căr"ii alte medii de comunicare. e măsură ce devin asedia"ide inuen"e ne%ative, ei tind să îi piardă încrederea înei înii i devin nesi%uri de a$ilită"ile lor i de aceea îi

pierd stima de sine.Dacă în timpul copilăriei tale ai parte de inuen"e

pozitive i eti convins că posezi capacitatea de a realizalucruri măre"e, atunci este oarte pro$a$il să realizezilucruri importante la maturitate, indierent ce provocărisau o$stacole vei înt#mpina.

Scopul nostru este să te aAutăm să reescoperi

copilul in tine şi să îţi arătăm că ai capacitateae a realiza lucruri e(traorinare, inierent ecircumstanţele tale trecute sau actuale%



B% 5umea ascunsă a su0conştientului

=iaţa noastră este aşa cum gândurile

noastre o ac să +e.Marc ureliu – Medita*ii

*e poate să nu fi contient de acest lucru, dar tu te aipermanent în două lumi care se întrepătrund lumea tasu$contientă, care constă în %#ndurile, sentimentele iatitudinile tale, i lumea ta contientă, care constă în

oamenii, locurile i circumstan"ele în care te ai de<alun%ul vie"ii. *u$contientul tău este o unealtă puternică,ce "i<a inuen"at i va continua să<"i inuen"eze fecareaspect al vie"ii. &ste partea vitală a ceea ce eti tu, care

î"i determină reuitele sau eecurile.

Forţe opuse în luptă9um are su$contientul o asemenea putere i te

determină să reueti sau să euezi@ 4ăspunsul constă încele două mari puteri pe care le posedă el X puterea de aatra%e succesul i puterea de a respin%e succesul.

H#ndete<te $ineK /u<i aa că ai avut parte de zile încare totul mer%ea prost@ Din momentul în care te<aitrezit i ai vărsat caea pe costumul tău nou, urmat demaina care nu<"i pornea i de trafcul inernal,

culmin#nd apoi cu o zi dezastruoasă la serviciu. e dealtă parte, e'istă i zile în care totul mer%e aa cum î"idoreti i "i se pare că nu po"i %rei.

&i $ine, tu eti aceeai persoană, care ace aceleailucruri, aadar ce te ace să te dai $ătut într<o zi i săa!un%i un campion a doua zi@ 9e anume îi ace i pecandida"ii cu cel mai mare succes să ai$ă zile în caree'celează în tot ce ac i zile în care tot ce ac este

%reit@4ăspunsul se re%ăsete în conictul permanent dintre



cele două mari puteri ale su$contientului. -ceste douăor"e se luptă permanent pentru suprema"ie i starea tade spirit din fecare zi depinde de care dintre ele dominăatunci.

e de o parte, ai -P L-titudine Pentală ozitivăM i,pe de altă parte, ai -P/ L-titudine Pentală /e%ativăM.rima poate atra%e via"a pe care "i<o doreti $ani,putere, presti%iu, sănătate, ericire i recunoatere.9ealaltă poate respin%e toate aceste lucruri.

&ste -titudinea Pentală ozitivă cea care îi ace peoameni să<i atin%ă cele mai măre"e visuri ale lor i este-titudine Pentală /e%ativă cea care îi men"ine pe ceilal"i

t#r#ndu<se, ără a reui să se ridice i să realizeze ce<idoresc.

9#nd mintea ta este dominată de %#nduri de ură,%elozie, în%ri!orare, invidie etc., tu î"i creezi sin%ur-titudinea Pentală /e%ativă. 9#nd mintea ta estedominată de %#nduri de dra%oste, sinceritate, optimism,credin"ă, cura!, %enerozitate, speran"ă, am$i"ie,

încredere, ini"iativă etc., tu î"i creezi o -titudine Pentalăozitivă.-adar, fi atent i fi contient că a$ilitatea de a reui

în tot ceea ce aci depinde de c#t de mult reueti să ai ominte dominată de %#nduri pozitive.

doptă (P *titudine (entală Pozitiă+-doptarea unei -titudini Pentale ozitive are o

importan"ă cov#ritoare asupra măsurii în care reuetisă te $ucuri de succes în toate domeniile vie"ii tale,

întruc#t inuen"ează tot ceea ce aci.amenii care au succes par să ai$ă acces constant la

această stare pozitivă. 9ei care a!un% printre învin%ătorisunt maetri în a<i e'ploata acea parte a min"ii lor carele urnizează toate calită"ile pozitive i pline de putere.

entru a<"i dezvolta o minte dominată de %#nduripozitive, tre$uie să fi mereu atent la %#ndurile cu care î"ihrăneti mintea. o"i ace acest lucru dacă te



concentrezi asupra a ceea ce î"i doreti de la via"ă i nuasupra a ceea ce nu<"i doreti.

Dacă te concentrezi constant asupra a ceea ce vrei dela via"ă, te vei men"ine într<o stare pozitivă, care va

atra%e toate aceste lucruri.5mple-ţi mintea cu gânduri poziti#e.5mple-ţi lumea cu oameni poziti#i. /poi îţi #ei umple :umea cu tot ce îţi

doreşti.&arren 'eenman ( Sally Eichhorst

Proteează$ţi -calculatorul. intern împotria iruşilor amenii nu realizează că su$contientul este

asemenea unui calculator perormant care nu doarmeniciodată i care a$soar$e constant inorma"ii, ără ca tusă fi contient de acest lucru. H#ndete<te, de e'emplu,la acele reclame care sunt diuzate constant la televizor,

la cinema sau la radio. :ănuim că tu crezi că eti multprea inteli%ent pentru ca ele să ai$ă eect asupra ta.HreitK /u contează ce vezi sau auzi, dacă în modcontient eti de acord sau nu cu acel lucru, pentru că,atunci c#nd ele se repetă sufcient de des, te aectează.="i inuen"ează %#ndurile i părerea despre acel produs ipo"i să fi contient sau nu de asta, i po"i să vrei sau nuacest lucru. *u$contientul tău acceptă inorma"iadespre acel produs ca find adevărată. -stel, î"iormează păreri despre acel produs, apt care î"iinuen"ează ac"iunile ulterioare.

-adar, ar tre$ui să fi e'trem de atent la ceea cepermi"i să pătrundă în su$contientul tău. Dacă el aa$sor$it continuu temeri, va accepta aceste %#nduri cafind adevărate i le va transorma în credin"e. ericolul

constă în aptul că su$contientul va continua apoi să letransorme în realitate, atră%#nd e'act acele situa"ii saulucruri de care te temi. &ste un apt doveditK 9u



si%uran"ă, ceea ce e'istă în su$contientul tău ie'perien"ele cu care te conrun"i în via"ă sunt oartestr#ns le%ate.

Dacă eti hotăr#t să<"i canalizezi %#ndurile în mod

repetat asupra lucrurilor rele din via"ă i î"i imprimi înminte ima%inea unui viitor întunecat, fi pre%ătit apoi să<"i îndeplineti propriul pronostic ne%ativ cu o acurate"e

înricoătoare. Dacă, în schim$, î"i vei imprima o ima%ineplină de speran"ă, cura! i ac"iuni pozitive, te po"iatepta să aduci aceste lucruri în via"a ta.

Puterea nee/ploatată a minţii

*e spune că cei mai mul"i dintre noi olosim mai pu"inde C; I din capacitatea creierului nostru i totuisuntem capa$ili să realizăm lucruri uimitoare. /oi to"i amost destina"i să avem o via"ă mărea"ă, dar depinde doarde noi să olosim acest poten"ial i să o$"inem unma'imum de $enefcii din darul primit X min"ile noastre.

Dacă ma!oritatea oamenilor olosete mai pu"in de

C; I din capacitatea creierului, care este scopul restuluide ; I@ /e îndoim oarte tare că era necesar doarpentru a umple un spa"iu. are e'istă cu un motiv,asemenea tuturor celorlalte elemente ale corpurilornoastre@

are ce minuni am putea o$"ine noi to"i dacă amputea crede cu tărie în noi înine i am putea e'ploatazonele neolosite ale min"ii noastre@

uterea remarca$ilă i nelimitată a su$contientuluimer%e mai departe de ce considerăm noi că este normali posi$il. ric#t de incredi$il ar părea, tu î"i po"iconvin%e su$contientul să<"i aducă lucrurile pe care levrei de la via"ă.

*copul nostru prin această carte este să<"i deschidemua min"ii, e'ploat#nd poten"ialul enorm, care este

inactiv.



C% Eşti ceea ce gneşti!

9aeştrii comunicării cu sine îşi controlează

#ieţile. &arren 'eenman ( Sally Eichhorst

0ândurile propriioate că nu eti contient de acest lucru, dar tu

vor$eti cu tine însu"i tot timpul i ceea ce î"i spui are o

inuen"ă puternică asupra a ceea ce eti, pentru că î"iaectează ac"iunile, comportamentul i deciziile.9eea ce î"i spun ceilal"i sau ceea ce cred ei despre

tine are un eect minor asupra ta, în compara"ie cuopinia pe care o ai tu despre tine i cu ce î"i spui "ie

însu"i. 9hiar dacă te $ucuri de succes e'terior su$ orma$anilor, a recunoaterii i a statutului, pentru a te $ucurade succesul interior pe care i<l doresc cei mai mul"i

dintre noi X ericire, dra%oste i prosperitate X tre$uie sădevii un maestru în a comunica cu tine însu"i.

&ste ca i cum am avea în cap un tonomat careunc"ionează nonstop. Pelodiile constau în toatesentimentele de care suntem capa$ili X $une sau rele.-cestea includ credin"ă, în%ri!orare, dorin"ă, urie, teamă,rustrare, ericire, speran"ă etc. =n unc"ie de situa"ia în

care ne %ăsim, selectăm o melodie i o diuzăm lanes#rit.

Cum să deii maestru în comunicarea cu tine însutio"i începe prin a ace un pact cu tine însu"i că,

încep#nd cu acest moment, vei înceta să mai $om$ăni,să<"i pl#n%i de milă, să te critici i să te !udeci oarteaspru.

9#nd î"i repe"i mental >prostule?, >nu pot să ac asta?sau î"i hrăneti mintea cu vor$e precum >lipsit de



valoare?, >ur#t?, >prost?, >ne%hio$?, a!un%i să î"i imprimi în su$contient aceste păreri i vei începe să te compor"i în consecin"ă.

-adar, fi atent data viitoare c#nd te do!eneti i

oprete<te imediat. -du<"i aminte că su$contientul tău î"i va da e'act ce î"i doreti. -adar, dacă î"i vei hrănimintea cu opinii ne%ative despre tine, ea va acceptaacest lucru ca find adevărat i va promova un astel decomportament p#nă c#nd te vei hotărî să schim$imesa!ul pe care i<l transmi"i.

De asemenea, dorim să te aten"ionăm că însu$contientul tău nu e'istă un aa<zis sim" al umorului,

aa că nu este recomandat să %lumeti ne%ativ despretine. După cum am discutat mai devreme, mintea ta nucunoate dieren"a dintre ceva ima%inar i ceva real, aacă te va lua în serios cu ceea ce îi spui.

Preia controlul asupra -tonomatului. tău mentalDe acum încolo, atunci c#nd vor$eti cu tine,

olosete cuvinte precum >ot să o ac, sunt cel mai $un?i o$servă dieren"a în tot ceea ce aci.e scurt, pentru a deveni maestru în comunicarea cu

tine însu"i, tre$uie să te reantrenezi să %#ndeti i săvor$eti pozitiv. Tre$uie să î"i dai seama că rezultateletale depind de ce sădeti. Fă<"i un o$icei zilnic din a vor$ipozitiv cu tine însu"i, pentru a te $ucura de $enefcii învia"a ta de zi cu zi.

-du<"i aminte că nu po"i opri >tonomatul? din a diuzamelodii, dar po"i ale%e melodiile dorite. Dacă nu etiselectiv cu melodiile pe care le ale%i i permi"i să fediuzată una veche, se poate ca ea să nu contri$uie laschim$area ta în $ine. Fii selectiv cu mesa!ele pe care "ile transmi"i constant, i asi%ură<te că ele te inuen"eazăpozitiv.

H#ndete<te chiar acum la nite lucruri pozitive pecare le po"i spune despre tine. /u mai atepta niciosecundă. =ncepe chiar acumK



1ncuraarea necesarăo"i să<"i aduci aminte c#nd a ost ultima dată c#nd ai

ăcut ceva %rozav@ 9e ai sim"it atunci@ -i ostentuziasmat, motivat, m#ndru ca un păun@ oate că ai

sim"it că ai putea cuceri lumea i că eti de neoprit@ricum te<ai f sim"it, cu si%uran"ă te<ai mai %#ndit la

asta c#teva zile mai apoiK Din păcate, acest sentimentminunat dispare mult prea repede, pe măsură ce noireintrăm în activitatea cotidiană. neori, aceste amintiridevin at#t de îndepărtate, înc#t se înt#mplă să i uitămce am realizat.

Din neericire, cei mai mul"i dintre noi sunt e'per"ic#nd este vor$a de a<i %ăsi %reeli, în loc să recunoascăi să păstreze motivele de m#ndrie pentru realizărileo$"inute.

De aceea, este $ine ca, în loc să te canalizezi asuprapunctelor sla$e i asupra eecurilor, să î"i aduci laudec#t mai des pentru succesele tale din trecut i dinprezent. -cest lucru va crea înăuntrul tău ener%ia

pozitivă de care ai nevoie pentru a<"i atin%e o$iectivulactual.

&ste imperativ ca tu să<"i petreci în mod constantc#teva minute concentr#ndu<te asupra succeselor tale,indierent c#t timp a trecut de c#nd au avut loc. -cestlucru va constitui o nouă sursă de ener%ie care te vaa!uta să ai din nou succes, i poate avea un impact

ormida$il în toate domeniile vie"ii tale.-du<"i aminte, succesul atra%e succes i, cu c#tatra%e mai mult, cu at#t va f mai puternică or"a sa.9#nd te concentrezi asupra tuturor calită"ilor tale iasupra realizărilor trecute i actuale, succesul î"i este%arantat.

/u î"i mai aminti punctele tale sla$e, ci $ucură<te decele orte. *imte<te m#ndru de realizările tale i nu<"i

lăsa victoriile să se tear%ă i să fe uitate. Fă asta acumi în fecare ziK



% Secretul e a-ţi controla gnurile

"reia acum controlul asupra minţii tale

pentru a putea trăi #iaţa pe care tu o alegi şinu #iaţa care este aleasă pentru tine.&arren 'eenman ( Sally Eichhorst

Tu eti acum contient că ai puterea de a<"i controla%#ndurile i, dacă o oloseti corect, vei putea avea$enefcii în toate aspectele vie"ii tale.

entru a<"i prezenta mai clar modul în careunc"ionează mintea, am dori să o comparăm cuproducătorul unui flm. Dacă el dorete să provoacepu$licului său o reac"ie de triste"e, pro$a$il că va ale%eo muzică melancolică i va crea o scenă întunecată ideprimantă. Dacă dorete să te sperie, olosetesunetele adecvate, secven"e i cadre înricoătoare. 9ese înt#mplă atunci c#nd vrea să creeze un flm ericit@

ro$a$il că va olosi lumini colorate, muzică plăcută ie"e vesele.

Dacă producătorul ar dori o secven"ă prin care să acăpu$licul să se simtă $ine, motivat i impulsionat, el arolosi ima%inile i sunetele potrivite i le<ar transmitespectatorilor un sentiment %rozav.

Tu eti producătorul responsa$il de mintea ta, aa că

tu de"ii puterea de a sta$ili orice scenă pe care "i<odoreti. &'act aa cum producătorul de flm controleazăinte%ral ceea ce vezi, i tu de"ii controlul deplin asupra%#ndurilor care intră i ies din mintea ta.

Folosindu<"i cu aten"ie mesa!ele pozitive ale min"ii, tule po"i acorda o importan"ă sporită i le po"i diminua sauchiar elimina pe cele ne%ative.

Din neericire, cei mai mul"i oameni nu îi e'ercită

acest control pentru că nu tiu cum să îl olosească i nusunt adesea contien"i de incredi$ilele eecte pozitive pe



care le poate avea.

"uterea minţii este cea care poatetransorma un om sărac într-unui (ogat, unom trist într-unui ericit şi unul (olna# într-unul

sănătos.&arren 'eenman ( Sally Eichhorst

entru a te învă"a cum să preiei controlul asupramin"ii tale, am pre%ătit două sarcini.

&ceste sarcini îţi 'or arăta"În primul rn" cum î"i po"i transorma instantaneu

starea de spirit într<una pozitivă i plină de putere, care î"i va permite să atra%i lucrurile pe care "i le doreti de lavia"ă.

În al oilea rn" cum po"i îndepărta defnitiv toate%#ndurile ne%ative i constr#n%ătoare.

2arcina 3

rin acest e'erci"iu simplu, noi dorim să<"i arătămcum să<"i %estionezi %#ndurile i să<"i transormi stareade spirit într<una pozitivă, olosindu<"i unul sau mai multedintre cele 5 sim"uri X văz, auz, %ust, miros i pipăit.

-cest e'erci"iu ar tre$ui să<"i ia mai pu"in de 5 minutei poate f ăcut oriunde i oric#nd sim"i nevoia de a temotiva, a te inspira sau a te scoate dintr<o starene%ativă.

=n primul r#nd, %ăsete un loc linitit unde să nu fideran!at timp de 5 minute. -cum închide ochii irela'ează<te.

H#ndete<te la ceva cu adevărat minunat care "i s<a înt#mplat X poate f orice lucru care te<a ăcut să te sim"iericit, m#ndru, iu$it sau "i<a oerit oricare altă starepozitivă. /u are importan"ă c#t de îndepărtată este

această ima%ine, at#ta vreme c#t "i<o po"i aminti cuuurin"ă.-cum ia această ima%ine i apropie<te oarte tare de



ea. 0umineaz<o de parcă ai picta<o în culori calde,ăc#nd<o să iasă în eviden"ă p#nă aproape capătă via"ă.ermite vocilor să fe mai puternice i intensifcăsentimentele care înso"esc această ima%ine.

-cum amplifcă ima%inea p#nă a!un%e at#t de mare, înc#t pare să<"i umple fecare milimetru al min"ii tale. -rtre$ui să fe mai mare, mai luminoasă i mai aproape detine dec#t a ost p#nă acum.

$servă cum "i se intensifcă sentimentele atuncic#nd aci acest lucru. 9#nd transormi ima%inea într<unamai mare i mai luminoasă, tu măreti puterea isentimentele acestei ima%ini, apt care te aduce într<o

stare i mai plăcută.-cum ia aceeai ima%ine i îndepărteaz<o, diminu#nd

sunetele i culorile. rivete<o cum devine din ce în cemai mică. )ei o$serva că sentimentele plăcute i intensepe care le<ai sim"it de cur#nd au început să dispară pemăsură ce ima%inea se îndepărtează i începe să sestin%ă. $servă c#t de uor po"i manipula această

ima%ine, ăc#nd<o fe puternică, fe sla$ă, după cumdoreti.H#ndete<te acum la un lucru supărător, stresant sau

neplăcut care "i s<a înt#mplat. oate f ceva din trecutsau din prezent, care încă î"i mai provoacă durere defecare dată c#nd te %#ndeti la el.

-cum luminează amintirea neplăcută. De asemenea,mărete<o i apropie<te din ce în ce mai tare de ea.

6ntensifcă sunetele i vocile. 9e se înt#mplă acum@$servă cum toate sentimentele ne%ative le%ate deacest incident se reîntorc i sunt i mai intense, i maidureroase dec#t p#nă acum.

-poi, ia această ima%ine i micoreaz<o din ce în cemai mult, p#nă c#nd a$ia o mai vezi. 9um te sim"iacum@ $servă cum acest sentiment i<a pierdut

puterea asupra ta, aa cum o acără puternică idistructivă se transormă într<o p#lp#ire uoară. -cummicorează această ima%ine i mai mult. -poi ă<o



neclară i %reu de văzut. -poi închide toate sunetele iprivete<te împin%#nd această ima%ine departe de tine.9ontinuă să o împin%i i privete<o cum se stin%e, p#năc#nd dispare cu totul din lumea ta. )ei f uimit să

descoperi că sentimentele ne%ative i deprimante pecare le<ai resim"it s<au stins i ele, i au dispărut.Din acest e'erci"iu, este evident că tu posezi

a$ilitatea de a<"i controla mintea în mod efcace. =n maipu"in de 5 minute, te<ai %#ndit la un sentiment ne%ativ ii<ai anihilat puterea asupra ta. =n mod asemănător, aiintensifcat un sentiment pozitiv i, astel, ai devenit maiputernic.

Din acest moment, tu de"ii controlul asupra min"iitale. /u permite creierului tău să hotărască ce ima%ine,sunet sau sentiment ar tre$ui să<"i arate. Tu hotărăticum anume vei sim"i i astel preiei controlul. Dacăe'istă ima%ini ne%ative care te deprimă, micorează<leputerea i aruncă<le în uitare.

o"i olosi acest e'erci"iu în fecare zi a vie"ii tale. -re

eect mai ales dacă eti $#ntuit de amintiri neplăcutecare î"i limitează poten"ialul actual. 9u ochii min"ii, tupo"i ace să dispară aceste amintiri i, în acelai timp, lepo"i intensifca pe cele plăcute.

=n acelai mod, po"i diminua sarcini sau pro$lemeneplăcute, ăc#ndu<le mai pu"in apăsătoare i maia$orda$ile. -stel, vei avea mult mai multe anse să

îndeplineti o sarcină sau să depăeti o pro$lemă,

întruc#t acum, c#nd nu mai sim"i că te conrun"i cu uno$stacol uria, te vei sim"i mai încrezător i mai capa$il.

2arcina 49u acest e'erci"iu simplu, î"i vom arăta cum să

îndepărtezi pentru totdeauna %#ndurile ne%ative dinmintea ta.

=ncep#nd de astăzi, pentru doar !umătate de oră,sin%urul lucru pe care îl dorim este ca tu să nu mai ainiciun %#nd ne%ativ. -sta e totK Timp de !umătate de oră,



%#ndete<te numai la lucruri pozitive, care te acputernic. 9#nd un %#nd ne%ativ va încerca să sestrecoare Li asta se va înt#mpla cu si%uran"ăM, diri!ează<"i uor mintea către un %#nd pozitiv.

După o săptăm#nă, mărete acest e'erci"iu de o !umătate de oră la o oră. =n fecare săptăm#nă careurmează, continuă să creti timpul alocat acestuie'erci"iu cu o altă oră, p#nă c#nd î"i vei petrece întrea%azi concentr#ndu<te doar asupra %#ndurilor pozitive.

-du<"i aminte că mintea ta va atra%e lucrurile asupracărora îi îndreaptă aten"ia continuu. -adar, atuncic#nd vei a!un%e la stadiul în care po"i %#ndi pozitiv o zi

întrea%ă, eradic#nd aproape toate %#ndurile ne%ative iconcentr#ndu<te doar asupra celor pozitive, dorin"eletale cele mai puternice vor f atrase către tine aproaperară eort.

9eea ce am aat ace minuni pentru noi c#ndpracticăm acest e'erci"iu, i anume de fecare dată c#ndun %#nd ne%ativ încearcă să pătrundă i să ne deprime,

i să ne îndepărteze de o$iectivele noastre, ne spunem încetior cuvintele >co de %unoi?. )edem aceastăima%ine ne%ativă aruncată într<un co de %unoi, pestecare se apasă cu putere capacul.

După ce am olosit această a$ordare un anumit timp,am descoperit că, atunci c#nd %#ndurile ne%ative

încercau să pătrundă, aceste cuvinte L>co de %unoi?Mstăteau de pază la ua min"ii noastre. ăreau să apară

automat în acelai moment ca i %#ndurile ne%ative, îndepărt#ndu<le înainte de a ne putea aecta.

-m descoperit că, în timp, a devenit chiar difcil inumai să avem %#nduri ne%ative. -du<"i aminte că%#ndurile ne%ative i cele pozitive nu pot ocupa mintea

în acelai timp. Dacă te vei asi%ura că numai %#ndurilepozitive î"i domină mintea, acest lucru va deveni, într<un

fnal, un o$icei, i %#ndirea ta va deveni, la un momentdat, pozitivă într<un mod dominant, înc#t lucrurilene%ative nu vor mai putea să intre, pur i simplu.



>răneşte-ţi mintea cu gânduri (une, poziti#e.

"rote'eaz-o de gânduri nepotri#ite,negati#e.

/cum pregăteşte-te pentru recompenseuluitoare.&arren 'eenman ( Sally Eichhorst

Pintea ta poate f asemuită unei %rădini, iar tu eti%rădinarul. -i două op"iuni prima este să plantezisemin"ele $une, să pliveti toate $uruienile, să aci

%rădina să fe rumoasă i să o prote!ezi de parazi"i i de%rindină. *au o po"i i%nora, lăs#nd<o vulnera$ilă pemăsură ce crete i ne%li!ată. rice ai ace, un sin%urlucru este si%ur X ce vei o$"ine depinde în mod direct demodul în care eti dispus să contri$ui.

Hrădina ta va crete, indierent dacă tu te hotărăti săai sau nu %ri!ă de ea, dar se poate să nu fe ceea ce î"idoreti. entru a cule%e roadele unei %rădini rumoase i

$ine între"inute, tre$uie să fi pre%ătit să depui eortulnecesar. -adar, ă zilnic eortul de a<"i hrăni mintea culucruri pozitive, prote!eaz<o de cele ne%ative i veicule%e cele mai minunate roade.



#artea a $$$-aDepăşeşte o0stacolele mentale

care te limitează?l de#ine precum gândeşte în inima sa.

)ro+er,e ./0



% :u te mai îngriAora!

:ucrurile mici aectează minţile mărunte.

1en2amin Disraeli – Sy,il

Hareth T. Pill8ri%ht este un $ăr$at cu o căsnicie reuită,ce de"ine o aacere de succes care se ocupă cu importul$unurilor de piele. /imic nu pare să<l deprime, nicio %ri!ănu îl macină. &l pare să ai$ă permanent un z#m$et pea"ă i este întotdeauna ener%ic i motivat. Hareth ne<a

e'plicat că nu a ost mereu aa.>9#nd mi<am început propria aacere, o$inuiam sămă în%ri!orez din cauza oricărui detaliu. )oi reui săstr#n% sufcien"i $ani pentru a trece cu $ine de fecarelună@ =mi vor închide aacerea creditorii@ )a avea succesaacerea mea@ )or a!un%e transporturile de produse dinpiele la timp@ /u mă în%ri!oram numai din cauza noiiaaceri. Pă în%ri!orau toate detaliile. Pă între$am dacă

eram îm$răcat corespunzător i dacă mă purtam corectdin punct de vedere social. Pă în%ri!oram că s<ar puteasă nu cunosc niciodată o persoană pe care să o iu$esc icu care să îmi creez un cămin. Pă în%ri!oram că

îm$ătr#neam. Pă în%ri!oram că maina mea ar putea sănu mai mear%ă. Pă în%ri!oram chiar i că m<a putea

îm$olnăvi i că n<a mai f capa$il să<mi conduc

aacerea.?Hareth a continuat r#z#nd >ur i simplu, nu reueamsă nu fu în%ri!orat i uneori a!un%eam într<o stare

în%rozitoare, în care sim"eam că înne$unesc i îi înne$uneam i pe cei din !urul meu. /u pot să cred c#ttimp i c#tă ener%ie am irosit din cauza acestor

în%ri!orări. *im"eam că eram constant pe punctul de aavea o cădere nervoasă. =n%ri!orarea îmi aecta puternic

întrea%a via"ă. -u e'istat i nop"i în care nu am dormitdeloc din cauza motivelor de în%ri!orare.?



Hareth a continuat z#m$ind, arăt#nd total rela'at ideparte de a avea o cădere nervoasă >=ntr<o zi m<amhotăr#t că era prea mult. Tre$uia să ac ceva înainte catemerile să mă distru%ă complet. -a că am ăcut ceva

simplu, dar incredi$il de efcient. =ncep#nd cu acea zi,mi<am scris în !urnal e'act ce mă în%ri!ora în acea zi. =nfecare duminică seara, mă uitam în !urnal i îmirecapitulam motivele de în%ri!orare din întrea%asăptăm#nă. Dei oamenii îmi spuseseră că ma!oritateamotivelor noastre de în%ri!orare nu se materializeazăniciodată, a$ia prin acest mi!loc mi<am dovedit că eiaveau dreptate. Din toate motivele pe care le scriam,

I nu au avut loc niciodată. P<am în%ri!orat inutil at#tde multK?

>-cum nu mai tiu ce înseamnă %ri!ile pentru că mi<am dat seama că e'istă I anse că ele să nu devinărealitate. -cum nu<mi mai irosesc timpul i ener%ia

în%ri!or#ndu<mă pentru ceva, p#nă c#nd acel lucru nu se înt#mplă. /umai această mică schim$are mi<a

îm$unătă"it semnifcativ via"a în toate aspectele ei.Familiei i prietenilor mei încă nu le vine să creadă căsunt aceeai persoanăK?

Hareth i<a dat seama că cele mai multe dintre %ri!ilesale îi aveau resorturile în ima%ina"ia lui i nu înrealitate. Dacă oricare dintre noi s<ar uita în trecut,pro$a$il că i<ar da seama că motivele de în%ri!orare auost, de cele mai multe ori, doar rodul propriei ima%ina"ii.

H#ndete<te pu"in la astaK Pai mult de I dinlucrurile de care ne temem nu se înt#mplă niciodată.-adar, mai pu"in de C I din ele se pot înt#mpla cuadevărat. Dar noi tot ne în%ri!orăm pentru toate detaliile.

i mai ridicole sunt motivele pentru care oamenii setem de aptK are ne în%ri!orăm i avem insomnii pentrulucrurile cu adevărat importante din via"ă@ /e temem că

ne vom îm$olnăvi de *6D-, acel uci%a tăcut ipericulos@ /e temem oare că vom sueri atacuricere$rale sau inarcte sau că ne vom îm$olnăvi de



cancer sau de alte $oli %rave cauzate de $ăutură, detutun, de alimenta"ia proastă sau de lipsa activită"ilorfzice@ are ne temem să nu fm prini într<un al Treilea4ăz$oi Pondial cu posi$ile implica"ii nucleare sau ne

%#ndim la pericolele ma!ore care pot aecta mediul încon!urător@ /e %#ndim poate că vom deveni încă unadintre persoanele implicate în accidente rutiere@

-cestea sunt într<adevăr motive serioase de în%ri!orare, dar, în schim$, lumea nu doarme din cauzapropriilor motive neondate, care nu vor avea locpro$a$il niciodată. Dacă, printr<un accident, acestea setransormă în realitate, în cele mai multe cazuri, ele nu

vor avea consecin"e neaste. oate că tu crezi căoamenii se în%ri!orează din cauza unor lucruri maiimportante, care au o pro$a$ilitate ridicată de a se

înt#mpla i care ar putea avea rezultate drastice. 6deeaeste că, în loc să ne preocupăm de lucruri $anale, mai$ine să nu ne în%ri!orăm delocK

/u afrmăm că nu ar tre$ui să te în%ri!oreze lucrurile

importante. /oi doar olosim aceste e'emple pentru a tea!uta să<"i priveti motivele de în%ri!orare din perspectivapotrivită. =n via"ă ne conruntăm adesea ără teamă cuadevărate catastroe, dar permitem lucrurilorneimportante să ne dăr#me.

Prieşte motiele de îngriorare din perspectia potriită Benna -rmstron% ne a!ută să privim motivele de

în%ri!orare dintr<o perspectivă mai $ună, împărtăindu<neo e'perien"ă aproape atală prin care a trecut

>*<a înt#mplat at#t de repede, povestete Benna.&ram în maina mea, %ră$indu<mă să a!un% la o

înt#lnire. rmătorul lucru pe care mi<l amintesc este căeram în apă i vedeam cum pătrunde în maină. -poiapa a a!uns la mine i am sim"it c#t de rece era. 9entura

de si%uran"ă era $locată, iar picioarele îmi erau prinse.9u c#t mă luptam mai mult, cu at#t mă panicam maimult i eram mai dezorientată.



Pă înecamK -m renun"at să mă mai z$at, de parcăacceptam inevita$ilul. )ia"a mi<a trecut prin a"a ochilor.Doar cu c#teva minute în urmă mă temeam că nu voia!un%e la timp la înt#lnire. De asemenea, mă între$am

dacă prezentarea pe care o pre%ătisem pentru înt#lnireera sufcient de $ună, dacă eram potrivit îm$răcată idacă aceti clien"i poten"iali mă vor plăcea. -cestetemeri erau cele care mă aduseseră în această situa"iedifcilă.?

Benna s<a înforat aduc#nduPi<am dat seama $rusc căeram %enul de persoană care se în%ri!ora mereu. Pă

în%ri!oram că nu îmi voi atin%e o$iectivele la serviciu, mătemeam pentru că sim"eam că eul meu nu mă plăceai pentru că nici munca nu prea îmi plăcea, mă %#ndeamla hainele pe care nu mi le puteam permite sau mă

între$am dacă perdelele mele se potriveau cu cuverturade pe pat, mă %#ndeam că nu voi avea sufcien"i $ani las#ritul fecărei luni i că nu voi avea o pensie oarte

mare. &ram supărată chiar i din cauza unui nou cocare<mi apăruse pe a"ă i din cauză că mă mai în%răasem pu"in.?

Benna a otat ad#nc i a continuat >9#t de importantepăreau aceste pro$leme atunci i c#t de lipsite deimportan"ă erau acum, c#nd zăceam prinsă în apăK=nainte să lein, mi<am !urat că, dacă printr<un miracol,voi scăpa cu via"ă, nu îmi voi mai irosi niciodată timpul i

ener%ia pre"ioasă pe care le aveam la dispozi"ie cu %ri!ineondate i că niciodată nu voi mai permite %ri!ilor sămă acaparezeK?

Benna a ost salvată de cineva care trecea prin zonă icare a reuit să o scoată din vehiculul care se scuunda.=n mod miraculos, ea a scăpat ără răni %rave. >-m unnou contract cu via"a i cu si%uran"ă nu voi mai pierde

nicio secundă din ea în%ri!or#ndu<mă pentru lucrurineimportante. Pi<am dat seama acum că via"a este preascurtă i timpul este prea pre"ios pentru a<l irosi astel.?



-desea ne dăm seama de c#t de scurt poate f timpulnostru pe păm#nt numai atunci c#nd ni se înt#mplă cevaimportant. -adar, nu<"i mai irosi timpul i ener%iapre"ioasă în%ri!or#ndu<teK ur i simplu, nu merităK

Cum să eiţi griile!9#nd suntem ocupa"i la serviciu, iar mintea ne este

plină de pro$lemele zilei respective, este difcil ca>viermele în%ri!orării? să pătrundă. =n schim$, atuncic#nd mintea este %olită de activită"ile cotidiene i nuacem ceva anume sau stăm în pat cu lumina stinsă,e'istă mari anse ca el să se strecoare. oate că ne

în%ri!orăm în privin"a lucrurilor care nu au mers $ine încursul zilei, cu privire la ce nu ar f tre$uit să<i spunemso"iei sau poate ne între$ăm dacă via"a noastră se

îndreaptă în direc"ia $ună.-adar, cum să evi"i să te în%ri!orezi@ *impluK

modalitate e'celentă constă în a nu<"i aloca timp pentruasta. 9u alte cuvinte, men"ine<"i mintea ocupată. Fiecare

fin"ă umană se poate %#ndi la un sin%ur lucru într<unanumit moment. L)om vor$i pe lar% despre acest su$iect în artea a 6)<a.M -stel, o minte ocupată nu are niciodatătimp li$er pentru %ri!i.

9#nd eti ocupat la serviciu, preocupat de ho$$+<uriprecum pictura sau lectura, c#nd practici un sport saueti implicat într<o ac"iune carita$ilă de amploare, nu aitimp să meditezi sau să te în%ri!orezi.

-m descoperit că o modalitate minunată de a %oni>viermele în%ri!orării? este aceea de a citi c#teva capitoledintr<o carte motiva"ională în fecare seară înainte deculcare. -cest lucru cu si%uran"ă imprimă în minte nite%#nduri pozitive înainte de a adormiK =ncearcă i tuK

%istrugând -iermele îngriorării.

-m conceput un scurt plan în c#"iva pai care te vaa!uta să elimini cea mai mare parte din motivele de în%ri!orare. ="i recomandăm să începi cu c#te un motiv de



în%ri!orare, p#nă c#nd toate vor f acolo unde tre$uie săa!un%ă X în%ropate i uitate, ără a mai apărea vreodatăla supraa"ă. =nsă tre$uie să te avertizămK /u încerca sădai răspunsurile la aceste între$ări ără să le i scrii.

9#nd vei scrie i între$area i răspunsul, vei descoperi căasta te va a!uta să<"i clarifci %#ndirea.#asul *" E(primă clar ce anume te îngriAorează%De e'emplu >Pă în%ri!orează că rezultatele mele la

serviciu nu sunt sufcient de $une.?#asul /" &cum hotărăşte-te acă merită sau nu

să te îngriAorezi pentru acel lucru%9u alte cuvinte, întrea$ă<te >De ce mă preocupă

acest lucru i oare merită să mă preocupe@? Dee'emplu >Da, este cazul să mă preocupe pentru că mi<a putea pierde locul de muncă dacă i superiorii meisunt de părere că rezultatele mele nu sunt sufcient de$une.? Dacă descoperi că eti preocupat de aspecte pecare nu le po"i controla, cum sunt v#rsta sau înăl"imea,tre$uie să accep"i că nu po"i ace nimic în le%ătură cu

asta i nu tre$uie să te mai în%ri!orezi. /u merită să tepreocupe lucrurile care nu vor avea un eect sau oinuen"ă semnifcativă asupra vie"ii tale.

#asul >" Dacă ai hotărt că nu merită să te îngriAorezi, atunci opreşte-te şi întoarce-te la#asul *% &cum notează un alt moti' e îngriAorare,mai important% Dacă, pe e altă parte, consieri cămoti'ul este întemeiat, începe să notezi o listă cu

lucruri pe care le poţi ace pentru a schim0a acestapt% -ceastă listă tre$uie să devină planul tău deac"iune pentru a te a!uta să scapi de acest motiv de

în%ri!orare. De o$icei, incapacitatea de a a!un%e în acestpunct este cea care îi determină pe oameni să se

în%ri!oreze. )ei descoperi că, odată ce ai un plan deurmat, vei sim"i de parcă "i<a ost ridicată de pe umeri o

%reutate uriaă. De e'emplu >)oi lucra mai mult înfecare zi?, >)oi f mai e'i$il i mai plin de solicitudine laserviciu?, >)oi studia mai mult în domeniul meu?, >=mi voi



a$orda eul i îi voi cere părerea despre activitatea meai despre cum a putea să o îm$unătă"esc.?

#asul ?" Începe acum să-ţi uci planul la îneplinire!

Fă ceva astăzi, indierent c#t de pu"in, pentru a<"irealiza planul. &ste %rozav că tii ce anume te în%ri!orează. &ste antastic că ai un plan care să te a!utesă elimini această pro$lemă. Dar este cu totul inutil dacănu<"i duci planul la îndeplinireK

-5are de ce mă îngriorez?.9ei mai mul"i oameni care au avut succes în orice

domeniu al vie"ii lor au descoperit $enefciul de a înlocui%ri!ile cu încrederea în sine, cu încura!ările i %#ndurileconstructive. /u îi mai irosesc timpul i ener%ia cu %ri!iinutile. &i iau hotăr#ri clare i ac"ionează imediat,evit#nd să ză$ovească prea mult asupra unei pro$lemei să permită %ri!ilor să îi cuprindă.

prete<te chiar acum i întrea$ă<te >are de ce mă

în%ri!orez@ are lucrul din cauza căruia îmi ac pro$lemechiar merită stresul pe care mi<l provoacă@? &'istă marianse să descoperi că este vor$a despre ceva lipsit deimportan"ă.

=n cele mai multe cazuri, 5 I din lucrurile din via"anoastră sunt minunate. -adar, dacă vrei să fi ericit isă ai o via"ă lipsită de %ri!i, tre$uie doar să teconcentrezi asupra acestor 5 de procente, care

reprezintă motive de $ucurie, i să le i%nori pe cele 5procente care nu sunt $enefce.



F% )eama!

O #iaţă dominată de teamă este o #iaţă

doar pe 'umătate trăită.&arren 'eenman ( Sally Eichhorst

*e nate un copil. =n inocen"a lui, nu cunoate teamapentru că nu are termen de compara"ie cu ceva mai $un.=ncă nu s<a conruntat cu provocările $rutalei realită"i.

e măsură ce copilul crete, multe persoane se ac

vinovate de a9omportă<te cum tre$uie, altel ne vei ace să nesim"im prost i lumea se va uita ur#t la noi.?

>/u atin%e asta sau te voi lovi.?>Dacă nu te por"i rumos, plec acasă ără tine.?>Dacă eti o$raznic, vine $au<$au la tine.?>/u pune m#na, te vei răni.?>/u eti sufcient de detept pentru a ace asta.?

>/e%hio$uleK?>/u ai tu calită"ile necesare.?-cestea sunt doar c#teva dintre razele ne%ative,

adesea neinten"ionate, e'primate de părin"i, amilie sauprieteni, dar care sunt recvent înt#lnite în timpulcopilăriei de cei mai mul"i dintre noi. -stel de razeintroduc rica i limitările în ceea ce altel ar f o minte

aventuroasă, plină de ima%ina"ie i adesea întreprinzătoare.Dacă îi vei o$serva pe cei mici, î"i vei da cur#nd

seama că ei %#ndesc intens i sunt creativi, avizi decunoatere, de noi e'perien"e i de noi prieteni. =nfecare zi, ei se conruntă cu necunoscutul, pe măsură ce

înva"ă, miros, %ustă, văd i aud lucruri noi, acumul#ndtot ce le poate oeri via"a.

Dacă un copil s<ar nate cu teama de eec, de critică,respin%ere sau dezamă%ire, s<ar putea ca el să nu mai



mear%ă, să nu mai vor$ească i să nu mai fe dornic decunotin"e noi sau să nu mai încerce să<i dezvolte noia$ilită"i. 6nocen"a unui copil este cheia lui cătreautodezvoltare.

e măsură ce cretem, se dezvoltă i temerilenoastre. nii dintre noi chiar sunt încura!a"i i învă"a"i sănu îi asume riscuri i, astel, a!un% să le fe teamă deprovocări i de lipsa si%uran"ei. -ceeai oameni ar puteaafrma că ei au devenit mai în"elep"i odată cu v#rsta.are aa este@ Dacă nu î"i vei asuma niciodată riscuri,nu te vei $ucura niciodată de $enefciile i recompenselecare derivă din asumarea riscului. Dacă vei deveni

mul"umit de tine i te vei teme de schim$ări, vei da înapoi din a"a oricărei provocări i nu te vei $ucuraniciodată cu adevărat de împlinire personală.

-tunci c#nd eti temător, eti asemenea unui copac !aponez :onsai, care este a!ustat continuu i, astel, estelimitat din a crete p#nă la între%ul său poten"ial.

Temeri di"erite/oi to"i e'perimentăm anumite temeri la un moment

sau altul, iar unii dintre noi sunt mult mai înclina"i către%#nduri temătoare dec#t al"ii. entru a com$ate aceastăemo"ie ne%ativă constr#n%ătoare, tre$uie înt#i să aicare este lucrul de care te temi. /umai apoi vei putealua măsuri pentru a scăpa de el.

&'istă nenumăra"i oameni care dau vina pe diverse

orme de teamă care le limitează vie"ile. )om discutamai !os c#teva dintre cele mai înt#lnite i maidăunătoare dintre aceste temeri.

Teama de pierdere a siguranţei, de schim6are şi de risc Tocmai terminasem un interviu cu o persoană care

avusese un succes enomenal i savuram împreună o

ceacă de caea. Tatăl ei, 9arl, ni s<a alăturat. &l usesedisponi$ilizat de cur#nd i stătea cu ea.-m început să vor$im i el ne<a spus >-cum, c#nd



mă uit înapoi, îmi dau seama că am pierdut at#t demulte. Dacă a putea trăi din nou, cu si%uran"ă a acelucrurile dierit.?

0<am ru%at să ne e'plice la ce se reerea i a

continuat >-cum îmi dau seama că sin%ura cauzăpentru care nu am realizat multe a ost teama.?>=mi aduc aminte că, atunci c#nd am terminat coala,

o parte dintre prietenii mei apropia"i inten"ionau săcălătorească i să vadă lumea. /u i euK uteam să o$"ino slu!$ă si%ură la o companie mare. P<am temut să plec

în lume ără a avea %aran"ii i ără ceva la care să mă întorc. Doi dintre prietenii mei nu s<au mai întors

niciodată. &i îi conduc acum propriul restaurant pe opla!ă undeva în -ustralia. ltima oară c#nd am auzitdespre ei, îi mai deschideau încă un restaurant.?

9arl a otat >Pi<am promis mereu că voi a!un%e săvăd lumea, dar, desi%ur, teama a distrus i acest vis.-cum c#"iva ani, un alt prieten de<al meu mi<a propus săintru în aaceri cu el. P<am %#ndit la asta mai pu"in de 5

minute i i<am spus că este ne$un. Păcar tiam că acolounde lucram mi se %aranta un salariu f' la s#ritulfecărei luni. 9hiar dacă salariul nu era %rozav i nu prea

îmi plăcea ceea ce ăceam, tiam cel pu"in că îmiputeam permite un acoperi deasupra capului i îmiputeam asi%ura hrana. După cum vede"i, mă temeam depierderea si%uran"ei i de a<mi asuma ceea ce părea unrisc ma!or.?

0<am ascultat mai departe spun#nd >/oua lui aacereeste înoritoare i îmi vine să<mi dau palme. 9hiar amreuzat mai multe promovări. Din nou teama. Pătemeam de schim$are. Pă temeam de un ora nou. Pătemeam de oamenii noi cu care urma să lucrez. Pătemeam de responsa$ilită"ile suplimentare. Da, mătemeam i de a f criticat în caz că nu reueam. Pă

sim"eam în si%uran"ă aici cu slu!$a mea, cu casa mea icu oraul în care locuiam. 9e s<a înt#mplat apoi@ 9ei maitineri dec#t mine au ost promova"i în locul meu i au



devenit apoi efi mei.?>=nainte să<mi dau seama, am a!uns să fu în aceeai

companie i în aceeai pozi"ie timp de 3; de ani. 9e amo$"inut pentru asta@ 9e am o$"inut în schim$ul temerii

mele de schim$are, de asumare a riscurilor i depierdere a si%uran"ei@ n pachet de disponi$ilizareK 9e$ine ar f ost dacă nu a f lăsat ca teama să<mi conducăvia"aK?

are pro$lema lui 9arl este unică@ /u credem. &'istămilioane de oameni asemenea lui 9arl. ameni care i<au dat seama prea t#rziu că teama este cea care i<aăcut să accepte o via"ă pe care nu i<au dorit<o. Teama

i<a "inut departe de ceea ce i<au dorit cu adevărat de lavia"ă, înă$uindu<le orice am$i"ie pe care au avut<o.

-ceti oameni se tem de schim$are pentru cărezultatele le sunt necunoscute i pot f ne%ative. &i setem să<i asume riscuri pentru că se tem de eec. *etem de eec pentru că se tem de pierderea si%uran"ei.-stel putem vedea c#t de str#ns sunt le%ate temerile

noastre. -semenea unui cerc vicios, ele ne înă$uăspiritul aventuros i creează o $arieră în caleaschim$ărilor, a provocărilor i a riscurilor.

H#ndete<te la 9arl. &l a lucrat în acelai loc timp de3; de ani ăc#nd e'act acelai lucru. 9e e'perien"ă i cecunotin"e are el@ nii ar spune că are cunotin"e i oe'perien"ă de 3; de ani, dar răspunsul adevărat este unan, repetat de 3; de ori. entru ca e'perien"a i

cunotin"ele să se dezvolte, tre$uie să e'iste schim$are. Teama lui de schim$are a creat o $arieră în caleacreterii i a evolu"iei sale.

Din neericire, cei mai mul"i dintre noi se tem să nupiardă mai mult dec#t îi doresc să c#ti%e. 9ei mai mul"idintre noi muncesc oarte mult pentru a păstra ceea ceau, pentru a<i men"ine standardele actuale.

rocedăm aa, în loc să ne asumăm riscuri pentru ao$"ine ceea ce ne dorim cu adevărat de la via"ă i carene<ar putea ridica standardele. entru a reui, tre$uie să



învă"ăm să depăim această teamă de pierdere. Tre$uiesă ne dăm seama că nu e'istă si%uran"ă adevărată înnimic. Dacă ne dorim o via"ă mai $ună, tre$uie să neasumăm riscurile. Tre$uie să ne hotăr#m să nu ne mai

fe teamă de pierdere i să începem să ne concentrămasupra a ceea ce ne dorim cu adevărat de la via"ă.

Teama de respingere-lan este un t#năr decent, sănătos i plăcut. &l are o

slu!$ă $ună, o maină i o casă. Datorită frii saleprietenoase, are i un cerc apropiat de prieteni.

>=n via"a mea lipsete un sin%ur lucru important,

spune -lan. De ani între%i atept acest lucru care să îmicompleteze via"a X emeia potrivităK?

-lan a continuat >-devărul este că am văzut adeseaemei care m<au interesat de la distan"ă, dar îmi lipsetecura!ul de a le a$orda. neori chiar mi se ace cunotin"ăcu emeia respectivă sau o cunosc de!a, dar nu îmi potace cura! pentru a o invita în ora. -devărul este că

preer să nu ac nicio micare pentru a nu f respins.?-lan se teme de respin%ere mai mult dec#t de oricealtceva. Din cauza acestei temeri este sin%ur de mul"iani i a ratat ocazia de a f cu mai multe >emeipotrivite?.

>-cum am peste patruzeci de ani, spune -lan, i încănu am %ăsit emeia potrivită. =ncă îmi doresc o so"ie icopii, dar îmi dau seama că timpul nu mai este de partea

mea. tiu care este pro$lema mea i îmi doresc să măpot întoarce în timp i să a$ordez toate acele emei decare m<am temut că mă vor respin%e, în speran"a că ovoi %ăsi pe cea potrivită.?

Dorin"a de a se întoarce în timp nu îi va olosi lui -lan.-cest lucru nu se va înt#mplaK &l tre$uie să înve"e sărenun"e la teama sa de respin%ere i doar atunci va

e'ista posi$ilitatea de a o %ăsi pe >Doamna otrivită?.Pult succes, -lanK



cel cuânt în"ricoşător 7 -Nu. Tu tre$uie să înve"i cum să reac"ionezi în a"a

respin%erilor ără a le lua prea personal. ric#t dene$unesc ar părea, cei mai mul"i dintre noi ratează

nenumărate oportunită"i pentru că ne temem de miculcuv#nt >nu?. 9uv#ntul >nu? nu te poate răni fzicA tepoate aecta doar dacă tu îi permi"i.

De c#te ori "i s<a înt#mplat i "i se va mai înt#mpla săevi"i anumite lucruri din cauză că te temi de respin%ere@H#ndete<te la acea persoană atră%ătoare pe care î"idoreai să o a$ordezi, dar nu ai ăcut<o. *au %#ndete<te

la acea e'celentă oportunitate proesională pentru carear f tre$uit să candidezi, dar nu ai ăcut<o. ri la pro$apentru a intra în echipa locală de ot$al la care ai f pututmer%e, dar nu ai ăcut<o. *au poate la acel nou teleonde aaceri pe care ar f tre$uit să îl dai, dar nu ai ăcut<o.

Toate aceste lucruri s<au înt#mplat pentru că "i<a ostteamă de acel mic cuv#nt inoensiv >nu?. /u este a$surdcă ne limităm astel@ /u acem dec#t să ne limităm

propriile vie"iK Desi%ur, nimănui nu<i plac respin%erile,dar dacă nu încerci, nu vei crete niciodată i nu veio$"ine ceea ce î"i doreti cu adevărat de la via"ă.

*uccesul în orice domeniu al vie"ii are i un elementini"ial de respin%ere. -ceasta ne permite să învă"ăm ine ace mai puternici.

6a hotăr#rea de a nu te teme de respin%ere, ci de a te

concentra, în schim$, asupra a ceea ce î"i doreti de lavia"ă. #nă la urmă, nu ai nimic de pierdut. 4ăspunsul arputea f >da? sau >nu? X dacă este >da?, e %rozavKA dacăeste >nu?, po"i oric#nd să încerci mai t#rziu, după ce veif învă"at din e'perien"a anterioară cum să te descurcimai $ine data viitoare. -du<"i aminte că respin%erea nureprezintă dec#t o etapă către cele mai mari realizări.



Teama de critică

)imeni nu te poate ace să te simţi ineriorără a-i permite tu.

Eleanor Roose+elt

&ste oarte trist că at#t de mul"i oameni le permitcelor din amilie, prietenilor i chiar necunoscu"ilor să îiinuen"eze într<o at#t de mare măsură, înc#t ei nu îitrăiesc niciodată vie"ile aa cum îi doresc cu adevărat.&i le permit acestor oameni să ia hotăr#ri în locul lor,

pentru că se tem să îi asume responsa$ilitatea pentrudeciziile lor.&'istă persoane care nu îi continuă studiile pentru

perec"ionarea proesională de teama eecului i acriticilor ce ar putea urma. &'istă milioane de oamenicare nu aplică pentru un loc de muncă mai $un i cu maimulte perspective, nu acceptă o promovare sau nu îiasumă riscuri în aaceri, pentru că se tem că vor f

critica"i dacă euează.nii chiar vor răm#ne într<o căsnicie ratată i

neericită pentru tot restul vie"ii lor, în loc să seconrunte cu eventualele păreri neavora$ile ale amilieii ale prietenilor. 9unoatem chiar nenumăra"i oamenicare îi men"in o$iective mediocre în via"ă deoarececonsideră că cei apropia"i ar putea crede despre ei că

sunt ne$uni dacă "intesc mai sus.-ceastă teamă de critică provoacă un rău dene$ănuit, diminu#ndu<le oamenilor ini"iativa iima%ina"ia, distru%#ndu<le încrederea în sine inivel#ndu<le spiritul. *e înt#mplă adesea ca cei maiapropia"i mem$ri din amilie să fe i cei care ne criticăcel mai mult i care ne provoacă astel comple'e deinerioritate care pot dura o via"ă întrea%ă.

rice lider capa$il tre$uie să tie că nu critica, cisu%estiile constructive, încura!ările i laudele sunt cele



care aduc la supraa"ă tot ce este mai $un în noi. 9riticanu ace dec#t să inculce teamă în mintea omului X teamăcare ne împiedică să acem ceea ce ne<ar plăcea cuadevărat i care le permite altora să ia deciziile

importante în locul nostru.-du<"i aminte acest lucru dacă te temi de critică, nuvei trăi niciodată via"a pe care "i<o doreti, ci numai via"ape care ceilal"i î"i vor permite să o ai. 1otărăte<te chiaracum să ui"i ce ar putea %#ndi amilia, prietenii i veciniităi. /u este via"a lor, este via"a ta. -adar, ia propriiledecizii, pe $aza a ceea ce î"i doreti tu cu adevărat de lavia"ă.

De asemenea, dă<"i seama că în I din timp,oamenii se %#ndesc la ei înii, nu la tine. &i sunt multmai preocupa"i de uoara lor durere de din"i, dec#t deorice eveniment important din via"a ta.

Teama de ârstă înaintată şi de trecerea timpului Benn+ are E5 de ani i are O nepo"i. &ste o $unică în

adevăratul sens al cuv#ntului X iu$itoare, în"ele%ătoare iapreciată de to"i. &a nu are nicio %ri!ă i ateaptă fecarenouă zi cu entuziasm.

>/u a ost mereu aa, îi aduce aminte Benn+. Fie cămă crezi sau nu, eu am ost una dintre acele persoane

în%rozite de $ătr#ne"e i de trecerea timpului. /u numaică mă temeam că voi îm$ătr#ni fzic pe măsură cetrecea timpul, dar eram înspăim#ntată i de venirea

fecărei noi zile. *im"eam că timpul z$oară mult prearepede i că nu voi reui niciodată să ac p#nă la$ătr#ne"e toate lucrurile pe care mi le doream.

H#ndul că voi deveni o povară pentru ceilal"i, că voi facră i ridată i că nu voi avea ce să ac întrea%a zi eraa$solut în%rozitor. -m avut aceste %#nduri pline detemeri în minte o mare parte din tinere"ea mea. 9e

proastă am ostK=mi creasem cea mai în%rozitoare ima%ine a v#rstei înaintate, transorm#nd un proces natural al vie"ii într<un



comar. -cum privesc înapoi la to"i anii pe care i<amirosit %#ndindu<mă i tem#ndu<mă de ceea ce esteinevita$il. 9hiar dacă sunt pensionată, am părul al$ iriduri, aa au to"i prietenii mei i niciunul nu se simte

$ătr#n în mod deose$it. -cum sunt mai ericită dec#t amost vreodată i mă distrez la el de $ine ca altădată.Dacă e'istă un lucru pe care l<am învă"at, acesta este căv#rsta nu are nicio le%ătură cu împlinirea visurilor. =ncăpot ace tot ceea ce îmi doresc i crede<mă că plănuiescsă mai ac multe lucruri.?

Benn+ a concluzionat >Dacă a putea da timpul înapoii a putea schim$a un sin%ur lucru important din via"a

mea, acela ar f să elimin teama mea de îm$ătr#nire ide trecerea timpului. Pi<ar f plăcut să<mi f petrecuttinere"ea hrănindu<mi mintea cu %#nduri maiconstructive, care mi<ar f ăcut via"a mult mai rumoasă.De asemenea, m<a f $ucurat de zilele de natere, în locsă le atept în%rozită. Da, dacă m<a putea întoarce întimp, cu si%uran"ă mi<a ter%e teama de îm$ătr#nire i

m<a asi%ura că<mi olosesc la ma'imum fecare secundăa vie"ii.?&'istă at#"ia oameni printre noi care se tem de

$ătr#ne"e i de trecerea timpului. =ncercăm toatemetodele X de la haine, la creme i opera"ii, pentru a nuarăta în v#rstă. Dar îm$ătr#nirea este un proces fresc alvie"ii. Tre$uie să acceptăm că, indierent cine suntem,c#t de mul"i $ani avem i c#t de rumoi sau aimoi

suntem, noi to"i vom îm$ătr#ni. -adar, este mai $ine săacceptăm acest lucru i să ne $ucurăm de via"ă.

/imeni nu îi dorete să se uite înapoi cu re%ret,dorindu<i să f ăcut mai multe, să f văzut mai multe isă f avut parte de mai multe. De aceea, ia hotăr#rea dea<"i olosi la ma'imum timpul pe care îl ai. )#rsta este ostare de spirit. =m$ătr#nirea nu se e'primă doar printr<un

număr de ani. rocesul se petrece în minte. 6nima nepoate răm#ne t#nără pentru totdeauna.nul dintre cele mai importante avanta!e ale



îm$ătr#nirii este acela că devenim mai în"elep"i, datorită învă"ăturilor pe care le acumulăm în timpul vie"ii.

&ste un apt cunoscut acela că o persoană a!un%e petreapta cea mai înaltă a succesului între patruzeci i

aizeci de ani. Din acest motiv, nu este $ine să a$ordeziaceti ani cu teamă, ci cu optimism i cu ateptare plinăde entuziasm.

lungă$ţi teamaDacă doreti să<"i alun%i temerile astel înc#t să nu te

autolimitezi în atin%erea adevăratului tău poten"ial, î"irecomandăm să urmezi planul nostru în 5 pai

*% Sta0ileşte e ce anume te temi%/% Găseşte moti'ele pentru care îţi oreşti să

scapi e această teamă%>% Hotărăşte-te să scapi e această teamă%?% Începe chiar in acest moment să aci paşii

necesari pentru a înepărta teama%B% Iucură-te e rezultatul 1nal al alungării

sentimentului e teamă%De e'empluDacă "i<e teamă de respin%ere, fe în via"a personală,

fe în cea proesională, ar tre$ui să aci următoarelelucruri

*% Sta0ileşte e ce anume te temiX ar tre$ui să recunoti a"ă de tine însu"i i să accep"i

că această teamă are o inuen"ă puternică asupra ta.

De e'emplu>Pi<e teamă să a$ordez o persoană care mi se pare

atră%ătoare pentru că s<ar putea să fu respins.?>Pi<e teamă să îi sun pe anumi"i clien"i pentru că ar

putea reuza să acă aaceri cu mine.?/% Găseşte moti'ele pentru care îţi oreşti să

scapi e această teamă

X aterne pe h#rtie pro$lemele pe care această teamă"i le<a creat de!a i pe cele pe care "i le mai poate crea.De e'emplu



>/u voi înt#lni niciodată pe cineva cu adevăratimportant pentru mine.?

>De!a am irosit nenumărate oportunită"i de a înt#lnipe cineva special.?

>ierd constant oportunită"i cu poten"ial ridicat, cumsunt aacerile noi provenite din teleoane de la v#nzări.?>-m pierdut de!a mul"i $ani i voi continua să pierd i

mai mul"i, pentru că nu îmi atin% o$iectivele de v#nzări.?>% Hotărăşte-te să scapi e această teamăX tre$uie să iei o decizie ermă de a elimina acest

sentiment de teamă. -i putea să scrii o listă de afrma"iicare să î"i spri!ine această hotăr#re i să "i le repe"i c#t

mai des posi$il.De e'emplu>Pă simt conorta$il în a a$orda pe oricine.?>=mi place să sun noi clien"i.??% Începe chiar in acest moment să aci paşii

necesari pentru a înepărta teamaX chiar de acum, ac"ionează conorm acestora pentru

a alun%a teama. De e'emplu>)oi ace un eort să fu mai a$orda$ilă i maiprietenoasă cu to"i cei pe care îi înt#lnesc.? >)oi ace uneort să vor$esc cu acea persoană dră%u"ă de la sala desport.? >=ncep#nd de astăzi, în fecare zi voi da C;teleoane suplimentare în scopuri proesionale.?

B% Iucură-te e rezultatul 1nal al alungăriitemerii

X rezultatul fnal constă în recompensele sauavanta!ele pe care le po"i o$"ine din îndepărtareatemerii. *crie o listă cu toate aceste avanta!e i pune<oundeva unde să o po"i vedea zilnic. -cest lucru te vamotiva i te va impulsiona să<"i >ter%i? teama. Dee'emplu

>-m înt#lnit o persoană minunată i iu$itoare, cu care

inten"ionez să<mi petrec restul vie"ii.? >*alariul meu s<atriplat acum pentru că am numeroi clien"i.?



lege să$ţi trăieşti iaţa la ma/imum, "ără teamă/u este niciodată prea t#rziu să te conrun"i cu

temerile tale. Tre$uie să<"i dai seama că cele mai multedintre ele vin i dispar oarte repede i că ma!oritatea nu

se materializează niciodată. -adar, încearcă să nu aciparte din cate%oria celor care nu au parte de împliniri învia"a lor doar pentru că au evitat să acă ceea ce i<audorit cu adevărat de teama consecin"elor.

Tre$uie să redescoperim copilul dinăuntrul nostru i săne dezvoltăm o adevărată sete de via"ă i de provocărilepe care ea ni le poate oeri. Frica nu poate dec#t să ne

limiteze vie"ile i să ne acă să ne erim din a"aprovocărilor i a necunoscutului.-le%e să<"i trăieti via"a la ma'imum ără teamă.



*J% #oţi înrnge epresia2

)u eşti ceea ce crezi că eşti; ci ceea ce

crezi, asta eşti.3orman 'incent )eale Ui s<a înt#mplat vreodată să ai zile c#nd te sim"i lapăm#nt, c#nd nu vrei sau nu ai ener%ia de a te trezidiminea"a@ 9#nd totul în !urul tău "i se pare trist imohor#t@ 9#nd î"i ima%inezi viitorul întunecat i te

între$i >De ce eu@?, >9are este sensul să mai continui@?,>De ce să mă mai o$osesc@?, >/imeni nu în"ele%e inimănui nu<i pasă?. Dacă da, pro$a$il că eti deprimatK

*ă nu su$apreciezi niciodată puterea distructivă adepresiei. &ste o stare de spirit copleitoare i e'trem deputernică, ce poate produce haos dacă nu estecontrolată i care a dus la tra%edii, uneori i la moarte.

Poate "i controlată depresia?

Depresia nu este asemenea unei $oli care se poaterăsp#ndi sau asemenea unui virus pe care îl po"i lua. /uapare din senin precum o antomă în întuneric i te atacăără a te avertiza. 9hiar dacă eti de acord sau nu, tueti cel care o provoacăK Tu determini depresia icelelalte rezultate pe care le ai în via"ă, prin %#ndurile pecare le ai, prin comportamentul tău i prin ac"iunile pe

care le întreprinzi. /u se înt#mplă altelK/u spunem că este %reit să fi deprimat. /oi to"ia!un%em să fm deprima"i în anumite momente ale vie"iinoastre. neori, din cauza unor motive pe care nu leputem controla. =nsă noi dorim ca tu să în"ele%i că, dacă

î"i po"i determina depresia prin %#ndurile,comportamentul i ac"iunile tale, atunci po"i, deasemenea, să o schim$i i să o controlezi prin %#nduri,

comportament i ac"iuni adecvate.ro$lema celor mai mul"i oameni, c#nd este vor$a de



schim$area i de controlarea stărilor lor mentale, este căau o părere ad#nc înrădăcinată i total %reită că nu potcontrola ce se înt#mplă în mintea lor. =n capitoleleanterioare "i<am demonstrat contrariul i î"i putem spune

cu certitudine că î"i po"i controla mintea prin intermediulpropriilor %#nduri. -adar, î"i po"i controlacomportamentul i ac"iunile ulterioare, care î"icondi"ionează starea de spirit. 9u alte cuvinte, po"icontrola cum te sim"i X ericit sau deprimat, entuziasmatsau plictisit, rela'at sau tensionat.

0ândeşti deprimat, "ii deprimat!

-du<"i aminte că tu eti ceea ce %#ndeti i că, într<unfnal, %#ndurile tale sunt cele care î"i construiesc via"a.Dacă ai %#nduri triste, vei f trist. Dacă vei avea %#ndurientuziaste i pline de motiva"ie, i tu vei f entuziasmati motivat. -adar, dacă %#ndurile tale vor f deprimante,tu vei f deprimat. 9eea ce %#ndeti are o importan"ăvitală în a determina nu numai cine eti, ci i cum eti.

Fie că ai pierdut $ani la pariuri, că ai accidentatPercedesul vecinului tău, că nu ai luat un e'amen, că aiost părăsit de persoana iu$ită sau că "i<a ars casa, adu<"i aminte că nu aceste lucruri sunt cele care te ac să fideprimatA modul în care le percepi tu este cel care tedeprimă. 9u alte cuvinte, totul depinde de modul în caretu interpretezi situa"ia.

După cum am precizat mai devreme, tu ai o

contri$u"ie indirectă la tot ce "i s<a înt#mplat i "i se vamai înt#mpla în via"ă, fe pozitiv sau ne%ativ. Fiecarehotăr#re pe care ai luat<o i fecare ac"iune pe care ai

întreprins<o, fecare %#nd pe care l<ai avut i fecaresentiment pe care l<ai încercat X toate "i<au inuen"atvia"a, aa cum este ea astăzi. &ste un apt demonstratcă %#ndurile ne%ative vor atra%e e'perien"e ne%ative în

via"a ta.H#nduri precum >răsc via"a?, >/u pot să ac nimic?,>Pereu mi se înt#mplă mie? î"i întunecă mintea. Din



acest motiv, chiar i atunci c#nd "i se înt#mplă un lucru$un, tu îl îndepărtezi în mod involuntar spun#nd lucruriprecum >/u se poate să dureze.?

De asemenea, dacă te vei %#ndi constant la lucruri

ne%ative din trecut, î"i vei crea sentimente ne%ative ivei da natere la e'perien"e ne%ative ulterioare. Toatăaceastă ne%ativitate dă natere la depresie. Dacă te veiconcentra asupra lucrurilor ne%ative, cu si%uran"ă veiatra%e puternica stare emo"ională care este depresia.

Dacă te vei alătura celor pesimiti, cu si%uran"ă te veialătura celor depresivi, pentru că aceste douămaniestări mer% m#nă în m#nă. 9ercul vicios constă în

aptul că oamenii sunt pesimiti pentru că sunt deprima"ii sunt deprima"i pentru că sunt pesimiti. Depindenumai de tine să iei din depresie i să evi"i să fi prins înacest model comportamental ne%ativ.

9#nd încearcă să scape de această stare, mul"ioameni deprima"i comit o %reeală e'trem de %ravă X ei

încearcă sătotul este$ine i e'istă numai $ucurii?. *au mai e'istă persoanecare măn#ncă e'cesiv pentru a iei din depresie,

înulec#nd tot ce le iese în cale. 0ucrul trist este cădepresia nu dispare. &a este încă acolo, atept#nd cură$dare ca dependen"ii de dro%uri să se întoarcă din>călătoria? lor, ca alcoolicii să se trezească din $e"ie ica dependen"ii de m#ncare să<i termine ultima

$ucă"ică. -poi ea revine, de o$icei mai intensă dec#t înainte. 9u si%uran"ă, %radul de deprimare cretedramatic.

1naţă şi acţionează&'istă nenumărate poveti ale oamenilor care au

reuit în via"ă, numai pentru că nite evenimente tra%ice

sau nite eecuri puternice i<au determinat să înceapă săac"ioneze pozitiv i să acă schim$ări în $ine. &i au învă"at din propriile e'perien"e, lăs#nd în spate trecutul



i concentr#ndu<se asupra posi$ilită"ilor nenumărate dinviitor.

-adar, în aară de cazul în care sueri de undezechili$ru chimic care poate f tratat medical, tu te

po"i a!uta să înr#n%i depresia. /icio persoană echili$ratămental nuac"iunea?.

Tre$uie să ac"ionezi fe pentru a o evita, fe pentru ascăpa de ea, dacă e'istă de!a.



**% E'ită epresia!

Doi oameni s-au uitat prin ză(relele

înc!isorii2 5nul a #ăzut noroiul, celălalt a #ăzut stelele.Dale 4arnegie

9e aci c#nd lucrurile mer% prost i sim"i că via"a î"i !oacăeste@ Faci precum cei mai mul"i dintre noi, renun"#nd sămai încerci i spun#nd >/u mă pot descurca. De ce eu@

4enun".?*au aci e'act invers, proft#nd la ma'imum desitua"ie i reuind chiar i atunci c#nd lucrurile par a f

împotriva ta@ Te între$i >9e pot învă"a din acesteveniment neavora$il@ 9um îmi pot îm$unătă"i situa"iaactuală@?

8euşind şi atunci când situaţia îţi este ne"aora6ilă

)ia"a nu a ost deloc %eneroasă cu Dale :erman itotui ea a reuit, în ciuda acestui apt. -r f ost uor săspună >De ce eu@ 4enun"K? i să<i pl#n%ă de milă.

Dale luptă cu cancerul de peste C2 ani. =n CN5, a ostdia%nosticată cu cancer la s#n. 6<au ost e'tirpa"i am$iis#ni. este c#"iva ani, cancerul a reiz$ucnit iradioterapia a ost atunci solu"ia.

-poi cancerul i<a arătat din nou hidosul chip su$orma unor noduli la su$ra", care i<au ost e'tirpa"i. Dupăo perioadă de remisie, c#nd ea a crezut că învinsese îns#rit $oala, ea a reiz$ucnit în octom$rie C7. Deaceastă dată, a ost o ormă mult mai %ravă dec#t

înainte, su$ orma cancerului la plăm#ni.Dale a reuzat să renun"e la luptă i nu i<a pl#ns de

milă nici măcar o dată. =n tot timpul în care s<a luptat cu

cancerul, ea nu i<a învinovă"it pentru situa"ia ei peceilal"i i nici nu s<a pl#ns de circumstan"e. =n schim$, ea



a ost mereu veselă, a avut o atitudine pozitivă i a osthotăr#tă să învin%ă.

/oi am vor$it cu ea în timp ce ăcea chimioterapiepentru aPintea este un lucru minunat, pentru că,atunci c#nd corpul tău înne$unete, î"i spune cărenun"area nu este o solu"ie i că po"i învin%e.? Dale acontinuat >=nve"i să trăieti în fecare zi, să apreciezifecare moment i să nu consideri niciodată că "i secuvine de drept ceea ce ai.?

&a a reuit să<i păstreze cumpătul i nu<i pl#n%e

niciodată de milă. uterea, cura!ul i dra%ostea sa ne voruimi mereu. -ceasta este a patra oară c#nd ea seconruntă cu temuta $oală i nu vrea să o lase să

învin%ă. 9u si%uran"ă, este o luptă pe care o poartă maiales mintea ei. ur i simplu, mintea ei nu<i permitecorpului să cedeze i, prin optimism i contiin"a proprieivalori, ea luptă împotriva cancerului cu toate puterile.

Pedicamentele pot a!uta, dar i atitudinea pacientuluieste e'trem de importantă, mai ales în cazul $olilor at#tde %rave.

0a cinci luni după dia%nosticare, Dale a ost testatădin nou i doctorii au ost uimi"i să constate că nu maiprezenta nicio urmă de cancer.

9mpactul pe care îl are asupra ta comunicarea cu tine

însuţiro$lema cu $olile precum cancerul, *6D-, scleroza

multiplă sau alte $oli %rave, care slă$esc rezisten"aor%anismului, este că ele toate sunt asociate cu credin"ene%ative, distructive i limitative. amenii au citit despreele, au auzit despre e'perien"ele ne%ative ale celorlal"i,au văzut la televizor documentare i flme despre

suerin"a i traumele victimelor.De aceea, nu e de mirare că un pacient dia%nosticatcu cancer se sperie imediat i se simte nea!utorat i



amenin"at. -desea, un astel de pacient devine deprimatpentru că simte că nu mai are ce atepta în aară desuerin"ă i moarte. *<a demonstrat i că simpladia%nosticare a unui pacient cu una dintre aceste $oli

are un eect ne%ativ asupra sistemului imunitar i îi înrăută"ete starea.-ceti oameni se %#ndesc la varianta cea mai

neericită. -r f $ine ca, în loc să se %#ndească la moarte,ei să alea%ă via"a, sănătatea i speran"a. -colo undee'istă speran"ă, e'istă întotdeauna o ansă. Tre$uie săcrezi că e'istă o posi$ilitate de reuită i, astel, eadevine reală. Tre$uie să crezi în tine, în sănătatea ta i în

capacitatea corpului tău de a depăi toate difcultă"ile.)izualizează procesul de vindecare. )izualizează<"i corpulvindec#ndu<se i a!ută<"i sistemul imunitar să se

întărească prin optimism, %#ndire pozitivă i autostimă.L)om discuta mai detaliat despre puternica tehnică avizualizării în artea a 6)<a.M

9ercetările medicale au demonstrat că sănătatea ta

este inuen"ată în mare măsură de modul în carecomunici cu tine însu"i. *<a demonstrat tiin"ifc căintensitatea cu care o $oală te aectează depindesemnifcativ de ceea ce î"i spui constant despre via"a tai despre cine eti tu. -adar, dacă te vei sim"i $ine cucine eti i cu via"a pe care o ai, vei f mult mai sănătosdec#t dacă te vei sim"i neericit în %eneral. dovadă înplus este aceea că nenumărate $oli %rave au răspuns

surprinzător de $ine la simplul apt că cei $olnavi aucomunicat pozitiv cu ei înii.

Trei motie pentru care ar tre6ui să încerci6ată trei motive pentru care ar tre$ui să te străduieti,

chiar i atunci c#nd te sim"i deprimat i "i se pare că nupo"i ace nimic pentru a îm$unătă"i lucrurile. =n defnitiv,

nu ai nimic de pierdutK6nu" *<ar putea să reueti să schim$i lucrurile înavoarea ta.



Doi" 9hiar dacă nu reueti, în timp ce încercai, tu "i<ai schim$at starea de spirit din ne%ativă în pozitivă, prinaptul că te<ai concentrat asupra solu"iei i nu asuprapro$lemei. -ceastă stare pozitivă te va îndepărta de

depresie.)rei" 9hiar dacă nu reueti, în timp ce ai încercat aiac"ionat pozitiv, apt care poate da natere la dieriteoportunită"i.

Foloseşte$ţi puterea indecătoare a minţii="i recomandăm să încerci zilnic acest scurt e'erci"iu,

pentru a te prote!a de ne%ura depresiei i de alte $oli

care te<ar putea aecta. /u putem su$estimae'traordinara putere de vindecare a acestui e'erci"iu iau e'istat numeroase rapoarte documentate care audemonstrat că acest e'erci"iu i altele similare aucontri$uit la vindecarea a numeroase $oli, inclusivdepresia.

ractic#nd zilnic acest e'erci"iu timp de c#teva

minute, vei f surprins de c#t de învi%orat te vei sim"ipentru tot restul zilei. -r tre$ui să te acă să te sim"isănătos, puternic i mul"umit de tine i, astel, vei putea"ine departe de tine depresia i $olile.

Tot ce tre$uie să aci este să %ăseti un loc linititunde te po"i rela'a i po"i închide ochii pentru c#tevaminute. tim că poate suna pu"in ne$unesc, dar vaunc"iona dacă îi vei permite ima%ina"iei tale să

e'ploreze conceptul de autovindecare. &ste adevărat cămintea ta are puterea de a se autovindeca i de a<"ivindeca i corpul.

9eea ce tre$uie să aci acum este să<"i ima%inezicorpul ca find o mainărie comple'ă X aa cum i este.9rede cu tărie că se poate vindeca de orice. 6ma%inează<"i cum corpul tău se cură"ă i se vindecă cu a!utorul apei

cristaline de munte care trece prin corpul tău,cură"#ndu<te de toate impurită"ile. $servă<"i s#n%elecur%#nd uor i inima pomp#nd cu uurin"ă. H#ndete<te



la corpul tău care este acum sănătos i puternic.6ma%inează<"i cum toate păr"ile $une din corpul tăuluptă, distru%#nd tot ce este rău.

ermite acestor %#nduri de sănătate i vitalitate să<"i

stră$ată corpul i să umple or%anele, "esuturile i fecarecelulă pe care o ai. H#ndete<te că este ca i cum ai în%hi"i o $ăutură e'trem de sănătoasă, care începe săcur%ă prin fecare parte a corpului tău, răsp#ndindener%ie i ortifc#nd tot ce atin%e.

Cum să ţii depresia la distanţă6ată un alt e'erci"iu scurt prin care să te sim"i minunat

cu tine i prin care po"i "ine depresia la distan"ă. Tot ce dorim este ca tu să scrii o listă lun%ă cu

punctele tale orte. =ncearcă să notezi mai mult de C5puncte, incluz#nd toate lucrurile la care te po"i %#ndi iacoperind toate aspectele vie"ii tale. ită de modestie,pentru că nu tre$uie să vezi lista dec#t tu, i începe sănotezi. De e'emplu

>*unt un $un prieten.? >-m talent la pictură.? >*unt opersoană de încredere.? >*unt $un cu oamenii.? >-m oamilie iu$itoare.? >*unt un $un %rădinar.? >=i ac peoameni să r#dă.?

>*unt $un în ceea ce ac la serviciu.?>*unt am$i"ios.?>ot să ac scuundări.?-cum "ine această listă la îndem#nă X poate într<un

dosar personal, în !urnalul tău sau într<un sertar de undeo po"i lua uor în zilele în care ai nevoie de încura!are.

-tunci c#nd te vei sim"i deprimat i inutil i te vap#ndi depresia, vei putea să o alun%i uit#ndu<te lanenumăratele motive pentru care te po"i sim"i %rozav ipo"i f m#ndru de tine. -duc#ndu<"i aminte de trăsăturiletale pozitive, tu creezi ener%ia pozitivă necesară pentru

a te îndrepta în direc"ia potrivită.



:ită depresia, adoptând o titudine (entală Pozitiăna dintre cele mai uoare modalită"i de a evita

depresia este să te distan"ezi de toate lucrurile ne%ativei să te %#ndeti doar la cele pozitive. -cest lucru

înseamnă să le îndepărtezi pe cele care te do$oară icare î"i răpesc sentimentele pozitive. De asemenea,

înseamnă i să le închizi ua acelor oameni ne%ativi,care te inuen"ează ne%ativ. /u mai permite nimănui să<"i răpească sentimentele pozitive i pota de via"ăK

=n acelai timp, îndepărtează tot X amintiri, %#nduri ie'perien"e care ar putea să<"i su$mineze %#ndurile $une

despre tine i despre via"a ta în %eneral. =n schim$, încearcă mereu să te încon!ori de oameni pozitivi, să%#ndeti doar pozitiv, să<"i aduci aminte numai delucrurile $une i să te concentrezi asupra direc"iei pecare î"i doreti să o urmezi în via"ă.

=ntr<adevăr, noi to"i avem perioade mai %rele, c#ndsentimentele noastre pozitive sunt inuen"ate ne%ativ decircumstan"e i evenimente, dar putem să evităm

depresia prin adoptarea unei -titudini Pentale ozitive.



*/% um să rezol'i stările mentalenegati'e

&ând eşti la pământ şi =iaţa tristă îţi este,)u dispera, căci eistă soluţii.


Concentrează$te asupra lucrurilor de neînlocuit pe carele ai

-m men"ionat mai devreme că o modalitate efcientăde a evita depresia este să te concentrezi asuprapunctelor tale orte. =n acelai mod, po"i să înlăturidepresia i să începi să z#m$eti doar concentr#ndu<teasupra $unurilor de neînlocuit pe care le ai i pe care$anii nu le pot cumpăra. prete<te pentru un minut i%#ndete<te la toate $unurile i $o%ă"iile pe care le ai X

sănătatea, ochii, urechile, mem$rele, persoanele dra%i iorice altceva important pentru tine, i care sunt denepre"uit.

Ui<ai vinde m#inile i picioarele pentru un $iletc#ti%ător la loterie@ chii@ P#inile@ icioarele@ 9opiii@9#t valorează toate acestea pentru tine@ &ti si%ur că nuai vinde niciunul din aceste lucruri pentru to"i $anii dinlume@

Din păcate, cei mai mul"i dintre noi nu se %#ndescniciodată la aceste lucruri. =n schim$, noi tindem să neconcentrăm asupra a ceea ce nu avem, apt care neconduce la neericire i depresie.

0ândeşte$te la cei cărora le merge mult mai rău decâtţie

n alt remediu e'celent în com$aterea depresiei estesă te %#ndeti la cei care o duc mult mai rău dec#t tine.



9#nd suntem deprima"i, ne este %reu să ne %#ndim laceilal"i, pentru că avem tendin"a să privim e%oistlucrurile. ro$lemele noastre ne învăluie cu totul i nu nepasă prea mult de altceva. Totui, tre$uie să ne

îndepărtăm pu"in de pro$lemele noastre i să ne %#ndimla cei care au difcultă"i i mai mari.&'istă nenumăra"i oameni care s<au conruntat cu

pro$leme i traume uriae, emo"ionale sau fzice, darcare au %ăsit cumva cura!ul de a le depăi. -r tre$ui săcomparăm c#teva dintre pro$lemele noastre minore carene aundă în autocompătimire i depresie, cu cele aleacestor oameni cura!oi care au depăit sau au realizat

lucruri inima%ina$ile. -r tre$ui să admitem apoi spăsi"ică situa"ia noastră nu este sufcient de %ravă pentru a nelăsa pradă tenta"iei de a ne pl#n%e de milă. Deasemenea, ar tre$ui să ne dăm seama că, dacă e'istăpersoane care au ost capa$ile să depăească pro$lememult mai %rave dec#t cele cu care ne<am conruntat noi,nimic în lume nu ar tre$ui să ne oprească din a ne

rezolva sau depăi situa"ia personală.H#ndete<te doar la c#t de mul"i oameni ar f dispuila orice pentru a ace schim$ cu tine chiar acum Xoameni care s<ar conrunta $ucuroi cu pro$lemele tale

în locul celor pe care le au eiKDe asemenea, %#ndete<te la oamenii care sueră de

o $oală incura$ilă sau de o altă $oală e'trem de %ravă./u<i aa că ei se aă într<o situa"ie mult mai %ravă dec#t

a ta@-ceti oameni au două alternative X pot fe să se

aunde în depresie sau pot ale%e să<i adune resurselede ener%ie pentru a se lupta cu $oala. rin credin"ăputernică în ei înii, cura!, hotăr#re i o atitudinementală pozitivă, ei ar putea chiar să o depăească.9hiar dacă nu se înt#mplă aa, ei au încercat tot ce a

ost posi$il i reprezintă o dovadă de cura! i demotiva"ie pentru cei care au parte de aceeai soartă.



2and; Potgieter a "ost o ast"el de persoană Totul a început la s#ritul lui octom$rie C2 cu o

vizită la dentist i apoi la un alt specialist pentru a<ivindeca un simplu a$ces. După c#teva duzine de in!ec"ii,

*and+ ot%ieter a început să ai$ă convulsii pentru că îiusese atins un nerv important. &a nici nu îi ima%ina căacesta urma să fe cel mai mic dintre motivele ei de

în%ri!orare i că reprezenta doar începutul călătoriei saletraumatice.

=n următoarea zi, *and+ s<a trezit cu o durere de capviolentă, care s<a înrăută"it continuu. - ost internată în

spital i dia%nosticată cu menin%ită. Două zile mai t#rziunu se mai putea mica de la talie în !os pentru căparalizase. ase săptăm#ni mai t#rziu, doctorii i<au spuscă nu mai puteau ace nimic i că va răm#ne paralizatăpe via"ă. *and+ a învă"at să<i accepte soarta i sătrăiască asemenea unui paraple%ic. -!unsă în scaunul curotile, ea sim"ea că încă îi mai putea purta de %ri!ă i cămai putea f de olos.

-ceastă perioadă a durat pu"in, pentru că apte lunimai t#rziu a sim"it o durere de cap i mai violentă. *and+s<a trezit în diminea"a următoare paralizată de la %#t în

!os i îi putea olosi par"ial doar m#inile. -u operat<o lacoloană, dar ără vreun eect. - tre$uit să înve"e din noutot elul de lucruri, inclusiv să se hrănească.

0a al treilea atac, *and+ a ost dia%nosticată cu

scleroză multiplă, pro$a$il din cauza menin%itei. Totui,ea nu i<a permis să fe deprimată. *o"ul său i amilia au încura!at<o să nu renun"e. &a usese dintotdeauna oluptătoare i aa era i acum.

După un alt atac %rav, ea nu i<a mai putut olosi nicim#inile, i a rămas i cu semipareză acială. /u maiputea vor$i sau în%hi"i nimic i toată lumea sim"ea că ise apropie s#ritul. Totui, ea avea în continuare un

umor conta%ios.- mers apoi la lo%oped unde a învă"at din nou să



vor$ească. De asemenea, au învă"at<o din nou să în%hită, pun#nduFoarte rar mă simt cu adevărat deprimată, spunea*and+. /u doresc să fu compătimită i nici nu vreau să

vor$esc despre asta. -sta nu înseamnă că vreau să "in înmine. )reau doar să continui ce am început. -ccept cemi s<a înt#mplat i iau fecare zi aa cum este.?

După următorul atac, ea i<a pierdut complet vederea.0a început, a văzut înce"oat, apoi a venit întunericul. =iaduce aminte cum s<a trezit într<o diminea"ă i i<a ru%atso"ul să tra%ă draperiile, dar acestea erau trase i ea nuputea vedea.

Fiecare atac părea să mai răpească o $ucă"ică din ea,dar flozofa ei a rămas aceea că nu era deloc util să sepl#n%ă, pentru că sin%urul rezultat ar f ost că ea i to"idin !urul ei s<ar f sim"it în%rozitor.

*and+ a continuat >=n fecare zi priveam cu aten"ie i încercam să văd, p#nă c#nd într<o zi chiar am reuitK -m învă"at să apreciez cu adevărat ce mai aveam încă.? &a

spune că ar dori sădată ce accep"i ce s<a înt#mplat, fe renun"i,fe lup"i în continuare?, spune ea. >9red cu adevărat cădacă ai %#nduri ne%ative i te pl#n%i tot timpul,

îndepărtezi oamenii. rietenii nu vor să vină ca să mă

audă spun#ndu<le c#t de $olnavă sunt. Tre$uie să%#ndesc pozitiv. /u îmi doresc să fu tratată dierit.?

9hiar dacă fecare atac părea să conducă la oa%ravare a stării sale, ea spunea că nu se %#ndea la ceurma să se înt#mple în viitor. =i trăia fecare zi i apreciafecare moment, tiind că tre$uia doar să persevereze isă înve"e să se descurce.

>9umva reueti să aci a"ă X %ăseti puterea îninteriorul tău i continui.? &a tie că mul"i oameni se întrea$ă care este motivul pentru a trăi dacă lucrurile tot



nu se pot îm$unătă"i. Dar fecare atac a ăcut<o să fe imai hotăr#tă să continue să lupte.

&a era recunoscătoare pentru toate lucrurile pe care încă le mai avea, afrm#nd că un lucru pe care îl învă"ase

cu adevărat a ost să aprecieze tot ce considera înainteca find fresc. =n timp ce<i asculta pe oameni pl#n%#ndu<se, *and+ i<a dorit adesea să<i acă să<i dea seama cămotivele lor erau neîntemeiate.

9hiar dacă a pierdut mai multe lucruri, ea tot avea ovoin"ă puternică i o credin"ă ermă în ea însăi. =ncă îimai avea pe so"ul ei i pe ficele lor minunate, încă maiavea sim"ul umorului i sim"ea că era e'trem de

important să răm#nă lucidă i ericită, indierent decircumstan"e. &a a ost într<adevăr o doamnă minunată,plină de cura!K

*and+ a murit în aprilie CN i a rămas o amintireluminoasă i o dovadă de cura! i încura!are pentru to"icei care au cunoscut<o.

De fecare dată c#nd ne sim"im deprima"i sau ne

pl#n%em de milă, să ne %#ndim la calvarul de cinci anipe care l<a îndurat *and+. -cest lucru ne va acecontien"i că pro$lemele i temerile noastre sunt cu totullipsite de importan"ă. Data viitoare c#nd te vei sim"ideprimat, %#ndete<te i tu la astaK

%escoperă actiităţi plăcute-du<"i aminte că depresia este o stare emo"ională

care descrie elul în care te sim"i. o"i înr#n%e depresiadacă descoperi cum să te sim"i $ine. 9um@ ur i simplu,identifc#nd activită"ile care te ac să te sim"i $ine iericit, i apoi ad#ncindu<te activ într<una sau mai multedintre ele, pentru a te distra%e de la depresie.

oate f orice dans, ascultat muzică, lectură, desenat,o activitate fzică sau orice altceva ce<"i place. 9#nd nu

prea ne sim"im în lar%ul nostru, noi acem plim$ări lun%ipe pla!ă i $em un cappuccino în timp ce privim asfn"ituli ne o'i%enăm plăm#nii cu aerul proaspăt de mare. -m



descoperit că atunci c#nd lucrurile chiar ne deprimă, oedin"ă la sala de %imnastică unc"ionează cel mai $inepentru noi.

Tre$uie să e'iste cel pu"in o activitate pozitivă care să

î"i placă cu adevărat i care să fe o alternativă plăcută laa te sim"i deprimat i neericit. o"i chiar să încerci cevacu totul nou i interesant. =n unc"ie de ce ai ăcut sau nude!a, te po"i %#ndi la a călări pe pla!ă, la schi, schi nautic,scuundări, ciclism montan sau orice altceva care te<arputea entuziasma.

&'istă at#t de multe posi$ilită"i aventuroase i ieitedin comun, at#t de multe lucruri pe care le po"i ace. 9u

si%uran"ă, aceasta este o $ună modalitate de a<"irecăpăta cheul de via"ă. )ei sim"i cum te umpli deener%ie pe măsură ce e'perimentezi lucruri noi i te veisim"i plin de via"ăK

Desi%ur, aceste variante nu includ lucruri careprovoacă dependen"ă, precum dro%urile sau alcoolul,activită"i care te distra% doar temporar i te ac să te

sim"i mai $ineA acestea sunt, de o$icei, surse distructive,nu constructive.

Fiecare lucru negati are şi un aspect poziti Banine reprezintă un e'emplu tipic de persoană care a

reuit să privească aspectele pozitive din fecare situa"iei e'perien"ă ne%ativă prin care a trecut.

Dacă ai înt#lni<o pe Banine, nu "i<ai ima%ina niciodată

că această persoană inteli%entă, încrezătoare, ra"ionalăi oarte motivată a trecut prin at#tea evenimenteneplăcute.

Banine provine dintr<o amilie insta$ilă, cu oarte multepro$leme. -m$ii părin"i aveau pro$leme e'trem de%rave. Pama era maniaco<depresivă i tatăl ei suereade schizorenie paranoidă. &rau e'trem de săraci i se

chinuiau constant să iasă la liman. 0a o v#rstă ra%edă,ratele mai mare a ost implicat într<un accident i arămas paralizat i cu pro$leme mentale. =n plus, ratele



ei mai mic, de care ea era e'trem de ataată, a ostomor#t.

Banine rămăsese într<un mediu nesi%ur. &a spune cătoate aceste lucruri ne%ative au a!utat<o, de apt, să

devină persoana independentă i încrezătoare care esteastăzi. Trecutul ei ne%ativ a ăcut<o i mai hotăr#tă să îi îm$unătă"ească situa"ia i să se dezvolte ca persoană.

&a afrmă >&u nu învinovă"esc pe nimeni. *ă<midepăesc trecutul m<a ăcut i mai încrezătoare. 9u c#ttii mai multe, cu at#t devii mai puternic. entru că amtrecut prin at#tea, acum nu mă mai dezechili$reazănimic. -m învă"at multe lucruri, pe care al"ii le înva"ă

într<o via"ă întrea%ă.? Banine a continuat >De fecare dată c#nd mă cuprinde

ne%ativismul, mă %#ndesc la acel $ăr$at ără picioarecare mer%e prin ora cu sate$oardul. =ntotdeaunaz#m$ete lar% i pare e'trem de vesel i ener%ic în ciudasitua"iei sale. -stel, nu am cum să nu mă simt minunatcu via"a mea. /u învinovă"esc pe nimeni sau nimic

pentru succesele sau eecurile din via"a mea. tiu cătotul depinde numai de mine.?/oi to"i putem învă"a de la Banine.&'istă multe lucruri în%rozitoare prin care vor trece cei

mai mul"i dintre noi. Dei am putea sim"i că nu avemniciun control asupra lor, tre$uie să ne aducem amintecă putem controla cel mai important lucru X cum vompermite ca ele să ne aecteze vie"ile.

ot e'ista nenumărate interpretări pentru aceeaie'perien"ă >rea?. De aceea, noi te ru%ăm să %ăsetiinterpretarea cea mai luminoasă i să te concentrezinumai asupra ei, lăs#nd în urmă toate celelalte aspecte.=nva"ă să vezi aspectele pozitive din fecare situa"iene%ativă. roced#nd astel, î"i vei învă"a fecare lec"ie ite vei dezvolta ca persoană.

9onsideră că pro$lemele sunt provocări i întrea$ă<tece po"i învă"a din ele. Dacă am avea parte doar de oe'isten"ă linitită i nu am f conrunta"i niciodată cu



provocări, nu ne<am olosi niciodată între%ul poten"ialpentru că nu am avea niciodată motive să ne aducem lalimită i să ne testăm %radul de rezisten"ă.

Data viitoare c#nd te vei sim"i deprimat dintr<un motiv

oarecare, consideră că situa"ia ta este doar o provocarea vie"ii i concentrează<te asupra a ceea ce po"i învă"adin această situa"ie. *tudiază pro$lema mai

îndeaproape, în altă lumină i din alt un%hi. &ste posi$ilsă %ăseti o interpretare mai $ună, care să te acă să tesim"i mult mai $ine.

Formula secretă pentru a atrage "ericirea şi 6ogăţia

Dacă "i<am spune că e'istă o ormulă simplă carepoate ace pentru tine următoarele lucruri

G Înrnge epresia, temerile şi îngriAorările inmintea ta

G Dă naştere la ericire nemăsuratăG &trage prieteni noiG Îţi transmite călură şi aecţiune e la toţi

cunoscuţiiG )e ace să te simţi mnru e tineG #rouce în Aurul tău o aură care 'a atrage

0ogăţii şi 0inecu'ntări e la ceilalţiG Îţi permite să ormi liniştit noapteaG Îţi îm0unătăţeşte semni1cati' starea 1zică şi

mentală

-i f interesat@ Dacă "i<am spune că nu ai nevoie deniciun $an i nu contează cine eti i care este situa"ia taactuală@ :ănuim că "i<am captat aten"ia acum, nu<i aa@

9are este această ormulă care poate îndepărtadepresia, poate atra%e at#t de uor $o%ă"ii i ericirenemăsurată, i nu necesită un eort ma!or din partea ta@

Să 1i prietenos şi să îi aAuţi pe toţi cei cu care te

întlneşti%Despre asta este vor$aK De acum înainte, numai astatre$uie să aci în fecare zi pentru a o$"ine rezultatele de



mai sus. 9reează înăuntrul tău dorin"a de a f prietenosi de a<i a!uta pe to"i cei pe care îi înt#lneti. &steimportant să<"i aminteti că tre$uie să aci acest lucruără a atepta ceva în schim$.

9um po"i ti c#nd ai reuit să<i a!u"i pe ceilal"i i să<iaci erici"i@ &ste simplu X atunci c#nd ai ăcut o altăpersoană să z#m$ească.

Desi%ur, acest lucru nu înseamnă că tre$uie să deviiurmătorul *uperman i să salvezi vie"i sau să devii uns#nt i să donezi celorlal"i tot ce ai. neori, în via"ă,lucrurile mici sunt cele care ac dieren"a.

Demonstrează<"i acest lucru. De acum înainte, salută<i

prietenos pe to"i cei cu care vii în contact, indierent destatutul lor. -rată un interes real pentru cei din !urul tău.Fii ama$il i încura!ează<i pe cei care chiar au nevoie deasta. 9omplimentează i mul"umete din inimă. eră<"ia!utorul unei persoane în v#rstă care transportă multepachete. eră ceva asocia"iilor de caritate, indierentc#t de pu"in. -lătură<te unui %rup voluntar de caritate

unde nu tre$uie să contri$ui dec#t cu pu"in timp i eort.0ista lucrurilor prin care po"i să<i a!u"i pe ceilal"i i să îiaci să z#m$ească este infnită.

=n mod curios, via"a are modul ei unic de a te răsplătipentru aptele tale $une i, la un moment dat, tu vei fa!utat de zece ori mai mult, într<un el sau altul.

De aceea, cu c#t vei oeri mai mult, cu at#t vei primimai mult. 9u c#t vei împăr"i mai mult, cu at#t vei primi

mai mult.9um anume aptul că îi a!utăm pe ceilal"i ne ace să

nu mai fm deprima"i@ 9#nd îi a!u"i pe ceilal"i, nu te maicuunzi în lucrurile strict le%ate de tine. =n loc să teconcentrezi asupra temerilor i în%ri!orărilor tale, tu teconcentrezi asupra activită"ii pozitive de a ace ericit pealtcineva, cre#nd astel o stare de spirit pozitivă i

sănătoasă.are un astel de interes real le%at de ceilal"i poateavea un impact $enefc at#t de puternic asupra ta@ 9u



si%uran"ăK (arren a încercat, iar acest lucru a ăcutminuni pentru elK

Poestea lui <arren

Foloseam acelai %ara!, mer%eam pe acelai drum la$irou i aveam aceeai echipă de mai $ine de 5 ani. /u îio$servasem cu aten"ie pe oamenii cu care veneam zilnic

în contact. *unt destul de si%ur că nici ei nu măo$servaseră.

După ce am citit despre avanta!ele unei astel dea$ordări, m<am hotăr#t să o încerc. Diminea"aurmătoare, în timp ce intram în parcare, am cla'onat i l<

am salutat pe omul de serviciu din parcare. După o clipăde uimire, el mi<a z#m$it i m<a salutat vesel. După cemi<am parcat maina, am mers la a%entul de pază de laieire, l<am între$at cum îl cheamă i i<am re"inutnumele. 0<am salutat călduros pe cel care vindea ori, pev#nzătorul de ziare, pe doamna de la chiocul de ructei pe a%entul de pază din clădirea mea. -m intrat în

$irou i mi<am salutat to"i cole%ii, interes#ndu<mă în modreal de starea lor. -r f tre$uit să le vezi e'presiile desurpriză i de plăcereK

=n diminea"a următoare c#nd am sosit la %ara!, îmiăcusem de!a un nou prieten X omul de serviciu dinparcare. Pi<a z#m$it lar% c#nd am sosit i mi<a indicatrepede un loc li$er oarte $un, care apoi a devenit almeu de fecare dată c#nd parcam acolo. =n timp ce mă

îndreptam spre $irou, ai f putut crede că eram cea maipopulară persoană din zonă. *e părea că am prieteni noi

în tot elul de locuri X v#nzătorul de ori, v#nzătorul deziare, a%entul de pază, doamna de la chiocul de ructe Xto"i îmi z#m$eau lar% i mă salutau călduros de parcă le<a f ost un prieten oarte apropiat. Din acea zi, m<aua!utat mereu. Dacă aveam nevoie de ructe, le primeam

mereu pe cele mai $une i chiar ceva în plus. rimeam înmod re%ulat chiar i ori pe %ratis pentru >doamnamea?. 4ela"ia mea cu cei din echipă s<a îm$unătă"it



considera$il, iar aacerea a înorit.e l#n%ă aptul că mi<a dat o stare de spirit pozitivă i

ericită, această a$ordare mi<a adus i toate $enefciilede mai sus.

-adar, dacă vrei să o$"ii aceste $enefcii, î"irecomand să începi acum. Din acest moment,reac"ionează la el a"ă de to"i cei pe care îi înt#lneti Xfe că este omul de la col" care î"i lustruieti pantofi,a%entul de pază de la uă, litiera, secretara,partenerulYpartenera de via"ă, copiii sau orice altăpersoană pe care o înt#lneti X z#m$ete<le, vor$ete cuei, ascultă<i, în"ele%e<i i spune<le o vor$ă $ună tuturor.

-doptă această atitudine i fi si%ur că toate %#ndurilene%ative i deprimante vor dispărea. Dacă vei răm#ne

închis în tine i nu vei oeri nimic, nu vei ace dec#t să tead#nceti i mai mult în depresia i temerile tale.

1naţă să râzi mai des-tunci c#nd ai învă"at să r#zi, ai descoperit unul

dintre cele mai $une tratamente împotriva depresiei. -uost pu$licate numeroase studii despre olosirea r#suluii a umorului în com$aterea diverselor $oli, inclusiv adepresiei. -u e'istat chiar i persoane care s<au vindecatcu a!utorul r#sului. 9ercetările recente au arătat că r#suldetermină eli$erarea a doi hormoni oarte importan"i Xencealine i endorfne X care duc la ameliorareadepresiei, a durerilor i a tensiunilor.

&ste $ine cunoscut aptul că oamenii care sueră dedepresie sunt mai predispui la îm$olnăvire dec#toamenii erici"i, care r#d des. nele spitale sunt dotatechiar cu aa<numitele >camere de umor? umplute cu totelul de lucruri care să îi acă pe pacien"i să r#dă Xdesene, comedii i reviste umoristice.

ricine îi poate dezvolta a$ilitatea de a r#de. /u ai

o$servat că cei care r#d uor sunt mai pu"in predispuicătre depresie i par să fe mai $ine accepta"i din punctde vedere social@



-adar, ce te oprete să vezi partea $ună a fecăreisitua"ii i să<"i dezvol"i un sim" al umorului minunat@ &steun apt natural, nu te costă nimic i este e'trem deamuzantK =nva"ă să r#zi c#t de des po"i, p#nă devine un

o$icei. -stel, vei reui cu si%uran"ă să te distrezi maimult i să te $ucuri de via"ă mai mult. 9u si%uran"ă, veif mai ericit, îi vei atra%e pe ceilal"i către tine i veio$serva o îm$unătă"ire su$stan"ială în fecare domeniual vie"ii tale.

Preia controlul asupra ieţii taleDin păcate, e'istă multe persoane care nu %ăsesc

niciodată ericirea adevărată, ci o respin%. &i au tendin"ade a răm#ne marca"i de traume i tra%edii c#t mai multposi$il, prelun%indu<i neericirea ani între%i.

-ceti oameni nu ac dec#t să se pedepsească maimult prin aptul că reuză să renun"e la trecut. ăcatK /uai dec#t o sin%ură via"ăK De ce să iroseti at#t de multdin ea find deprimat@ Tre$uie să înve"i să renun"i la

trecut i să continui să<"i trăieti via"a la ma'imum. Du<te la acel dulap vechi care este mintea ta i ă cură"eniade primăvarăK -runcă toată acea %rămadă de amintiri ie'perien"e care te împovăreazăK =n schim$, ă loce'perien"elor i amintirilor ericite pe care "i lepre%ătete viitorul.

6ndierent care sunt pro$lemele tale actuale, tre$uiesă<"i dai seama că nu este s#ritul lumii. &'istă încă at#t

de multe motive pentru care să trăieti, at#tea lucruri deăcut, at#tea locuri de văzut i at#"ia oameni decunoscut. Timpul tău pe acest păm#nt este scurt. De cesă nu ale%i să prof"i la ma'imum de el@

/oi to"i avem căderi în anumite momente, iar aleunora sunt mai dureroase. Dar, ca i atunci c#nd cazi depe cal, tre$uie să te sui în a imediat i să preiei

controlul înainte de a<"i pierde încrederea i de a seinstala teama. =n mod similar, după fecare lovitură dinvia"ă, tre$uie să ripostăm imediat i să încercăm din



nou, înainte ca depresia să apară i respectul de sine săse diminueze.



*>% Secretul ericirii

Dacă #rei să +i mereu ericit, iu(eşte ceea

ce aci iu(eşte ceea ce eşti şi iu(eşte persoana cu care eşti&arren 'eenman ( Sally Eichhorst

:ste alegerea ta#Fericirea, acel lucru %reu de defnit pe care îl căutăm

to"i, pare că ne scapă celor mai mul"i dintre noi cufecare încercare de a o do$#ndi. &'istă persoane carecălătoresc în toată lumea în speran"a că o vor %ăsi.&'istă persoane care cumpără case, maini i !ucării maimari pentru a o avea. &'istă i persoane care $eau maimult i petrec mai intens pentru a o resim"i, fe i numaipentru un moment trecător. &'istă i persoane care îiconstruiesc via"a în !urul partenerului, $az#ndu<se doar

pe acesta pentru aericirea vine mai t#rziu, după ce voi f ăcut un lucrusau altul sau după ce voi f depăit un pra% sau altul.? Deaceea, nu este de mirare că nu reuim să %ăsim ericireapentru că cei mai mul"i oameni o caută în locuri %reitei din motive %reite, sta$ilind tot elul de cerin"e pentru

e'isten"a ei. &i $ine, nu poate f %ăsită i nici nu poateapărea $rusc de nicăieri i cu si%uran"ă nu "i se înt#mplăpur i simplu.

*ecretul ericirii constă în a ti ce<"i doreti de la via"ăi de ce vrei respectivele lucruri. Fericirea este cevaoarte personal pentru fecare dintre noi. Fericirea nudepinde de noroc, $unuri, a$ilită"i, $ani, aimă sau %lorie./u depinde de o anumită persoană sau de un anumit

eveniment care să te acă ericit. Depinde numai de tineK/u tre$uie să atep"i nimic pentru a f ericit. #oţi 1



ericit chiar acum, lun hotărrea ermă e aalege să 1i ericit%

9onstruiete starea de $ineDacă te sim"i $ine, vei f mai ericit, aa că nu ai

niciun motiv să nu te străduieti să te sim"i mai $ine maides. oate pare ne$unesc, dar este adevărat că cei maimul"i dintre noi dispun de nenumărate modalită"i de a seace să se simtă rău în compara"ie cu încercările timidede a induce o stare de $ine. /oi am f mult mai erici"idacă ne<am strădui să minimizăm nenumăratelemodalită"i pe care le<am dezvoltat pentru a ne sim"i

în%rozitor. -r tre$ui mai de%ra$ă să ne concentrăm

pentru a ne clădi i consolida încercările de a ne sim"ierici"i. roced#nd astel, ne<ar f oarte uor să fmerici"i i, în acelai timp, oarte difcil să ne sim"imdeprima"i.

&'act aa cum contri$ui la crearea propriei depresii,tu po"i contri$ui i la crearea sau construirea proprieiericiri. /imeni nu vrea să răm#nă supărat, posac, trist i

deprimat la nes#rit, ci toată lumea îi dorete e'actcontrariul X să fe mereu ericit.

0ăseşte motiele pentru care ar tre6ui să "ii "ericit chiar acum!

6a chiar acum hotăr#rea de a f ericitK entru a<"isus"ine această hotăr#re, ar tre$ui să te %#ndeti latoate motivele pentru care ar tre$ui să fi ericit chiaracum. *crie<le i îm$o%ă"ete<"i lista de fecare datăc#nd %ăseti un motiv nou.

parte din motivele tale ar putea f >*unt ericitpentru că sunt sănătos i în putere.? >*unt ericit pentrucă am un acoperi deasupra capului i hrană sufcientă.?

>*unt ericit pentru că sunt iu$it.?9#nd nu<"i mer%e $ine i sim"i că duci pe umeri

povara între%ii lumi, c#nd totul pare că se destramă în !urul tău, concentrează<"i aten"ia asupra motivelorpentru care ar tre$ui să fi ericit chiar acum.



9itete<"i lista c#t mai des posi$il, în fecarediminea"ă, după<amiază i seară. *trăduiete<te cuadevărat să te convin%i că eti ericit i aa vei a!un%e.H#ndete<te doar la lucruri rumoase i vei atra%e doar

e'perien"e ericite, i astel î"i vei crea o stare de spiritericită i sănătoasă. Fă acest lucru c#t mai des i,cur#nd, vei a!un%e să<l aci automatA vei f ericit în modnatural. )ei reui să aci un lucru pe care nu l<au reuitmulte %enii i staruri, mul"i eroi i milionari.

?istă două lucruri pe care să le urmăreştiîn #iaţă2 "rimul 6 să o(ţii ce-ţi doreşti; al doilea

6 să te (ucuri de asta.Doar cei mai înţelepţi reuşesc să-l o(ţină peal doilea.

Logan )earshall Smith

-ceste cuvinte con"in un adevăr de necontestat.Foarte mul"i oameni au a!uns să se $ucure de succes

prin aptul că au a!uns în topul proesiilor lor. i<au doritsă reuească, ca mine i ca tine. Pul"i dintre ei chiar i<au depăit ateptările.

De ce atunci at#t de mul"i dintre acetia s<au reu%iat în alcool, dro%uri, depresie i, uneori, chiar suicid@ Da,poate că aveau succes, dar ericirea tot li se strecuraprintre de%ete i, adesea, ei nu tiau cum să fe erici"icu adevărat. Din acest motiv, dro%urile sau alcoolul

păreau că îi vor aduce mai aproape de starea de ericire.*au, alteori, răm#neau posaci i deprima"i, incapa$ili săse $ucure de succesul lor.

=anii şi "aima nu garantează "ericirean prim e'emplu îl constituie industria muzicală,

cunoscută pentru cazurile de supradoze i sinucideri

printre acele staruri care sunt, de multe ori, la apo%eulcarierei lor. Poartea lui Pichael 1utchence, vocalistul icompozitorul %rupului 6/Z* timp de mai $ine de 2; de



ani, reprezintă un e'emplu trist i elocvent.Din păcate, numele lui 1utchence poate f adău%at pe

lista din ce în ce mai lun%ă a le%endelor roc care i<auluat via"a în momentul în care se aau pe cele mai înalte

trepte ale succesului. Bimi 1endri', le%endarul chitarist, aluat o supradoză. Bim Porrison de la orma"ia The Doorsera un cunoscut consumator de dro%uri i a ost %ăsitmort în $aie. Qurt 9o$ain, vocalistul %rupului /irvana, s<a

împucat. Banis Boplin a murit din cauza unei supradoze.:rian Bones de la 4ollin% *tones a ost %ăsit mort înpiscina sa. 9hiar i &lvis resle+, supranumit 4e%ele4ocului, a murit din cauza a$uzului de dro%uri.

To"i acetia au murit pe c#nd erau pe culmilesuccesului, încă tineri, i mai aveau at#t de mult timp detrăit i at#t de multe lucruri de ăcut. De ce oare, dei se$ucurau de %lorie, $o%ă"ie i tot ce i<ar f putut ima%ina,s<au ăcut responsa$ili de trecerea lor în nefin"ă@

De ce oare o persoană care pare a avea totul doretesă<i ia via"a sau a!un%e să olosească metode

distructive, precum dro%urile, devenind astel denecontrolat, i se distru%e@ De apt, de ce at#t de mul"idintre noi, care ar tre$ui să fe erici"i, nu au niciodatăparte de ericire@

%e ce nu găsim "ericirea?G #oate că cei care şi-au luat 'iaţa simţeau că

nu mai au pentru ce să trăiască2

&i a!unseseră aimoi i le plăcea asta. oate că setemeau de viitor, poate se temeau că lucrurile nu se maiputeau îm$unătă"i, ci se puteau doar înrăută"i. -ceste%#nduri îi puteau conduce la o teamă paralizantă de a<ipierde aima i popularitatea. oate că nu puteau trăi cu%#ndul că, într<o zi, vor f demoda"i i au preerat sămoară în culmea %loriei ca să răm#nă aa în memoria

colectivă. Fericirea lor consta în a f în top i în a fadora"i de milioane de >ani?. Dacă li se lua acest lucru,li se răpea cu totul ericirea.



-ceasta este o descriere tipică a acelora care îi$azează ericirea pe ceva ce nu pot controla total.

-ceti oameni nu i<ar f putut controla la nes#ritnivelul popularită"ii i al aimei.

Dacă ericirea noastră se $azează pe cineva sau peceva ce nu putem controla, atunci suntem destina"i săfm neerici"i. n alt e'emplu îl constituie o persoanăcare se cuundă într<o depresie %ravă sau a!un%e să sesinucidă din cauza pierderii persoanei iu$ite. -stel deoameni îi $azează ericirea pe acea persoană i, c#ndaceasta dispare, ericirea lor dispare i ea, i ei nu îi maipot ima%ina dec#t o via"ă de triste"e eternă ără suetul

pereche pierdut. /imeni i nimic nu ar tre$ui să ai$ăaceastă putere asupra ta.

G #oate că aceşti oameni şi-au atins o0iecti'eleşi şi-au îneplinit 'isurile, ar au escoperit că totnu erau ericiţi%

&i i to"i ceilal"i din !urul lor credeau despre ei căaveau tot ce<i doreau i tot nu erau erici"i.

oate că sim"eau că erau incapa$ili să fe cu adevăraterici"i. -cest %#nd deprimant poate conduce la alcoolsau a$uz de dro%uri ca o sursă alternativă pentru ado$#ndi ericirea i, într<un fnal, le<a determinatmoartea X tristă i prematură. *e pare că aceti oameninu tiau cum să se simtă $ine i să fe erici"i ără dro%urii alcool.

Fericirea este o stare de spirit. /u este ceva ce se

înt#mplă automat odată cu creterea notorietă"ii i aaverii. Pul"i ac %reeala de a asocia ericirea cu $anii,puterea i %loria. Faptul că o$"ii unul sau mai multedintre aceste lucruri poate să nu conducă direct cătreericire. Tre$uie să fi ericit înăuntrul tău.

/u te mai %#ndi la statutul tău i la ce ai. ită<te la ceeti cu adevărat i la ce î"i doreti cu adevărat de la

via"ă. -poi %#ndete<te la ce te ace să te sim"i $ine i lace te va ace ericit în via"ă. /u atepta ca %loria să<"i$ată la uă sau să te îm$o%ă"eti $rusc pentru a f ericit.



o"i f ericit ără aceste lucruri i vei descoperi cădispozi"ia ta ericită i plină de veselie te va a!uta să<"iatin%i o$iectivele mai uor.

Dacă o$iectivele tale sunt aima i %loria, adu<"i

aminte că nu tre$uie să te $azezi doar pe ele pentru a fericit, ci e $ine să te $azezi pe tine.G #oate că cei care a'eau succes şi nu au aAuns

nicioată să 1e ericiţi erau prea e(igenţi cu ei înii.

oate că ei aveau un set de standarde pe care nu l<auputut respecta i, de aceea, nu i<au dat voie să se$ucure de lu'ul ericirii.

&'istă mul"i oameni care sunt prea e'i%en"i cu ei îniii care sta$ilesc anumite re%uli pe care îi impun să lerespecte înainte de a permite ericirii să le luminezevia"a. -ceastă a$ordare nu ace dec#t să adau%epresiune i stres inutil la provocările vie"ii. entru aasi%ura ericirea pe termen lun%, tre$uie să<"i acorzilu'ul de a te sim"i ericit c#t mai des i de fecare dată

c#nd î"i doreti. /u este nimic %reit în a<"i crea re%uli istandarde care să te %hideze în via"ă, dar nu tre$uie săle permi"i să<"i stăvilească ericirea. -le%e chiar acum săfi ericit, iar călătoria ta prin via"ă va f cu si%uran"ă maiamuzantă i mai rodnică.

lege "ericirea!9u to"ii ne dorim să avem parte de ericire ără s#rit,

dar numai c#"iva dintre noi reuesc să o do$#ndească.Dacă doreti să te alături acestora, tre$uie să ai, înprimul r#nd, o idee clară a ceea ce<"i doreti de la via"ă.De asemenea, tre$uie să î"i dai seama că ericirea nueste un lucru pe care îl cau"i i îl %ăseti. &ste ceva cetre$uie să creeziK

/u te mai $aza pe altcineva sau pe ceva pentru a f

ericit. entru o ericire autentică, de durată, te po"i $azadoar pe tine însu"i. *ă nu renun"i niciodată la a f ericitAmai de%ra$ă, ale%e acum să fi ericit i să<"i umpli



mintea cu motive de ericire. Fă lucrurile care te ac să tesim"i $ine. =nva"ă să vezi partea luminoasă a vie"ii iumple<"i lumea cu veselie. -du<"i aminte că >9el carer#de, trăiete mai multK? -locă timp i ener%ie pentru a<i

ace i pe al"ii erici"i i vei f răsplătit înzecit.Fericirea, care pare a nu e'ista pentru mul"i dintre noi,este, de apt, la îndem#na noastră, a tuturor, atunci c#ndale%em să o creăm i să o atra%em.



#artea a $V-aDrumul spre îneplinirea 'isurilor

tale!tau într-o (arcă, pe o mare liniştită.8i nu mă îndrept în nicio direcţie.9i-am dat seama că nu merg nicăieri"entru că nu am o(iecti#e.




*?% De ce să ai o0iecti'e2

<euşitele unei persoane ar tre(ui să +e mai

mari decât ţelurile sale, de ce altel ar maieista <aiul%Ro,ert 1ro"ning

9#"i dintre noi îi plănuiesc 8eeendurile i concediile încele mai mici detalii@ entru a ne planifca vacan"ele,tre$uie să ne interesăm de destina"ii i de cazare. -poi,tre$uie să dăm teleoane i să acem rezervări, să citim$rouri i să planifcăm ce vom vedea i ce vom ace înfecare zi. Din păcate, nu intrăm dec#t pu"in sau deloc îndetalii atunci c#nd este vor$a despre planifcarea vie"ilornoastre. 9ei mai mul"i dintre noi îi planifcă chiar imoartea în amănunt prin testamentele pe care le lasă i,totui, depun un eort nesemnifcativ în planifcareaanilor din timpul vie"ii.

Pul"i dintre noi au multe visuri i dorin"e reeritor la

ce le<ar plăcea să fe sau să ai$ă în via"ă. Dar pentruma!oritatea, acestea răm#n la stadiul de visuri i dorin"e,care nu sunt îndeplinite niciodată.

%e ce atât de mulţi dintre noi nu îşi împlinesc niciodatăisurile?

e'plica"ie posi$ilă este aceea că nu prea tim ce ne

dorim i încotro ne îndreptăm în via"ă. *au, dacă tim cene dorim, nu credem cu adevărat în a$ilitatea noastră dea o$"ine acele lucruri. De aceea, $#!$#im ără scop într<odirec"ie i ne hotăr#m apoi $rusc să schim$ăm direc"ia,pentru că e'istă posi$ilitatea ca iar$a să fe mai verde încealaltă parte. =ncercăm un lucru i, la primul o$stacol,renun"ăm în avoarea altuia. /e permitem sta%narea ine convin%em că nu posedăm calită"ile necesare pentru

a ne atin%e visurile.



Trăgând la ţintă cu ochii legaţi!4ezultatul fnal este că nu a!un%em niciodată nicăieri

i că părem să fm continuu într<o stare de dezorientare,ără a ti vreodată ce ne dorim cu adevărat. & ca i cum

am vrea să completăm un puzzle, ără să tim cum aratăima%inea întrea%ă.

/ouă ne lipsesc o$iectivele clare. Dacă nu avem oima%ine oarte clară a ceea ce ne dorim de la via"ă, nune putem îndeplini visurile.

6mportan"a sta$ilirii o$iectivelor poate f ilustrată deun studiu realizat cu ceva timp în urmă, în cadrul căruia

a$solven"ii unei universită"i presti%ioase au ostintervieva"i despre sta$ilirea o$iectivelor. *<a descoperitcă doar 3 I dintre acetia îi scriseseră o$iectivele.

Douăzeci de ani mai t#rziu, aceiai a$solven"i au ostintervieva"i din nou în le%ătură cu evolu"ia lor în via"ă.9oncluzia a ost că cei 3 I care îi scriseseră o$iectiveleavuseseră mult mai mult succes dec#t ceilal"i cole%i, petoate planurile. -stel, importan"a o$iectivelor nu poate

f su$estimată.Dacă nu te<ai convins încă de importan"a o$iectivelor,

caută<"i al$umul de la s#ritul liceului. )ei descoperi cămul"i dintre cole%ii tăi aveau multe lucruri în comun Xeduca"ie, v#rstă i oportunită"i fnanciare. Totui, dacăte<ai uita la ei astăzi, ai descoperi pro$a$il că unii dintreei se luptă să supravie"uiască, al"ii trăiesc mediocru, iar

c#"iva dintre ei au realizat lucruri deose$ite, fe că estevor$a de prosperitate, %lorie, putere sau ericire.Dacă voi to"i a"i început de pe pozi"ii oarecum e%ale,

de ce unii au reuit, iar al"ii au euat@ - ost vor$a denoroc@ &rau ei mai talenta"i sau mai dota"i@ -u avut maimulte oportunită"i@ /e îndoim oarte multK 9el maiadesea, cei care i<au îndeplinit visurile au avut un setde o$iective i, astel, au tiut e'act încotro se îndreaptă,

i au ac"ionat corespunzător pentru a a!un%e acolo.entru a ne asi%ura succesul în via"ă, tre$uie să



învă"ăm să sta$ilim o$iective. rea mul"i dintre noi setrezesc la realitate prea t#rziu i îi dau seama că via"a atrecut pe l#n%ă ei. *im"im v#ntul rece i tăios al unuitrecut %ol i ără rezultate i ne dorim să f ăcut mai

mult cu vie"ile noastre. :u e'eni unul intre aceştioameni!*ta$ilirea efcientă a o$iectivelor poate f asemănată

cu munca unui artist. -semenea unui artist care are ladispozi"ie o multitudine de culori, tu ai la dispozi"ie omultitudine de oportunită"i i de a$ilită"i. Depinde numaide artist dacă pictează o capodoperă luminoasă, plină devia"ă sau un ta$lou o$inuit, întunecat i ără via"ă. =n

acelai el, depinde doar de tine dacă î"i oloseti toateoportunită"ile i a$ilită"ile pentru a<"i construi o via"ăluminoasă i plină de succes. o"i ace acest lucru doarprintr<o sta$ilire efcientă a o$iectivelor.

Cum reuşeşti să$ţi sta6ileşti e"icient o6iectiele?rmătoarele E capitole descriu un pro%ram efcient în

E pai, pe care l<am creat pentru a te a!uta să î"i îndeplineti toate visurile pe care le<ai avut vreodată.



*B% e îţi oreşti cu ae'ărat2#asul *" um să-ţi îneplineşti

'isurile

)oi suntem ce suntem şi ne a@ăm unde nea@ăm pentru că întâi ne-am imaginat toateacestea.

Donald 4urtis

/enumăratele poveti de succes pe care le<am citit inumeroii oameni din toate păturile sociale cu care amdiscutat i care au reuit să<i realizeze o$iectiveleaveau în comun un sin%ur lucru. Fiecare dintre ei avea oima%ine clară a ceea ce îi dorea de la via"ă. /oi credemsincer că I din oameni sunt dezamă%i"i de vie"ile lorpentru că nu au o idee clară a tipului de via"ă pe caredoresc să<l ducă.

Dacă nu pro%resezi aa cum "i<ai dori, raportat laa$ilită"ile tale, este evident că nu ai o idee clară desprece î"i doreti de la via"ă. 9u alte cuvinte, fe nu aio$iective, fe, dacă ai, ele nu sunt sufcient de clare.entru a trăi via"a pe care "i<o doreti, tre$uie să ai oima%ine e'actă a ceea ce<"i doreti.

Înainte e a continua, 'rem să-ţi atragematenţia că nu tre0uie să citeşti acest capitol aşacum citeşti o carte o0işnuită% <ai egra0ă, ar 10ine să te implici acti' în următorii oi paşi% Dacănu 'ei ace acest lucru, cu siguranţă nu 'ei o0ţine0ene1ciul ma(im pe care ţi-l poate oeri aceastăcarte%

Pasul 3 de acţiune

Hăsete un loc linitit, unde să te po"i rela'a i ia<"i săai la îndem#nă pi' i h#rtie. oate f oriunde la tine acasăX în conorta$ilul tău dormitor sau în otoliul tău preerat



din sura%erie. -ici po"i să<"i acorzi timpul necesarpentru a descoperi ce î"i doreti cu adevărat de la via"ă.="i recomandăm din nou să nu treci de acest capitol p#nănu aci acest lucru.

/oi dorim ca tu să<"i deschizi c#t mai lar% ereastraima%ina"iei i să visezi tot ce "i<ai dorit în via"ă. ="irecomandăm să scrii tot ce<"i doreti, indierent c#t depu"in pro$a$il poate părea în acest moment al lecturii.

oate f vor$a despre ce "i<ai dori să devii, despre$unurile materiale pe care "i<ai dori să le ai, un loc unde"i<ar plăcea să călătoreti sau o persoană pe care "i<aidori să o înt#lneti. rice ar f, scrie despre asta.

-du<"i aminte că la această etapă nu tre$uie să teconcentrezi asupra a ceea ce este i a ceea ce nu esteposi$il. *ă tii ce î"i doreti este primul pas în a o$"ineceva. -adar, acordă<"i acest timp i simte entuziasmulcare te cuprinde cu %#ndul la ce<"i doreti. *crie<"i listaacumK

-du<"i aminte că nu e'istă alte limitări în aară de cele

pe care le sta$ileti tu. /u<"i limita via"a prin aptul cănu<"i permi"i să<"i ima%inezi posi$ilită"i c#t mai diverse,de teamă că nu ai să fi capa$il să le realizezi.

Desi%ur, e nevoie de $un<sim" i ra"iune într<oanumită măsură. Dacă eti $ăr$at i î"i doreti să nati%emeni, cu si%uran"ă nu ai o dorin"ă ra"ionalăK e de altăparte, mintea umană a produs at#tea lucruri minunate,precum călătoria în spa"iu i numeroase alte inova"ii,

care erau în trecut de neima%inat. Dacă ne %#ndim latehnolo%ia de astăzi, este evident că min"ile noastresunt capa$ile să realizeze aproape orice. -adar, fideschis la toate oportunită"ile.

Pai de%ra$ă, permite<"i să te %#ndeti la lucrurimăre"e, pentru că te vor inspira i te vor determina săac"ionezi, spre deose$ire de lucrurile mărunte cărora le

lipsete provocarea i entuziasmul.



Pasul 4 de acţiune-cum că "i<ai completat lista de visuri i de dorin"e,

păstrează<"i vie ima%ina"ia i scrie despre ziua taperectă. Tre$uie să fe o zi în viitor, c#nd î"i vei f realizat

toate visurile i dorin"ele e'primate la asul C deac"iune.

H#ndete<te la toate momentele de c#nd deschiziochii diminea"a p#nă c#nd îi închizi seara X nde vei f@9u cine vei f@ 9um te vei sim"i@ 9e vei ace toată ziua itoată seara@ 9um va arăta casa ta i ce maină veiconduce@ 6ntră în detalii descriindu<"i ziua perectăA

simte<o i trăiete<o cu adevărat de parcă ai f de!aacoloK /otează toate detaliile.oate că ziua ta ideală ar include să te $ucuri de un

coctail cu iu$irea vie"ii tale, la $alconul casei talerumoase, privind oceanul. 0asă<"i ima%ina"ia să z$urdei %#ndete<te la cea mai rumoasă zi posi$ilă, în caretoate visurile tale s<au transormat în realitate.

Tre$uie să tii cum o să arate o zi perectă pentru tine

i mediul în care o să trăieti, pentru a avea o idee clarăa o$iectivului pentru care lucrezi. Dacă intri într<unma%azin ără a ti dinainte ce<"i doreti, pro$a$il că veipleca ără nimic sau cu ceva ce nu<"i tre$uie cuadevărat, irosind astel i timp i $ani. =n mod similar,dacă a$ordezi via"a ără a ti ce<"i doreti cu adevărat,care sunt ansele ca tu să a!un%i să<"i trăieti vreodată

ziua ideală@ /oi ne<am aternut pe h#rtie ziua perectă,iar acum o trăim. i tu po"i ace astaK

8ecapitulează$ţi iaţa!entru aDacă a"iavea nouăzeci de ani i v<a"i recapitula via"a, ce v<arplăcea să vede"i@ 9e a"i f realizat@ nde a"i f călătorit@9e a"i avea de arătat pentru to"i anii@ *unte"i mul"umi"ii erici"i cu via"a pe care a"i avut<o p#nă acum@?



Dacă eti nesi%ur reeritor la ce î"i doreti cu adevăratde la via"ă, î"i recomandăm să te ima%inezi ca opersoană de nouăzeci de ani i să î"i pui aceleai

între$ări.

-cum, dacă încă nu ai procedat aa, te provocăm dinnou să scrii ce î"i doreti de la via"ă i, astel, să pornetipe drumul către îndeplinirea visurilor tale. 9u si%uran"ăp#nă acum "i<ai dat seama c#t de important este să aio$iective i să le scrii într<un mod clar i e'act. 3ă-o

înainte e a citi capitolul următor%



*C% Stimulează-ţi orinţa arzătoare ea-ţi atinge 'isurile

#asul /" um să-ţi îneplineşti'isurile

Dacă moti#ele noastre sunt su+cient de puternice,

"utem ace aproape orice ne propunem.&arren 'eenman ( Sally Eichhorst

*<ar putea ca acum să fi contient de ce vrei să o$"ii,dar la acest nivel se poate să fe vor$a de ceva ce ainevoie, atep"i sau î"i doreti. &le au un impact redus inu sunt sufciente pentru a te îndrepta pe calea cătresucces. Tu ai nevoie să<"i induci o dorin"ă arzătoare, caresă te motiveze i să te inspire pentru a<"i atin%eo$iectivele.

-a cum com$usti$ilul unei rachete o propulseazăcătre cer, tot aa dorin"a este com$usti$ilul care nepropulsează în direc"ia o$iectivelor noastre măre"e. Dacăte %#ndeti la un pahar înalt plin cu suc proaspăt într<o zifer$inte, "i se ace sete imediatA e'act în acelai mod, î"ipo"i stimula dorin"a prin concentrarea %#ndurilor asuprarecompenselor pe care le vei do$#ndi după atin%erea

o$iectivelor tale.9#nd î"i vei dori ceva at#t de intens, înc#t te veiimplica total pentru a o$"ine ce vrei, vei reui, do$or#ndtoate o$stacolele pe care le<ai putea înt#mpina. -ceastădorin"ă intensă i o$sesivă este cea care ace dieren"a,separ#ndu<i pe c#ti%ători de pierzători.

Dorinţa este punctul de început al tuturor

realizărilor.35n om poate do(ândi toate lucrurile pecare mintea sa le creează şi în care crede cu



putere.43apoleon Hill

Dacă vrei să<"i îndeplineti visurile i o$iectivele,

tre$uie să<"i dezvol"i o dorin"ă intensă pentru a ledo$#ndiA altel, indierent c#t de măre"e ar f ele, nu levei atin%e. -desea, dieren"a vitală între c#ti%ători i ceicare a!un% după ei nu constă at#t de mult în a$ilită"i,a$ordare sau metodă, c#t într<o dorin"ă mai puternică dea învin%e.

Hail Deurs a avut o astel de dorin"ă. 6ma%inează<"i

cum este să<"i pierzi vederea la un ochi i să sueri detremurat necontrola$il. -poi să urmezi un tratament curadia"ii i să înduri eecte secundare în%rozitoare Xcicatrici pe întrea%a piele i picioare at#t de umate,

înc#t să mer%i pare insuporta$il i imposi$il. -cum,ima%inează<"i că doctorii sunt pe cale să amputezeam$ele picioare ale acestei persoane. 6ma%inează<"i căoptsprezece luni mai t#rziu, aceeai persoană a c#ti%at

medalia de aur în cursa de C;; de metri la limpiada dinC2. De necrezut@ /u, Hail Deurs a reuit astaK /imicnu a putut<o opri. &a a tiut e'act ce i<a dorit i dorin"aei arzătoare de a reui nu a permis ca ceva să<i stea încale.

2timularea dorinţei

Tu eti acum contient că a avea dorin"ă este e'tremde important pentru a<"i atin%e o$iectivele. Dar cum î"istimulezi dorin"a@

#oţi să o stimulezi prin analizarearecompenselor sau a 0ene1ciilor personale pecare le 'ei cştiga prin atingerea o0iecti'elor tale%

-sta esteK *in%ura modalitate de a do$#ndi dorin"aarzătoare at#t de necesară pentru a<"i îndeplini

o$iectivele este să po"i o$"ine recompense care sămerită eortul.



Fă asta chiar acum. ită<te la lista ta cu o$iective Lce î"i doreti de la via"ăM pe care ai completat<o la asul C.-cum pune<"i următoarea între$are i scrie răspunsurilesu$ fecare dintre o$iectivele scrise

+are 'or 1 0ene1ciile şi a'antaAele oată ce'oi realiza acest o0iecti'2.&ste important să scrii răspunsurile la timpul prezent.

9u alte cuvinte, de parcă de!a "i<ai f îndeplinit o$iectivul.Dacă, de e'emplu, eti supraponderal i doreti să

slă$eti 2; de %, lista ta ar putea arăta aa>Pă simt mai sănătos i mai plin de ener%ie.?>Pă simt conorta$il în costumul meu nou pe care

p#nă acum doar îl admiram la al"ii.?>*unt acum mult mai încrezător i mai ericit cu

aspectul meu.?Dacă o$iectivul tău este să fi e'trem de $o%at, lista

ta ar putea arăta astel>-m acum casa visurilor mele, cu vedere la ocean.?

>*unt capa$il să<mi a!ut prietenii i amilia care au

pro$leme fnanciare.?>-cum pot călători în toate locurile pe care doarvisam să le vizitez.?

-ceasta este pro$a$il sin%ura modalitate de a<"istimula dorin"a. Tre$uie să ai un $enefciu de o$"inut sauo pierdere de evitat. Tot ce aci în via"ă are o motiva"ie,altel de ce ai ace un lucru@ -adar, dacă vei aveamotive numeroase pentru a ace ceva, vei f mult mai

motivat să aci acel lucru.Dacă nu poţi ormula nicio recompensă

personală, nu ţi-ai sta0ilit corect o0iecti'ul şi ecinu este un o0iecti'% Dacă 'ei putea găsi su1cientemoti'e pentru care oreşti să o0ţii ce'a, îţi 'eistimula astel orinţa, care te 'a moti'a şi te 'ainspira să o0ţii tot ce-ţi oreşti%

Dorin"a stimulează emo"iile, ăc#nd o$iectivelenoastre să pară reale. -ceasta este o calitate pe caretoată lumea o poate dezvolta ără niciun cost. &ste o



calitate puternică, prin care cei neprivile%ia"i s<au ridicatla nivelul celor privile%ia"i i prin care cei care ar ftre$uit să moară au învins pronosticurile i au trăit p#năla o v#rstă înaintată.

Dorin"a noastră ne oeră motive pentru a mer%e înainte i a ne transorma o$iectivele în realitate. Deasemenea, ne va conduce către crearea unui planpractic i consistent pentru o$"inerea o$iectivelornoastre. -du<"i aminte că dacă motivele sunt sufcient deputernice, noi putem ace orice ne propunem. Paniera încare vom proceda va veni în mod fresc.



*% #lanul#asul >" um să-ţi îneplineşti

'isurile

ă spui e un lucru şi să aci e un altul.Montaigne – Eseuri

-cum, c#nd "i<ai scris o$iectivele în mod clar i "i<ai creato dorin"ă intensă de a le o$"ine, este timpul să sta$iletiun plan care te va conduce către îndeplinirea lor. lanultău scris tre$uie să fe at#t de e'plicit, înc#t să nu e'isteconuzii sau distra%eri. Tre$uie să te %hideze, pas cu pas,către îndeplinirea o$iectivelor tale, ridic#ndu<le dintăr#mul visurilor i aduc#ndu<le pe calea către realizarealor.

Dacă îi vei o$serva cu aten"ie pe cei care au avutsucces, vei vedea că marea ma!oritate nu posedă o

a$ilitate remarca$ilă, care să îi deose$ească de tine ide mine. Dieren"a constă în a$ilitatea lor de a ac"ionaefcient i de a ace ca lucrurile să se înt#mple.

Dacă nu am avea nevoie dec#t de visuri pentru a neatin%e scopurile, noi to"i am avea acum nite vie"iminunate. Faptul că ac"ionăm pentru visurile noastreeste ceea ce ace rezultatele vizi$ile, iar ără ac"iunipozitive visurile vor răm#ne mereu doar în ima%ina"ianoastră.

n plan scris este esen"ial pentru atin%erea visurilornoastre. oate f asemănat cu semnele de circula"ie carene %hidează de<a lun%ul călătoriei către destina"ie.lanurile scrise, asemenea semnelor de circula"ie, ne vormen"ine pe drumul corect către o$iectivul nostru fnal.&le ne vor arăta cel mai uor traseu pentru a a!un%e

acolo. /e vor spune c#t de mult am călătorit i c#t demult mai avem de mers. De asemenea, ne avertizează ine pre%ătesc pentru posi$ilele pericole care ne ateaptă.



lanurile scrise ne vor a!uta, de asemenea, săcontrolăm cauzele care ne<ar putea îndepărta de succesX tără%ănarea, depresia, pierderea direc"iei i teamainutilă. n plan scris ne a!ută să ne or%anizăm via"a i să

ne olosim mai $ine timpul necesar pentru a a!un%e săavem o via"ă ideală.Dei unii dintre noi par să tie ce îi doresc i i<au

stimulat dorin"a necesară pentru a do$#ndi ce vor, c#ndeste vor$a de sta$ilirea unui plan de ac"iune, ei simt căeste o sarcină prea difcilă i apăsătoare. De aceea, seopresc i nu îi realizează niciodată visurile.

De apt, dezvoltarea unui plan de ac"iune este un

proces relativ simplu, pe care oricine îl poate cunoate i îl poate urma.

P)N&) %: C>9&N:#nă acum "i<ai notat toate visurile Lo$iectiveleM i

l#n%ă fecare ai scris recompensele personale pe care levei o$"ine după îndeplinirea fecărui o$iectiv Lde a<"i

induce o dorin"ă arzătoareM.-cum du<te înapoi la listă i citete<o cu aten"ie,aran!#nd o$iectivele de la cele mai importante la celemai pu"in importante. =ncepe să aplici planul nostru deac"iune în 5 pai de mai !os pentru cel mai importanto$iectiv al tău.

&'em noi curaAul să-ţi spunem că, acă 'ei îneplini cu succes aceste B sarcini importante, îţi

'ei îneplini 'isurile şi orinţele2 Da, cu siguranţăa'em!

Dacă nu #âsleşti în propria canoe, nu temişti.

5atharine Hep,urn

2arcina 3+are sunt moti'ele sau circumstanţele care te



împieică să-ţi îneplineşti o0iecti'ul2.9u alte cuvinte, dacă este ceva ce î"i doreti cu

adevărat, ce te oprete să<l o$"ii chiar acum@=nainte de a putea realiza orice o$iectiv, tre$uie să tii

ce stă în calea îndeplinirii sale. 4ăspunde<"i la această între$are c#t mai detaliat cu putin"ă. &ste oarteimportant să incluzi toate o$stacolele posi$ile, care î"i$lochează drumul către îndeplinirea o$iectivelor tale.Faptul că eti contient de ele te a!ută să te pre%ăteti sădepăeti toate o$stacolele, ără ca ele să te ia prinsurprindere.

Dacă o$iectivul tău ar f să<"i conduci propria aacere

de succes, răspunsurile tale la între$area de mai sus arputea f ceva de %enul

>=mi lipsete educa"ia.?>/u reuesc să planifc.?>/u am o idee clară despre aacerea pe care a dori

să o am.?>/u am $ani.?

>Pi<e teamă de nesi%uran"a dată de lipsa unui venitlunar f'.?-du<"i aminte că un pas vital în realizarea visurilor

tale este să ai ce te împiedică să le realizezi. Dacă tiiasta, ai a!uns de!a la !umătatea drumului.

2arcina 4&cum, cn ştii 1ecare aspect care te împieică

să-ţi atingi o0iecti'ul, în reptul 1ecărui o0stacolscrie soluţiile necesare pentru a-l epăşi%

)ei descoperi că aceste răspunsuri par să vină ărăeort, simplu i automat. Din e'perien"ă, am descoperitcă e'istă o solu"ie la aproape orice o$stacol pe care l<aiputea înt#lni.

4ăm#n#nd la o$iectivul de a avea propria aacere de

succes, solu"iile la o$stacolele men"ionate la sarcina Car putea f>Tre$uie să studiez mai departe în domeniul pe care l<



am ales.?>)oi planifca mai $ine i voi deveni mai or%anizat.?>Tre$uie să cercetez dierite oportunită"i de aaceri.?>Tre$uie să încep să ac economii i să încerc să o$"in

un împrumut.?>)oi citi despre oameni care au reuit în propriile loraaceri i voi vor$i cu ei despre cum pot scăpa desentimentul de nesi%uran"ă.?

>Pă voi %#ndi doar la succesul o$iectivului meu.?

2arcina #nă acum ai notat o0stacolele şi soluţiile

posi0ile pentru atingerea o0iecti'ului tău% &cumtre0uie să 1i mai e(act şi să scrii un plan eacţiune etaliat espre cum îţi 'ei atingeo0iecti'ul%

Dacă ai începe să construieti o maină de la zero, aireui ără componentele necesare, ără instrumente iără un plan de asam$lare detaliat@ u"in pro$a$ilK

-celai lucru poate f spus i despre planul tău deac"iune. Dacă nu este scris în cel mai mic detaliu, esteoarte pro$a$il să nu reueti.

Podalitatea cea mai simplă de a<"i nota paii deac"iune este să te ui"i la rezultatul fnal Lce î"i doreti săo$"iiM i să lucrezi invers pas cu pas X de la fnal la

început X p#nă c#nd a!un%i la ceva ce po"i ace chiaracum.

Folosind acelai e'emplu cu propria aacere desucces, unul dintre paii fnali ar putea f să cau"i unsediu sau să intervievezi poten"iali an%a!a"i. -poi mer%ipas cu pas înapoi p#nă la ceea ce po"i ace chiar astăzi.-cest lucru ar putea f să deschizi un cont de economiisau de investi"ii, să te interesezi despre cursuri relevantela care să participi sau să citeti căr"i despre persoane

care i<au deschis cu succes propria aacere.arcur%#nd drumul invers de la scopul tău fnal către început, î"i po"i sta$ili un traseu pentru atin%erea



o$iectivelor tale.

2arcina @9ată ce ai scris toţi paşii necesari e acţiune,

sta0ileşte o ată e încheiere pentru 1ecareintre ei%9u alte cuvinte, noi dorim ca tu să hotărăti un

termen limită pentru fecare ac"iune, pe care să<l scriil#n%ă pasul relevant. De ce@ entru că, odată ce "i<aista$ilit un termen limită, este mult mai pro$a$il ca tu săac"ionezi pentru că vei avea de înt#mpinat o provocarepe care nu o vei putea i%nora. entru sta$ilirea unui

o$iectiv, un termen limită este ceea ce un arc estepentru o să%eată.

2arcina A5a srşit, upă ce 'ei 1 încheiat tot ce a'eai e

ăcut pnă la această etapă, pune-ţi această între0are esenţială" +9are acest o0iecti' are

su1cientă importanţă pentru mine pentru ca eu săin'estesc timpul şi eortul necesar spre a-l îneplini2.

Dacă răspunsul tău este >da?, începe astăzi. Dacă nu,renun"ă la acel o$iectiv.

Dacă te<ai hotăr#t să continui cu o$iectivul tău, scrie în col"ul de sus al pa%inii data la care crezi că îl vei îndeplini.

e măsură ce completezi fecare pas, $iează<l. 9#ndto"i paii de ac"iune sunt încheia"i i "i<ai atins o$iectivul,

îndosariază această oaie într<un dosar special, numit>o$iective îndeplinite?. =n zilele în care te vei sim"ideprimat, nimic nu va f mai motivant dec#t să te ui"i înacest dosar i să vezi o$iectivele pe care le<ai îndeplinit.

Tu eşti acum pe locul şoferului!lanurile tale scrise i termenele limită vor f actoriide motiva"ie, care vor îndepărta am#nările i vor stimula



determinarea i ac"iunea. /otarea unui plan detaliat cudate pentru încheierea fecărei ac"iuni te va determinasă nu renun"i i te va impulsiona să îndeplineti sarcinilepe care le<ai sta$ilit. Tu eti acum pe locul oeruluiA eti

cel care de"ine controlul. Depinde numai de tine săac"ionezi.9ei mai mul"i dintre cei care au avut succes în via"ă

sunt oameni de ac"iune. &i au ales să ac"ioneze i aapo"i ace i tuK



*% ree în tine#asul ?" um să-ţi îneplineşti

'isurile

Dacă te #ei crede înrânt, #ei + înrânt;Dacă nu te #ei crede cura'os, nu #ei +

cura'os;Dacă ţi-ar plăcea să câştigi, dar crezi că nu

poţi;?ste aproape sigur că nu #ei câştiga.

Dacă crezi că #ei pierde, eşti pierdut;"entru că în această lumeuccesul începe cu dorinţa cui#a8i totul este o stare de spirit.Aătăliile #ieţii nu se dau mereu7ntre cei mai puternici sau mai rapizi;9ai de#reme sau mai târziu, cel care

câştigă?ste cel care se crede capa(il.

363IM

Te<ai între$at vreodată de ce unii oameni au tot ce<idoresc X slu!$e e'celente, rela"ii pline de iu$ire, succesfnanciar, sănătate i ericire X, în timp ce al"ii parcondamna"i să eueze în tot ceea ce ac@

&'istă i persoane care nu au o educa"ie solidă, audiza$ilită"i, provin dintr<un mediu sărac i cu difcultă"isau nu au parte de sus"inere fnanciară, i totui îirealizează visurile i a!un% să ai$ă succes. De asemenea,e'istă i reversul X oameni care provin dintr<un mediuprosper, sunt educa"i i sănătoi, dar euează în via"ă.

*unt cei care reuesc mai inteli%en"i@ *e străduiescmai mult@ Puncesc mai multe ore@ /u tocmaiK Totul sereduce la 7ED$:84. 9ei care reuesc au o părere



pozitivă i plină de încredere despre ei înii. &i cred căvor reui. 9ei care euează au o ima%ine ne%ativă despresine, crez#nd că vor eua chiar înainte de a începe.

9redin"a constă în a te atepta că ceea ce vrei se va

înt#mpla cu adevărat. 9redin"ele noastre sunt asemeneaunui compas, care ne poate orienta către o$iectivelenoastre, induc#nd un sentiment de certitudine că voma!un%e acolo. &ste inutil doar să î"i doreti sau să spericeva. Tre$uie să crezi că acel ceva poate i va f al tău.Dacă tu crezi sufcient de puternic în tine i în a$ilită"iletale, po"i ace aproape orice î"i propui.

9redin"ele au puteri incredi$ile, sfd#nd uneori lo%ica.

&'istă nenumărate cazuri în care mintea s<a dovedit învin%ătoare, iar oamenii au reuit >imposi$ilul? doarpentru că au crezut că se poate. 9redin"ele au avut chiarputerea de a vindeca $oli fzice i mentale, uimind lumeamedicală.

entru a ilustra puterea credin"ei, au ost eectuatestudii pe oameni în stări hipnotice care i<au ars

de%etele pentru că au ost convini că apa rece în care îi înmuiau de%etele era apă fer$inte. Desi%ur că eradoar apă rece, dar pentru că ei o credeau fer$inte, ei autrimis acest mesa! creierului lor, iar acesta a reac"ionat ile<a provocat arsuri. 9reierul ace, pur i simplu, ce i sespune, ac"ion#nd conorm cu ceea ce crede a f real.uterea dorin"ei i a voin"ei unei persoane nu poate fsu$estimată. -ceasta reprezintă o or"ă uriaă, dacă este

olosită corect.

De unde provin credinţele noastre?

#nă la ra%eda v#rstă de 5 ani, nouă de!a ni s<auimpus multe limitări. *untem $om$arda"i cu cuvinteprecum >/u ace asta?, >/u po"i? i >/u? din momentul

în care ne natem. 0a coală înt#lnim alte limitări X >/u

eti sufcient de detept?, >/u po"i să aci asta?, >/u etidotat pentru asta?. i atunci este de mirare că, ără săne dăm seama, p#nă a!un%em la maturitate, ne



impunem nite limitări at#t de puternice, înc#t nu neolosim dec#t o parte din poten"ial@

9e credin"e ai motenit din trecutul tău@ -i ost ăcutsă crezi că, din cauză că părin"ii tăi nu e'celau la coală,

i "ie "i se va înt#mpla la el@ Dacă părin"ii tăi au ostnevoi"i să numere fecare $ănu" pentru a supravie"ui, aimotenit credin"a că $anii sunt %reu de o$"inut i că etipredestinat să trăieti în sărăcie@

-du<"i aminte că o sin%ură credin"ă care te limiteazăeste sufcientă pentru a te împiedica să<"i creezi via"a pecare "i<o doreti. -le%e<"i credin"ele cu %ri!ă i scapă decele care te limitează.

Dacă tu crezi că nu po"i reui pentru că nu e'istăoportunită"i pentru tine, ai perectă dreptate. *in%urulmotiv pentru care nu vezi oportunită"ile este acela că te<ai condi"ionat să crezi acest lucru. =ntr<adevăr, tu nu veicule%e niciodată $enefciile tuturor oportunită"ilor caree'istă în lume, p#nă c#nd nu vei crede că ele e'istă ipentru tine.

De fecare dată c#nd te îndoieti de acest lucru,%#ndete<te la oamenii care încă nu s<au născut i carevor profta chiar de oportunită"ile pe care tu le ratezi,a!un%#nd la apo%eul proesiei lor, conduc#ndu<ipropriile companii de succes i $ucur#ndu<se deprosperitate. rintre ei se vor număra i cei care vordeveni marii lideri ai viitorului, preedin"ii na"iunilor ieroii sportului. /oi credem că tu ai un avanta! asupra lor

pentru că tu eti aici acum, iar ei încă nu s<au născut.-a că nu<"i mai %ăsi scuzeK

Dacă tu crezi că vei eua, aa se va înt#mplaK Dacă tucrezi că vei reui, într<adevăr vei reuiK Dacă tu crezi căvei f $o%at, vei f $o%at. Dacă tu crezi că eti predestinatsă fi sărac, nu te vei ridica niciodată deasupra acestuinivel. 9ei care a!un% să ai$ă succes în orice ormă se

pre"uiesc e'trem de mult. &i ale% să ai$ă %#nduri $o%atei, de aceea, se $ucură de $o%ă"iile vie"ii. &u-ţiaminte că poul care uce către 0ogăţie este



construit pe structura unei gniri similare%

Cum să-ţi dezvolţi credinţa în tine însuţi

&'istă o sin%ură modalitate prin care să dezvol"i o

credin"ă pozitivă i puternică în tine însu"i, i anumeaceea de a avea numai %#nduri pozitive i puternice.H#ndete<te la astaK Dacă toată ziua ai %#nduri sla$e ine%ative precum >/u voi avea succes niciodată?, >/uvoi înt#lni niciodată o persoană potrivită?, >=ntotdeaunaeuez în ceea ce ac?, atunci eti predestinat să euezi,oricare ar f condi"iile. -a că ar f $ine să te o$inuieticu asta. entru a pro%resa în via"ă, %#ndurile tale tre$uie

să fe dominate de ce po"i ace i nu să se concentrezeasupra a ceea ce nu po"i ace. -du<"i aminte că >Paidevreme sau mai t#rziu, cel care reuete este cel carese crede capa$il.?

6ma%inează<"i că "i s<ar oeri ocazia să î"i începipropria aacere. 9are crezi că ar f ansele tale de succesdacă %#ndurile i credin"ele tale ar f >oate că ac o

%reeală?, >oate că nu o să reuesc să mă descurc pecont propriu?, >/u voi avea nicio si%uran"ă?, >&uez întotdeauna?, >&conomia este într<o perioadăneavora$ilă?@ -i putea f încrezător, entuziasmat imotivat@ u"in pro$a$il, pentru că ai demara aacerea cusuetul plin de %ri!i, iar mintea ta ar f dominată de%#nduri ne%ative. ansele tale de reuită ar f minime.

Totui, care ar f ansele tale de reuită dacă

%#ndurile i credin"ele tale ar f >)oi ace aacerea sămear%ă?, >ot să o ac?, >)oi reui indierent de%reută"i?@ 4ezultatele vor f e'celente, pentru că tu "i<aiinstruit creierul că te atep"i să reueti. Tu ac"ioneziacum cu entuziasm, motiva"ie i încredere, e'ploat#ndu<"i poten"ialul ascuns. -a cum eecul se hrănete cueec, succesul aduce succes. -cum doar cerul este

limitaK/oi te îndemnăm să încerci chiar acum să crezi că eticapa$il de succesul pe care îl meri"i de la via"ă.



9redin"ele tale au o putere uriaă. Folosete<le chiaracum.

Crezând că poţi, vei putea!

*ă nu cazi în capcana mentală de a crede că >fe aitalentul de a ace ceva, fe nu îl ai, i nu po"i ace nimicpentru a schim$a asta?. /oi to"i avem puterea de a aceorice, cu condi"ia să credem că este posi$il.

*e tie că oamenii au reuit să acă >imposi$ilul? c#ndli s<a spus că nu au nicio ansă. &i au creat miracoledatorită puterii credin"elor lor i au acumulat averi iericire c#nd ansele de succes au ost minime, doar

pentru că au avut încredere în propriile a$ilită"i.Pul"i oameni ar f crezut că 1elen Qeller, care a rămas

oar$ă, surdă i mută la v#rsta de ase ani, eracondamnată i că ansele ca ea să ai$ă succes în vreundomeniu erau minime. Totui, prin credin"a în ea însăi i

în a$ilită"ile ei, ea a devenit o scriitoare erventă p#nă lav#rsta de douăzeci de ani. =n C;O, ea a c#ti%at un titlu

onorifc. &a a ost devotată întrea%a via"ă a!utorăriicelorlal"i asemenea ei, scriind numeroase căr"i iarticole, i sus"in#nd conerin"e. 1elen Qeller a ost oemeie care a crezut cu adevărat în ea însăi i i<adedicat întrea%a via"ă pentru a<i a!uta pe al"ii să creadă

în ei înii.Dacă tu crezi că po"i, ai dreptate. Dacă tu crezi că nu

po"i, ai de asemenea dreptate. &ste perect adevărat că

vei deveni ceea ce tu crezi că po"i deveni.



*F% 3oloseşte tehnicile e a1rmare şi'izualizare

#asul B" um să-ţi îneplineşti'isurile

maginează-ţi, pri#eşte, simte şi trăieşte-ţi#isurile de parcă s-ar + împlinit.

pune-ţi că ai de'a ce îţi doreşti8i în curând #ei a#ea.


#nă acum ar tre$ui să ai o părere clară asuprao$iectivelor tale, o dorin"ă arzătoare de a le do$#ndi, unplan clar pentru a le realiza i credin"ă în a$ilitatea ta dea le transorma în realitate. Tu eti acum %ata săe'plorezi mai departe i po"i olosi c#teva dintre puterileascunse pe care le de"ii. uteri care pro$a$il sunt

inactive în mintea ta, dar care, atunci c#nd le vei olosipe deplin, te vor propulsa către îndeplinirea o$iectivelortale.

9um e'ploatăm acest ocean vast de putere@ rinolosirea tehnicilor de afrmare i de vizualizareK

Afirmarea

9e este o afrma"ie@ afrma"ie este o declara"iesimplă, pozitivă, pe care "i<o repe"i de nenumărate ori.&a ilustrează ce "i<ai dori să fi iYsau ce "i<ai dori sădo$#ndeti.

o"i să repe"i cu voce tare sau doar pentru tine, defecare dată c#nd î"i doreti. o"i ace asta pe drumulcătre serviciu, înainte de a te ridica din pat diminea"a,atunci c#nd atep"i la o coadă lun%ă, în timp ce aci

!o%%in% sau înainte de a mer%e seara la culcare.



epetiţia funcţionează!

parte dintre voi nu vor crede că orice îi spun înmod repetat poate avea vreun eect asupra lor. /ici că s<ar putea înela mai multK

6ma%inează<"i că fecare %#nd al tău este o picăturăde ploaie i că mintea ta este un păm#nt arid. picăturăde ploaie se evaporă rapid, e'act aa cum un sin%ur%#nd este a$sor$it i uitat rapid. Totui, dacă aceeaipicătură este urmată de o aversă de alte picăturiasemănătoare, păm#ntul uscat va f transormat într<unputernic rezervor de via"ă, care urnizează un izvor de

ener%ie i or"ă poten"ială. =n acelai mod, cu c#t%#ndurile tale vor f repetate mai mult, cu at#t ele vordeveni mai puternice i cu at#t mai mult vor aveaputerea de a se transorma în realitate.

4epet#nd %#nduri sau afrma"ii, în fecare diminea"ă i în fecare seară, tu î"i oloseti su$contientul i îl aci săaccepte aceste afrma"ii ca find adevărate i, astel, letransormi în credin"eA de aceea, vei deveni i mai

hotăr#t să %ăseti modalită"ile de a le transorma înrealitate.

H#ndurile sla$e creează or"e sla$e. H#ndurileputernice creează or"e puternice.

Dei ceea ce e'primi nu este încă adevărat sau nu s<a înt#mplat p#nă acum, vei avea tendin"a de a te ridica la înăl"imea ateptărilor pe care le vei avea de la tine i vei

începe să te compor"i precum persoana care doreti sădevii. Te vei comporta dierit în mod automat i vei căutaoportunită"i pentru a o$"ine ce î"i doreti de la via"ă.

Câte un ând, pe rând

ric#t de comple'ă ar f mintea, ea nu poate re"inedec#t un sin%ur %#nd în fecare moment i de aceeaafrma"iile sunt at#t de puternice. &le î"i umplu mintea cuacele %#nduri pozitive pe care le repe"i continuu i nulasă spa"iu pentru %#nduri ne%ative i distructive.



Dacă nu crezi că mintea ta se poate concentra înfecare moment asupra unui sin%ur %#nd, atunci încearcăacest mic e'erci"iu. =nchide ochii i %#ndete<te la ocascadă uriaă care cur%e pe un versant. -cum, în

acelai timp, încearcă să te %#ndeti ce vei ace deseară.="i este imposi$il, nu<i aa@ )ei descoperi că mintea ta seva %#ndi fe la cascadă, fe la ce vei ace deseară, nu laam#ndouă în acelai timp. Pintea ta poate schim$asu$iectele oarte repede, dar cu si%uran"ă nu se poate%#ndi în acelai timp la două lucruri.

"pune-i minţii tale ce îţi doreşti să creadă

/u are importan"ă dacă tu crezi sau nu ce î"i spui.9reierul tău nu o$servă dieren"a dintre o afrma"ie careeste reală i una care este creată de tine. 9u altecuvinte, tu îi spui min"ii tale ce î"i doreti ca ea săcreadă.

Pul"i dintre voi se îndoiesc de puterea afrma"iilor dea inuen"a ce %#ndi"i sau ce ace"i i, totui, cei mai

mul"i dintre voi au olosit afrma"iile de<a lun%ul vie"ii. Totui, de cele mai multe ori acestea au ost olosite cusens ne%ativ.

9#"i dintre voi nu v<a"i spus în mod repetat>/u pot să o ac.?>*unt prost.?>*unt un ratat.?>/u pot c#ti%a.?

>/u sunt sufcient de $un.?>/iciodată nu am oportunită"i în via"ă.?ită<te la ultima afrma"ie X >/iciodată nu am

oportunită"i în via"ă? i, în cazul în care o repe"iconstant, %#ndete<te care va f răspunsul tău c#ndoportunitatea î"i va $ate la uă@ ro$a$il că nu o veiauziK Tu "i<ai convins mintea că nu e'istă oportunită"i

pentru tine. /u ai o$serva o oportunitate nici dacă te<armuca de picior sau dacă te<ar lovi peste a"ăKe de altă parte, dacă î"i spui continuu >-m o



multitudine de oportunită"i?, care va f răspunsul tăuacum, c#nd oportunitatea $ate la ua ta@ ro$a$il că veideschide la prima $ătaie i vei primi oportunită"ile cu$ra"ele deschiseK De ce@ entru că le atep"i i crezi că

ele e'istă acolo pentru tine i tu le vei căuta la fecarepas.-stel, afrma"iile sunt olosite cu succes de oameni

de pe tot %lo$ul i din motive variate X aaceri, sport,sănătate i socializare.

ecomandări pentru formularea afirmaţiilor

#asul * e acţiune"

Hotărăşte-te ce ai ori să a1rmi% oate f vor$adespre rezultatul dorit al o$iectivului tău sau despre uno$icei prost pe care doreti să îl schim$i. -du<"i amintecă po"i ormula c#te afrma"ii doreti. Dei am mai spus<o, am dori să te mai aten"ionăm o dată că nu estenecesar să crezi afrma"iile de la început. /u încerca săte or"ezi să le crezi pentru că asta are o importan"ă

redusă la început. De e'emplu, dacă ai repeta afrma"iaaimoasă a lui Fran 0eah+, ostul antrenor al echipei/otre Dame >9#nd lucrurile mer% cu difcultate, ceihotăr#"i încearcă i mai mult? i nu ai crede<o, acestlucru ar f irelevant, pentru că, prin repetarea ei, veia!un%e să te sim"i puternic i %ata să cucereti lumea.

#asul / e acţiune"&1rmaţiile tale tre0uie să 1e la timpul prezent%

9u alte cuvinte, >)oi f prietenos? nu este o afrma"iepentru că >voi f? se reeră la viitor i se poate să nu se

înt#mple niciodată. De aceea, mintea ta nu va fconvinsă de această declara"ie i repetarea ei nu vaavea eect. *olu"ia este să e'primi ce î"i doreti la timpulprezent, repet#nd >*unt prietenos.?

#asul > e acţiune"

3ii poziti'% Dacă tu afrmi >/u mă simt inconorta$ilsă a$ordez străini pentru o aacere nouă?, la primavedere poate f un lucru $un. Dar, în realitate, mintea



noastră nu recunoate cuv#ntul >nu? i răm#ne doar cu>inconorta$il?. De aceea, se concentrează doar pe>inconorta$il să a$ordez străini pentru o aacere nouă?i nu sus"ine scopul acestui e'erci"iu. *olu"ia este să

e'primi ceea ce î"i doreti într<un mod pozitiv, repet#nd>Pă simt conorta$il să a$ordez străini pentru o aacerenouă?.

#asul ? e acţiune"&1rmaţiile tale pot 1 scrise pe 1şe separate, în

agena ta sau în Aurnalul personal% #ăstrează-lescurte şi plăcute% Desi%ur, este mult mai %reu pentruminte să a$soar$ă o declara"ie lun%ă i complicată dec#t

una care este scurtă, precisă i la o$iect. /oi ne păstrămafrma"iile la mai pu"in de opt cuvinte. neori i cele dindouă cuvinte pot avea un impact e'traordinar >*unt%rozav? sau >-m succes?.

#asul B e acţiune"iteşte-ţi a1rmaţiile e cel puţin ouă ori pe zi,

în 1ecare zi% ="i recomandăm să le citeti la începutul

zilei, imediat după ce te trezeti, i seara, chiar înaintede a mer%e la culcare. De apt, citete<le i repetă<le defecare dată c#nd ai ocazia.

:u te aştepta la rezultate peste noapte-i ră$dare i lucrurile se vor înt#mpla la momentul

potrivit. -t#ta timp c#t î"i vei repeta afrma"iile în modre%ulat, ele se vor materializa în cele din urmă în ac"iuni

i vor conduce la rezultatul pe care îl doreti.

9n"luenţa puternică a a"irmaţiilor n prieten apropiat ne<a împărtăit povestea lui

despre inuen"a puternică pe care afrma"iile au avut<oasupra vie"ii sale.

>nul dintre primele mele o$iective a ost să<mi

conduc propria aacere. -frma"iile au ăcut minunipentru mine în atin%erea acestui o$iectiv. Pi<am scriso$iectivul pe un carton su$ orma unei afrma"ii, i l<am



pus pe o%linda din $aie. -m scris R=mi conduc cu succespropria frmă.S?

&l a continuat >rimul lucru pe care îl vedeam înfecare diminea"ă, în timp ce mă $ăr$ieream, era

afrma"ia mea i, pentru că era acolo i nu aveam la cealtceva să mă uit, o citeam de nenumărate ori în fecarezi.?

>Dei încă lucram pentru altcineva i în realitate nu îmi conduceam propria frmă, am descoperit că,repet#nd această afrma"ie, eram mult mai hotăr#t iautomat mai concentrat asupra oricărei oportunită"i dea<mi începe propria aacere.?

>9#nd, într<un fnal, am demarat prima aacere desucces, mi<am înrămat acel carton, pentru a<mi aduceaminte de puterea afrma"iilor scrise.?

Bizualizarearocesul creativ cunoscut drept vizualizare î"i

olosete ima%ina"ia pentru a te închipui de!a în posesia

a ceea ce î"i doreti. -sta înseamnă să te ima%ineziăc#nd ceea ce "i<ar plăcea să aci, av#nd ceea ce "i<aidori să ai sau comport#ndu<te aa cum "i<ar plăcea sădevii.

&ste demonstrat aptul că vizualiz#nd în mod repetatceea ce î"i doreti, creierul tău va prelua aceastăinorma"ie în mod natural i va începe să lucreze,

încerc#nd că %ăsească modalită"i de a<"i îndeplini

dorin"a. Tu î"i e'ploatezi capacitatea imensă a creierului, care

lucrează automat pentru a %ăsi metode spre îndeplinireascopului.

9#nd î"i creezi o ima%ine clară i luminoasă a ceea ce<"i doreti, este recomandat să<"i pre%ăteti creierulpentru a ace acest lucru real pentru tine. Dacă î"i vei

ima%ina într<adevăr ceva i vei vedea acel lucru oarteclar în minte în mod repetat, atunci creierul tău va începe să creadă că este adevărat. Drept urmare, toate



ac"iunile tale vor f îndreptate către atin%ereao$iectivului tău i î"i vor transorma vizualizările înrealitate.

*imilar afrma"iilor, nu are importan"ă dacă tu crezi

sau nu în ceea ce vizualizezi. -du<"i aminte că mintea nupoate distin%e între ceea ce este real i ceea ce esteima%inat. -adar, olosete acest instrument puternic în$enefciul tău i >păcălete<"i? mintea să te %hidezecătre o$iectivul tău.

/u conunda vizualizarea cu visatul cu ochii deschii.*pre deose$ire de visare, vizualizarea este uninstrument puternic, care creează sufcientă or"ă i

ener%ie pentru a alimenta ocul dorin"ei tale arzătoare.

Cum să izualizezi e"icient*% Înainte e a putea 'izualiza e1cient,

hotărăşte-te asupra unei iei clare şi preciseespre ce îţi oreşti să ai sau să 1i%

oate că vrei să înt#lneti pe cineva special, să devii

un orator mai $un, să<"i conduci propria aacere, să o$"iio avere uriaă sau să locuieti în acea casă de vis de lamar%inea mării.

/% Găseşte un loc liniştit şi plăcut%oate f în casă, în %rădină sau în parc, at#ta vreme

c#t nu e'istă surse de %ălă%ie, tul$urare sau distra%erecare, de o$icei, ridică presiunea s#n%elui i nivelul destres. o"i să aci acest lucru chiar st#nd întins în pat

înainte de a<"i începe ziua, st#nd la $irou în timpulpr#nzului sau seara pe canapea cu lumina diuză.

>% &cum rela(ează-te, închie-ţi ochii şi simte-ţitoţi muşchii corpului cum se rela(ează%

4ăm#i în această pozi"ie timp de 5 minute. 0asă<"i%#ndurile să rătăcească li$er. =n această etapă nu teor"a să te %#ndeti la ceva anume. -stel, mintea va f

eli$erată de opreliti i î"i va revitaliza ima%ina"ia cătretoate ideile i posi$ilită"ile, ăc#nd vizualizarea mult maiefcientă.



?% &cum concentrează-ţi uşor gnurile peimaginea aleasă la pasul *%

&ste important să vizualizezi ceea ce doreti, de parcătocmai s<ar f înt#mplat. 9u alte cuvinte, privete<te

trăind în casa pe care "i<o doreti, conduc#nd maina pecare o vrei sau vor$ind elocvent în a"a unei audien"enumeroase. &ste imperativ ca tu să<"i vizualizezio$iectivul în cele mai mărunte detalii. H#ndete<te latoate lucrurile asociate cu o$iectivul tău i olosete<lepentru a crea o ima%ine mentală a rezultatului dorit. Dee'emplu, să spunem că o$iectivul tău constă în a avea omaina nouă. Tu tre$uie să vezi cu ochii min"ii modelul

mainii, modul în care este construită maina, culoareai interiorul ei. Tre$uie să<"i ima%inezi maina din aară

înăuntru, de sus p#nă !os, p#nă în cel mai mic detaliu.De asemenea, ar tre$ui să te vezi pe locul oerului,conduc#nd maina acasă i să<"i ima%inezi mainaparcată în %ara!ul tău i să<"i priveti amilia i prieteniiadmir#nd<o. -stel, tu vizualizezi realitatea pe care "i<o

doreti. Tu trăieti în mintea ta de parcă ai avea de!amaina.Dacă î"i ima%inezi i trăieti în mod re%ulat rezultatul

dorit, el va părea real, iar tu îl vei dori i mai mult. ="ihrănete dorin"a i te impulsionează să ac"ionezi pentrua<l transorma în realitate.

B% #asul 1nal în 'izualizare constă în olosireact mai multor simţuri%

9um te sim"i c#nd "ii un discurs impeca$il în a"a a miide oameni@ *imte înc#ntarea i entuziasmul c#nd ei teova"ionează la s#rit. 9#nd î"i vizualizezi mainavisurilor, miroase interiorul din piele i atin%e<i supraa"ametalică leuită. 9ontinuă i ima%inează<"i sentimentulde m#ndrie pe care "i<l dă aptul că posezi mainavisurilor tale. 6ma%inează<"i cum este să stai la volan i

părul să "i se mite în $ătaia v#ntului, în timp ce tuconduci pe autostradă. Te<ai sim"i ericit p#nă la a fe'tatic, delicios de mul"umit, e'trem de înc#ntat sau



incredi$il de m#ndru@ rice sim"i, trăiete ie'perimentează cu adevărat de parcă ai avea de!a acestlucru. Fii m#ndru i $ucură<te la anticiparea aptului căvei sta la volanul mainii tale de vis. rivete, simte i

e'perimentează cu adevărat $ucuria de a<"i îndeplinio$iectivul.

56ţinând 6ene"iciile complete ale izualizării-semenea afrma"iilor, vizualizările tale tre$uie

repetate constant pentru a avea eect. /u este olositorsă încerci o dată sau de două ori, apoi să atep"i ca totulsă se înt#mple. &ste nevoie de timp i de eort, cum este

fresc pentru toate lucrurile importante. Tre$uie săcontinui cu acest e'erci"iu de cel pu"in două ori pe zi, înfecare zi, timp de trei sute aizeci i cinci de zile pe an.="i recomandăm să<"i creezi o ima%ine mentală la

începutul i la s#ritul fecărei zile. rocedează astel înfecare zi, p#nă c#nd î"i realizezi o$iectivul. -du<"i amintecă repeti"ia are o valoare imensă i că, repet#nd în mod

consecvent, vei da vizualizării putere, spre deose$ire devisatul cu ochii deschii. -adar, importan"a repetăriieste crucială.

*<ar putea ca la început să "i se pară difcil să teconcentrezi asupra o$iectivului tău specifc, pentru cămintea ta leneă nu este o$inuită să se concentrezeat#t de mult timp asupra unei idei specifce. &ste unlucru a$solut normalK 9#nd mintea ta începe să

hoinărească, disciplinează<te, concentr#ndu<te din nouasupra o$iectivului tău specifc. )ei descoperi că practicava îm$unătă"i procesul i că vei f cur#nd capa$il să<"icontrolezi mintea i să o direc"ionezi după cum î"idoreti.

&ste e'trem de important ca tu să<"i vizualizezi mereuo$iectivul în prezent, de parcă s<ar înt#mpla chiar acum.

De asemenea, tre$uie să vizualizezi paii care te conducla rezultatul dorit. De e'emplu, dacă vizualizezi că ai onouă maină, este $ine să te ima%inezi lu#nd le%ătura cu



v#nzătorul de maini, sta$ilind o înt#lnire i ăc#nd apoiun test cu maina.

-si%ură<te că ima%inea pe care o vizualizezi estevăzută prin ochii tăi i nu prin ochii unei alte persoane.

De e'emplu, dacă ai "ine o prezentare în a"a unor clien"ipoten"iali, tu nu ar tre$ui să stai într<o parte i să tepriveti vor$ind. Dimpotrivă, te vei uita direct la ceicărora le sus"ii prezentarea.

Puterea de a$ţi in"luenţa gândurile Tu sin%ur ai puterea de a ale%e ce %#ndeti toată ziua.

Tu ai control total doar asupra acestui lucru X %#ndurile

tale. rin puterea afrma"iilor i a vizualizării, tu vei reuisă<"i inuen"ezi %#ndurile. =mpreună, afrma"iile ivizualizarea vor dezvolta în tine o credin"ă e'trem deputernică i de motivantă în tine însu"i i în a$ilitatea tade a<"i atin%e o$iectivul.

-cum, c#nd tii ce<"i doreti, ai o dorin"ă arzătoare dea o$"ine ce vrei, ai construit un plan clar pentru

îndeplinirea o$iectivului i "i<ai dezvoltat credin"a că îlvei atin%e, tu te ai pe drumul cel $un către realizareasa. 9#nd vei aplica afrma"iile pentru o$iectivul tău i tevei vizualiza în mod re%ulat în posesia acestuia, aproapepo"i vedea linia de fnal. Totui, mai ai nevoie de unin%redient vital pentru a a!un%e acoloJ



/J% #erse'erenta#asul C" um să-ţi îneplineşti

'isurile

<ealizările importante se datorează nu puterii, ci perse#erării.

Samuel Johnson – Rasselas

H#ndete<te la ziua în care ai urcat pentru prima oară într<o maină pentru a învă"a să conduci. -du<"i amintede prima zi în care ai stat nervos pe locul oerului i aiprins cu putere volanul. Tre$uia să te %#ndeti la at#t demulte lucruri în acelai timp X să coordonezi am$reia!ulcu schim$ătorul de viteză i să oloseti corect, în acelaitimp, pedalele pentru r#nă, accelera"ie i am$reia!.

Tre$uia să te concentrezi i la indicatoare, să te ui"i întoate o%linzile retrovizoare, să ai %ri!ă la nenumăratele

semne de circula"ie i să supor"i trafcul inernal. După ovreme, te<ai o$inuit cu toate i, ără să<"i dai seama, ai învă"at să conduci urm#nd principiile pe care le<amprezentat în sta$ilirea o$iectivelor.

=n primul r#nd, ai tiut ără nicio urmă de îndoială căvoiai să înve"i să conduci. -cesta era o$iectivul tăuK

=n al doilea r#nd, "i<ai creat o dorin"ă arzătoareanaliz#nd recompensele i $enefciile personale pe carele puteai do$#ndi dacă învă"ai să conduci. oate căprietenii tăi conduceau de!a i te săturasei să depinzi deei sau de părin"ii tăi pentru transport.

=n al treilea r#nd, ai planifcat. -i sta$ilit zile i orec#nd prietenii i amilia te puteau a!uta. -i ăcutpro%ramări la coala de oeri. 9#nd ai ost pre%ătit, te<ai

înscris pentru e'amenul auto.

=n al patrulea r#nd, "i<ai dezvoltat credin"a în tine.9redin"a că vei reui, într<un fnal, să<"i atin%i acesto$iectiv. Desi%ur că văzusei mii de oameni conduc#nd,



dar acum era dierit pentru că era vor$a de tine. Tre$uiasă te convin%i că i tu puteai ace asta.

-poi, pro$a$il că stăteai treaz noaptea sau diminea"a,vizualiz#ndu<te conduc#nd conorta$il la orele cu trafc

ma'im. ro$a$il că "i<ai spus în mod repetat >ot să acasta? sau >ot să conduc?KPai e'istă un sin%ur lucru pe care pro$a$il l<ai ăcut

dacă ai reuit să<"i îndeplineti acest o$iectiv. Dacă aitrecut cu succes de to"i paii de mai sus, dar nu ai

învă"at încă să conduci, este evident că "i<a lipsit acestin%redient esen"ial. Din păcate, se pare că cei mai mul"ioameni îndeplinesc cu succes paii de mai sus c#nd se

%#ndesc la o$iectivele importante din vie"ile lor, dareuează pentru că le lipsete acest in%redient important.

=n timp ce învă"ai să conduci cu palmele transpirate,aveai comaruri nenumărate i nimic nu părea sămear%ă aa cum î"i doreai, ai continuat@ *au, atuncic#nd oerii urioi te a%resau ver$al pentru că îidepăisei sau pentru că mer%eai prea încet, ai insistat

p#nă c#nd "i<ai luat carnetul de oer@ Dacă răspunsul eafrmativ, tu ai perseverat i "i<ai olosit astel ultimacalitate necesară, care este i vitală pentru a reui în totceea ce aci.

Nu ar6ora steagul în"rângerii!erseveren"a nu ar tre$ui conundată cu >munca

sus"inută? sau >numărul de ore lucrate?. oate f

descrisă mai e'act ca find devotamentul tău ihotăr#rea nestrămutată de a<"i urma planul, chiar dacăte conrun"i cu teamă sau cu critici. &ste vor$a de a tice<"i doreti i de a f at#t de hotăr#t să o$"ii acel lucru

înc#t depui un eort e'traordinar pentru a<l o$"ine. &stevor$a de a avea voin"a de a lupta atunci c#nd al"iiar$orează stea%ul înr#n%erii. &ste calitatea care îi

separă cu adevărat pe cei care c#ti%ă de cei care pierd.entru a avea succes, tre$uie să înve"i să<"i dezvol"iperseveren"a, altel vei eua, indierent c#t de admira$il



este o$iectivul tău.

5are merită?=ntre$area este X cum anume î"i dezvol"i

perseveren"a@ Destul de simplu, motivul pentru carelup"i tre$uie să ai$ă valoare pentru tineK entru a e'plicaacest lucru, întoarce<te la capitolul în care vor$eam îndetaliu despre dorin"ă. -du<"i aminte că, dacă aisufciente motive pentru a ace ceva, vei f mult maimotivat să aci acel lucru. Tre$uie să merite timpul,eortul i resursele pe care tre$uie să le sacrifci pentrua<l o$"ine.

9u c#t dorin"a ta va f mai intensă, cu at#t tu vei fmai hotăr#t să insiti p#nă c#nd î"i vei îndeplinio$iectivul. 9om$ină această dorin"ă intensă cu o voin"ăputernică i încredere, iar re"eta ta pentru perseveren"ăva f completă. Dorin"a ta î"i va urniza ener%ia necesarăpentru a te ridica i a începe din nou, în timp ce

încrederea în tine i voin"a te vor prote!a de eectele

criticii i te vor impulsiona să continui, i%nor#ndpesimismul i ne%ativitatea din !urul tău. =mpreună,toate aceste lucruri te vor încura!a să perseverezi i săreueti în fnal.

-ceastă perseveren"ă de neclintit te va %hida peparcursul planului tău i te va a!uta să te ridici c#nd etila păm#nt, îndepărt#nd o$stacolele care stau în caleaatin%erii o$iectivului tău.

2ecretul constă în a încerca din nouDin neericire, cercetările au arătat că ma!orită"ii

oamenilor îi lipsete perseveren"a, ale%#nd mai de%ra$ăsă se retra%ă i să se ascundă atunci c#nd se conruntăcu primul o$stacol. Doar pu"ini oameni sunt cei carecontinuă pe drumul difcil către realizarea visurilor lor.

erseveren"a este cea care ace dieren"a între eec ic#ti%K Fără perseveren"ă, ai pierdut chiar înainte de a începe. 6ndierent c#t de des ai căzut i ai ost lovit,



spiritul campionilor adevăra"i se %ăsete în cei care seridică de fecare dată i încearcă din nou.

9#nd eti perseverent, c#ti%i chiar dacă ansele sunt împotriva ta. >Dacă nu reueti la început, mai încearcă

o dată i încă o dată? X această veche zicală reprezintăesen"a perseveren"ei.entru a te $ucura cu adevărat de recompensă la

s#rit, tre$uie să fi pre%ătit pentru o călătorie lun%ă iuneori înelătoare. /imic pentru nimicK 4ealitatea estecă, ără perseveren"ă, nu vei realiza nimic.

&el care pierde nu câştigă niciodată şi cel

care câştigă nu renunţă niciodată.3apoleon Hill

Poţi să$ţi dezolţi perseerenta!9u pu"in eort, po"i dezvolta perseveren"a. *imilar

ericirii, triste"ii i a%resiunii, perseveren"a este o stare

de spirit, pe care o po"i schim$a i o po"i orma. ricepersoană, indierent de mediul din care provine i decapacitatea intelectuală, îi poate dezvolta perseveren"aurm#nd cele c#teva simple recomandări de mai !os.

C. Tre$uie să te străduieti să<"i dezvol"i voin"a.2. =nva"ă din eecurile tale i olosete ce ai învă"at în

avanta!ul tău la următoarea încercare.3. Tre$uie să pro%resezi zilnic X indierent c#t de pu"in

X către atin%erea o$iectivului tău.O. Dă<"i seama că lipsa perseveren"ei este un o$icei

prost, care poate f schim$at dacă practici constant artaperseveren"ei. De e'emplu, termină cursul de pictură pecare l<ai început, termină cursurile de perec"ionare lacare te<ai înscris cu mult timp în urmă, termină de săpatiazul pentru care nu<"i %ăseti niciodată timp. ractică

perseveren"a cu lucruri din via"a ta o$inuită i ea î"i vadeveni cur#nd un o$icei.



Nu$ţi mai găsi scuze şi începe să găseşti soluţii=n timpul călătoriei către o$iectivul tău, te vei

împiedica de multe o$stacole. =n astel de momentetre$uie să<"i oloseti calitatea numită perseveren"ă

pentru a reui acolo unde al"ii au euat. /u îi urma pe ceicare dau înapoi la cel mai mic semn că e'istă opro$lemă. Pai de%ra$ă, alătură<te celor care îi atin%o$iectivele, depăesc toate o$stacolele de<a lun%uldrumului i nu renun"ă niciodată la visurile lor.

-vem tendin"a de a renun"a prea cur#nd, învinovă"indu/u am avut ocazia să studiez mai mult.?>rovin dintr<un mediu sărac i asta m<a "inut pe loc.?>&conomia este cea care mă împiedică.?- venit timpul să încetezi să %ăseti scuze i să începi

să %ăseti solu"ii.

Concentrează$te asupra imaginii de ansam6lu

&ste important ca tu să te concentrezi asupra ima%inii%lo$ale, care este realizarea o$iectivului tău, i nuasupra aspectelor pe termen scurt. -cest lucru poate fo$servat la cei care doresc să slă$ească, dar nu a!un%niciodată unde îi doresc. &i i<au planifcat să urmeze unre%im, dar sunt tenta"i de m#ncarea care îi ace să sesimtă $ine pe termen scurt, precum dulciurile i

m#ncarea de tip ast<ood. -stel, se simt $ine operioadă scurtă de timp, dar pierd din vedere o$iectivullor pe termen lun%, acela de a pierde în %reutate.-semenea tuturor tipurilor de o$iective, oamenii tind să<i sacrifce o$iectivele pe termen lun% în avoarea celorpe termen scurt. 9ei care reuesc sunt cei care suntcapa$ili să<i sacrifce dorin"ele pe termen scurt pentrua<i atin%e o$iectivul fnal, care le va oeri satisac"ieC;; I. Tre$uie să te hotărăti dacă preeri să o$"ii acum2 I din o$iectivul tău sau C;; I la termenul f'at.



9#ti%ătorii îi doresc să o$"ină C;; I.Fără perseveren"ă nu vei c#ti%a i nu vei o$"ine

recompensele pe care le<ai visat mereuA nu vor răm#nedec#t o născocire a ima%ina"iei tale. erseveren"a este

pro$a$il cea mai importantă calitate pe care o poateavea orice persoană care îi dorete să reuească.Dezvoltă<"i această calitate i ea te va purta atunci c#ndeti !os, te va ridica i te va impulsiona să continui p#năc#nd î"i vei atin%e visurile.



/*% Visurile pot e'eni realitate

B92:D &N B92 (D8&NT#

Dorinţa mea s-a transormat în #is.=isul meu a a'uns un o(iecti# consistent şi

puternicO(iecti#ul meu a crescut mai departe, până

când @acăra dorinţeis-a transormat într-un oc intens,8i m-a impulsionat să acţionez.Dorinţa mea arzătoare m-a urmărit, m-a

împins şi m-a inspirat să merg înainte.)u-mi permite să mă odi!nesc niciun

moment şi mă orţează săconstruiesc un plan de acţiune"entru a scăpa de @ăcările sale.

Dar eu nu eram singur.&redinţa era acolo, ţinându-mă de mână,spri'inindu-mă cu

entuziasm şi conducându-mă în siguranţă.&redinţa mi-a permis să #ăd că pot a#ea tot

ce-mi doresc cu ade#ărat.&redinţa m-a a'utat să-mi cunosc puterea

interioară a minţii8i a#ând toate acestea, mi-am #izualizat şi

mi-am trăit #isul, /ducându-l mai aproape decât până acum

de uşile realităţii. /ici am întâlnit perse#erenţa, care mi-a luat

cealaltă mână,5neori m-a tras, alteori m-a împins şi

adesea m-a cărat "entru că eu mă împiedicam mereu."erse#erenţa nu mi-a permis să renunţ şi



împreună am a'uns lao(iecti#. /cum îmi trăiesc #isul, #iaţa pe care mi-am

dorit-o.

/m în#ăţat că singurul eşec în #iaţă este sănu #isezi niciodată8i să nu încerci niciodată su+cient de intens

să-ţi atingi #isurile.Sally Eichhorst

Tu ai acum >instrumentele? pentru a realiza tot ce<"i

doreti. ="i recomandăm să începi prin a scrie cel pu"in 2o$iective, care ar tre$ui să poată f realizate într<operioadă de apte zile. Făc#nd acest lucru în modconstant, te vei asi%ura că sta$ilirea de o$iective irealizarea lor î"i devine o a doua natură. =nainte de a<"ida seama, vei do$#ndi e'perien"ă în sta$ilireao$iectivelor, vei tinde către o$iective din ce în ce maiam$i"ioase i te vei surprinde realiz#ndu<le în timpul

sta$ilit de tine.După cum am men"ionat mai devreme, dacă vei citi

această carte în mod o$inuit i nu vei aplica e'erci"iile,$enefciul pe care îl vei do$#ndi va f minim. Totui,urm#nd paii pe care i<am descris în capitoleleanterioare despre sta$ilirea o$iectivelor, tu î"i vei atin%ecu si%uran"ă visurile.

-cordă<"i timp sufcient pentru a ace toate e'erci"iileX acest timp nu va f irositK *ta$ilirea cu succes ao$iectivului te va a!uta să<"i conturezi via"a la care aivisat mereu. 9um să nu merite acest lucru investi"ia pecare o aci@

Func"ionează acest proces@ 9u si%uran"ăK /oi l<ampracticat cu succes în ultimii zece ani i p#nă acum amo$"inut tot ce ne<am propus. De atunci, ne<am sta$ilit

o$iective noi i ne străduim chiar acum să le îndeplinim./oi ne trăim chiar acum via"a e'act aa cum ne dorim i



mai ateptăm să ne $ucurăm încă de multe alte lucruri.- unc"ionat pentru noi i pentru mul"i al"ii. -cum

depinde numai de tine să aci ca acest proces săunc"ioneze i pentru tine, aplic#ndu<l în via"a ta. /oi

putem doar să î"i arătăm cum anumeA restul depindedoar de tineK



#artea a V-a3oloseşte-ţi mintea şi corpul

pentru a epăşi toate o0stacolele9intea şi corpul uncţionează ca o ec!ipă"ot ace minuni,Depăşind orice pro(lemă şi rezol#ând orice

situaţie.&arren 'eenman 7i Sally Eichhorst



//% &i o pro0lemă2

=iaţa este o serie de teste

)e împiedicăm şi cădemuntem speriaţi, conuzi şi nu ştim ce neaşteaptă în aţă

)e conruntăm cu pro(lemele noastreegoiste 5nii se tem la gândul că se #orconrunta cu pro(lemele lor gra#e,

7n timp ce alţii e#aluează pro#ocarea şidistrug munţii.

Aătălia #ieţii este #ictorioasă încă o datăatunci când muntele se pră(uşeşte,

Dar el este înlocuit imediat de un altul. /tunci de ce să mai în#ingem când lupta

pare nesârşită%De ce să nu renunţăm%ă ne strecurăm într-o lume perectă unde

să alunecăm în uitare înaintea munţilor noştri.)u)u suntem noi curioşi în mod natural%)u #rem noi să #edem ce se găseşte după

munte%?ste speranţa de a găsi o Brădină a <aiului

pe cealaltă parte?ste #ictoria că noi creştem şi de#enim mai

mari decât muntele care ne-a c!inuit.peranţa este c!eia;ar moti#aţia care ne ace în#ingători este

lăcătuşul.7mpreună, ei construiesc mereu,8i curând depăşesc c!iar şi munţii cei mai

înalţi.

/stel este #iaţaSally Eichhorst



-i o pro$lemă@ HrozavK De ce@ entru că înseamnă căa venit vremea să creti din nouK

De fecare dată c#nd î"i depăeti pro$lemele în modrepetat, tu te dezvol"i ca persoană, devii mai puternic,

mai în"elept i mai inormat. De asemenea, înve"i mai$ine să aci a"ă pro$lemelor viitoare, cu care te veiconrunta în via"ă.

riumul continuu asupra pro(lemelor tale<eprezintă (aza succesului tău în #iaţă.


Ui<e %reu să crezi ce ai citit mai sus@ -tunci %#ndete<te la lucrurile din trecut

=n primul r#nd, %#ndete<te la orice realizare din via"ata. )ei descoperi pro$a$il că acea realizare s<a datoratunei pro$leme cu care a tre$uit să te conrun"i i pe carea tre$uit să o depăeti. De apt, dacă te ui"i la oricepersoană care a realizat ceva în via"ă, vei o$serva că

succesul său s<a datorat de asemenea unor pro$leme pecare le<a avut de înruntat i de depăit.=n al doilea r#nd, %#ndete<te la o %reeală evidentă

pe care ai ăcut<o de cur#nd. =nainte de a începe să te învinovă"eti din nou, oprete<te i uită<te cu mai multăaten"ie la rezultatul %eneral. ro$a$il vei descoperi că ai

învă"at i te<ai dezvoltat mai mult datorită aceleie'perien"e dec#t oricărui alt lucru din acea săptăm#nă,

lună sau chiar an.

O #iaţă petrecută ăcând greşeli nu estedoar mai onora(ilă,

Dar este şi mai utilă decât o #iaţă petrecutăără a ace nimic.

$eorge 1ernard Sha" – Dilemadoctorului8 pre!a*9

9#nd vei f dispus să vezi pro$lemele în această



lumină nouă, vei recunoate oportunită"ile care seascund în ele i te vei $ucura de provocările pe care leprezintă. Potivul pentru care at#t de mul"i oameni nureuesc să recunoască oportunită"ile este acela că ei

cred că oportunitatea va veni într<o $ună zi să le $ată lauă i să le spună >:ună, eu sunt oportunitateaK? &i$ine, avem veti pentru eiK De o$icei, oportunitatea nuse arată. /u co$oară din cer asemenea unui ul%er. Deo$icei, apare de%hizată. DaK portunită"ile se prezintă,de o$icei, de%hizate în pro$leme, nenorociri i eecuri.

ingurul care nu greşeşte este cel ce nu

ace niciodată nimic:heodore Roose+elt – inscrip*ie 3e"

#ork

8ezolând EE din pro6lemele tale="i prezentăm mai !os un plan în E pai pe care l<am

dezvoltat pentru a te a!uta să<"i rezolvi I dinpro$leme. 6nu" Scrie e(act în ce constă pro0lema%6a<"i o oaie de h#rtie i descrie detaliat care este

pro$lema. )ei descoperi că scrisul are calitatea ma%icăde a te ace să te %#ndeti la detaliile pro$lemei tale.

De e'emplu Paina mea este veche i se stricămereu.

Doi" Scrie rezol'area orită%-cum scrie su$ pro$lema ta, care ai dori să fe

rezolvarea. Dacă este nevoie, închide ochii i petrecec#teva minute %#ndindu<te la asta. =n această etapă, nute %#ndi la cum să o$"ii ce vrei, doar concentrează<te

asupra rezultatului pe care "i<l doreti. Dacă ai o ideeclară a ceea ce<"i doreti, vei putea apoi să construietiun plan efcient pentru a a!un%e acolo. Dacă nu eti si%ur



de rezultatul pe care îl doreti, atunci cum ai putea să începi să construieti un plan de ac"iune i să evaluezidierite solu"ii@ De e'emplu =mi doresc o maină mai$ună pe care să mă pot $aza i care nu se va strica at#t

de des. )rei" Scrie cel puţin > soluţii posi0ile la

pro0lema ta%-i %ri!ă să nu cazi în capcana de a lua o hotăr#re de la

început, cea mai uoară sau mai evidentă solu"ie care î"ivine în minte. 0a o etapă sau alta, cu to"ii luăm deciziipripite pentru a ne rezolva pro$lemele i mai t#rziu

privim în urmă i re%retăm că am luat decizia %reită.-du<"i aminte că e'istă mai multe drumuri către aceeaidestina"ie. De aceea, este $ine să<"i acorzi acum timpulde a nota toate solu"iile la care te po"i %#ndi.

De e'empluC. )oi cumpăra o maină nou<nou"ă.2. =mi voi repara maina veche cu pu"inele economii

pe care le am.3. =mi voi vinde maina pentru o maină la m#na adoua, dar mai $ună.

#atru" &lături e 1ecare soluţie, scrie

rezultatele posi0ile%De e'emplu, alături de fecare dintre solu"iile de mai

sus a putea scrie C. -r f %rozav să am o maină

complet nouă, dar ar tre$ui să o plătesc în următorii Oani.

-ceasta este o responsa$ilitate mare i ar tre$ui săsacrifc multe alte lucruri.

2. Dacă îmi voi repara maina veche, e'istă încă marianse ca ea să se strice. revăd că îmi voi cheltui toateeconomiile repar#nd<o i tot va e'ista riscul să se strice

din nou.3. - putea o$"ine o sumă rezona$ilă pentru mainamea i sunt destul de si%ur că voi putea cumpăra o



maină destul de $ună la m#na a doua i la un pre" pecare mi<l pot permite.

inci" $a o hotărre legată e una intre

soluţiile taledată ce ai analizat fecare solu"ie, hotărăte<teasupra solu"iei care î"i rezolvă cel mai $ine pro$lema inu te mai uita în urmă. /u mai am#naK -du<"i aminte cădacă te %#ndeti prea mult la o pro$lemă, mai departede un anumit punct, acest lucru poate f distructiv,pentru că se strecoară teama i %ri!ile.

De e'emplu =mi voi schim$a maina pentru una la

m#na a doua, dar mai $ună. Kase" Sta0ileşte un termen limită pentru

încheierea procesului)aloarea sta$ilirii unui termen limită nu tre$uie

su$estimată. dată ce l<ai sta$ilit, este mult maipro$a$il să ac"ionezi. *ă ai sta$ilită o perioadă de timp

devine o provocare pe care nu o po"i i%nora. -adar, nu î"i i%nora pro$lema.

1ncă nu îţi poţi rezola pro6lema?neori, oric#t de mult ai încerca, pur i simplu nu po"i

%ăsi o solu"ie la pro$lema ta. 9e po"i ace atunci@-ici te poate a!uta su$contientul, acea parte ascunsă

i adesea pu"in olosită. rm#nd cei 3 pai de mai !os, tu

î"i po"i olosi su$contientul pentru a te a!uta să rezolvicea mai presantă pro$lemă.

-cest e'erci"iu ar tre$ui să<"i ia mai pu"in de cinciminute. ="i recomandăm să<l aci înainte de a adormi,pentru că, de o$icei, atunci eti cel mai rela'at. 6deeaeste să adormi tiind că pro$lema ta este acum înm#inile su$contientului. Te po"i odihni uor, tiind că

su$contientul tău Lcare nu se odihnete i nu doarmeniciodatăM va începe să lucreze pentru a<"i urniza solu"ii.



6nu" =nchide<"i ochii i rela'ează<te. *imte cum to"imuchii din corpul tău se rela'ează. -r tre$ui să sim"i căparcă ai pluti pe apă, ără nicio încordare la nivelulmuchilor, al încheieturilor sau la nivel mental. ermite

%#ndurilor să vină i să plece, după cum vor. /u te or"asă te %#ndeti la ceva anume. Doar rela'ează<te. Dupăce te vei sim"i sufcient de rela'at i de conorta$il, vei f%ata pentru pasul 2.

Doi" -cum %#ndete<te la pro$lema pe care o doreti

rezolvată. *pune<i su$contientului tău care este e'actpro$lema i roa%ă<l să te a!ute cu o solu"ie. 4epetă<"i

asta de mai multe ori, de parcă prin repeti"ie mesa!ul tăuva a!un%e în ad#ncurile su$contientului tău. /u încercasă te %#ndeti la răspuns. Doar permite<isu$contientului să tie că doreti o solu"ie la aceastăpro$lemă. -du<"i aminte că su$contientul are omultitudine de inorma"ii i că solu"iile tuturorpro$lemelor tale se %ăsesc în el. -cest izvor de inorma"ii

ateaptă doar să<l e'ploatezi. )rei" /u permite ca pro$lema să te mai în%ri!oreze.

-cum ea se %ăsete în m#inile capa$ile alesu$contientului. 9ulcă<te, av#nd credin"a puternică aaptului că răspunsurile î"i vor f dezvăluite cur#nd.

De fecare dată c#nd acem acest e'erci"iu, suntem

uimi"i de c#t de repede primim răspunsurile. neori, esteprimul lucru atunci c#nd deschidem ochii diminea"a. -ltedă"i, se înt#mplă în timp ce ne pre%ătim pentru serviciu,c#nd ne $em caeaua de diminea"ă, conducem sau stăm

într<un lit plin cu cole%i. De apt, răspunsurile ne vin campeste tot.

o"i să o numeti presim"ire. o"i să o numeti

perspicacitate. o"i să crezi că este instinct. rice numei<ai da, este de apt un mesa! de la su$contient.



Foloseşte gândirea alternatiă pentru a rezolapro6lemele

-tunci c#nd cau"i o solu"ie la o pro$lemă, esteesen"ial să fi deschis la toate posi$ilită"ile. -desea, noisuntem prea în%uti la minte pentru a vedea o solu"ieevidentă i re%retăm mai t#rziu că nu am o$servat ceeace era evident.

Pul"i dintre noi ratează tot elul de oportunită"i saurenun"ă prea cur#nd, pentru că nu îi calculeazăalternativele i nu sunt deschii la toate posi$ilită"ile.

&i gnire alternati'ă2rmătoarea %hicitoare î"i va testa capacitatea de%#ndire alternativă. 4ăspunsul se %ăsete pe ultimapa%ină a acestei căr"i.

n poli"ist trece pe l#n%ă un zid de cărămidă, c#ndaude următoarea ru%ăminte >/u, Bohn, nu mă împucaK?*e aude un oc de armă. &l nu poate vedea imediat ce se

înt#mplă, pentru că zidul este prea înalt. -a că dă ocolzidului ca să vadă ce s<a înt#mplat.

*pre marea sa uimire, el vede un om mort, zăc#nd pepăm#nt. 0#n%ă acesta se aă o pucă i în a"a celuimort se aă trei suspec"i. nul este măcelar, celălalteste constructor, iar altul este avocat.

9um poli"istul nu îi mai văzuse pe aceti oameniniciodată, nu le cunoate numele. =n plus, nu tie nici

care le sunt proesiile. /u vor$ete cu ei i, înainte ca eisă scoată un cuv#nt, se duce la avocat i îl aresteazăK9um a tiut că avocatul era cel vinovat@

Con"runtă proocarea/oi to"i avem pro$leme. &ste un lucru o$inuit.

6mportantă este atitudinea noastră în a"a acestorpro$leme i maniera în care le a$ordăm.

De acum încolo, încearcă să vezi pro$lemele dintr<operspectivă nouă. /u<"i mai fe teamă de ele. De apt, în



loc să u%i de ele, caută<le în mod activ i conruntă<le.-r tre$ui să cau"i mereu pro$leme noi sau >provocări

noi? pentru a<"i olosi %#ndirea. =nva"ă să te sim"iconorta$il cu schim$ările, să ai încredere c#nd te

conrun"i cu necunoscutul i să te sim"i în lar%ul tău c#ndrăspunzi >provocărilor? vie"ii.

"rin depăşirea pro(lemelor creşti în #iaţă şio(ţii succesul pe care îl doreşti.




/>% $n@uenţa puternică a 1ziologiei

&orpul spune ce nu pot spune cu#intele.

Martha $raham – inter+iu :he 3e"#ork :imes8 .; martie ;<=>

*copul nostru este să<"i transmitem prin acest capitolinuen"a puternică pe care fziolo%ia o are asupra stăriitale mentale. Podul în care mer%i, vor$eti, respiri,e'presiile tale aciale, fecare micare, chiar i tensiunea

din muchi au o inuen"ă puternică asupra creierului.-cest proces unc"ionează i inversK *tarea ta de spiritare o importan"ă uriaă asupra fziolo%iei tale pentru căele au le%ături oarte str#nse. Dacă ai ace modifcăriasupra uneia dintre ele, cu si%uran"ă cealaltă ar faectată.

)im6a corporal G stare mentală

H#ndete<te la o zi c#nd te<ai sim"it complet epuizat.oate că erai o$osit, deprimat, suereai de mahmurealăsau erai pe punctul de a răci. ricare ar f ost cauza, cusi%uran"ă te sim"eai în%rozitor i pro$a$il că arătai astaprin elul în care î"i "ineai umerii apleca"i, respirai %reu ierai încruntat.

-cum %#ndete<te la o zi c#nd te sim"eai e'celent.

9orpul tău arăta cu totul altel. -cum umerii tăi erau dinnou drep"i. :ăr$ia ta era îndreptată înainte i pro$a$il căz#m$eai lar%. 9u si%uran"ă, respirai ad#nc, re%ulat iuor. De asemenea, te micai cu hotăr#re i încredere.

$servi cum sunt corelate cele două aspecte@ 9#ndstarea ta de spirit este ne%ativă, corpul tău arată acelailucru. *imilar, c#nd starea ta de spirit este pozitivă iericită, corpul tău indică o ima%ine asemănătoare de

ericire. i reversul este adevărat, pentru că ima%inea pecare o ormează corpul tău prin postură, respira"ie,



micări, e'presii î"i poate schim$a starea de spirit.9are noi spunem că, acă îţi împingi pieptul în

aţă, îţi tragi umerii, stai rept şi zm0eşti larg,acest lucru poate schim0a moul în care te simţi2

u siguranţă! 1ncearcă asta!

/u ne crezi@ -tunci de ce nu încerci acest e'erci"iurapid@ *ari în sus, z#m$ete lar%, tra%e<"i umerii, staidrept, ridică<"i capul, ă c#"iva pai hotăr#"i. o"i chiar săredonezi melodia preerată.

9um te sim"i acum@ )ei descoperi că te sim"i %rozav,

chiar dacă acum c#teva momente erai deprimat. 9e s<a înt#mplat@ rin crearea acestei fziolo%ii pozitive, aceeaistare mentală urmează în mod natural, pentru căcreierul tău primete un mesa! de la corp să fe ener%etici dinamic. Drept răspuns, va ace ce i s<a spus i tu tevei sim"i minunat.

-du<"i aminte că i opusul unc"ionează. Dacă te<ai

uita în !os, ai "ine capul plecat, "i<ai încovoia umerii i "i<ai t#rî picioarele, ai descoperi cu si%uran"ă că aceastăfziolo%ie ne%ativă pe care ai creat<o a avut dreptrezultat o stare mentală ne%ativă, care te<a ăcut să tesim"i trist i posomor#t.

-cum po"i vedea ce instrument puternic estefziolo%ia c#nd încercăm să ne modifcăm stărilementale.

cţionează pentru ca "iziologia să "uncţioneze pentrutine

o"i olosi acest instrument pentru a<"i permite să%estionezi orice situa"ie, chiar i pe cele de care tetemeai i pe care te sim"eai incapa$il să le controlezi.Data viitoare c#nd vei avea nevoie să a$ordezi pe

cineva, să participi la un interviu, să sus"ii un discursimportant sau să promovezi o nouă aacere, schim$ă<"i



fziolo%ia pentru a se potrivi cu situa"ia respectivă.Dacă î"i este teamă să a$ordezi pe cineva, schim$ă<"i

fziolo%ia pentru a părea încrezător. ur i simplu,olosete<"i corpul pentru a te a!uta să >pretinzi? că eti

încrezător i si%ur pe tine. ăete către acea persoanăcu capul sus, respir#nd uor i z#m$ind lar%. -stel, î"ivei păcăli mintea să creadă că po"i ace asta i că tesim"i ericit i plin de încredere. 4ezultatul fnal esteacela că tu vei deveni într<adevăr încrezător i vei sim"ică po"i trece cu $rio de acea încercare. -cum po"i vedeace instrument minunat este acestaK

n sat necesar în olosirea acestui instrument este

acela că toate schim$ările pe care le aci în fziolo%ia tatre$uie să fe puternice, clare i sufcient de evidentepentru ca creierul să poată interpreta corect, altel nu vati e'act cum să reac"ioneze.

Dacă î"i spui >ot să încerc i asta, dei mă între$dacă va avea vreun eect asupra stării mele de spirit? iapoi încerci să aci schim$ări în fziolo%ia ta ără prea

mult entuziasm, ce crezi că se va înt#mpla@ 9reierul tăueste conuz pentru că îi trimi"i mesa!e conuze i lipsitede intensitate. 9u si%uran"ă în acest mod nu vei reui săatin%i starea pe care o doreti. *chim$ările pe care le veiace în fziolo%ia ta tre$uie să fe e'trem de clare pentrua atin%e rezultatul fnal.

trage lucrurile pe care le doreşti prin "iziologie

/oi dorim ca tu să încerci acest e'erci"iu pozitiv, care<"i va ridica moralul.

=n primul r#nd, %#ndete<te la un lucru din care "i<arplăcea să ai mai mult. -r putea f vor$a despre prieteni,avere, ericire, încredere, cunotin"e sau umor.

Din acest moment, permite<le celorlal"i să creadă cătu ai de!a mult din ceea ce<"i doreti. 9um@ Folosind

fziolo%ia pentru a pretinde că ai de!a. roced#nd astel,tu î"i vei convin%e mintea că, într<adevăr, ai acel lucru.După cum am e'plicat mai devreme în această carte,



odată ce "i<ai convins mintea de ceva, ea va f hotăr#tăsă %ăsească modalită"i pentru a transorma acel lucru înrealitate. >Pintea crede lucrurile asupra cărora seconcentrează. &a atra%e ceea ce crede.?

Dacă prin fziolo%ie î"i vei convin%e mintea că eti încrezător, tu vei deveni cu adevărat încrezător i te veicomporta în consecin"ă. Dacă î"i vei convin%e mintea căeti $o%at, ea va atra%e $o%ă"ie în via"a ta. -i %ri!ă că iopusul este, de asemenea, adevărat X sărăcia aducesărăcie i %#ndurile temătoare creează e'perien"e plinede teamă. -adar, ale%e să creezi o aură în !urul tău caresă e'prime >ericire i prosperitate?.

Te asi%urăm că unc"ioneazăK =ncearcăK -du<"i amintecă este imposi$il să răm#i deprimat atunci c#nd corpultău îi arată min"ii tale o ima%ine e'tatică. Pintea ta va fconvinsă cur#nd să îl urmeze. -cest proces unc"ioneazăK



oncluzie

Descătuşează puterea interioară şi trăieşte#iaţa la maimum&arren 'eenman ( Sally Eichhorst

entru a ne încheia călătoria împreună, am dori să<"iaducem aminte c#teva puncte esen"iale pe care le<amtratat în carte

G *ă nu ui"i niciodată că ericirea pe care o căutăm cuat#ta înverunare nu are nicio le%ătură cu cine suntem,ce avem, unde suntem sau încotro ne îndreptăm. -rele%ătură doar cu lucrurile cu care ne hrănim mintea.Fericirea nu este dec#t o stare de spirit i, cu %#ndurilepotrivite, putem do$#ndi acea stare de spirit.

G -du<"i aminte că tu eti ce %#ndetiK Dacă î"i vei îm$unătă"i %#ndurile în mod radical, î"i vei îm$unătă"i

radical via"a. 9u alte cuvinte, situa"iile i condi"iilemateriale pe care le atra%i în via"ă reprezintă rezultatul%#ndurilor pe care le ai. -adar, ale%e să ai %#nduripozitive i o stare de spirit pozitivă. De asemenea, ale%esă îndepărtezi %#ndurile ne%ative i stările de teamă,depresie i în%ri!orare, care nu pot dec#t să<"i limitezevia"a.

G /oi am urmărit puterea uriaă de vindecare a%#ndurilor potrivite. 6<am văzut a$ilitatea de a schim$ainte%ral oarte multe vie"i. +$nierent care estesituaţia ta actuală, acă eşti pe punctul e a a'eao căere ner'oasă in cauza griAilor şi a an(ietăţii,acă te conrunţi cu stres şi tensiune sau cu opro0lemă colosală, acă eşti cumplit e eprimatsau paralizat e teamă, tu poţi e'ita şi înepărta

pentru toteauna aceste situaţii prin gnuripotri'ite şi atituinea mentală poziti'ă care



rezultă%.G /oi credem ără nicio um$ră de îndoială în puterea

%#ndurilor de a ne transorma i de a ne îm$o%ă"i vie"ile.-cest lucru a ost demonstrat de nenumărate ori i a

unc"ionat pentru noi.G Tu tre$uie să crezi că nu e'istă alte limite înpoten"ialul tău dec#t acelea pe care "i le sta$ileti sin%ur.De aceea, î"i dorim să crezi în tine i vei f uluit dea$ilită"ile tale.

G Dacă tu crezi că po"i, atunci ai dreptate. Dacă tucrezi că nu po"i, atunci din nou ai dreptate. &ste un aptdemonstrat acela că tu devii ceea ce crezi că eti.

G /oi te îndemnăm acum i mereu să încerci săredescoperi copilul din tine. -cel copil care nu cunoateteama, %ri!ile, limitările i are o potă sănătoasă de via"ăi de provocările pe care aceasta i le oeră.

G Tre$uie să<"i dai seama că e'istă o sin%urămodalitate de a<"i olosi viitorul la ma'imum, i aceeaeste să lai trecutul deoparte i să oloseti c#t mai $ine

ziua de astăzi. /u mai atepta o anumită v#rstă, o altăetapă din via"a ta sau un vis care să se transorme înrealitate pentru a trăi acum i a te $ucura de acestmoment, de această oră i de fecare zi a vie"ii tale.

G >Viua de astăzi? nu va mai răsări nicic#nd. >Viua deastăzi? este un dar pre"ios care poate trece cu vitezăalarmantă. Dacă va f irosită, î"i va consuma o parte dinvia"ă, dar dacă va f trăită rumos, î"i va împlini via"a i o

va ace completă.G Dacă nu ai ăcut încă acest lucru, începe acum i

olosete<"i fecare zi pre"ioasă. Descoperă ce î"i doretide la via"ă i urmează pro%ramul nostru de sta$ilire ao$iectivelor pentru a o$"ine ce vrei. *ta$ilirea cu succesa o$iectivelor te va a!uta să<"i proiectezi via"a la care aivisat mereu. -du<"i aminte că noi putem doar să<"i

arătăm cum să aci astaA restul depinde de tineKG 4epetăm aptul că simpla lectură a acestei căr"i,ără completarea e'erci"iilor, î"i va aduce un $enefciu



limitat. Dacă încă nu ai completat toate e'erci"iile,acordă<"i un ră%az acum pentru a le ace X cu si%uran"ăacest timp nu va f irositK

G 9el mai important X descătuează<"i între%ul

poten"ial i trăiete<"i via"a la ma'imumK&n ultim e/erciţiu

De fecare dată c#nd te %#ndeti la via"a ta i oevaluezi Lnoi î"i recomandăm să aci asta în prima zi afecărei luniM, noi am vrea ca tu să<"i pui următoarele C;

între$ări i să răspunzi la ele cu sinceritate deplină. 9#ndvei putea răspunde cu sinceritate >da? la fecare

între$are, nu numai că te vei aa pe drumul potrivitcătre realizarea visurilor tale, ci vei f chiar acoloK

C. -i o idee clară i precisă despre ce î"i doreti sărealizezi în via"ă@

2. &'istă în tine o dorin"ă puternică, arzătoare de a<"i îndeplini o$iectivele i men"ii constant acest oc@

3. -i un plan scris pentru atin%erea o$iectivelor

ma!ore în via"ă, un termen limită pentru îndeplinirea lori î"i urmăreti în acest moment o$iectivele în mod activ@O. -i dezvoltat de!a o credin"ă puternică i pozitivă în

tine i în a$ilită"ile tale prin aptul că ai doar %#nduriputernice i pozitive@

5. Foloseti afrma"iile i vizualizarea pentru adezvolta înăuntrul tău o credin"ă e'trem de puternică ide motivantă în tine i în a$ilitatea ta de a<"i atin%e

o$iectivele@E. &ti perseverent@ Ui<ai dezvoltat această calitate,

care să te ridice c#nd eti la păm#nt, să te inspire i săte îndemne să continui p#nă c#nd î"i îndeplinetivisurile@

7. -le%i să ai doar %#nduri pozitive i o stare de spiritpozitivă, alun%#nd %#ndurile ne%ative i stările de

teamă, depresie i în%ri!orare, care nu ac dec#t să<"ilimiteze via"a@N. ="i trăieti fecare zi de parcă ar f ultima, olosind



c#t mai $ine fecare moment@ -cest lucru înseamnă sănu am#ni, să nu iroseti timpul i să nu trăieti în trecut.

. &ti contient de inuen"a puternică pe care o arefziolo%ia asupra stării tale mentale i oloseti în prezent

acest instrument în mod efcient@C;. &ti ericit cu via"a ta i cu direc"ia în care te îndrep"i@ Dacă nu, ai ăcut toate modifcările necesarepentru a<"i asi%ura o ericire ulterioară@

rezeşte-te şi Aucură-te de =iaţă?ste doar a ta.? impul tău, =iaţa ta, c!im(area ta.

$ă această c!im(are <idică-te şi $ă-o sese 7ntâmple.)umai tu îţi poţi sc!im(a #iaţa.Băseşte =oinţa, iar 9i'loacele #or apărea

curând.$ă o introspecţie proundă şi descoperă

cine eşti şi ce îţi doreşti cu ade#ărat.=isurile de#in realitate, dar nu aştepta ca

Documents

Warren Veenman - Descatuseaza-ti intregul potential.doc