Upload
others
View
2
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
ISSN 2784 – 3092
ISSN – L 2784 - 3092
psychopedagogy.unibuc.ro
71
Utilizarea tablei interactive în activitățile de antrenament fonologic la
elevii cu deficiență mintală
Profesor psihopedagogie specială CALOTĂ Ruxandra
Școala Gimnazială Specială ”Constantin Păunescu” București
Profesor psihopedagog VASILE Marinela
Școala Gimnazială Specială ”Constantin Păunescu” București
Abstract This paper considers the impact of using interactive whiteboards to promote phonological awareness among
SEN students through whole-class online activities. Data collected suggests the tactile features of IWB, as well as the
added game elements increase the students’ learning motivation and the task completion rate.
The results indicate this specific type of technology has the potential to facilitate a better understanding of
word structure in students with developmental / intellectual disabilities and it appears to motivate and engage them in
learning more than traditional literacy activities.
Keywords: phonological awareness, phonological awareness training, intellectual disability, special
educational needs, technology, interactive whiteboards
Introducere
Competențele de lectură reprezintă o abilitate esențială, nu doar din perspectiva
performanțelor școlare, ci, mult mai important, din perspectiva abilitării pentru o viață
independentă, comunicarea scrisă fiind încă una dintre cele mai utilizate moduri de vehiculare a
informației.
Există diverse strategii pe care factorii educaționali le folosesc pentru a forma deprinderile
de citit-scris într-o clasă tipică, însă aceste strategii nu sunt întotdeauna potrivite în activitatea de
predare-învățare la clasele de învățământ special. Deficiența mintală afectează evoluţia copilului
sub toate aspectele sale și se caracterizează printr-o limitare substanțială a tuturor funcțiilor
psihicului. De exemplu, în planul senzorial-perceptiv se remarcă dificultăți de analiză și sinteză,
ceea ce face ca obiectele din mediu să fie percepute global în detrimentul sesizării elementelor
componente, iar reconstrucția perceptivă să se realizeze incomplet. Ca urmare a acestei disfuncții,
copilul cu dizabilitate mintală se confruntă cu dificultăţi în dobândirea abilităţilor de scris-citit
deoarece metoda tradițională de predare a acestor abilități, metoda fonetică analitico-sintetică, se
bazează exact pe aceste operații ale gândirii care sunt afectate în deficiența mintală. Acest aspect
are un deosebit impact asupra metodelor de educație, care, mai mult decât oricând, trebuie
regândite în spiritul accesibilizării conținuturilor pentru a optimiza procesul de predare-învățare în
contextul deficienței mintale.
În ultimele decenii, numeroase cercetări au evidențiat rolul abilităților de procesare
fonologică în dezvoltarea competențelor de lectură. Într-o sferă mai restrânsă, conștiința
fonologică reprezintă acea abilitate specializată de discriminare a celor mai mici unități lingvistice
în vorbire, abilitate atât de necesară însușirii deprinderilor de lectură. Dacă antrenamentul
fonologic este recomandat pentru a facilita dezvoltarea abilităților de citit-scris la un copil
neurotipic, acesta este cu atât mai necesar, esențial chiar, în activitatea cu deficientului mintal.
Mai mult decât atât, cercetările anterior menționate (Ehri et al., 2001) au demonstrat că
nivelul conștientizării fonologice constituie cel mai bun factor de predicție a nivelului
competențelor de citit-scris, motiv pentru care formarea și dezvoltarea acestor abilități ar trebui să
constituie o prioritate a factorilor educaționali. Din păcate, acest lucru care nu se întâmplă
întotdeauna în cadrul claselor de elevi tipici, și cu atât mai puțin în clasele de învățământ special.
ISSN 2784 – 3092
ISSN – L 2784 - 3092
psychopedagogy.unibuc.ro
72
În sistemul de învățământ special acest obiectiv este dificil de atins din multiple motive: pe de o
parte, dificultățile de învățare specifice deficienței îngreunează semnificativ atingerea obiectivelor
de învățare, iar pe de altă parte lipsa materialelor didactice adaptate acestor nevoi specifice
afectează eficiența predării conținuturilor.
Nevoia de regândire a metodelor de lucru impusă de contextul epidemiologic a oferit
oportunități neașteptate de adaptare a materialelor didactice fizice cu ajutorul tablei interactive.
Utilizarea tablei interactive și-a dovedit eficiența sub mai multe aspecte: pe de o parte,
caracteristicile tactile care permit manipularea obiectelor pe ecran facilitează o înțelegere mai
aprofundată a structurilor sonore ale cuvintelor, iar pe de altă parte, simpla utilizare a dispozitivelor
electronice în procesul instructiv-educativ crește motivația de învățare a elevilor, acestea fiind în
mod obișnuit asociate cu jocul / recompensa, și, ca atare, mult mai atractive decât materialele
tradiționale.
Conștiința fonologică
Conștiința fonologică este o abilitate complexă, multistadială, de înțelegere a structurii
sonore a cuvintelor care și-a demonstrat în numeroase studii necesitatea în vederea utilizării nu
doar a codului alfabetic în toate limbile, ci și a unor sisteme de scriere diferite, precum cele utilizate
în China sau Japonia (Seki et al., 2008).
În esență, conștiința fonologică constă în abilitatea de a identifica, discrimina și manipula
sunetele la nivelul cuvântului. Această capacitate de diferențiere a celor mai mici unități lingvistice
ce intră în componența cuvintelor reprezintă cele mai importante abilități prerechizite necesare în
vederea dobândirii competențelor de citit-scris, motiv pentru care sunt considerate cel mai sigur
factor de predicție a succesului în achiziția acestora. În contrast, lipsa abilităților de conștientizare
fonologică pare a fi un obstacol major în calea dobândirii acestor competențe: copiii care nu sunt
capabili să segmenteze cuvintele și silabele în foneme nu dezvoltă abilitățile de decodare necesare
însușirii limbajului citit-scris.
O definiție mai comprehensivă propune Morais (1991, apud David & Roșan, 2019):
”Conștiința fonologică este abilitatea cognitivă de reprezentare și manipulare a unităților
fonologice care permite analiza fluxului sonor pentru codarea lui în scris, atât la modul general,
pentru înțelegerea principiului alfabetic, cât și la modul particular, pentru redarea secvențială a
fonemelor într-o serie spațio-temporală.”
Procesarea fonologică are loc la nivel inconștient în procesul de comunicare spontană,
deoarece rolul acesteia este de a extrage sensul mesajului și nu de a observa succesiunea unităților
lingvistice în vorbire. Însă dacă acest proces este automatizat în limbajul oral pentru a eficientiza
comunicarea, nu același lucru se poate spune despre activitatea de citire și scriere, care necesită
abilități de analiză lingvistică ce nu se dezvoltă în mod natural și nici nu sunt ușor de dobândit.
Cercetările (Anthony & Francis, 2005) au identificat trei tipuri de abilității de procesare
fonologică:
• memoria fonologică se referă la codarea informației într-un sistem de reprezentări sonore
pentru o perioadă limitată de timp
• numirea rapidă se referă la eficiența cu care sunt extrase din memorie codurile fonologice
• conștiința fonologică se referă la abilitatea de a distinge structurile sonore ale limbajului
oral
Dintre acestea, conștiința fonologică este cel mai adesea legată de achiziția limbajului citit-
scris. Conștiința fonologică, la rândul ei, cuprinde un set de abilități care includ:
ISSN 2784 – 3092
ISSN – L 2784 - 3092
psychopedagogy.unibuc.ro
73
Conștiința cuvântului și a rimei
• conștiința cuvântului se referă la abilitatea de a discrimina între cuvintele distincte ale
unei propoziții; în mod tipic, un copil care deține această abilitate poate spune câte cuvinte se află
într-o propoziție;
• recunoașterea rimei se referă la abilitatea de a recunoaște structuri sonore similare în
cuvinte diferite, ca de exemplu secvența de sunete ”asă” în cuvintele ”masă” și ”casă”;
• compunerea de rime se referă la abilitatea de a indica la cerere cuvinte care rimează cu
un cuvânt dat.
Conștiința silabei
• recunoașterea silabelor se referă la capacitatea de a recunoaște silabele ca structuri sonore
alcătuite din mai multe sunete ce intră în componența cuvintelor;
• eliminarea silabelor se referă la capacitatea de a preciza structura sonoră rămasă într-un
cuvânt după eliminarea unei silabe;
• substituirea silabelor se referă la capacitatea de a transforma cuvintele prin înlocuirea
unei silabe cu alta.
Conștiința fonemului
• identificarea fonemelor se referă la capacitatea de a recunoaște sunetele individuale în
cuvinte;
• localizarea fonemelor se referă la capacitatea de a identifica poziția unui sunet individual
– la începutul, mijlocul sau sfârșitul unui cuvânt;
• sinteza fonemică se referă la capacitatea de a recunoaște un cuvânt pe baza sunetelor care
îl compun;
• analiza fonemică este opusul sintezei fonemice și se referă la capacitatea de a identifica
sunetele individuale în succesiunea lor într-un cuvânt dat;
• substituția fonemelor se referă la capacitatea de a transforma cuvintele prin înlocuirea
unui sunet cu altul.
În competiția dintre diversele metode de predare a achizițiilor de citit-scris, în ultimele
decenii metoda fonetică analitico-sintetică și-a consolidat poziția de lider din perspectiva eficienței
rezultatelor, considerându-se că abilitățile tehnice de compunere și descompunere a limbajului
însușite prin metoda fonetică sunt esențiale pentru înțelegerea limbajului citit-scris.
Limba română fiind o limbă fonetică, cu timpul, în mod natural, această metodă a devenit
normă în educația românească. Însă metoda fonetică analitico-sintetică nu este singura metodă
care și-a dovedit eficiența în dezvoltarea abilităților fonologice.
Într-o lucrare recentă, autorii (David & Roșan, 2019) propun utilizarea mai multor metode
de dezvoltare a conștiinței fonologice, ale căror modalități de aplicare sunt ilustrate într-un
program de antrenament fonologic.
Metoda fonetică analitico-sintetică
După cum sugerează și numele, metoda analitico-sintetică are două perspective de
abordare, respectiv analiza fonetică și sinteza fonetică, care, folosite etapizat, dar împreună,
contribuie la formarea deprinderilor de lectură. Etapa analitică presupune că plecăm de la unități
sintactice, propozițiile, pe care le descompunem succesiv în unități din ce în ce mai mici până
ajungem la cea mai mică dintre ele – fonemul. În etapa de sinteză fonetică se realizează drumul
invers, de reconstrucție a enunțului. Unul dintre dezavantajele cel mai des citate pe care le prezintă
această metodă este acela că, învățând mai întâi codul limbajului citit-scris (respectiv literele
ISSN 2784 – 3092
ISSN – L 2784 - 3092
psychopedagogy.unibuc.ro
74
alfabetului), elevul este privat de înțelegere și de context. Până în momentul masterării tuturor
literelelor alfabetului, elevii nu pot înțelege semnificația unui text scris.
O limită și mai importantă, în special în contextul deficienței mintale, este dată de faptul
că această metodă presupune utilizarea unor operații ale gândirii – analiza și sinteza – care sunt
deficitare la elevul cu debilitate mintală și ca atare acesta va avea dificultăți în însușirea limbajului
citit-scris prin această metodă. În ciuda limitelor aceastei metode și a dificultăților pe care le ridică
în contextul deficienței mintale, specialiștii o recomandă totuși ca fiind cea mai potrivită pentru
dezvoltarea abilităților fonologice și, consecutiv acestora, a abilităților de lectură. Se precizează
însă necesitatea adaptării materialelor folosite pentru a acomoda particularitățile cognitive ale
elevilor cu deficiență mintală.
Metoda Borel-Maisonny
Metoda Suzanne Borel-Maisonny este o metodă fonetică și gestuală creată la mijlocul
secolului trecut de Suzanne Borel-Maisonny. Aceasta are în prezent două utilizări: deși la origine,
și chiar și în momentul de față este folosită ca o tehnică logopedică, ea s-a dezvoltat în timp și ca
o metodă de însușire a abilităților fonologice, respectiv a abilităților de citit-scris.
”Avem de fapt de-a face cu două întrebuințări ale aceleiași metode, fie că este vorba de
copii care au nevoie de reeducare ortofonică, fie că este vorba de copii care învață să citească.
Suzanne Borel-Maisonny a pus bazele metode logopedice, iar Clotilde Silvestre de Sacy a adaptat-
o ca metodă de însușire a abilităților de citit-scris.” (Sacy, 2020)
Metoda constă în asocierea unui gest unic cu fiecare fonem al limbii, indiferent de modul
de reprezentare grafică al acestuia. Interesul stârnit de această metodă în comunitatea științifică a
fost declanșat de îmbunătățirea vizibilă a performanțelor de recunoaștere a literelor, progrese
datorate memoriei motrice care facilitează învățarea. Autoarea a folosit inițial metoda în activitatea
de terapie cu copiii afectați de dislexie, disortografie sau pierderi ale auzului.
Clotilde Silvestre de Sacy, o profesoară care a devenit colaboratoare apropiată a autoarei
metodei, propune extinderea utilizării metodei în cadrul activităților de însușire a abilităților de
lectură. Metoda s-a dovedit extrem de utilă și în prevenirea tulburărilor de citit-scris. Începând din
anul 1960 această metodă este utilizată în foarte multe școli din Franța, mulți profesori atestând
eficacitatea acesteia pentru toți elevii, nu doar ca program remedial pentru cei care manifestau
tulburări de învățare.
Metoda Elkonin (Căsuțele sonore)
Inițiată de Elkonin (de unde și numele) și dezvoltată de Blachman, această metodă
utilizează o diagramă simplă de ilustrare a structurii sonore a cuvintelor în forma unor căsuțe
grupate sub imaginea cuvântului, care le oferă elevilor un sprijin vizual în decodarea secvenței
fonemice. Diagramele pot fi folosite în diverse moduri:
• pot fi utilizate pur și simplu pentru dezvoltarea vocabularului prin intuirea, denumirea,
descrierea imaginilor, alcătuirea propozițiilor pe baza acestora, etc;
• pot fi de asemenea utilizate într-o primă fază pentru a distinge fonemele în interiorul unui
cuvânt, acestea fiind marcate cu ajutorul unui jeton în fiecare căsuță;
• în final aceleași diagrame pot fi folosite pentru activitatea de analiză fonetică și scriere a
cuvintelor prin plasarea efectivă a jetoanelor cu literele corespunzătoare în fiecare căsuță.
Metoda Elkonin este o metodă versatilă, care oferă sprijin elevilor în dezvoltarea abilităților
fonologice atât în etapa preabecedară, cât și în cea abecedară.
Metoda Castiglioni-Spalton & Ehri
ISSN 2784 – 3092
ISSN – L 2784 - 3092
psychopedagogy.unibuc.ro
75
Metoda Castiglioni-Spalton & Ehri este o metodă elaborată pe același principiu al utilizării
unui indiciu care să vină în sprijinul elevului în efortul de a distinge, de a discrimina între fonemele
care compun cuvântul.
Metoda își are originea în același teorii de percepție motorie a vorbirii ca și metoda Borel-
Maisonny, însă, spre deosebire de aceasta, care utilizează gesturile în acest scop, metoda
Castiglioni-Spalton & Ehri utilizează reprezentări ale mișcărilor articulatorii.
Într-un studiu comparativ (Castiglioni-Spalten & Ehri, 2003) autorii au experimentat două
modalități de facilitare a dezvoltării abilităților de analiză fonemică:
• un grup de copii a utilizat imagini ale mișcărilor articulatorii pe care le-au grupat
secvențial pentru a recrea structura sonoră a cuvântului
• al doilea grup de copii a avut aceeași sarcină (de a recrea în mod fizic structura fonemică
din componența cuvântului țintă), însă prin utilizarea unor cuburi plasate, de asemenea, în ordinea
articulării sunetelor reprezentate prin intermediul acestora
• un grup de copii (de control) nu a beneficiat de niciun fel de intrucție fonologică
Rezultatele cercetării au relevat faptul că ambele grupuri experimentale și-au îmbunătățit
performanțele la nivel de conștientizare fonologică (comparativ cu grupul de control), însă numai
grupul care a beneficiat de instrucția bazată pe mișcările articulatorii a putut transfera aceste
abilități și în activitatea de lectură.
O serie de studii (Sermier Dessemontet et al., 2017) au evidențiat de-a lungul timpului
faptul că dezvoltarea conștiinței fonologice este afectată de deficiența mintală.
Pe lângă nivelul semnificativ mai scăzut al abilităților fonologice, se remarcă la elevii cu
deficiență mintală și prezența unor caracteristici atipice în dezvoltarea acestora abilități.
O astfel de caracteristică este dezvoltarea abilității de recunoaștere a fonemelor înaintea
dezvoltării abilității de recunoaștere a rimei, o anomalie explicată de unii autori (Conners et al.,
2006) prin memoria verbală deficitară prezentă, de asemenea, în profilul cognitiv al acestor elevi.
O altă caracteristică este aparenta ușurință cu care rețin literele alfabetului comparativ cu
dificultatea de a le manipula pentru a-și forma competențe de citit-scris.
În general, se constată o diferență de nivel între abilitățile conștiinței fonologice emergente,
precum citirea globală, recunoașterea literelor sau corespondența fonem-grafem, pe care elevii cu
deficiență mintală le masterează mai rapid, uneori chiar la vârsta tipică de dezvoltare a acestor
abilități, în timp ce abilitățile de complexitate superioară se dezvoltă mult mai greu și rămân
deficitare pentru mult timp. Dificultatea de discriminare între structurile sonore ce compun
limbajul oral întârzie dezvoltarea deprinderilor de lectură, ceea ce, în timp, împiedică
automatizarea deprinderii de citire, cu toate consecințele care decurg din acest neajuns și care
afectează dezvoltarea globală a copilului cu deficență mintală.
Un alt aspect ce nu trebuie neglijat în instruirea elevilor cu deficiență mintală se referă la
memoria de lucru verbală, al cărei rol în formarea deprinderilor de citit-scris a fost amplu descris
în numeroase cercetări. Ceea ce interesează tema studiului de față este faptul că, prin definiție,
memoria de lucru are o funcție executivă care se bazează pe două subsisteme: unul fonologic,
răspunzător pentru stocarea informației verbale și unul vizuo-spațial, răspunzător pentru stocarea
informației vizuale și spațiale. Elevii cu deficiență mintală sunt afectați în ambele compartimente:
memoria fonologică deficitară îngreunează procesarea fonologică a structurii sonore a cuvintelor,
în timp ce dificultățile de discriminare la nivel vizuo-spațial îi predispune la confuzii între litere
similare, citire în oglindă, dificultăți de orientare în pagină și de organizare grafică.
Însă, în ciuda tuturor acestor neajunsuri, literatura de specialitate este în total consens în
privința instrucției fonologice. Toate studiile remarcă faptul că o instrucție de calitate, țintită pe
ISSN 2784 – 3092
ISSN – L 2784 - 3092
psychopedagogy.unibuc.ro
76
punctele slabe observate în profilul elevilor cu deficiență mintală, rezultă invariabil într-o
îmbunătățire substanțială a performanțelor, ajungând, cu o oarecare întârziere față de elevii tipici,
la obiectivul propus, și anume, de antrenament al conștiinței fonologice pentru a facilita ulterior
achiziția deprinderilor de lectură.
Chiar dacă nu există suficiente studii care să dezvăluie un profil foarte clar conturat al
caracteristicilor de specificitate ale conștiinței fonologice la deficientul mintal, ceea ce transpare
din toate cele existente este potențialul de recuperare a deficitelor observate.
Unii autori (Sermier Dessemontet et al., 2017) menționează extinderea perioadei obișnuite
de instrucție fonologică pe toată durata ciclului primar pentru a putea sprijini tranziția către
activitățile de citire și scriere. Se recomandă în mod deosebit personalizarea instrucției pentru a
acomoda diferite tipologii ale deficienței, trăsături cognitive și ritmuri de progres, atrăgând atenția
asupra faptului că unii factori educaționali pot întârzia tranziția de la un nivel de conștientizare
fonologică la altul, deși elevii sunt pregătiți pentru sarcini de o complexitate superioară - exemplul
clasic fiind cel amintit mai devreme, al elevilor care nu reușesc să mastereze conștiința rimei, dar
demonstrează abilități de conștientizare a fonemului.
Metodologia cercetării
Acest context specific a stat la baza cercetării de față, al cărei obiectiv general a fost
evidențierea impactului utilizării resurselor digitale create pe suportul aplicației Jamboard în
scopul îmbunătățirii abilităților fonologice la elevii cu deficiență mintală.
Concret, cercetarea prezentată a urmărit să evidențieze în ce măsură utilizarea sistematică
a tablei interactive în timpul orelor de comunicare și limbaj poate contribui la formarea şi
dezvoltarea abilităților fonologice la elevii cu deficiență mintală dintr-o clasă de învățământ
special. Obiectivele cercetării au vizat:
– Evidențierea nivelului de dezvoltare a conștiinței fonologice la elevii cuprinși în lot;
– Elaborarea unui program structurat de antrenament al conștiinței fonologice construit pe
suportul tablei interactive;
– Studierea relației dintre utilizarea tablei interactive în antrenarea conștiinței fonologice
și nivelul acesteia.
Am pornit în demersul investigativ de la prezumția că utilizarea tablei interactive în
antrenarea conștiinței fonologice la elevii cu deficiență mintală determină creşterea nivelului
abilităților fonologice. Dat fiind caracterul eterogen al lotului, am prezumat, de asemenea, că
nivelul inteligenței generale a elevilor cuprinși în lot se află într-o relație semnificativă statistic (de
directă proporționalitate) cu nivelul abilităților fonologice. Activitățile specifice de antrenament
fonologic incluse în programul de instruire au fost integrate în orele de comunicare și limbaj
desfășurate pe parcursul perioadei de învățare online din semestrul I al acestui an școlar.
Dacă din punct de vedere al vârstei și genului (3 fete și 3 băieți de 12-13 ani), lotul are o
structură unitară, din punct de vedere al coeficientului de inteligență se remarcă obișnuita lipsă de
omogenitate din interiorul claselor de învățământ special, accentuată uneori și de dificultatea de
evaluare a abilităților cognitive ale acestor elevi, mai ales în cazul celor care prezintă tulburări de
spectru autist (4 elevi cu deficiență mintală severă și 2 elevi cu deficiență mintală moderată).
Evidențierea nivelului de dezvoltare a competenţelor fonologice a elevilor a fost realizată
printr-o probă structurată pe cei trei parametri de evaluare a acestor competențe – conștiința rimei,
conștiința silabei și conștiința fonemului. Am optat pentru testarea subiecților prin intermediul unei
adaptări a testului P.A.S.T. - Phonological Awareness Skills Test (Simon, 2019), un instrument
folosit cu succes pe scară largă în S.U.A, în ciuda faptului că nu este standardizat. Testul vizează
ISSN 2784 – 3092
ISSN – L 2784 - 3092
psychopedagogy.unibuc.ro
77
trei dimensiuni ale abilităților de procesare fonologică, care reprezintă, de altfel, și variabilele
dependente ale cercetării.
Pentru variabila Conștiința rimei sunt vizate următoarele standarde de performanță:
- Recunoaște rima în versuri;
- Recunoaște rima în cuvinte izolate;
- Exemplifică un cuvânt care rimează cu un cuvânt-țintă.
Pentru variabila Conștiința silabei, testul măsoară abilitatea subiecților de a:
- Despărți în silabe un cuvânt dat;
- Contopi silabele pentru a forma un cuvânt dat;
- Localiza silabe-țintă în cuvinte.
În ceea ce privește variabila Conștiința fonemului, indicatorii de performanță vizați sunt:
- Realizearea sintezei fonemelor în cuvânt;
- Despărțirea unui cuvânt dat în sunetele componente;
- Localizarea unui sunet-țintă în cuvânt.
În urma analizei rezultatelor înregistrate de elevi la testarea inițială pentru cei trei parametri
de evaluare a nivelului de conștientizare fonologică se constată că mediile grupului de ~9 puncte
obținute reprezintă sub 30% din punctajul maxim acordat fiecărei dintre aceste variabile. Valorile
medii obținute sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Valorile medii obținute pentru cele 3 variabile
Se observă valori similare ale performanțelor pentru cele trei variabile, ușor mai scăzute
pentru Conștiința fonemului, aceasta măsurând o abilitate de un nivel superior celorlalte două, care
se dezvoltă ulterior acestora din punct de vedere cronologic și cu mari dificultăți la deficientul
mintal datorită unui complex de factori ce îngreunează achiziția acestor abilități, precum structurile
cognitive insuficient dezvoltate și afecțiunile comorbide ce afectează motivația și comportamentul
(tulburările de spectru autist, tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție, etc). Remarcăm, de
asemenea, valorile crescute la nivelul abaterii standard datorate caracterului eterogen al
eșantionului din punct de vedere cognitiv, ceea ce predispune la apariția unor rezultate semnificativ
diferite între membrii lotului cercetat. Astfel, observăm la nivelul tuturor variabilelor o diferență
înalt semnificativă între punctajul obținut de elevii cu deficiență mintală severă și cei cu deficiență
mintală moderată - de minim 7 puncte pentru variabila Conștiința rimei între cele două grupuri și
de minim 10, respectiv 11 puncte pentru celelalte două variabile, ceea ce exprimă o diferență de
aproximativ 30% la nivel de performanță. Aceste rezultate reprezintă primul argument care susține
una din ipotezele cercetării, conform căreia nivelul de inteligență influențează nivelul abilităților
fonologice. Am urmărit această ipoteză și în partea a doua a cercetării, pentru a observa modul în
care coeficientul de inteligență afectează progresul achizițiilor pe parcursul implementării
programului.
Conștiința rimei
(testare inițială)
Conștiința silabei
(testare inițială)
Conștiința fonemului
(testare inițială)
Grup
Medie 9.33 9.67 8.67
Număr 6 6 6
Abatere standard 7.581 7.257 8.779
ISSN 2784 – 3092
ISSN – L 2784 - 3092
psychopedagogy.unibuc.ro
78
Analiza tuturor acestor informații a orientat elaborarea programului de antrenament
fonologic, structurat pe mai multe niveluri de formare a abilităților fonologice care corespund atât
itemilor testului de evaluare, cât și variabilelor cercetării:
• nivelul de conștientizare a rimei – receptarea rimei în versuri cu / fără sens, identificarea rimei
în versuri cu / fără sens, identificarea rimei în cuvinte izolate, producerea de rime prin
actualizarea din memorie a unor cuvinte ce rimează în texte lacunare cunoscute sau prin
exemplificarea unor cuvinte care rimează cu un cuvânt țintă;
• nivelul de conștientizare a silabei – despărțirea cuvintelor în silabe cu precizarea numărului
acestora, realizarea sintezei silabelor în cuvânt, sortarea cuvintelor după o silabă dată,
localizarea unei silabe țintă într-un cuvânt dat, eliminarea unei silabe dintr-un cuvânt dat;
• nivelul de conștientizare a fonemului – identificarea sunetului inițial / final, localizarea unui
sunet într-un cuvânt dat, dezvoltarea abilităților de analiză și sinteză fonematică
Prezumția de bază a acestei cercetări a fost că aceste obiective pot fi atinse mai rapid și mai
eficient prin utilizarea în cadrul programului de antrenament fonologic a tablei interactive, ceea ce
a orientat atât conținuturile, cât și modul de prezentare a materialelor didactice. În acest scop au
fost create activități interactive pe suportul aplicației Jamboard, accesibilă tuturor elevilor prin
intermediul Suitei Google pentru Educație, platforma utilizată pentru desfășurarea activităților
online.
În designul instrucțional am urmărit adaptarea principalelor metode de dezvoltare a conștiinței
fonologice identificate în literatura de specialitate consultată pentru această cercetare la formatul
specific activităților online.
Astfel, adaptarea metodei Elkonin (metoda căsuțelor sonore) la formatul digital s-a realizat
pentru toate nivelurile de conștientizare fonologică (cuvânt, rimă, silabă, fonem), atât prin
utilizarea de tokens pentru marcarea unităților lingvistice, cât și prin utilizarea unor litere mobile
ce pot fi manipulate pe ecran pentru ca, identificând fonemele componente, elevii să alcătuiască
cu ele cuvinte cu nivel diferit de dificultate (CVC, CVCV, etc). Iată câteva exemple de activități
de antrenament fonologic bazate pe metoda Elkonin și realizate în aplicația Jamboard.
Ideea de facilitare a însușirii deprinderilor de lectură prin utilizarea asocierii fiecărui fonem
al limbii cu un indiciu vizual, auditiv sau gestual, metodă propusă de mai mulți specialiști, a fost
adaptată mediului virtual prin utilizarea palatogramelor sau prin utilizarea unui alfabet special, a
cărui grafie evocă fie mișcarea articulatorie a fonemului, fie o onomatopee sugestivă pentru
fonemul respectiv.
La nivel de cuvânt La nivel de silabă La nivel de fonem
Cuvinte CVC (indiciu vizual:
palatogramă + onomatopee)
Vocală mediană CVC
(indiciu vizual: palatogramă)
Silabe CVCV (indiciu vizual:
palatogramă + onomatopee)
ISSN 2784 – 3092
ISSN – L 2784 - 3092
psychopedagogy.unibuc.ro
79
Însușirile tactile ale tablei interactive au fost valorificate prin crearea unor activități de învățare
ce includ numeroase elemente de joc. Posibilitatea de a manipula jetoanele pe tablă permite
elaborarea unor sarcini de tip asociere, puzzle, găsirea intrusului, etc. Urmărind obiectivele de
învățare pe fiecare etapă în antrenamentul fonologic, au fost realizate jocuri tematice care au ținut
seama de structura programei de comunicare și limbaj, aceste jocuri putând fi foarte ușor adaptate
noilor conținuturi.
În analiza și interpretarea datelor obținute la retestare am urmărit să constatăm în ce măsură
programul de instruire a produs modificări la nivelul performanței elevilor pentru toate cele trei
variabile. Fiind vorba de măsurători repetate la intervale diferite în cadrul aceluiași lot, am utilizat
testul t pentru eșantioane perechi ca metodă statistică. Rezultatele prelucrărilor statistice sunt
ilustrate în tabelele de mai jos:
Statistici descriptive
Medie Nr. perechi Abatere
standard
Eroare
standard a
mediilor
Eșantion
pereche 1
Conștiința rimei - testare
inițială 9.33 6 7.581 3.095
Conștiința rimei - testare
finală 12.50 6 9.072 3.704
Eșantion
pereche 2
Conștiința silabei - testare
inițială 9.67 6 7.257 2.963
Conștiința silabei - testare
finală 14.67 6 9.832 4.014
Eșantion
pereche 3
Conștiința fonemului -
testare inițială 8.67 6 8.779 3.584
Conștiința fonemului -
testare finală 13.00 6 9.839 4.017
Identificarea rimei Silabă - țintă Anagrame CVC
ISSN 2784 – 3092
ISSN – L 2784 - 3092
psychopedagogy.unibuc.ro
80
Valoarea coeficientului de corelație
Nr. perechi
Valoarea
coeficientului de
corelație
Pragul de
semnificație
Eșantion
pereche 1
Conștiința rimei (testare
inițială) & Conștiința rimei
(testare finală)
6 .954 .003
Eșantion
pereche 2
Conștiința silabei (testare
inițială) & Conștiința silabei
(testare finală)
6 .965 .002
Eșantion
pereche 3
Conștiința fonemului (testare
inițială) & Conștiința
fonemului (testare finală)
6 .993 .000
Valoarea testului t
Medie Abatere
standard
Eroare
standard
a
mediilor
95%
Interval de
încredere
Valoare
a
testului t
Gradele
de
libertate
Pragul
de
semnif
icație Minim Maxim
Eșa
nti
on p
erec
he
1
Conștiința rimei
(testare inițială) -
Conștiința rimei
(testare finală)
-3.167 2.927 1.195 -6.238 -.095 -2.650 5 .045
Eșa
nti
on p
erec
he
2
Conștiința silabei
(testare inițială) -
Conștiința silabei
(testare finală)
-5.000 3.406 1.390 -8.574 -1.426 -3.596 5 .016
ISSN 2784 – 3092
ISSN – L 2784 - 3092
psychopedagogy.unibuc.ro
81
Eșa
nti
on p
erec
he
3
Conștiința fonemului
(testare inițială) -
Conștiința fonemului
(testare finală)
-4.333 1.506 .615 -5.913 -2.753 -7.050 5 .001
Având în vedere faptul că un coeficient mai mare decât 0,75 indică o foarte bună asociere sau
corelaţie, putem afirma că valorile pozitive exprimate de r = 0,95 pentru prima variabilă, r = 0,96
pentru a doua variabilă și r = 0,99 pentru a treia variabilă indică faptul că acestea sunt înalt
semnificative, după cum atestă și pragul de semnificație mai mic de 0,05.
Prezentăm mai jos graficul rezultatelor obținute de subiecți pentru cei trei parametri ai testului
P.A.S.T.
Media punctajului înregistrat pe variabila Conștiința rimei la testarea post-experimentală a
fost de ~13 puncte, corespunzătoare unei îmbunătățiri a performanțelor de aproximativ 14%. Cu
excepția unui singur caz, s-au înregistrat creșteri ale performanțelor la toți elevii cuprinși în lot. Se
observă diferențele înalt semnificative între performanțele obținute de elevii cu deficiență mintală
moderată și cei cu deficiență mintală severă, atât la testarea inițială, cât și la retestare.
ISSN 2784 – 3092
ISSN – L 2784 - 3092
psychopedagogy.unibuc.ro
82
Media punctajului înregistrat pe variabila Conștiința silabei a fost de ~15 de puncte,
corespunzătoare unei îmbunătățiri a performanțelor de 17%. Observăm din nou, cu excepția
aceluiași caz menționat anterior, performanțe crescute la toți elevii, cu diferențe semnificative în
funcție de coeficientul mintal, nu doar la cele două testări, ci și la nivel de progres general între
acestea.
Valorile raportate pe variabila Conștiința fonemului, de 13 puncte, indică o creștere
similară a performanțelor de aproximativ 17%. Paradoxal, deși conștiința fonemului reprezintă o
abilitate de nivel superior, se constată progresul tuturor elevilor, acest lucru explicându-se prin
faptul că elevii cu deficiență mintală severă realizează uneori asocieri corecte la nivel de sinteză
fonemică prin recunoașterea globală a cuvintelor, mai degrabă decât prin operațiile de analiză și
sinteză necesare înțelegerii aprofundate a structurii sonore a cuvintelor, obținând scoruri mai înalte
decât la variabilele testate anterior.
ISSN 2784 – 3092
ISSN – L 2784 - 3092
psychopedagogy.unibuc.ro
83
Un calcul al mediilor indică o îmbunătățire generală a performanțelor elevilor la testul de
evaluare a abilităților fonologice cu circa 16% după implementarea programului de instruire ceea
ce confirmă ipoteza cercetării, conform căreia ”utilizarea tablei interactive în antrenarea conștiinței
fonologice la elevii cu deficiență mintală determină creşterea nivelului abilităților fonologice”.
Concluzii și limite
Limitele cercetării sunt legate de dimensiunea eșantionului și lipsa acestuia de
omogenitate, precum și de specificul situației actuale în care relația profesorului cu elevii este
mediată de părinți, ceea ce împietează asupra acurateții procesului de evaluare, și, implicit, asupra
rezultatelor. Se poate spune, de asemenea, că elevii ar fi putut înregistra rezultate similare și prin
metode tradiționale de antrenament fonologic. Însă observarea sistematică a elevilor pe tot
parcursul experimentului, precum și experimente similare anterioare, indică faptul că cel puțin
dintr-un anume punct de vedere, acela al motivației de învățare și al nivelul de participare în cadrul
activităților, utilizarea tablei interactive și, prin extensie, a tehnologiilor în general, este superioară
altor metode ce ar putea produce rezultate similare. Un alt aspect ce nu trebuie neglijat este
facilitatea cu care pot fi realizate materialele-suport pentru învățare. Integrarea aplicației Jamboard
cu Google Chrome permite realizarea rapidă a unor materiale didactice bogate, care altminteri ar
fi consumat mult timp și resurse.
Considerăm că rezultatele acestei cercetări constituie o dovadă suficientă a beneficiilor
utilizării tablei interactive în activitățile de dezvoltare a abilităților fonologice și nu numai. Acestea
pot fi utilizate cu succes în varii contexte educaționale pentru a capta atenția elevilor cu deficiență
mintală și a-i menține în sarcină. Programul propus poate fi extins și îmbunătățit pentru a include
activități mai variate de dezvoltare a competențelor de lectură. Importantă este fundamentarea
acestor activități pe interesele elevilor pentru crește nu doar gradul de participare a acestora la
propria instruirea, ci și gradul lor de autonomie într-o lume intens digitalizată.
Referințe bibliografice:
1. Anthony, J. L., & Francis, D. J. (2005). Development of Phonological Awareness. Current Directions in
Psychological Science, 14(5), 255–259.
2. Castiglioni-Spalten, M. L., & Ehri, L. C. (2003). Phonemic awareness instruction: Contribution of articulatory
segmentation to novice beginners’ reading and spelling. Scientific Studies of Reading, 7(1), 25–52.
3. Conners, F. A., Rosenquist, C. J., Sligh, A. C., Atwell, J. A., & Kiser, T. (2006). Phonological reading skills
acquisition by children with mental retardation. Research in Developmental Disabilities, 27(2), 121–137.
4. David, C., & Roșan, A. (2019). Intervenții psihopedagogice în tulburările specifice de învățare. Iași: Polirom.
5. Ehri, L., Nunes, S., Willows, D., Schuster, B., Yaghoub-Zadeh, Z., & Shanahan, T. (2001). Phonemic Awareness
Instruction Helps Children Learn to Read: Evidence From the National Reading Panel’s Meta-Analysis. Reading Research Quarterly, 36, 250–287.
6. Sacy, C. S. de. (2020). Bien lire et aimer lire: La méthode phonétique et gestuelle créée par Suzanne Borel-
Maisonny. Paris: ESF Sciences Humaines.
7. Sermier Dessemontet, R., de Chambrier, A.-F., Martinet, C., Moser, U., & Bayer, N. (2017). Exploring
Phonological Awareness Skills in Children With Intellectual Disability. American Journal on Intellectual and
Developmental Disabilities, 122(6), 476–491.
8. Simon, D. (2019). The Phonological Awareness Screening Test (PAST).