UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)

8/15/2019 UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)

1/52

UNIVERSITATEA “CONSTANTIN

BRÂNCOVEANU”

~ PITEŞTI ~

FACULTATEA DE MANAGEMENT MARKETING ÎN

AFACERI ECONOMICE, RM. VÂLCEA

ANALIZA STOCURILOR LA

S.C. FORESTCOV S.R.L.

Prof!or, A"!o#$%&,

G'!& M(r)'! Co$r*+ A%( L(r)!(


2/52


3/52

CAP. V M0SURI PENTRU ÎMBUN0T0 IREA UTILIZ0RIIȚ

STOCULUI LA S.C. FORESTCOV S.R.L.

CAP. I CARACTERIZAREA GENERAL0A SC FORESTCOV SRL

1.1. Diagnoza juridică

$ocietatea este o persoană juridică romană,constituită în formă de

societate cu răspundere limitata. $ocietatea îsi desfa oară activitatea înș

conformitate cu legisla"ia în vigoare. $ocietatea este titulară de drepturi iș

obliga"ii i răspunde fată de ter"i cu întregul patrimoniu asocia"ii raspundș

numai în limita aportului la capitalul social.

-odificarea formei juridice se realizează prin otăr/rea adunării

generale a asocia"ilor, cu respectarea dispozi"iilor prevăzute de lege.Denumirea societa"ii este0 &'#($)%'* $#+, conform dovezii

privind disponibilitatea firmei 2!, din 45652, eliberată de 'ficiul

#egistrului %omertului de pe l/nga )ribunalul *ălcea.

7n toate actele8facturi, oferte, comenzi, tarife, prospecte i alteș

documente întrebuin"ate în comer", eman/nd de la societate, trebuie să semen"ioneze denumirea, forma juridică, sediul social, numărul de

înregistrare în registrul comer ului, codul unic de înregistrare i capitalț ș

social. $unt e9ceptate bonurile fiscale, emise de aparatele de marcat

electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legisla"ia din

domeniu. Durata de func"ionare a societa"ii este nedeterminată.

$ediul societă"ii este in $at *ăleni, %omuna :ău;e;ti, nr.11,


4/52

generale a asocia"ilor, cu respectarea condi"iilor de formă i publicitateș

prevăzute de lege.

$ocietatea va putea înfiin a sedii secundare – sucursale, agen"ii,țreprezentante sau alte asemenea unită"i fără personalitate juridică – ;i la

alte adrese, în alte localita"i din #om/nia si alte state, cu respectarea

prevederilor legale în materie.

$ocietatea cu răspundere limitată se constituie prin contract de

societate si statut, iar în cazul societă ii cu răspundere limitată cu asociatțunic, numai prin statut. %ontractul de societate i statutul pot fi înceiateș

sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv.

$emnatorii actului constitutiv, precum i persoanele care au un rolș

determinant în constituirea societă ii sunt considera i fondatori.


5/52

• capitalul social subscris i cel vărsat, cu men ionarea aportuluiș ț

fiecărui asociat, în numerar sau în natură, valoarea aportului în natură iș

modul evaluării, precum i data la care se va vărsa integral capitalulș

social subscris. $e vor preciza numărul i valoarea nominală a păr ilor ș ț

sociale, precum i numărul păr ilor sociale atribuite fiecărui asociatș ț

pentru aportul său

• asocia ii care reprezintă i administrează societatea sauț ș

administratorii neasocia i, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s8auțconferit i dacă ei urmează să le e9ercite impreună sau separateș

• partea fiecărui asociat la beneficii i la pierderiș

• sediile secundare – sucursale, agen ii, reprezentante sau alteț

asemenea unită i fără personalitate juridică – atunci c/nd se înfiin eazăț ț

odată cu societatea, sau condi iile pentru înfiin area lor ulterioară, dacă seț ț

are în vedere o atare înfiin areț

• durata societă iiț

• modul de dizolvare i de licidare a societă ii.ș ț

+a autentificarea actului constitutiv se va prezenta dovada eliberată

de oficiul registrului comer ului privind disponibilitatea firmei i aț ș

emblemei.

$ocietatea $% &'#($)%'* $#+ a început activitatea in anul 2,

aceasta a fost dotată cu o gamă de utilaje specifice obiectului principal de

activitate, i anume0 circulare, tractoare i tractoare articulate forestiere,ș ș

mijloace de transport i motoferăstraie.ș


6/52

conduce implicit la ob inerea unei calită i superioare a produselor ț ț

societă"ii.

ntegrarea pe pia a internă a fost una de succes, societateațe9tinz/ndu8se foarte repede, devenind cunoscută ;i pe pia a e9ternă undeț

cererea este mult mai mare,a fost nevoită să acizitioneze o gamă largă

de utilaje profesionale,fiind dotată în prezent cu linie complet

automatizată pentru debitarea lemnului =:rimultini8talia>, linie de tivire

cerestea =:aul8?ermania>, centrală termică pentru apa supraîncălzitănecesară opera"iunii de aburire a cerestelei, aburitoare, bazine de

antiseptizare, mijloace de transport materie primă si produse finite .

%lien"ii se pot baza pe o gamă largă de produse de înaltă

performan ă, fabricate după norme de asigurare a calita"ii cunoscute peț

plan interna"ional.

$ocietatea &'#($)%'* $#+ dispune i de mijloace de transportș

marfă, aceasta transport/nd materia primă în port, aproape în totalitate cu

auto8camioanele proprii, aici discut/nd despre auto8camioane marca

$%A


7/52


8/52

otăr/rii adunării generale a asocia"ilor prin aport în natură sau în

numerar al asocia"ilor. 4

:entru a forma o societate comercială se pot asocia persoane fizicei 5 sau juridice rom/ne sau străine.


9/52

:ăr"ile sociale pot fi transmise între asocia"i. )ransmiterea păr"ilor

sociale către persoane din afara societă"ii este permisă numai dacă a fost

aprobată de asocia"i reprezent/nd cel pu"in trei pătrimi din capitalulsocial. %esionarea păr"ilor sociale se înregistrează în #egistrul

%omer"ului i în registrul de asocia"i al societă"ii. :entru a fi opozabileș

societă"ii i ter"ilor, actele de cesiune trebuie să fie publicate în -onitorulș

'ficial al #om/niei :artea a *8a ;i înscrise în #egistrul %omer"ului.B

Asocia"ii convin de comun acord că, în cazul decesului unuia dintreei, păr"ile sociale ale defunctului să acorde succesorilor calitatea de

asociat. $ocietatea este obligată la plata păr"ilor sociale către successor,

conform ultimei situa"ii financiare aprobate, în cazul în care acesta nu

doreste intrarea în societate.

1.2. Diagnoza comercială

Diagnoza comercială se referă la caracterizarea produselor societă"ii

i a pozi"iei în care se află pe pia"ă, a clien"ilor, a furnizorilor i a tuturor ș ș

aspectelor ce pot avea revelan ă asupra compartimentelor de resort aleț

societă"ii.

(lementele de verificat în cazul diagnozei comerciale sunt

următoarele0

Aprovizionări:

intrările de produse pe sortimente

ritmicitatea aprovizionărilor

asigurarea continuita"ii aprovizionărilor ;i a stocului de


10/52

urnizori:

rela"iile cu furnizorii tradi"ionali

distan a fa ă de furnizoriț ț

dacă e9istă sau nu rela ii de dependen ă fa ă de furnizori.ț ț ț

V!nzări:

principalele surse de venit, evolu"ia ;i tendin a lorț

raportul dintre cifra de afaceri i produc ia căruia îiș ț

apar ine întreprindereaț

structura pie ei i posibilită ile de e9tindere.ț ș ț

Clien i:ț

rela iile cu clien ii tradi ionaliț ț ț

dacă e9istă clien i de care întreprinderea este dependentăț ponderea i evolu ia principalilor clien iș ț ț

riscuri legate de clien i0 clien i incer i, clien i rău platnici.ț ț ț ț

Distri"u#ie

re ea de distribu ie0 dependentă de distribuitori, căi deț ț

transport poten iale i e9istente.ț ș

Produse

tipurile de activită i în cadrul cărora se ob in produseleț ț

tipurile, volumul i ponderea diferitelor produse, grupe deș

produse oferite în totalul produc ieiț

asigurarea ritmicită ii produselorț


11/52

caracteristicile produselor0 calitate, grad de învecire,

grad de înnoire,

perisabilitate, pre uriț

promovarea produselor i serviciilor întreprinderii.ș

'biectul principal de activitate al societă ii este tăierea i rindeluireaț ș

lemnului, iar activită ile secundare ce se pot desfăsura în cadrul societă iiț ț

sunt următoarele, cultivarea altor plante permanente, activită i au9iliare,ț

pentru produc ia vegetală, activită i după recoltare, pregătirea semin elor,ț ț ț

silvicultura i alte activită i forestiere, e9ploatarea forestieră, colectareaș ț

produselor forestiere nelemnoase din flota spontană, activită i de serviciiț

ane9e silviculturii, fabricarea ambalajelor din lemn.

Activitatea societă ii se va putea desfăsura i în pie e, t/rguri,ț ș ț

oboare, etc.7n realizarea obiectului de activitate, societatea va plăti ta9ele iș

impozitele prevăzute de legisla ia în vigoare. 'biectul de activitate alț

societă ii poate fi modificat, prin e9tinderea sau restrăngerea sa, conformț

otăr/rii adunării generale a asocia ilor.ț

:rodusele reprezintă bunuri ob inute în diferite faze ale procesuluițde fabrica ie, fiind destinate a fi v/ndute sau destinate consumului internț

al societă ii, acestea fiind următoarele0ț

:roduse finite – sunt produse ce au trecut prin toate fazele

procesului de produc ieț

$emifabricatele – sunt produse care au trecut par ial fazelețprocesului de produc ieț


12/52

:roduse reziduale 8 sunt produse cu rezultate

necorespunzătoare calitativ, neput/nd fi v/ndute reprezintă produsele

sub formă de rebuturi sau de euri.ș

:utem spune că produsele de orice fel, ocupă un rol important în

contabilitate dar i în via a fiecărei persone.ș ț

:rodusul finit al societă ii &'#($)%'* $#+ este ceresteauaț

verde tratată septic dar i ceresteaua supusă opera iilor termice deș ț

uscare i zv/ntare, produs finit realizat cu ajutorul uscătoarelor iș șaburitoarelor.

$emifabricatele din această societate sunt cerestelele netivite, în

curs de tivire, tratare septică i în curs de aburire, zv/ntare i uscare.ș ș

:rodusele reziduale sunt rumegu , de euri i laturoaie.ș ș ș

7n prezent, societatea se poate lăuda cu o gama largă de colaboratorice asigură e9portul materiei prime în diferite ari. %ei mai importan iț ț

colaboratori dar i ările în care ace tia e9portă materia primă rezultată deș ț ș

la societatea &'#($)%'*, îi enumerăm în tabelul de mai jos.

. Tabel nr. ! "rincipalii colaboratori ai societă#ii $%&'TC%) &*

(tabel realizat de student

Denumire

societate

$ediul Vec%ime &n

cola"orare

ara &n care seȚ

realizează exportul "+%% !//0

&*

"%&T +2'+

34.C%5T+5 +Ț

1/ +52 '6"T

4*T2T&'5

2"'7

+2'+ 34.

C%5T+5 +Ț

0 +52 *282+, 2T+*2+

65+*% &* +5+ 1, 'T 1,

34 C%5T+5 +Ț

9 +52 T4522+


13/52

'+ C%5T+25'&

'&)2C'

25C25T+ "%&T

34 C%5T+5 +Ț

! +52 '&+52+,)2'T5+

+2& : '+

C%5T+25'&


14/52

al societă ii &'#($)%'* $#+, contribuie la cresterea pre urilor deț ț

adjudecare a masei lemnoase la licia iile organizateț atît de Direc iaț

$ilvica #m *alcea c/t i Direc ia $ilvica )/rgu iu.ș ț :e plan na ional, concuren a este asigurată de mari firmeț ț

multina ionale cum sunt0 L#'


15/52

%onducerea e9ecutivă este asigurată de către %onsiliul deAdministra ie, care este condus de :re edintele care este i Directorulț ș ș

general al societă ii i î i desfă oară activitatea conform prevederilor dinț ș ș ș

#egulamentul %adrului de 'rganizare i &unc ionare.ș ț

:entru activitatea de e9ploatare i procesare bu teni, at/t în aniiș ș

anteceden i c/t i în prezent, societatea a avut i are contracte de prestăriț ș șservicii cu societă ile din grup =pentru ecipe de muncitori i utilajeț ș

tenologice>. De asemenea, societatea are o foarte bună organizare ;i în

ceea ce prive;te conducerea acesteia, vorbim aici despre fiecare

department în parte.

Tabel nr = "ersoane respondabile în conducerea societă iiț

D#(%)'#

(J(%K)*

D#(%)'#

(%'


16/52

1 %overcă *irgil 4 )enice Director ?eneral 122 Huidu Ariana 4 (conomice Director (onomic 33 $ima %ristina 4! (conomice ef resurse umaneȘ 6! :opescu +iviu ! )enice ef coloană autoȘ 44 (ri oiu


17/52

CAP. II. ANALIZA CANTITATIVA A STOCURILOR LA

SC FORESTCOV SRL

2.1. Aspecte generale privind stocurile

)eoria stocurilor a apărut prin asigurarea unei aprovizionări ritmice

;i cu alte celtuieli minime a stocurilor de produse finite

$tocurile sunt cantită"i de resurse materiale care se acumulează în

depozitele ;i magaziile unită"ilor economice, într8 un anumit volum ;i o

anumită structură, pe o perioadă de timp determinată, cu un anumit scop.

$tocurile sunt de fapt rezultatul activită"ilor de aprovizionare ;i dedesfacere, al activită"ii comerciale, în general, care sunt dependente de

natura ;i caracteristicile materialelor ;i produselor, de condi"iile ;i

modalită"ile de furnizare ;i asigurare8transport, de strategiile care se

elaborează pe această linie, în scopul îndeplinirii obiectivului de bază

specific agen"ilor economici.7n general, scopul formării stocurilor este diferit la nivelul

economiei, guvernul constituie stocuri sub forma rezervei na"ionale la

resursele materiale strategice sau deficitare pentru a pune la adăpost

economia na"ională de influen"a unor factori de for"ă majoră =seisme,

inunda"ii, stare de necesitate, evitarea conjuncturilor economice

nefavorabile sau a penuriei>. Agen"ii economici î;i constituie stocuri de


18/52

normale a activită"ii ;i realizării astfel a obiectivelor ce ;i le8au propus.

&ormarea stocurilor de materiale ;i produse asigură condi"ii optime

pentru desfă;urarea, după un sistem ra"ional, a activită"ii fiecărei unită"ieconomice fără stocuri nu se poate ob"ine utilizarea judicioasă a

capacită"ilor de produc"ie, nu se pot satisface cererile clien"ilor în strictă

concordan"ă cu preten"iile pe care le emit, nu se pot desfă;ura o serie de

opera"ii din sistemele de aprovizionare ;i desfacere cu celtuieli

rezonabile. )oate acestea pentru că >stocurile> îndeplinesc o Ofunc"ievitalăO, aceea de >decuplare> ?i de >armonizare> a flu@uluiA

>cumpărarea, aducerea (transportul, recep#ia-depozitarea, preBătirea

pentru consum - utilizare a materialelor, trecerea acestora prin fazele de

prelucrare pnă la maBazia de produse finite, e@pedierea sau livrarea

produselor la clien#i, în maBazinele proprii sau ale distribuitorilor

specializa#i pentru desfacere-vnzare> .

O&unc"ia vitalăO a stocurilor nu justifică supradimensionarea lor

pentru că stocurile determină imobilizări de capital antrenat în

cumpărarea de materiale sau în produsele finite stocate ;i încă nev/ndute.

7n mod obi;nuit, un mare concert industrial dispune de stocuri a căror

valoare reprezintă circa 24G din capitalul investit. De"inerea de stocuri

necesită, în acela;i timp, spa"ii special amenajate ;i dotate, celtuieli de

depozitare8păstrare, ta9e de asigurare, dob/nzi pentru credite ;.a.,

amplific/nd efortul investi"ional aferent. +a această situa"ie se adaugă

efectele negative ale uzurii morale a resurselor materiale sau produselor

stocate. $ub acest aspect nu ar fi justificată formarea de stocuri dar, înl d f i i i i tili l t i l


19/52

conjuncturală care condi"ionează în mod >obiectiv> necesitatea formării

de stocuri. Astfel, situa"iile de for"ă majoră determină, a;a cum s8a arătat

mai sus, formarea de stocuri sub forma rezervei na#ionaleD periodicitatea produc#iei la furnizori sau a transportului determină formarea de stocuri

curente la utilizatori eventuala apari#ie a unor dereBlări, perturba#ii în

livrările de la furnizori sau în transport determină formarea de stocuri de

siBuran#ă la consumatori sau în magazinele de desfacere întreruperea

e@ploatării sau a transportului ca urmare a condi#iilor naturale ?i declimă sau sezonalitatea produc#iei anumitor produse determină formarea

stocurilor sezoniere =de iarnă> necesitatea condi#ionării materialelor

înaintea trecerii lor în consum implică constituirea stocurilor de

preBătire sau condi#ionare =la resursele la care proprietă"ile fizice ;i

cimice impun ac"iunea ciar dacă aceasta s8a realizat la producător>.

$unt ;i alte situa"ii care generează necesitatea formării de stocuri

între care mai amintim, ;i nu în ultimul r/nd, pe cea care are în vedere

minimizarea celtuielilor de cumpărare, aducere, depozitare ;i

administrare a resurselor materiale. ndiferent de situa"ie sau de factorul

de influen"ă, este necesară efectuarea de analize ;i calcule economice

care să determine strategia ;i politica în domeniul formării stocurilor de

la o etapă la alta, în func"ie de noile condi"ii care apar pe pia"a internă ;i

interna"ională de resurse materiale, de muta"iile în structura cererilor

pentru consum sau în poten"ialul de furnizare a lor.

7n func"ie de provenien"a lor, stocurile sunt ob"inute ca urmare a

procesului de aprovizionare sau stocuri ob"inute din produc"ie proprie.


20/52

antagonice0 costul stocajului ;i costul de comandă. &olosirea sistemelor

moderne de gestiune a stocurilor ;i a produc"iei permite previzionarea

necesarului de materii prime săptăm/nal sau ciar zilnic.

2.2. Analiza dinamică (i structurală a stocurilor

$tocurile sunt clasificate ;i delimitate în contabilitatea financiară a

intreprinderii în func"ie de urmatoarele criterii0 fizic, faza ciclului de

e9ploatare, destina"ie ;i lucul de creare a gestiunilor. %orespunzător

acestor criterii sunt individualizate următoarele stocuri.

• -aterii prime, cele care participa direct la fabricarea

produselor, regăsindu8se în componenta lor integral sau par"ial.

• -ateriale consumabile, cuprind materialele au9iliare precumcombustibilii, piesele de scimb ;i alte materiale.

• :rodusele – sub forma semifabricatelor, produse finite si

produse reziduale.

n analiza ;i diagnosticul stocurilor, investigarea este orientată spre0

8 evaluarea nivelului stocurilor, gradului ;i ritmului de asigurare

a e9ploatării cu stocurile necesare

8 aprecierea costurilor legate de de"inerea stocurilor

8 evaluarea eficien"ei investi"iei în stocuri ;i a implica"iilor

politicii de stocare asupra rezultatelor întreprinderii.$ l d d t li i t t bilit t fi i ă


21/52

v/nzările ;i stocurile, tablourile de bord, bugetele de aprovizionare ;i de

produc"ie, surse e9terne.6

:otrivit standardelor interna"ionale de contabilitate, situa"iile

financiare anuale trebuie să indice0

8 metodele de evaluare a stocurilor ;i de determinare a costului

8 valoarea contabilă a stocurilor, pe total ;i pe categorii

8 valoarea stocurilor evaluate la valoarea realizabilă netă8 valoarea provizioanelor reintegrate în rezultatul e9erci"iului ;i

cauzele acestei reintegrări.

-ărimea stocurilor active =regulatoare> este influen"ată de o serie de factori0

natura produsului, flu9ul intrărilor =aprovizionarea>, procesul de stocare, costul

stocării, flu9ul ie;irilor =desfacerile>.

(ste interesant de cunoscut în orice moment dacă stocurile finale au crescut sau

au scazut, cu c/t, din ce cauze etc., precum ;i ce ar trebui făcut în continuare.

Diferen"ele apar în toate cele trei faze ale procesului de activitate. De e9emplu0

in faza de aprovizionare, cauzele modificării stocurilor finale sunt0

8 neritmicitatea aprovizionării

8 contractarea eronată a cantită"ilor de aprovizionat

8 aprovizionarea înainte de termenele stabilite prin contracte

8 aprovizionarea de sezon sau pentru unele nevoi suplimentare

stocuri ramase nev/ndute după scimbarea sortimentelor sau


22/52

tenologiilor

8 deasortarea, desperecerea produselor

8 neadaptarea politicii de aprovizionare cu politica de produc"ie ;i cu cea de

marQeting

8 alegerea nepotrivită a furnizorilor

8 oprirea neprevazută a activită"ii furnizorilor

8 depăsirea consumurilor specifice

8 respingerea la recep"ia calitativa a unor sortimente necorespunzătoare

s.a.m.d.

in faza de produc"ie, cauzele modificării stocurilor finale sunt0

8 lipsa de materii prime sau materiale în vederea ob"inerii produselor

8 modificarea tenologiei de fabrica"ie

8 depă;irea duratei procesului de fabrica"ie

8 neritmicitatea produc"iei

8 cre;terea =scăderea> volumului produc"iei

8 scimbarea sortimenta"iei, ;.a.

în faza de comercializare, cauzele modificării stocurilor finale sunt0

8 cre;terea =scaăderea> produc"iei


23/52

8 cre;terea =scăderea> pre"urilor produselor

8 e9isten"a unui ritm mai lent la v/nzare, dec/t la fabrica"ie

8 produse necumpărate datorită calită"ii necorespunzătoare

8 neaprovizionarea ritmică a magazinelor

8 lipsa mijloacelor de transport, etc.

După cum se observă, cauzele enumerate pot avea motiva"ie obiectivă, dar ;isubiectivă. 7n ambele situa"ii se impun măsuri energice ;i rapide, care să suplinească

lipsa de licidităti. Dintre măsuri, enumerăm0 ritmicitatea aprovizionărilor, aceasta în

legatură cu calcule de necesar întocmite din timp ;i corect cunoa;terea ;i respectarea

obliga"iilor contractuale, produc"ia să se desfa;oare cantitativ ;i calitativ

corespunzător cu cererea pie"ei, cu anotimpurile ;i sezoanele etc.. :entru toate însa se

impune e9isten"a unui sistem de urmărire, de informare ;i analiza permanentă astocurilor.

)abel nr. ! Analiza dinamică a stocurilor finale

S&o* f)%(# 12)) #)3 4Sf 12)) #)3 45Sf 12)) #)3

212 213 21! 2135212 21!5213 2135212 21!5213

-aterie prima 14! 324 !!32 1B!4 11!B 213,31G 13!,61G:roduse finite 1213 163 3B! B24 1 146,BBG 163,26G

$emifabricate 31 14B 2422 B 114 11,34G 1B,34G

:roduse reziduale 46 !12 3B! 81B 83 6,3G 6,BBG

)')A+ !1B! B1!2 11B! 26 3632 1B1,11G 144,4G

a> modificarea soldului final de materie primă în anii de analiză


24/52

45Sf6

R

b> modificarea

soldului final de produse finite în anii de analiză

4Sf6Sf 7 Sf 6 =8978 6


25/52

#educerea stocului final în anii de analiză denotă faptul că

societatea desfă;oară o activitate eficientă în decursul unui an, ceea ce

duce la cre;terea cifrei de afaceri, implicit a productivită"ii.

Tabel nr. 9 +naliza structurală a stocurilor finale

So#? f)%(# 12)) #)3 S&r'*&'r( Sf 5

212 213 21! 212 213 21!

-aterie primă.m.p. 14! 324 !!32 3,6 !4, !,2

:roduse finite,p.f. 1213 163 3B! 26, 2B,13 33,2

$emifabricate 31 14B 2422 16,6 21,1 22,BB

:roduse reziduale,p.r. 46 !12 3B! 1!,14 ,1B 3,36

)')A+ !1B! B1!2 11B! 1 1 1

"entru anul !/1!A

:entru anii

213,21! calculul se face la fel.

7n ceea ce prive;te dinamica stocului final de mărfuri în perioada

de calcul se înregistrează o scădere de 46 mii lei a stocului de materie

primă, o cre;tere a stocului final de produse finite de circa 13 mii lei în

perioada de calcul fa"ă de cea de bază, evolu"ie determinată pe de o parte

d d l i d d id l 1! ii l i i d

i B

G6,31!1B!

14!1

212

212..=×=×=

(ft

(f B

pm

mp

G,261!1B!

12131

212

212.=×=×=

(ft

(f B

pf

pf

G6,161!1B!

311

212

212.=×=×=

(ft

(f B

ate semifabric

ate semifabric

G14,1!1

!1B!

461

212

212..

.. =×=×=

(ft

(f B

r p

r p


26/52

altă parte de o cre;tere considerabilă a stocului de semifabricate cu 336

mii lei.

7n ceea ce prive;te structura stocului final se observă ca stocul dematerie primă a crescut în 213, dar a scăzut în 21!, aceasta

reprezent/nd o problemă pentru societate. :entru rezolvarea acesteia

trebuie căuta"i mai mul"i furnizori de materie primă, lucru de care se

ocupă persoana responsabilă de aprovizionări.

2.' )ndicatori de evaluare ai stocului

ndicatorii de evaluare ai stocajului sunt stocurile finale ;i stocurile

medii.

S&o*'r)# f)%(# se situează uneori peste nivelul previzionat, iar

alteori sub valoarea programată, în ambele cazuri, stocul ini"ial, constituit

pe baza celui final, va fi influen"at.1

:entru desfă;urarea unei activită"i mai eficiente, orice societate î;i

asigură o planificare a stocurilor finale pe sortimente ;i pe dimensiuni,

astfel încat v/nzările să aibe un caracter continuu, iar celtuielile aferente

să fie minime.

%resterea stocului final peste volumul planificat poate fi determinat

de neritmicitatea aprovizionărilor, intrări de loturi mari făra a fi asigurată

desfacerea, pătrunderea în re"ea a unor mărfuri degradate, defecte ;i ciar

gestiune defectuoasă a stocurilor.


27/52

$tocul final poate cre;te peste nivelul prevazut atunci c/nd stocul

ini"ial este mai mare dec/t cel previzionat ;i atunci c/nd ritmul intrărilor

de m/rfuri a devansat ritmul ie;irilor de mărfuri.

S&o*'# 2?)' – ndicatorul opera"ional pentru studierea activită"ii

într8un anumit interval de timp, semestru, trimestru, an, este stocul mediu

de mărfuri.

-ărimea stocului mediu de mărfuri este infulen"ată pe de o parte de

volumul v/nzărilor =cel mai adesea e9primat valoric prin cifra de

afaceri>, iar pe de altă parte de viteza de rota"ie a mărfurilor.11

(9isten"a unui stoc mediu de mărfuri mai mic dec/t cel necesar

satisfacerii cererii de consum generează scăderea profitului, ca efect al

diminuării activită"ii sub nivelul poten"ial. Kn stoc mai mare dec/t cel

necesar unei activită"i normale presupune celtuieli suplimentare cu

depozitarea ;i păstrarea mărfurilor ;i imobilizări financiare în mărfuri

care pot deveni lent vandabile sau nevandabile, cu implica"ii economice.

Tabel nr. E +naliza stocului final pe trimestre

So#? f)%(# 12)) #)3

212 213 21!

* * *

-aterie primă.m.p. 4!2 !32 34! 212 4 6 6B B43 14! 1!34 1114 3!2

:roduse finite,p.f. 324 26 2! 32 42 4!2 !31 313 6B B6 4 63

$emifabricate 24 23 16 1 !4 !21 36 23 114 B4 36B 3!4

:roduse reziduale,p.r. 16 1B 12! 1 1 1 2 162 ! 3

)')A+ )#-($)#( 13B 116 6! 1 16! 1646 16 134 3B3! 313 2!3 1!

*+*A, -1- 1-2 11/-


28/52

mii lei

mii lei

R2B!3,4mii lei

Din analiza stocului mediu se observă o fluctua"ie a stocurilor în

anii de analiză în cele patru trimestre ceea ce înseamnă ca societatea a

avut activitate eficientă lucru care se observă pe parcursul celor patru

trimestre 0 stocul a scazut de la începutul anului p/nă la sf/r;itul anului.

Acest lucru înseamnă o gestiune economică bună a stocurilor.

4,1!3!

16!11613B

!212 =

+++=

+++= tr2) tr22 tr22 tr2

(f (f (f (f (

1B3!

13416164616!

!213 =

+++=

+++= tr2) tr22 tr22 tr2

(f (f (f (f

(

!

1!B2!33133B3!

!21!

+++=

+++= tr2) tr22 tr22 tr2

(f (f (f (f (


29/52

'.1. Analiza 0actorială a stocului mediu

7n practica analizei economico8financiare se utilizează0 stocul ini"ial,stocul final ;i mult mai frecvent, stocul mediu.

$tocul ini"ial =$i> reprezintă stocul e9istent în întreprindere la

începutul perioadei de gestiune sau al perioadei luate în analiză. $tocul

final =$f> se determină pe baza modelului balan"ier care ia în considerare

stocul ini"ial al perioadei analizate =$i>, intrările => ;i ie;irile =(> destocuri din cursul perioadei respective0 $f R $i T 8 (

7n ceea ce prive;te stocul mediu =>, determinarea valorii

acestuia se poate face utiliz/nd modelul mediei aritmetice

Tabel nr. F

Ani Total

!/1! =09 =/=,!9 !/F,F9 1;F,9 1/;=,9

!/1= 0!1,!9 ;0;,9 =FE,F9 1//,9 1F0=

!/1; 11/0 G11,9 E=/,9 G=,9 !F;=,9

H

H

H

(

!

tr2) tr22 tr22 tr2 (f (f (f (f

( +++

=

mp( ∆ pf ( ∆ semifab( ∆ pr ( ∆

212mp( ∆ 34

!

21234!!324!2=

+++

212 pf ( ∆ 24,33

!

322!26324=

+++

212 semifab( ∆ B4,2B

!

1162324=

+++


30/52

Calculele se fac la fel pentru anii !/1=,respectiv !/1;.

Analiza factorială a stocului mediu are două trepte care diferă în func"ie de

nivelul la care sunt efectuate0 produs, sector sau total întreprindere0

a. la nivel de produs sau grupă de mărfuri, analiza foloseste rela"ia0

unde0 8 stocul mediu pe categoria analizată =produs, sortiment,grupă de mărfuri etc.>

8 desfacerea medie zilnică a categoriei analizate

v 8 viteza de circula"ie în număr de zile a categoriei analizate.

-odificarea este determinatăde0

ﾧ

modificareadesfacerii medii

zilnice0modificareavitezei decircula"ie0

b. la nivelul întreprinderii analiza este, în general aceeasi. Diferen"a const/nd

în faptul că fiecare produs, sortiment sau grupă de mărfuri de"ine altă pondere întotalul desfacerilor, influen"/nd mai mult sau mai pu"in activitatea firmei. De

asemenea, viteza de circula"ie a fiecăruia dintre aceste elemente este diferita, banii

implica"i circul/nd într8un numar de rota"ii diferit.

#elatia utilizată este0

unde0 8 cifra de

4,61B34,2B!3

4,B364,1!31B3

21321!213521!

2122132125213

=−=−=∆

=−=−=∆

1∑ ××=×=

ii

I I v B C+vC+(

C+


31/52

gi 8 structura desfacerilor pe categoriile Ui implicate în calcul =factor destructură>

vi 8 viteza de circula"ie pentru fiecare categorie Ui implicată în calcul =factor calitativ>.

)abel nr.

$toc mediu %ifra de afaceri, %A %A

212 213 21! 212 213 21! 212 213 21!

-p 34 21,24 11 234

2!B3

4

2

6

4,6 ,B1 B6,6

:f 33,24 !!,4 611,4 1B

11B 124!

26,6 32,B 3!,

$f 2B,B4 3B,B4 3,4 4 B4 421 16,3 21,2 23,B

:r 1!B,4 1,4 63,4 3B2 36 !34 1,!4 1,2 13,!3

)ot

al

1!3,4 1B3 2B!3,4 !42

2

!2!

B

4!46

3

124,

132,

2

141,

4

z

g G

212 213 21! 212 213 21!

-p 4, 12,31 13,6 42,43G 4,43G 42,44G

:f 1,14 1!,3 2,14 23,6G 2!,B4G 22,66G

vi


32/52

a> modificarea fenomenului analizat,anul 2128213

mii lei

mii lei

b> cuantificarea influen"ei factorilor

=1>în func"ie de desfacerea medie zilnică0

=2> în func"ie de viteza medie de circula"ie a stocurilor0

P

=3> în func"ie de structura v/nzărilor pe categoriile i0

)abel nr. 6

2135212 21!5213-p :f $f :r -p :f $f :r 4,6 2,22 3,!B 4,23 146,B 32,!B 31,64 2!,2!

!3,2 142,6 13,4 42,11 12,B1 36!,2 221,44 31,26

8B,2 2,2 3,11 ,24 16,1 86,1 83,B ,2

4.B364,1!31B3212213 =−=−=∆ ∑ ∑ ( ( (

4,61B34,2B!321321! =−=−=∆ ∑ ∑ ( ( (

1 vC+vC+( z z I C+

×−×=∆

6,4,46,4,4B1,1 =×−×=×−×=∆ vC+vC+( z z I C+

111 vC+vC+( z z v

×−×=∆

2,!3,4B1,31,12B1,111 =×−×=×−×=∆ vC+vC+( z z v

11

1

1

1

1

1 ∑∑ ××−

××=×=∆

ii

z

ii

z I

B v B

C+v B

C+vC+( i

1

,443,42B1,

1

,443,4B1,

11

1

1

1

1

1

=×

×−×

×=

××−

××=∆

∑∑ ii z

ii

z

B v B

C+v B

C+( i

I C+

( ∆

v

( ∆

i B (∆


33/52

După cum se observă, între stocul mediu ;i volumul de activitate

zilnică este o rela"ie directă, iar între stocul mediu ;i viteza de circula"ie,

este, de asemenea, o rela"ie directă. Astfel, vom avea în aten"ie pentrumen"inerea unui stoc optim, faptul că orice modificare a cifrei de afaceri

sau a vitezei de circula"ie determină modificarea în acela;i sens a stocului

mediu. (ste de dorit că ritmul de accelerare a vitezei de circula"ie să8l

depa;ească pe cel al cifrei de afaceri.

'.2. Analiza 0actorială a stocului 0inal

7n analiza stocurilor finale, rela"ia de calcul este urmatoarea0

$& R $ T – (,

unde0

$ 8 stoc ini"ial

– intrări

( – ie;iri.

:e această rela"ie se poate aplica analiza balantieră astfel0

$& 15 R $&1 8 $&,

unde $ & depinde de evolu"ia componentelor din rela"ie.

ﾧ

$&


34/52

Tabel nr. 1/ +naliza stocului final

- 12)) #)3 -812)) #)3 -;12)) #)3

So#? )%)&)(#, S) 6 !1B! B1!2

I%&r+r), I !26 41214 4424

I@)r), E !422 !2!B 4!463

So#? f)%(#, Sf !1B! B1!2 11B!

a> modificarea soldului ini"ial de mărfuri

b>modificarea intrărilor de mărfuri

c>modificarea ie;irilor de mărfuri

d>

modificarea soldului final de mărfuri în perioada 213 fa"ă de 212,

respectiv 21! fa"ă de 213

26!1B!B1!22122132125213 =−=−=∆ iii

2624!26412142122132125213

=−=−=∆ 2 2 2

B3141214442421321!213521!

=−=−=∆ 2 2 2

( ) ( ) 3224!422!2!B2122132125213

−=−−=−−=∆ ' ' '

( ) ( ) 3!!2!B4!46321321!213521!

−=−−=−−=∆ ' ' '


35/52

%re;terea stocului mediu de mărfuri cu circa 6 mii lei la nivelul

întregii activită"i se datoreză cre;terii v/nzărilor medii de la !422 mii lei

în 212 la 4!463 în 21! încurajează o cre;tere justificată a stocului

mediu de mărfuri cu circa 26 mii lei în 213 fa"ă de 212 ;i cu 3632

mii lei în 21! fa"ă de 213.

2632242624322125213212521321252132125213

=−+=∆−∆+∆=∆ ' 2 ( (f i

36323!B31262125213213521!213521!213521!

=−+=∆−∆+∆=∆ ' 2 ( (f i


36/52

CAP. IV ANALIZA EFICIEN EI UTILIZ0RII STOCULUI LAȚ

S.C. FORESTCOV S.R.L.

-.1. )ndicatori de analiză a e0icien#ei utilizării stocului

7n vederea determinării eficien ei utilizării stocului trebuie săț

cunoa tem evolu ia stocurilor la societate în anii de analiză.ș ț

Tabel nr. 11 'volu#ia stocurilor în anul !/1!

- $old ini#ial

mc

)ntrări 3 aprovizionări

mc

)e(iri

mc

$toc 0inal mc

-aterie primă 44 2!! 234 14!

:roduse fnite 1! 1124 1B 1213

$emifabricate 111 B4B 4 31

:roduse reziduale 6B !244 3B2 46

TOTAL =-> ;9=- ;/- ;


37/52

:roduse fnite 1213 12!4 11B 163

$emifabricate 31 432 B414B

:roduse reziduale 46 3B1 36 !12

TOTAL ;


38/52

:roduse reziduale 3B2 36 !34 1,1 16!, 2!1,B4 ,3B , ,

TOTAL ;/- ;9;< /;/=8 /, ;,8/ / -- -- --

)abel nr. 14 %alculul vitezei de rota"ie a stocurilor totale

S*)f)*(&) S)2"o# U%)&(& ?2(!'r(

Pr)o(?( ? (%(#)(- -8 -;

C)fr( ? (f(*r) CA M)) #) ///>98- >8//-

S&o*'r) &o&(# S& M)) #) ;8>9- 8/>998- >8//- S&o*'r) ? 2(&r))r)2

S2 M)) #) ;>-> ;


39/52

Din tabelul de mai sus se observă că numărul de rota"ii a stocurilor

de materii prime cre;te cu 1,2 rota"ii în 213 fa"ă de 212, respectiv cu

1,41 rota"ii în 21! fa"ă de 213, numărul de zile a unei rota"ii scade cu2,B1 zile în 213 fa"ă de 212 ;i cu 2,B4 zile în 21! fa"ă de 213, ceea

ce înseamna că materiile prime parcurg eficient ciclul tenologic.

Tabel nr. 1F )iteza de rota#ie a stocurilor de produse finite,

semifabricate ?i produse reziduale.

S*)f)*() S)2"o# U%)&(& ?2(!'r+

Pr)o(?( ? (%(#)(

- -8 -;C)fr( ? (f(*r) CA M)) #) ///>98- >8//- S&o*'r) ? ro?'!f)%)&, !2)f("r)*(&@) ro?'! r)?'(#

S! M)) #) /;8

N'2+r ? ro&()) %r Ro&


40/52

$e

observă o cre;tere a vitezei de circula"ie a stocurilor totale de la !,4rota"ii în anul 212 la !, rota"ii în anul 213 ceea ce înseamnă ca o

activitate eficientă a societă"ii în desfa;urarea ciclului tenologic.

Tabelul nr.1G odelul 22 de analiză pentru stocurile totale

!/1= !/1; !/1= !/1; !/1= !/1;

aterie primă 91,!F ;/,/! 1=,!0 1;,FG E,01 9,G!

"roduse finite !;,=F !!,G0 F,!= F,=0 1,FE 1,F/

emifabricate 1E,!0 19,E1 F,!= F,=0 1,10 1,19

"roduse &eziduale 0,/0 0,/E F,!= F,=0 /,90 /,E/

7n evolu"ia desfacerilor medii zilnice pe sectoare ;i pe total activitate

se înregistrează cre;teri ceea ce justifică o influen"ă favorabilă de

apro9imativ !,4 zile la nivelul duratei medii de rota"ie a stocului mediu de

mărfuri al firmei analizate. (volu"ia pozitivă duce la cre;terea cifrei de

afaceri a societă"ii, implicit a profitului ceea ce atrage noi clien"i, noi

investi"ii.

-.2. Analiza 0actorială a vitezei de rota#ie

:rincipalele premise ale asigurării unei gestiuni eficiente a stocurilor

la nivelul unei întreprinderi sunt0

8 ritmicitatea optimă a aprovizionărilor

8 men"inerea unei rate de rota"ie a stocurilor favorabilă

,1126,!34,2!12

64,11264,!1,2241

213213213

212212212

=×=×=

=×=×=

v .(

v .(

i B iv )


41/52

7n ceea ce prive;te rata de rota#ie a stocurilor, aceasta poate fi

e9primată at/t în zile =;i reprezintă durata medie de rota"ie>, c/t ;i în

număr de rota"ii, după rela"iile0

Kn aspect important, de care depinde în mare măsură veridicitatea

rezultatelor analizei, îl reprezintă asigurarea corela"iei în e9primareacelor doi indicatori0 stoc ;i flu9 de activitate. 7n practică se poate "ine

cont de următoarele concordan"e0

Tabel nr. !/ Corela#ia dintre stoc ?i flu@ul de activiate.

S&o*'# F#''# ? (*&)$)&(& *or!'%+&or

8 $toc mediu de produse finite

8 $toc mediu de mărfuri

8 $tocul mediu de materii

prime

8 $tocul mediu de materiale

:roduc"ie v/ndută =e9primată în cost de

produc"ie>

%ostul de acizi"ie al mărfurilor v/ndute

%ostul de acizi"ie al materiilor prime consumate

%ostul de acizi"ie al materialelor consumate

Tabel realizat de student.

7n reglementările contabile actuale se folose;te frecvent %ifra de

afaceri ca flu9 corespunzător stocului mediu, astfel că în cursul de fa"ă

vom opta pentru utilizarea prioritară a acestui indicator.

ndiferent de modelul utilizat, factorii care influen"ează în mod

direct rata de rota"ie a stocurilor sunt0

3×=C+

(toc . zile

(toc

C+) rotatiinr =.


42/52

:e l/ngă factorii direc"i de influen"ă, în analiza ratei de rota"ie a

stocurilor pot fi implica"i ;i factorii cu ac"iune indirectă, precum0 timpul

de muncă =e9primat în număr de salaria"i, om8zile, om8ore>, productivitatea medie anuală, productivitatea medie zilnică,

productivitatea medie orară, cantitatea de produse, pre"ul de v/nzare

unitar, etc.12

Ace;ti factori influen"ează în mod direct flu9ul de activitate luat în

considerare ;i implicit durata de rota"ie a stocurilor corespunzătoare.

Dată fiind conjunctura economică actuală, în care întreprinderile

produc ;i v/nd o gamă diversificată de produse, durata medie de rota"ie a

stocurilor la nivelul întreprinderii este dependentă de structura flu9ului

de activitate pe grupe sau repere de produse =g i> ;i durata de rota"ie

individuală pe grupele sau reperele respective =di>.

*iteza de circula"ie este un indicator care e9primă modul cum se utilizează

activele circulante ale firmei. $e mai nume;te viteza de rota"ie. #eflectă activitatea

specifică a fiecărui tip de firmă ;i este influen"ată de condi"iile concrete în care

decurge procesul de e9istentă al acesteia. $e modifică în sensul încetinirii sau

accelerării odata cu modificările factorilor ce pot fi întalniti în mediul e9tern alfirmei.

Analiza factorială a vitezei de circula"ie se poate face pe baza mai multor

modele.

-odelul de analiză este

dat de rela"ia0 sau

)

1

∑ ×=

ii

zile

d B .


43/52

-odelul V

unde0 8 stocul mediu

8 desfacerea medie zilnica.

este influen"ată de0

ﾧ

-odelul =structural>, pune în eviden"ă faptul că, acolo unde activitatea este

diversificată, unele sectoarele sunt mai eficiente, altele mai pu"in eficiente, ac"ion/nd

asupra vitezei de circula"ie.

unde0 gi 8 structura

desfacerilor pe categoriile Ui implicate în calcul

vi viteza de circula"ie pentru fiecare categorie i implicată in calcul

3,4,!,!,4,!,!

21321!213521!

2122132125213

=−=−=∆

=−=−=∆

vvv

vvv


44/52

-odificarea este

determinată de0

ﾧ

modificarea structurii v/nzărilor pe categoriile Ui

modificarea vitezei de circula"ie pe categoriile Ui

-.'. 4e0lectarea vitezei de rota#ie &n principalii indicatori la $C

+45$*C+V $4,

*iteza de rota"ie a stocurilor arată rapiditatea cu care stocurile trec

prin toate stadiile activită"ii p/nă se reîntorc în forma băneasca ini"ială. '

situa"ie favorabilă este o valoare c/t mai mare a vitezei de rota"ie astocurilor, efectul fiind cresterea eficien"ei utilizării lor ;i eliberarea de

resurse financiare.

7n acest caz se utilizează doi indicatori 0

8 număr de rota"ii într8o perioadă

8 durata în zile a unei rota"ii.

*aloarea minimă a numărului de rota"ii care asigură o eficien"at bilă t d t "ii di ă t di d !4 d il d

!4,!3B,2B62,4264,1126

34421

,1126

34421

,134B4

34421

134B4

B1236

!,12!3

4443

12!3

34421

212

213

213

213

213

213

213

21!>=

212

212

212

213>=

−=−=−=−=∆

=−=−=∆

=−=−=∆

(

C+

(

C+v

(

C+

(

C+v

(

C+

(

C+v

(

C+

C+


45/52

(fectele modificării vietezei de rota"ie sunt eliberările sau

imobilizările de resurse financiare. (liberările reprezintă

disponobilizarea de resurse materiale ;i financiare, iar imobilizărilereprezint un necesar suplimentar de resurse materiale ;i financiare ;i se

calculează după următoarea formulă 0

E173 6 1?-87?-3 CA-8T 6 14?3 S&-8?-8

Tabel nr.!/ 'fectele modificării vitezei de rota#ie a stocurilor

totale

S*)f)*(&) S)2"o# U%)&(& ?2(!'r(

Pr)o(?( ? (%(#)(- -8 -;

C)fr( ? (f(*r) CA M)) #) ///>98- >8//-

S&o*'r) &o&(# S& M)) #) ;8>9- 8/>9


46/52

rota"ii cu ,1 în anul 213 fa"ă de 212 si cu ,12 rota"ii în 21! fa"ă de

213 ;i o scădere a duratei medii în zile cu 3,B1 zile în anul 213 fată de

212, respectiv 1,63 în 21! fa"ă de 213. @i în cazul stocurilor totale seremarcă faptul că, datorită modificărilor favorabile a celor doi indicatori,

se măre;te eficien"a utilizării stocurilor, respectiv reducerea duratei medii

de recuperare a lor sub formă ini"ială bănească prin cifra de afaceri

=eliberări de peste 4!6 mii lei in 213, respectiv peste 321 mii lei în

21!>.

:entru aprofundarea analizei stocurilor se folosesc ;i vitezele derota"ie a urmatoarelor elemente0

8 stocuri de materii prime

8 stocuri de produse finite

8 stocuri de semifabricare

8 stocuri de produse reziduale.

)iteza de rota#ie a stocurilor de materii prime arată eficien"a

activită"ii de e9ploatare.

Tabel nr. !1 'fectele modificării vitezei de rota#ie a materiei prime

S*)f)*() S)2"o# U%)&(& ?2(!'r(

Pr)o(?( ? (%(#)+

- -8 -;C)fr( ? (f(*r) CA M)) #) ///>98- >8//- S&o*'r) ? 2(&r))r)2

S2 M)) #) ;>-> ;


47/52

I2o")#)+r) 1H3Tabel realizat de student .

%um numărul de rota"ii a stocurilor de materii prime cre;te cu 1,2

rota"ii în 213 fa"ă de 212, respectiv cu 1,41 rota"ii în 21! fa"ă de

213, numărul de zile a unei rota"ii scade cu 2,B1 zile în 213 fa"ă de

212 ;i cu 2,B4 zile în 21! fa"ă de 213, acest lucru semnific/nd o

eficientizare a activita"ii de aprovizionare, prin cre;terea cifrei de afaceri

într8o mai mare propor"ie dec/t stocurile de materii prime

=%A2135212R11!,3BG, %A21!5213R112,1B iar

$mp2135212R1!G>. Acest lucru se poate demonstra ;i prin luarea în

calcul a faptului că se realizează o eliberare de resurse la nivelul firmei

de peste !Bmii lei în 213 ;i peste 4! mii lei în 21!,

)iteza de rota#ie a stocurilor de produse finite, semifabricate ?i

produse reziduale arată eficien"a activită"ii de e9ploatare.

Tabel nr. !! 'fectele modificării vitezei de rota#ie a stocurilor de

produse finite, semifabricate ?i produse reziduale.

S*)f)*() S)2"o# U%)&(& ?

2(!'r+

Pr)o(?( ? (%(#)(

- -8 -;C)fr( ? (f(*r) CA M)) #) ///>98- >8//- S&o*'r) ? ro?'!f)%)&, !2)f("r)*(&@) ro?'! r)?'(#

S! M)) #) /;8

N'2+r ? ro&()) %r Ro&


48/52

ro?'! r)?'(#V(#o(r 2)%)2+(**&(")#+

7 Ro& 9 9 9

E#)"r+r)173 !('I2o")#)+r) 1H3

7 M)) #) 7 7/,9/ 7;->8=,8

Tabel realizat de student

@i în cazul stocurilor de produse finite ;i mărfuri,se observă o

îmbunătă"ire a situa"iei din anul 213 fa"ă de 212,respectiv din 21!

fa"ă de 213, deoarece numărul de rota"ii creste cu ,1! rota"ii în 213

fa"ă de 212 ;i cu ,14 rota"ii în 21! fa"ă de 213, iar durata în zile

scade cu 1 zi în 213 fa"ă de 212 ;i cu 2,1 în 21! fa"ă de 213,adică produsele finite ;i mărfurile se recuperează mai repede dec/t în anul

precedent. %iar dacă nivelul stocurilor de produse finite ;i mărfuri

cre;te cu 12,1G în 213 fa"ă de 212 ;i cu 6,61G în 21! fa"ă de 213,

nivelul cifrei de afaceri cre;te mai mult, cu 1!,3BG în 213 ;i cu 12,1BG

în 21! fa"ă de 213, ob"in/ndu8se astfel o eliberare de resurse la nivelul

firmei de peste 1B4 mii lei în 213, respectiv !36 mii lei în 21!,

deci eficien"a activită"ii de comer" a crescut

CAP. V M0SURI PENTRU ÎMBUN0T0 IREA UTILIZ0RIIȚSTOCULUI LA S.C. FORESTCOV S.R.L

Î% f(( (ro$))o%+r)) pot fi adoptate o serie de măsuri referitoare

la desfă;urarea ritmică a procesului de acizi"ionare, constituirea unui

stoc permanent de materii prime ;i materiale care să permită desfă;urareati ă l i d d "i tf l î t ă ă l l


49/52


50/52

B)"#)or(f)

1. Actul constitutiv al societă"ii

2. Dorina +u"a, %urs aplicativ, contabilitate financiară, 213

3. (ricson, ., The upplK Chain bK

"iece,ttp055WWW.line4.com5articles5default.aspX


51/52

4. +iviu $pătaru, Analiză economică financiară, (ditura

(conomică

. -arius ?ust, %urs aplicativ, analiză financiară, 21!

B. -arius ?ust, Analiza economică financiară, (ditura

ndependen"a (conomică 26

. -arius ?ust, Analiza aconomică financiară, (d.


6. -arius ?ust, Analiza economică financiară, (d.


1.


52/52

Documents

UNIVERSITATEA cb (1) (1) (1)