vocatia

C. RADULESCU,MOTRUProfesor la Universitatea din Bucuresti

Membru al Academiei Romine

V 0 C A TI AFACTOR HOTARITOR INCULTURA POPOARELOR

BUCURESTI ,

ED1TURA CASEI SCÒALELOR1932

www.dacoromanica.ro

PREF ATA

Cartea de fati este formati in mare parte din confe-rintele linute, in cursul iernei anului 1930 si 1931 la Radio-Bucurefti, cu scopul de a trezi in constiinta tinerimel, i acelor insircinati Cu educatia acesteia, interesul pentru vo-catie.

Si stiruie prea putin astizi asupra vocatii, atit in fa-mine, cit si in Foal& Nu ci, in aceste mediuri de educatie,ea ar i dispreuità. Din potrivi, la ocazii solemne pe eacade pathosul discursurilor. Ea este un superlativ de laudä.OaTnenii de vocalic slut totdeauna numiti eroii progresuluisocial. Dar la atit si reduce interesul pentru vocatie. De-corul, dat la o parte, nimeni nu se mat gh' ide*te la ea. Su-perlativul, dupi ce si-a indeplinit serviciul, se aseazi lagarderobi pentru alte ocazii. Daci, cel putin, vocatia ar fiusor de ilustrat prin personaje celebre, atunci portrezeleacestora ar mai provoca in tinerime reflectii trecitoare.Dar vocatia nu se poate ilustra, asa ctun se ilustreazi ofapti militarà sau morali. Ea este refractari la orisiceincereare de tipizare. Se pot da exemple de vocatie, daromul reprezentativ al vocatii nu existi. Originalitateadesfide tipizarea.

Negisind, in mediul lor educativ, indrumarea care sä.-iajute la realizarea vocaliilar, tinerii de eliti ies la capitcum pot. Cei mai multi, dupi dureroa.se crize sufletesti, seeliminä singuri. Neputand si fie flexibili la rutini i nici

www.dacoromanica.ro

C. RADULESCU-MOTRU

impala& originalitatea, ei sint airuncati afar& dinscoali i chiar din familie, ca nesupusi. Foarce putini reu-sesc sä se strecoare in cariere potrivite vocatii lor. Dar, sidintre putinii acestia, nu este unul care si pästreze recuno-stiinta mediului educativ.

Mediul educativ de astizi, In reguli general., inibusevocatia In fase. Nu din uri constientä, ci din ignorantä. Seignoreazi rolua vocatii in cultura popoarelor. Minded. acestrol este o raritate, se crede ci el este i un lux. Omenirea,dupä credinta multora, poate träi färá oameni de voca-tie, cum poate trii i färä oameni carf sä rivalizezecu Adoni& i pentru ea roaul vocatii sh fie eit maisters, unii obisnuesc sa-1 banalizeze. Sunt educatori,cari confundi vocatia cu profesiunea, i vorbesc In conse-cinti de birouri vocationale, ca de niste birouri profesio-nale. Sint, negresit, si dIII, educatori de eliti, eari clan vo-catia o deosebitä atentie. Dar acestia, pe lingi ci grit pit-tini, slut i foarte särac inzestrati Cu cunostinte pentru aduce la bun sfirsit buna lor intentie. Ca o .scuzi pentru. eise poate adioga, ei psihologia i pedagogia de astizi, inaeeea ce privaste voeatia, sint abia la.îin1cput. Lipsese ace-stor stiinte cunostintele sistematizate, i mai ales siste-mele practice de aplicatie ale putinelor cunostinte pe careele le oferä.

Cu toate acestea, este o datorie pentru orisicare edu-cator, ca el si incerce si se ridice deasupra greutktilormomentului, pentru a se pune In serviciul descopeririiajutorärii tinerilor cuvocaie. Este o datorie, fati de cul-tura omenirei. i este .o datorie imperioasa fati de culturanationald, inainte de toate.

Filosoful Johann Gottlieb Fichte, la incepu:u1 vea-cului trecut, a descris in cuvinte entusiaste vocatia, ca peo participare a omului de buni vointä la desivarsirea lu-mei nevizute a vointei divine. Omul, zice el in Die Bestim-,,mung des Menschen (Reklams Univ-Bibl. pag. 145), nueste un produs al lumii sensibile, si scopul final al exis:

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTARITOR IN CULTURA j'OPOARELOR 5

tentei sale nu poate fi atins in aceasti lume. Vocatia trecepeste timp, peste spatiu, si peste toati sensibilitatea. Omultrebuie sä aibä cunostinti de aceea ce este si de aceea cetrebue Si fie. Vocatia lui fiin.d sublimä, trebue ca i gin-direa lui si se ridice peste toate ingridirile sensibilititii.

Cuvintele lui Fichte, serse in anul 1800, erau sprijinitepe cunostinte de psihologie i pedagegie, inci mai imper-fecte de cum Sint acele de astizi. Cu toate acestea ele an-ticipä un adevär, din ce in ce mai confirmat de cunostintelecare au venit in urmä.. Vocatia trece peste timpul si spa-tiul sensibilitäii individuale. Ea se leagi de odstenta uneilumi nevOzute, care, pentru Fichte, a consistat in desfä'.5u-rarea vointei divine, iar pentru noi contimporanii, sprijinitide cunostinte mai precise, ea consistä In totalitätile culturaleIn care triiesc indivizii. Cunostintele, pe care le avem astizidespre ateste totaaitäti, sin' t discutabile, totusi ele garan-teazi de pe acum afirmarea, ci aceste totalititi existä pestecapul indivizilor i ci ele dispun de soarta indivizilor. Cici,ce sint oare frmiîntáriJe politice icm:Loa-nice din Europade astizi, dacO nu rezultatele conflictului dintre ateste to-talitäti ? Ce perspective ne deschide viitorul daci nu pe ace-lea de a asista si mai departe la lupta sau la pacea dintreaceste totalititi ?

Timpul nostru, cu toatä imperfectia cunostintelor sale.mai aduce cuvintelor lui Fichte si o alt.& precisiune. Aceas-ta referitoare la numirul oamenilor de vocatie. PentruFichte orisice om cu bunAvointi era un om de vocatie.Pentru stiinta timpului nostru bunavointa nu este indestu-lätoare. Vocatia implici aptitudini speciale de inteligenti,sentiment si vointi. Ea scoate la luminà originalitatearasei, sau a totalititii. Finalitatea ei depiseste orisice cal--cul croit pe misura indivldului. Indiivizii u vocatieputini. Un popor are in sinul siu un numir restrin.s deexemplare.

De aceea este o datorie pentru educator, ca el si aibi a-tentia indreptati asupra dotatiei cu care vin copiii pe lu.me.

www.dacoromanica.ro

6 c. laDULESCU-MOTRU

Un copil cu vocatie este un izvor de energie nationali. Per-derea unui asemenea copil nu se poate compensa chiar cuprisosul de ingrijire dat la cresterea a sute si mii de alticopii fit% vocatle. Un educator, care din rea vointä sausiinplá indiferentä, a inausit o vocatie pe care o avea submin' a sa, este tot atit de culpabil, ba Ineä mai culpabilde Lit educatorul, care dei neglijent toatk .vieata, a a-vutdibizia 2ä dea la lumini o singuril vocatie.

Sint vocatii totusi care se realizaazi si eu invotrivireamediului educativ! Se poate. Optimi,tii din toate timpurileau aceasti credintä. Dar cite cazuri intrO in categoria lor?Foarte putine. La miele popoare, aproape niel unul /a unsecol. Omenirea nu este in conditiunea lumii animale, ca sise poati dispensa de arta educatiei. Omenirea are nevoiede educatie, nu numai pentru asigurarea vieii indivizilorefemeri din care ea este constituitä, dar si pentru asigu-rarea totalititilor culturale, in care se desfisuri finalitateaei supremi. De desfäsurarea acestei finalititi supreme seleagO tocmai rolul vocatil.

Ingrijind cultivarea vocaiflor, educatorii íi indeplinescastfel o indoiti datorie: care tinerii, cari le sunt incredin-tati individual de familie; ì care neamul lor intreg, careIi pune toati nadejdea de viitor.

C. R.-M.Butoesti (Mehedinti)

1 Sept. 1931

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

1. Rezerva oamenilor de §tiinta fatà de vocatie. Intelesul vocatiei in hm-bajul popular. 2. Motivele, pentru care omul de §tlintà a evitat studiulvocatii. 3. Vocatia fatà de ma§dnismul contimporan. 4. Evolutiaorganizatii muncii §1 era masinismului. Profesionismu1 i vocatia.5: Functiuni de oportunitate individua% si functiuni de interes colectiv, invieata sociaki. Vocatia apartine acestora din urma.

1. Este in intclesul vocatiei ceva, care face pe omulde stiintä sä fie rezervat: un ceva greu de definit; impon-derabil pentru dintarul exact all stiintei, cu toate axesteaexistent, evident chiar pentru ori çi cine care are minteaclaxä i pitrunzitoare. Vocatia nu se m5.'soari cu instru-mente, asa cum se mäsoari perfectia simturilor i istetimeainteligentei; pentru ea nu avem un indice special, cum avempentru celelalte diferentieri sufletesti. A fi cu vocatie, estea fi diruit de naturä in gradul cel mai inalt, i cu toateacestea dintre anult däruitii, putin. Isfint cunoscuti de spe-ciaiitii La nimeni, mai bine de cit acestora, sepotrivesc cuvintele evanghelistului: filtre ai lui a fost siei nu l'au cunoscut pe dinsul. Sau cuvintele lui Fr. Niet-zsche, spuse despre sine insusi: eu mi nasc pentru ei, dupice voi fi mort.

Desaire vocatie vorbesc insä toti' adîncii cunoscitori deoameni. i cu deosebire in vremurile de grea cumpänä. Dupäo mare experientä, sau la un räscruci de drum in vieatapopoarelor; la disparitla dintre cei vii a unul om in adevärexceptional, sau in ajunul unui mare eveniment istoric,atunci in constiinta societitii se trezeste o stare prielnicäpentru intelegerea vocatiei. Atunci se simte rolul ei: mora-

www.dacoromanica.ro

8 C. RXDULESCU-MOTRU

li.stii vorbesc de necesitatea personalitätilor cu caractereputernice, iar istoricii de infiptuitorii pe care ii agteaptimenirea popoarelor. Cind sufletul omenesc este mai sga-dult, atunci ca prin o sträfulgerare a intregului lui cuprinsse limpezesc ridicinile vocatiei. i atunci se recunoaste citot ce este mai de pret in podoaba acestui suflet, toati cul-tura spiritului omenesc, este in fapt datoriti sevei care seridici din rldleinile vocatiei.

Ce este vocatia ? Dupä etimologie, ea este indreptareaomului spre o voce care-I chiami. Dar voeea este aci in-tr'un sens figurat. In nici un caz nu este vorba de voceaunei persoane sträine de cel chemat. Este vocea singelui,a constiintei, a onoarei, a strämo§ilor, a p6mintului pe carecineva s'a .niscut, etc., in stimit este vocea unei existenteIn care inträ cu ceva acela care este chemat. Chiar cindeste vocea lui Dumnezeu care chianti, si atunci, poate maiales atunci, acel chemat este presupus el nu este striinacelula care chiami. La acea.sti etimologie, intelesul popu-lar al cuvintului mai adgoga urmitoarele. Vocatia aduceintregirea muncii individului intr'o operä de valoare sociali.Munca produsä prin vocatie este ideasupra intereseloregoiste. Vocatia duce totdeauna la infiptuirea unui binesocial. Niciodati, in limbajul popular, ea nu se identificiinstinctului criminal. Oamenii cu vocatie prezinti o admi-rabilE potrivire a firei lor la munca pe care societatea ocere dela individ. Din aceasti admirabili potrivire rezultä,pe de o parte, multumirea interni a acelui cu vocatie, §i,pe de alti parte, avantagii exceptionale pentru societate.Roadele vocatiei sunt datorite därniciel cu care naturaimbraci pe citiva. Militarul, artistul, medical, profesorul,avocatul, intreprinzitorul industrial, ale eiror suceesestrilucitoare nu se pot explica prin motive obiqnuite §i prininterese obisnuite, poporul ii numeste oameni de vocatie.Este simplu profesionist acela care face munca din interesegoist; este un om de vocatie acela care gisegte in munciintregirea sa ideali. La simplul profesionist, omul .si felul

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTARITOR IN CULTURA POPOARELOR 9

muncii stau fati in fati, adeseori in dusminie; la omul devocatie, felul muncii este o prelungire a omului, este o u-manizare intrati mai adinc in naturi. Dei nu si-o defi-neste precis stiintificekste, limbajul popular are, precumvedem, in intelesul lui, o intuitie bogati despre vocatie.Cercetiriffor stiintifice de specialitate, le este rezervatrolul de a limuri ma.i departe aceasti intuitie.

2. Cum au indeplinit cereetirile de specialitate acestrol, pini acum, am spus-o ,dela inceput. tilnteae specialeeviti si se ocupe de vocatie. Pedagogia ar fi 'datoare si seocupe in prima linie. Ea nu o face decit in sili. Vocatiaes.e pentru pedagogi un obiect mai mult de declamatie decit de cereetare exatti. Locul ei este printre discursuri;atunci la ocazii solemne. Psihologia de asemenea se ferestesi o cerceteze mai de aproape. Este un obiect prea complexpenlru aceasti tiintä obisnuiti la misuritoare i experi-mentare. Abia acum in urmi, prin introducerea ideii destructuri sufleteasci, psihologii si-au luat curajul BA gin-deasci la o explicare a vocatiei. Insi i acum cu multiprudenti. Cei mai convinsi partizani ai psihologiei struc-turale vorbesc en usurinti de aptitudini sufletesti, de eu,de personalitate, si de orientare-profesionali, dar foartecu greu de vocatie. In atmosfera care inconjoari acest cu-Vint se ascund pentru dinsii riticiri periculoase. In ea esteprea multi poezie, prea multi metafizici. Psihologul vreasi fie la adipost de ori si ce risc. Mai ales el vreapistreze reputatia de om de stiinti. Din aceleasi consideratii

sociologul este certat Cu studiul vocatiei. In schimb, cu-vintul de vocatie are un farmec special pentru criticul dearti, pentru istoricul literaturii i pntru istoricul culturiiIn genere. Din nefericire, farmecul atesta n'a isbutit si a-duci din partea acestor specialisti mai multi luminä. Voca-tia rimine si la ei in razele pe care le imprIstie intuitia dinlimbajul popular. Pentru moment, singurii cereetitori, cariaduc o contributie mai insemnati la cunoasterea vocatiei,sunt biografii personalititilar mareante, modestii istorici

www.dacoromanica.ro

10 C. RADULESCU-MOT1113

moralisti cari privesc evolutia omenirli din punct de vederepragmatic. Lor li se adaogi apoi filosofii, cari fae din per-sonalitate o cheie pentru explicarea rostului lumii intregi.

Cu acestia seria cercetitorilor se termina.De ce atita vitregie din partea oamenilor de stiinta?

Pentru cine cunoaste desvoltarea metedelor de cercetarestiintifick rkspunsul este usor de dat. Desvoltarea metode-lor de cereetare siintifici a favorizat pînä in vremeanoastri, studiul obiectelor care se pot aseza in intregimeIn compartimentul unei singure stiinte speciale. Obiectelecare au intrat In doui, sau mai multe compartimente, aufost evitale, sau au fost läsate, cel mult, pe seama filosofiei.Aceea ce apartine numai fizicei, sau numai chimiei, sau nu-mai biologlei, sau numai psihologiei, etc., îi are o metodisiguri de cercetare, i aceasti situatie atrage dupi sine ofavoare la omul de specialitate. Aceea ce apartine din po-trivi mai multor stiinte, adicä obiectele pe care si le potdizigati mai muti peciaiLti, aceffea sint evitate. In studiullor, specialistul se teme sä aibi prea deseori nevoia de a seajutà cu ipoteze, sau de a se baza pe rezultate imprumutatedela confrati; tot atitea ocazii de iiitacire. Fagtul vocatieieste tocmai un exemplu tipic de obiect imprasdat in nume-roase compartimente de specialitate. El apartine antrOpo-logiei i psihologiei, prin rädäcinile Cu careeste legat defiz,icul i psihicul individual; apoi tot el se intilne.s,te inStiintele istorice si.morale, care se ocupi de exteriorizfirilepe care le ia sufletul omenirii in operele de culturi. Ince-pind cu cresterea thidividulul çisflrsind cu evolutia culturiiomenesti, peste tot locul se Intilneste farptul vocatiel. Cindun obiect este en prea mare suprafati, el risei sà.' nu maifie vizut in conture precise. Acesta a fost cazul faptuluide vocatie. Studiul lui a dep4it atentiunea obisnuiti spe-cialistului si de aceea a fost ocalit.

Dar desvoltarea metodelor stiintifice este in ajunul unuinou avint. Aceea ce a cemstituit pini in zilele noastre unrisc pericolos, se anunti a fi pe viitor un motiv de atrae-.

www.dacoromanica.ro


tiune. Rigiditatea specialistului clasic incepe sä cedeze. Cer-cetarea obiectelor, comune mai multar compartimente stiin-tifice, prinde din ce in ce mai mult. Astazi sunt cercetatenumeroase fapte de fizico-chimie; de chimie biologici; debio-psiholcgie; de geo-antropologie;de psiho-sociologie,etc., adici fapte care sunt in zona de intretiiere intrestiinte; mime, este rIndul Si se alIture lor i fa,ptele devocatie. Primele cercetiri metodice asupra acestora le avemadunate sub numele de tipologie i de catractemologie ; douastiinte timide deocamdati, dar care sunt menite sä formezeIn curind douà marl capitole ale stiintei vocatiunii Pnin-cipalele rezultate dobluditte de ate douä still* le veanutiliza si noi in paginile ce urmeazi 1).

3. tiina vocatiei este si se formeze de acum inainte,pe mäsurä ce observatia si experienta se vor aplich in chipmetodic asupra conditiilor in care se produc faptele de vo-catie. Aceasta nu inseraneaiä însä c faptele de vocatien'au atras atentia oamenilor Ina de mult. Din potrivä.. Inlumea veche, credinta cà fiecare om îi are drumul vietiicroit dela nastere, este foarte ritspindità. Aceastä credintäerà chiar incorporati religiunii. Cel vechi nu aveau ins& odefinire precisi si mai ales o intelegere obiectivi a conditii-lor in c,are vocatia se produce. Ei puneau un raport intrelucrurile cele mai deosebite, tinti fiind de analogii vagi siimaginare. Un sirdbol erà pentru ei mai impunator dealt oregulà de rationament logic. De aceea faptele de vocatieerau, cmai fired, aanestecate cu o multime de alte fapteinrudite prin analogie, i apoi erau raportate la conditiilecele mai extraordinare. Vocatia era amestecatà cu predes-tinatia, i ca atare pusä, in legiturrcu arta divinatiei. Des-tinul unui om, i prinurmare implicit sjd vocatia sa, se puteaucunoaste din horoscopul astrologului care citià in pozitiastelelor sau din träsiturile niI1inLi, pe care le descifra hiro-mancierul. Veacuri de-a-rbidul faptele reale de rvocatie au

1) Comp. Personaiismtil energetic, (Eclitura Casei Scoalelor, Bucuresti.1927), pag. 215 si urm.

www.dacoromanica.ro

12 C. RADULESCU-MOTRU

stat in acest amestec Cu extraordinarul. Intocmai cum pri-mii chimicti, in loe de a se ocupà de problemele care se pu-teau rezolvä prin mijloacele modeste ale timpului lor, in-cercau sä deslege insolubila problemä a transmutatiei me-talelor ci in loe de chimie ficeau alchimie, tot astfeloercetktori ai vocatiei se pierdeau in wagul astrologiei si alhiromantiei, In loe de a se ()cup& de obiectivul stiintei lorproprii. Dar si astizi nu stä stiinta vocatiei mai bine. Sepicituia inainte vreme prin extinderea nemasuratä afaptului vocatiei; astkzi, se pacitueste, dinpotrivä, prin onepermisä ingustare a aceluias fapt. S'ar 'Area cä, rusinatide mostenirea pe care le-au läsat-o astrologii i hiromantii,oamenii de stiintä, de astäzi, cari studiazi vocatia, au prinsfrick de umbra lor mnsäci. Pentru a nu fi binuiti de exa-gerare, ei reduc faptul votatiei la citeva firimituri de date.Cei mai multi se opresc la aptitudinile pe care le prezinticopilul, in exercitarea diferitelor functiuni sufletesti, ci ur-märesc In studitil lor mai mult ordinea cantitativä dealt pecea calitativä. Ei presupun anume, ci o functiune spornici:o vedere, bunioarä, mai ageri; un auz mai fin; o muscu-laturä cu miscäri mai precise, etc. trebue in mod naturalBA atragi dupi sine si o probabilitate mai mare de vocatie.Principiul diiviziunii muncii de pe terenul productii econo-mice este aplicat, färi niel o critick, pe terenul productiisufletesti. Vocatia, dupä, ei, s'ar lega de o specializare inaptitudini, asa dupä, cuan fproductia unei fabrici este cu atitmai mare, cu oft organizarea ei reduce munca lucrätorilorla o miscare cit mai specialä a bratelor.

Din cauza acestei presupuneri primii psihologi cari s'auocupat de vocatie, au avut Cu totii atentia indreptatä numaispre misuritoarea functiunilor. Au fost masurate datelesimturilor, apoi memoria, atentia i judecata. In scopulacesta ei au inventat ci instrumentele de mäsuritoare. Re-zultatele la care s'a ajuns ins& lau dowedit foa.rte curindpresupunerea era gresitä. Vocatia nu este legatä de o anu-miti aptitudine, ci ea este legatä de intreaga constitutie

moralk a omului. Este cu chemare numai acela,www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR LIOTARITOR IN CULTURA POPOARELOR 13

care prin intreaga lui personalitate este un ales. Aptitu-dinele speciale fac din om un bun muncitor de fabrica, saucel mult un bun profesionist, dar nu si un om de vocatie.Acesta din urma vine pe lume in alte conditii i ca alt rol.

Sa examinam de aproape aceasta diferentiare a omuluide vocatie, fiindci ea este hotaritoare.

Timpul nostru traieste in iluziunea progresului, care arveni dupa urma masinismului. .Este drept, cä productiaeconomick, ajutata de masini, á revolutionat vieata ome-nirei. Multumita masinilor, comunicatia intre popoare adevenit intensi i, .dimpreunk icu aceasta, coimunicatie in-tensa, a sporit i confortul material al vietii. Popoarele cuMuncitori calificati ridica, prin marfa pe care ei o pun pepiata, nivelul de bunk stare al omenirei intregi. Salbaticii(En centrul Afrieei pot rninea zahär si se pot servi dechibrituri, lai schimbul unor mid servicii. Nu, anal exist&fatalitatea anizerii pentru aceia oari traiesc pe pkninturislierpe. Fabricele pot Si flucreze i pe piatra alma. Pe vír' fulmuntilor sint adeseori cele mai eonfortabile hoteluri.

Aceste inlesniri, pe care le aduce cu sine masinismul, aufacut pe multi contimporani sà creada, ca in tehnicaa masinisraului, s'ar fi descoperit secretul progresului. Pro-gresul ar consista in treptata inlocuire a muncii omenestiprin munca de masina. Dacä antichitatea n'a cunoscut pro-gresul, cauza este ca ea n'a avut la dispozitie maini, i atrebuit si se sustina pe sclavie. Daca Orientul este incainapoiat, cauza este aceias. Orientul nu gusta tehnica ma-sinismului i prefera munca obisnuita a bratelar. Credintaaceasta face pe multi contimporani sa se iluzioneze asupraviitorului omenirii. Acest viitor li se pare lor asigurat. Pefiecare an va fi mai mult progres, fiindck pe fiecare an sevor inventa masini noui.

De iluziunea acestui progres se leagi apoi o grava räta-eire In aceia ce priveste viitoruLl muncii omenesti, si inspecial rolul vocatii.

.Daca masina sustine progresul, la rindul sau masina sesustine pe diviziunea la nesfirsit a functiunii muneii. Ma-

www.dacoromanica.ro

14 C. RXDULESCU-MOTRII

sina, este un mare analizator al muncii. In loctil bratuluiomenesc, care reuneste la un loc zeci de functii dirijate decreier, masina separa camponentile bratului, ficind silu,creze fieoare In parte ou, mai multi exterksiun,e i inten-siune. Cu eit masIna indeplineste o munci maimai elementa.ri, cu atit ea este mai productivi. Dacä bra-tul omului produoe putin, cauza stib. aceea cica, trebue sicombine, si inventeze misciri noui la adaiptiri noui. Ma-sina suprimi toate apeste operatii. Ea si dispenseazi despontaneitate si de originalitate. Ea produce meoa,nic, darrepede. Uniform, dar mullí:.

acum consecintele referitoare la viitorul muncii orae-nesti trase prin analogie din aceste consideratiuni.

Masina este o prelungire a bratului omenesc. Dacatehnica ei, bazati pe divizinnea, muncii are atitea avantaje,atunci ar trebui ca aceias tehnici, aplicati la munca omuluiIn genere, si aibk si ea aceleasi avantaje. Cu cfit un lucritorva fa,ce o muna mai uniformi gi mai simpla, dispenfin-du-se de spontaneitate si de originalitate, cu atit productialu/ va creste. O fabricii, in care masinile merg neintreruptçi uniform, produeind in serie obiecte, sau pirticeie deobiecte, are un renlement mai mare, decit o fabrici in earemasinile &si suspendi, din cind in cind, mersul pentru acombina impreuni manufacturarea unui obiect. Marele in-dustrias de automobile, americanul Henry Ford, a isbutitsi-si inzeceasci rendementul fabricilor sale multumiti a-cestei productiuni in serie. Toati industria americani, dealtmintreli, utilizeaiä aceasti tehnici. Mecanic. Repede.-Uniform.

Omul este si el un 'hl de fabrici; numai cä la el masinilesint înloeuite eu diferite funetkuni f iziologie çi sufletesti.Daci ar fi si se urmeze, i in organizarea muncii lui aceiasitehnica, ca /a fabrictI, atunci ar trebui si zicem, ci viitorulmuncii omenesti sti in descompunerea acesteia in compo-nente din ce in ce mai simple si a,poi In exercitare,a in partea fiecireia din aceste componente. Fiecare om si se multu-

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTARITOR I.NACULTURA POPOARELOR 15

measci Cu munca redusi a unei singure functiuni. Acelacu bratul vinjos si exercite puterea musculaa: acela cuvederea ageri, si exercite vederea; acela Cu buni memorie.eft exercite memoria i asa mai departe. Fiecare om si facio munci simpli i anoninii, care Si nu ceari combinatie,alventie i originalitate. Atanci el Ana putea produce inserie, adici ira mare cantitate.

Aceasta o si zic aceia cari cred orbeste in binefacerilemasinismului. Idealul muncitorului viitor se concretizeazi,pentru, ei, n tipul muncitorului automat, care, dreptmtmci, este cal/stem si faci, in mod monoton, cite ungest, pentru a ajusta, sau a dirijamiscarea unui instrument ;gest ce se face firi concursul inteligentii. Bine inteles, ciun asemenea muncitor nu are nevoie de vre-o vocatie. Celmult, un asemenea mtmcitor are nevoie de aptitudinea ce-rut& de gestul pe care va avea si-1 faci. i cum gestul esteaproape mecanic, nici de aptitudine nu este nevoie. Fiecareom are un minim de aptitudini Este d'estul ca muncitorulsi aibi norctcul si eseasci a:lush/a, care are nevoie degestul lui. Astfel ajungera, dualnd analogia Ott Mai de-parte, la credinta radical& a un.ora, dupi care: nu existavocatie, ci exista noroc pentru unii, i nenoroc pentru altii.Oamanii, cari gisesc ocazia puni in valoare cite o apti-tudine, aceia si numesc oameni de vocatie; iar ceilalti carinu dau peste o ocazie favorabili, fie ei chiar mai inzestraticleat cei dint% sunt fir& vocatie.

4. Contra acestei credinte tinera dela inceput si luimo atitudine. Analogia este, in genere, o metodii putin siguripentru stabilirea unui adevir. In cazul de fati ea duce chiarla rezultate fundamental gresite. Intre tehnica rna5ineitehnica muncii omenes1 in total nu poate fi un paralelism,pentru bunul motiv urmitor. Masina reprezinti o micaparte din aceea ce este organizarea muncii omenesti ; anu-me: partea cea mai superficiali Se anunceste cu tehnicamasinei acees. ce este de, putini important& pentru progre-sal cmenesc. Cici masina este un siraplu multipaicator al

www.dacoromanica.ro

16 C. 1121DULESCU-biOTRU

productii economice. Ea prelungeste functiunile sufletesti,fir& si le pos,tä inlocui pe acestea vreodatä. De acea nu sepoate prezice viitorul muncii omenesti, prin analogie, dup5tehnica mani.smu1ui, ci totdeauna invers, tehnica masi.aismului se poate prezice dup.& tehnica sufleteasci amuncii in genere. In organizatia muncii intr.& multe Po.sibilitäi; una dintre acestea este masinismul. Sute deseeole amenirea a progresat fir& sä cwaoasci anasinismuliTu este o imposibilitate, ea el si dispari din nou, sau s5joace pe viitor un rol secundar. Succesul lui de astizi estedatorit unor imprejuriri istorice si nu este exclus ca el

dispari dinpreun& cu aceste imprejuriri.In locul iluzii, pe care o suggereazi tehnica masinei, tre

buie restabiliti, pentru intelegerea vocatiei, adevirata evo-iutie a muncii, din trecut i (pini astäzi, c&ci numai dirtaceasti evoldtie si pot face preziceri asupra perspectivelorvocatii In viitor. Aceasti evolutie este cu total altfel, decittie-o arat5, partizanii înitlläcärati ai masinismului. Din easä poate vedea marele rol al vocatii; rol pe care unii con-timpora.aii SI scoboari la un joc al norocului.

Munca omeneasci, la inceputurile ei, este direct sugge-rati de fenomenele naturei. Omul deplaseazi, aduni, sparge

ciopleste lucrurile din jurul säu, färä sá intrebuinteze etehnici deosebiti de aceea a naturei. Munca sa se prezintiintr'un bloc cu mediul cosmic. Ea continui schimbiriledupä scoarta pämlntului; conyffete.97ä miscirile animale-/or domesticite; realizeazi aceea ce intuitia formelor gee-raetrice suggereazä ca raporturi de de,pendenti. Munca o-meneasci este, la inceputurile ei, o prelungire a tehnicel,dup5, care s'au constituit straturile geologice i dup5, caresi transform& solidele 2).

Aceste Imprejurari istorice sunt puse In eyidentà cu multA maiestriede cAtre Gina Lombroso, iri scrierea sa din urmä: La rançon du mach:-nisme, Payot. Paris, pag. 174 si urm.

Comp. Julien Pacotte, Le pens& techni0e 1931. Felix Alcan, Paris,pag. 10 si urm.

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTARiTOR IN CULTURA POPOARELOR 17

In aceste inceputuri ale munch gisim, ea muncitor, peomul intreg. In tocmai cum in atitudinile emotionale totsufletul gi corpul omenesc sunt interesate, asa i in primeleinceputuri ale muncii, acela care munceste este in..eresat lalucrul SU Cu tot sufletul gi cu tot corpul. Ritmul munciieste insotit de ritmul sufletului intreg. i astizi, la popoa-rele sinatice, eintecul sprijini migcarea bratelor, iar ridi-carea greutitilor, pmnäsi la popearele europ ene, nu se oateface firi a fi insotiti de un refren 6'n:tat. Tehnica munchincepe prin a prinde.pe an in intregime. and ea si imbo-giteste ell instrumente, gi atunei Incä ea amine aceiagi.Aceasta se invedereazi din forma, in care sunt lucrate in-strumenteae vechi, i caxe formi a fast eonservati pin& intimpurile moderne. In.strumentele vechi sunt ornamentateCu figuri i embleme, nu in scopul unei satisfactiuni estetice,ci in scopul de a inIri functiunea instrumentului asociindu-iputerea spiritului indicat prin ornament. Muncitorul vechiu

instrumentul siu de munci erau inviluiti in aceiasi at-masferi spirituali. Formau impreuni un tot. Mud instru-mentua era imprumutat sau furat, el ducea cu dinsul insu-girile stäpînulul. Tehnica muncii, la inceputu.rile ei, nu seaseamina de loc Cu maginismul contimporan.

In aceste inceputuri ale muncil omenegti, care dureazimii de ani, nu se poate vorbi de omul care îi giseste vo-catia gratie norocului ! In perioada acestor inceputuri vo-catia este legati de structura omului intreg, si chiar cevamai mult : de corelatia omului cu mediul siu de vieati.Este cu vocatie acela care corespuncle pimintului pe caretriieste; in primul rind: conduaterul de ne am gi fauritorulde civilizatie. Muncitorul anonim, in toati aceasti lung&perioadi, n'avea sansa si treaci printre oamenii de vocatie;aocul lui era In rindul selavilar. Manca liberi era isvoritidin dispozitiile adan' ci ale personalititii, adici din vocatie.

Din nefericire, dispozitii spre o munci liberä s'au main-festat rar. Altmintreli, inceputurile muncii omenesti ar ficonstituit perioada de aur a vocatii. Omul a considerat tot-Prof. C. R..dalescu,Motru 2www.dacoromanica.ro


deauna munca, ca o povara, ca un chin. Au muncit, in modnesilit, foarte putini. Acestia insa din vocatie. Pe acestiaindemnau sä munceasca din adinicul firei lor: tendintelernostenite, aspiratiile desinteresate.

Era masinismuand nu s'a ivit in mod brusc. Ea a fostprecedata, si este si astazi simultana cu o era de munca, incare caracterele vocatii sint inlocuite in parte cu oaracte-rele pe care le cere munca de masind, färà ea fie totusi pedeaintreg-ul suprimate. Aceasta este era profesionismului.Profesiunea nu este vocatiune, nu este insa nici munci demasind. Ea pastreaza cite-rya din caraeterele vocatii, anti-cipind in acelas timp enema din caraeberele muncii de ma-sina.

Un orn de vocatie se indreapti spre munca pe care o cerdispozitiile adinici ale sufletului eau. El se intregeste sufle-teste cu opera pe care o produce. Este constiincios, fiind-ca in oonstiinta ea scopul munch i scopul existentei seidentifica. Este original, fiinda nonmele sale de rnrunci nuvin din imitatia altora, ci din desfasurarea firei sale pro-prii. Profesionistul este mai putin constiincios si mai putinoriginal. El poate adesea si fie foarte talentat. Nu aptitu-dinile 11 diferentiazi de omul de vocatie, ci structura ca-racterului. Moralitatea este una in omul de vocatie, si altaIn profesionist. Moralitatea, nu in intelesul teologic. Adi-

consecventa cu sine insusi.Era profesionismului a inlesnit calea pentru masinisan.

Istoriceste faptul acesta este dovedit. Nu inventia masini-lor a produs masinismul, multe masini erau inventate dinanticitate. Chinezii in special au avut multe masini inven-tate inaintea Europenilor; aceea ce a produs masinismul afost splritul profe,sional, concurenta pentra cistig. Masi-nile in tminile oamenilor din anticitate, erau simple abiec-te de lux, sau de curiozitate. Ele realizau o trebuintil aimaginatii sau a ratiunii. In miinile profesionistilor, ele sintmultiplicatoare de eistig si de putere. Inventatorul din an-ticitate inventa din vocatie pentru irnpaca cerintele

www.dacoromanica.ro


sufletesti praprii; inventatorul (profesionist de astäzi in-venteaza pentru

Era rnasinismului nu face de °it SA due& pinä la ultimelesale consecinte spiritul profesional.

Pentru noi, intrebarea care se pune acum este urmatoa-rea. Este organizarea muncii dupä vocatie, o organizaremenitä si cedeze pasul dinaintea masinismului, sau estemasinismul o organizare trecätoare cerutä de anuaniteprejuräri istorice? R5spunsu1 este anticipat, prin cele zisemai nainte.

Masinisna nu poate fi expresia ultimä a idealului orne-nesc. O totalg emancipare a aptitudinelor speciale de subguvernarea caracterului nu se poate concepe. In indrivid ca-racterul decide de soarta functiunilor .exercitate. In so-cietate, interesele totalititii decid de soarta indivizilor.Cum War putea concepe interesele superioare ale popoare-lor räsate pe seama unei organizäri de muncl, dirijatä nude firea oanuflui, ci de specializarea masinei? Specializareamasinei poate sä &duck o conditie favorabilá in tehnicamuncii, niciodatà ins& ea nu poate inlocui resortul caresustine munca omeneasci in genere. kceastä muncg sesustine pe virtualitätile din aclincul sufletului omenesc. Acisint rädicinile care dau vieatä orisicirei tehnici. Färä oleggturi strinsä cu acest adine al sufletului, oritrice tehnicgde munck trgieste intr'un mediu artificial, ea o vegetatieparazitarg. Adincul sufletesc ins& il constituesc dispozitiilecaracterului i simtirea eului, pe care le gisim la obirsiavocatii. lath' de ce munca pornitä din vocatie nu va puteafi niciodatg inlocuitg.

Fi-va aceast& munch' insä, o munck de lux, rezervatg cl-tor-va privilegiati i redusg la proportii rnici? In aparentgda. In fond, realitatea este cu totul altfel. Manca de mac;ti-nk, are numai aparenta de a fi la baza progresului social,prin larga ei rkspindire. In fond, aceea care sustine pro-gresul social este anunca din vocatie. In aceasta din uranäse gäsesc germenii de spontaneitate i originalitate färä. de

www.dacoromanica.ro

20 C. RADULESCU-MOTR U

care nu poate fi o vieatä de culturi. i omenirea nu poateprogresa de cit in vieata culturei diferitelor sale popoare.

Aceasti concluzie tinem si o intarim si prin urmitoa-rele consideratii filasofice.

5. hste un adevär de mult eunoscut biologilorintr'un organism animal nu toate elementele sint de oegali valoare pentru perpetuarea speciei organismului.Sint elemente fenotipuri si elemente genotipuri. Cele din-tîi legate de individualitatea organisanului càreia iisiservasc. Ele dispar odatä. cu individualitatea. Elementeledin a dona categorie sint legate de perpetuitatea speciei.Ele asigura vieata indefiniti a acesteia 1) Din cauza ace-stei deosebiri de funetiune, avem si o deosebire de constitulle intre cele douä categorii de elemente. Fenotipurile auo constitutde labilk. Ele se transformi dupd cele mai micischimbdri ale mediului pentru a servi la adaptarea

Fenotipurile reprezinti oarecum partea de opor-tunitate in organismul animalului. Elementele genotipuriau o constitutie relativ fixä.. Pe ele le atinge inriurirea me-diului, dupä alte legi. Legate de viata speciei, ele se trans-forma dupä.' perioade lungi, si atunci dup.& caracterele per-manente ale mediului, färä sà tina seama de oportunitateamomentului. Fenatipurile sint oareeum la suprafatä.,cind genotipurile sint la adincul vieii. Functiunea unoraçi functiunea altora sint cu total deosebite; dar tocmai

sint deosebite, inipreunate ele asigurä vieata orga-nismului animal.

Acea.stä deo,sebire existä. i Intre elementele organismu-lui social. Numai ci aci. elementele fornaind ele insele

1) Deosebirea intre aceste doud elemente a fost utilizará si de unii teo-reticieni ai stiintei dreptului pentru a explica natura juridicä a organismuluisocitatii. Acesti teoreticieni ne vorbesc de demente subiective (individuale)si de demente ob'ective (ce depdsesc con5tiint-i individuald). Societatea,zice Hauriou (Pr. de Droit Constitutiorencl 1-a E3itie, 1923; a 2-a Editie,1929, la pag. 43) este o tesdturd a carel urze-ild este facutd din vointelesubiective ale omului, fiicele libertdtii sale, inläntuite prin idcileoblective".

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTIRYTOR IN CULTURA POPOARELOR 21

cu forme de sine stAtitoare, deosebirea de maisus suferä in exprimarea ei o mid. modificare. Intelesulinsä rämine acelas. Elementele orgsnismului social sint siele de dou5. categorii. Unele, acelea care ar corespunde feno-tipurilor, au o activitate care foloseste numai indivizilor,pe cind altele, acelea care a.r corespunde genotipurilor, auo activitate care foloseste cuilturii. Unele an functiunea dea utiliza ori si Ice imprejurare pentru a spori bogitia vigilvremelnice a indivizilor, altele au functiunea de a asiguratotalitätii sociale trainicia in viitor. Unele slut fenomenesclipitoare, dar momentane, altele Sint generatoare de bu-nuri, ce se incorporeazi avutului social si färain eterne.Aceasta este o vechie i cunoscua deosebire, la care seface deseori aluziune In programul stiintelor sociale, darcare n'a fast niciodatä cercetatä in mod strict stiintific.Sociologia ne dä prea putine referinte dezpre ea. Aflämdespre ea ceva mai mult la filasofii si la istoricii care seocupä. cu studiul comparativ al culturilor. Acestia autIndsà diferentieze culturile trainice de culturile de Impruanut,asa numitele civilizatii, au ajuns indirect sä. stabileascä ceeste adinc si ce este superficial in unitatea sufleteascä aunui popor; ce caractere au functiunile pe care se suAinecultura, si ce caractere au functiunile ce servesc numaipentru bunul trai al indivizilor societätii. Concluzia gene-ran. a acestor cercetätori este cä, in unitatea sufleteascä,a unui popor i deci strins legate de cultura acestuia, pri-mordiale sunt deprinderile care aduc diferentierile, adicaoriginalitatea. Originalitatea, nu in intele.sul unei impestri-täri fantastice sau a unei deprinderi de a alerga dupä cen'a mai fast, ci originalitatea In intelesul de desväluire afondului propriu sufletesc care constitue unitatea poporu-lui. Aceleasi miini le are omenirea peste tot pämintul, cutoate acestea deprinderile la muncà sint deosebite de lapopor la popor. Fiecare popor Ii are ritmul sau de muncidupà misarile diferentiate ale mlinii. Pentru unii minaeste un instrument cu miscAri brusce i desarticulate; pen

www.dacoromanica.ro


tru altul ea este un instrtunent de precisie cu articulatiicomplexe; fiec are isi are munca sa originalä, fiindaare mina din mosi strämosi predispussi pentru anumitemiscdri. i tot astfel este cu simturile si inteligenta. Muncaintelectualä ca, i munoa, manual& pot fi imitate, bine in-teles; dar adevirat productive, una ca i cealalta, stint nu-mai atunci cind ele prelungeac in mod natural dispozitiileinascute ale sufletudui, atunei cind ele prelungesc in modnatural dispozitiile indscute ale sufletului unui popor,Cu aceasta ajungem la o intrebare delicati. Ce aunt oaredi.spozitiile aoetstea inIscute? Sint fide un fel de enigm5, aCreatorului, un fel de har pagorit din ceruri, far& cauziisi determinism ? Citusi de putin. Dispozitiile iniscute Sinto continuare a vietii mediului cosmic. Simturile omuluisint formate dup.& excitatiile lor externe, iar excitatiileexterne sint in raport Cu proprietätile pe care le oferg.mediul. Din acest mediu vin in mod direct elementele dihcare se constituie chimismul intern al corpului omenesc,alic& baia, in care se scald& intregul sistem nervos, si dincare acesta primeste tonalitatea afectiVi, resortul princi-pal al vietii sufletesti. Dupi gradul i schimbirile de tem-peraturi, dupà gradul i schimb5,rile de presiune atmosfe-ric5, dupi compozitia i varietatea Solului, dup.& gradul de

intuneric, etc., crest si se inmultesc vegetalele,crew si se inmultesc animalele. Omul nu face o exceptiuneIn aceasti privinta.. Existenta lui, atit fizia cit si psihica,este strict conditionatà de mediul in care tráete. Produse/elui sufletesti se diferentiaz5, dupà caracterele pe care le pre-zinti medial. El cantinui, prin desasurarea dispozitiilorsale, dinamismul inceput de naturil cu, fenomenele de fisi-co-chimie; dinamism continuat apoi prin fenomene de bio-chimie, i apoi pinä la fenomenele de psiho-,sociologie.Bine inteles, nu poate fi vorba, sä vedem acest dinamismCu ochii, ca pe un curent de api, ce trece dintr'un basinin altul; este vorba de o inlintuire de fapte, care se ra-porti la acelas sistem §rtiintific de conditionare; adir,i este

www.dacoromanica.ro

1) Aceastà unificare o da filosofia personalismului nergetic. (Comp.Personalismul energetic, pag. 105 5i urm.).


vorba de intelegerea logic& pe claie o dobindim prin uni-ficaa-ea faptelor naturii in concedtul de energie 1). Toat,ediferentiecrile, PA9Zi constituesc dispozitiile inäscute ale unuipopor, sint conditionate de diferentierile energiei mediuluiIn care poporul traieste. Nu exist& partieularitate in faunasau flora unui p&mint, care sä nu se traduc& si in psihiculomului, care vietuieste cu ele la un loc. In constiinta omu-lui ins& aceastd dependent& de pAniint nu se arara; din go-triva: constiinta otmului prote.steazä, contra ei. Dar aceasiaîi are explicarea sa. C,onstiinta omului, inalnte de a fi unorgan de cunoastere obiectivi, este un organ de adaptare,

ca atare un instrument de utilitate jndirvidualä. Utilita-tea este uneori in conflict cu obiectivitatea. Ea poat,e chiarsä impun& o total& fästurnare de pozitii. Asa in ca,zul defatä. A se sti in dependent& de p5mint, pe &it& vrememintul este un necunoscut, este pentru om mai putin utilde clt a se crede ridicat peste pämint, ca o p&rticia, dinDivinitate. and pimintul este cunoscut, atunci situatia sesehiinba. Dependenta de un lucru cunoscut este suporta-bilk De aceea, c cit constiinsta omu1ui este mai impriete-nit& Cu stiinta despre p&mint, cu atit si protestarea ei con-tra dependintii se moaie.

Cu aceast& completare declare deipendenta dispozitiilorsufletesti de mediu ,avem adev5ratul inteles al originali-tätii pe care trebue SA' o ailYä vieata culturei. O culturieste cu atit mai originalä cu cit fásfringe in ea mai expre-siv fondul (propriu al poporului care a produs-o. i fondulpropriu al poporului este cu atit mai expresiv resfrint calcit dependenta lui de ca.racterele permanente ale energieimediului regional este mai credincicl piústrati. Papua-rele cu o culturii originala gäsesc in culturä o cretere spi-ritualä a rldkinilor lor p5anintesti. De aceea aseaneneapopoare prezintä unitat,ea lor sufleteasa, ca turnatà din-tr'o bucati. Culturile de inprumut Sint in schimb apana-

www.dacoromanica.ro

24 C. ILIDULESCU-MOTR

giul popoaxelor cu domiciliu anonim. In ele dependenta demediu este rupta sau intimplatoare. In anijlocul popoarelorcu asemenea culturi de imprumut indivizli, in parte luati,se pot sianti bine, ciliar mai bine de cit indivizii din mijloculpopoarelor cu cultura' originara, dar ceea ce lipseste acestorindivizi fara cultura originara este cinstirea posteritatii.Ei pier din memoria lumii, ca o pulbere imprastiata latoate vinturile, nrá a läsa in urma lor opere durabile. Cadopereie cmenesti durabile sint numai cele care continuavieata isvolitä din adincal mediului regional.

Ce legatura este intre aceste consideratiuni i problemavocatiei? O legatura foarte strinsa. Fa.ptul vocatiei I.i areratiunea de a fi in existenta culturii. Deasupra oportuni-tatii die moment pe cure indivizii unei societati o urmi-resc, aveni interesele permanente ale societatii, care tre-bue sa-si gaseasca si ele realizatorii lor, tot intre indi-

acestei societati. Totusi nu intr'o grupa separatade indivizi. Aceiasi indivizi pot avea ambele functii:functie de profesie persoriará si o functie de conservarecolectiva. Inzestrati cu aceasta de a doua functie, indiviziidevin realizatorii intereselor permanente, irrterese care secristalizeaza in cultura. Ce pune in miscare, in individ,functia profesionala, este usor de inteles. Utilitatea per-sonará este nelipsita din ori si ce constiintä,Ce pune irisa in miscare functia de conservare colectiva,aceasta este mai greu de inteles. In constiintaaceasta functie este adeseori intunecata complet. I cutoate acestea ea trebue sa se realizeze. Daca in constiintautilitatii individului nu-si gäseste sprijin, ea trebue sa-sigaseasca sprijin pe o alta cale. i aceasta cale este aceea avocatiei, adica a mecanismului determinat de cauze mai a-dinci de cuan sint faptele de constiinta individuará. Voca-tia este determinará de motivele incomtientului colectiv,pe cind profesiunea este determinará de motivele constiin-tei individuale. Aceasta din urma are o act-u.alitate sclipi-

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTARITOR CULTURA POPOARELOR 25

toare, dar restrinsa, pe cind inconstientul este mai intu-necat, dar enorm de adinc gi vast. Omul de vocatie urmea-za un,ui impuLs intenis, dar lipsit de o justificare limpede,pe aid ,profesionistul oportunist are pentru ori si ce gende activitate o justificare bogata. Impulsul caruia urmea-za omul de vocatie este adeseori pentru congtiinta oportu-nLstului de nells Iteles. El s'ar traduce oarecum prin senti-mentul de responsabilitate fata de viitorime, un sentimentpe care cei mai multi dintre irudivizii societatii nu-1 prac-tica in viata lor, aga cä n'au nici posibilitatea sa-1 in-teleaga.

Din deosebirea ac3asta de functiune se explica toate ca-racterele omului de vocatie. Desinteresarea lui este unitacu tenacitatea; originalitatea, cu stilul cerut de mediu;constiintiozitatea, cu sentimentul raspunderii fat& dc vii-torime. Ornul de vocatie ga.segte in munca, nu atit interesulsau material, cit o intregire sufleteasca impusa lui de na-tura. Prin aceasta intregire impusa, natura îi urmaresterolul sau de isvor al culturii omenegti. Omul de vocatieeste instrumentul care ridica energia unui popor de lanivalul radacinilor cosmice la nivelul culturii spirituale.Natura intrebuinteaza pe oamenii de vocatie pentru a sm.-gura cristalizarea unei culturi, intoemai cum intrebuin-teaza germenii pentru a asigura continuitatea formelorvietii animale. Fericite popoarele care au destule vocatiiIn mijlocul lor. Ele au asigurata o cultura originala.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLL1L I

VOCATIUNEA I MUNCA PROFESIONAL/Ti

1. Profesionistul muncete dupà interes i in mod fortat. Omul de vo-carie desinteresat i instinctiv. 2. Originalitatea in vocatie. 3. Sen-timentul de r5spundere fata de viitorime. 4. Rolul instinctului in anumitecazuri de vocatk.. 5. Problema cultivara vocatiei. 6. Se1ectEoil3reaoamenilor de vocatie. 7. Nimbul unei profesiuni. 8. 5coala de pre-gStire a oamenilor de vocatiune.

1. In limbajul zilnic, intrebuintarea cuvintului vocafiese face dupà cum am vazut, in mod destul de corect. Aceeace nu se face coree t priveste exclusiv indentificarea faptu-lui de vocatie cu simpla kotitudine profesionala. A fi bunprofesor este una, si a fi profesor de vocatie este alta.Profesioni-stului i se cer multe calitati, precum i foartemulte indatoriri. El trebue sä cunoasca in ce consista teh-nica profesiunei sale si sa alba aptitudinile potrivite pen-tru realizarea acestei tehnici. El trebue sa alba i un pres-tigiu personal, farä de care nu se poate mentine in stirnaclientilor. In cele mai dese cazuri, atit cunostintele profe-sionale, cit i cultivarea prestigiului costa pe profesionistfoarte multa osteneala. i nu numai osteneala pentru a re-peta cele invitate de la inaintasi, dar si originalitatea pro-prie. Un profesionist rutinar este foarte repede scos dincirculatie. Prin urms.re, a fi bun profesionist este unlucru destul de anevoios. Si cu toate acestea sint foartemulti buni profesionisti i foarte putini oameni de vocatie.In ce sta deosebirea? Sint cunostintele si aptitudinile o-mului de vocatie eistigate eu mai multa truda de cit aceleaale profesionistului? De loc. S'ar parea chiar ea dimpo-triva. Un ziarist de talent, caruia i s'a recunoscut de multi

www.dacoromanica.ro


contimporani calitatea de a fi ziarist prin vocatiune, PierreMille, vorbind de munca sa proprie zice, jumktate In glu-mk, jumätate in serios: munca prin vocatie este aceea carese face mai usor, qui vous embéte le moins" 1). i aredreptate. Vocatia nu impune o munck mai grea, de cit oimpune profe,siunea.

Poate niel mai usoarl Deosebirea intre munca profesio-nistului i munca omului de vocatie stk 5:nsä in aceea,munca celui dintii trebue continuu 'sustinutii prin inter-ventia unor interese externe ei, pe and munca omului devocatie se sustine prin hnpulsul insu3i dat de naturk. Pro-fEsionistul munceste cakulindu-si cistigurile materiale cevor iesi din fluncä., si in consecintä, simte greutatea obsta-colelor_ce i se pun in cale, pe cind omul de vocatie mun-ceste ea un halucinat care nu vede obstacolele, ce-i stau indrum. Unul cumpä.'neste interesele si daci interesele sintcontrarii renuntk sau schimbk de profesie, pe cind col-lalt urmeazk inainte, contra tuturor intereselor contra-rii, fiindick sá simte chemat. Din acea,stk cauzk munca o-mului de vocatie, oricit de grea ar fi, in realitate apareacestuia ca usoark, ca mai putin plictisitoare. Oamenii devocatie, cum s'a zis adeseori, par cä se joack muncind. Ein'au constiinta dificultätilor. Munca lor isvoräste ca din-tr'un instinct.

Limbajul nostru zilnic pune In intelesul cuvintului devocatie toate aceste deosebiri de nuante. Fiecare stie cra.profesionistul este mai mult sau mai putin interesat, pecind omul de vocatie este totdeauna desinteresat. Apoi fie-care stie cä dack intre aptitudinile naturale ale profesio-nistului si indatoririle profesiunii ekistk nepotriviri, pro-fesionistul numai prin practick le poate inlätura, pe chidla omul de vocatie aceste nepotriviri, i cind emisti, seinlkturk de la sine. Omul de vocatie, cind tiparul profe-siunei nu se potriveste cu aptituciinile sale, toarna un nou

1) Pierre Mille, Mes trones et mes dominations (Editions des Portiques.Paris, 1930).

www.dacoromanica.ro

C. RADULESCU-MOTRU

tipar de profesiune, duipi aptitudinile sale. Profesionistultrebue si se forteze ca si intre eu deprinderile sale in teh-nica primiti de la altii, pe and omul de vocatie, end teh-nica Ii este potrivnici, are instinctul sa inventeze una nouipe croiala sufletului siu.

In sfinsit, limbajul nostru 7i1nj, in care de fapt serezumi experienta atitor ,generatii de oameni cari ne-auprecedat, pune in intelesul cuvintului de ,vocatie si o nuan-ti de originalitate, pe care nu o pune in cuvintul de profe-sionist. Prafesionistui trebue si fie si el original. Un pro-fesionist rutinar ar fi, cum am anal spus, curind scos dincirculatie. Dar originalitatea profesionistului nu este aceeaa amului de vocatie. Originalitatea celui dintil este maimult o abilitate, pe chid a celui din urmi este o inovatie,Unul este ca talente; cellalt eu geniu.

Dine inteles, nuanta originalititii este mai greu de prins.Acela.,.: am, care ptie sg. aleagi in mod corect pe omul devocatie de simplul prafesionist, aid este vorba de desinte-resarea muncii unuia si a altuia, eind este vorba de origi-nalitate gresete mai totdeauna. Originalitatea se confun-dà prea adeseori cu noutatea, cu extraordinarul E3i cu ex-centricul. In literaturi mai ales, foarte multi simpli profe-sionisti sunt trecuti in rindul celor ca originalitate, I prinurmare celar cu vocatie.

Nu mai insistian insi asupra acestor diferente for-male, pe care experienta de toate ziLele le-a eonsfintit demult in intelesul cuvintelor, si trecera dea.dreptul la expli-carea genetici a celor doui tipuri de munci: prof3sie sivocatie. Care este mecanismul sufletesc intim al acestordoui tipuri ?

Din observarea atenti a faptelor pe care ni le prezintibiografiile atltor oaaneni de vocatie, el pare a fi urmitorul.Mecanismul sufletesc intim al vocatiei se sustine pe o ten-siune de naturi sipeciali care se caloreazi ca un sentimentde responsabilitate fati de viitorime. Omul de vocatieanunceste oarecum sub perspectiva judecitii viitorului. Peend profesionistul obisnuit immeeste in perspectiva inte-

www.dacoromanica.ro


resului siiu propriu; este multumit sau nenorocit dupä cuminteresele sale stint sau nu satisficute; omul de vocataemunceste fara a tine seama de interesele sale proprii,faindea el se identifica intru totul Cu scopul insusi al raun-cii sale.

Acest mecamism sufletesc deosebit la cele doua tipuri1-am constatat si mai sus cind am facut diferentierea omu-lui de vocatie. Dar cu constatarea acestui mecanism ex-plicarea de abia incepe. Desinteresarea, ea singura, nucoaastitue un caracter esential al vocatiunii. In mod desin-teresat muncesc si multi natingi. Cine n'a intilnit in viatasa oameni desinteresati, din cauza unei scrinteli de minte?Marea multirae a ratatilor", adicä a neisprivitilor si a se-caturilor vanitoase, face adeseori o munch desinteresatä.Nimem nu cauta insä in aceasta multime pe oamenii de vo-catie. Desinteresarea la omul de vocatie este numai apa-renta. Desinteresarea lui, pentru cistigurile personale, vinedintr'un alt interes raai mare si anume umal care trece din-colo de cistigurile asa cum le intelege profesionistul obis-

Omul de vocatie tinteste spre interese personale maiinalte, flinclica si constlinta personalitatii lui este ou raultnaai inaltä de cit la profesionistul obisnuit; el are o alta sim-tire de ce este personal al lui si de ce nu-i este personal.Omul de vocatie la iaiteresele sociale, drept interesele luiproprii. De aci o totala schimbare de perspectivä in cal-culul cistigurilox.

Profesionistul obisnuit stie sa calculeze perfect pe ma-sura personalitatii sale. Acest calcul este mai totdeaunafara rise. Omul de vocatie calculeazd pe masura personali-tatii sale si farce mai totdeauna un calcul riscat. Iatä dece mostenitorilor omului de vocatie, in afara de apoteozanumelui, nu le rarnine o avere prea mare de impartit; pedind de la un bun prcfesionist ramine totdeauna averepentru mostenitori.

4. $i acum ne apropiem Cu explicarea de geneza însài amecanismului sufletesc caracteristic vocatiunii. De unclevine diferenta de perspectiva in organizarea personalitatii

www.dacoromanica.ro


omului de vocatie? Suntem cu el, in.aintea waui caz nor-mad, sau inaintea unui caz anormal ?

In deslegarea acestor probleme ne ajuta foarte multtocmai comparatia omului de vocatie cu profe,sionistul.,Diferitele infátisari ale muncii profesionale, dupa timpsi loe, pot fi considerate ca fiind tot atitea experiente in-cercate de vieata omenirei in producerea vocatiwaei.

Daca oamenii ar munci prin instinct, atunci toti oameniiar munci prin vocatiune. Fiecare ar fi la locul ande esteohemat de instinctul sau. Proltetma 'vocatiei nu s'ar maipu.ne. Omul nu este insä muncitor prin instinct, ci prin eclu-catie, dacä nu chiar prin silnicie. Instinctul &jut& munciiomenesti prin cite-va tendinte generale, numite inspiratiisi care Lint operante, numai data sint sustinute prin tra-ditia mediului. Altfel ele se pierd.

lata citeva ca.zuri:Din tatä in fiu, aoelas fel de munch' se desavirseste in

sinul unei familii. In acest caz, find care vine in urma,este presupus ca are in sufletul sau tendinta sa urmeze fe-lul de munca al parintilor. Dad, el va urma acestei tendintese va vorbi de vocatia lui. Locuitorii unei regiuni, prinnatura pamintului si a relatiilor comerciale, sunt deprinsiIn curs de citeva secole cu acelas fel de munca. Dad, eicontinua acest fel de munch' se va vorbi de vocatia lar de:pastori, pescan, comercianti, gradinari, vinatori, etc. Unpopor, ajunli intr'o stare de mare incordare sufleteasca,In urma unei catastrofe politice sau economice; in urrnaunui räzboi, sau a unei molime, a,steapta pentru salvareasa un f apt extraorclinar, pe care imagin,atia lui Il i anti-cipea.zi printr'un mit, in ca,re mit stä o vointa de transfor-mare a realiatii: omul care va reusi identifice per-sonalitatea cu acest mit inspirator va fi omul sau de vo-catie si se va numi: Jeana D'Arc, Napoleon, Bismarck,Mussolini, etc.

In toate aceste cazuri geneza vocatdel sta in instinct.Cum instinctul nu se poate dovedi de eit prin manifestarile

www.dacoromanica.ro


sale externe, vocatiunea, in aceste ca.zuri, nu se poate do-vedi decit prin reu§ita persoanei.

Dintr'o familie, care a avut, printre ascendentii ski, maimulti arti§ti talentati, este cu vocatie numai acela caremanifesti §i el un talent. Tot a§a, intre locuitorii uned re-giuni cunoscuti ea plstritoarea unor deiprinderi constantede munci, Sint socotiti cu vocatie numai aceia cari pro-feseazi munca cea vechie. La oamenii politici de vocatieincaltea, indoiala ,ar ii ridiculá. Dack Jeana d'Arc, Napo-leon, Bismarck, Mussolini, etc. n'ar fi reu§it in fapta lor,nimknui nu i-ar fi trec,ut prin minte si vorbeasck de vo-catia lor.

5. In afark de aceste cazuri, in care vocatia se poateexplica prin instinct, Sint oare §i alte eazuri, in care voca-tia este orientati in mod constient prin tnijloacele obi§-nuite ale educatiei? .Adick, pot fi oamenii educati pentru

vocatie, intacmai cum sunt educati pentru o profesie ?Aceasti ,intrebare, multi niel n'au curajul sk §i-o punk,

fiindeä li se pare ci ea depksalte arta educatiei. Vocatia,ca §i apostolatul, ca eroismul, sunt, in credinta celormai multi, ni§te daruri ale naturii, pe care le admiri, chidse produc prin intimplare, dar de pregktit n'ai putereale pregkte§ti. Ce nobili artà ar fi. in adeviir, arta educa-tiei, dad, prin ea s'ar putea inmultd oamenii de vocatie,cum se inmultesc sim.plii profesioni§ti....

Cu toate aic,estea, Si fie oare asa de desproportionatifati de puterile educatiei, pregktirea vocatiei ?

Credem ei nu. De fapt, pe educatorii de elitk aceastkpregaire nu i-a speriat niciodatà ci dimpotrivi ei aupresupus-o ca un ideal. In cite-va cazuri chiar ei au soco-tit-o ca o datorie curentk in practica lor. Bunkoark, chidse face pregktirea viitorului preot, ori a viitorului ofiter,educatorii, vorbim de cei buni, tre-c peste cadrul pregaireistrict profesionale. Nu sunk chiar urit, la urechia

om cult, definitia datk pregitirei preotului, ck elinvati profesiunea altarului ?

www.dacoromanica.ro


Preotul va fi slujitorul altarului, va fi apostolul credin-tei, nu un simplu profesionist. Tot asa, cu militarul. Sintmilitari de profesie si militari de vocatie. Nimeni nu con-testa ca educatia a ,ajutat in multe eazuri sa se cultive mi-litar de vocatie.

Prin urmare cultivarea vocatiei este subinteleasa in une-le cazuri. De ce atunci, nu s'ar pune in discutie problemaei in general ?

Din discutia acestei probleme ar rezulta intAegereator lucruri interesante. Am intelege mai Midi clasificareaprofesiunilor dupa gradul de vocatie, pe care trebue sa-1aiba aceia cari le exercita. Apoi vom intelege mai binenatura insasi a vocatiei, din compararea ei, in cazuri con-crete, cu munca profesionala. In sfirsit, di.scutarea acesteiprobleme va ajuta sä intelegem i valoarea insasi a vo-catiei.

6. Dacb." phi& astäzi problema cultivärii vocatiei, prinmijloace educative nu s'a pus decit in mod incidental,cauza trebue cantata de sigur, in primul rind, in insäsi or-ganizarea pe care a avut-o scoala traditionalä. Aceastascoala era organizata in vederea transmiterei cunostintelorde la o generatie la alta. Centrul de greutate al acestei or-ganizari era cautat in natura cunostnatelor. coala din zi-lele noastre este organizata in vederea unui alt scop. Eatinde la desvoltarea aptitudinilor de creatie a tinerilor ceapartin generatiilor noi. Centrul de greutate a scoalei dinzilele noastre cade asupra individualitätii copilului. Deaceea, pentru educatorii care impartasese tendintele scoaleinoi, problema cultivarii vocatiei este discutabila in prin-cipiu. Solutionarea ei este chiar pentru unii un desiderat.

Totus in mod practic ea n'a fost pusa pina acum inprogramele activitatii scolare, din pricina uimatoarelordota consideratii. Aptitudinea voeationali este o aptitu-dine greu de diferenttat de aptitudinea profesionala.ceastä consideratie priveste factorul subiectiv al vocatiei.A doua consideratie priveste factorul obiectiv: rolul so-

www.dacoromanica.ro

VOCAT1A FACTOR HOTÀ111TOR IN CULTURA POPOARELOR 33

cial al vocatiei. Acesta nu apare in vieata practici cuclaritate, cum apare acela al profesiunei. Pe cind profe-siunea apare ca un rol positiv si bine fixat, rolul vocatieiapare vag i intermitent. Oamend de vocatie shat cusolii idealului: vin la intimplare, si nu pe caile bOtOiorileale traditiei profesionale; cum ar putea sä intre pregätirealor in programele activitatii colare?

Negresit, nu cu usurinta cu care inträ pre:gatirea unuiprofesionist obisnuit. in prograrnul scoalei totusi va fi incurind un loe i pentru pregatirea vocatiei.

Greut-atile pe care le intimpin5frn astäzi, la diagnostica-rea aptitudinilor de mum& din sufletul copilului, sint tre-cätoare. Pe fiecare an, cercecärile de psihologie aduc per-fectionOri la criteriul dupä care se face aceasti diagnosti-care. Nu este departe ziva, cind va sta in puterea psiho-tehnicianului sä dèa diferentierea aptitudinilor pe care sefundeazO originalitatea creatoare a viitorului om de vo-catie. S'a ajuns destul de departe cu diferentiarea aptitu-dinilor pe care se fundeazä tipul de criminal, de a/LI-so-cial si de dement, de ce n'ar veni si timpul chid sä sediferentieze, de omuil obisnuit, tipurile de elitä ale oame-nilor chemati la o mum& de creatie ?

Lucercarile numeroase, care se fac in coli1e contimpo-rane pentru selectionarea copiilor suprahohmali, stilt nu-mai un inceput in aceastl directie. DeocamdatO se selec-tioneaza talentere profesionale, va veni ins6 rindul i selec-tionärii oamenilor de vocatie.

7. Rindul acestei selectiondri va veni, dupä ce se vafixa in constiinta popoarelor factorul obiectiv despre carevorbeam, adieá rolul social pe care Il are vocatia de elide-plinit. Acest rol social stä in strinsa legaturä cu structurafieckrei profesiuni. Omul de vocatie îi desfäsurO activi-tatea in cadrul unei profesiuni; depäsind i reinnoind acestcadru. Cind in constiinta popoarelor se va lämuri acestrol pe care 11 are vocatia, atunci si cererea dupà selectio-narea oamenilor de vocatie prin mijloace educative va

3www.dacoromanica.ro


deveni cu mult mai imperioasa de cum o constatam inzilele noastre.

Trebue sk marturisim ca aceasta lamurire a rolului vo-catiei se face cu greu. Dar ea va veni cu toate acestea,odatä, cu o intelegere mai stiintifica a istoriei culturei o-menesti.

Pentru moment sa ne multumim cu constatarea acestuirol, färä, sa insistam in deosebi asupra explicärii lui. Vomincerca i explicarea mai tirziu.

Intocmai cum in desfäsurarea formelor vietii animale,In decursul epocilor geologice, se constata inainte de apa-ritia unei forme noui de specie animalä, o convergenta avariatiunilor speciilor vechi spre forma cea noua, tot asainainte de aparitiunea unei deprinderi noui de munca, uneiprofesiuni noui, se constata in istoria culturei o conver-gent& de aspiratiuni intre sufletele de elita. Inainte de aapare forma animalelor mamifere, vedem forma reptile-lor indrumata spre forma mamifer; Ina:rite de a apareforma paserilor, aceleasi reptile se indrumeazä spre formapaserilor; pare ca ar fi in sinul naturei ceva care impingela cristalizarea nouei forme, prin incerari de transfor-mare convergenta a celor vechi. Acelas lucru constatamsi in istoria culturei. Orisice deprindere nou& de 1111.111Ch,adica orisice profesiune nouk, este precedata de un felde val de aspiratiuni in sufletul celor bine dotati. Profe-siunea cea noua se prezintä in ochii acestora cu un nimbdeosebit. Acest nimb este un fel de chemare la sacrificiusi la eroism. Noua profesiune isi face astfel aparitia invieata socialk sustinuta hind pe oamenii de vocatie.numai isi face aparitia, dar si respectul in ochii publiculuisi-1 datoreaza profesia tot oamenilor de vocatie. Cîtä vre-me se gäsesc oameni de vocatie in practica unei profesiuni,atita vreme profesiunea este aträgatoare, si profesioni-stul isi face din ea o mindrie. Gradul de vocatie, cu citeste mai ridicat inteo profesie, cu atit si aceasta ocupàun loe mai sus in ierarhia muncii omenesti; unde rolul

www.dacoromanica.ro


vocatiei a devenit de prisos, acolo profesia a cazut inrutinä. Profasia care nu numara printre practicienii ei oa-menii de vocatie, este o profesie fära atractie i cu carenimeni nu se mindreste. Este o profesie fära nimb deglorie.

in zilele noastre, multi coed ca au descoperit, in sfirsit,secretul pentru ce unele profesii au nimbul de atractie sialtele nu. Acest secret ar consista, dupä acestia, in sansade cistig material pe care o oferä fiecare profesiune. Mareeroare. Cistigul material nu a devenit un motiv de atractiede cit de foarte scurt timp, i chiar acum nu pentru Ma-joritatea oamenilor. Cele mai vechi prefesiuni nu duceau lacistiguri materiale. Perspectiva cistigului Material este unnimb foarte recent si hied neasigurat contra fluctuatiu-nilor viitoare. In timpurile vechi el aproape ca n'a existat.In tot cursul antichitatii alegerea profesiunii era hota-rita aproape exclusiv de ierarhia clasei sociale, din ca.: eomul fIcea parte. Orisicit de banoasa ar fi fost profe-siunea de bancher, un nobil din Atena sau Roma n'ar fiimbratisat-o niciodata. CIstigul material a- inceput savinä un motiv de atractie, numai dupä ce bogatia materialàa reusit sa se transforme, in ochii multimei, intr'un sim-bol al energiei intelectiale si morale. Daca, proLsiunilecare aduc cistiguri materiale n'ar fi legate de aceste sfor-tari intelectuale si morale, atunci nici un om de elitä n'armai fi atras catre profesiunile banoase. Este caracteri-stick in aceasta privinta, starea sufleteascä a miliardari-lor americani. Nici unul nu-si face un merit din posedarea,banilor, ci din iscusinta cu care a cistigat banii. Cistig !

material este reflexul stralucirei, in care este vazutä decatre contimporani stapinirea asupra naturei, prin teh-nica industriei capitaliste. Din momentul ce aeeasta sta-pinire s'ar putea obtine i färä tehnica industriei capi-taliste; and bunaoata creditul ar fi la dispozitira oricarui muncitor, asa cum viseaza unii socialist, atunci sieistigul material ar pierde toata atractia.

www.dacoromanica.ro

C. RADULESCU-MOTRU

Ierarhia Vrofesiunilor se Lace, nici dupa cistigal mate-rial, nici dupa alte cistig-uri presupuse, cum ar fi arabitiasau vanitatea, ci dupa gradul de vocatie pe care profesiu-nea il jmplicä. Vocatia este nimbul fiecärei p o.esiuni. CmdIn secolul al 184ea munca de meserias a fast pusa in legá-tura cu comandamentele divine, si s'a vorbit in biserica desfintenia muncii manuale, multi principi i regi au invatatcite o meserie simpla de timplarie. De cind munca intelec-tuala a savantilor s'a ridicat la rangul de vocatie, multiregi i bogatasi afecteaza profesiunea de. carturari. Unbogatas contimporan, daca vine ocazia sa vorbeasca la oadunare de actionari, unde se impart dividende gra,se, nu-

incepe discursul prin declaratia cä este minim de com-pania in care se afla; insa acelasi bogitas, daca este mem-bru la o Academie de culturä inaltä, aproape sigur cä.va incefpe discursul ell o asemenea declaratle. Vocatia ino-bileaza profesiunea.

Ceva mai mult. Structura tehnicei profesionale, citavreme nu este ajunsa la rutinä, cere rolul vocatiei.

Perspectivele pe care unii teoreticieni le pun inainte, cava ajunge un timp, cind masina va face totul in cadrulmuncii, iar omul se va multumi sä invirteasca o simpnroata, sunt perspective care nu asigura progre.sul omeni-rei. Niciodata nu se va inventa masini care sá inlocuiascainitiativa omulu.i. Niciodata nu se vor inventa masini cal esa se perfectioneze ele insäsi.

In aceasta privintA, se fac greseli i in intelegerea sco-pului pe care Il are psihotehnica de astazi.

Daca ar fi sá lukin desideratul unor psdhotehnicieni con-timporani intr'un chip prea riguros, si anume sa punempe fiecare om exact la. locul unde Il reclamä aptitudinilesale bine constatate, in multe eazuri ne-am gasi intr'o mareincurcdtura. Intre om si tehnica profesiunei se stabilestefoarte greu o ajustare riguroasa.

Partea cea nobila din sufletul omenesc este "greu deajustat. Avintul generos, cinstea, sacrificiul, tenacitatea in

www.dacoromanica.ro


urrugrirea idealului, bunktatea, spiritul de camaraderie, o-biectivitatea lucidg a mintii, phtrunderea intuitivä, i mul-te altele sunt nece.sare ori i cgrei profesiuni i totusinu sunt ajustate pe o anumitä profesiune. and ele lipsesc,degeaba are profesionistul o multime de alte calitgti spe-ciale. Este ceva dined° de specialitate, care face pe pro-esionist sä fie sau nu de valoare; §i acest ceva consist5,

In spiritul de vocatie pe care profesionistul are sà-1 actua-lizeze. Tehnica unei profesiuni este ea o vegetatie ame-nintatä sg se usuce si sä putrezeasck pe Caä vreme se-minte noi, pline de ,vieatg, nu vin sà incolt.easek in mijloculei. Sernintele noi sunt vocatiunile.

De la profesiunile cele mai simple, in care tehnica esteaproape prefäcutä inteun mecanism rigid, si ping la -pro-fesiunile intelectuale libere, in care tehnica este in vesnicäprefacere dupg progresele stiintei, vocatiunile sunt in con-tinui activitate. Ele sunt anticipatiunile instinctive alevietii sociale si economice. Ele sunt convergentele dispo-zitililor nobile din sufletul omenesc; convergente careink la vieat.ä forme noi de culturg.

Acesta este rolul vocatiei.Utilitatea .acestui rol nimeni nu o pate tägäklui, dei

explicarea lui este inci foarte greu de dat astizi in mod

8. Dacg rolul omului de vocatie este util, raminevedem prin ce mijloace educative se pot preggti pentruacest rol elementele de eliti ale fieckrei generatdi noui.

In mod statistic este dovedit, cä in fiecare grupg de co-pii, care constituie aceea ce numim o clasä a scolilor noa-stre, se gäsesc inteo proportiune constantg un numir micde copii supradotati, cärora le corespunde un numärmic de copii putin de tot dotati, si cg media cea mare aclasei o formeazg apoi copiii normali, nici prea mult nicipocia patin dotati. Viitoarele vocatiuni sint printre copiiisupra dotati. Cum le putem veni acestora in ajutor pentrua le inlesni desfäsurarea posibilitatilor de muncg cu careI-a inzestrat natura ?

www.dacoromanica.ro

38 C. RÀDULESCU-MOTRIJ

Trebuie alegem, negresi Aceasta nu se discuta'.Scolile vittorului vor ,avea clase, daca nu pentru sup/ ano/ -mali singar, cel putin vor avea clase pentru copiii carisunt deasupra mediocritatii. °data aJei, viitorilor oame-ni de vocatiune le trebue gasite meodele potfiviteeducatiune. Aci va ii o inaile greutate. Copiii sttpradotatinu vin pe lume cu anumite dispozitii speciale pentru maimulte posibihtati de muted. Aceea ce face caracteruldistinctiv este usurinta Cu care îi periectioneaza dcprin-derile de munca. In sufletul lor este in'acuta tenclinta spreoriginalitate. Simt in ei ca o placere impalsul catre munea.

Acest impuls trebuie dirijat. Cum ?Unii educatori s'au gindit la exercitaraa aczstui imptds

In cadrul unei activitati pur formale; sau, cu alte cuvinte,ei sfatuiesc s'O se organizeze, inaintea scoalei de speciali-zare, o scoala de cultura formali. Acest gind nu este gre-sit ; este insa greu de realizat in practia, fiindcd este greude stiut ce trebue pus in programul culturei forrnale. Dis-pozitiile globale cu care vine copilul supradotat e lumesint mai putin cunoscute de &it dispozitiile speciale care secer in fiecare profesiune. Aceste dispozitii globale au ne-voie de un exercitiu pe care nu-1 prea, nimeresc metodelepedagogilor. Greselile din trecut sint, in aceasta privint,a,descurajatoare. In trecut, s'a confundat foarte adese oriformalul Cu clasicul, i astfel am avut, in programulrilor creatori in ale /iteraturei, limba latina i limba elina,In locul compozitiei libere acute In limba materna. Alteori, s'a confundat formalul cu abstractul, i sastfel am avutIn programul viitorilor creatori in ale tehnicei industrialematematica, Cu toate ramificatiile sale, drept pregatirepentru exercitarea indeminarilor tehnice. Prin aceste con-fusiuni s'a discreditat foarte ,mult ideea culturei formale.

Totusi ideea este bung, fiindca ea este in acord cu reali-tatea. Vocatiunea este inlesnita prin exercitarea dispozi-tiilor globale ale copilului supradotat. Osward de culturaformala este necesarä. Dar in programul acestei scoli n'au

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR IIOTARITOR IN CULTURA POPOARELOR 3J

ce anta exercitiile Cu teme latine i grecesti, in loc deexercitiile libere provocate de imaginatia creatoare a co-pilului. Aceasta, pentru viitorii literati. Pentru viitorii teh-nicieni, de lasemenea, in, ,programul scoalei lor formale n'auce cáuta abstractiunile matematicii, ci numai exercitiilede rationament funcional, prin care in adevär se pregh-tesc creatiunile in tehnica industriará.

Sä speräm cá greselile trecutului vor inceta pe viitor.Semne prevestitoare in bine se aratà din ce in ce mainumeroase. In lumea pedagogilor incepe, in sfirsit, sä sefaca luminä, in aceea ce priveste rostul culturei formale ).

Inainte de toate înisä conditiunea, pe care scoala trebuenumaidecit s'o indeplineascd, pentru a ajuta la pregdtireaviitorului om de voca,tie, este urmätoarea: scoala sá inäIn jurul eopilului bine dotat o atmosferä de sinceritatesufleteascä. Instinctul creator cere incredere in adevár,cere iubire pentru muncä. Profe,sorii sceptici i oportunistin'au ce alta in scoala copiilor bine dotati. Pentru a sta-bili aceasti atmosferá de sinceritate sufleteascä, este derecomandat sä se dea cit mai des copiilor ocazie sä lucrezeimpreunä. In lucrärile colective ale clasai se aleg mai binede cit in orisicare alte lucräri insusirile speciale ale fie-cärui elev in parte. Nu existä un judeeätor mai sigur pen-tru descoperirea unet viitoare vocatii, de cit intuitia ca-maradului. In luciärile colective ale clasei, cind se lasä capartea de colaboratie a fiecärui elev sá se aleagá de restulcamarazilor, fiecare elev isi are atunei colaboratia pe careo meritä. Instinctul vacatii rodete in atmosfera de sin-ceritate a camarazilor congeniali.

I) Sunt fericit sa pot cita, din literatura pedagogica noin o c-irte a urnaprofesor romin, d. C. Muresanu,care anticipeaza mult in acec sta directiune.D-I C. Mureanu in teza sa de doctorat, trecuta Facu'tatii de li-tere de la Llniversitatea din Geneva (1930) s' publicata sub titlul:cation de l'adolescent par la composition arará ins,mnata'-a pe careo are asupra educatiei adolescentului bine dotat compositia libera in limbamaterna. Cartea sa rezuma o experienta laudabila sustinuta in decursulmai multor ani cu clevii de scoala secundara din diferite orase ale Ro-mi niel.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II.

NOROCUL I VOCATIA.

I. Caracterele credintei in noroc. Deosebirea chntre noroc i simpla coen-cidenta de imprejurari favorabile. 2. Tendinta spre obiectivitate i ten-dinta spre subiectivitate in intelegerea norocului. 3. Intelegerea noro-cului la taranul romin. 4. Elosofia norocului. Ignoranta 4i misticism.

5. Vocatia i norocul. 6. Intelegerea t:mpului in cultura antica si infilosofia moderna. 7. Vocatia i realitatea timpului. Predestinatia.

1. Credinta in noroc este una din credintele cele maivechi si in acelas timp din cele mai inradheinate aJleomenesti. Ea este si astAzi foarte räspinditk. De foarte,multe ori o gksim la oamenii, cari au absolvit scoli inalte,desi logic ar fi ca ea sk se mkrgineasck la mintea oame-nilor cari n'au trecut prin scoalk. Este drept însä, ckaceastk prea mare rispindire este adeseori numai apa-rentk. Sub noroc sä inteleg multe, si fila, prea multe lu-cruri. Unii inteleg prin noroc simpla coencidenti de im-prejuriri favorabile. Evident ek, in acest inteles, toti oa-meni, fie instruiti, fie neinstruiti, cred in noroc. Nu esteom care sk poati prevedea cursul imprejurkrilor, asa, deexact, in cit sá nu fie surprins de coencidente favorabile,sau nefavorabile. Dack pe cele dintii le numeste noroc,pe cele de al doilea nenoroc, aceasta o face din comoditateaexpresii verbale, iar nu fiindck el erede in existenta noro-cului, ea intr'o finalitate deasebitä care dominä cursulimprejurkrilor. Constatarea coencidentelor favorabile nuconstituie credinta in noroc.

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR BOTARITOR IN CULTURA POPOARELOR 41

Aceastk, credintd este constituitd prin prezenta altor notemai caracterisiice, i anume: prin presupunerea cä existdo putere dinguitoare cleasupra impiejurdrilor, care faceea wide din acestea sd fie favorabile i altele nefavorabile,dupà cum este ra.portul ei cu persoana omului. Adicd oputere peste imprejura'ri, cu o finalitate egocentried. 0-mul care crede in noroe, nu este un simplu spectator obiec-tiv fatä de coencidentele favorabile, ci un copirtas lamersul lumei. Persoana lui este chiar centrul lumei. Nimicnu se petrece in LLume Uri ea aceea ce se petreoe sk, fieIn raport, de bine sau rdu, cu interesele i dorintele sale.El crede cd pe unii Ii ajutd, pe altij ii ocoleste, sau ehiarIi persecutd norocul. In totdeauna insä, intre rnersul lumii

persoana acelui ce crecle in noroc este un raport Intim,care formeazd esenta credintei. Natura acestui raport con-stituie obiectul inisasi al filosofiei norocului.

2. Inainte de a ne ocupa de aceastd filosofie, careatinge in multe privinte problema vocatiunei, sá ilustrkmcredinta prin cite-va exemple.

Oamenii salbatici, asa cum sd mai gAsesc filed prin cen-trul Africei si al Australiei, cred ei in noroc? E greu derrispurks. Descrierile, despre viata acestor salbatici, pe carele avem de la atit,i cildtori i misionan, nu fac deoseblreintre credinta In noroc i eredinta in spirite. Un spiritpoate sd fie bun, sau rdu; el poate sä ajute, sau sk perse-cute pe un om. In cazul, cind spiritul ajutd pe on?, sd poatecare vorbi de noroc ? De sigur ca nu, cici atunci i rdsplatameritati, precum i serviciul reciproc ar fi sd intre tot infloree. Dacä sdlbaticul a inbunat spiritul prin o ofrartdd,sau l'a constrins prin o vrkjitorib, atunci desigur, silba-ticul n'are sh, se gindeased la noroc, ci la rAsplatd; sau lasupunerea spiritului. Norocul devine o credintd deslusità,numai dupd ce omul prinde constiinta de sine; aceea ce nueste cazul sdlbaticului. Prin urmare este greu a ilustracredinta in noroc prin exemple luate din vieataeilor.

www.dacoromanica.ro

42 C. RADULESCU-MOTR

Trebue sa venim la popoarele, care s'au obisnuit sa ti La-sca ordine sociala civilizata pencru ca, sa gasimcreclinta in noroc. Caci putere diriguitoare peste impre-jurarile hunei nu poate fi imaginata inainte de ce minccaomeneascä sa fi trait de fapt sub diriguirea unei ordinesociale.

Trebue sá venim, asa dar, la popoarele civilizaLe. Inacest caz sint astäzi toate popoarele euioi ene. La toatepopoarele europene gäsim creclinta in noroc. Dar in acea-stä credinta raportul dintre mersul lumei si persoana nueste la fel. La unele popoare raportul are o tendintä spreobiectivitate, prin aceea cä in el norocul se explica ca unprodus al mersului lumii, ca o probabilitate datorita im-prejurarile externe, pe cind la alte popoare raportul are otendinta spre subiectivitate, prin aceea cä norocul se ex-plied ca un produs al finalitatii personale, dacä nu chiaral existentei personale. Adica, la unele popoare, noroculeste pus pe seama întilnirei fericite cu anumite impreju-räri, pe oind la alte popoare norocul este leigat de ce i-afosL scris omului sä alba. pe lume, de steaua omului. In ca-zul dintii, norocul se aseamana cu cistigul la loterie; incazul de al doilea, cu primirea unei mosteniri venita faraveste, dar care °data trebuia sa. vinä.

Noi am zis, ca. unele popoare au o tendinta spre obiec-tivitate i altele spre subiectivitate. Exprimindu-na ast-fel, am fäcut o exagerare. De fapt in mijlocul aceluias po-por sint amestecate ambele tendinte. i apoi trebue ad,äo-gat, ca aceste tendinte sä, pot prezinta si in grade mijlocii.Ba chiar se pot gasi impreunä la aceiasi persoana. Pentrua respecta adevarul, trebue sa. zicem ca obiectivitateasubiectivitatea din credinta norocului se amestecä in gradevariate peste tot in sufletul popoarelor, i ca. deosebireadintre popoare sta numai in precumpanirea pe care o areuna sau alta din aceste tendinte la majoritatea membrilorunui popor.

3. Cu aceasfä, rezerva, putem sä vorbim si de carac-teristica norocului la poporul rominese.

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTARITOR iN CULTURA POPO ARELOR 43

Bine inteles, poporul nostru care îi datoreaza structurasa sufleteasca unei plamacliri de diterite neamuri, are ingindul norocuiui reprezintate ainiaele tenclinte. .2endintaspre subiectivitate este datorita, mai ales, influentelororientale. Cititorii in stele i iu zodiacuri, ghicluorii inpalma si in tot felul de visuri, sint veniti din Orient. Ti-gami, in special, au fost propagatorii acestei tendinte su-biective. Nu este suflet plin de subiectivitate asa cum esteacela al tiganului. Toate anecdotele pe care lumeatreaga le face asupra lui îi au origina in aceasta exage-rare a subiectivitatii. Cind tiganul se imbracà in navociulde prins peste si sä crede imbracat suficient contra fri-

toata lumea ride, fiincica crede pe jumatate ea asaceva se poate intimpla tiganului. Puneti in anecdota inlocul tiganului, pe oricare altul: pe evreu, pe neamt, peungur, sau pe bulgar, i lumea nu mai ride. Nimem nucreae, ca poate fi un alt neara a,sa de exagerat in iluziunisubiective ca tiganul. Tiganul este poate, intre neamurilepamintului, singurul care minte i fura cu inocentapilului, fiincicä pentru el obiectivitatea judecatii nu exista.

In structura sufletului rominesc sint, din nenorocire,destule elemente tiganesti; totusi nu atit de multe caimprime caracterul lor oriental. In firea mentalitatii ro-minului predomina, in aceea ce priveste intelegerea noro-cului ,tendinta spre obiectivitate.

Am semnalat, intr'una din serierile noastre anterioare,anume in Personalismul energetic tendinta manifesta a

sufletului rominesc de a se contopi in unitatea naturei. Indoinele populare rominesti, aproape ca nu poi deosebi ceeace este personal de aceea ce este cosmic. Iata in doina ur-matoare, culesa din folklorul mehedintean, urmaoareastrofk: ,Frunza verde, firul ierbii, má suii in dealul Cer-nei, unde cîntä puiul mierlii, la mindra cu ochii negri.Sau din alta doina: Doamene, zile mai multe, ea saies vara la munte, la, turme de oi cornute, s'aud oile sbie-rind, baciul din filler cintind, izvoarele turuind, mindrele

www.dacoromanica.ro


pe paai suind, fluturind, etc." I). Vieata omeneascä Cuvieata painintului formeaza pentru ttomm un sirugur totsufletesc.

Aceiosi tendintä o arata si intelegerea lui despre noroc.Norocul pentru el, tot asa, mai ales nenorocul, este im-

plink ea unei vestiri primita' prin faptele naturei. Dacaomul ar avea priceperea sa citeasca semnele care îi se dau,norocul i nenorocul n'ar mai surprinde pe nimeni! Darcei multi nu au aceasta pricepere. De aceea norocul estenestatornic, iar nenorocul sa tine lant.. Semnele care ve-stesc norocul sut, pentru taranul romin, semnele feeundi-tatii in genere; semnele nenorocului sint semnele con-trate fecundititii. Cum natura rodete an dupi an, subgrija lui Durnnezeu, tot asa se fericeste i omul. Nimenisa nu se pliagä de noroc. Pe Uinta' fiecare el trece, odataeel putin in vieata. i cum de n'ar trece, daca' omul traie-ste pe pamintul cel roditor al Tarii rominesti! Cele mai Ta3-pindite proverbe rominesti, dad: proverbe sa mai potnumi j urmitoarele daub: zicitori pe care le auzi la fie-care pas in toate satele locuite de Romini: Ziva bunA sacunoaste de dimineata"; i noroc ca mi-a iesit cu plin"!sunt expresiuni tipice pentru aceasta intelegere a noro-cului 2).

Norocul Rominului este vestit de natura.Cu aceasta inselegere a norocului sa leaga in buna parte

optimismul poporului rominese. Dar, cum ziceam mai sus,nu tagaduirn, ca in sufletul paporului rominesic 135, afirma

tendinte contrare. Intre proverbele despre noroc, estesi unul tipic de pesimitst: Fa-mä Doamne cu narocarunci in foc". Tendinta pesimismului subiectiv tine intr'ooare care mätsura, cuanpank optimismului obiectiv.

4. Sä venim acum la examinarea naturei raportului,

Personalismul energetic (Editura Casa Scoalelor. Bucuresti 1927),pag. 251.

C. 125clulescu-Motru, Tiirànismul (Cultura Nationala, Bucuresti),nag. 20.

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTÄRITOR iN CULTURA POPOARELOR -13

pe care crediata in noroc il presupune inLre lume si per-soand; sä venint la filosofia norocului.

Aci sintem lard indoiald inaintea un.ei probleme din celemai adinci: sintem in miezul proLlcmei pe care o paneiasdsi origina logicei omencsti. Ce este logica ?

Logica este cunostinta sistematizatd a regulilor dup5.care trebue sä ne conducern judecata pentru a aila acievd-rul. lar judecata sta in gdsirea de relatiuni, sau de ra-porLuri intre datele intuitive ale simturaor, sau intre da-tale intelesurilor rationale. Faptul relaticadrii, ori al ra-portdrii, este fundamental pentru logicä. Uncle el nu este,nu este judecatd, si deci nici lcgicd. Intuirea unui obiect,fie ea cit (le viu idcutd, nu devine logicd de cit dupd ceintre pärtile ei sä stabilesc diterite relatiuni sau raporturi.

Aci avem isvorul de unde porneste credinta in noroc.Judecata omeneascii l'acepe pria a stabili intre lucrurile

lumii multe craporturi false i chiar absurde. Credinta innoroc porneste din acestea.

Care sint rapórturile false pe caie le gdsim in special,la baza credintei in noroc? Toate raporturile in care estepus in joc viitorul persoanei omenesti. Prevederea este, dedad lumea, cea niai nobilä ambitie a omului rational. Dar,In acelas timip, ea este si cea mai usor de falisificat, leindeste aplicatd la persoana omului

Vatorul! Cite dorinte si interese nu se leagd de el! Citde nestabild este imagina lui !

In genere toate raporturile asupra timpului sint greu destabilit. Pentru lumea materiald externd ele se stabilesctotdeauna indirect, prin mdsurdtori spatiale; iar pentrulumea vietuitoarelor nici asa indirect, de cit in cazuri foar-te rari. Timpul in vieata sufleteased, incalte, este o intui-tie care se pleacd la orisice fel de difcrrnatie. Cu duratalui se joacd ori si ce om de imaginatie. Nimeni, afard deputIni oameni de sti'ntd n'au bdauiald cd timpul, in vi.,atasufleteascd, este o realitate mai dará decit oelul. Omulignorant trdieste inteo vesnicd actualitate. Aceasta in-

www.dacoromanica.ro

46 C. laDULESCU-MOTRU

senmeazi cá pentru el, trecutul ca si viitorul nu sunt pers-pective stabile, ci ele se pot schimba oricind dupi intere-sele actualitktii. La ignorant, o dorintä actuali aduceCu usurinti schimbarea, trecutului sau a viitorului, ckcisuccesiunea momentelor de timp n'are pentru el realitate.ci ea si poate accelera sau incetini dupä, vole!

Aceasti ignoranti a realititii timpului duce la credintaIn noroc. Un literat englez, Wells, a sexis un roman carepoarti titlul masina Timpului. Eroul romanului, invirtindla roata acestei masini face si treaci inaintea sa trecutulsi viitorul dup. voie. Aci el vede plantatia luxuriant& aArcadii fericite, de odinioark, aci vieata ultimelor veget,alepi,pernicite care vor trai peste milioane de ani cind globulpirnintesc se va rici. Ei bine acest erou invirteste nu nu-mai la masina tiirpu1ui, ci i la masina norocului.

Ignoranta singuri nu este in deajun3 pentru a explicaformarea credintei in noroc. La ignoranti trebue si se maiadaoge si o atitudine specialä a sufletului: atitudinea mi-stick. Ignoranta este o judecatä gresiti. C,?redinta in noroceste o judecati gresiti învàluità intr'o atmosferd mistick.Aceastä, atmosferd mistici produsä, de confundarea intui-tiei Cu sentimentul era ceva cbisnuit la arnal primitiv.revine si astizi in gindirea amului civilizat, dack nu ca oinsotitoare permanentä, a judecktii, cel putin ,insi ca unatavism rebel regulilor logice.

Prin aceasti atmosferi de misticism triieste mai depar-te credinta inteo putere diriguitoare i aducitoare de no-roc; credinta care este ca un balsam sufletesc pentru ceislabi la minte, i ca un surogat al filosofii istorici pentrucei Cu o culturk. superficiali.

5. Vocatia este pusk de multi pe seama norccului.Dach n'ar fi fost imprejuririle triste in care se gkseaFranta in prima jumitate a secolului al 15-lea; clack' Dom-remy, locul in care s'a nkscut Jeanne D'Arc, nu ar fi fostsituat la räscruciul drumurilor, pentru ca vestile dela riz-boiul dintre francezi i englezi si fie repede primite i cu

www.dacoromanica.ro


aprindere discutate in chiar locuinta in care traia aceastafecioara, atunci nici starea sufleteasck a acesteia nu s'arfi produs, i n'am fi avut vocatia sfintei Jeanne, care asalvat neatirnarea Frantei! Daca n'ar fi fost Germaniaframintata de idealul unei unitati imperialiste la 1870, n'arfi fost nici .vocatia lui Bismaxck! Data n'ax fi fost fulge-rätoarea ofensiva a armatelor germane contra ParisuluiIn 1914, si in consecint.ä posibilitatea unei desordini inrindurile armatei franceze in urma acestei ofensive, n'arfi Lost atunci temperamentul linitit i planul calculat allui Joffre, inaintea bktaliei dela Marna, semnele unei vo-catii mintuitoare pentru salivarea Parisului! Daca n ar tifast... asa mai departe, cu toate exemplele de votatie pecare le prezinta istoria politick a omenirei. In istoria cul-turei, in genere, acelas, lucru. Dupa ce o vocatie se pro-duce, este usor de aratat rolul pe care Il au imprejurarileIn succesul ei.

Dar aceasti legatura a vocatiei cu anumite imprejuraiinu indreptateste sa punem vocatia pe seama norocului.Omul de vocatie nu este un simplu om norocos.

Imprejurarile singure nu fac vocatia. Pentru ca sk seproducá vocatda, mai trebue i un suflet potrivit impreju-rkrilor. In rnijlocul unui popor bine inzestrat este probabdca un asemenea suflet se va si produce, este bine cuno-scutk, in aceastä privintk, increderea pe care o are poporulfrancez ca Fn.nta a avut totdeauna, la momentul cind atrebuit, omul care a trebuit, dar aceea ce e probabilpentru Franta nu este probabil pentra toata lumea; voca-tia in genere, nu se produce decit daca exista mai departeun suflet pregatit sa punk in valoare imprejurdrile. Im-prejurki fericite intimpina fiecare om in vieata sa; noro-cul trece pe lingk fiecare am, mkcar °data in vieata sa; cutoate acestea vocatia nu stk in firea orisicdrui om. In fireaomului de vocatie este un te particular, pe care nu-1 auceilalti oameni.

In ce consistä acest ce particular ?

www.dacoromanica.ro

1) Comp. E. Cassirer, Philosophic der symbolischen Formen, III (1929)pag. 18S.

48 C. RIDULESCU-MOTRU

Ragpunsul la aceasta intrebare ne duce la problema tim-pawl, care nnibratisea,za dupa parerea naastra insasi pro-blema vocatiei.

ne tie permis a intra, cu ocazia discutarii acestei pro-bleme a timpului, in unele consideratii filosofice mai spe-eiale.

6. intolegerea tirripului a dat loc la o multime de jude-eati gresite. hste intelegerea care intimpind poate cele maimulte dificulati In mintea omeneasea '). Ea este oarecumpiatra de incercare a soliditatii orisicarui sistem filostaie.Ea dd caracterwl eel mai stabil dupd care se poate distingecultura de incultura, spiritul Mosaic serios de spiritul ro-mantic neserios.

Dintre toate problemele pe care si le-a pus mintea orne-'Rasa, nu este problem& care sä se lege mai adinc de in-treaga metafizicd a personalitatii, ca intelegerea timpului.Ea a procurat chiar fondul acestei metafizici a personali-tatii.

Omul incult nu are intelegerea timpului. El are simtireaprez,entului ,are simtirea amintirei trecute si are simtireafaptului viitor, dar nu are intuitia structurei acestor shn-tiri inteo intelegere unitara. Aceasta intelegere o gasimformindu-se treptat prin eulturd. In poezille homerice tim-pul consista numai in durare mari sau mici, niciodatä.momente instantanee. La Hesiod fiecace durata de timpeste colorata deosebit dupa proprietatile ei magice. Sintzile faste si zile nefaste. Eroii scapd de o zi nefasta, ca deo primejdie reala", concreta. Chad Homer si Hesiod vor-besc de aceea ce va aduce ziva de mime, ei ni inteleg prinaceasta zi de mime o masura de durata pura, ci o infdp-tuire concreta plina de vraja. La sfirsitul perioadei arha:ce,Pindar intelege prin timp puterea productiva care aduceschimbdrile lumii, si de aceea pentru el, ca i pentru omare parte din lumea culta antica, timpul este Tatal tu-

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTIRITOR IN CULTURA POPOARELOR 49

turor lucrurilor. Cu Aristotel, intelegerea ja o form& con-trarie. Timpul pentru Aristotel nu este producdtorul, cidistrugitorul; eke' I noi obisnuim sä zicem: s'a stricat si aimbitrinit ceva Cu timpul; am uitat cu timpul... i nici decum: ceva bun a venit Cu timpul, ori noi am invitat cutimpull).

Acea,st& gresitd intelegere a timpului ne dd explicarealipsurilor pe care le constatkm la cei vechi.

Este in deobste recunoscut cä vechea culturk elink estelipsitä de simtul. istoric. Evenimentele ce se desfasurau intimp nu trezesc in mintea canului antic atentia &supra or-dinei lor de succesiune. Aceastä online nu existä pentru el.Elinul era raultumit cia explicarea mitologied a evenimen-telor istorice, di mintea sa ajunsese la o indltime,

astAzi, prin sistemele filosofice ale unur Plato siAristotel. Toat& logica acestor filosofi nu a fast in staresà pund In evident& realitatea istorick pe end' vreme lip-sea din constiinta contimporanilor o intelegere a timpului.

Secolele de culturi venite in urmä, au arvut menireaimplineasek lipsa cultured antice.

Fdr& ca intelegerea timpului si fi ajuns chiar astäzi pedeplin raultumitoa-re, din pu,n,et de vedere strict stiintiBic,ea se gaseste totusi pe calea cea buna. Aceast& cale a. fostpregatitä, mai ntli4 prin mantle dispute scolastice din evulmediu, i in srpecial prin disputele dintre reprezentantiibisericei crestine. Toate marile dispute ale acestora asu-pra libertktii morale, asupra gratiei divine si a responsa-bilifitii in fata judecktii lui Dumnezeu, sint in fond legatede o noui intelegere a valorii timpului. Preg&tirea, prinfapte morale, pentru judecata lui Dumnezen este in fondo pregAtire pentru intelegerea reaiitäii istorice 2).

Filesoful insà, care formuleaz& in mod definitiv pro-

H. Fraenkel, Der Zitbegriff in der Friffigriechischen Literatur, For-schungen u. Fortschritte, 1. Januar 1931, pag. 2.

C. 125dulescu-Motru, Puterea sufleteasa Ed. II-a (Casa Scoale-!or, 1930), pag. 75 i urm.


50 C. RAD ULESC U-MOTRU

blma timpului in cadrul marilor probleme filosofice, esteInun. Kant. Pentru Kant, timpul este o intuitie a priori,cEre se intinde deopotriva asupra sen.sibilitäii subiective,pi ecum i asupra experientii obiective. Faptele lu.mii ex-terne se petrec intr'o ondine succesiva, care ordine sepcate identifica cu o ordine numerica, i prin urmarepcate fi prirnitoaze de o mäsurare cantitativa; dar tot-deodata, in constiinta subiectivä omeneasca, se regase-

aceias ordine de succesiune, care se poate iden-tirica tot cu o ordine numerica. Iatil dar terenul co-man, care inlesneste imbinarea obiectivului cu subiecti-vul, aplicarea eategcadilor judecatiii obiective asupra vietiisubiective. Intuitia timpului dä lui Kant cheia spre salu-tiunea, cautata de toti filasofii, la marea problema a me-tafizicei, ii care problema camista in glsirea ranui räs-puns la intrebarea: prin ce mijloc ajunge con4iinta ome-neasea sä intre In stäpinirea adevarurilor universalenecesare? Raapunsul era acum mijlocit prin intuitda

Deopotriva de existent in lumea obiectivi, ca i inlumea subiectiva, timpul iputindu-se identifica cu ordineanumerica, iar ordinea numerica putind sá dea judecatisintetice raatematice, data pe filosof indreptatit sa afirmevaloarea de universalitate si de necesitate a adevirului !Kant nu se indoia, ea' fiecare stiinta este intru atit stiinta,intrucit adevarurile sale se pot pune in formule materna-tice.

Din filosofia lui Kant,tianpul capata o intelegere pre-cisa, si mult mai obiectiva decit o gasim la filosofii din-nainte de dinsul. Pe intelegerea kantiana se poate fonda ocultura destul de variati si de originala. Timpul lui Kanteste un instrument ideal, de care se poate servi faartebine mecanica. Si. explicatiunile meeanicei nu punt de dis-pretuit pentru cultura. Ele sunt la baza cultural europenecontimp ora ne.

Cu toate acestea i solutiunei data de Kant se poateaduce .accias critica pe care am adus-o filosofilor elini.In intelegerea timpului, data de Kant, nu intra realitatea

www.dacoromanica.ro


"storied; sau, (lac& inträ, aceast& reaLitate este eu desà-virsire saracitä. Timpul istoric este o realitate 'care nu se!as& sa fie pus& In formule matematice.

Identificarea timpului subiectiv Cu tirnpul obiectivaceea ce Kant numea schematism, sau misterul eel mareal constiintai omanesti este de fapt o generalizare ne-iniemeiatà. Adev&ratul timp trait este o realitate vde sinu o abstractie matematie& 1).

Toate sistemele filosofice care au urmat lui Kant in-ceareä sä, da o rnai bun& Intelegere realitätii timpului.

Nu este aci locul sä ne oeuiplm cu fiecare dintre acestesistem,e. Este des tul a pomeni filosofia lui Hegel, cu ten-dintele ei istoriciste si antimecaniciste, pentru a carac-teriza direcia In care se Indireapt& spirItul tulturei nda-stre. Cultura curopean& contimporan& tinde spre ; maibun& intelegere a realitsitii istorice. Ea vrea o aloa, In-telegere a realiatii timpului.

Pin& a lajunge la aceasti nou& Intelegere, literatura fi-losoficii din zilele noastre este plin& de ipoteze metafizice,care de care mai indrisnete, avihid toate scopul de a scoateun inteles pentru cultura europeani din contrastul careexist& !litre timpul istoric, träit de suflet, çi timpul ab-stract matematie, postultat de siintele naturaie.

Bergson In Franta, Oswald Spengler in Germania, stauIn f-runtea acestei literaturi 2). Pentru Bergson, timpul estalibertatea gonit& din stiintele naturei; pentru Spengler,timpul este destinul care chiamA la viatä organismele cul-turei. Pentru unul i altul intelegerea timpului se confundaCu intuitia mistic& a irationalului. Unde ins& aceast& con-fundare atinge limitele nepermise divagatiunii roman-tice, este la filosoful rus Nicolae Berdjajev 2). Pentru Ber-djajev realitatea istoric5., sì prin urm are realitatea sufle-

Comp. C. Wadulescu-Motru, Elemente de Metafizia (Editia Caset$coalelor) pag. 133 §i urm.

H. Bergson, Evolution creatrice (Mai multe editii. Felix Alcan, Pa-ris); Oswald Spengler, Der Untergang des Abend!nudes (Editia I-a, 1921)

N. Berdjajev, Der Sinn der Geschichte (Darmstadt, 1929.

www.dacoromanica.ro


tea.sca a timpului, semnifestäîn coiwuisiuni tragicepocaliptice. Lipsit de o temeinica pregatire istorica, cticloso-ful rus vorbeste de tputerea de creatie a omului, menitäcontmue puterea de creatie a divimtatii, in feluil cum vor-beau odinioari extreunii realist ai spiritualismului scola-stic. Peste tot el nu vede decit entitati metatizice, cari aci sedusmanesc, aci se impreunii cu consubstantualitati mistice.Aceea ce este mai ales de regretat in filosoiia lui Berdjajev,este compromiterea pe care o suferi ideea ortocioxismuluiprin amestecul in care el o pune cu tot felul de speculatiuniparadoxaile

Sa revenim, dup.& aceste consideratiuni, la problema vo-catiunei.

7. Vocatiunea implica simtirea realitatii timpului.Omul cu vocatie simte faptele sale inlantuite in realitateatimpului, si de aceea el se simte raspunzator fat& de sineinsusi. Pe cktd alti oarmeni au numai con.stiinta faptelorlor, el are constiintiozitatea faptelor sale. Aceasta constiin-tiozitate nu implica un rationament logic facut asupra tim-pului, ci numai un sentiment moral. Omul de vocatie sesimte dator si utilizeze fiecare moment de tim,p, fiindcael erede in realitatea fieckruia dintre aceste momente. Elare oarecum instinctul unicitatii momentelor pe care letrieste. Omul obisnuit crede, cä aceea ce el n'a facut astazi,va putea si fie ficut mcline sau poimline; ca sufletulMine acelas, liber sa repare orisicind o uitare din trecut,pe clad omul de vocatie, dinpotriva, se crede legat de fie-care clipa a existentei sale, iar end fapta lui nu se pro-duce, el suferi si are remuscari. Aceas0 si face ca omul devocatie sä aiba aparenta unui vesnic nemulturalt cu sineinsusi 2).

Influenta lui Berdjaj-ev °supra unora dintre Iiteraii no§rtri a pro-dus §i la noi aceia§ compromitere a ideii ortodoxismului in publicatiaG'andirea".

Mare§alul Lyaustey, intre 1894-1925 a fost marele organizator ad tin-periului colon:al francez. In Africa rolul sau a fost covir§itor. Este in deob-

www.dacoromanica.ro

qte tcunascut c el a fost maul de vocatie care a trebuit Frantei pentrua-§i organiza coloniile. Iat6 cum Il descrie pe Lyautey un amic intim, Wla-dunir d'Ormessou: De copil, el avea sentirnentul tragic al fugii timpulul.La 16 ani, a calculat num5rul de ore pe care un om este facut, in medie,sh le trAiascS. Ce scurt5 este scadenta pentru opera ce ardea el de dorintas'a e sAvirseascA! Atunci el luti o resolutie. Fiindczi vieata se componeElm atitea ore destinate actiunii i atitea ore destinate somnului, i cumorele de somn sunt ore perdute, atunci nu rämine &Tit sa se reducA som-nd la strictul necesar. Dar pentru acearta reducere a somnului trebue puscorpul in conditii potrivite. Din ziva aceea, tInArul Hubert Lyautey nu sernai culca in patul sAu obisnuit, ci se Intinse jos pe scindur6... (Revue deParis, 15 Février 1931).


Dintre invitäturile bisericei crestine, aceea care cores-punde mai bine la particularitatea omului de vocatie esteLira' indoiali doctrina predestinatiunii apiiratä de bisericacalving. S'a zis adeseori cit biserica lui Calvin a incurajatrealizarea vocatiunilor, multumitit cirora s'a infiptuit inEuropa organizarea societätii capitaliste. De fapt insä nubiserica lui Calvin a produs vocatiunile, ci existents, unorsuflete constituite pentru a fi de vocatiune a produs mis-carea religioasä inceputi de Calvin. De altmintreli, inv.&titurile i a celorlalte biserici crestine cuprind in ele doc-trine care vin inaintea particularitätii omului de vocatie.La catolici, ca si la ortodocsi, este zis ei omul prin faptelesale se pregiiteste pentru judecata de apoi, ceeaceo pregitire pentru ,intelegerea realitätii timpului. Sin-gurä care face din gratia diving o putere, carepentru iertarea pacatelor se manifest& orisicindcum, numai ea este nimicitoare de vocatiuni. Gratia divingeste reinvierea filosofiei norocului. and .aceastä gratie di-ving se obtine prin mijloace bitnesti, ea este ceva mai räudecit o filosofie, a norocului; este chiar specularea naivi-tätii. In orisice caz nu invgtgtura lui Christ este vinovatgde interpretäxile date de reprezenta.ntid bisericii. In acesteinterpretgri rizbate natura sufleteasci a fiecirui interpre-tator. Uncle crestinismul gdseste un popor muncitor, acolonu este nevoe de consolarea celor päcgtosi prin o prea les-nicioasg iertare a pgcatelor.

www.dacoromanica.ro


Am zis cä omul de vocatie are oarecum instinctul unici-tätii momentelor pe care el le triiqte. Fiecare moment detimp este pentru omul de vocatie un real, care nu se poatedistruge 9i nu se poate inlocui.

Sä insistam mai deaproape asupra acestui adevä.r. Elpare un adevär aqa de simplu §i aa de evident, illicit estede mirare cá el poate sá constitue particularitatea unei mi-noritäti. Nu lisa pe miine aceea ce poti face astäzi" esteo zicatoare dintre cele mai banale. Dece repetarea ei zilnicän'a reu9it sä transforme pe toti oamenii in oameni de voca-tiune? Ce impedia realizarea ei in vieata practia?

Trecutul de ignorantä §i de superstitle al sufletului orne-nesc: aceasta este piedica cea mare, pa cara n'o pot ridicadin druanul lor deck acei putini ale0, oamenii de vcicatie.

Zeci de secole dearindul amul a träit in credinta opusä.El a crezut cä in succesiunea faptelor suflete§ti domne§teintimplarea; cä faptul sufletesc tpoate sä fie petrecut inori§ice moment de timp, fa/A ca prin aceasta el sä.-§i schim-be natura. Bine inteles, experienta de toate zilele con-stringe pe omul cult sä recunoascä cä acesite credinte sebazeazä pe o iluziune. Totu§i credinta in aceastä iluziuneperz:stä intoc-mai cum i iluziunea opticä a invirtirei soa-relui in jurul pdmintului, dei§tiinta a Invederat contra-riul. In logica sa mintalä omul recunoa§te determinismulfaptelor sufletqti ficutele nu se pot face neficutedar In vieata sa practicä el iprocedá dup.& logica iluziu-nei. Deterininismul este primit in explicarea suocesiu-nii faptelor oosmice i biologice, niciodati Insä in expli-carea succesiunii faptelor suflete*i. Cre§terea unui porn,sau a unui animal, este natural sä se facä dupa legi strict

si acela care an stärui sá accelereze cre.3tereaunui pom, Cu o zi mficar, ar fi socotit oa. nebun; dar nu totasa este socotitä succesiunea faptelor istorice. Aci este nunumai toleratä, dar chiar doritä iluziunea. Aci faptele potfi dupi voie accelerate sau anihilate. Istoricii In§i§i vor-ben de epoce de rena§tere" 9i de restauratie", iar cu-

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTARITOR IN CULTURA FOPOARELOR 55

vintul de creatie, in intelesul metafizic de creatie din ni-mic, este pentru multi un talisman filosofic. In lumea su-fleteasci este permis: sä tu timpul in loe, zä suprimi dinel o bucati, sau dai drumul sa fugä, in galop, cáci acinu este ca in lumea spaialá, unde te impedici de materie.

Cit va dura aceasti iluziune ? Mult, desigur. In eterni-tate insi, nu. Realitatea spatiului si ea a avut nevoie demulte secole pitai sä se tixeze. Copilul, cum stim, uniblä siprindi luna din cer Cu mina. lar silbaticii, chia,r cind sintbitrini, nu stiu deosebi visul de realitate. Va \Tali mo-mentul cind i realitatea timpului va avea o mai buni in-telegere.

Aceasti mai buni intelegere, de pe acum, o anticipeaziomul de vocatie. Aceea ce caracterizea2ä pe acesta mai aleseste intelegerea timpului viitor. Pe cind omul obisnuitinfitiseazi viitorul intr'un chip nebulos, ori prin prismadarintelor sale unii chiar renunti la orisice infitisare:dup.& mine vini potopul" omul de vocatie are senti-mentul de rispundere fati de viitorime. Constiintiozitatealui se explick In mare parte prin acest sentiment. El sesimte v5.zut de acei cari îi vor urma. Intocmai ca unelepersoane de familie nabili, care duc grija de a nu alunecadin traditie, pentru ca fapta lor si nu fie o rusine pentrudescendenti, tot asa si omul de vocatie duce .grija celor ce-1vor judeca mai tirziu. /n sufletul siu este o noblete a mun-cii analoagi cu aceea pe care o d5. la unii genealogia fa-miliei.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III.

CREAph I VOCATIE

1. Intelesul cuvintului creatie in filosofia lui Kant. Abuzul in intrebuin-tarea acestui cuvint. 2. Afirmatia: spiritul creiaza este un semi-adevarprimejdios. 3. Creatia spiritului este o simpla realizare a vocatiel. 4.Spiritul creator intregeste natura. 5. Vieata culturala determinareaproductiei de opere culturale. 6. Falsa teorie a antagonismului dintrecultura i civilizatie. 7. Rolul inventiei si al traditiel in producerea ope-rilor de cultura. 8. Civilizatia preceda culturei. 9. Concluzie.

1. O jumatate de adevär tine in loe progresulrului acleseori mai rmult decit eroarea, lipsitä de orisiceurma de adefvär. Explicarea acestui paradox (aparent esteusor de dat. Eroarea nu suggeread, drumuri, pe care poatesä rataceasei progresul adevaruilui, pe cind jumatatea deadevar este o ispitá de mari ratkiri. Dad, metafizica luiAristotel a tinut in loc stiinta atitea secole, cauza a fostcä aceastä, metafizica nu era nici mitologie eurati, ,nicistiintä, curata, ci era semi-stiinta, adica o ispitä, de rata-cire pagubitoare

Un asemenea semi-adevär primejclios pentru progresuladevarului in filosofie este intelesul care se cla astäzi,mod obisnuit cuvintului de ereatie. In filosofia secolelortrecute prin cuvintul creatie se intelegea mai mult produc-tia imaginara a artistului. Artistul, si in special artistulgenial, era creatorul plasmuirilor, adkogate ca opere deara, la productiile reale ale naturii. In scrierile filosofilorclasici din secolul al 17-lea si al 18-lea cuvintul aproapelipseste. Pe atunci, creatia era, una si singura, aceea pe

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTARYTOR IN CULTURA POPOARELOR 57

care biserica crestink o admitea intre atributiile atotputer-niciei divine. Filosofii cari nu crOceau teologie evitau cu-vintul. Creatia, cu intelels filosofic, s'a introdus In limba-jul filosofilor, dupä scrierile lui I. Kant, si in special dupiCritica rafiumei pire. Pentru I. Kant conditiile de validi-tate ale adevärului stiintific nu stau in lumea externa ma-

ci in categoriile minii omenesti. lar pentru expli-carea categoriilor mintii omenesti, Kant postuleazk: spon-taneitatea creatoare a constiintei in genere. Constiintaomeneasck, dupà legile sale apriorice, îi creazi experientaobiectivA i prinurmare stanta...

Astfel Ii fäcu cuvintui de creatie intrarea sa in filosofie.Ca un postulat logic; ca un Als ob"; ca o metodA.

ca un semi-aclecvarr! I. Kant tnu aratä niciieri in ceconsistà spontaneitatea creatoare a cmintii omenel,3ti, sau aunitätii aperceptive a acestei minti, cum o numestein termeni mai precisi; nici pagink din scrierile sale nuexplick cum se manifesti aceastk spontaneitate creatoaredin punct de vedere psihologic sau istoric. Constiinta, princategoriile sale, este creatoare i atita tot; cki dacä n'arfi creatoare, n'am putea avea primul postulat al vallidit4iiadevOrului !

Filosofia de astäzi recunoaste, In acest inteles al cuvin-tului creatie, o insuficientà vàditO. Creatia in intelesul luiKant nu are o existentä de sine stkatoare, adick ea nuadnogO ceva positiv la aceea ce stirn despre validitatea a-devIrului intr'o unitate logicà. Creatia, in int.elesul luiKant, este un postulat formal, si nici de cum un fapt real,studiat si Kletfinit stiintificeste. Este, precum am zis, unsemi-adefOr 1).

De ad i provin toate rkacirile in care au ckzut urmasiilui Kant. Acesta a fost consecvent si s'a mentinut la trite-lesul formal al creatiei; aceia cari au venit In urmi au in-tins Intelesul cuvfntului peste cimpul experientii intregi,

1) Mai pe larq in scrierea noastra, Elemente de Metafizicii (EdituraCasa $coale1or, Bucuresti).

www.dacoromanica.ro

53 C. RADULESCU-MOTRt.

atit a celei interne cit si a celei externe. Romanticii auajuns la idealismul magic, adiek la un fel de confuzie to-tal& intre vis si realitate. Iar dupi romantici, cu toateprogresele stintelor experimentale i cu toate progreselepsihologiei, s-ant i astizi filosofi cari intrebuinteazk cu-vintul de creatie In mod abuziv. Intre acei cari au vina ace-stei abuzive intrebuinfári, se allá i compatriotul nostrud-1 D. Drkghiceseu, care prin scrierile sale, Le problème cle/a conscience §i L'Idéal createur, publicate la 1907 si 1914lin editura librariei Felix Alca.n din Paris, a fáurit tioarulmultor cli:;.ee pe care le repetk astkzi, In rood imitativ, omultime de publicist de importanti mai mica. Aceias vinase poate reprosa i maxelui filosof H. Bergson, care intoate scrierile sale intrebuinteaza cuvIntul de creatie, färáca vre-odatk s5.tse opreasea ampra unui fapt real de crea-tie. Unde insk abuzul ajunge la ultima extremitate, este infilosofia post-belick; in scrierile unui Oswald Spengler,urui Hermann. Keyserling si unui Nicolae Berdjajev, undeintelesul cuvintului aluneci de pe terenul filosofiei pe te-renul inconsistent al diletantismului poetic. De altfel, pen-tru mai toti aces-ti scriitori, filosofia este un fel de poezie,in care 10 poate incerca imaginatia orisice suflet atins devraja mistemlui

2. Este inutil sá insistarn mai pe larg asupra teoriilorpe care le urzesc a.cesti filosafi prin mijlocirea creatiei.Este destul sä spunem, cá ele se reduc la o singurk afir-matie repetatk sub cele mai diferite forme si anume: spi-ritul creiaz5. realitatea. Pentru unii, spiritul creiazá reali-tatea, fiindck el este liber; pentru altii spiritul creiazg rea-litatea. fiindcä el are in puterea sa desf5surarea timpului,

6.6 timpul dupi filosofii cit4i, existá ca o creatie aspirritului, intoemai cum i pinza de piiiajen existä ea ocreatie a pkiajenului; in sfirsit, pentru toti, spiritul creia-zá fiinda spiritul dá semnificatia vietii,

1) 0. Spengler, Untergang des Abendlarzdes, Vol. I (Miincherr 1921);H. Keyserling, Sch5pferische Erkcnntnis (Darmstadt 1922; N. Berdjajev,Der Sinn der Geschichte (Darmstadt. 1925).

www.dacoromanica.ro


semnificatia vietii nu este culturk nu este lume, nu esterealitate! Tot ce este realitate, este o incarnare de spiri-tualitate. and moare spiritualitatea, moare i realitatea !

Aceastä: afirmatie, pe care o gäsim la filosofii de dupärksboi, citati mai sus, nu este citus de putin original& Eaeste veche, poate mai veche decit Masi filosofia. Originaläapare aceastä afirmatie numai acelora care nu cunosc cre-dintele mitice dela obirsia culturei popoarelor si in spe-cial credintele continentului asiatic. Omenirea, de la ince-put a crezut in puterea de creatie a spiritului. Afirmatiafilosofilor no6,3tri se gb:sete in credintele primitive ale mul-tar popoare. Dar aceste credinte, ori i cit de rIspindite,nu prefac afirmatia puterei de creatie a spiritului intr'unadevär. Adevärul are .drefpt caracteristick sä fie unulnumai unul. O afirmatie devine adeVär, datä, alaturi deea, asupra aceluias obiect, nu se rnai poate face o a douaafirmatie. Spiritul creiazi realitatea, aceasta este o simpläafirmatie si nu un adevär, cab: vreme aläturi de ea se maipoate face si o altä afirmatie deosebitä. Si in cazul no-stru, aceastä posibiditate rämine deschisä.. Sint multi f:lo-sofi, ba chiar i teologi, cari tä:gIduiesc spiritului omenescputerea de crektie, pentru a rezerva acea,stä putere divini-tätii. Apoi, care spirit omenesc este creator? Spiritul careconsistä. In functiuni logice, cum credea Kant, sau spiritulcare se confundä Cu dinamismul psihologic? Intrebäriletm se sfirsesc ad. Mai putem intreba: dacä spiritul arepersonalitate, sau n'are personalitate? Tot asa: dacä crea-tiile spiritului se opun materiei, sau nu; aceea ce ne-arduce In sfirsit la intrebarea: dad: Sint mai multe categoriide spirite inzestrate Cu putere de creatie? Spirite bunespirite rele, bunioarà, cum cred Ina multe popoare pe fatapämintului.

CItä vreme ateste diferite Intrebäri se pot pune, afir-matia cä spiritul creiazI, färi sä, fie o eroare, nu este Incàun adevär. Din nenorocire, este un semi-adevär primej-dios, care opreste gäsirea adevärului intreg.

www.dacoromanica.ro


3. Pentru a nu lungi prea mult aceste consideratii fi-losofice, ne graim sa arätäm de indatä in care inteles tre-buie luat cuvintul Cie creatie, pentru a evita rätäeirile incare au alunecat multi publici9ti, i mai ales pentru a pre-gat acestui cuvint o intrebuintare corecti In argumenta-rea

Creatia, in intelesul de activitate iesitä din neant, saudin purä libertate, cu o existenti deasupra timpului si spa-tiului, este o purä iluzie; pentru a,devir egalä cu sunetulgol al vocei. Cuvintul creatie" aunä, in adevär, frumos;dar frumusetea sunetului nu cuprinde in sine nimic utili-zabil pentru stiintä. Creatia are un inteles, utilizabil pen-tru stiintä, nurmai end este luatà ca o activitate conditio-nati de celelalte date ale existentei; in terrneni mai pre-cisi, i in vederile expuse de noi in Persanalismul emerge-

tic: creatia este o activitate deterrninat'ä de finalitatea na-turii, i anurne este activitatea de realizare, care unmeazavocatiei. Despärtitä de vocatie, creatia spiritului este färäluteles precie. Spiritul nu inträ in activitate decit chematde conditiile istcrice ale omenirei. Creatia spiritului este osmmlä realizare a vocatiei, dup5, cum vom vedea indatä.

Un rationament foarte simplu ne va invedera adevirulspuselor noastre. Legam acest rationament de un exemplu,pe care 11 Intritim foarte des In, scrierile filosofilor carivorbesc de puterea creatcrare a spiritullui, de exemplul fa-vorit al lui Keyserling. Iatä, zice Keyserling (nu odatä., clla orisice ocazie, in scrierile sale), iatä stä inaintea noa-strä un manuscript cu Mere insirate pe ninduri... In ce stä:realitatea acestui manuscript? In litere? Nu. Literile staude sine, fiecare In parte, fall legäturä realä Intre ele, pecit timp nu intervine spiritul, care le di intelesul. Spiritulcreiazä leeitura realä dintre litere. Spiritul dä realitatecontinutului din manuscript. Nu este spiritul creator ?

Räspunclem, linistit, in cazul acesta spiritul nu este deloc creator, cäci el nu face altceva cleat regäseste o reali-tate veche pe care comperzitorul manuscriptului o pusese

www.dacoromanica.ro


In continutul acestuia. Dar atunci a fost creator acela carea campus manu.scriiptul? Nici el, ckci el in manuscript apus aceea ce a fost inteles de contimporanii ski, sau celmult aceea ce contimporanii säi a,stepta.0 sk inteleagä deladinsul. In doua cazuri numai s'ar putea vorbi de putereade creatie a spiritului in fata manuscriptului; in douä ca-zuri insk absurde pentru logica omeneasck. Anume, anda.cela care a compus manuscriptul a aruncat literile la in-timplare, neintelese de contimporanii ski, dar totusi cu po-sibilitate sä fie inteles odatä. i °datä de urmasii säi,si inal doilea caz chid acela care descifreazá manuseriptul, Cu.

toate ck nu are o cunostintá de uzul literilor, i niel nu bk-nuieste ce ar putea lesi din legitura literilor, gäseste to-tusi un inteles in manuscript printr'un fel de iluminatiecereasck. Sint douk icazuri absurde, sau dack mi absurde,insuficiente cu deskvirsire pentru a explica puterea decreatie a spiritului.

Rationamentul nostru se poate extinde asupra tuturorexemplelor pe care le gäsim la filosofii. oari vorbesc decreatia spiritului. Spiritul nu creiazk din nimic, ci vine, cuactivitatea sa, sä realizeze o operk asteptati adicá sä räs-pundä unei vocatii. Spiritul este in functie de realitateaistorick. Nici un spirit nu se ridick deasupra timpului, darsunt spirite cari inteleg mai mult i spirite ca.re intelegmai putin chemarea pe care le-o face timpul.

4. Aceasti conclusie nu va surprinde debe pe aceiacari sunt in curent cu rezultatele stiintei contimporane. Pemiisurk ce cinevn,, ziceam cu altk ocazie 1), la cuno,stintkultimeRe rezuitate ale geologiei, paleontologiei. geochimiei,sistematicii animalelor i biogeografiei, sporeste in sufle-tul lui i convingerea cá momentui aparitiei omuiui pemint, si acum adkogkm: momentul aparitiei spirituluiarnenesc creator, este strict deterrninat de intregui mersal naturei materiale. Toate sunt pregätite ca omul sä. ana-ril. Este pregatit lutul nämintului, in care corpul ornenesc

1) Personalimul energetic (Edit. Casei $coalelor) pag. 112.

www.dacoromanica.ro


este menit si creased; este pregititä atznosfera, pe careva avea omul si o respire; sunt pregitite perioadelematului, in care va avea ormul sä se miste; sunt pregit"teformele organice, pe care embrionul uman va avea si lerepete in cursul vietii sale uterine; sunt pregitite, In sfir-

toate conditiunile necesare activititii omenesti. i dupäce omul apare, alt f apt si mai semnificativ! Se constati ciprin aparitia omului, natura îi serveste propria sa finali-tate. Era tocmai nevoie de activitatea unui animal inteli-gent si liber pentru ca evolutia pimintului sa se intre-gedsci. Ca un cerc de fiex, faptele de dinainte de aparitiaomului, cu acelea de dupi aparitia omului, se unesc si se3prijinä reciproc. O singuri lege peste toate. Qum', clackn'ar fi apirut, evolutia naturii ar fi suferit un hiatus, sieste cazul de a zice, ci el ar fi trebuit si fie inventat pen-tru a completa unitatea.

Cadrul, In care omul se misci i creiazi, este fixat midinainte in legea unititii naturrei. Salturi In aceasti legenu existi. Spiritul omenesc creator vine la momentul andeste chemat de conditiunile sale istorice, intocmai cum sisimtul ochiuluri omenese se deschide pentru a primi razelede lumini, numai dupi ce natura a incercat structura luiIn mii i mii de forme animale, care i-au precedat apari-tia. Spiritul omenasc este creator sub conditia de a realizao opera la care era mai dilnainte prede,stinat. Adicà el esterealizatorul unei chemiri, sau vocatiuni.

5. Sà pirisim Insi, perspectiva cea vasti. a Inlintui-rei creatiunilor spiritului in unitatea nature', perspectiviin care se pierde rostul propriu zis al vocatiun.ei, pentrua veni pe un teren mai a.propiat, In care rCstul vocatiuneleste mai bine inteles de toatä umea. Sà verificim con-clusia noastri de mai sus prin experienta pe care o divieata culturali.

In aceasti vieati intilnim procluetiile spiritului creatorsi verifiearea prin aceste productil este cea mai siguri ga-rantie a devirului. De altmintreli acesta este si terenul

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTARITOR iN CULTURA POPOARELOR 63

care se pun toti fiiosofii, cari ne vrnbesc de puterea dev'eatie a spiritului.

Daca spiritul creator ar fi independent de conditiile isto-rice ale timpului sau, i ar produce dupa inspiratia sa ar-bitrara si nu dupi inspiratia asteptarilor pornite inaintealui spre realizare, atunci n'ar fi pe lume ceva mai asorna-natcr haosului ca vieata culturala. Ar trebui sa gasimaci numai t.îniri spirituale firá continuitate; sa intilnim:creator dupi creator, fieeaxe independent si fieca.re citmai excentriic. Planind pe deasupra timpului, operile decultura ar trebui sa fie intelese numai de spiritele conge-niale aatorului lor i ar trebui sá moará deodata cu ace3t.iaVieata culturala ar fi, cu un euvint, o desfis,urare de pro-hicii ap0Caliptice.

Realitatea este eu totul alta. Vieata culturala are o pro-ductie ordonata, i cu atit mai ordonata, Cu cit ea este niaiinaintata. Spiritul eel mai extraocndinar, care s'ar producea-stazi, n'ar putea sà inceapa o noui arta, o noua stiinta,sau o ncua religiune, ci el trebuie sa continue lantul ope-rilor de cultura ale trecutului. De zeci de seccle vieata cul-turala s'a diferentiat in ramuri de activitate, cu caracterebine definite, rpe care nimeni pe lime nu le mai poate su-prima sau inlocui. In arta, creatiunea trebuie sá utilizezeanumite mijloace; in stiinta, anumite alte mijloa.ce; in re-ligie, anumite alte mijloace; un spirit creator, oricit deextracrclinar ar fi, nu poate face arta cu raijloacele

stiinta Cu mijloacele artei. Prin urmare exista o limitarepentru puterea creatiunei, cind ea se manifesta in cultira.

Limitaxea nu se opreste ad. In fiecare ramura mare deactivitate culturala Sint subdiviziuni care si ele trebuie säfie respectate de spiritul creator. Fr. Schiller a scris dra-me si tragedii, dar nu si comedii; Molière a scris comediisi nu tragedii. Poincaré a creat In matematica, dar nu instiinta experimentará ca Pasteur. Ford rationalizeaza in-dustria, dar nu religia. Subdiviziunile acestea au o fixitateasa de pronuntata, in cit unii le-au asemanat speciilor si

www.dacoromanica.ro

64 C. RADULESCD1r1OTRII

genurilor din vieata animard. Asupra fixitAtii speciilorgenurilor in vieata animarä s'au putut ridica indoeli Inceace priveste vechimea lor, dar niciodata in aceea ce pri-veste viitorul lor. Unii naturalisti au sustinut eft omul setrage din raaimutä, lar maimuta din mamifere inferioare,rumeni n'a sustinut insd, cä astizi sau in viitor toate ni-malele vor ajunge pe suprafata glchului pämintesc sd laforma de cameral. Tot asa este logic sä admitem cá vieataeulturali, cu eh trece timpul, cu atit se dfiferentiazd, limi-tind sfera de creatie a spiritului. Creatoriiea posibilitate de productie artisticä, tiinificä, rellgila-sk, la intimplare, Sint mai malt legende cleeit realitAti;In onsice caz ei nu pot exista deeit intr'o vieeä eulturalA.ruchmentard, end caraeterele diferitelor ramuri de activi-tate nu s'au fixat Ma'. In mod normal creatinea implicit'specializarea productiei.

Dupà aceste considerente teoretice, daci examiralm Inparte operile datorite spiritelor creatoare, constedmfird exceptie ele se imbinà in ordinea istorici a vietii cul-turale. Nu este operá care poate fi mutatä, dela run poporla altul, sau dela un secol la altul, firä ea sk-i piardä va-loarea. Fiecare are o valoare, intruch s'a prodrus In mo-mentul istoric, in care ea a fost asteprtatä. Aceea ce se mt-meste originalitatea unei opere, nu consistä in abatereadela ennui istoric aa culturei unui popor, ci In aclincireaacestui curs. In operile cu adevärat originale se recanoastemai bine decit in oricare alte opere, firea unul popor. Inprimul moment al aparitiei lor, unele opere, mai ales deart5, apar ea firld cu totul deosebite de acelea care con-stitulau 015 E.3i patrimonial cultural, si de aceea se si vor-beste de revolutdi si de renasteri In vieata cultura1ä a po-poarelor, dar dupá ce operile acestea s'au invechitse constatä totdeauna cä In ele au fast realizate toemaitendintele heeutului. Orperile cele mai revolutionare n facdeelt sä afirme caracterul permanent al poporului i evo-lutia istoria a acestuia. Totdeauna, creatia originalä este

www.dacoromanica.ro


determinatä, de momentul dinamic al vietii culturale tre-cute; este o realizare chemata de acest moment, este frue-tul unei vocatii.

6. Acestea sunt, dupa noi, adevaruri banale, care severified peste tot in vieata culturala a popoarelor. De cein ciuda lor totusi" se mentine la unii filosofi pärerea,ea spiritul este creator, in intelesul de creator faradire, fara aiegere de timp si loe, neconditionat ?

Fiindea adevaruricle pe care le-am numit noi banale sintreduse in puterea lor de convingere, printr'o teorie filoso-fica foarte rkspindita astizi; o teorie care falsified, cu an-ticipatie intelegerea vietii culturale, din ale carei fapte artrebui sa verificim natura creatiei spiritului. Scrierile unuiSpengler, unui Keyserling si a unui Berdjajev nu ar fi avutecou daca n'ar fi fost precedate de scrierile multor alti fi-losofi cari au popularizat teoria false despre cultura, asu-pra careia ne propunem sä insistam acum rnai pe larg,inainte de a merge mai departe.

Din discutia aoestei teorii ne yam lamuri si mai bineasupra raportului dintre ereatie i vocatie.

Prin ideia de cultura, se intelege de obiceiu conditiunilesufletesti, in care se desfasura continuitatea i propksireaactivitätei spirituale a unui popor. Dar uriii inteleg cevamai mult cleat atit. Unii inteleg sä afirmt prin cultura ofunctiune speciala de originalitate a fiecarra popor. Si, casi cum o asemenea afirmare n'ar fi destul de riscata, eiintroduce si o ierarhie in produotiile vietii culturale. Uneledittre acestea, iesite mai direct din functiasint culturale i nobile; altele iesite indirect, slut de civi-lizatie, mai putin nabile. De a,ci un pas numai si venim lateoria populara a antagonismului dintre cultura si civili-zatie: teoria despre care spuneam ca aduce falsificarea in-telesului de culturä. Dupa a,ceasta teorie, cultura ar insem-na perioada de aseemsiune in desräsurreahLr civilizatia perioada de degenerare sau de sterilitate.Popoarele cu originalitate au cultura', iar cele fara


66 C. RADULESCIJ-MOTRIJ

nalitate au numai civilizatie. Operile de calturi tisnesc dinadincul personalitAtii popoarelor, pe and operile de civil"-zatie skit simple indeanirari tehnice, fira adincime sufle-tease:A. Cele dintii stilt creatiuni, care se na.sc si mor de-odatä cu orriginalitatea poporului, pe cind cele din vrmasint aplicatii materiale care se pot imprumuta dela po-por la papor si triiesc ca o sgurá lasati.de focal origina-lit

Aceasti teorie si-a fácut pentru prima oarà aparitia inliteratura romantic:A. garmanä. Houston Stewart Chamber-lain i-a dat apoi un vest/M.4g filosofic, dela care i-a venitprestigiul 1). Astázi ea este pentru multi o dogm5.. indiscu-tabilk. Spengler, Keyserling i Berdjajew icitaki mai nainte,fac din ea ibaza intregii lar filosofii. Pentru cîtei trei,civiizatia este maartea spiritualitätii, pe clnd cultura estevieata !

Se intelege dala sine, ci prin sceastá teorie ralul func-tiurnii creatoare este ca si dumnezeiesc.

Sà vedem In.s6 pe ce fond de ardeVár se sprijing acesteafirmatiuni.

7. Neprecizitmea termenilor n'a cr-lrit niciodat5, pefilosofi sä discute cu aprindere, i chiar sä adopte cutusiasm o teorie. Este in natura discutiilor filosafiee ea elesá depgseasci definitia stringenfá a terminilor. Cu toaLeace,stea, o neprecisiune dug, asa de departe, ca in cazul de

aproape ca nu intilnim in tat cursul istoriei Anta-gonismul dintre culturá si civilizatei, plute.s,te intr'un vagaproape mistic. Ce face sa se deosebeasca o operä de culturiide o °per& de civilizatie; care este origina superb5, a uneiasi care origina mni15, a celeilaite, pentru ca pe urmä, s5, seajungä, la antagonismul lor, nici unul dintre firlosofii cltatinu le lámureste; dar aceasta nu-i impirdic5, totusi ca eiCu totii sà conchia la condamnarea

Pentru a pune o ordine in discutie sà inceram noi, pe

1) H. S. Chamberlain, Die Grundlagen des neunzehnten Jahrhunderts(Mai multe editii, Miinchen).

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR FIOTARtItIR IN CULTURA POPOARELOR 67

baza ultimelor cercetairi itiLntifice, sä dam termenilor oprecisiune cit mai suficientä.

In productia ocrisicarei opere culturale Ee pot deosebi, laprima vedere, coi factori de munca. Unul personal inventiv

altul colectiv, traditional. Factorul personal joack unmare rol in artk; In schimb factorul colectiv joack un marerol in stiintä., in technica, in institutiile juridice si religie.In toate ramurile de activitate culturalä., amindoi factoritSint nelipsiti. In cea mai personala poezie, wide se expri-ma seritimentul trecator al unui moment de viata, exista,alaturi de inventia personal& a poetuiui i traditia limba-

far& de care poetul n'ar putea SA se exprime. Poetulnu inventeaza dealt in masura in care poate utiliza traditi.Umbei sale materne. In toate celelalte opere de artk,lueru; eu singura deosebire, ea in picturk In sculptura,muzick factorul traditional este constituit din alte elemen-te. In stiinti factorul personal inventiv este cu mult mairedus. Omul de stiinta inventeaza numai in colaboratiestrinsk cu factorwl traditional. De regulk omul de stiinta,se multumeste a poseda stiinta tirrupului sau. Inventivii instiinta Sint rari; acestia rari se numesc genii. In technicasi vieata institutionalk inventiunea este mai totdeaunaprodusul unei colaboratii. In relighme, ltventiunea apar2ca o erezie, atilt de dominant este aci factorul traditional.

Acesti doi factori sint deosebiti insa numai in aparent.a.Ei nu numai ca exist& impreuna, dar se :3 i sustin reciproc,unul fära altul n'ar duce la productiunea unei opere decultura. Factorul traditional are nevoie de factorul per-sonal pentru ca sa intre in sufletul producatoruluifie utilizat. Chiar cind factorul traditional consista numaiIn cuvintele limbei materne, chiar si atunci produchtorul,utilizinclu-1, nu se poate dispensa de sfortari personak.Limba materna nu intra Cu deasila in suflet, ci treb 'leinvatata, adiea trecuta prin constiinta. In toate celelalteramuri de activitate culturala, raportul Este acelas. Cuno-stintele stiintifice ale timpului, chiar cind ele Sint munai

www.dacoromanica.ro

68 C. RADULESCU-MOTRL1

transmise dala o generatie la alta, nu se pot lipsi de f ate-tiunile inventive ale sufletului in care infra aceste cuno-stinte. In cea mai banala invätare de lumuri stiute se cu-prin.de totdesuna si o munca personara. In activitatea reli-gioasä chiar, traditiunea nu se urmeazä decit in urma pro-cesului de asimilare sufleteasca interioara, care este tot-desuna de natura personara.

Cu un cuvint, in.ventia si traditia merg, nu nucmai im-preuna, dar formeaza un tot dinamic. Cei mai marl inven-tatori, cind au reflectat asupra mamentelor lor de munchinventivi, au recunoseut ca îi datoreaza succesul unarfactori inconstienti, cari le-au dirijat ifiteligenta. Acestifactori inconstienti Sint tocmai aceea ce numim traditia,adica fondul pe care inventatorul 11 gaseste acumulat deexperienta treenta. Nu este nici o opera culturali, care sàpoatä fi atribuita exclusiv traditiei sau exclusiv inventlei.Cel mult sint opere in care inventia, sau traditia, sa fie,una sau alta, mai caracteristica.

Daca asa stau luerurile in realitate, si de aceasta niel unistoric al culturei nu se indoieste, atunci este o greseara dea se desparti operile de inventie de operile de traditie. Peaceasta croare se bazeaza Snsä in mare parte deosebireadintre cultura si

In mare parte, dar nu in totalitate. Teoria antagonis-mului dintre culturà si civilizatie se inai fundeazi si pe oalta consideratie de mare importanta care este urrnatoa-rea.

8. Factorul inventiv, zic aceia cari sustin antagonis-mul, are si un rol social, pe ringa cel psihologic. El pri-meaza In anu.mite epoci si la anumite inapoare. Fara sàbedesparta de traditie, inventia eiteodata dominä traditm-nea. Atunci avem epocdle de cultura propriu zise: epocaculturei clasice eline; epoca romantismului german, si alteciteva epoce, dealtmintreli putin numeroase. In aceste epo-ce, inventia, de natura mai mult artistica, este trecuta prinprisma sufleteasca a poporului in mijlocul caruia ea se

www.dacoromanica.ro


produce. Epocile de cultucra sint epoci de artä nationala.Cind inventia este reclusa, ne gasim in perioada de civih-zatie. In aceast;:i perioada popoarele eolaboreaza deopo-triva la acumularea fondului stiintific, technic, instituti.)-nal juridic tsi religios, care va constitui apoi aceeace amnumit fondul traditional al omenirei. Astfel, dup.& culturaclasica elina a venit civilizatia alexandrmä. In loculnalitätii nationale, munca filologica si dintificä cu came-ter universal; in loeul spiritelor creatome, bibliotecile pu-blice.

Factorul inventiv, eind este privit asa dar din punctulde vedere social, apare ea o spiritualitate creatoare, siatunci el explica pentru ce se poate vorbi de un antago-nism intre cultura i civilizatie.

Mareginindu-1, numai la atit, antagonismul dintre cultu-ra i eivilizatie, ar fi acceptabil intr'o oarecare mAsurä..Am denumi atunci epoci de culturk, epocile de productivi-tate nationala, bogate in opere de artk, in deosebire deepocile celelalte obisnuite, in care productia culturalaurmeaza cunsul sau normal cu. colaborarla tuturor popoa-relor, ark deosebire. Dar in filosofia postbelica, pe caream citat-o, integesul antagonismului nu se mkrgineste nu-mai la atit. Oswald Spengler pretinde ea' civilizatia pre-zinta sfirsitul eulturei, ehiar moartea culturei; ca aparitiacivilizatiei corespunde la decadentk, pe ein.d cultura laascensiune. In felul acesta, intelesul antagonismului seschimbi. El ajunge sá echivaleze cu o condamnare a civi-lizatiei, i cu recunoasterea artei nationale, ea singurizvor de viata originara pentru ornenire.

Este justificata oare aceasta interpretare data deosebi-rei dintre epocile de culturä si de civilizatie? Citusi de pu-tin. 0 argumentare, facutä in conditiuni de strictane duce, dimpotriva, la o interpretare contrara. In desvol-tarea popoarelor, srtarea normali este eivilizatia, iar nucultura; (bine inteles, intrucit pastram uneia si alteaintelesurile pe care i le dau sustinatorii antagonismului)

www.dacoromanica.ro


si aceasta din cauza ca factorul traditional al civilizatiei,are de partea sa marele avantaj de a fi in continua creste-re, pe cind factoral inventiv al culturii este intermitent.In special apoi, afirmatia cä civilizatia vine dupa culturk,ea o parioadä de degenerare, este cu desavirsire in des-acord cu faptele. Dinpotrivk, civilizatia constitue fondulpermanent, pe eare se ridica in mod vremelnic epocile decultura. Civilizatia americana exista., farä, sa poatk fi pulsape seama degenerkrii vreunei culturi americane. Pe pa-mintul Raminiei de astizi, o civilizatie romineasca. a exi-stat de mii de ani, dupa ,cum se constatk din varietatea sicalitatea instrumentelor de moza, dei cultura roaninea-sca a inceput abia din secalwl trecut. Civillzatia este avereacolectiva' a oanenirei, i ca atare merge incet dar sigur,intr'o continua ascensiune, pe cin.d cultura este un momentfericit de oscilatie, moment sclipitar, îns trecator.

Cind examinara cu atent.ie inceputurile vietii sociale aomenirii, descoperim In manifestarile sufletesti ale carne-nilor primitivi un argument hotáritor infavoarea acesteide a doua interpretári data raportului dintre cultura i ci-vilizatie. Intr'adevkr, aci, cultura si civilizatia se glsese lainceputurile lor. Dacä ar fi adevarata teoria, ca civilizatiaeste un produs degenerat al culturei, ar trebui atunci s'agasim la prkmitivi o superioritate vaditá a operilor decreatie artistick asupra operilor de simpla tehnick tra.di-tionala; ar trebui, 'in orisice caz, sa gasirn la ei viata prac-tica si tehnick*, mult inferioara vietii tor intelectuale. Cutoate acestea gasim ceva ca totul contrariu. In speculatiu-nile lor mintale, primitivii sint lipsiti de bun simt; ei aucredintele cele mai absurde despre suflet i despre natura ;factorul inventiv la ei dk o productie cu totul desordo-nata; pe cind aceiasi primitivi, In viata lor practica., simai ales in intrebuintarea instrumentelor de muna sintCu bun simt i cu prevedere. De altmintreli, cu_m este cuputinta sa existe mai intli deprinderile de originalitatecreatoare, si numai pe urma, ca o degenerescenta a ace-

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTIRiTOR IN CULTURA POPOARELOR 71

stora, sä se produca deprinderile bratelor la munca? Indesfasurarea funcrtiunilor sufletes.ti, originalitatea perso-narà este ultima care vine la rind. Vieata sufleteascacepe cu instinctele tehnice, se continuä cu imit4ia, pentrua se lilaila la con.s,tiinta personala. Traditia preceda. con-tiintii personale. Adica, civilizatia preceda, culturei. De

aceia, in inteles larg, se poate vorbi de inteligenta anima-lelor, de tehnica animalelor, si pina la oarecare punc.t deviata &ociará a animalelor, dar niciodata de cultura origi-nalä a animalelor. Civilizatia este mai direct legatá derealitatea naturei decit cultura; ea este sufleteste maiadinca. Inventiunile tehnice si chiar inventiunile teoreticeale stiintei pomesc din suggestiunea directa a faptelor na-turei. Instrumentele de muncal sint, precum stim, prelun-girea organelor biologice, iar inceputurile rationamentu-lui omenesc s'au produs prin transpunerea in simboalemintale a operatiunilor vazute in natura. Rationamentulstiintific omenesc a si ramas totdeauna in directa leg,aturäcu experienta naturei. In asa m'asura, cä el este cu atit malbine facut ou cit este mai obiectiv, adica mai putin per-sonal. Ca ideal, rationarnentul stiintific se poate chiarconcepe, ca facindu-se prin o masindrie, adica prin o in-strumentare curat naturalk, asa cum se fax astäzi soco-terne aritmetice; ideal care nu se poate concepe insk nici-adata pentru functiunile de originalitate ale culturei arti-stice.

In rez-umat asa dar, nimic mai eronat de cit afirmareaca intre cultura si civilizatie ar exista un antagonism,ca ivirea civilizatiei ar fi un semn de degenerare al cul-turei. ArnIndoua pot coexista. ,Ceva mai mult: dacä princultura este sa, intelegem functiunea originalitäii in spe-cial, atunci cultura a.devarata nu poate s'a vina de cit inurma unei civilizatii. Numai dupä ce omul se ridica, printehnica, prin igiena, prin institutii juridice i prin traditiareligioasa, la o anurnitä stapánire asupra naturei si asu-pra instinctelor bestiale, nurnai atunci se poate vorbi de

www.dacoromanica.ro


posibilitatea originalitktii sale culturale. Tearia care sus-tine raportua invers intre culturk i civilizatie, nu cores-punde intru nimic adevkrului si nu face decit sk falsificeintelesul vietii culturale.

9. Ajunsi aci, avem inaintea noastri. limpezità, calapentru a reveni la explicarea raiportului dintre creatie sivocatie, in felul cum am fäcut-o m,ai sus.

Omul a avut totdeauna iluzia si se creadk in stkpitureaunei puteri creatoare. Aceastk iluzie era naturalk, Lipsitde o cunostintk mai adincä despre rostu! vigil si al lamii.el era nevoit sä inaoculasck cunastinta p-rin o atitudine.Opunindiu-se naturei, el a crezut prin aceastareste pozitiunea. insusit lui functiunea de creatiune,cum a insusit si pkmintului pe care Il locueste lama decentru al universului.

Astkzi, aceastà iluzie rpieTdut orisice legitimatieCunostinta omului despre viati si lume uu este niel astkziprea adinca, dar este suficientk pentru a-1 dispensa deaceastä iluzie. Rolul omului apare mai grandios, cind in-trk in ordinea natured, de cit atunci cir,c1 se irnbrack inaparenta de a fi o-rdanatorul naturei. Intrat in ordineanaturei, rolul omului pierde caracterul de himer.k. Creatiu-nile unei spiritualiati culturale, care dispretueste civili-zatia timpului, care nu adaogä nimic la aceastk civilizatie,Sint ca i grkmezile de nisip fkcute la intimplare de Utah,vintului. Durabile sint creatiunile cerute de timp; creatiu-nile care realizeazä, posibilitktile pe care natura le-a skditIn sufletul omenesc, prin personalizarea treptatä a ener-giei cosmice; cu un cuvint, creatiunile pe care le realizeazkvocatiunile.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IV

VOCATIA RELIGIOASA

I. Vocatia religioasd in comparatie Cu cele I alte feluri de Neocatie.2. Raporturile de valoare si faptul religios. 3. Legatura faptului

Cu constiinta sociald. Rohl' traditii in vieata religiunei. 4. Ca-racterele vocatii religioase. 5. Popoarele sterile in vocatii religioase.

1. Se poate vorbi de o vocatie religioasi ?La aceasti intrebare räspund unii nu munai afirrnativ,

ci ceva mai mult: ei räspund cä vocatia religioasi estetipul adeväratei vocatii. Pe nici un alt teren, ca pe acelreligios, nu se ilustreazi in mod asa de limurit cazacterelevocatii. Acel chernat si practice virtutiile crestine sà arati

mic. calci de mic a papi, dupà expresia populari. Vii-torul preot de vocatie se recunoaste intr'o mie de alti oa-meni destinati la vocatii diferite.

La aceiasi intrebare, altii rispund ins& Cu rezervà sichiar negativ. Vocatia religioasä, zic acestia, nu numai cànu se poate prevedea, fiindci ea vine de cele mai multe oriIn mod brusc prin convertirea eului la o atitudine taoui,adesea opusi la cea avutä ping aci, dar ea nici nu are carac-terele celor Pane feluri de vocatie. Din vocatia religioasilipseste, in primul rind, originalitatea, care este caracteruldistinctiv al celor l'alte vocatii. Preotul crestin de vocatiereproduce un tip ideal de om crestin pe care orisice crestinIl are in suflet; el nu inventeazi, ci reproduce. Vacatia re-ligioasä nu deschide orizonturi noi, ci intd.'reste numai tra-ditiunea. Prin urmare pe terenul religios, nu poate fi vorbade un rol al vocatii, asa cum Il gäsim pe alte terenuri alevietii sociale. In vieata economick intelectuali si

vocatia inoveazi pentru a ridica cuantumul productiu-

www.dacoromanica.ro

C. RXDULESCU-MOTRU

nei omenesti; in vieata religioasg, vocatiunea intgreste tra-ditia, pentru a pastra in sufletul omenesc nealterat unideal de dumnezeire. Una este asa dar vocatia laica si altavocatia religioasg.

2. Cum ne explicim divergenta acestor rdspunsuri?Este sau nu vocatia religioasa de pus alaturi, ori de pusin opositie cu cele l'alte feluri de vooatii?

Pentru a avea explicarea cautata trebue sä incepem prina ne da seama de natura faptului religios, in vederea caruiase produce vocatia religioasa. In ce conditii se produce fap-tul religios in vieata omenirei? Care sunt functriuniIe su-fletesti care participa la producerea lui? Cu un cuvint, ince consistä experienta religioasä, in deosebire de ceal'altiexperienta, prin care luam cunostintä, de existenta lumiiexterne, materiale ?

La aceste intrebari stiinta de pinä astazi a ggsit urma-toarele raspunsuri.

Experienta religioask este räuntrica si subiectiva. Fap-tele ei stau in raporturi de valoare, sau de pretuire. Faptulreligios exista, intru. &it exista o constiinti care sä-1 pre-tuiasca. Dar care cons,tiinta? Constiinta individuala? Nu.Ci constiinta social& a grupului in care traieste individul.Experienta religioasi este launtrica i subiectiva; totusi,nu individualä, ci sociala.

Aceste afirmatli ale stiintei au nevoie de cite-vaLe dam imediat.

Raporturile de valoare, sau pretuirile, sint si ele un felde cunostinte, insi de o naturd deosebita. Cunostintele pecare le scoatem din experienta lumei externe, au pretentiasä ne dea o imaging pe &it se poate de fidela a acestei lu-mi, dei ele consista in abstractiuni.

Cind afirmgm despre apk, bunioark, cä ea este compusadin doug elemente, hidrogen si un element oxigen, aceastgafirmatie este o cunostinta, sau judecata tiinificä, avindpretentia sa inlocuiasca realitatea apei, ori de cite oriexperienta noastra edema inttnim apa. In cantitate micasau in cantitate mare, in atingere cu pamintul sau in atin-

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTÄRITOR IN CULTURA .FOPOARELOR 75

gere ca fierul apa tot H2 0 ramine. Preferintele specialeale omului de stiinta n'au nici o influenta asupra judecitii

Odati judecata gäsitä i verificat acordulCu realitatea externd, ea ramine in sistemul tiinei, indi-ferent de atitudinea sufleteasca a celui care o repeta sau outilizeaza. Cu totul altfel e cu raporturile de valoare. Ace-stea, sint cunostinte, care nu se inteleg de &it din trebuin-tele sufletesti ale aceluia care le face. Apa este pretultasau nu, dupa trebuinta organismului omenese. Este cinevaIn arsita soarelui, pe pustiul Zaharii, apa este lucrul celmai de pret; din potrivi aceiasi apa este un lucru färä pretdacá este la indemina fieckruia. Tat asa cu orisice lucrupretuit pentru trebuintele omenesti, si nu cunoseut in na-tura sa reala. Pretuirile sint subiective pe cind cunostinteleslut obiective.

Cu toate aeestea, pretuirile dei sint subiective, nu sintschimbatoare duip5, individ. Apa eft de trebuincioasa fieea in momentele de sete, totusi, cind este si se eumpere,n'are preturi deosebite de la om la om, si de la o zi la alta.Daea pe pustiul Zaharii s'ar organiza un comer t de apa,desigur ea pretuirea apei ar fi relativ coristanti. Prin ur-mare raporturile de valoare sint subiective si totusi nuindividual subiective.

Faptul religios este si el prins in constiinta omeneascilprintr'un raport de valoare. El consista in acordul fericital unor emotii profund antagoniste. Frica izolati, este oemotie dureroasa; euforia superba a eului mistic, este oemotie perieuloasa; acordul lor insä, o intuitie emotionalide Iiniste si de fericire. Primul om care a gisit acest aeorda trait prima experienta religioasa. El a pretuit Dumne-zeirea.

De sig-ur, nu dintr'odati. Omul primitiv si-a faurit idoli,rituri si simboale potrivite inaltimii sale sufletesti, inaintede a pretui Dumnezeirea ca un ideal moral. Experienta re-ligioasa era insa inceputa, cu trezirea posibilitatii unui a-cord intre simtirea de zidarnicie i Intre simtirea de atot-puternicie a omului. Din acordul fricei si al inerederei .ne-

www.dacoromanica.ro

76 C. RADULESCU-MOTRIJ

masurate in puterea sa, omul si-a faurit primul cult re-ligios. Religiunile monoteiste au perfectionat acest acord.

3. Sä revenim acum la cestiunea speciala a legatureidintre faptul religios Cu constiinta sociala, legatura care neva inlesni intelegerea rolului pe care Il are traditia pentruvieata religioasa.

O cunostinta stiintifica poate sa träiasca eh de mult,marginita fiind la o constiinta individuala. Un Robinson alexperientii producatoare de cunostinte stiintifice poate fiimaginat cu usurinta. Caci, pentru ca sä inventeze rapor-turf noi in natura lucrurilor i apoi potrivit acestor rapor-turi, faca instrumente de munea, individul lasat lapropriile lui puteri, se gäseste inaintea imei opere grele,dar nu inaintea unei opere imposibile. Experienta obisnui-ta cunostintei stiintifice este complecta, chiar cind este re-dusa la datele unei constiinte individuale. Tehnica ace-stei experiente este isvorita din originalitatea indivizilor.

Un raport de valoare, i in special o pretuire a faptuluireligios, nu poate sa trälascä insä, de &it intr'o constiintasociala. Caci pretuirea faptului religios nu stä in rapor-tarea lui la alte fapte din realitatea externa, ci la identi-tatea prezentei lui in diferite constiinte individuale. Despreadevarul unei cunostinte stiintifice ma pot convinge prinlog,ica mintii mele individuale; despre valoarea unei cre-dinte religioase nu ma pot convinge de &it prin identitateaefectelor ei in mai multe constiinte. Faptul religios traie-ste in constiinta sociala.

De ad importanta traditli pentru religie.Pentru cunostintele stiintifice traditia este un suport util,

dar nu indispensabil. Pentru religie, traditia este insasiconditia sine qua non de existenti. Aceea ce traieste intraditie traieste si in religie. Traditia pentru religie n'arerolul unei operatii de comunicare, nu este o transmisie defapte memorate, ci este continua verificare a persistenteivalorilor. Traditia este insasi vieata, religiei. Ce a peritdin traditia religioasä a unui popor nu se mai poateregasi in documentele bibliotecilor, cum se pot regasi ade-www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOT/X.1111'0R IN CULTURA POPOARELOR 77

Várurile tiintifice, ci este perit de a binele, pentru tot-deauna.

La cunostintele stiintifice traditia este Rusk in serviciulinventii, pe cind la valorile religiaase inventia este pusaIn serviciul traditii. Individul care gaseste o scarä noua devalori religioase este un eretic, pe cind individul care gä-seste o nouä, metoda de cercetare stiintifick este un desa-virsit om de stiintä.

4. Acum avem tot materialul de care este nevoiepentru a explica divergenta pe care am intfinit-o de la in-ceput in -definirea vocatii religioase.

Se poate vorbi de o vocatie religioasa? Desigur, sa poatevorbi; dar nu intelegind-o la fel cu cele l'alte vocatii.

Vocatie religioasa este sui generis". Ea serveste la con-servarea specificului etern pe care Il are fiecare popor insufletul seu. Pe fruntea fleemi om de vocatie religioasista scris: prin mine se desvaluie aceea ce aveti fiecareetern in voi.

Originalitatea omului de vocatie religioasa se desfäsurade aceea in alta directie de cum se desfasurä originalitateacelor l'alti oameni de vocatie: nu in spre varietatea si in-multirea valorilor religioase, ci in spre unificarea si adin-cirea acestora.

Din aceasta cauzá de foarte putin folos Ii sint omului devocatie religioasä darurile externe ale sufletului. O muscu-latura solidäsi o mi-nte agera prevestese o vocatie de mili-tar; o memorie reproductivä bunä, si o judecata dialectica,pe una de avocat; un ochiu observator si o atentie persi-stenta, pe una de medic; o pute,re de suggestie si o inteli-genta practica pe una de comerciant... nici odatä insa ase-.meni insusiri externe nu prevestesc o vocatie religioasa.Cel mult dacä ele ne prevestesc pe un profesionist in alecultului religios; nu insä o vocatie. Un preot poate sä-sifaci servicial seu bisericesc, cit de frumos; el poate fi unmodel pentru concetatenii sei, cu toate acestea nu esteo vocatie. In schimb, un calugar sarac de talent si ducindo vieata de pustnic, poate sa fie o vocatie.

www.dacoromanica.ro


Talentele nu ajutä vocatii religioase, asa cum ele ajutãeelor l'alte vocatii in diferitele ramuri de activitate ome-neasca. Mai curind, ele strica. Un suflet simplu dar echi-librat; o constiinta, fira largi orizonturi dar iluminat5.,este aceea ce trebue vocatii religioase. In celel'alte ramuride activitate omeneasc5., vocatiile cind se produc, scot inrelief personalitktile; pe terenul religiei, cind vocatia seproduce, ea scoate in relief numai personalitatea poporuluiintreg. In nici un ait suflet nu se regaseste pe sine in modmai caracteristic sufletul unui popor ca in acela a omuluide vocatie religiosa.

Aceasti explica pentru ce numai in mijlocul popoareloromogene i cu traditii seculare se ivesc vocatiile religioase.

5. O ultima cestiune, ce ne ramine de examinat, estecestiunea clack' vieata religioasä constituie cu necesitateaceea ce am numit specificul etern al personalitätii unuipopor. Pot exista popoare ark' vieata religioasa? Adica potexista popoare fàrä traditii religioase, i deci färä posibi-litate de a da din sinul lor vocatii religioase ?

Popor fara religiune nu exist5.. Exista ca toate acesteapopoare care nu dau din sinul lor vocatii religioase. Cumsä. explica steritalitatea acestora ?

Se explica din faptul cà unele popoare au o dubla vieatareligioasa. Au o vocatie religioasä primitiva, profund le-gata de sufletul br, i au si o vieatä de imprumut nou5.,legata de tehnica civilizatii lor dar superficiala. Cu altecuvinte, Sint popoare cu o dub15. personalitate. Aceste po-poare trajese cu inteligenta lor intr'o lume si cu irdma lorintr'alta lume. Traditiile lor religioase sä marginase la per.petuarea ritualului extern al cultului, si nu la perpetuareacredintei religioase însäi. Aceste popoare, pe terenul reli-gios, nu pot fi de eit sterile in vocatii.

Putine popoare indeplinesc astazi conditiile cerute pen-.tru o adevarati vieati religioasä. Mai la toate intilnim ovieatk religiosa pe etaje. De aceea sa nu ne miram andconstatäm cä vocatiile religioase slut asa de rare.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL V

TEORIA VOCATIEI

1. Vocatia este realizarea idealului orisicarei filosofii personaliste.2, Organizarea personalitàtii in lumina diferitelor sisteme filosofice.3. Constiinta, eiil i personalitatea sint functiuni separate. 4. Experientaca baza' la studiul vocatii. 5. Caracteristica vocatiei. 6. Confuziaintre eul intuitie subiectiv6 si eul egoist. 7. Teoria vocatii. Vocatia co-respunde mutatiunii biologice.

1. Exemplarele oamenilor de vocatie constituesc celmai ales material pentru verificarea unei filosofii perso-naliste. Cad pentru explicarea vocatii este nevoie de apro-fundarea procesului insäsi de organizare a personalitatii,cheia orisicalrei filosofii personaliste; iar pentru aprofun-darea procesului de organizare al personalitatii nu este ocalauza mai sig-ura de eft lumina pe care ne o imprumutävieata insksi a oamenilor de vocatie. Vocatia este reali-zarea in fapte, a idealului, in care se sintetizeaza orisicefilosofie personalista. S'ar putea zice: atit pretueste, invieata practica, o filosofie personalista, cit pretuestetipul de vocatie In care ea sa realizeaz5..

Filosofia personalista, care a stat la baza intelegerii noa_stre despre vocatie, a fost aceea a personalismului ener-getic. Prin urmare indirect, tipul de vocatie, pe care 11prezintlm, corespunde la idealul in care se sintetizeaza per-sonalismul energetic 1).

Omul de vocatie este omul care depa-seste activitateaobisnuitä a personalitatii productive. Aceasta depasire pri-

1) C. 125dulesou-Motru, Personalisinul energetic 1927. (Eclitura Case;coalelor, Bucuresti).

www.dacoromanica.ro


vete nu atit cantitatea cit calitatea. Omul de vocatie are oproductivitate original& si inclainatd binelui social, cum nuo au ceilalti oameni. El este desinteresat, cind Il judecArndin punctul de vedere al eului seu individual; in acelas timpins& el este acela care se ing,rijeste mai mult de intereseleneamului, sau a societatii din care face parte. El muncesteMr& calcul, clac& Il comparäm Cu ceilalti profesionisti, sitotusi din munca lui profit& viitorimea mai mult de cit dinmunca orisiaruia altul, Faptele omului de vocatie, isvo-rase dup& toate aparentele dintro motivare mai adina,incomparabil mai adincd, de ctun isvorisc faptele cele maivoluntare ale omului obisnuit. Este ceva instinctiv in isvo-rul lor, j totusi este ceva tragic in ele, cum nu este in celemai voluntare fapte ale omului energic. Vieata omului devocatie apare de aceea ca desf&surindu-se la porunca uneichemiri. Originalitatea lui consist& in faptul cä îi inte-lege chemarea.

Aceste caractere diferentiale ale omului de vocatie, aucautat s& le explice diferitele filosofii personaliste prinmijlocirea celor mai indrisnete ipoteze. N'a lipsit din rill-dul acestor ipoteze: nici mina lui Dumnezeu, nici norocul,nici geniul cel bun al neamului, nici inconstientul, ipotezabun& la orisice in ultimii ani, O explicare multumitoare nuavem ins& de la aceste filosofii. i principala cauz6 a nesuc-cesului stä tocmai in straduinta acestor filosofii de a glsi,pentru caracterele diferentiale ale vocatii, o explicare infactori sau forte extra,ordinare, dac& nu chiar suprana-turale. Prin ipotezele lor exagerate, cele mai multe dintrefilosofille personaliste de 'Ana aeum îi inchid singuredrumul spre o explicare multumitoare,

0 explicare multumitoare si stiintific& nu o poate da de-ell o filosofie personalista, care renuntä, in mod metodic,la intrebuintarea factoirlor sau fortelor extraordinare.Caci omul de vocatie este, inainte de toate, om. Explicarealui trebue s& se fac& innuntrul experientii, in care se pro-duce organizarea personaliatii omenesti obisnuite. Cu ipo-

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR 110TARITOR IN CULTURA POPOARELOR 81

teze, ca.re depa...sesc experienta obisnuita, nu se ajunge laexplicarea vocatii, cuna nu s'a ajuns prin raijlocirea ipote-zelor, cari ridicau pe om, din cimpul vietii biologice, pentrua-1 arata ca un produs extraordinar al creatii la expli-carea amului fata de animal. Explicarea cea multu.ni-toare i tiintifick o poate da numai cercetarea condl,sa.In limitele controlului experimental. 0 asemenea expli-care incercam mai jos pe baza filosofii per.son.alismuluienergetic. Inainte de a veni la aceasta explicare, cite-vacuvinte asupra organizarii personalitatii.

2. Organizarea personalitatii omenesti, cheia deboltä a orisicarui sistem de filosofie personalista, serealizeaza, du,pg uncle sisteme filosofice prin interventiaunor factori supra-experianentain, (lac& nu chiar supra-na-turali. Intre aceste sisteane, acele cu caracter teologic, ape-leazi directla interventia lui Dumnezeu. In regula generala,sistemele din aceasta categorie fac o larga intrebuintare defactori spirituali, care vin sa adaoge aceea ce lipseste fac-torilor materiali sau corporali. Dupa alte sisteme persona-liste, organizarea se face prin interventia factorilor incon-qtienti, care de obicei insa nu sint bine precizati. Numai intimpul din urmä, prin introducerea ipotezelor de structurasi de totalitate in biologie i psihologie, acesti factori in-constienti au dobindit ceva preciziune. Personalitatea orne-neasca, dupa aceste mai noi filosofii personaliste, este pro-dusa prin corelatia diferitelor functiuni sufletesti, corela-tie impusa de forma totalizatoare pe care o duce cu sine,ca o entelec.hie arstotelica, vieata sufleteasca a omenierei.In opozitie cu toate aceste filosofii personaliste, sistemelede filosofie materialista neagä, existenta factorilor extra-raateriali, fie presupusi de natura spirituala, fie de naturastructurala sau totalizatoare, si admit numai corelatiafunctiunilor fisiologice, produsa prin influenta mediului.Dupa aceste sisteme de filosofie materialista personalita-tea este o simpla impreunare de functiuni fisiologice;impreunare care nu contine in sine nimic peste aceia ce

6

www.dacoromanica.ro

82 C. RADITLESCU-MOTRU

dä.' suma functiunilor luate in parte. Pe cind personalistiivg,d peste tot nevoia de a complecta functiunile materii;materialistii, din potrivg, yid peste tot inutilitatea facto-rilor extra-materiali.

Intre aceste douä, atitudini opuse in rezolvarea problemeipersonalitatii, iilosofia personalismului energetic ja o calede mijloc; cale, pe care i-o inlesneste studiul aprorundatal unor date experimentale, trecute Cu vederea de ambeletabere filosofice. In adevar, cele dou'i tabere filosofice,dei opuse in rezolvarea problemei personalititii, sint to-tusi de acord intre ele ca sá treaci peste rolul special pecare Il au, in organizarea personalitatii, atit eul, citcon.stiinta. Nu ea aceste douä date experimentale, ar fi Cutotal uitate. Nu. Atit eul cit i constiinta sint pome-nite foarte adeseori de. ambele talere filosofice. Sint insápomenite, ca atribute ale personalifdtii, sau mai bine zis,

niste functiuni care se expircä din natura personali-tätii. Adicd, pentru ambeletabere frfo-sofice, atit eul, citconstiinta, nu au in organizarea personalitätii rolul lorspecial, ci sint numai ca un fel de fenomene insotitoare apersonalitätii, ca un fel de sinteze sui generis" ale per-

Ambele tabere filosofice considera, ca ceva dela sine inteles, cä explicarea ce se poate da personalitätii,se pcate intinde apoi asupra eului si constiintei. Este per-sonalitatea explicata gratie factorilor spirituali, atunci a-ceia,s explicare o au eul i constiinta. Este personalitateaexplicata ca o simplk impreunare de func tiuni fisiologice,atunci aceias explicare este datá atit eului, cit si conqUin-tei. Acestea douà din urna nu-si au independenta lor. Estedrept, cá dintr'un punct de vedere mai inalt, toate datelesufletesti stau inteo strinsä, corelatie intre ele; toate potfi considerate ca formand la un loe o totalitate; dar si dinacest punct de vedere, pracedeul celor (Iola tabere filosofi-ce nu este justificat. Eul si constiinta, dei nu se pot izolade personalitatea Intreagä, a omului, fiinda sint functiu-nile totalitätii, nu mai putin insá rolul lor poate fi urnihrit

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTAR1TOR IN CULTURA POPOARELOR 83

in mod separat prin experientd, asa cum de altfel se facecu cele l'alte functiuni sufletesti. Nici atentia, nici me-

moria, nici chiar diferitele sensibilitäti organice, nu staude sine, in afark de totalitatea sufleteasd a omului, si cutoate acestea corelatia lor cu totalitatea nu impiediafie despartite i studiate in parte, fiecare in manifestärilelor speciale. Tot asa, trebue procedat cu eul i cu constiin-ta. Numai dad experienta dovedeste, cà studiul separat alacestora nu dä, ceva deosebit peste aceea ce di studiul per-sonalitktii in intregime, adicl dacà experienta dovedestecä eul, constiinta, personalitatea sint termini care acoperàaceias realitate, numai atunci neglijarea studiului eului siconstiintei in mod separat poate fi justificatä. Pink atunciinsä nu.

Alegerea intre calea mijlocie a personalismului energe-tic si cele doua cài extremiste ale celor (iota tabere filo-sofice, amintite mai sus, stä in mina experimentatorului.Acela care urmireste in experientä manifestkrile eului siconstiintei, acela poate aprecia in ce constä rolul acestoraIn vieata totalk a sufletului. Ipotezele trebuesc Maturate,cind ele vin in conflict cu faptele experientii.

3. Ce dovedeste experienta ? In mod neindoios ea do-vedeste: deferentierea de functiune intre eu, constiinti sipersonalitate.

Iatà experienta cea mai veche, cea mai repetatä si prinurmare cea mai clasia

Experienta durerei omenesti.Vieata zilnicä nu este un isvor de p15,ceri, decit in foarte

rare cazuri; de cele mai multe ori ea este un isvor dedurere.

Aceastk durere este insk pentru unii färä, leac si Ufasfirsit. Pentru altii ea este insk un indemn la activitate,Unii cautà sk invingh durerea prin anihilaraa personali-

; altii din potrivä., prin intärirea si diferentiarea apti-tudinilor de mund ale personalitktii. Constiinta durereieste cu toate acestea aceias la unii si la altii. Nu intensita-

www.dacoromanica.ro


tea sau suprafata constiintei durerii determink la unii ani-hilarea, iar la alt.ii activitatea; ci aceea ce determink acestediferite atitudini este natura variatä a functiunei eului.unii, eul este contemplativ; la altii, voluntar. Eul unora or-ganizeazä in jurul lui personaliati amorfe, pe cind eulaltora organizeazk personalitkti energice.

Aceastä experientä tipick sä, repetk in vieata omeneasci,sub formele cele rnai variate, dar totdeauna confirmind a-celas adevkr. Functiunea constiintei este o functiune orga-nick universalk, indiferenti personalitktii. Rolul ei este sktrezeasck o atitudine a eului, dupk care urmeazi apoi orga-nizarea personalitätii. Personalitatea omeneasca sä scald&oare cum in oceanul constiintei, dar nu-si datoreazá naste-rea sa gradelor de adincime ale oceanului constiintei,germinelui de simtire pe care 11 aduce cu sine eul. Functiu-nea constiintei o hnpkrtäseste omul cu tot regnul animal.La animal nu exista insä nici eu, nici personalitate.

De aceastà diferentiare functionalk intre constiintk, eusi personalitate, pe care cum am vkzut o invedereazi expe-rienta de toate zilele, nu in seami cele mai multe sistemefilosofice personaliste. Acestea prefer& sk gaseasck in ipo-teze sugestiwaile pe care le-ar putea avea cu usurintk inexperientk.

Nu mergem mai departe. Scopul nostru a fost sk arktkm,cà si in sustinerea teoriilor cu caracter strict filosofic, cumeste teoria organizkrii personalitktii, plecarea de la obser-vatia directk a experientii este o cale sigura. Numai, p5.3-trind acea,stä legkturä strinsä cu experienta, pe care o a-flan" in filosofia personalismului energetic, putem trecemai departe la rezolvirea unor probleme speciale, cum esteaceea a vocatii.

4. O teorie a vocatii, intemeiat& pe experientä:sunk Glare ca un paradox? Unde se gäsesc in experientäatitea vocatii, pentru ca sk putem observa, compara siscoate inductii dintr'un destul de mare numkr de cazuri?Vocatiile sint doark foarte rare; citeodatk chiar ele nu

www.dacoromanica.ro


apar b3, decurs de generatii! Studiul vocatiilor, ca §i ace-la al geniilor, precum ea §i acela al intemeietorilor dereligiuni, pare mai cmind un studiu ursit si se faci dindocumente istorice, din biografiile oamenilor extraordi-nari, din tot fella de urme pistrate de vreme, dar numaidin experienfti, nu.

Cu toate acestea o asemenea pirere este gre§iti. Este a-defirat cä, vocatiile, care au valoare istorici, sunt rare.Dar valoarea istorici nu constituie intreaga naturä a vo-catii. Valoarea istorici se poate adioga in unele cazuri, sipoate lipsi in altele, firi ca prin aceasta si se schimbe cevaIn natura vocatii. Acesta este cazul cu toate manifestärilesuflete§ti. Cind delegatii Rominiei, la congresul de la Ber-lin, in 1878, au fost invitati sà semneze protocolul prin ea.rese lua o parte din Basarabia romineasci pentru a se alipiRusiei, acesti delegati erau invitati si faci un act de greadeliberare. Asemenea acte de grea deliberare nu se intil-nesc prea multe in cursul istorii unui popor. Aceasta nu neimpedici insi sä studiem actele de deliberare in psihologie

In morali pe baza experientii zilnice. Cind in experientazilnici un om oare care este adus sä ja o hotärire, acestom este departe de a fi inaintea unui act de mare insemnä.-tate istoricä, ba poate a.' de fapt este inaintea unui act Eránici o insemniitate istorici si cu toate acestea actul luise deosebeste intru nimic, din punctul de vedere al natureisale, de actul la care au fost invitati delegatii Rominiei lacongresul din Berlin. El face o deliberare, cireia ii urmeazio hotirire, dupi obisnuitul tipar sufletesc. Ca motivele asu-pra cirora el delibereazä sunt legate de interesele lui per-sonale si nu de ale neamului seu intreg, aceasta nu schimbinatura sufletea,scä a deliberärei. Actul este acela§ din punctde vedere sufletesc. O§tiinti a psihologiei va putea sá stu-dieze actul deliberirii intre motive, firi sá se preocupe decazurile rare istorice, in care deliberirile au avut de conse-cinti hotifiri Insemnate pentru viitorul popoarelor.

Acelas lucru §i cu studiul vocatii. O aparitie, ca aceea awww.dacoromanica.ro


Jeanei d'Arc, nu este dat sa se intilneasca in experienta zil-nick decit la cite-va secole °data. Dar raritatea cazurilerdesà.virsite de vocatie nu impedica totusi ca sà dainuiaseäIn natura sufletului omenesc dispozitiile spre vocatie, sica aceste dispozitii sä se manifeste in mod continuu princazuri mai putin desävirsite. Studiul stiintific al vocatiiare in vedere aceste din urma cazuri, nedeskvirsite insknumeroase.

Studiul istoric, al cazurilor rare si desavirsite, este si elimportant, negresit; dar nu, ca o baza, ci ca o confirmarea rezultatelor obtinute prin studiul cazurilor in care este bo-gata experienta. Jeanne d'Arc este un ideal, pe care Il re-vendick mai mult morala, de cit stiinta vocatii.

Aceasta, stiinta a vocatii incepe cu enumerarea si cla-sificarea manifestarilor modeste, produse in experientazilnica de dispozitlile spre vocatie ale sufletului omenesc.Dupa aceste prime operatiuni ea procedk la fixarea carac-terelor specifice ale vocatii, pe baza caxora apoi va puteasustine o teorie filosofica a vocatii. Intii, experienta; nu-mai dupa aceea, teoria filosofica.

5. Experienta zilnica produce destule manifestkri devocatie. Natura, in aceastk privinta, pare generoasa cu su-fietul omenesc. ScinLei de vocatie se aratk peste tot. Putineinsä, dintre ele sunt favorizate de imprejurari si ajung skse intregeasca inteo lumina puternica de far. Cele maimulte pilpaiesc si sa sting.

.Scolile, in primul rind, oferk un cimp larg de observatie.Este drept, ck din cauza greutatilor de metoda, putini suntIn stare sä profite de acest &imp. Vocatia la copii nu con-sista in precocitatea aptitudinilor intelectuale, ci in dis-pozitiile exceptionale ale caracterului. Copiii cu vocatie sedeosebesc de camarazii lor prin tenacitate, constiintiozi-tate i entuziasm in tot ce intreprind, insusiri ,care se punIn evidenta numai tinandu-se seama de ereditate. De aceeaeducatorul, trebue sà inceapa prin a se documenta as-uprafamilii copiilor. O trasatura de caracter puternick in pa-

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTÄRITOR IN CULTURA POPOARELOR 87

rinte determinä, in copil o virtualitate pretioasd. Intre pd-inte i copil, nu se prezintä insd o asemanare vizibiläde caracter. Ereditatea caracterului trece prin metamor-fozä, cum trece si ereditatea la multe plante. Natura subli-meazd in copil dispoz4iile transmise de pdrinLe. A fostpdrintele, In vieata sa, un om egoist si crud; in copilul sdu,egoismul i cruzimea pot lua forma unei pasiuni puse inserviciul culturii. Aceastä sublimare constitue tocmai greu-tatea de metodi de care vorbeam mai sus. Educatorii o potinvinge prin talentul pe care Il dä, arta educatii. In a-ceastd privintd, multi din primii nostri apostoli scolaripot servi ca exemplu. Unul dintre acestia (fost profesor laun gimnaziu din Cimpulung) imi seria acum citi-va ani:

Cu neräbdare am asteptat sä vdd ce va iesi din fiul Ca-tinchei i lui Gheorghe B... ; ce a luat copilul din firea ne-stasnicd a Catinchii, care nu stä, locului de cit la povestirede basme, si din firea lui Gheorghe, spaima satului G... Ierimi se pare cd luminat. Copilul este de obicei ticutsi singuratic. In curte, la joc, iasä, rar. Nu l'am vdzut niciodatd aprins la fatd. Dar ieri, eum zic, mi s'a fdcut luminainaintea ochilor. Copilul spunea lectia la istorie. Era vorbade niste rdzboaie din anticitate. Sd-I fi vdzut cum spunealectia ! Pare a era chiar el in mijlocul räzboinicilor. Cu ceintonatie rostia cuvintele: pedeapsa vrdjmasilor", std-pinirea impdratului", prin sabie si foc"... Era tatd-seuGheorghe, spaima satelor care imi stätea dinainte; numaicd in loe sd aibd ciomagul in 'nand, avea cuvintele infld-cdrate de imaginatie. Mi se pare cd am pus mina pe uncopil de vocatie. Am ski]. insdrcinez, de aci inainte, sd-mifad, rezuniatul lectrilor la istorie. N'am sd-1 pierd din °chi.Cu observarea lui Ind voi indeletnici tot anul".

Asemeni indeletniciri ar trebui sa aibd toti educatorii deastäzi.

Cimpul de experientd al vocatii nu se mdrgineste la lu-mea copiilor. Lumea oamenilor vinstnici ()feed deasemenimulte eazuri. Toate exemplarele de oameni, cari îi schimbi

www.dacoromanica.ro

88 C. RAMTLESCU-MOTRII

brusc felul de vieata., pirdsind desfriul pentru a incepe omuncä cinstitä; toti convertitii la ideal; fati martini, pecan imprejurarile Ii scot la lumina.: unii jertfindu-si ave-rea, altii i vieata pentru binele altora; savantii, medicii,cari in practica meserii lor, se uità pe ei pentru a servi a-devärului ; functionarii publici, cari biruesc ispitele intere-sului pezconal, i îi fac datoria, etc., toate aceste exem-plare de oarneni apartin in bun& parte cirnpului de expe-rienta al manifestänlor vocatii. Din observarea lor sepoate culege aceea ce este caracteristic omului de vocatie.Trecem insä peste insirarea amänuntelor de observatievenim la rezultatele, pe care le-am putut culege noi (si pecare le-am mai expus, sub o altä forma., in paginile ante-rioare).

Omul de vocatie se caracterizeazä prin o isbitoareuitare de sine", pe care el insä o impreund la un loe cu unputernic sentiment de räspundere personalä i in acelastimp cu o instinctivä organizare a aptitudinilor sale sufle-testi in vederea asigurärii unei anurnite productiuni de va-loare culturalä. Omul de vocatie este un ram gerant al pros-peritätii sale proprii, dar un excelent gerant al progresu-lui social. In ochii omului obisnuit egoist, el apare ca unvizionar, care îi cheltuieste puterile in mod orbeste. larIn ochii vizionarului adevärat, el apare ca un maniac alnatmcii, ndscut sä se trudeascii pentru altii. Pentni toatalumea el este un anormal. Dad, unii ii invidiazä constiin-tiozitatea morala., iar altii Ii invidazä puterea de munca,toti sint de acord säconsidere aceste avantagii, ca fiincl deprisos, eitä vreane ele nu profitä persoanei prcprii. Lace folos atitea comcrti, cind ele sint date pentru a fi ri-sipite ?

Aceastä asociare a uitärei de sine" cu calitäti morale,cu putere de munca nu este un ce exceptional in practica

vietii. In fiecare moment, intilnim in vieata sociara acte degenerozitate si de devotament, care impretmä in sufletul a-celora cari le produc, desinteresarea cea mai izbitoare cu

www.dacoromanica.ro


rIspunderea moralä i productivitatea cea mai reusitd.Vieata practicä este bogati in oamaai ca.ri se uitä pe sine;adioä, Sai oameni cu un eu putin dominant. Institutia fami-Ili n'ar exista, da.ck aceastä impreunare ar fi atit de excep-tionalä.

Aceea ce este earacteristic la vocatie, nu este insä. atitfaptul asociarii, ctt felul cum faptul acestei asociäri st-e pe-trece. Omul de vocatie are, pentru o anumitä rispwaderepersonald çi pentru o anumitä productivitate pe terenul vie-tii sociale, o inclinare de plicere instinctiva, cä.'reia Ii ur-meazd färä. Snpotrivire, pe chi vrerne omul de generozitate,sau de devotament are aceastä inclinare in mod intermitent

mai totdeawaa dupà o deliberare. Numai mamele, fati decopiii lor, au un devotament instinotiv. De aceea sá i atri-bule femeii vocatia de mami, iar nu simplul devotament demamá.

Dacà la aceasta caracteristicA, adäogäm i faptul cä, laomul de vocatie, atit rdspunderea morali, cit i producti-vitatea, pe terenul in care el se exercitä, sunt de o calitatesuperioarä; cä oanul de vocatie este original si totdeauna a-tras spre opere de valoare i duratà, ajungem, ca incheiere,la o caracteristicä generald care ar suna astfel: omul devocatde, in deasebire de omul obisnuit, este un producktor,care inbogäteste societatea cu opere originale si de valoaredurabilä, folosind in mod instinctiv dispozitiile cu care elvine de la naturä, farà ca asocierea ace,stora sä fie deter-minatä, sau influentaa de interesele eului sea. In ramuraproductivitälii sale omul de vocatie se dispenseazd de o-rientarea propriului seu eu. El se lasä, sä fie purtat in modinstinctiv de dispozitiile date de iiatura.

6. Cu aceostä incheiere ne gäsim insd in fata unei in-trebäri, pe care morala noasträ curentd ne-o impune numaide cit, intrebarea: Cum se explica productivitatea de operedurabile si originale fira interesul eului ? Bine inteles, esteun lucru stiut, cà descoperirea in parte a unui adevdr; in-ventia unei opere frumoase; fäptuirea unor norme morale

www.dacoromanica.ro


religioase, se pot produce fdrä, participaxea directd aeulud; si de aceia sä i vorbeste de planul ideal al culturei,In care omul pktrunde prin mijlocirea unei logici si a uneisimtdri desinteresate; cu toate acestea insd, organizareaproductivit4ii continue, asa cum o are orsice om pare siLe totdeaunea legatä de interesul eului. In sensul acestane vorbesc: principiile moralei curente; dupd care nimtcnu se sustine in mad durabil de °it prin interesul per-sonal, adicd prin interesarea continuä a eului, de unde

toatd proactica tehnicei capitaliste moderne, concen-tratä in jurul egoismului; .apoi atitea teorii ale filoso-fiilor materialiste, care ivkd in egocentrism finalitateatuturer faptelor omenesti; in sfirsit, multe din filosofii-le personaliste, care sprijind afirmarea cä orisice pro-ductie umand, pentru a fi continua, are nevoie de concursuleului. Pink si in intelepciunea budhistd aceastd pdrere estesubinteleask. Cind inteleptul, discipol al lui Budha, ajungesd-si anihileze eul, el nu se inchind de aci inainte product-

ci contempatii. Cu suprimarea eului, el face loc.nirvanei", adick linitei eterne, iar nu realizkrilor voca-tionale.

Prin urmare rdmine de explicat cum omul de vocatieiese din regula generalà a dominatii eului.

Explicarea chutatä este insd usor de dat, si desigur multidin cititorii nostni au gäsit-o ei insisi.

Intrebarea de mai sus este produsul unei confuzii intreeul, ca germen al personalitdtii, i eul ca formä sentimen-tali a egoismului. Eul ca germen al personaliatii, este ointuitie emotionald, care, in constiinta subiectivd, insotesteori si ce stare sufleteascd. El este o sirntire nativd, care areproprietatea de a se traffsfera in centrul celor mai diferitecomplexe sufletesti. El coloreazd, din punct de vedere su-biectiv, intreaga vieatd emotionalä si voluntard. Nu acesteu lipseste omului de vocatie. Omui de vocatie nu se uitäpe sine, ca eu subiectiv, ci ca eu intrupat in tendinte e-goiste. Acest eu, pe care morala carentd Il confundk cu eui

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTAIRiTOR IN CULTURA POPOARELOR 91

subiectiv, este de fapt una din materializarile personali-tätii; o materializare foarte obisnuitd, de oare ce atit mo-rala ca,pitalista europeanä, cit i morala budhista indiana,o considerä ca o intrupare fundamentala a fiintei omenesti,.(lar nu este el germenul sufletesc al personalitii in ge-nere.

7. Cu aceste consideratii avem pregatita trecerea lao teorie a vocatiei.

Omul de vocatie apare, dupä cele zise, ca intruparea unuitip de personalitate, in afark de comun. Omul de vocatieeste desinteresat i totusi pain de energie morala si dedispozitii la productivitate. El este un am exceptional.

Ce insemneaza am xceptional? In intelepciunea po-pularä prin exceptional se inteleg multe. In primul rindsa intelege posibilita.ea de a putea fi si nu fi. Dar tocmaiaceasta nu o puteni admite, in cazul de fat.a. Omul de vo-catie este un tip exceptional de personalitate si totusi untip care nu poate lipsi din evolutia vietii umane. Pe °nullde vocatie se sustine in buna parte progresul social.

Prin urmare, omul de vocatie este un tip exceptional sitotusi necesar. Aceasta insemneaza ca nasterea lui nu esteläsata la voia întîmplàrii, ci este determinata de anumitecerinte ale vietii omenirei.

In aritarea acestor cerinte sta intreaga ;_eorie a vocatiei.Orisice tip de personalitate nu este un produs al intin-t-

plárii. Este adevárat, cà eul in inpulsiunea sa originarápare liber, i in consecinta pare cà determina cristalizáriintimplatoare de personalitate. In fapt insa, cristalizareapeTsonalitätil corespunde unui determinism rigid. In ea in-tra automatisme fiziologice i deprinderi suflete4i de di-ferite categorii, care toate sunt fixe in raparturile lor, asacum sunt i celelalte forme ale energii universale. Aceeace inseala judecata in cunoasterea personalitatii este inter-pretarea gresita pe care o poate avea multiplicitatea tipu-rilor de personalitate. Personalitatea omeneasca sa ingti-seaza in diferite structuri, si atunci, cum sirntirea eului

www.dacoromanica.ro


se presupune a fi identicä, in origina sa la toti oamenii,multiplicitatea tipurilor de structurk se interpreteazi cao libertate a eului de a-si construi dupk voie tipul de perso-agitate in centrul eireia el troneazà. O gresealá identicdeu aceea pe care o ficeau i filosofii din scoala lui J. J.Rousseau, cari credeau c5, cetitenii unui Stat, din momen-tul ce aveau saveranitatea in principiu, pot inventa totfelul de institutii politice. Institutiile nu se inventi, ci eleles din raporturile naturale ale grupdrilor omenesti; infiecare tara deo,sebite, dupi natura solulul çi dup.& rasaomului. Aeelas determinism rigid, care lea.gi institutdilecu mediul lor cosmic si social, leag5, i tipurile de persona-litate cu acelas mediu cosmic gi social. Cum diferi instita-tiile dela popor la popor, asa diferä i tipurile de perso-nalitate, far& ca prin aceasta Si se aduck o stirbire deter-

Pe ling-A interpretarea gregatá a multiplicifatii tipuri-lor, mai este insi i o a doua cauza, eu mull mai insem-natA, care impiediei o lama cunoagtere a personalititii.Aceasta consistO in ignorarea adincimei personalitktii.

Vechile prejudecOti teologice i metafizice, asupra sub-stantei sufletului, au ficut ca personalitatea omeneaseinu fie Vázuti in lumina ei cea adevärati. Potrivit acestorprejudeciti, personalitatea omeneasei a trebuit sk fie con-sideratk simplä i identick cu sine insäsi, fiindeä asa cereanatura substantei sufletesti. In zadar experienta zilnick adu-cea probe numeroase pentra a invedera complexitatea ei;mai tare decit orisice probk era traditia. Numai de eitivaani ficut drum in stiinta psihologiei con.vingerea c&totul este de inoit pe acest teren. Astizi sä vorbeste deadincimea, personalitätii. Peste putini ani, se va vorbi maimult; probabil chiar, ci de aci inainte, perspectiva adin-cimei va fi la baza orisidsei cercetOri stiintifice asuprapersonalititii.

Veehia metafizicO a sufletului i noua stiintO a persona-lititii urmi'resc, una fata de alta, scopuri opuse. Metafi-

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTARITOR IN CULTURA FOPOARELOR

ziea tuna-area sà probeze cä sufletul este lumina din lu-mina, si ca in el se poate vedea, ca intr'o oglinda.cea noua a personalitktii urmarete sa dovedeasc5, stratu-rile din care este formata personalitatea, dup5, virstadupa rasa, dup.& timp i loc. In definitia naetafizicei, su-fletul era un cristal luminos desprins din lumina eterna adivinitatii; in definitia nouei stiinte a personalitatii, per-

"sonalitatea omeneascä este un produs al vietii pamintesti,legat de toate m.iecimile i Inàlimile acestei vieti. Ea in-cepe dela forme ru.dimentare i sä ridick la forme com-plexe superioare; i lend a ajuns la una dintre acestea, eaplstreaza in sinul sau diferitele forme prin care a trecutin tot cursul vietii de relatiune. In fiecare om, sub struc-tura personalitatii lui suiperboare, se pästreaza i struc-turile rudimentare, inferioare. Fiecare din aceste struc-turi isi are dinamismul sau gata de a intra in activitabe.Eul subiectiv, care rtroneazi in constiinta personalitatiisuperioare, nu poate schimba nhnic din a,ceste dinamisme.El este numai martorul activitatii unuia sau altuia. andintra in activitate dinamismul unei Structuri inferioare,fermata prin epocile preistorice ale vigil omenesti,atunci eul subiectiv apare ea un sclav al apetiturilor ego-iste si se numeste neliber; ein.d intr.& insa in activitatedinamismul unei strueturi superioare, formatä in epo-cile de cultura, atunci eul subiectiv apare autonomliber; in ambele cazuri, libertatea i nelibertatea depindde dincimea dinamismului pensonaliatii si nu de vointaeului 1),

1) Rolul eului, In lumina corWiintel, interne subjective, este netsármu.rit. El apare aci, ca un autocrat. Deindatd, insd ce-1 scoatem din aceastdlumind i prin mijlocirea rationamentului ajungem sd ne &Am seama deraportul sdu cu ceilalti factori suflete§ti, atunci constatäm cd rolul lui jacu des5vir5ire un alt caracter. Rämine el, i acurn, .destul de insemnat, darpierde caracterul de autocrat. Eul se reduce atunci la rolul de simplu im-puIs initial, sau mai bine de acceleratca., constrins s se manifeste In anu-mite tipare. El este schinteia initialä, dar o schinteie care odatd produsä,se realizeazd dupd nis,te dispozitii independente. Intocmai acarului de caleferatä, care are posibilitatea s'd indrepte o locomotivä pe o linie sau alta,

www.dacoromanica.ro


Vazutä in perspec,tiva adincimei sale, persmalitateaapare ca o veriga a determinismului universal.

Rezultatele dobindite de ultimele cercetari biologice neau deprins cu idea dominantelor in explicarea ereditItii

a conservarei speciilor animale. Indivizii traiesc in de-pendenta de cocaservarea speed lor. De fapt, in lumea vietiianimale, existente sint speciile. Ele singure se perpetuiaza.Indivizli, sint numai mijloacele lor de adaptare. Mijloacevremelnice. Apoi, rezultatele c6recetarilor psihologicesociologice ne-au deprins Cu ideia ca in vileata de relatiune,In vieata sufleteascä, existente sint institutiile, iar numembrii institutiilor. Institutiile isvorasc din raporturilenaturale ale oamenilor intre ei, si ale gruparilor omenesticu mediul cosmic. Indirvidwl are spiritualitatea pe care-o creiaz5, institutiile mediului sau. Ideia de justitie, ceamai inalta manifestare a spiritualitatii omenes,ti, se expli-ca din realitatea institutiilor, lar nu institutiile din ideiajustitiei.

In vieata sufleteasca, ca si in vieata simplä animala.dar n'are posibilitatea sa creieze o linie noua, tot asa si eul nostru, areposibilitatea sd apara in lumina subiectivd ca factor hotaritor si totusi inmanifestarile lui si fie silit sa urmeze formele ce i-au fost impuse.

In adevar, ces mai simpla observare a experientii sufletesti ne confirmaacest aspect al eului. Eul nostru voieste SS miste bratul, dar vointalui se executa 'dupa legile miscarilor musculare ale corpului nostru: bratulnu se miscä prin siropla schinteiere subiectiva a eului, ci prin lantul fi-brelor musculare. Eul nostru la o atitudine emotionald. In afara aceastäatitudine este fixata de legile expresivitatii emotionale. Durerea isi are unUpar de expresie, isr bucuria altul. Eul nu va putea sa schimbe aceste ti-pare ,niciodata. De asernenea, in aceea ce priveste valorares lumei ex-terne dn jurul sau, eul in lumina subiectiva internd este foarte liber,dar este liber pina la manifestarea acestei vadori. De indata ce valoraressa se exprima el nu mai leste hber. Valorile pe care el le alege nu sintale lui, ci ale sooietatii. El le gäseste pe deagata in cultura tirnpului. Uneu care ar valora lumea dupa niste valori, create de el subiectiv i necu-noscute mediului, ar fi ca un comercizmt care ar voi sd curl-mere marfaCu o moneda fabricatä dupd fantezie. Eul este o simtire subiectiva, in a--parenta arbitrara, dar el, de cite ori intrA in relatie cu lumea externa, sesupone la legile acestei lumi.

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTARITOR ÎN CULTURA POPOARELOR 95

stiinta cea nouä constata totalitati, care se adapteaza si serealizeaza. Totalitatile sint ins& in raporturi de finalitateCu indivizii din care ele se compun, in mod vremelnic. Ace-ste raporturi de finalitate sint imanente totalitatilor, maiales cind totalitatile sint organizate intVo ierarhie. In to-talitatea supremä orisice raport de finalitate este ima-nent. Pentru indivizii totalitatilor, aceste raporturi de fi-nalitate sint transcendente, fitridca ele le depase.sc fiinta.Indivizii traiesc pentru conservarrea totalitäii. RolutI lorsa determini de evolutia acesteia.

In lumea animala, acest rol este, chid conservativ, cindinovator, dupa trebuintele de adaptare ale speciei. Inclivi-dul animal se naste pentru a continua ereditatea sau pen-tru a pregati o mutathme. Bine inteles, nu exclusiv pentruuna sau alta, ci mai =it pentru una sau mai mult pentrualta. Fie 'care individ animal aduce cu sine, tit de formatfie el a continua ereditatea, si ceva inovatie, precumanimalul, cu dispositii de mutatie, aduce totusi cu sine unbogat fond de ereditate.

In lumea sufleteasca, finalitatea este aceiasi. Indiviziiservesc totalitatilor, conservind, sau inovind. Iardsi nu inmod exclusiv, ci unii mai mult conservind si altii mai multinovind. Acei din prima categorie Sint traditionalistii, aceidin a doua categarie, skit oamenii de vocatie.

Vocatia, in lumea sufleasca, coresipunde la faptulmutatiei in lumea biologica Ea este inovatia de care seserveste totalitatea (grupul social, poporul, rasa) pentrua se adapta evolutiei. Inovatia se face prin aptitudinile in-diviziflor, sub imperiul insa al cerintelor totalitatii. Asa seexplica pentru ce omul de vocatie\intxuneste in sufletul luidispozitii contrare intereselor lui proprii. El realizeazainterese superioare. Fiecare om primeste de la naturadispozitii vocationale. In lumea copiilor ele se revarsa cao flora luxurianta. Dar putini skit aceia cari due la bunsfirsit dispozitiile primite de la natura. Indivizii in genere,fiind muritori, se grabesc a-si satisface interesele lor pro-prii.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VI

PEDAGOGIA VOCATIEI

1. Pedagogia socialà i pedagogia individuald a vocatiei. Energia depopor. 2. Schimbarea de mediu i vocatia. 3. Se pot cultiva voca-pile? 4. Copilaria. 5. Pubertatea. 6. Criteriu sociologic pentrucunoasterea vocatiei. 7. Resortul intim care sustine productivitatea laomul de vocatie. Stilt-4a educatiei i vocatia.

1. In deosebire de munca profesionalk care este omum& ,acceptati din inte:ees i calculati dup5, sansele deprofit si de pierdere, vocatiunea este o munch: desintere-satà, acceptata f5rä calcul, ba aproape impus5, omului deinstinct. Pe cind munca profesiona1ä este hotkrIt5, de 'fill-prejurdrile in care trieste individul, vocatia este hotiritide cursul istoric al poporului intreg. Prin vocatie se puneIn valoare aceea ce sufletul poporului are In potentialita-tea sa sá realizeze. Munca obisnuit5, profesional5, se lea.gäde finalitatea individalui, pe elnd munca vocatii de fina-litatea poporului ea 1ntreg. Din aceast5. eauz5. In mijloculunui popor sà pot exercita prin Imprumut tot felul de main-ci profesionale, pe chid vocatii nu poate sg. .aibà fiecarepopor decit unele, si anume pe acelea care sk inlIntuese Inasa numitul seu messianism.

Aceste caractere deosebitoare ale voeatiei fac din acea-sta un obiect de psihologie socia15, si nu de psihologie indi-viduala. Dacä este vorba s, ne punem problemavocatiei, atunci nu din simpla diagnosticare a sufletului

putem sà prevedem vocatia, ci din diagnosticarea

www.dacoromanica.ro

VOCATLA FACTOR HOTARITOR iN CULTURA POPOARELOR 97

intregului media social in care se desvolta individul. Unpractician profesionist poate sa se formeze in ori si ceraediu, caci educarea lui se face duva principide pedag,o-giel individuale; un om de vocatie insa, nu se poate formadecit in anumite conditii sociale. Vocalla se arata atuncicind ea este ceruta de instinctul de conservatie a unui po-por; ea este o manifestare a energii poporului intreg.eind zicem energia poporului intreg, intelegem nu nun aistruaura sufleteasca a acestuia, ci struecura intreaga i.si-hico-fizica a peporului, incepind dela constitutia mediuluigeografic pina la eonstitutia mediului intelectual i moi al.Vocatia este o canalizare a energiei poporului; i prin ca-na..iizare, ea este in acelas timp, o valorificare.

Ne propunem sa insistam ceva mai pe laig asuvra lega-turei dintre vocatie i energia de popor. In special ne pro-punem sä discutim daca se pot cultiva vocatiunile in sco-pul de a intretine energia anal popor. Caci cultivarea vo-capi poate avea un scop social si un scop individual. Eaapartine pedagogii sociale, tot asa ca i pedagogiei indi-viduale. A cultiva o vocatie in interesul poporului intregeste desigur tot asa de folositor, dacà nu chiar mai folosi-tor de cit de a cultiva o vocatie in interesul numai a indi-vid.ilui, care arata dispozitii vocationale.

Sa incepean mai intii prin a elarlfica in ce consista ener-gia de popor. Se face un abuz mare cu cuvintul energie.Tot ce este: brutal, catastrefal, capriciu de stapin naba-dais, porneala de isterie... sa pune pe seama energii. Ener-gia ar fi provocare3. desordinei. Caci ordinea ca si inertiaIn mecanica este socotita eà vine de. la sine. Adevärul esteinqa tocmai contrar. Pentru a ayea ordin3 trebue en-rgie,pe clid pentru desordine nu trebue nimic. Chaosul este in-cenutul Inceputurilor. Ordinea este realizarea treptata aenei giei.

O seinintie de popor intra bunioara, in stapinirea unuiteritor:u. (Facom o inoteza despre cum s'ar fi petrecut lu-crurile in epoca primitiva a asezarii popoarelor). PrimeleProf. C. Pad!!lecrtr.M 'fro V cilia. 7

www.dacoromanica.ro

98 C. VW ULESCU-MOTRU

adaptiri ale semintii la conditiile teritoriului au fost pri-mele realizan i de energie. Ele au CO1ISIS bat in deprinderi demunci, Intrctesute pe un fond puternic de subiectiviscm.Intre anediul geografic i sufletul setmintii, puse fati infatà, imaginatia mitologici a mu/teat prima, punte de co-municare. O punte fragili, insi o punte cu multe brategata sá se transforme dupi nevoie. Ilitologia a deschisdrumul solidarizirei semintii cu mediul geografic. Religiaa adus, ,curând dap& aceea, o lntirire a acesteiCäci mitologia là.sase intre sufletul sernintii si rnediul geo-grafic eiteva motive de dusminie. Imagina:tia mitologicicreiase spiritele btune, care dau ocazie sufletului ea-nenescde a se imprieteni cu natura, dar in acela§ timp ea creiase

spiritele rele, care erau tot atitea ocazii de invrijbireCu natura. Religia a consfintit puterea spiritelor bune asu-pra celor rele, i prin aceasta a dat sufletului omenese omare increde,re in sine. Religia a ficut cu putinti desvol-tarea eivilizatii. Pe temeiul solidaritätii semintii cu mediulseu geografic au luat fii4ä apoi diferitele institutii socialesi politice, prin diferentiarea treptati a primelor institutiireligicase.

In aceasti exemplificare ipotetici avem desvoltaxea isto-rid/ a popoarelor çi totdeodati intelesul menirei acestorapentru viitor.

Cit timp un popor este striin de pimintul pe care t lo-cuete, energia lui este nun. Numai dupi ce el s'a irnprie-tenit cu acest 0mint adaptat deprinderile lui demunch' la natura pimIntului nurnai de atunci incepeenergia lui si se Infiripeze. Aceasti energie este sporiti pem'isuri ce fortele mecanke ale naturei i fortele intelec-tuale ale omului sà inlintuesc intr'un circuit unitar, careconstitue aceea ce se numeste munca.

Zicimintele de cirbune sau de petrol sunt negresit bo-gitii reale ale solului, ele nu devin insä energii decit dacisunt exploatate si puse la baza unei industrii. Tot asacu aptitudinile sufletesti care zac in sufletul ooporului. Ele

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTARITOR IN CULTURA POPOARELOR

nu devin energii decit dacä slut dirijate spre cunoastereastapinirea naturei. Comparatia merge si mai departe.

Dupä cum sint zacaminte, care dau característica unuimediu geografic, tot asa sint anumite aptitudini care daucaracteristica unui suflet de popor. Cum sint terenuri car-bonifere si petrolifere; terenuri de humä vegetalii saa denisjp; terenuri maritime sau muntoase, etc., asa sinttipurile de popoare. Fiecare tip de popor nu se adapteazainslifermt in cri si ce mecliu geografic, fiimdck nu orisiceenergie sufleteasca sk leaga. i .sporeste energia fizick amediumi geografic. (Prin mediu geografic intelegem nunumai pämintul pe care 11 locueste poporul, ci tot comole-xul de relaftli comerciale i industriale determinate de po-sitia si natura pdmintului). Un popor, de un anumit tiparsufletesc, poate s5, fie asvirlit de imprejurkri Intr'un me-diu geografic nepotrivit lui, asa s'a Intim. plat cu multepopoare navalitoare din Asia spre Europa, la sfirsitul irxt-periului roman, dar odatk asvirlirea produsä, cursulistoric al poporului impune din nou inprietinirea acestuiaCu mediul geografic. Tipul poporului trebue sä se adaptezela natura mediului, daca este sä fie din nou producktor deener,gie. El se adapteazk In douä feluri: fie scotind In evi-denta aptitudini noi din adincul seu sufletesc, aptitudimcare pot s5.-1 duck' la transformarea sa totala, fie trans-formind mediul pentra a rasa tipul neatins. Aceasta se pe-treee mai ales In cazul and poporul are o cultur5, vech:e,cristallzata intr'un messianism popular. In amindouk ea-zurile însä, poporul este in intregime pus in cauza. Adap-tarea cea, nouä trebue sk se fack, cäci altmintreli viitorulpoporulai este amenintat.

lin aoeste cazuri intervine toomai rolul vooatiei. Adapta-rea cea noui se produce prin mijlocirea oamenilor de vo-carie. Acestia sint solii instinctului social trimesi In luptacare se da pentru cucerirea unei noi adaptkri.

.$í Cu aceasta constatare ajungem In miezul subiectuluiaostru.

www.dacoromanica.ro

IOD C. RADULESCU-MOTRII

2. Schimbarea de mediu geografic nu se intimplä preades la un popor. De intimplat Insà se intimpli. Cáci prinmediu geografic, precum am mai spus-o, nu trebue sd-inte-legem pirnintul nurnai, ci complexul de relatii comerciale

industriale pe care le di pämintul. Un popor care locue-ste ling& mare, sau lingi un mare fluviu, cif& vreme nucunoaste arta navisgatii, triieste inteun alt mediu geo-grafie decit dupi ce cunoaste aceasti arti. El poate si fieinteun mediu agricol si pe urna si treaci inteun mediucomercial. Cite odati este suficienti deseoperirea unuisingur element cuprins in pimintul pe care locueste popo-rul pentru ca sehimbarea mediului sä, se produeä. Demo-perirea cirbunelui i a petrolului, a oferit ocazii pentruo a,semenea schimbare. In unele cazuri, nici nu este nevoiede a se inventa sau a se descoperi ceva nou; este destul caconstelatia popoarelor invecinate si se schimbe, pentru ca

mediul geografic al unui popor sä fie altul. Mediul geo-grafic este asa dar variabil ca si fazele civilizatii.

Schimsbarea de mediu atrage dup.& sine o noui adaptare.lar adaptarea se face prin mijlocirea oamenilor de vocatie.

and un popor, bunioari, din mediul seu geografic con-tinental, este pus in fruntea unui imperiu colonial, pe caretrebue organizeze si sä.-1 asimileze, atunci munea pro-fesionalä cunascuti lui pînä aci, nu-i este de ajuns; pen-tru opera cea noui trebue oameni noui cu alte deprinderide munch', defvotati binelui public, gata de sacrificii. Ace-stia ent oamenii de vocatie. Asfel a gäsit Franta, pentruorganizarea imperiului siu african, un om de vocatie inmareSalul Lyautey. Acesta era de profesie militar. 'limasIn Franta ar fi fast desigur un bun militar. Trimis in co-lonii el isi gàsi vocatia. Cine i-a format sufletul pentru easi inteleagäs ne marocani? Cine i-a dat agerimea si tactulca s'ä. preintimnine ari si ce nesununere din nartea colo-nistilor F.-a'? Cine i-a insnirat zeniala stratagemi ne care aintrehuintat'o la Ineenutul räzboiului mondial fati de sefiimaroeani, end inainte de a porni trupele sale militare spre

www.dacoromanica.ro


Franta, unde era absolutá nevoie de ele, el ordond un ataegeneral contra tuturor rebelilor anarocani, aceea ce avu deeonsecinti intimidarea acestora, asa cä Lyautey îi pututrimite in urna linit.it trupele pe frontul din Fratirta? Cinea fácut din maresalul Lyautey omul care trebuia Franteipentru organizarea imperhilui marocan? coala militará,de sigur, in care îi fäcuse el educatia profesionalä demilitar. La educatia scoalei s'a adaogat insä i altceva.Vom vedea in eurind ce anume.

Tot asa intimplat cu multe alte popoare europenecare si-au schimbat mediul geografic prin trecerea lor dela agriculturá la industrie. Anglia, multumiti descoperireiaburului, deveni tara comertului. Insä comertill are nevoiede initiativä pdntru ca sä prospere. Initiativa nu se invatiIn rutina vechiului comert. Ea vine din vocatia celorAnglia a avut norocul sä numere printre fiii sái multi din-tre cesti oameni de initiativä vocationalá. Pe urmele ace-stora s'au intemeiat raporturile comerciale care intinddominatia englezá pestre intreg pämintul.

Italia si mad ales Rusia de astázi se gásesc inaintea ace-lorasi sehimibiri de media geografic. Italia vrea 3á deviniputere dominantá in Marea Mediteraná, iar Rusia, din a-gricolä, si patriarharg, vrea sä devin6 industriará i socia-

Pentru aceste schimbári una pune inainte vocatiunilefa,scismului, lar cealalti pe ale bolsevismului.

Mai toate *He europene Sint atinse de frigurile innoi-rilor de mediu. Toate vor o rárgire de ocupatie; adicá unloe eit mai prielnic sub soare. La toate popoarele europeneoamenii de vocatie slut in asteptarea unui rol.

3. Dacä a.stfel stau lucrurlle, atunci problema anun-OVA de noi mai inainte devine de o mare actualitate.

Se pot cultiva vocatiile?Vocatiile piná aeum erau lásate pe seama instinctului.

Fiecare ponor, ;oentru noua sa adaptare, ti producea vo-catiile de care avea nevoie.

Astázi insä instinctul este inlocuit prin seoala ratiunii.

www.dacoromanica.ro


De ce nu s'ar putea verbi §i de o pedagogie sociará a vo-catii.

Vorbim de o medicini saciali, care are de scop si pre-vinä contagioase; de o ig:eni socialä, care are descop intretinerea sä.'natatii publice; de o eugenie, care arede scop perfectionarea rassei omenesti, de ce n'ain vor-bi si de o peda.gogie sacialä vocatii, care sa aibi scopulde a arata conditiile in care se pot produce vocatiile tre-buincioase unui popor ?

Un popor este nevoit sk-si schimbe mediul de vieata.Din agricol sä devina industrial. Pentru noua sa adaptare,el are totdeauna nevoie de oameni de vocatie, care si des-chidi drumul muncii profesianale obisnuite. De ce atuncin'am usura prin mijloace rationale, pregatite mai dinain-te, aparitia si rolul acestor oameni de vocatie? De ce,inainte de toate, nu ani pregati opinia publica recu-noasca si Si le inteleaga rostul ?

Ni se pare ch.' prin aceasta nu cerem un lucru absurd.'Poate cä cerem ceva prea greu pentru stiinta timpului no-stru. Absurd in tot cazul, nu.

Fiindcä aceea ce cerem este un lucru prea greu, 8ä nemultumim deocamdata cu putin. Fiecare stiinti incepe cuputin.

Sä ne multumim Cu precizarea unei singure conditii pre-mergatoare vocatii. S5. indicam, cel putin, directia dinsprecare ne poate veni o vocatie.

Maresalul Lyautey, despre care am vorbit mai sus, aiesit dintro' *coal& militara. Din orisice scoará militara arfi putut iesi? De sigur, nu. 0 *coal& militarä, fari disci-plina i fan avint patriotic, n'ar fi format in Lyautey peomul de vocatie de mai tirziu. Extrema constiintiozitatea lui Lyautey a gäsit in atmosfera scoalei militare fran.-ceze, o conditie prielnica de desvoltare. $i aceasta este ca-zul cu toti oamenii de vocatie. In mediul serios comercialenglez, prospera vocatiunile comerciale. In mediul seriosal Universitatilor germane prosperi vocatiile

www.dacoromanica.ro


In mediul serios revolutionar italian i rusesc s'au for-mat vocatiunile lui Mussolini si Lenin.. Improvizatia, nueste o scoalk pentru vocatie. Dintre sceptici i farsori iescel mult oratori; niciodatà, oaaneni de vocatie.

Prima conditie pentru vocatie, este seriozitatiaIn care isi face prima sa educatie acel dotat de natura Cu

dispozitii fericite. Institutiile serioase stint In fiecare tarasingurele pepiniere ale oamenilor de vocatie. Poporul, prinbunul sku simt, a si Intreväzut acest adevär Inca de mult.Spre directia in care vi-a indreptat el nadejdile a indicat

directia de uncle asteapti vocatiile.Noi Romlnii asteptam sa, iesim din criza economica, din

criza politick, din criza culturará si din tot felul de erizereale vi imaginare. Care si fie institutia noa.strk sanatoa-

institutie menita sa formeze pentru viitorul taril pepi-niera vocatiunilor?

Eu n'am un räspuns la aceasti intrebare. Am ckutatInsa sa rnä informez despre ce ar putea rispunde altti siam afiat din iare, ca toate institutiile noastre publicesint far& vlaga. Biserica, armata, scoala Sint In scadere.Comertul, industria stilt bolnave. Agricultura este moartä.- Asa scriu ziarele.

Aceastk lipsk de prestigiu a institutiiIor noastre trebuesá ne dea de gindit.

De unde se vor naste oare vititoarele noastre vocatii?Cáci, are clreptate M. Eminmvu, cind zice :

Nu se nasc glorii pe strada çi /a usa cafenelei4. SA; trecem acum la pedagogia individuará a voca-

tiei. Sä incepem de la copiläria individului.Ce este copiläria? Pentru stiintä, copilaria este struc-

tura de sine statatoare a primilor zece ani din vieata omu-/ui. Ea prezinta, nu, pe un om redus la miniatura, ci un tpde OITI, eu caractere vi iegi proprii. Copilul este un orga-nism, pe care trebue intelegi din structura totalitatiisale.

Copilaria are de scop sa punk in echilibru functiunile

www.dacoromanica.ro


animale, ea care omul vine pe lame, cu. cerIntele unei vietisociale. Copilgria este oarecum stagiul da pregAtire al

om la o vieatä, sociali. Cu cit vieata socialá aremai multe cerinte, ca atit gi copiliria este mai lungl. Lapopoarele civilizatg, copilgria este mai lungl de cit la po-poarele sälbatice. La celelalte animale, in afarg de om, co-piaria apioape ea' nu existg.

Copilul vine pe lame, Cu functiuni, care continui vieatabiologicä animalá, i in acelag timp cu dispozitii de vieatisociaa. El este un port-altoi destinat sä, suiparte altoireaunei culturi sociale. Cit timip dureazi experienta altoireisocialului pe biologic, el rgmine copil; a prins altoiul, a-tunci copiaria lui dispare. Aceasta. se intimpa, cam pe lavirsta de 12-13 ani. Sint oameni, cari rämin copi15.rogigi dupä aceastá virstk precum sint gi copii, cari au perdutaparenta copildriei Inainte de aceastä virstä.; sunt apoi im-becili i copii intirziati, dar toate aceste cazuri nu schim-bg prea mult la regula ,generalg. Copilgria, dureazg efttimp dureazg pregatirea sociabilitgtii omului.

Din aceastg constatare fundamentaa decurg cite-va a-plicatii practice pentru arta educatiei. In primul rind,avem o conseckità referitoare la clasarea coniilor, In coplide vocatie i copii fàrä vocatie.

Sint unii pgrinti cari se aratg foarte optimisti; iar altii,cari se aratg foarte pesimisti in aceea ce priveste viitorulcopiilor lor, dei n'au apacat sá vadä de cit foarte putindin manifeAgrile acestora. Un mic fapt de destentgclunepune pe unii in admiratie, iar pe altii, tot aga un mic faptde prostie, Ii pune In disperare. Se insalg insg atIt uniicit si altii. Vocatia nu se cunoaste as. cumar fi sä, credem dupg proverbul popular. Sá canoaste dedimineatg coilu1, ertre are sá fie sängtos i copilul careare sá fie bolngivicios fizieeste, dar nu se cunoagte vocatiu-nea, De care va avea-o copilul. Cáci vocatis stä. In imlaina-rea sociabilui pe biologic, In virtutea Insgsi a altoiului cul-turei

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTARITOR IN CULTURA POPOARELOR ¡05

Prin urmare, din constatarea fundamentala pe care amfäcut-o relativ la scopul pe care 11 are de indeplinit eopi-aria, putem trage o prima invatatura i anume: sa nu nepripim cu alegerea copiilor in vederea vocatiilor lor vii-toare. Copilul vine pe lume cu aptitudini individuale; nuvine cu o vocatie. Vocatia iese din imbinarea aptitudinikrsale individuale la o finalitate sociala. Unde societatea

dobindit o structura unitara, din care Si porneasca ofinalitate armonica pusä, in serviciul idealului, acolo nupoate à fie vorba nici de vacatii.

Cu aceasta venim la o noua invatitura importanti pen-tru vieata practica, si anu.me: sä, nu ne asteptäm, ca dirtcultivarea individualitatii copilului are sa iese totdeaunaInanultire a vocatiilor.

Individualitatea copilului, ea singura, fie cit de bogatanu poate duce la o realizare culturala citä vreme in med:ulsocial nu se gaseste o finalitate inobilata de ideal. Un p3-por poate prezinta individualitati puternice, uriase chlar,fara ca aceste individualitati sa indeplineasca rolul de vo-catii. Daca lipseste din mediul social structura unitara aidealului ramin anarhice, adica salbatice.Ele nu contea.za pentru istoria omenirei de cit ca faptebrute, asemanatoare faptelor telurice. Vocatiile, si mai alesvocatiile puse in serviciul conducerei societätii, vin nu,maidin altoirea cu idealurile culturei. Individualitatea este ofásadnita pentru sarrErta idealului.

Aceasta ne explicä pentru ce popoarele tinere, pline devieata fizica, dar lipsite de traditie sanatoa,sil, sint asa desarace Roe terenul vocatiilon In scolile acestor ponoare ti-nere se indeasa o multime de indIvidualitati; este chiar oplacere sà privesti la exub-eranta cu care se prezinta acesteindividualitati! pare ca a lor sint cerul si pamintul, parecà ele au servit drent modèle pentru tinul supra-omuJuicintat de atiti noeti Masai, si cu toate acestea, cu cetse aleg aceste ponoare tinere de re urma individualitatilorexuberante trecute prin scoala? Cu faptele anarhice,

www.dacoromanica.ro


nu salbatice, a absolventilor acestei scoli. Puterea vocatlinu sta in individualitate, .ci In Inlantuireala finalitatea mobil& a unui ideal.

Psihologia eopilãrìei, cu perspectivele ei, ne pune Inaba-tea unei -probleme cu, mult mai inalte referitoare la inte-lesul culturei amenesti In genere, si pe care o putem for-mula in chipul urmdtor. Dacd In copildrie natura Incearcdstabilirea unui eohilibru intre functiunile animale ale omu-lui i ,cerintele unei vieti sociale, atunci, curn natura nupoate Incerca sa. punä un echilibru de eh intre realifati,cerintele vietil sociale vin si ele dintr'o realitate. Ele yindin trebuinta de ideal. Acest ideal este o realitate, intoc-mai cum este i existenta animalä a omului! Daca. idealul,sub difemitele lui forme, ar fi o simpri iluziune, cumar putea el sd tina. In loe, cu exigentele lui, o fäpturd anaturei in desvoltarea sa? Pentru ce copilul de om civil'.zat este tinut intr'o copilärie mai lungä, de cit este tinutcopilul de sälbatec, i pentru ce animalele au o copilärieasa de sicurtä? In caz cd, idealul nu este o realitate, ci esteo simpld iluzie, copiläria n'ar avea nici o ratiune sä fietnai lungä sau mai scurtä; ea ar fi, ca la animale, märgi-nitä In cadrul strict al trebuintelor biologice.

Existenta copildriei este primul mare fapt de experientä,prin care se reveleazä Intelegerei noastre posibilitatea uneicresteri de ideal In vieata ometnirei. Structura de copil,pe care o are omul In primaii ani ai vietii sale, este o struc-turd de asteptare a desävirsirii care trebue sä vinä; prinurmare ea este, In evolutia tnatu,rei, preväzuta ea un mo-ment al realiatii. Ca un moment al realitätii, si In acelastimp ca un moment de crestere al acesteia, cd.ci ea aduceInrodirea individualita4ii animale omenesti prin insemln-tarea idealului. De aceea slut pline de luteles cuvintele luiCrist: ldsati copiii sd. vinä la mine". Evanghelia educa-tiei noastre va trebui sa. reapete dupl dinsul: Läsati copiiisi fie desävIrsiti prin caci la aceasta ti invitä na-tura, clIndu-le anii de copilärie.

www.dacoromanica.ro


Sá vorbeste de popoare intr'o vesnici cJpildrie, si semai varbeste de popoare la care rolul copiliriei tindedevie inutil.

Popoaxele sälbatice de astizi par si fie intr'o stare devgnici copifirie, cind sunt comparate cu popoarele euro-pene. In ce consisti ccpiläria lor? Cum si explici faptul

fiecare silbatic luat in parte, se bucuri de o copiläriescurtä i toitusi sälbaticii luati cu totii, ca sacietate, pre-zintä caracterele unei vesnice copilirii ?Sunt ei copii ade-värati, sau sint bitrini cizuti in copilirie? Din nefericire,ei sint bitrini cäzuti In copilirie. Credinta unor filosofioptimisti, ca. ei vor forma rezerva culturei de mime esteo simplä. iluziune. Silbaticii de astizi constituesc resturileistovite i imbitrinite ale fostelor popoare. Copiliria la ei

pierdut rolul cel adevirat. Ea a rimas numai ca obatjocurä.

Mai interesant este cazul, unde rolul copiräriei tinde sifie desfigurat, nu din cauza bitrinetei, ca la sàlbatii, cidin vointa constientä a poporului insusi. Astfel in republi-ca sovietelor ruse, autonomia copilului fati de ideal pare sifie distrusä.. Copilul giseste in mediul societitii sovieticeun ideal stereotipat in citeva forme, pe care el trebue sile primeasca, färi alegere. Daci la popoarele silba.ticedornneste puterea traditiei, in mediul sovietelor ruse dom-neste planul meeanizat al unui ideal. Intr'o parte si in altacopiläria este deviatä dela rolul siu natural. Cici dacA co-pilului se Iasi libera desvoltare a individualititii sale bio-logice, i wceasta se pare &A se Iasi in republica sovietelor,aceastä libera. desvoltare a individualititii nu duce la rea-lizarea unei vocatii, dad. ea nu este completati cu liberainsemintare a idealului. Un ideal impus cu forta pierde in-susirile de ideal. Republica Sovietelor ruse asteapti ca ti-nerii sa. imbritiiseze vocatiile, intoemai cum recrutii uneiarmate .imbraci uniformele de cazarmi: asteptare zadar-nicä. Tinerii prind dragoste pentru vocatii, numai dupi ceat fost bine pregititi prin autonomia copiliriei lor.

www.dacoromanica.ro

108 C. RAIDULESCU-MOTR U

5. In virsta pubertätii se hotärä.'sc de regula voeatiile.Inainte de 10-12 ani, functiunile sufletesti ale copilaluislut putin desvoltate. Dupä 15-16 ani ele au luat, in Lunaparte, structuri definitive. Intre 10-16 ami (la unii copii,mai timpuriu; la altii, mai tirziu) se intinde perioada osci-latiunilor in eäutarea unui echilibru. A_ceasta este peno-da puberatii. In ea ies la luminä, virtualitätile sufletesticare hotäräsc de viitor. Diva o zi pe alta, copilul de piniieri, isi uitä de jocurile naive, pentru a-si pune intrebilrispentru a contrazice pe acei din jurul seu, pentru afir-ma convingeri ra,dicale. Pubertatea este perioda crizei decrestere a omului. Copilul, pinä la Virsta de 10 ani, pri-veste la lumea din jurul seu, ca un animal inteligent, Uriiscodire, fär5, tndoialä. Imiteazi pe clt poate. Intelege,dupä, intuitia pe care i-o dä propria sa insufletire. O atmo-sferä de animism inconjurä obiedele externe. Atentia nu-ieste voluntarä. Vointa nu urmeazä deliberärii. Copilul pinäla 10 ani träieste intr'o atmosferä sufleteascä de arnest6c¡litre vis si realitate.

De ati inainte, firea lui se schunibg. Dintr'o fiintá, cusuflet inaiv i armonic, el se transformä intr'o fiintä, cusuflet sbuciumat i disarmonic. Aceea ce mai inainte elimita si respecta, acum contrazioe i despretuieste. De laun an la altul, i acleseori ì mai curind, are alte pärerialte preferinte. Pe aa 14 ami, la unii; pe la 16 ami, la altii,perioda de criz5. Inceteazä. Sufletul copilului infra de adIncolo in echilibru stabil. Sbuciumälrile sufletesti urmeazäsi de aci Inatnte; acelea din perioda urmätoare, a adoIe-stentii, sInt destul de acute; ele nu mai abat frig crestereaconilului din directia anucat5.. Perioda de räsärire a virtua-litätilor s'a incheiat. Primävara cresterei a tre-cut. Cu foarte rari exceotiuni, aceea ce n'a iesit la luminäin pubertate nu mai ¡asá niel de aci inainte.

De aceea aceastá virstä a pubertätii este hotáritoarepentru vocatii. In blografille tuturor oamenilor de vocatiese gäsesc date prin care se invedereazä insemnätatea el.

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTARITOR IN CULTURA POPOARELOR 10J

Jean Louis-Forain istoriseste cum la virsta de 11 ani afost isbit de expresivitatea statuilor catedralei din Reims,si In special de aceea a sfintalui iosef, un sfint cu figurade lucrator farsor si pe care el Il putea lesne identifica Cutrei patru alti lucratori din lumea pe care o vedea zlinic.Daeä, mai tirziu, am ajuns artist, statuil3r din Reims ledatorez vocatia", z:cea el adesea &are prietenii). Ac3stexemplu se poate Inmulti cu sute de alte c3.zuri. Nu att.,de altmintreli, om de geniu sau de talent care sä nu legerevelarea originalitäii Cu un fapt petrecut in cursul pu-beratii, milcä in perioada and omul iese din copilarie. Incaracterizarea facuta lui Constantin Guys, si acesta unartist de seami, Baudelaire a ajuns chiar sä afirme càgeniul nu este deeit posibilitatea cuiva de a-si regksi co-pilària dupä voie. Jeanne d'Arc incepe sa auclà chemärilelui Dumnezeu de la 12 ani, si continua apoi sà le audapinà la realizarea lor. Sint cazuri, desigur, cind vocatiase desvàluie i dupà pubertate. Acestea prives c mai alesvocatiile religioase si morale, care se produc durpà crizelede convertire. Cazurile acestea nu sunt prea numeroase.!n special, intre ele, nu se glsese vocatiile care intretinprogresul social modern. Toate vocatiile, insotite de o o-riginalitate puternick isbucnesc la virsta pubartitii. Inspecial vocatiile pentru tiintä, pentru artà, pentru teh-

pentru intreprinderi industriale i comerciale, etc.apro^a.pe toate färä exceptie vad lumina zilei dendatd cuinceguturile de formare ale personalitItii, care se aseazàlu perioada care urmeazà

Aceastà ccencidentà este usor de exnlioa.t, din punet devedere psihologic. Virsta ipubertdtii provoacà mari spär-turi in unitatea =Ionia a coplului de 'Ana eri. Correcin-tele acestor sparturi le si observàm noi, in primul rindSpiritul de contradictie. atitudinea de nc;itiune, fanatis-mul i entusiasmul puberului prin aparitiile lor brusce sintacele care ne atrag atentiunea, fiindcà ele ating intere-

1) Pol Neveux. Jean-Lotzis Forain (Revue de Paris ); August 1931).www.dacoromanica.ro


sale noastre. Consecinitele constructive ale acestor spar-turi tree neobservate. Tocmai acestea insi sint cele maiimportante pentru viitorul copilului. In ele sti originavacatillor.

Copilul vine ,pe lume cu O amuniti structuri a percep-tiilor sale sensibile. Ochiul i ureehea lui slut in anuraitfel indreptate spire lumea externi. Nu orisice fapt din a-ceasti lume Il intereseazi. Intereseazi numai anumite im-presiuni, in anumite structuri. Ce nu intereseazi in acstestructuri, nu existi. Atantiunea lui nu iese din aces-lestructuri. Apoi functiunile intelectuale, de asemenea. Copi-lul judeci dup.& logic& sa proprie, care In unele privin`teaminteste pe aceea a omului primitiv. Aceasi structuriproprie o prezinti i viata sa emotionali. El tnu este unom in miniaturä, ci este am intr'o anumiti imitate sufle-teasci. Din aceasti unitate 11 scoate pubertatea. Cu. spill.-tulle pravac.ate de aceastä vinsti se di posibilitate altorstruaturi de perceptie, judecatä i ematie si se formeze.Aceea ce nu atrage atentia copilului, poate si atragi a-tentia puberului. Aceea ce la virsta de 7-8 ani nu eraobiect de gln,dire, poiate zä clevink la virsta de 11-12 ani.Einc4ia care nu existi pentru sufletul copilului, existipentru sufletul puberului. Ivirea acestor structuri noi su-fletesti puberul nu le obsearvi, de en indirect din efectelelor. Farain credie ci statulle catedralei din Reims i-au de-terminat vocatiunea, de fapt vocatia i-a fost determinatäde noua structuri a perceptiei sale vizuale. Din perceptianaivi a vizului copiliresc el s'a trezit cu perceptiatrunzitoare a artistului pesimist. Cu aceasti noui percep-tie á ajuns si descapere statuile catedralei, iar nu dinimoresiile acestor statui canstruit perspectiva origi-ginali artistici. A.ceasti iluziune de a lua cauza drept e-feet, i efectul drept cauzi, este foarte obisnuiti In lumeeasufileteasci. Cauza celor mai multe boli nervoase, profanullepune In incidente ocazionale: un cline care s'a repezit

www.dacoromanica.ro


mute, o pierdere de bani, o veste trisa. neasteptati, cindIn realitate existenta boalei a fost aceea care a dus la re-marcarea incidentului. Incidentul a luat proportii din cauzáci boala dispunea sufletul la exagerarea incidentului. Asa sicu amintirea oamenilor de vocatie. Ei pästreazà inceputurilelor de originalitate in strinsä legáturi Cu anumite incidente.Unii cred cá vocatia s'a desteptat prin vederea unui anumitfapt, sau prin citirea unei povete; altii cred chiar cä li s'atelevat vccatia prin viziuni, sau vise; toate aceste incidente1=5, s'au intimplat muLor alti oarneni fárà ca ele sá des-tepte in acestia o vocatie !

6 Vocatia este desteptatá prin ivirea unor variatii ori-ginale in sLructura sufletului de pina aci a puberului. *i nuorisicárui fel de variatie original& Numai variatiile ori-ginale care sint utile totalitátii sociale, au caracterul devocatii. Variatiile utile inclivizilor sint simple abilifáti.Dupá terminologia bicdogicá, cele dintii sint variatii geno-tipice; cele din urmá, fenctipice. Cele dintii stn mutatii;cele din urmá, variatii efemere. Un criteriu sigur pentrudeosebirea unora si a altora este greu de dat. Caracteruloriginalitatii de multe ori inealà. Abiit4ile individualese remara, mai usor de cit vocatiile adevárate. Din neferi-cire, se si pretuesc de unii mal mult. In Italia, unde ta-lentul pen'xu picturá este foarte räspindit, abilitatea co-pifilor caxe irmiteazá Capoloperile popularimate este nurraide cit incurajal, pe cind adeváratele talente originale aunevoie de multa' saruinti ca sá poatà pätrunde. In lipsaunui criteriu sigur ne putem insá servi de &leva conside-ratii sociololgice. Originalitatea vocational& venind inain-tea oerintelor culturale ale totalitätilor sociale, se leagáarmonic Cu operile realizate ale acestor totalitäti. Adieá,originalitatea vocationali este oare cum asteptatá ca oockmplectare a vietii culturale trecute. Ea trezeste instinctulpen'ru ideal, in sufletele de dita, provocánd in ele un en-tuziasra care nu vine nicioclati inaintea abiliatilor

www.dacoromanica.ro


dividuale. S'ar putea astfel zice, cä dei originalitateavocationala es:e mai profunda i deci mai greu de recu-noscut, ea totusi este mai imprkstiaitk ca virtualitate insufletul multimei. Ea este asteptata ca o necesitate, pechid abilitatea individuala vine ca un lux. Din aceste con-sideratii putem deduce principiul, cä normele dupa careapar vocatiile la un popor sa intregesc in realizar_la insagiale acestui popor. Prin urmare, daca pentru recunoastereavocatiunilor nu avem un cri_eriu sigur, avem totusi citevaindicii de orientare. Cine cunoaste in adincime viata cul-tural-a a unui popor, si are o jadecaa sigura asupra reali-zarilor culturale ale acestuia, acela este destul de bineinarmat pentru a deosebi vocatiile de shnplele abilitati.

Aceasta inarmare dorim sä o 03ä cit mai multi educa-tori. Nu ne facem insa iluzia sä, credean ea dorinta noastraeste de pe acuan o infäptuire.

Cultura unui popor sa cunoaste prea putin in adincime.Ea se cuneaste mai mult superficial. Cei mai multi iaucultura drept o haina sufleteasck pe care poporul 9i-ocroieste dupa ultimul model recomandat de oamenii cugust. Intre acestia sk gksesc anumiti specia1iti, cari dIncomparatda diferitelor tipuri de cultura, inventeazä modele,care de care mai sublime. Educatorul, care 91-a implu-mutat modelul seu de cultura de la acesti spzcial:sti,pus pe nas n:ste ochelari, asa de taxi in culoare, al de lael nu mai putem nadajdui descoperirea vocat.lunilor. Elva lua drept originalitate vocaticnala acee.a ce este o s..m-pia imitartie servila. Un asemenea educator este cel multpotrivit sä intretina, in tärile cu organizatie colonia15..rivrta desarta a unai culturi corcite. Exam:Aare dupäi ase-menea educatcri aivem si la noi in Romin'a. Ele ne vorbeacde rolul regenerator al culturei franceze, germane, etc. sine imbie sà devenim mai intli francezi sau germani pentrua deveni pe urna Romini

Acesti educatori slut tradatorii culturei nationale, si prinurmare ochiul lor nu oate d_scane i vocatTe cu care ac-a-

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTXRITOR IN CULTURA POPOARELOR 113

stä culturi este menitä a se intregi. Educatorul pe carenoi 11 clorim, pleacä de la o alta intelegere a culturei. Cul-tura pentru el este haina sufleteascä. crescuta dela naturàpe vieata poporului. Pentra el modelul culturei nu poatefi luat .cu imprumut. Modelul este construit treptat dinoriginalitatea poporului insusi. De aceea ochiul acestuieducator are mai multa agerime pentru a descoperi voca-Vile. El are perspectiva adincimei.

Aci stà explicarea faptului, cä uneori educatorii cu sla-bä pregàtire profesionalä sint mai dibaci in descoperireavocatillor de cit educatorii cu build pregatire profesionala.In asemenea cazuri paradoxale, educatorii slab pregattisint totdeeauna ajutati de o bunä." intelegere a culturei na-tionale. Ei stiu in ce directie sä caute vocatiile,au cu sufletul national o comunitate mai strins.ä.

Asa se explici de asemenea faptul, ca toti educatorii,cari au reusit sä descopere i sá incurajeze vocatiile tine-rilor, se bucura in toate tärile, fdrä exceptie, de renumelede maxi patrioti, si nu de mari pedagogi. Ei, de drept,sint tot asa de marl pedagogl ca si de marl patrioti; poste-ritatea insä, este mai simtitoare la contributia adusä deei culturei nationale, de eft progresului in stiinta edu-catii.

Un mare avantaj, in sfirsit, il are educatorufl din o bunäiintelegere a culturei nationale, in toate imprejuriírile incare este pus la incercare de falsele vocatii. Falsele vocatiisint complectärile cerute de traditia defectelor nationale.Fie care pcf2or isi are defectele sale, contractate unclegrin influenta sträinä., altele prin adaptari suite la im-prejurari nenorocite. Aceste detecte tind sä se continue, siInca in forme de multe ori ispititoare. Egoismul ja formaapostolatului politic; lenea ia forma contemplatii mistice;viclenia ia forma pasiunei de cazuistic5, moralà etc. Nu-mai educatorul prevenit reuseste sa se apere de acesteispite. Acela, care isi cunoaste poporul, nu va incuraja cuusurintä vocatiile in care se travestesc defectele nationale.


114 C. RADULESCIT-MOTRU

Va fi foarrte rezervat, cu incurajarea apostolatului politic,intr'o tar5, de egoisti; cu incurajarea misticismului, intr'otar& de lenesi, si cu in.curajarea reformatorilor morali,intr'o tarä de vicleni. In schimb, va incuraja toate dispo-zitiile sufletesti, prim . care se vestesc insusiri menite sgia locul defectelor. Cgci educatorul, adinc cunoscgtor alculturei nationale are implicit, deodatä, cu rolul de selec-tor al vocatiilor, si rolul de censor al vietii nationale.

7. S'a zis despre geniu cb... el este o indelungg rgbdare,Aceasta s'ar putea insg mai bine zice despre vocatiuxte.Pe ornua de voica.t.ie nu niil lachipuim ca avind astäzi o ocu-patie si !Mine altä ocupatie, ci ni-1 inchipuim totdeaunaca un om persistind in aceias ocupatiune. Geniul este o in-delungg rgbdare in intelesul, c5, el este In stare sä, urang-reasc& o problemi, sau concretizarea unui ideal, trap deo vieatg intreagg, iar vocatia este o indelung& rgbdare,In intelesul, ci prin ea les la luming comorile ascunseale unui suflet prin persistenta arceleiasi deprinderi demuneg. Dar si la geniu, ca si la vocatie, rgbdarea nu estedecit un caracter extern. Adicg geniul, ca si omul de vo-catie, se prezintg vgzuti pe dinafarg ca oameni de räbdare,in.sä, rgbdarea la ei nu explicg nimic din mecanismul intimal sufletului.

Dacä rgbdarea ar fi de ajuns pentru a transforma peomul prost in geniu, si pe profesionistul neconstiincios inprofesionist de vocatie, atunci nu ne-am plinge eä sint preaputine genii si prea putine vocatii pe lume. Rgbdare aumulti oameni, ba incg se spune si de anumite animale, cgsint indelung all:PTA-Ware. Un proverb popular chiar zice:nu da omului cit poate sä, rabde.

Ce s'ascunde atunci sub caracterul extern al ribdgrei?Care este resortul intim care sustine productivitatea ge-

niului si a vocatiunei? In special, a vocatii?Resortul intim al acestei productivitgti este acela care

sustine intreaga energie a lumeii: este legea cauzalitätiiuniversale.

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOT2IltiTOR IN CULTURA POPOARELOR 115

Avem inaintea noastrg o gneutate de o mie kilograme pecare voim sä o sältäin la citi-va metri deasupra pgmintu-lui. In zada,r incercgm putecrea muschilor nostri. Greutateade o mie kilograme nu se /idleä nici de zece oameni. Nuse ridicg, atita timp cit nu cunoastem legea infäntuireicauzale dintre fortele naturei. Dad, cunoastem ace,astg.lege, operaria se face foarte usor. Cu o pirghie sprijinitä,la mijloc pe un corp solid, un singur om ponte ridica greu-tatea, cumpkind numai ca bratul pirgiei dela punctulde sprijin ping la dinsul sä, fie mai mase deeit bratul delaacelas punct de sprijin ping la greutate. Greutatea s'aridicat de indatá ce s'a acrgogat la puterea muschilor orne-nest', inantuirea cauzalg a puterilor natured. Pirghia oferilo inläntuire simplg. Alte instrumente oferg insg inlämtuirifoarte complicate. Toatg productivitatea indu,strialä, si a-gricoa este, in fond, o producere de efecte secase prininläntudrea cauzalg a fortelar naturei. Lumina lampei elec-trice oare se revarsg din plafonul odgii; difuzia cuvin-telor pe care le auzim la Radio; cgldura pe care o primimdela sobg.; bobul de griu, care iese din pimint primgvara,duipg insgmintarea lui de toamna; articolele de manufac-turg care ies din fabricg, tot ce este produs al munciiomenesti nu este decit un efect al inläntuirii cauzale puse,prin tiintg, la clispozitia omului.

Ei bine, aceea ce se petrece in lumea externg a materiei,acelas lucru se poate petrece si in lumea läuntricä, a su-fletului nostru. Prin infäntuirea forrelor sufletesti, intr'oamimitg directie, se pot obtine efecte, ce la prima vederepar miraculoase. Productivitatea pe acest teren depinde,ca si in lumea externä., de felul, cum este dirijatä, inlIntui-rea. Dacä in lumea externg, chid este sä ridicäm o greu-tate de o mie kilograme, nu voim sä, calculgm unde tre-bue asezat punctul de sprijin al pirghiei, si lgsgm ca bra--tul pirghiei dela sprijin ping la greutate sg fie mai lung,decit bratul pirfg la am, atunci in zadar ne servim de pir-

www.dacoromanica.ro

116 C. laDULESC U-MOTI1 U

ghie. Natura vine in ajutor numai daca ne supunem le-gilor ei.

Asa este si in lumea sufleteasca. Efectele maxi se do-bindesc aci, numai prin supunerea la legea de inlantuire afortelor sufletesti. Aceasta a si intemeiat parerea, cá rab-darea face geniul i vocatia. Suptmerea implicä, negresit,rabdarea.

Sä venim acum la explicairea mai de aproape a produc-tivitätii omului de vocatie.

Iata un copil, care se naste dela natura, cu o dispozitietehrhica exceptionala. Aceastä dispozItie ar ramine ca unbob de diamant pierdut in tarina daca prin celelalte dis-pozitii sufletesti nu ar fi scoasa la ivealä, intr'o inla.ntuirefavorabila. Sá presupunem cazul fericit. Disgozitia teh-nick datä dela naturä, se inläntueste in deprinderi de mun-ch' din ce in ce mai complexe. Copilul creste, in directiacea favorabila. Tot ce intra in sufletul sau vine sa spo-easca dotatda naturii. Entusiasmul lui creste pe masurace orizontul intelectual se lärgeste. La fiecare noua per-fectionare a dispozitii date de naturä, el se s:mte trans-format si ridicat. Copilul nostru traaeste prin avintul cesi-1 creaza el insusi.

Un asemenea copil se intilneste adeseori prin *collienoastre. Tacut i preocupat, el este mai totdeauna isolatde camarazii sat Aceea ce-I deosebeste de camaraz:i saleste .mai ales sinceritatea profunda a credintelor sale.Copilul cu vooatie crede sincer in tot ce gindeste. El su-ferà profund, cind gindurile sale sint luate in ris. Isi tineuneori un caiet cu insemnari zIlnice, in care preocupkilesale intelectuale revin pe fiecare fila ca o obsesiuna. Alticamarazi se pierd intr'o vesnica goana dup.& noutati; el dinpotrivä se pierde adincindu-se in aceeasi prcblema. Pre-cocitatea nu intra in insusirile sale. Din potriva, dupa a-parentä, el este mai curind un intirziat, caci aparenta seexplica prin unilateralitatea preocuparilor sale.

Ce face ca acest copil ajuns la maturitate sa aiba o pro-

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTARiTOR iN CULTURA POPOARELOR 117

ductivitate, care ne impune adrniratie? Nimic alta, decitfericita inläntuire a fortelor sale sufletesti. Vocatia luis'a format dupa aceias lege dupa care se formeaza toate9perile marl i durabile ale industrii omenesti. Copilul cuvccatie a avut fericirea sa-si puni in volcare darul ex-ceptional pe care l'a dobindit din nastere.

Fericitä inlantuire! De ce nu zicem, stiintifick inlantuire,a.sa cum zicem, cind ne explicam productivitatea operilormarl i darabile ale industrii omenesti?

Fiindca, deocamdatä, stiinta educatii n'a ajuns Ea nedea legile pregatirei vocatiunii. Mai tirziu, poate. Desigurinsa foarte tirziu, dupa ce cercetarile asuipra caracteruluivor duce la rezultate sigure. Caci la vocatie, caracterulrate de prima importanta. Deocamdata trebue sa zicemnumai fericitk inläntuire, intelegind prin aceasta, cä pre-gatirea vocatiei a fost ferita de pieclicele care puteau sk-istea in cale. Atit este in competinta educatorului stiintificde astäzi. El poate feri de piedici. De cultivat, in moddirect, vooatia, el este inci departe. tiinta educatii, siasa de restrinsa, face totusi servicii destul dc insemnate.

Sä vedem piedicile care stau in calea desvoltárii copiilornu vocatie.

Ele sint numeroase. Mai princitpale sint urmatoarelecloud carre rezultä, din influentele rele ale scoalei. Cadscoala poate sá aibä i influente rele.

Prima influentä rea, pe care mediul scolar o poate puneca piedica inaintea desvoltarii vocatiunei este trivialitateavietii scolaresti.

Sint scoli care traiesc in atmosferä de trivialitate. Inaceste scoli munca se tace de mintuialä si fara credintä.Atit profesorii &it si elevii nu cred In puterea stiinteinici in aceea a vocatii. Pentru ei toate cite le doreste ci-neva se pot obtine prin noroc i prin invirteala. Subiec-tele tuturor convensatiilor, la elevi cj profesori, 11 formeazàcancanurile vietii zilnice, mahalagismele. Nu existä glo-lie, nu exist& morali; totul este noroi çi asitate.

www.dacoromanica.ro


In aoeasta atmosfera copilul, dotat din nastere, sufoca.Trivialitatea il pindeste la fiece moment, pentru ea sadrobeasca. Astäzi, s'a deprins cu zeflemele nevinovate; Mil-ne, cu o munca, de mintuia15,. Inoetul eu incetul credintadispare, si dupä ea sinceritatea. Camarazii l'au asimilatsufleteste i l'au perdut.

A doua influent& este insa si mai nefasta. Ea consista.In atmosfera de mistioism pe care o au unele seoli. Misti-cismul este pentru vocatie mai periculos decit trivialitatea.Caci trrivialitatea omoar& vocatia prin incurajarea instinc-telor josnioe, si cum copiii de ,elitä, nu au asemen.ea in,stincteIn grad prea ridicat, multi dintre ei sint imuni oarecumprin natura lor; pe cind misticismul, 'din potriva, omoarä.".vocatia prin pervertirea instin,ctelor nobile, adick lovesteIn aceea ce face forta copiilor de elita.

In tarile orientale, in special, misticismul secera Cu cru-zime pe toti aceia ce sint de elitä in generatiunile tinere.Sufletele cele mai valoroase Sint, dupä urma lui, aduserämina improductive. El distruge initiativa personará primsrábirea resortului vointei, si prin ingustimea arizontuluiintelectual. El este cea mai mare raticire pentru culturatmui popor filar. O coalä, in catre misticismul este räs-pindit printre elevi, este o scoalä, care trebue inchisa, fiind-cä in ea Sint lgermenii celei mai peritculoase epidemii sufle-testi.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VIL

OMUL REPREZENTATIV I OMUL DE VOCATIE.MESIANISMUL.

1. Omul reprezéntativ i ornul popular. 2. Imaginea §-i idealul.3. Oamaniti onati poltici oamenid de vomide. 4. Mesianisanui popoa-relor2 5. Relatia strInsa dintre mesianism §i vocatie.

1. Oamenii de vocatie Sint adeseori confundati Cuoamenti reprezentativi, ceeace face ca i unii i altii säfie definiti in imod neprecis.

Omul este reprezentatirv in douä. intelesuri: intii In inte-liesul geografic, ca tip potrivit locului in care träeste. Intocmai cum vieata animalà este reprezentatä. In fiecare re-giune a globului prin specii anitmale adaptabile regiunii,asa i omenirea este reprezentatä, in fiecare continent si

prin exeanplare cari Sint acestora mai adaptabile.CArmila, girafa i st-rurtul sint anianalele reprezentative pen-tru desertul Africei, iar: renul, foca si ursul alb sint re-prezentative pentru regiunea polului-nord. Cele dintli pots-uporta lipsa apei; cele de al doiflea ,pot suporta frigul. Lafiecare regiune a globului pa,mintesc corespunde o faunä,potrivitä, cu flora regiunei, iar flora regiunei este potri-vitä feu constitutia i clima pärmintului cuprins In regiune.Peste tot este o corelatiune strinsà intre vieata

pozitia geograficä, a regiunei. Aceastä corelatiune cupirca putine exceptiuni se intinde i la om. Aceste putineexceptiuni le produce 'civilizatia. IMultumitä, civilizatieisale, omul poate birui nepotriivirflepe care le opune me-

www.dacoromanica.ro


diul. Tehnica irabracamintei si a locuintei II face sa rezistefrigului; tehnica alimentatiel il face independent de 'florasi fauna until anumit mediu; tehnica mecanica ii da usu-rinta deplasarei peste tot glabul pamintesc. Omul este sin-gurul vietuitor care nu are doaniciliul fixat intr'o anumitaregiune. Dar aceatsta nu insemneaza ca once am se simtebine in orisice parte a glabului Pamintesc. Fiecare rasasi fiecare pcpor isi are firea adaptata la un anumit coital pamintului, pe care isi gaseste prosperitatea. In fiecarerasa sau popor, exemplarele la care ar.,,easta adaptarereuseste sa se prezinte intr'o forma expresiva, tipicä, se nu-mesc exemplare reprezentative. sau oameni reprezentativi.Reprezentativul, in cazul acesta,, este luat in intelesul deprodus tipic al conditiunilor geografice. Un om inalt, subetire, cu ochii perduti in zare si cu mersul sältat este, in-itr'o clima temperatä., un om reprezentativ pentru o regiunede munte, intocmai cum si un om grasuliu, scund si ineetIn miscari este reprezentativul unei regiuni de balta dintr'oclima calda. Unul reprezinta adaptarea tip la un mediucare cere miscare, pe cind altul reprezinta adaptarea tipla un mediu cu vieatä, sedentará. Omul reprezentativ, in acestprim inteles, infatiseaza tipul reusit al adaptarii pasive lamediu. Este omul minusä., adica omul care ca si manusala forma rain' ii pe care o imbraci. Cunoscind pe un aseme-nea am reprezentativ, cunosti intreg mediu in care el tea-este. Din forma si deprinderile lui deduci ceeace trebue sase petreacä in jurul lui, asa dupa cum spunea odiniaaramarele naturalist Cuvier: din o bucata de schelet gasitade pe urma unui animal se poate reconstitui animalul inintregime.

Omul mai paate fi reprezentativ si inteun alt inteles. Bu-naoara: Cind in mijlocul unui ora, in care traeste o so-cietate amatoare de sport, un tinar, sanatos si bine pro-portianat la tamp, iese pe strada intr'un costurn sumar, darpotrivit exercitiilor sportive, acest tinar va fi socotit caomul ,reprezentativ al generatiei tinere din acest oras. Cos-

www.dacoromanica.ro


tumuli sumar de sport in eazuil ace.sta, este simbolul care co-respunde, nu insäsi tineretei, ci imaginei pe care si-o facesocietatea orasului despre tine-rete. Un alt tînär, ca aceiassänOtate si cu acelas trup proportionat, neimbrdcat insd

coistum de sport, va trece neobservat. Tot astfel va fi siCu omul reprezentativ al elegantilor, al maiestailor muzi-canti, al profesorilor, al comerciantilor, al muncitorilor defabrici si al tuturor claselor sociale. Reprezentativul, intoate a,ceste cazan, corespunde, nu realitktii, ci imagineipe care si-o face societatea despre aceastO realitate ; i-magine care se schimbO dela un secol la altul. Reprezen-tativul elegantilor incalte se bucurd de o duratO extrem deefemer5,. Aproape de la un an la altul, cu schimbarea modei,se schimbà i infatisarea omului reprezentativ al elegan-tilccc. Mai putin repekde, dar totusi inteo schimbare con-tinua se gksesc i reprezentativii celorlalte tipuri si clasesociale. Dela an la an el se schimbä pentru a corespundeimaginei care fluturà In sufletul contimporanilor. Uneoriei dispar firä. UTMa, alteori ei räsar ca din 0,mint färä.yestie. Unde mai sunt in Rominia reprezentativii boerilorde odinioarä.? Ai cälugOrilor? Ai negustorilor sträini? Defapt, exemplarele de boeri, de cOlugäri si de negustoristraini, se mai gäsesc si In Rominia de a,stazi, dar elenu mai Sint reprezentative, fiinda au murit in sufletulconthriporan imaginele lor. In schimb, avem imagini noide tipuri sociale, la care corespund exemplare noi de re-prezentativi. Avem, cu infiintarea universitätilor, imagineastudentului rorain, care este in curs sä se statorniceasck,dupä, care vom recunoaste pe studentul romin reprezentativ;avem, cu introducerea parlamentarlsmului, imagina omuluipolitic, clupä care vom recunoaste pe reprezentativii lui ;avem imagina proteicO a ziaristului romin i imaginile ati-tor profesionisti noi, pe care i-a adus cultura nouà a tim-pului, i cOrora negresit vor corespunde tipuri nou5, repre-zentative. Sà nu uitim a prenumera printre aceste i tipulsofenrului de automobil, pe care un filosof contimporan,

www.dacoromanica.ro

122 C. RXDULESCU-MOTRIJ

contele Kayserling, Il socoteste ca tipul reprezentativ al in-tregii civilizatii contiraporane din Europa si din Americade Nord.

Omul reprezentativ, in acest de al doilea caz, este omulidol: idol cioplit dup.& chipul sufletului nostril. In el nu seexprimä adaptarea pasivä la mediu, ci adaptareala pläsmuirile sufletesti ale vietii sociale. Reprezentativul,din acest de al &ilea caz, in deosebire de acei din cazulintli, este cu foarte mult prestigiu. Omului Ii place sä. se,preamireasca in imagina sa proprie. Astfel idolul aducedupa sine practica idolatriei.

In rindul reprezentativilor, din aceasta a doua categorie,intra i reprezentativii vietii politice : tipurile oamenilorpopulari.

In mintea fiecarui cetatean flutura. imagina ornu/ui fa-cator de minuni in ale politicei. Pentru unii aceasta ima-ginä se identifica cu tipul demagogului; pentru altii cu tipulomului mina de fier; in genere pentru toti eu fiinta omuluimare. In steaua ace,stui om mare se pun sperantele ceta-teanului. Omul mare este idolul cel mai consacrat isto-riceste. Vieata politica a popoarelor nu se poate intelege,daca nu se intelege mai mili valoarea oamenilor mari creatide imaginaria multimel. Fiecare popor isi are reprezenta-tivii säi tipiei, in politica. Durpi cum Sint acestia, nobilisau triviali, asa este si viata sa politicä. Aci, ca i aiurrea,dar mai mult aci de cit aiurea, se confirma adevaruIrealitatea politica pentru fiecare om este realitatea pe careel si-o poate reprezinta. Adica politica fiecarui popor estepolitica pe care poporul o poate lega de oamenii sal repre-zentativi, sau populari.

Oamenii populari au jucat un mare rol in politica trecu-tului, i acest rol ei sint de.stinati joace i in viitor.Aceasta din cauza, cä oamenii populari au rolul sä, tinalocul idealului, cind acest ideal lipseste. and idealulseste, prezenta idolului cioplit de sufletul social este o iluziebinefacaoare. Sint popoare care pot trai farä ideal, dar nu

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR 110TXRITOR IN CULTURA POPOARELOR 123

fará iluzia idealului. Aceastá iluzie o da omul popular.Intre ideal si cultul popularitatii se stabileste un raport delumia,* i umbra. In tocmai cum, ridicarea soarelui la zenitscurteaza umbrele pe pamint, tot asa, cu inaltarea idealuluiIn sufletul unui popor cultul popularitatii se reduce. Unididealul sta jos, atunci din imaginatia multimei rasar, ca dinpb,mint, oamenii populari, cari iau pe umerii lor sarcina dea aduce bogatia i fericirea generará.

Din ce cauza, este acest raport de inversitate intre idealcultul popularitatii?Aceasta este o intrebare, care priveste nu numai pe oa-

menii populari, ci pe oamenii reprezentativi in genere. Satrecem la amanuntita ei examinare.

2. Mai intii sä ineepem prin a examina in ce sta dife-renta dintre ideal si imagina.

Ratiunea de a fi a canului reprezentatirv stä in faptulimaginei. Chiar i omul reprezenatativ din prima categorie,adieä tipul produs de eonditiunile geografice se explicäprin asemanarea structurei lui, cu imagina c,eruta de viea,taxnediului. Omul reprezentativ al unei regiuni este tipulcolectiv in care se resfrin.ge, ea intr'o imagina creatä Sna-dins, formele i miscarile ad.aptate regiunii. Gmul repre-zentativ, din a doua categorrie, se explicä inca si mai bine,fára nici o siluire logicä, prin copierea imaginilor createde sufletul social. Imagina este asa dar in ambele cazurifaptul care sta la baza ratiunei de a fi a omului repre-zentativ.

Ce deosebire este Intre ideal si imagina.? O deosebirefundamentan. Imagina este infäptuirea unei adaptari na-turale, pasive. Este ca fundul unei albii de riu, formarátreptat din modificarile impuse terenului de catre eursulapei. In imagina intervin tfortele anonime ale naturei. Eaeste stalina de o finalitate obtinuta prin costringere, prino stápinire de sine, prin intrecere de sine. Imagina rezuma'si cel rnult siiuplificä. Idealul basa este de alta. natura.. Elare o finalitate. El cere constringere, staptnire de sine,

www.dacoromanica.ro


intrecere pe sine. Idealul nu rezuma conclitiile geograficesau conditiile sufletesti, ci le transforma, punradu-lepenspectirve noi. Idealul intrupeaza ce trebue sa fie", nuceea ce etste.

Din aceasta cauza idealul este greu sà se poata repre-zinta. El este torent, nu albie. Idealul, cind pune stapinirepe sufletul unui popor, dà acestui suflet instincte de crea-tie, dar nu im.agini de oameni reprezentativi, sau populari!Idealul intareste in fiecare individ partea lui sociala,filbe§te partea lui separatista particulara. Cincl idealulgotic a pus stapinire pe sufletul Apusului european, ori-sice tendintä de individualizare a ,disparut din munca ar-tistilor acestui Apus. Artisti i lucratori la olalta erautiriti de un acelas avint. Cine a facut planul de construe-tie al frumokselor catedrale, pe care le admiram noi as-,tazi ? Cum se numeau lacratorii cari au creat minuna-tole ornamente ce imgocliabesc fiecare colt al acestor edi-Licit? Nu stim. Idealul a topit in flackra sa toate contri-butiile ale acestor minunkti artisti i lucratori,si a dat la lumina cpere de un stil unitar si de o maretieuniversalä. La toate popoarele stapinite de ideal, aceiasconstatare. In epocile de sfortari supreme constatam osläbire a interesului pentru oamenii reprezentativi. Lu-mina cea vie a iclealului intuneca atunci stralueirea de im-prumut a iraaginilor. Nimeni nu gindeste in aceste epocesa reprezinte idealul printr'un idol cioplit. In aceste epoce,pentru ideal este destul un simbol. Asa, dupa fiecare rasboiu,inainte vreme, iesea la ivealä cite o figura de general, sauimparat ca tip reprezentativ al invingatorilor.. Dupa ma-rele rasboiu mondial insa, in care sfortarea a fost supremapentru toate popoarele, s'a simtit ea o injosire reprezin-tarea victoriasilor prin figura unui erou cu mime prcrpriuvi s'a alergát la simbolul eroului necunoscut. Sint inalla care reprezentativul nu se poate ridica.

Fixarea ,acestor inaltimi ne duce la precizarea definitieiinsäsi a omului reprezentativ.

www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTAMTOR iN CULTURA POPOARELOR 125

Imagina nu poate prinde dinamicul. Ea prinde insafoarte bine staticul. Din vieata sociala, nu mai ceace a de-venit traditie i rutina; numai tipaxele stalornicite se potinfatisa in ima.g,ini, care apoi devin reprezentative. Ceeace face insa ca vieata sä se inalte i sa se inobileze: spon-taneitatea, Tivna spre mai bine, alegerea intre valorile spi-rituale, aceste forte ale idealului nu se pot infatisa prinimagini i apoi da ea tipuri reprezentative. Acesbea sintsimtite; mai mult: presimtite, ea fiind fortele d atractiegle unei lumi spirituale, in care este invaluita lumeaaninteasca. Genminatia pornita sub influenta idealului nuOe vede, eita vreme ea este ereatoare a viitorului. Chidigenrainatia a fost terminatä i seva vietii statarnicittiparul albiei sale, atunci ea se poate vedea: caci atunciea a intrat in trecut, aclick: a devenit istoric5.. Tipurilereprezentative sint totdeauna tipari istorice.

Aceasta explica, pentrur.te oarnenilor de vocatie nu li s'aereat tipuri reprezentative, de nici un suflet de popor.Avem omul roprezentativ pentru o anumita regiune a pa-

avem cmul reprezentativ pentru o anumita profe-Lsiune, sau clasa sociala; n ave:n insa o_nul reprenntatival muncii vocationale. Ave:-n cel mult mitul tragic altmuncii vccationale puse in lantuni, fiinfica fäcut vi-pcvata de urgia zeilotr. Vocatia libera si creatoare n'a gä-sit astazi un simbol, sau o imagine re?ranntativademne de ea. Numai vocatia inlantuitä a gasit, pritn ge-niul al poporului elin, mitul lui Prometeu. Pro-meteu pus in lanturi pe o stinca, abandonat sa fie pradavulturilor, ca pedeapsa din partea lui Jupiter, fiin.-.7cä adescoporit focul este singura reprezentare a muncii voca-tionale. De ce aceasta säracle in imaginatia sufletului so-cial ?

Fiinclea s'a presimtit, de sufletul social, ca vccatia a-partine unei lumi superioare individului, i cà asa fiincl,nu poate fi redata in chip cioplit.

3. Sa venim, dupa aceste consicleratiuni, la o mai

www.dacoromanica.ro

126 C. RADULESCU-MOTRIT

justä intelegere a vocatii In legäturl cu. tipurile reprezen-tative in politicä, pe care istorici le numesc: tipurile oa-menilor marl.

In cuprinsul vieii politiceIntelegerea vocatiei a fostmultä vreme intirziatä i rätäcitä, chiar, de main räSpin-dita teorie a oamenilor mari, un fel de teorie beletristieä,portrivit cäreia amul mare are, in desfäsurarea vietii po-poarelor, rolul ,pe care U. aveau eroii din tragediile anticein desfäsurarea spectacolului artistic. Teoria oamenilormarl este un fel de scäpare din incurc.ätu,rä a istoricilor;*un f el de asylum ignorrantiae". De cite ori istoricul nu-sipoate explica in mod temeinic legätura dintre faptele is-torice, si mai ales de .cite ori vrea, sä. punä, In evidentä a-propierile dintre trecut i prezent, cäci de obicei istoriculnu cautä in tzecut de oh justificarea prezentului; adicä,de cite ori istoricul este aa strimtoare de argumente, deatitea ori el se intoarce ou dragostea la rolul amului mare,care este bun sä-i facä servid ii la orisice imprejurare. 0-rnful mare este creator; el este dätätor de legi si datini; eleste zeul de care masinäria istoria are toamai nevoie.Cu c,anul mare, care su,ferk s5.-i se punä In sarcinä ori si ceintentiune, istoricul isi corijeazä de minune sirul eveni-anentelor observate. Acest ir, cit de nelogic ar fi sä aparä,el pe baza documentelOr, multumitä omului mare capätäo finalitate admirabilä. Omul mare dä finalitatea care lip-seste In documente, ccci in oand anare finalitatea o punensäSi istoricul, asa c5, nu mai este varba sä se facl ea ea

vre'o eroare.,Aceastä teorie o ernului mare incepe sä, fie päräsitä

astäzi, si ea va fi päräsitä din ce in ce mai mult, cu oftistorici vor aplica metode mai stiintifice. Ea contrazice,de altminteli, de pe acum metadele color donä stiinte aju-tatoare istoriei : soclologia i geopolitica. Aceasta dinurmk, prin spiritul säu, este negarea desivirsia a roluluiatribuit pinä, acuma omului mare In politicä.

Cu inlaturarea teoriei belestristice despre omul mare,

www.dacoromanica.ro


säusureazk intelegerea vocatiunei in politick'. Vocariuneaeste un fapt istorie real, pe cind rolul omului mare esteo ipotezk subiectivk a istoricului. Omul de vocatie se ex-plick din sirul evenimentelor istorice; el organizeazk acestsir, dindu-i posibilitatea sk se ¡continue ca mai multkenergie pe viitor, intocmai cum fructul este purtä.torul se-mintelor unei vegetatii, multumitk okrora vegetatia sereproduce mai departe. Färk °mull de vocatie energia po-litick a popoarelor s'ar risipi prin imprkstiere, intoemai!cum se risipeste curentul unei ape care curge pe un terenabsolut plan. Omul de vocatie constitue adincitura in careapa se adunk si formeazä puterea cu.rentului. El nu vineca un zeu cerut de masinäria istorick, ci ca un fapt nor-mal cerut de sänätatea sufleteasci a unui popor. Pe oa-menii mari îi dkrueste imaginaria istoricului; pe oamenii devocatie därueste poporul sing-ur. Cä.ci nu räsar vocatiipolitice, de &it acolo unde terenul este pregätit pentru caele sk rAsark. Oamenii de vocatie politick rksar in mijloculpopoarelor, care au in sufletul lor, in mod difuz, dinamicapremergktoare vocatii. Aceastk' dinamicä premergato areeste aceea ce se numeste mesianismul popoarelor.

4. Fiecare popor îi are aspiratiile sale, si acesteaconstituesc pentru el un fel de atmosferk spiritualk. Nutoate aTiratiunile ,ajung la mare inAltime. De aceea nutoate popoarele ajung la un mesianism luminos. Sint as-piratii inkbusite sub instincte animale, de care se leagkcel mult idiosincrasii nationale i sint aspiratiuni d'e o i-dealitate subliank, de ,care sà leagl originalitktile natio-nale pe terenul civiizatii, i care constituese, pentru unelepopoare, aceea ce se chiami idealul lor pe lume, menireasau mesianismul lor.

A caracteriza mesianismul unui popor este a caracte-riza puterea de anticipare a acestui popor in producereavocariilor sale. Clci fie care popor are in aceea ce se nu-meste mesianismul sku, punctul de amor propriu, intuitiaemotivä, din care este valoratk activitatea membrilor sei.

www.dacoromanica.ro

128 C. RADULESCIJ-MOTRI;

conformitate ca acest mesianism, fie care popor se.crede cä sta in fruntea tuturor cetlorlalte popoare inteoTamura cel putin de activitate. Fie care este ales pentru

implini ceva pe inane.Varbeam, ceva mai inainte 1) de un fapt pe care l'au

observat cercetatorii pe terenal paleontologiei. Inainte deaparitia unei forme noi de vieati animala, ziceam atunci,

se obt.servi o convergenta in variatiunea formedor vechitspre forma cea noua; ca i cum natura ar imarca diferitemodele pentru forma cea noua. Inainte de a apare formaanimalelor mamifere, vedem forma reptilelor indrumata,spre forma mamifer; inainte de a apare forma paserilor,formele de reptile se indrumeaza spre pasen; inainte de am-fibii, forma pestilor variaza in spre forma amfibiilor siinainte de reptile, aceleasi variatii in forma amfibiilor.Pare ca ar fi o lege de anticipatie a naturei in le,gatura cuanumite semne ale timplui. Fiecare forma nou:a de viea,taIi are momentul sau de aparitie fixat si care vine dinsfortarea intregei vieti treoute.

Asa pare sa fie si cu vocatiunile. In teorie generala,fiecare popor este capabil sa produca, din sinul sat', voca-tiuni diverse pentru ori si ce fel de ocupatiune. Nu estemcitiv tearetic ca vooatdunile sa fie distribuite dupa po-poare. Si cu toate acestiea vedem cä in realitate lucrurile

petrec, ca si cum aceastä distributie ar fi im(pusá de olege superioara. Cristos nu se putea naste de cit din mij-locul poporului evreu. Plato de cit din mijlocul poporuluielin. Victor Hugo, de cit din mijlocul poporului francez.Fichte de eh din mijlocul poporului german. Sint vocatiunipe care nu le gisim, in forma purl, reprezintate, de ell laanumite popdare. Ce face Oa numai anumite popoare sadetina o asemenea specializare?

Ni.mic alt ceva de cit aceea ce am numit mesianismullor. In acest mesianism sta adunata o energie care asteapta

1) Vezi mai sus: Vocatia i munca profesional. (Capitolul I).

www.dacoromanica.ro


si se revense. Vocatiunile sint anticipate in mesianismulfleeing popor.

Sä vedean acum, mai de a,proape, in ce consta. mesia-nismul unui vapor.

Termenul mesianism" este format, precum sa.stie, dela cuvintul mesia, imprumutat din limba evree. Evreii credIn ,venirea unei mesia, care va avea sä. le inalte din nou'templul din Ierusaiim, sa. restabileascä intre ei autori-tatea legii lui Sehovah räsbune de toate persecutiileneclrepte suferite din partea popoarelor vecine. Mesia estesäse nascä din neamul regesc al lui David si pe la ince-putul lerei crestine, era asteptat in fiecare moment, dupä!cuvintul profetilor. Toatä lumea evreiascä in aiceea epoeäastepta cu infrigurare venirea lui Mesia. Aceasta esteprima formä a mesiandsmului. Istcriceste, este forma ceapurä a mesianismului religios.

Prin analogie, putem vorbi insä. si de alte form.e de me-sianism, i an.ume sä intelegem grin mesianism aspira-timile in genere pe care le indreaptk fie care popor sprerealizarea idealului säu. Poporul evreu pune supunereala legea divinä mai presus de call si c alta. preocu-pare. In potrivirea faptei fiecárui evreu cu legile divine stk.marirea si inflorirea poporului evreu. Mesianismul evreueste dar religios. Intru cit legea divinä apartine exclusivpoporului evreu, mesianismul evreu este si national. Po-porul din insk, färä sä fie lipsit de religiozitate, avea as-piratiunile sale indreptate In spre alt ideal. Credinta cearaai adincä a sufletului elin era a el sä deosebeste de sa-fletul barbarilor prin insusiri de minte si inimä. De la bar-barii veeini, ennui Vechiu putea SA. irnprumute credinte inzei, aceasta nu-I desonora, puterea zeilor stä deasupratuturor, nici odatA msa. n'ar fi iniprumutat elinul de labarbari un obicei moral, un gust artistic, sau un argumentde logia Distinctiunea elinului se face pe terenul

si nu pe eel religios. De asemenea poporul romanîi avea aspiratiunile sale inclreptate intr'o directie foartePe!. C. Rad 'lest u.Motru Vocatia. 9

www.dacoromanica.ro

13J C. laDULESCU-MOTRU

precisk. Uinta pra mThdra de civilizatia sa; romanul deputerea sa railitark. Unul era rafinat, celalalt dominator.Dad venim la popoaxele modn-ne aceleasi diferente sa pas-treaza in manifestarile mesianismului lor. Francezul esteYnirdru pe limba sa literarä si pe gloria sa mi1itur5,; ger-manul, pe obiectivitatea sa stiintifid (a.,sa numita Griind-lichkeit") ; englezul, pe spiritul seu de initiativa. Fiecarepopor îi aire o atitudd.ne speciala din care îi dzscoperra In-eueiri, pe care nirneni nu le are. In sufletul fie carui poporetg o anume Bead.' de valorificare a faptelar. Pentru fran-cez a nu sti voalai literax, este mai desonorant deIcit a face o jwlecatä superficiala; pentru german, din po-triva, superficialitatea nu se paate SICUZ3. chiar 'dal esteaurita; lar englezul nu cunoaste desonoare mai mare decit reputatia de orn fará vointa.

Aceste caracterizari, facute asupra mesianismului dire-ritelor popoare, pot sa fie usor ridicalizate, dad sintcute cind si unde nu trebue. Mesian'smul unui pcpor nuse manifesta la fiece moment si in fiecare fapta din vieatapoporului. Daca francezul in genere, este mind -u ca arebimba literara cea mai frumoasa, aceasta nu insenmeaza caori i cind i ori si unde vei intilni un francez, ai sa con-stati la el o limba literara frumoasi. Poti sà intilnestifrancezi cari vorbesc fara arta. A pretinde dela toti fran-cezii, fara exceptie, un conformism strict cu mesianismullor de popor, este a merg-e alaturi de /ogled i anume in fe-lul cum merge si Paealà din anecdotele noastre populare,care din momentul ce i s'a spus cà satul in care avea sàintre este un sat de betivi, apostrofeaza pe toti oamEnii pe

-care Ii intilneste in cale cu vorbele cu ce te imbatasivere". Mesianismul farä sà se manifeste in f:ecare mem-bru al unui popor, exista totusi in pcporul intreg. Re:1 tatealui sà sustine pe vieata totala a poporului si nu pe a fie-cgrui cetatean in parte.

aceasta afirmare si poate usor dovedi prin fapte isto-rice. Istoria dovedeste ca politica marilor popoare se iden-

www.dacoromanica.ro


tine& Cu tendinta de conservare a mesianismului lor. Nuexist& punct rnai sansibil in constanta unui popor, de citacela ocupat de acest mesianism. Poporul evreu a fost ras-pindit peste intreg pämintul, ì trebuind sä traiasca in con-ditii foarte variate, el a trebuit sä sufere influente pro-funde la care a raspuns prin adaptari succesive. S'a adap-tat la vieata social& a celor mai variate popoare. A luatobiceiurile englezesti, in Anglia; obiceinrile frantuzesti,Franta; obiceiurile rominesti, in Rominia. O singura adap-tare n'a incercaVo. Pe cea religioasa. Evreii de peste in-treg pamintul constituesc o unitate cia vreme conservamesianismul lar religios. In aceasta sta explicarea tenaci-tatii lor si in acelas timp al tragedii lor. Caci nu existamesianism mai dirz, fata de transactii, ca acel religios.

Mesianismul vechilor elini a fost mai concliant. El a pu-tut trece prin mostenire asupra altor popoare. De aseme-nea i acela al poporului roman. Biserica Apusului ii con-tinua pe acesta in bunk parte si astaz.i. Despre importantamesianismului la popoarele moderne, in spEcial la cJe treipomenite mai sus, istoria cea mai recenta s'a insarcinatEa ne aduca toate probele trebuincioase. Istoria razboiuluidin urmä nu poate fi inteleasa decit pe baza psihologieirae,sianismului. De asemenea ì istoria de dupa räzboi. Pen-tru a fi credinciosi mesianismului lor, francezii au sustinutlupta chiar cu riscul istovirai lor de-aJirsite. Gloria mili-tark nu putea sä piara, dintre gloriile Frant.ei, decit de°data cu sufletul francez. Un cont.:m.1A al Europei, faraPranta victorioasa, n'ar fi fost un pamint locuibil pentrufrancezi Din partea poporulni englez, aceiasi atitudine.Anglia nu poate perde un razboi". Acestea erau vorbelecare se repetau in toate cancelariile diplomatilor si cares'au repetat pina si la noi in Bucuresti, in timpul razboiu-lui. Ele nu erau altceva de cit afirmarea mesianismuluienglez. Sapina marilor i conducatoarea lumei, Anglia, nupoate fi de cit victorioasa, chiar daca razboiul a.r fi sa

www.dacoromanica.ro


dureze pinä la sfirsitul lumei. Iar dupá r`ázboi, istoria con-tinui sá rae dovedeasci importan% mesianisrnului. Popo-rul german, dintre toate loviturile primite prin tratatul depace, nici una nunl afeeteazá mai mult de cit acuzatiacá dinsul a provocat rázboiul. Aceasta este o loviturà.' jig-nitoare, fiinda loveste in prestigiul mesianismului seu, depopor al obiectivitätii stiintifice" /).

5. Dup.& aceste consideratii, intelegern relatia strinsàdintre vocatie si mesianism.

Dacá mesianismul este o atmosferd priincioasá pentruproducerea vocatii, vocatia la rindul säu, °data produsáeste o proptä nouà pentru conservarea mesianismului.

Un popor, Cu un mesianism de glorie militará, ca celfrancez bunioará, in momentul cind aceasti glorie estepusá in discutie si este amenintatá, in momentul acelatraditia mesianismului produce in sufletul poporului osfortare de conservare, care duce la ivirea vocatiunilor.Cit timp träieste sufletul francez Cu mesianismul säu, atitatimp nu vor lipsi din fruntea armatelor franceze conduci-tori de vocatie. Franta a avut totdeauna la momentul cindtrebue, pe generalul care trebue.

Tot astfel, la toate popoarele cind mesianismul lor este

1) In momentele cind scriu aceste rinduri ziarul Le Temps, ciin 12

Februarie 1931, publica o relatie dupa marele discurs al ministrului c'e

externe german, Curtius, tinut Cu o zi inainte in Reichstag si in carecitim urmatoarele: D-1 Curtius aminteste ca toste guvernele 9ermane auprotestat contra afirmarii, ca Germanii ar fi culpabili de provocarea ras-boiului mondial, si enumara toate manifestatiile diplomatice si de alta na-tura' care au aratat lumii intregi punctul de vedere german. Apoi con-tinua: Nu mai este nevoie sä fie aratat acest punct de vedere din nou.Deschiderea arhivelor germane a obligat la aceasta sarcinä si pe echiiadversari ai Germaniei, si de acea de mai multi ani este un schimb de ve-den i intre savantii diferitelor tari asupra cauzelor razboiului. Nu este de-parte ziva, cind, un areopag de judecätori i savanti se va reuni si vapronunta, In sfirsit, un verdict de dreptate si adevar. GuvernuI germannu va avea pace, pina ce nu va elibera poporul seu de aceasta po araoriorala care ji s'a aruncat in spate".www.dacoromanica.ro

VOCATIA FACTOR HOTXRITOR IN CULTURA POPOARELOR 133

In primeklie. Vocatiunile les atunci ca din pimint. Nu estepopor care sä pregititi gata pepiniera lui de anar-tiri al vocatii.

Vocatiunile, odati produse, sint la rindul lor, fructul pecare mesianismul Il asteapa pentru ca el si se c,ontinuemai departe. Firi profeti ce ar fi insemnat mesianismulevreu? Firi Plato, cit de vag ar fi rimas mesianismul elin!Yard Caesar, cit de vag ar fi rimas mesianismul roman !

tot asa, cit de vag ar fi astizi mesianismul fra.ncez, ger-man si englez, daci el nu ar fi fost concretizat prin atitiaoameni de vocatie !

Vieata politick a popoarelor mari se constitue astfeldin originalititile vocationale tesute pe urzeala mesianis-mului lor traditional.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VIII

VOCATIA ROMINILOR

I. Prin ce fel cie in,anifest.tai Li rAcleama un popor vocapa.2. Indrumarea igretà In studbul vocatliei Romint/or. 3. Caracterizaresturei romine§ti din trecut. 4. Realitatea romItleascA opusa europeni-zarii? 5. Punerea in valoare a vocatii1or individuale constitue 'ade-vArata europenizare a Rominilor.

1. Vocatia Rominilor n'e. format pina &cum obiectul uneicercetki speciale in lurnea oamenilor de §tiinta. Despre eas'a vorbit totusi destur de des. Poetii au cintat'o; istoriciiau cautat'o; politicienii au speculat'o. Studiul ei ramire defa:cut de acum inainte. Este un studiu greu, din doua punctede vedere. Poporul romin este un popor in curs de formatleculturala, neexplorat încä In deajuns de etnografie, demo-grafie i statistica, a. a, cum sunt alte popoare europene.Ca obiect de studiu, vocatia Rominilor este lipsitä ca de-sävirsire de investigatiile pregatitoare. La aceste greuatide metodä se mai adaoga, and acela care inceara studiuleste insisi un romin, greutati si de natura subieetiva. Unromin care incearca sh determine vocatia neamului seueste totdeauna expus sä fie reu inteles. Nimeni nu este pro-fet in tara sa, zice proverbul; i vocatia este si ea un fe]de profetie.

Dar toate aceste greutätd nu Sint numai pentru astfizi.Ele vor fi si mime, i ina multa vreme. Un inceput la stu-diul vocatii Rominilor trebue totusi incercat. Noi Il lamasupra noasträ, ca o datorie, in urma paginilor consacrate

www.dacoromanica.ro


mai sus mesianismului popoarelor. Intentionim, bine in-teles, o dibuire modesta, pentru a inlesni drumul aceloracari vor incerca acest studiu mai tirziu, lar nu o profetie.

La inceputul acestui inceput de studiu o intrebare prea-labila se impune; unume: prin ce fel de manifestaritradeaza un popor vocatia sa? Ori i ce fel de manifestili.Sint manifestari de vocatie?

Intrebarea va parea unora de prisos. Cu toate acesteaea este hotaritoare pentru indrumarea intregului studiu.De aceasta ne vom convinge indata.

Pare unora intrcbarea de prisos, intrucit se presupune,cà toate msnifestärile suflete§ti ale unui popor contriu-lesc la caracterizarea indivivalitatii acestuia,dualitatea este unul §i acela§ lucru Cu voeatia. Din cel maineinsemnat gest se cunoaste individualitatea unui omchiar a unui animal Dupa felul cum ii stringe mina, unorb isi recunoaste pe fiecare prietin in parte; dupä tropai-tul auzit la distanta isi recunoaste ciobanul turma sa. A-ceiasi strinsa legatma de imitate trebue sa fie §i intre ma-nifestarile sufletesti ale unui popor. Din examinarea uneimanifestari trebue sa se poatä deduce firea individuali-tatii intregi. Din firea, indivilualitàiii apoi, natura vo-eatii.

Ei bine, aceasta deduce nu garanteazd adevkrul. Indii-vidualitatea sufleteasca nu cuprinde in mod implicit sivocatia. Este drept, ea un popor, pentru a avea o vocatie,trebue sà aibà mai intii o individualitaete sufle'..easck, darnu totdeauna individualitatea este urma`a, de vocatie. In-tr'o insula ratacita, sau la adapostul unor munti inalti sepat constitui popoire Cu individualitati caracteristice, faraea ele totusi sa aibii o vocatie, Im afara de aceea cà exista.Individaulitatea se formeaza in altc,> conditii de cum seformeaza voca,tia. Din individualitati asemanatoare n'avemdreptul s'a deducera vocatii asemanatoare. Popoarele a§e-zate in aceleasi conditii geografice, sau care Sint pe aceias,itreapta de cultura, prezinta multe asemanari sufleftesti 11.1

www.dacoromanica.ro

136 C. IIXDULESCU-MOTRU

totusi ele diferä din punctul de vedere al vocatiilor. Asavechii elini si faniciani aveau, din cauza situatii lor geogra-fice, multe asemä.ni.ri sufletesti, dar nu §i aceias vocatie.Popoarele sud-americane de astizi au multe aseminäriintre ele din cauza gradului uniform de asimilare al cultureieuropene, dar vocatiile lor sint deosebite. Apoi cum pemanifestäri sufletesti asemänätoare se pot altoi vocatii di-ferite, tot asa pe manifestäri sufletesti diferite se pot altoivocatii asemänitoare. Pubertatea i maturitatea, la acelasindivid, produc manifestäri sufletesti diferite, i ttotusi dela una la alta, in cazurile fericite, sä continui aceias vo-catie. Cu un cuvint, intre natura inclividualiatii sufletEstisi natura vocatii nu este o dependentà de reciprocitate,asa ca din natura uneia si se pcati cunoaste cealalti.Din conditiunide aseminitoare geografice, pot sä rezultein sufletul popaarelor multe aseminiri caracteristice, a-cestea nu implicä si o asemänare de vocatie. Tot asa, in-tre popoarele de aceias virsti culturalä, sint foarte multeasemänkri caracteristice, de suflet, nu insi si de vocatie.Individualitatea autfleteasci i vocatia sint 'pe planuri di-ferite. Ceta dintli este pe planul vietdi psihalogice, cea dea doua pe planul operilor de culturd. Operile de culturisint si ele produtsul funotiunilor sufletesti, 'negrasit, 'dar afun ctiunidor sufletesti cu o anumità detenminatie. Ele mtvin de la sine, cuu-n vin caractereletesti. Ele nu slut simlu reprezentative, ci slut produsulunei sfortiri la munci. Un pcpor, fir& nici o sfortare deo-sebiti la munci poate fi bagat in tipuri reprezentative, darnu si in tipuri de vocatie. Vacatia se cunoaste, nu din in-tipäririle pe care le di mediul de vieatä si virsta, ci dinintipäririle pe care le di genuride de munci ale unui popor.Vocatiunea unui popor se cunoaste din contributiuneacare el a adu3'o la fanciful etern al operilor de culturi.

2. Intrebarea noastri nu era dar de prisos.Dacá desvre vacatia Rominilor avem pink acum pireri

asa de putin intemeiate, cauza este ci acestea nu in

www.dacoromanica.ro


seaana cá una este a avea un suflet si alta este a avea ovocatie. Nu ori si ce manifestare caracterLstick sufletuluirominesc indreptite.ste fi.xarea vocatiei lui. S'a vorbit ast-fel de vocatia Raminilor de a fi mijlocitorii intre civili-zatia Apusului i ciivilizaia Orientului Dar o asemeneavocatie cite popoare n'au revendicat'o si n'o revendic5.?Destul ca un popor sä se giseascl geograficeste intre A-pus si Orient pentru ca sk se si vorbeasci de vocatia luide rnijlocitor al civilizatiei. Asa s'a vorbit de vocatia Ru-qilor, de a Maghiarilor, de a Bulgarilor si acum in unrnä,cu refacerea Palestinei, de a Evreilor! S'a vorbit apoi devocatia Rominilor de a continua civilizatia Bizantiului.La baza aceirtei pgreri sint asemänkrile care s'au consta-tat in lucrurile de artg bisericeasck. Asemänkrile acesteaexistind ,insä i aiurea, presupusa vocatie a Rominilor afast si este disputatk, de mai multe popoare. In prianulrind, iargsi de Rusi. Ca mai putin serioase, yin apoi pg-rerile, dup.& care vocatia Rominilor este dedusk din felulconfesiunilcr religioase; din genul lor de ocupatie ag-ri-cork; din manifestgrile sufletesti pe care le incurajeazgvinsta lor culturalk; in sfirsit, vin la urm5, i pgrerile, cutotul copilära.,sti, care ba.zeazi voca-tia Roa-ninilor pe pre-dilectia muItor Roanini pentru politicä, pentru poezie, pen-tru cratorie, pentru sport, etc., si dupg care am avea drep-tul s5, vorbim de vocatia de politician, de poet, de avocatde atlet, a Romhului! Mergind pe calea aceasta nu va rä-mine vocatie care sä nu fie atribuiti Rominilor.

Unul este insg sufletul poporului rominesc in manifes-tirile sale curet paihologice, si altul este sufletul popo-rului roaninesc 3n realizarea, vocatiei sale. Vocatia Romi-nilor incepe de unde sEr*este psihologia Rominilor.

3. Dack ne ridiam pe ,planul operilor de culturg siprivim din inkitimea acestui plan la vieata trecuti a po-poralui rominesc, un fapt ne isbeste din primul 'moment.La fondul etern al culturei universale poporul roTninesc

a contribuit intr'o foarte mare mäsuri prin manca ano-

www.dacoromanica.ro

138 C. RXDU LESCU-MOTRU

nimä a multimei celor de jos, si intr'o foarte min& másuriprin munca individualä a celor de sus. Rar popor asa desárac in genii individuale i totusi asa de bogat in bunsimt national, ca poporul RomIn. Veacuri In sir el nu semanifestä prin opere inclividuale care sä aitragä atentialumii. Istoricii aproape cá nu-i dan de urrnä in lunga pe-rioaca a Evului-Mediu. An clupä an, toate popoarele tu-ropei apusene au sufletui In ferbere prin tîniri de geniiindividuale. and un geniu politic, cinci un mare reformatorde eredint.ä religioasä, dind in geniu stiintific sau artist,le schimbi pulsul spiritual xlindu-le noui ineordäri lamuncä. De numele fiecärui individ de geniu sä leagiApusul eurcpean g,friduri sal/ opere desavIrsite, pe careInultimea le imiteazi si sille insuseste. Aceea ce se 'nu-meste progresul culturei In Apus este format din isvoarelebine diferentiate ale geniilor individuale. Acesti'a reali-zeazä virtualitätile vocationale ale popoarelor apumme.La RomnI, aceea ce s'ar putea numi progresul culturei esteformat din pleaia marunti a muncii anonimillor. La ei nugàsin ginduri sau opere desävirsite, procluse In totalita-te de geniul celor putini i apoi insus,ite de multime,gäsirn multimea deSäivirsind prin traditie aceea ce indi-vizii au schitat In mod fragmentar. Ronitmnii luatl

cu foarte rari exceptii, nu p,/roduc opere des&.Virsite pirtb," In amánunt, asa cum In Apus gäsim petre-elndu-se faptul la Francezi, Englezi, Germani, Italieni,etc.; rare sint cazurile la Romlni, de vieti individuale ta in-tregime Inchinate unui singur grind sau unei singure opere;si mai rare Ind, ant cazurile de suflete originale cu o incre-dere nemärginitä in valoarea lor proprie, me-end pin&sacrificiul vietii pentru apiir. a o ideie personará; la Ro.;

virtuslitätile vocationale 'se realizeazi aproape ex-elusiv prin eolaborarea colectivä a multimei, sau cel multaprin o exprepivitate exemplarä, In felul cum am Vázut eftse realizeazà vocatia religioasä. Inclividul si end se saeri-fieä pentru o ideie, sä sacrificà pentru o ideie nationali

www.dacoromanica.ro


eau cre.stink, nu pentru o ideie de originalitate personalk.Colaboririi colective a multimei. datoreazk Rorainii limbaunitatá pe care ei o vorbesc; arta povplat5., care face ad-miratia lumii .tehnica inistrumentalk a muncii,care dureazA de mii de ani, si este mai bogatk de cit a tu-turor celor l'alte popoare din Orientul Europei; obiceiu-rile p5mintului, in aceea ce priveste organizarea }or juri-dick, obiceiu_ri mai cu sfintenie pistrate si practicate decIt legile skpate pe tablele de araank ale altor popoare;sfirsit, acestei colaborkri colective a .multimei datoreazi,Rominii de astkzi, Biserica si Statul lor intregit, cu toatedusaniniile ce s'au pus In calea formirii acestui Stat, InApusul Europei genial inidividival lasà dupa el un-ne a-cEnci, care se pat recunoaste i dunk veacuri. Unul este sti-ll/1 lui Racine; altul este ace/a al Iui Corneille si altul este

lui Victor Hugo. Mt va trki o limbk literark francez5.,vor trAi i urmele acestor stiluri individuale. In Apus: lestyle c'est rhomme &avid:44er. La Romini, ca totul altfe/Nici o unnak n'a Thsat creatia inthvidualä in connoara co-munk a lirnii rolninesti literare. La. Romini: le style c'estle peuiple. Lbnlba literark romineasci s'a format de dareanonimii mu1imei.$i asa cu toate prochaele spiritualecare RD/IT/nil s'au intemeiat pentru a cere un loc sub soa-rele lumii cirvilizate, la inceputul secolului al 19-lea.

4. Aceasta ,pentru trecut. Ce va fi pe viitor? In ce mi.-surk ne putem ateta la o schimbara in orientarea voca-tionali a Rominilor? O schimba.re totalk de orientare, desigur ck nu wan putea astepta sk se produck dintr'o dati,gad aceasta ar insemna sà admitem o rupturk cm/vied:B.Antre trecut si viitor si o asemenea rupturä este putin pro-babilk. Ori cit am presupune ca. Rominii, din cauza condf-tiunilor vitregi ale trecutului istoric, n'au putut lua cunos-tintk de dinpozitiile lor F.ufleteti; ori cit am 'une peseama virstei /or eulturale preclominarea cole_ctivuluiasufpra individiialului, aceasta incà nu ne Indrepateste sàasteptiim ea pe viitor Rominii sk-i aleag5. de /a o zi In

www.dacoromanica.ro

140 C. RID ULESCU-MOTI1U

alta, o nouk orientare. Totasi, noua orientare o asteptam4cu Incredere. Pesimistii numai nu o asteaptk. Ei sustin,clack Rominii si-au realizat in trecut voeatiunile, asa cumam vkzut, cauza trebue ckutatk in adincul lor sufletescnu In imprejuririle istorice prin care au trecut. Trebuefie, zic ei, In adincul safletesc al Rominilor, ceva care o-preste ca mutatiunile spiritualitätii lor sk se fack prin o-riginaliatile indivizilor, si care, din potrivk constring caaceste rnutatiuni sä. se Imprkstie pe o multime de indivizi.In ce sk consiste asa ceva? In compozitia Sin,gelui din carece alimenteazä, sufletul rominesc? In precumpinirea in ela elementului femenin asupra celui bkrbAtesc? In specifi-citatea endocrinä* care activeazk adincul sufletesc, asa cumne Indeamnk sk cercetäm o numeroask scoalä, de antropo-logi contimporani ? Un rispuns, pentru moment nu avem dela ei. Poate c. vor räspunde cu succes la aceste intrebäri,aceia cari vor intreprinde studiul voeatii Rominilor, deaci inainte, cu mijloace tehnice mai perfectionate cuipoteze de munci mai bine intoemite.

Läsind la o parte Insk contributia pe care o pot aducerezultatele cerceUrilor fkute asupra adincului sufletescal Reminilor, contributie care sk srperkm ci va veni citde repede si &it de bogatk, sä incercIm a ne deslusi vii-tent' Rorninilor, In aceea. ce priveste orientarea vocatieiI or, din directia care se intravede in ultimale lor opere deculturk.

Sint aproape un sutä. 4e ani de cAnd spiritualitatea ro-an:Ink sa sub in,fluenta spiritualitktii apusene, in special acelei franceze. Una sutä de ani de eind individualisrma a-pusean bate la portile de intrare ale sulletului rominesc.rVeehile legiuiri, sau mai bine zis vechile obiceiuri, au fostInlocuite cu Codul Napoleon, chintesenta individualismuluijuridic. Economia nationali a fost silitä, sà paräseascktehnica prirnitivi a gospodkriilor sktesti, pentru a impru-muta tehnica intreprinderilor capitaliste. Mentalitatea ro-neasci, mai ales, a fost supusi la Iincercäri revolutionare.

www.dacoromanica.ro


I s'a impus s& judece i sà. valoreze dupa logica occiden-talä. Sa imiteze in productiile ei, stiintlfice i artistiee,mentalitatea franceza., germani, san engleza. Ginditorii

sa, aibä gindirea sprijinitO pe intuitii originale.rornini, Sä nu se mai confunde in anonimatul artei po-

pulare. Cu un cuvint, de aproape una sut& de ani, Rorniniise gasesc la rascruce de drum, intre traditie i europeni-zare. Ce directie se intrevede la ei, din producrtia spiri-tuala a acestor una suta de ani din urma?

O directie putin sigurä, cu oIt aceast& Rita de ani apro-pie s'5, se incheie. La inceput, orientarea parea hotL-itä.In 1848, sufletul ro,rdinesc era entuziasmat de europeni-zare. A fi intrat in concertul eurp2em era pe atunci su-prema aspiratie a conducOtorilor pcgorului rominesc,.. Intimpul damniei Infteleptului Rege Carol I, entuziasmul amai scazut, in schimb scoala europenizarii a flcut pro-grese. Razboiul mondial din 1914-1918 a gasit RominiaIn plina aparenta de tar& cu. culturä apuseank. Aparentaputea fi interpretatä, ca o promisiune pentru viitor. Duparizboiul mondial insi aceastä interpretare nu mai este jus-tificata. Rorninia din 1931 este sufleteste mai departe deApus, de cum era Rominia din 1848. In orisice caz Romi-nia din 1931 nu are pentru euranenizare entuziasmul pecare 11 a,vea Rominia din 1848. Entuziasmul lipsind, criticaa esit la iveala. De vre-o alti-va ani critica este chiar päti-mats& Din nou se pune in ,discutie avantagele europeni-z&rii... Din nou se opune acestei europenizari realitatea,romineaseä.

Realitatea romineasca! O cautO multi bine inteles, inalta parte de cit acolo unde ea existä. Unii o yid in orto-doxism; altii in restaurarea drepturilor stäpinirei; altdi inrevenirea la gospodariile sktesti, etc., Pi sfirsit, altii facdin ea o arm& de luuti in contra partidelor politice. Rea-litatea romineasca trebue sa fie cHutatä insä, nu intr'unfapt istoric, ci in aceea ce produce fiptele istarice. Reali-tatea romineascä stä in genul original de activitate, prin

www.dacoromanica.ro


-oart sufletul RamInilor este chemat sd-si intretink cultura.atita realitate are sufletul anui ,popor, citk culturk

are el. Realitatea fiecirui popor std. In aceea ce leagd, inraod perraanent vieata poporului cu vieata amenirei in-tregi; std. In consolidarea originalitäii poporului in do-zneniul eternului spiritual al culturei.

Pe Romini, ca sä rezumkm cale spuse mai sas, i-a legatPira acum de etenaul spiritual al culturei, munca anonimka multimei. Gratie actei munci ei au o lirabä cultd, o artdpopulark neintrecutk, o organizare politick' solid5., jude-cIn.d &pi vecinktitile in tare a trkit. Istoria omenirei aales pen,tru deskvIrsirea finalitktii sale, in acest colt alEuropei, un gen de activitate altul de cum este genul deactivitate al popoarelor din Europa apuseank. In Europaapuseanä, procesul de personalizare al energii pdanIntului,care se manifestd prin cresterea culturei, s'a acut priniijloeirea in,dividualiVktilor; lia Ruamlni, prin skfletul

oolectiv al multimii.Fste acest gen de activitate al Rornini/or legat pentru

tot deauna de realitatea ramineasek; sau este el legat nu-mai de o fazä a acestei realitdti; sä zicem.: de faza co-pilarii ?

Problema vocatii Raminilor este solutionatk dimpreandrkspunsul la aceastd, Intrebare.

5. Entusiasmul pentru eurogenizare, am zis cä este indescrestere In anul 1931, judeoInd dupä aceea ce el era In1848. Aceasta, este un indiciu; dar un indiciu fkrä valaare,fntrucit nu este interpretat printr'un control riguros alaptelor.

Entusiasmul pentru europenizare poate sk fie sckzut InRominia anului 1931, din mai ,multe cauze. Nu toate cauze-le duc la aceias concluzie. Si vom vedea indatk ck ele chiarse exclud. Entusiasmul pentru europemzare notate sä, fiescizut din cauzi cä europenizarea ar lovi anumite inte-rese personale, care desi vremelnice sunt totusi cu abili-tate apirate de reprezentantii lor. In Rusia multä vreme

www.dacoromanica.ro


curentul contra europenizarii era sustinut de nobilirici, mowezentanti abili ai intereselor personale. Acestanu este eazul României. Din punetul de vedere al intere-Solar personale, europolizarea n'a avut in Rorainia sälupte Cu adversari stäruitari, necum abili. Din potrivä, in-tere.sele personale se impicau niai bine cu earopenizareade eit Cu intocrairea veche romineasca. Cann. scaderii en-tusiascmului trebue cautat5, in alta parte. ä ne ajutamla gäsirea ei iaräsi cu exeraplul pe care ni-1 afera Rusia.In Rusia, pe linga reprezentantii intereselor personale,apuneau curentului eurapenizärii si reprezentantii unorconceptii ideale de vieata, propagate de o filosofie isvo-rita chiar din mediul Europei apusene, i anume de filoso-fia romantica. Multi intelectuali rusi urau europenizareadin moda pentru romantism. Dupa urma lor n'a famas o o-pera positiva care sa puna in valoare fondul original al su-fletului rusesc, ci numai opere negative de dusmanire a A-pusalui. Este acelas caz si la n,oi ? Intr'o mica masura, da.Ram antismul a alimentat îñtru cit-va critica pe care Socie-tatea Junimea" a indreptat-o in contra liberalismului po-litic, considerat in Rominia, drept o scoala a europenizärii.Dar intr'o mica mäsura. Cauza principalä a scaderii entu-siasmului pentru europenizare sta in rezultatele foartetnediocre pe care aceasta europenizare le-a a.ias dupi1848. Individualismul european, trecut in imitatia romi-reasca, in loe de a produce opere minunate ea in Apus,a produs opere mediocre. Aceasta trebue s'o recunoastem,ori eit ar face putini pläcere i ar aduce apa la moara pe-simistilor. Pe eimpul econamic,, individualismul apusean,

loe de a destepta spiritul capitalistmului intrewinzator;a desteptat poftele la pradare a avutului public. Nici unde,ca in Rominia, individualismul n'a creat mai multi hill-*vizi lacomi si mai putine vocaVuni individuale. Constiin-tiozitatea, perseverenta la munca, aprecieres, timpului,toate aceste insusiri pe care le airniram la oamenii de vo-catie in Aous, nu s'au revirsat si asu.pra muncii raminesti.

www.dacoromanica.ro

144 C. RADULESCU-M0 rRu

Europenizarea a adus dupä sine aa noi o industrie para-sitari ; un comer t bancar putred ; o agriculturä careocoleste muna plamintului i txäeste din legi de expro-piere; a fabricat indivizi romfini, plini de pofte si planurifantastice, pe cari ii Intl/nest la fie ce pas, asa de nume-rosi cä ei au ajuns sä impiedice mersul vietii normale, darn'a fabricat de eit foarte rar indivizi rornini productivistatornici la munch', indivizi cari ia rIspunderea uneiopere durabile. Dupà europenizarea ,inceputd la. 1848, toateinstitutiile -phi au fost imibräcate in forme noi, dar n'aufost i insufletite de un suflet nou.. Institutile n'au fostluate in serios. Fiecare individ eind a putut, a incercatfacà din ele instrumente de dominatie. Politica apuseanä afost transform atä in politicianism rominese 1).

Acea,sta este adevarata cauZä a sckderii entusiasmuluipentru. eurcpenizare. Rezultatele acestei europenizari aufost submediocre. Poporul roanin este deceptionat. Con-ducaorii lui, formati la scoala individualismului apu-sean, nu s'au arätat la inaltimea misiunei lor. Ei n'aurealizat ceva durabil. Ei Sint mai mult legiuitori, de eh rea-lizatori. A legiui este usor. Legile se pot face, traducind.A realiza este greu; fiindca realizarea cere cunostinta te-renului pe care vrei sä realizezi.

Concluzia ? O altk orientare? De ce nu revenirea la ve-chia realitate roanineasci?

inaintea marei enigme: vocatia Rombilor.enigmä., pentru cercefátorul stiintific tot asa de grea, clacknu mai grea de cit aceea a existentei Rominilor in Ev-ulmediu.

ISolutionarea acestei enigme noi am anticipat-o prins,piritul In care este scrisà aceasti carte. Avem ca-edintavocatiile individuale Sint pirghiile necesare progresului o-menesc. Popoarele lipsite de vocatiile individuale sint po-poare condamnate sä. stagneze. Progresul culturei orne-

1) Comp. C. Raclulescu Motru, Cultura romina- i politicianismul (3-aF,ciitie. Socec. Bucureti 1904).www.dacoromanica.ro

11LiVOCATLA FACTOR HOTARITOR fN CULTURA POPOARELOR 145

ne§ti se accelereazk pe mäsurä ce cre§te functiuneacontiinteti ; iar cre§terea funetiunii con§dintei atragedupà sine o adineime a rolului personalitätilor. O culturiie.itä din colaboratia anonianilor se oate antelege ca o faz5.de trecere, niciodatä ca o fazä finalä. Aceia cari ne sfil-tuiesc sä revenim la realitatea rommeaseä, a5a eurn aceastirealitate s'a petrificat in cultura trecutä, §i in consecin,täne indeamnä sä aruncdan din vieata noasträ practieä res-pectul pentru drepturile individului; sa readucern la tehni-ea anonimatului intreaga productie nationala, indepärtindinitiativa individuará, care con.stituie baza capitalismuluieuropean; in sfir§it, aceia care sub un pretext sau altul nesfátuiese sä intoarcem spatele europenizärii inceputi cu a-tita entusiasm la 1848, uitä sä ne arate prin ce anijloace orealitate sufleteasea, odatä ce a fost n.imieitä, mai poatereveni in actualitate. Omul poate reveni intr'o vechie lo-cuintä, dar nici °data in vechile sale deprinderi, afarä decazurile de degenerescenti sau de senilitate. Poetii, bine intales, pot face abstractie de greutätile acestei reveniri. Tota§a si capetele mistice. Fiindeä pentru poeti ea §i pentrumistici, realittatea se poate crea din nimic dind sufletului oaltä atitudine. Oamenii, cu scaun la minte, cum ziee Romi-nal, nu se pot lua insä dupä poet). §i mistici. Enigma retrai-'neaseä pentru viitor va avea o altä solutiune deeit aceea dea reveni la trecut. Revenirea la trecut n'a fost, undeva pelume, Cu putintä. Ea, ori §i unde s'a propus, s'a dovedit tot-deauna ca un simplu pretext pentru a ascunde planuri ina-vuabile.

Dar atunci continuarea mai departe a europenizärii asacum s'a fäcut pinä acum? Nici aaeasta. Europenizarea depinä acum nu mai poate rnerge, färá a periclita viitorul Ro-minilor. Dar aceasta nu din cauza, cä europenizarea ar fiIn sine periculoa.si, ei din cauzà cá europenizarea de plaaacum nu era o adeväratä europenizare. Spiritul individua-list apusean, pe care Reaninii au voit sä-1 imprumute, esteprodue5.tor de opere durabile .5i aduce eu sine aspirati'le vo-


hap


cationale ale indivizilor, ciad acesti indiívizi trgesc in mij-local unor institultii cu vieati sin.cerä. i singtoasg. Spiritulfindividualist apusean nu este tot una cu capriciulindtividualist. Pionerii capitalismului, inventatori deidei stiintifice sau de pläsmuiri artistice ; propagatoriilibertiplor politice i religioase, toti initiatorii de re-forme, in urma activit4ii .cirora, s'a transformat fata Eu-ropei apusene, nu au fast impinsi inainte de un sim,plu ca-priciu, capriciul nici n'ax fi putut sa stabilea,sci o armo-nie intre sforthrile lor separate, ci au fost larupinsi Ina-inte de aspiratiile vocationale, care canalizau energiile di-;verselor institutii sänitoase. Atmosfera in care triLiau a-cesti initiatori era pitrunsä de respectul ce se envine lu-crului public. In aceasti atmosferg, imoralitatea interese-lor personale nu putea sä prospere. Romînii, daci n'aureusit, cauza este ci ei au icmprumntat numai fatada indivi-dualismului apusean, färi imprumute i fondul insti-tutional. Ei au luat anarhia intereselor personale drept in-dividualizan. Pe chid, in Europa apuseang, initiativa indivi-dului era sub controlul unei constiinte morale; In Rominia,dup. 1848, initiativa individului era lisatä la voia tem-peramentului. Stii tu cine sunt eu ?" Cu aceasti lozincia temperamentului rominesc era natural si ajungernla deceptia Romfinilor din 1931 1).

Prin urmare, nu powte fi vorba de continuarea europe-nizärii, cum s'a practicat ea pink scum. Datoria fie-cirui bun Roan in este sg entice aceasti europeniza.re. Cu-rajul, eu ,care Titu Maioreseu indeplinit aceasti dato-rie, luci de acum 50 de ani, constitue pentru el un titlu larecunostinta generatiilor viitoare. Titu Maioreseu a vizutin mod limpede faIsificarea europenizirii noastre dela In-ceput, i mai bine ea el tn'a caracterizat'o nimeni. Aceea cene ramine de ficut noui, cari venim dupi aln-sul, este si

1) Despre personalIsmul anarhic, Mai pe larg In Personnlismul energetic,pag. 204 gi urm.

www.dacoromanica.ro


repetk. critica lui In cuvinte &it de grele pentru a fi sim-titA de toti, hinder). una sutil de ani de obitsnuinti a Inceputsä toceasci simturile la multi dintre compatriotii nostri.

Nu egoisanul indivizilor, ci vocatda indiv,i zilor stà la bazaculttirei apusene. Europenizarea noastri ar fi trebuitinceapg Cu punerea hi valoare a vocatillor

De fa,pt ea a si Inceput cu vocatiile individuale. Primiitineri rotaini, cari au luat ¡contact cu Apusul, erau In ma-joritate Impinsi spre Apus ,prin vocatie. Ina,poiati in taràei s'au dovedit ca energii productive. Urmele lar se cunosc

asfazi In Institutiile create dupà modelul institutiilor a-pusene. Dar aceasta n'a durat mulfá. vreme. Chematii aufost coplesiti de nechemiati. O selectie pe dos s'a pusla cale: productivii au fost inlaurati pentru a se face lotinproductivilor; imprumuturile fIcute in Apus, sub diferiteforme, imprurauturi de idei si de bani, au fost utilizatepentru a anàri beneficiile personale, iar nu productivitateacultura1à a fárii. A fost de vin'a.' pentru aceasta, adinculpermanent al sufletului rominesc, cuan zic pesimistii, s aumum" Imprejurärile vremelnice, In care acest aline sufle-tesc a fost trezit la constiinta europeanV Acei cari arunc5,In mod excxlusiv vina pe adincul sufletului, condamifá pen-tru totdeauna poporul rominesc la decadentI. Càci, cu unsuflet refractar vocatiilor individuale, un popor este demai Inainte invins in lupta ce va duce-o cu alte popoare. DeluptI nici un popor nu va fi ferit In viitor. Mai ales poporulrominese. Noi credem Ins5, cà spiritul individualist a Iipsitdin cultura trecutä a Rorninilor, nu atit din cauzI cà su-fletul roaninesc este refractar vocatiilor individuale, ci dincauz5. cà Romiinii, din imprejur5ri particulare nenorocite,erau constrinsi In trecut inä,buse vitalitatea pentrua-si ascunde mai bine existenta. Tot asa, se spune,slut i unele plante, care din cauza climatului nenrieinie,trAesc prin rIdäcinile lar pe sub pà.mint, fär5,' trunchiu sifàrà ramuri dar c5, °data ce climatul le nermite, ele sà ri-dick' f-alnice la suprafata pgmintului. Cultura neamului ro-

www.dacoromanica.ro

148 C. RXDULESCTJ-MOTRU

minesc incepe de acum inainte s intre in conditiuni nor-male de desvoltare. Deacum inainte incepe pentru Rominifactorul vocatiilor individuale si fie hotàritor.

Personalismul rominesc, condus in ultima sutä de anide un temperament anarhic, este timpul sä intre sub con-ducerea unei vointi luminate pentru a deveni un persona-lism energetic.

Cu punerea in valoare a vocatiilor individuale se via pu-tea vorbi in sfirsit de vocatia Rominilor, ea popor; adieà,de mesianismul poporului romin.

Isbuti-vor aceste vodatii sà desäivirseasc5, opere de va-loare universalà, care sä, inbogsátiasa, cu o nuantà nouä.,coloratura spiritualiatii omenesti; sau se vor multumiaceste vocatii sä inareasc5. unitatea nhtionalä, a manifes-tärilor colective incepute din trecut ?

Vor avea Rorninii vocatia sä." contribue la realizareaunor idealuri universale, gau vor realiZa ei numai idealulculturel locr nationale ?

Acesta este secretul pe care va avea desväluie vii-torul.

Pentru prima posibilitate, avem un inceput de anti-cipatie in religiositatea, extrem de spiritualä., a vechilorlocuitorri ai Daciei, precum i in traditia Romei.

Pentru a doua posibilitate, avem trecutul istoric cel maiaproptiat.

Intre aceste doui posibilitäi vor hotari vocatiile viito-rilor tineri rornini.

Rindurile noa,stre au de scop tocmai sä inlesneaseä ti-nerilor rominii intelegerea rolului pe care ei, prin vocatiileIor, vor avea indeplineascA.

Sk hi,FT

www.dacoromanica.ro

CUPRINSULPag.

Pref ata . 3

INTRODUCERE

1. Rezerva oamenilor de stiinta fata de vocatie. Intelesul vocatiei in lim-bajul popular. 2. Motivele, pentru care omul de stiinta a evitat studiulvocatii. 3. Vocatia fata de masinismul contimporan. 4. Evolutiaorganizatii muncii si era masinismului. Profesionismul i vocatia.5. Functiuni de oportunitate individuals i functiuni de interes colectiv invieata sociala. Vocatia apartine acestora din urma. . . 7

I. VOCATIA SI MUNCA PROFESIONALAI. Profesionistul munceste dupa interes si in mod fortat. Omul de vo-

catie desinteresat i instinctiv. 2. Originalitatea in vocatie. 3. Sen-timentul de raspundere fata de viitorime. 4. Rolul instinctului in anumitecazuri de vocatie. 5. Problema cultivarii vocatiei. 6. Selectionareaoamenilor de vocatie. 7. Nimbul unei profesiuni. 8. Scoala de pre-gatire a oamenilor de vocatie 26

NOROCUL SI VOCATIA

1. Caracterele credintei in noroc. Deosebirea dintre noroc si simpla coen-cidenta de imprejurari favorabile. 2. Tendinta spre obiectivitate si ten-dina spre subiectivitate in intelegerea norocului. 3. Intelegerea noro-cului la t5ranul romin. 4. Filosofia norocului. Ignoranta i misticism.

5. Vocatia i norocul. 6. Intelegerea timpului in cultura antica si infilosofia moderna. 7. Vocatia si realitatea timpului. Predestinatia. 40

CREATIE SI VOCATIE1. Intelesul cuvintului creatie in filosofia lui Kant. Abuzul in intrebuin-

tarea acestui cuvint. 2. Afirmatia: spiritul creiaza este un semi-adevar

www.dacoromanica.ro

150 C. RXDULEsCu-MOTR0

Pag.

priznejclios. - 3. Creatia spiritului este o simpla realizare a vocatiei. -Spirkul creator intregeste natura. - 5. Vieata culturala deterrninarea

Spiritul creator intregeste natura. - 5. Vieata culturala i determinareaproductiei de opere culturale. - 6. Falsa teorie a antagonismului dintrecultura i civilizatie. - 7. Rolul inventiei si al traditiei In producerea ope-rilor de cultura. - 8. Civilizatia preceda culturei. - 9. Concluzie.

IV. VOCATIA RELIGIOASA

1. Vocatia religioasa in comparatie cu cele l'alte feluri de vocatie. -2. Raporturile de valoare i faptul religios. - 3. Legatura faptului reli-gios cu con.stiinta socialä. Rokil traditii in vieata religiunei. - 4. Ca-racterele vocatii religioase. - 5. Popoarele sterile in vocatii re-ligioase . . . . . . . . . . 73

V. TEORIA VOCATIEI

1. Vocatia este realizarca idealuiui orisicarei filosofii personaliste. -Organizarea personalitatii in lum'na diferitelor sisteme filosofice. -

Constiinta, eul i personalitatea sint functiuni separatc. - 4. Experientaca baza la studiul vocatii. - 5. Caracteristica vocatiei. - 6. Confuziaintre eul intuitie subiectiva i eul egoist. - 7. Teoria vocatii. Vocatia co-respunde mutatiunii biolog ice 79

VI. PEDAGOGIA VOCATIEI

1. Pedagogia sociala i pedagogia individuala' a vocatiei. Energia depopor. - 2. Schimbarea de mediu si vocatia. - 3. Sc pot cultiva voca-Vile? - 4. Copilaria. - 5. Pubertatea. - 6. Criteriu sociologic pcntrucunoasterea vocatiei. - 7. Resortul intim care sustine productivitatea laomul de vocatie. Stiinta educatiei si vocatia .... 96VII. OMUL REPREZENTATIV SI OMUL DE VOCATIE.

MESIANISMUL.

1. Omni reprezentativ i omul popular. - 2. Imaginen st idealul.3. Oamenii mari politici i oamenii de vocalic. - 4. Mesianismul popoa-relor. - 5. Relatia strInsa dintre mesianism i vocatie.

119

www.dacoromanica.ro


Pag.

VIII. VOCATIA ROMINILOR

1. Prin ce fe/ de manifesari 1.5i trAdeazA un popor vocaPa.2. Indrumarea gre.,iltà in studird vocapel Raminacr. 3. caracterizaren icul-turei roralne§ti din trecut. 4. Realitatea rom1neascA opus a europeni-zArii? 5. Punerea in valoare a vocatiilor individuale constitue 'ade-vArata europenizare a Rominilor 134

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Documents

vocatia