Ultrasunetele (1)

8/17/2019 Ultrasunetele (1)

1/9

UltrasuneteleUltrasunetele – baze fizice de producereDomeniul ultrasunetelor reprezintă un domeniu terapeutic aparţinând înaltei frecvenţe,

dar care, pragmatic vorbind, se află într-o zonă de interferenţă între electro- şi mecanoterapie.Efectul fundamental, pe care se bazează toate celelalte efecte şi mecanisme acţionate de

aplicaţiile ultrasonice, este încălzirea structurilor profunde, datorită efectului mecanic pe careultrasunetele îl transmit structurilor. Ultrasunetele reprezintă un domeniu de terapie electro-termică, dar nu numai. ezonanţa mecanică a particulelor materiale în general, şi a particulelor impactate de ultrasunete în special, creează o oscilaţie longitudinală. !ceasta se traduce, la nivelcelular şi subcelular, printr-un "oc alternant de condensări # rarefieri ale particulelor materiale,întotdeauna în direcţia de propagare a acestor oscilaţii.

Ultrasunetele $UU%& au o frecvenţă mai mare de '( )*z $sub '( )*z se plaseazădomeniul sunetelor, aşa cum sunt percepute de urec+ea umană&, ceea ce corespunde la ',mm. Domeniul terapeutic folosit este de cca. /00 )*z $după alţi autori, '000 )*z&. 1n scopdiagnostic, se foloseşte domeniul '-2 3*z $este vorba de domeniul ec+ografic&. Datorităfrecvenţei foarte înalte, undele ultrasonice au o comportare cvasioptică $ca la microunde&, ceea

ce înseamnă că U% se pot reflecta, refracta, focaliza pe o linie dreaptă. De obicei parametrul decare se ţine cont este puterea 4 suprafaţă 5 4 cm6 $intensitatea UU%&. Duritatea acustică este parametrul fizic care defineşte o aplicaţie ultrasonică şi reprezintă

produsul dintre densitatea mediului străbătut de fascicolul ultrasonic şi viteza de propagare afascicolului prin mediul respectiv7 D89v. %-a constatat că duritatea acustică este dependentă, în primul rând de mediu $parametrul cu cele mai importante variaţii&7 aerul are duritatea acusticăfoarte mică, este deci un mediu rău conducător de UU%, la nivelul său ultrasunetele sunt, în maremăsură reflectate. :iteza de propagare a ultrasunetelor depinde, şi ea, de mediu7 în lic+ideleorganismului, viteza de propagare este de cca. '200 m4sec, în vreme ce în os, viteza este de 000m4sec.

Presiunea UUS este produsul dintre intensitate şi duritate acustică7 ; < 9 D < 9 8 9 v

;resiunea este variabilă, ea este generată de vibraţii şi este influenţată de intensitate, densitateamediului, viteza de propagare a U% în mediul respectiv. ;ropagarea U% în medii biologice seface, în câmpul apropiat, sub forma unui mănunc+i cilindric de raze, care pe măsură ce sedepărtează de capul sonor, are tendinţa să se lărgescă divergent. ;articulele tisulare intră învibraţie, mediul absoarbe o parte din acestă energie mecanică şi această capacitate de absorbţieeste dependentă de densitatea mediului străbătut.

Stratul de înjumătăţire reprezintă o măsură a capacităţii de absorbţie a unui ţesut. 1nfuncţie de tipul de ţesut, s-au făcut determinări care au arătat cât de gros trebuie să fie un ţesut pentru ca energia impactată să a"ungă de cealaltă parte e9act la "umătate7 pentru o frecvenţă de/00 )*z este, în medie, de = cm. %-a dovedit faptul că, structurile moi au stratul de în"umătăţire pentru ultrasunete între >-? cm, muşc+ii cca. = cm, ţesutul adipos cca. ? cm, oasele cutieicraniene doar 0,> cm.

@a limita de separaţie dintre straturi, UU% sunt în parte reflectate, iar o parte vor traversa.Gradul de traversare se e9primă în procente şi reprezintă radiaţia emitentă care reuşeşte săa"ungă în ţesutul subiacent trecând prin limita de separaţieA la limita de separaţie dintre aer # tegument, refle9ia este '00B, deci nimic nu traversează. Concluzia care se conturează este căaerul este o barieră de neînvins pentru UU% $e9. cantităţile de aer din stomac, intestin, pulmon,care fac din aceste organe zone inabordabile prin ec+ografie&. @a limita de separaţie muşc+i # os,refle9ia este 0B $oricum, se evită în practică reperele osoase &.


2/9

Efectele ultrasunetelorUltrasunetele prezintă o multitudine de efecte, care din punct de vedere didactic, se pot

grupa în trei categorii7 efecte fizice, c+imice şi biologice.'. Efectele fizice cele mai importante sunt7• cavitaţia7

efect specific care apare în lic+ide, o alternanţă între faza de dilataţie, în care particulele se rup şi apar cavităţile, şi faza de compresie, în care aceste cavităţi seciocnesc şi disparA

în lic+idele care conţin gaze, sub efectul U%, microveziculele de gaz au tendinţa să seunească, şi rezultă vezicule vizibile $fenomenul de pseudocavitaţie&A

• efectul termic # este datorat energiei mecanice dezvoltată de U%, absorbită de substrat,care se transformă în căldurăA încălzirea structurilor este mai mare la limita de separaţiedintre două mediiA

• luminescenţa # este posibilă în mediile lic+ide care conţin gaze, străbătute de fascicolulultrasonicA

• dispersia şi coaularea # e9istă posibilitatea amestecării unor structuri nemiscibile, sub

impactul UU%A demonstrativ este fenomenul de fântână arteziană apărut pe suprafaţacapului ultrasonor, datorită faptului că mediul lic+idian se sparge sub acţiuneafascicolului ultrasonicA pe baza acestui fenomen, se produc aerosoli şi emulsii, subimpactul U%.

!" Efecte c#imice$• Depolimerizările # fascicolul UU% distruge moleculele mari, prin forţă mecanicăA• Efect de o%idare7 s-a constatat că, amestecând *>> $apă o9igenată& cu aer, sub impactul fascicolului U%,

se produce acid azotos şi acid azoticA soluţiile de coloranţi în amestec cu apa o9igenată,sub impactul U% se decoloreazăA

în urma o9idării are loc şi creşterea conductibilităţii soluţiilorA• Efect fotoc#imic # fascicolul UU% înegreşte filmul fotograficA• Efect de peptizare # pe anumite medii, UU% sc+imbă starea de gel în stare de sol, atunci

când este vorba de soluţii coloide.&" Efecte bioloice$• Dozele mici de UU% au efect de stimulare a funcţiei celulare, producând modificări

reversibile, în sensul stimulării celulare.• Dozele mi"locii de UU% in+ibă funcţiile celulare, producând modificări ireversibile

parţiale.• Dozele mari de UU% produc tulburări ireversibile, care pot merge până la necrozăA mai

importantă este intensitatea aplicaţiei decât timpul, şi nu este respectată legea ca produsul

intensitate 9 timp să fie constant.• ;entru vieţuitoarele mici, dozele mici au efect stimulant, respectiv se stimulează

răspunsul biologic globalA dozele mari determină fenomene de cavitaţie, distrugeritisulare, c+iar moarte. Efectele ultrasunetelor pe orane şi ţesuturi'esutul nervosEste cel mai sensibil ţesut la impactul fascicolului ultrasonic. !stfel, la o aplicaţie

ultrasonică de 0,?2 54cm6, timp de '0 minute, pe măduva spinării se produce suspendarea


3/9

tuturor funcţiilorA la aplicarea fascicolului UU% pe encefal, la aceeaşi parametri, apare o necrozăîn con. @a nivelul nervilor periferici, se constată blocarea transmiterii nervoase, pe timp limitat,mai ales pentru fibrele care conduc durerea, de obicei fibrele subţiri, mai ales fibrele Camielinice cu transmitere lentă, sau fibrele !F. %e obţine deci un efect analgetic.

(paratul vascular

@a nivelul aparatului vascular funcţionează legea lui icGer7 dozele mici de U% producvasodilataţie prin proces de +iperemie, dozele mi"locii determină anemie, eventual cu disfuncţie parţială locală, iar dozele mari determină stază, mai ales venoasă, iar dacă doza este foarte mareşi acţionează suficient, se poate a"unge la necroză tisulară. De regulă în cazul aplicaţiilor terapeutice, se folosesc doze mici pentru a se obţine vasodilataţie, cu creşterea permeabilităţiilocale şi creşterea circulaţiei locale, care conduce la creşterea metabolismului tisular.

S)ne şi orane #ematoformatoare;e culturi celulare in vitroH, impactul fascicolului UU% produce liza +ematiilor, prin

efect mecanicA pe sângele integral, se observă scăderea albuminelor şi creşterea globulinelor plasmatice. @a doze mari, de >54cm6 în aplicaţie UU% cu cap fi9, după 2 minute se constatădistrugerea parţială a splinei.

'esutul de susţinere!plicaţia UU% asupra ţesutului de susţinere dezvoltă efectul de spreadingH7 prin acestfenomen, se controlează şi se accentuează difuziunea diverselor substanţe prin pieleA este vorbadespre un fenomen de fibrinoliză la nivel celular, de liză a epiteliului, sub impactul fascicoluluiUU% se rup punţile de legătură între celule şi apar noi spaţii, prin care creşte difuzibilitatea,activând circulaţia în spaţiul intercelular, deci creşte permeabilitatea şi difuziunea la nivelulmembranei celulare. @a nivelul ţesutului de susţinere, s-a constatat liza ţesuturilor scleroase,c+iar a calcificărilor din ţesutul con"unctiv, de obicei la doze de '-> 54cm6, ca e9presie aefectelor con"ugate, mecanic şi termic ale UU%.

'esutul muscular1n muşc+i se produc +iperemie, spasmoliză, scăderea tonusului muscular şi creşterea

activităţii musculare.'esutul embrionar şi landele enitaleDozele mici au efect biologic pozitiv, în vreme ce dozele mari determină atrofie

glandulară, iar la embrion determină malformaţii sau c+iar moarte, mai ales în primele luni desarcină. Dozele terapeutice pot fi folosite pentru a declanşa4susţine contracţia uterului gravid, în perioada travaliului.

*rane de simţ

c+iul trebuie ferit de ma9imele de intensitate ale fascicolului UU%, realizate prin focalizări şiapariţia refle9iei. Iotuşi, riscurile nu sunt c+iar atât de mari, ţinând cont de faptul că în condiţiileunei emisii UU% de ' 54cm6, focalizate la nivelul oc+iului, timp de 2 minute, nu apar efectenegative.

'esut tumoral


4/9

De obicei, în neoplasme nu se aplică Uu%. rice formă de agenţi fizici este contraindicatăîn neoplasme, şi încă timp de minim 2 ani după înc+eierea ultimului tratament specific.

După )oeppen e9istă & mari domenii fizioloice ale UUS 7L Domeniul < de acţiune # domeniul terapeutic7

- ;rocesele sunt reversibile.

- Efecte fundamentate se bazează pe influenţarea sistemului nervos şi vascular $+iperemie&.- Doze 0,02-0,-$după unii c+iar&0,2 54cm6.

L Domeniul


5/9

aplicaţie4e9ecuţie sau te+nică&, la multe aparate se va declanşa sistemul de semnalizare$sonor4vizual& şi instalaţia se opreşte.

+ablajele sunt subţiri, fle9ibile.,ipuri de vibraţii emise de UUSDe obicei, U% pot fi emise ca7

•

vibraţie continuă,• vibraţii modulate,• impulsuri.UUS continuu apare când tensiunea la anod este continuă, puterea câmpului este constantă,

amplitudinea vibraţiilor este constantă având valori minime, ma9ime şi medii constante.UUS modulate se obţin când tensiunea anodică variazăA amplitudinea variază în ritmul de 4>

a curentului de la reţea $deci modulări de amplitudine în "oasă frecvenţă&. E9istă două forme posibile de modulare 7

L %e foloseşte doar "umătate de undă $20 *z& şi apar grupuri de de vibraţii care acoperă N deciclu, urmate de pauze egale cu "umătate de ciclu. Capacitatea medie va fi "umătate dincapacitatea ma9imă, la fel şi efectul de încălzire şi terapeutic, deoarece sângele preia şi conduce

căldura pe perioada pauzei.L %e folosesc ambele "umătăţi de undă, grupele sunt fără pauză, dar modulate în amplitudine,

în frecvenţa curentului de la reţea.UUS în impulsuri implică apariţia pauzelor. aportul dintre impulsul UU% şi pauză trebuie

precizat. @a aparatele moderne e9istă relaţii prestabilite impuls7pauză, respectiv '7>, '7$'impuls, >4 pauză&, '72, '7'0, '7>0. aportul dintre durata impulsului4durata pauzei reprezintă procent din capacitatea totală şi din efectul termic efectiv dezvoltat la nivelul substratului, înraport cu emisia continuă.


6/9

- să se îndepărteze, în permanenţă, veziculele mici de gaz care apar pe piele cu a"utorulunei pensule,

- capul UU% nu se pune în contact, se va afla la distanţă de >- cm de suprafaţa de tratat,- fascicul UU% trebuie să fie permanent perpendicular pe tegument,- mâna asistentului va fi întotdeauna în afara apei # e9istă riscul ca, prin însumarea

vibraţiilor mecanice, să apară osteoporoza mâinii, ca boală profesională.!plicarea de UU% în apă are un efect foarte bun de profunzime.L +u mijloace ajutătoare7 UU% se aplică cu dificultate pe suprafeţele mici, circumscrise. Estenevoie să se folosească un tub4balon subţire de cauciuc umplut cu apă, care se aplică pe suprafeţemici tegumentare, şi peste care se aplică capul ultrasonic. Iubul este umplut cu apă fiartă şi semulează pe diferite suprafeţe $globul ocular, dinte ş.a.&. 1n ultima vreme acest sistem nu se maifoloseşte, deoarece e9istă capul ultrasonic pentru suprafeţe mici.

Din punctul de vedere al modului de aplicare a capului ultrasonor pe suprafaţa de tratat,e9istă mai multe modalităţi te+nice7L Ie+nica cu cap ultrasonor mobil $metoda dinamică sau cinetică& - realizează un masa" al

suprafeţei de tratat. %e aplică cercuri mici, cca.'>4minut, pentru a realiza egalizarea diferenţelor de intensitate ale fascicolului UU% pe toată suprafaţa.L Ie+nica cu cap ultrasonor fi9 $metoda statică& - capul sonor este stabil, staţionar. Datoritărepartiţiei inegale a fascicolului UU%, cu ma9imul de transfer energetic în zona centrală afascicolului şi pierdere de energie proporţională spre periferia acestuia, tratamentul esteneomogen, fiind mai intens în zona acoperită de centrul fascicolului. De regulă, în aceastămodalitate, se transmite cam '4-'42 din intensitatea transmisiei de la te+nica cu cap ultrasonor mobil.L Ie+nica cu cap ultrasonor semistaţionar - capul sonor se mişcă în cercuri cu viteză foarte mică, pe un câmp mic.

Dozarea UUS depinde de7 diagnostic, stadiul bolii, localizarea afecţiunii, capacitatea de

reacţie a bolnavului, starea tonusului vegetativ al bolnavului.1n orice aplicaţie trebuie precizaţi următorii parametri 7

L /ntensitatea - este poate cel mai important parametru.


7/9

L 0etoda folosită - dacă se urmăresc efecte locale, se folosesc doze mai mari de UU%. Dacă seurmăresc efecte la distanţă, prin mecanisme neurale, se folosesc intensităţi mai mici.L /ntervalul dintre şedinţe - de obicei, şedinţele sunt zilnice. Dacă este vorba de aplicaţii într-o boală cronică, dozele sunt mai mari şi aplicaţiile sunt de >- ori4săptămână. Dozarea efectivă esteindividuală, în funcţie de efectele obţinute şi cele estimate.

L 1elul vibraţiei - se precizează dacă este vorba de regim continuu, modulat $cu precizareatipului de modulaţie&, sau în impulsuri.

Efectele locale ale UUS3ecanismul de acţiune terapeutică a UU% se bazează pe generarea în ţesuturile profunde

de procese locale, urmate apoi, pe calea sistemului nervos, de procese generale şi la distanţă.Efectele locale determinate de aplicaţiile de U% se pot clasifica în efecte mecanice,

termice şi c+imice.L Efectele locale mecanice7 Din alternarea forţelor de compresiune-dilataţie, rezultă o mişcare pulsatilă a particulelor tisulare, dezvoltată întotdeauna în a9ul radiaţiei UU%. :ibraţialongitudinală periodică determină deplasări longitudinale relative ale structurilor, sub formă de

pulsaţii. %e produce un micromasa"A pulsaţia dezvoltă o amplitudine variabilă a oscilaţiilor $de până la '00 9 diametrul moleculei& şi o variaţie de presiune în interiorul substratului de >,( atm.@a dozele terapeutice folosite, nu apare fenomenul de cavitaţie.L Efectele locale termice7 !par datorită transformării energiei mecanice în căldură, în urmatransferului de energie de la undele UU% către substratA încălzirea substratului este proporţionalăcu coeficientul de absorbţie a ţesutului4ţesuturilor constituente. 1ncălzirea este mai puternică lalimita de separaţie dintre straturi. De obicei, efectele mecanice şi termice acţionează simultan.Deci mecanismele efectelor termice sunt multiple, ele acţionând simultan7 absorbţie P frecare $lasuprafeţele de separaţie& P mişcarea particulelor.L Efectele locale c#imice7 @a dozele terapeutice aplicate de obicei, apare alcalinizarea la nivelulstructurilor, atât la nivel tisular cât şi al plasmei sanguine. Dozele mari generează acidoză. 1n

focarele inflamatorii, în care p*-ul este acid datorită inflamaţiei, aplicarea U% este favorabilădatorită fenomenului de alcalinizare pe care U% îl dezvoltă, în aceste condiţii neutralizând mediulşi stimulând vindecarea. Efectele c+imice locale favorabile dezvoltate, se datorează următoarelor mecanisme activate de U% 7 - creşte rata reacţiilor la nivel celular, mai ales a celor o9idoreducătoare şi sunt favorizate fenomenele coloido-c+imice, - creşte rata respiraţiei celulareşi se produce vira"ul p* spre alcalin, - creşte rata metabolismului celular şi se elibereazăsubstanţe farmacologic active cu rol de mediatori, precum +istamina, acetilcolina ş.a, - senormalizează ec+ilibrul ionic intra- şi e9tracelular şi se ameliorează modificările stării ionice.

Efectele enerale şi la distanţă ale UUS%e bazează pe e9istenţa refle9elor cuti-viscerale, care pleacă de la nivel tegumentar, din

zona de proiecţie a unui anumit organ, şi se înc+id la nivel visceral, impulsul a"ungând şiacţionând la acel organ. ;e aceste tipuri de refle9e se bazează terapia la nivelul zonelor de proiecţie *ead, la nivel segmentar, paravertebral sau la nivel ganglionar. De fiecare dată seobservă efecte la distanţă. UU% are deci, efecte locale de încălzire $mai ales a spaţiilor deseparaţie& şi de micromasa", şi prin efectele biofizice şi bioc+imice dezvoltate, declanşează efecteregionale şi la distanţă, uneori prin antrenarea unor mediatori nespecifici.

Efectele fizioloice şi terapeutice principal e ale UU% sunt7- analezice


8/9

- miorela%ante- #iperemiante;e lângă aceste efecte principale au mai fost descrise efectele secundare7- fibrolitice $legate de fenomenele de Qrupere şi fragmentare tisularăH&- antiinflamatorii $e9plicate prin acţiunile vasomotorii şi metabolice&.

,erapia combinată ultrasunet-curenţi diadinamici 2+DD3Ierapia combinată a curenţilor diadinamici $efecte analgezice şi +iperemiante& cu

ultrasunetele $efecte miorela9ante& conduce la efecte potenţate reciproc.. !fectiuni dermatologice $cicatrici c+eloide, plagi atone, ulcere trofice ale membrelor

etc&,. !fectiuni ale tesutului de colagen $3aladia DupuRtren, fibrozite, dermatomiozite,

miozita, sclerodermia progresiva etc&,=. !fectiuni neurologice7 nevralgii si nevrite, sec+ele nevralgice post +erpes zoster,

nevroamele postamputatie, distrofia musculara progresiva $Erb&, sindroamele spasticesi +ipertone de cauza piramidala si e9trapiramidala $pareze centrale, sclerozamultipla, +emiplegii spastice, sindrom ;arGinson etc&,

2. !fectiunile circulatorii $arteriopatiile obliterante si angioneuropatiile de stadiulincipient, bola aRnaud etc&,


9/9

(. !fectiunile din cadrul domeniilor de patologie ale medicinii interne $unele suferinteale apratului respirator si suferinte digestive cronice precum bron+opatiile cronice,ulcer gastroduodenel, constipatie cronica, disc+inezii biliare&,

?. !fectiuni ginecologice.

Contraindicatiile generale ale ultrasonoterapiei sunt reprezentate de urmatoarele7

'. 3odificari sau afectiuni tegumentare de natura infectioasa, inflamatorie sau tulburari desensibilitate cutanata,

>. Iulburari de coagulabilitate sanguina, fragilitatea capilara,

. %tare generala alterata, case9ie,

=. Iumori in toate stadiile evolutive, pre si postoperator,

2. Iuberculoza activa, in orice stadiu si orice localizare,

(. %tari febrile acute, indiferent de cauza,

?. eumatismul articular acut,

/.

Documents

Ultrasunetele (1)