Turismul Rural Din Austria

8/3/2019 Turismul Rural Din Austria

1/11

Turismul rural din Austria

Austria

ASEZARE

- Austria este situata in Europa Centrala, invecinandu-se cu Germania (816 km), Cehia (500km),Slovacia (68km), Ungaria (340km), Slovenia (311km), Italia (415km), Elvetia (165km),

Liechtenstein (34,9km)

- Suprafata Austriei este de 83 859 km

- Populatia 8 140 000 locuitori

- Diviziuni administrative: 9 provincii federale= Bundeslander

- Sarbatoarea nationala: 26 octombrie

ISTORIE

Dupa destramarea Imperiului Austro-Ungar si abdicarea imparatului Carol I de Habsburg,este proclamata la 12. 12. 1918 Republica Austria, stat federal, ale carui granite sunt stabilite la10. 09. 1919 prin Tratatul de la Saint- Germania- en- Laye. Austria este ocupata si transformatala 11. 03. 1938 in provincie a Germaniei naziste (sub numele de Ostmark).

RELIEF

Tara muntoasa, circa 2/3 din teritoriu aflandu-se la altitudini de peste 500m si 40% la peste1000m, altitudinea medie este de 1000m. Relieful muntos (Prealpii si Alpii, orientati E-V)acopera aproape 3/4 din suprafata tarii, campia reducandu-se la un culoar subalpin care insotesteDunarea si la Burgenland, o parte din Campia Panonica. In apocaliptica infruntare dintre Alpi siMasivul Boemiei, in care s-au sfaramat si au pierit sub mari uriase intinderi ale uscatului, aflamexplicatia structurii geologice a Austriei, atat de variata, in raport cu teritoriul sau restrans.Relieful teritoriului austriei dominat de sirurile masivele tinere ale Alpilor, respectiv de Clima


2/11

POPULATIA SI ASEZARILE

Populatia Austriei este de 8 140 000 locuitori. Circa 99% este populatie austriaca, iar

minoritatile include: croati, sloveni, turci.Orase: Graz, Linz, Salzburg, Innsbruck, Klagenfurt, Villach, Wels, Sankt Polten. Austria se

afla in regiuni care nu depasesc 500m altitudine, indeseobi in regiunea colinara Oberosterreich,campia Burgenland, Valea Dunarii si Prealpii.

Cele mai mari concentrari ale populatiei se inregistreaza in aglomeratia urbana Viena silandurile Oberosterreich ,Niederosterreich si Voralberg, iar cele mai scazute in landurile Tirol siKarnten

Culte: catolicism 78%, protestantism 5%, islamism 2%.

ECONOMIA

Tara cu o economie dezvoltata si echilibrata, care a cunoscut o crestere spectaculoasa, inultima vreme. Industria prelucratoare este foarte diversificata (siderurgia, constructoare demasini, chimica, sticlarie si portelan, textila, instrumente muzicale) si de inalta productivitate,principalele centre industriale fiind: Viena, Linz, Graz, Klagenfurt, Steyr. Productia de energieelectrica este dominata de hidroenergie, care asigura peste 2/3 din productivitate. Foartedinamice sunt industriile: electronica (Villach, Viena), bunuri industriale de larg consum,

autovehicule (Viena, Steyr, Graz), chimica si petrochimica, alimentara (bere, vin, zahar),industria usoara (pielarie- Viena, Graz), sticlarie (Linz, Viena, Bad Ische, Steyr), instrumentemuzicale- Viena fiind un renumit centru pentru piane.

Nu dispune de resurse minime importante, cu exceptia sarii, agricultura de mare randament siputernic. Se cresc indeseobi porcine si bovine si se cultiva cereale (grau, orz,porumb).

Prin asezarea ei, Austria ar trebui sa beneficieze in chip firesc de clima moderata a Europeicentrale, dar desi aceasta reprezinta elementul caracteristic esential el este amendat de o serie defactori locali provocati de relieful alpin, dintre care trebuie retinute in primul rand: fenomene

climatice verticale, al expozitiei pantelor, al vanturilor locale: briza de munte.

Temperatura medie inregistrata este de 1,9 C in ianuarie si 18,1C in iulie la Salzburg si 2 Cin ianuarie si 21 C in iulie la Viena. Precipitatiile scad in general de la Vest la Est, fiind maibogate, in zonele periferice montane ; cele mai scazute se inregistreaza in regiunile laculuiNeusiedler . Desi umiditatea, precipitatiile si nebulozitatea sunt si ele influentate de altitudine,crescand odata cu ea, varfurile inalte sufera de lipsa precipitatiilor abundente.


3/11

CE ESTE TURISMUL RURAL?

Turismul rural este un fenomen de data recenta. In tari europene se practica de cateva

decenii spontan sau organizat. Ceea ce este nou insa, se refera la dimensiunea fenomenului inspatial rural. Aceasta expansiune este determinata de existenta a doua motivatii pentru turismulrural ; pe de-o parte este vorba de relansarea si dezvoltarea domeniului rural, iar pe de alta partede o forma de turism alternativa, la turismul de masa, traditional .

In ansamblul economiei globale a turismului, turismul rural se defineste ca fiindvalorificarea turistica : a spatiilor rustice, a resurselor naturale, a patrimoniului cultural, aimobilelor culturale, a traditiilor satesti si a produselor agricole;prin intermediul unor produsee de marca (consacrate) ilustrative ale identitatii regionale, care saacopere nevoile consumatorilor in materie de primire, alimentatie, activitati recreative,

divertisment si diverse servicii, in scopul unei dezvoltari locale, durabile si a unui raspunsadecvat la nevoile de recreere din societatea moderna, intr-o noua viziune sociala oras- sat.

Desi actioneaza in spatiul rural, agroturismul si turismul rural sunt doua concepte carepentru unii autori reprezinta acelasi lucru iar pentru altii sunt doua notiuni diferite.Practica arata ca aceste doua categorii se identifica pana la un moment dat, care scoate inevidenta elemente de identitate, incluziune, cat si elemente diferite care le conduc ladepartajare/diferentiere. Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turisticaorganizata si condusa de populatia locala si care are la baza o stransa legatura cu mediul ambiant,natural si uman.

Turismul rural este o forma de turism care se desfasoara in mediul rural, valorificandresursele turistice locale (naturale, culturale, umane) ca si dotarile si echipamente turistice,inclusiv pensiunile si fermele agroturistice.In lipsa unei definitii adecvate a turismului rural agreata pe teritoriul UE, termenul folosit esteacel de : turism verde. Culoarea simbol are rolul de a distinge aceasta forma de turism decelelalte cum sunt: turismul alb sporturile de iarna; turismul albastru vacanta la mare, turismal luminilor turismul urban.

In acest sens turismul verde poate fi definit ca o activitate turistica practicata atat in zonelerurale cat si in alte locuri de pe litoral unde turismul specific nu este prea dezvoltat; in zonele dedealuri si montan precum si in alte spatii rurale.Atat turismul rural cat mai ales agroturismul se bazeaza pe potentialul spatiului rural, pe oamenisi produse specifice locului care trebuie sa se adapteze cerintelor pietii turistice, trebuie sa-siamenajeze gosposdariile pentru a fi la nivelul standardelor de calitate dorite de turisti, sa puna invaloare traditiile culinare specifice locului.


4/11

Agroturismul reprezinta actiunea de deplasare a unei persoane intr-o localitate rurala,nepoluata, avand un specific agrar finalizata pentru un sejur de cel putin 24 de ore intr-ogospodarie taraneasca, consumull de produse locale alimentare si nealimentare, coabitarea,observatia, asistenta si coparticiparea in comunitatea siciala locala prin respectarea normelor cefac posibila intreaga actiune.

Agroturismul se contureaza ca o activitate capabila sa valorifice excelentul de cazare existentin gospodariile taranesti spre consumul persoanelor care pe o perioada determinata de timp, vinin asezarile rurale pentru odihna, recreere, agrement. Aceasta activitate turistica are un caracterocazional. Spre deosebire de agroturism, turismul rural are un caracter permanent si dispune de ostructura de primire eterogena reprezentata nu numai prin gospodariile taranesti ci si princampinguri, sate taranesti. In acest caz, activitatea de baza a persoanelor implicate este prestareade servicii turistice iar veniturile realizate au un caracter permanent.

Agroturismul prezinta mai multe trasaturi care il diferentiaza de turismul clasic

prin :

-consumul turistic se petrece in mediul rural unde esentiale sunt : calitatea pensiunii, serviciilorde primire (ferme) ;

-oferta turistica este autentica condusa de oamenii locului ;

-este o activitate complementara activitatii agricole si nu alternativa acesteia ;

-ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna, de recreere in vacante, week-end-uri,in peisajul mediului rural cu valori culturale educative si cu o ospitalitate specifica ;

-nu necesita investitii foarte mari pentru amenajari de infrastructura sau suprastructura turistica ;

-se evita marile aglomerari turistice de pe litoral sau din statiunile balneae sau montane ;

-este un sistem difuz prin specificul ofertei sale diversificate si marea diseminare in spatiu ;

-nu aduce prejudicii prea mari mediului natural sau a celui construit insa trebuie sa se tina contde un anumit plan ecologic si fizic ;

-nu este compatibil pentru turismul de masa.


5/11

Principiile pentru dezvoltarea durabila a agroturismului :

-folosirea durabila a resurselor turistice (exploatarea optima, conservare) ;

-reducere asupra consumului si a risipei de resurse turistice ;-mentinerea diversitatii naturale, culturale, sociale a spatiului rural ;

-integrarea agroturismului in strategii de dezvoltare nationala regionala, locala (dezvoltareaofertei, promovare, organizare, precum si dezvoltarea infrastructurii generale si tehnico-edilitare) ;

-sprijinirea economiei locale in dezvoltarea socio-economice a comunitatii dar si in protejareanaturii si a valorilor culturale ;

-implicarea comunitatilor locale in sectorul turistic prin sprijinirea grupurilor de initiativa pentru

dezvoltarea si promovarea ofertei turistice locale, pentru protejarea mediului si a bunurilorculturale de aici si rolul organizatiilor locale ale prestatorilor de servicii turistice.

-consultarea specialistilor si a publicului in dezvoltarea agroturismului si a economiei localepentru a evita conflictele de interese intre politica guvernamentala, regionala si cea locala.

-dezvoltarea durabila a agroturismului trebuie sustinuta prin pregatirea profesionala, calificare,perfectionare, pregatire civica, sociologica ;

-promovarea marketingului in agroturism ;

-cercetarea si monitorizarea actiunii de turism si a activitatii de conservare si protejare a mediului

inconconjurator precum si resursele turistice.

Turismul rural contribuie la viata economica a satelor prin :

-perspectiva dezvoltarii satului pe termen lung in stransa legatura cu agricultura, infrastructura ,protectia mediului ;

-posibilitatea de a deveni support pentru noi afaceri si locuri de munca care sa determine odezvoltare pe plan local ;

-incurajarea activitatii locale artizanatul- dar si cele care determina dezvoltarea unui comertartistic ;

-cresterea veniturilor locuitorilor din asezarile rurale prin valorificarea resurselor locale ;

-numarul crescand de oportunitati pentru interactiunea sociala a localnicilor care deseori duc oviata izolata in comunitatilor agricole.


6/11

Obiectivele strategice ale dezvoltarii agroturismului :

-trebuie sa plece de la realizarea de venituri complementare actiunii agricole prin oferirea unorproduse turistice noi si inedite pe piata turistica si prin acestea sa ajunga la cresterea nivelului detrai in mediul rural, stimuland astfel stabilirea populatiei active din mediul rural (diversificareapopulatiei active- cea tanara) si stoparea migratiei urban- rural ;

-stoparea migratiei populatiei si stimularea revenirii cel putin partial a populatiei urbane care eteoriginara din cele rurale ;

-asigurarea conditiilor de trai si civilizatie in mediul rural stimuland stabilitatea populatiei activein mediul rural ;

-venituri suplimentare rezultate din activitatea de turism ;

-valorificarea produselor din gospodaria proprie ;

-punerea in valoare a resurselor de care dispune zona ;

-utilizarea excedentului de spatiu, produse si forta de munca ;

-satisfacerea clientilor prin calitatea, flexibilitatea si pretul produselor si serviciilor ;

-conservarea locuintelor si obiceiurilor traditionale turismul contribuie la numeroasecomunitati ce se folosesc de aceste elemente ca de un mecanism de incurajare a circulatieituristice ;

-sprijinirea comunitatii locale.

Turismul in Austria

Dificil este atunci cnd ai de unde alege: 800 de staiuni de iarn v ateapt n cele 71 deregiuni ! Aici gsii toate informaiile despre staiunile din paradisul sporturilor de iarn Austria!

n Wildschnau n Alpii Kitzbheler banii valoreaz mult mai mult. Experiene n naturaneatins, ospitalitate autentic, preuri corecte i o ofert variat de iarn se numr printremotivele principale pentru cei care se ntorc tot mereu n Wildschnau.

Sptmnile de dinaintea Crciunului reprezint n Austria perioada romantic a pieelor deCrciun i magia Adventului. La cumprturi, gustarea i uimirea cresc bucuria ateptrii celeimai frumoase srbtori din an.


7/11

Dintotdeauna oamenii au srbtorit trecerea dintre ani i i-au mprtit urri pentru unviitor mai bun. Austria ofer o varietate deosebit de tradiii, evenimente culturale i posibilitide a srbtorii Noul An.

Prtii de vis, culmi nzpezite i plcerea de a schia pe gheari pe durata ntregului an ... nparadisul sporturilor de iarn, Austria, fiecare se regsete. nceptori sau profesioniti, toi augarania distraciei hibernale.

Arhitectura i wellnessul sunt astzi ntr- o strns conexiune. Conceptele de designminimalist i linitea ce ndeamn la meditaie a multor concepte de wellness se completeaz nmod ideal i se prezint n acelai timp ntr- o varietate surprinztoare.

Studiul de evaluare a calitii vieii fcut anual n metropole din ntreaga lume de ctrecompania internaional de consultan Mercer, acord laurii n anul 2010 din nou Vienei: oraulse plaseaz pe locul 1 pe plan mondial i este astfel oraul cu cel mai nalt standard de via dinlume.

Oraele Austriei i atrag vizitatorii cu arhitectura lor fascinant de la cea gotic la cearenascentist, baroc, grnderzeit (epoca ntemeietorilor) sau jugendstil, i pn la ceapostmodern, furniznd astfel decorul istoric pentru extraordinare evenimente culturale, pentrusesiuni confortabile de shopping, dar i pentru ore pline de savoare n compania deliciilor dinbuctrii i crame.

Cel mai important aspect n muzic nu sunt notele. Gustav Mahler este consideratdeschiztorul de drumuri al modernitii, iar epoca n care a trit a fost marcat de opera sa.Iubitorii muzicii din lumea ntreag l celebreaz pe vestitul compozitor n doi ani jubiliariconsecutivi: n 2010 se aniverseaz 150 de ani de la naterea sa, iar n 2011 se comemoreaz 100de ani de la moartea sa. Opera lui Gustav Mahler este caracterizat de contrastul dintre via imoarte, dintre pmntesc i spiritual. Cu ruperi de stil i aluzii ironice el a creat o punte de

legtur ntre secolele al 19-lea i al 20-lea. Cele zece simfonii i ciclurile de lieduri ale luiMahler au marcat un punct de cotitur n istoria muzicii. i toate acestea n ciuda faptului c adedicat doar dou luni pe an, n vacana de var, activitii componistice. n aceste luni natura i-aservit ca surs de inspiraie. Mahler se retrgea n Steinbach am Attersee n timpul verii pentru acompune. Aici au prins via simfoniile a 2-a i a 3-a.

Marea majoritate a lucrrilor au fost compuse de Mahler n Villa Mahler" din Maierniggam Wrthersee n verile anilor 1900 - 1907. Acolo el a scris simfoniile a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a ia 8-a i Cntecele copiilor mori". i n zilele noastre sunetele emoionante ale lucrrilor luiMahler i inspir pe compozitori de muzic de film precum Ennio Morricone i John Williams.

Cntecul pmntuluintr-o perioad de acut criz personal - n 1907 murea fiica lui Mahler, Anna, n acelai

an compozitorul nsui era diagnosticat cu grave probleme cardiace - Gustav Mahler a vrut s isfideze soarta. Beethoven i Schubert, Dvok i Bruckner scriseser doar nou simfonii naintes moar, aa c Mahler, nclinat spre misticism i miracole, a nceput s lucreze, n locul celeide-a noua simfonii, la o serie de adaptri dup lirica chinez. Au rezultat cntece disperate dedragoste fa de via, cntece despre singurtatea existenial, despre moarte i desprire, dar idespre certitudinea unei alte lumi, ce se afl dincolo de vizibilul cotidian.


8/11

Gustav Mahler se vedea ca mediator ntre cele dou sfere. Aceast atitudine a mbrcat-on cuvinte: Ca s spunem aa, omul este instrumentul la care Universul cnt.". Edificatorpentru oscilarea ntre extremele de expresie, ntre pragmatism i transcenden, apropierea moiii euforie, tragic i grotesc. Juxtapunerea diverselor limbaje muzicale include cntece simplepopulare, dar i cea mai riguroas polifonie.

Turismul rural din Austria

In aceasta tara turismul rural reprezinta o activitate care a confirmat, a dezvoltat noipreocupari devenite in timp profesii - care au contribuit la evolutia asezarilor satesti. Formelede manifestare ale turismului rural sunt: pensiunea taraneasca (case taranesti cu camere deinchiriat) si turismul in hanuri. Analizand satistic realizarile domeniiului se remarca pozitia de

fanion a regiunii Tirolului.Vechimea acestor preocupari - in 1979 s-au dobandit 100 de ani - au condus la realizarea

traditiei. Totul a pornit de la apozitia geografica a Tirolului, aflat la intersectia rutelor nord-sud siest-vest, caracterizata printr-un trafic ridicat.

Incepand cu secolul al XVIII-lea Tirolul iese din umbra Elvetiei si devine zona de interesturistic. Desi trecuta prin incercarea celor doua razboaie mondiale, zona Tirolului s-a refacut inviteza de fiecare data. Cu incepere din anii 50 au fost reatinse conditiile de dinainte de razboi,iar dezvoltarea urmatoare nu a fost numai rapida, ci si foarte puternica.

Cresterea realizata in domeniul turismului s-a bazat pe: cresterea economica a intregiiregiuni, cresterea populatiei, cresterea bugetului de timp liber, cresterea transportului siinfrastructurii necesare acestora, dezvoltarea noilor sisteme de comunicatie, a sporturilor de iarnasi nu in ultimul rand a urbanizarii.

Rezultatele obtinute in zona Tirolului sunt o urmare fireasca a programului initiat deMinisterul Agriculturii si al Comertului, sugestin intitulat Planul Verde, prin care s-au acordatgospodariilor tiroleze imprumuturi (credite) cu o durata de rambursare mare (15 ani) si odobanda scazuta (3-5%). Toate acestea au condus la: omologarea si functionarea a 25 de comuneturistice, in care o familie din doua primeste turisti la ferma, in medie existand - la fiecare ferma-6 paturi. Astazi in intreg Tirolul o treime din gospodariile aflate in mediul rural inchiriaza spatiide aczare.

Corelerea eforturilor si necesitatea desfasurarii unei activitati calitative - in coreletiilecresterii concurentei - au contribuit la infiintarea Organizatiilr Turistice Satesti (OST), si aCentrelor de Administratie a Organizatiilor Turistice Satesti (CAOST) la nivelul judetelor. Inintampinarea cestor initiative au venit Sindicatele de initiativa sateasca, Oficiul de turism allandului si Oficiul pentru promovarea turismului austriac.


9/11

Promovarea activitatilor turistice rurale este realizata prin: camera de Comert Exterior,institutiile culturale, birourile liniilor aeriene, birourile oficiale din tarile emitente de fluxurituristice, prin ziare, reviste, emisiuni la radio si televeziune, afise in locurile publice, prospecte,pliante, firme, participarea la targuri si expozitii.

Incercand a realiza o fotografie a produsului turistic rurala austriac vom constata ca el secaracterizeaza prin: imensul efort investitional pentru echipare, preponderent al unitatilor de micidimensiuni si caracterul familial al acestora; nivelul calitativ al echipamentelor hoteliereimbunatatit continuu (salon, bar, salon T.V, sala de jocuri, sauna, piscina, etc).

Tinand cont de necesitatea existentei unor dotari pentru pravticarea sportului in oriceanotimp, vacantele tiroleze sunt de neconceput in momentul de fata fara : centre de echitatie,terenuri de tenis, piscine acoperite, sala de masaj, solarium, bufete, sauna, patinoare, partii deschi, tunuri de zapada artificiala ( lacuri colectoare), masini de batut zapada.

Iar pentru ca totul sa functioneze perfect, cu o precizie maxima, exista mici societati de

exploatare si intretinere-reparatie a dotarilor si instalatiilor existente.Revistele austriece de specialitate publica, n mod regulat, informatii cu privire la satele turisticede recreatie: adresa, altitudine, clima, numar de locuitori, cai de acces, mijloace de transport,statii de benzina, sporturi, distractii, rezervari, numar de telefon, etc..

Statiunile de odihna sunt localitati organizate pentru vizitatori, care din punct de vedereal aspectului, pozitiei, structurii si regulilor privind pastrarea linistii corespund caracteristicilorunui sat turistic de recreatie, dar care se diferentiaza prin numarul vizitatorilor, instalatiilor.

Uniunea Comunala (Gemeindebund) recunoaste statutul unei localitati ca fiind sat

turistic de recreatie sau statiune de odihna.Statul se implica n activitatea de turism rural prin intermediul Ministerului de Comert si

Reconstructie, care acorda credite pentru dotarea unitatilor de cazare. De asemenea, si MinisterulAgriculturii si Silviculturii sprijina actiunea de construire de camere pentru turistii straini lafermele taranesti.

Entitatile si nivelele la care este organizata activitatea de turism rural n Austria sunturmatoarele:

Organizatii Turistice Satesti (O.S.T), cuprinznd unul sau mai multe sate, daca

acestea sunt mai putin populate sau frecventate; Centre de Administrare a Organizatiilor Turistice Satesti (C.A.O.T.S.), la niveluljudetului.

Cea mai importanta regiune pentru turismul rural austriac este Tirolul. n aceasta regiuneturismul la ferme a luat amploare n ultimii 25 de ani, din necesitatea gasirii unor venituriextraagricole pentru tarani. Cazarea se realiza n pensiuni particulare si din acest motiv existaufoarte putine hoteluri si moteluri de dimensiuni mici. De asemenea, turismul rural nu s-a limitat


10/11

la datele propriu-zise, ci a patruns si n catunele si fermele mai izolate, fiind interzisa construirearesedintelor secundare n aceasta zona.. Statul, prin intermediul unor case de credit sau bancipopulare, a acordat taranilor credite pentru investitii agrare pe termen lung (15 ani) cu o dobndade 3-5%. Aceste credite erau prevazute n Planul Verde.

n Austria, activitatile promotionale se desfasoara pe mai multe nivele.Sindicatele de Initiativa Satesti, care utilizeaza o parte importanta a bugetului de care

dispun, pentru promovarea produsului turistic, actioneaza pe plan local. Aceste organisme dispunde venituri provenite din taxele de sejur platite de turisti si din contributiile membrilor sai.Uneori satele se grupeaza pentru a desfasura activitati promotionale de mare anvergura.

La nivel provincial, Oficiul de Turism al Landului finanteaza propaganda turistica prineditarea de pliante, participare la trguri internationale, etc..

La nivel federal, Oficiul pentru Promovarea Turismului Austriac intensifica efortul

publicitar pentru cresterea fluxurilor turistice internationale. De asemenea, mai exista si birourileoficiale n principalele tari emitente de turisti, care au sarcini variate: informarea publicului,contacte cu presa, publicitate, prezenta la marile manifestari n domeniu, raporturi cu agentii devoiaj si ofertantii de vacante.


11/11

Documents

Turismul Rural Din Austria