TR-2 Caracteristici Generale Somes - Copy

8/3/2019 TR-2 Caracteristici Generale Somes - Copy

1/30

IMPLEMENTAREA NOII DIRECTIVE CADRU A APEI IN BAZINEPILOT (WAFDIP)

EuropeAid/114902/D/SV/RORO.0107.15.02.01

TR-2

CARACTERISTICI GENERALE SI CORPURILE DE APA DESUPRAFATA IN BAZINUL HIDROGRAFIC SOME

ARCADIS Euroconsult (NL)

In asociere cu:

OIEAU (FR)

MOTT MACDONALD (UK)

ECOTERRA (RO)

Autor: Dr. Dan Batuca

Verificare: David W. van Raalten (Project Director)

Versiunea Draft 2: Aprilie 2004

Versiune draft finala: Mai 2005

Versiune finala: 2 Iunie 2005

Adresa de contact inRomania

(Biroul proiectului)

DA Somes-Tisa

Str. Vanatorului 17

400213 Cluj-Napoca, Romania

tel/fax: +40 (0) 364 401048

Adresa de contact acontractorului principalcontractor

Beaulieustraat 22

PO Box 441

6800 AK Arnhem, The Netherlands

tel/fax: +31 26 3577 253 / 3577 577

www.euroconsult.nl / www.arcadis-global.com


2/30

TR-2 Caracterizarea bazinului hidrografic Somes Pag. 2 / 30


3/30


CONTINUT

1 INTRODUCERE.......................................................................................................... 5

2 DESCRIEREA BAZINULUI HIDROGRAFIC SOME..................................................7

2.1 Caracteristici generale ........................................................................................ 7

2.2 Caracteristici hidrografice ................................................................................... 8

2.2.1 Surse si resurse de apa .................................................................................. 8

2.2.2 Reteaua hidrografica in BH Some................................................................. 9

2.2.3 Scurgerea medie........................................................................................... 10

2.3 Limite administrative si caracteristici demografice............................................ 102.4 Caracteristici geografice ................................................................................... 11

2.4.1 Relief............................................................................................................. 11

2.4.2 Utilisarea terenului si vegetatia ..................................................................... 11

2.4.3 Geologie........................................................................................................ 12

2.5 Clima................................................................................................................. 12

2.5.1 Precipitatia anuala medie.............................................................................. 12

2.5.2 Temperatura aerului medie multianuala ....................................................... 12

2.6 Infrastructura si economia................................................................................. 133 CORPURILE DE APA DE SUPRAFATA IN BAZINUL SOME ................................ 15

3.1 Categoriile tipurile de ape de suprafata din Romania....................................... 15

3.1.1 Cerinte ale Directivei Cadru a Apei............................................................... 15

3.1.2 Categoriile de ape de suprafata .................................................................... 15

3.1.3 Tipologia (abiotica) a apelor de suprafata..................................................... 15

3.1.4 Criterii de baza pentru tipologia apelor de suprafata ...................................... 16

3.1.5 Tipologia abiotica a raurilor din Romania...................................................... 18

3.1.6 Tipologia abiotica a lacurilor din Romania .................................................... 203.1.7 Tipologia abiotica a lacurilor de acumulare din Romania .............................21

3.2 Corpurile de apa de suprafata pentru Raul Some........................................... 22

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................. 25

ANEXA Colectie de imagini ........................................................................................... 27


4/30



5/30


1 INTRODUCERE

Raportul tehnic TR-2 Caracteristici generale si corpurile de apa de suprafata din BHSomes a fost realizat in cadrul Proiectului WAFDIP Implementarea noii Directive Cadru

a Apei in bazine pilot (Phare, RO 0107.15.03.01), care se desfasoara in Romania (dinDecembrie 2003 pana in Mai 2005).

Raportul tehnic TR-2 a fost cerut la activitatea A1 Descrierea caracteristicilor BH Somesdin Termenii de Referinta.

Raportul tehnic TR-2 a fost folosit la elaborarea Ghidului metodologic pentru corpurile deapa puternic modificate si artificiale (TR-4), solicitat la activitatea A1(h) din Termenii deReferinta ai Proiectului.

Cooperarea stransa cu specialistii de la Administratia Nationala Apele Romne dinBucuresti si Directia Apelor Some Tisa a facilitat pregatirea Raportului Tehnic TR-2 siGuidul TR-4.

Este de recunoscut si apreciat contributia profesionala a Administratiei Nationale ApeleRomne la implementarea noii Directive Cadru a Apei in Romania.


6/30



7/30


2 DESCRIEREA BAZINULUI HIDROGRAFIC SOME

2.1 Caracteristici generale

Bazinul Hidrografic Some este un bazin trasfrontalier amplasat in partea de nord-vest a

Romniei si delimitat la vest de frontiera romno-ungara. Se intinde att in Romnia ctsi Ungaria.

In Romania, BH Some se invecineaza cu bazinul raului Tisa la nord, cu bazinul Siret laest, al Muresului la sud si cu bazinul Crasnei la vest (Fig.1).

Fig.1 Amplasarea BH Some in Romnia.

Bazinul Some este bine populat (peste 1,9 milioane de locuitori in mediu urban si rural)si este o regiune dezvoltata economic (industrie, agricultura si silvicultura) a tarii.

Bazinul Some river este administrat pentru gospodarirea apelor de Directia ApelorSome-Tisa, din cadrul autoritatii nationale Apele Romne (Fig.2).


8/30


Fig. 2 Directiile de Ape din Administratia Nationala Apele Romane

2.2 Caracteristici hidrografice

2.2.1 Surse si resurse de apa

Resursele de apa din bazinul Some sunt relativ limitate, dar suficiente pentru nevoilelocale; acestea sunt neuniform distribuite in timp si spatiu.

Sursele principale de apa in BH Some sunt apele de suprafata, reprezentate de rauri silacuri de acumulare, si subterane, reprezentate de apele freatice si de adancime.

Teoretic, resursele totale de apa sunt de cca. 4348 milioane m3 (din care 4012 milioanem3 sunt din ape de suprafata si 336 milioane m3 din ape subterane), dar numai 21.7%sunt tehnic utilizabile (945 milioane m3, din care 715 milioane m3 sunt din rauri si lacuri deacumulare si 230 milioane m3 din subteran) (Tabelul 1).

Tabelul 1. Surse si resurse de apa in BH Some

Resurse de apa (milioane m3)

Surse de apa

Resurse teoretice Resurse utilisabileApe de suprafata

- Furnizate de surse naturale

- Furnizate de lacuri de acumulare

4012 715

400

315

Ape subterane

- Ape freatice

- Ape de adancime

336 230

150

80

Total 4348 945

Gradul de utilizare a resurselor de apa este redus, cca. 210 m3/capita.annum in 1983-

1989 si 140 m3

/capita.annum in 2001.


9/30


Aproximativ 80% din apele de suprafata sunt de categoria I de calitate, 15% de categoriaII, 1% de categoria III si 4% sunt degradate (in 2001).

2.2.2 Reteaua hidrografica in BH Some

Raul Some si afluentii

Raul Some este un rau important transfrontalier care izvoraste din in Romania, curgeprin Romania (376 km) si Ungaria (51 km) si se varsa in Raul Tisa pe teritoriul Ungariei.

Raul Some are doua zone de izvor: in Carpatii Orientali - din Muntii Rodnei, de undeSomesl Mare curge spre sud-vest, si Muntii Apuseni, cu Someul Mic (ca Someul Caldsi Someul Rece) care curge spre nord-est.

Raul Some cu Someul Mare are 376 km lungime si suprafata de receptie de 15.740km2; curge prin orasul Satu Mare (in regim canalizat).

Someul Mare are 130 km lungime si bazin de receptie de 5033 km 2.

Someul Mic este de 178 km, cu suprafata de bazin 3773 km2 si curge (regim canalizat)

prin municipiul Cluj-Napoca; are numele de Someul Cald pana la confluenta cu SomeulRece, in acumularea Gilu.

Someul Mare si Someul Mic au o curgere rapida pana la iesirea din munti unde seunesc in apropierea orasului Dej. De aici Someul are un curs zigzagat pe directia nord-vest, trece prin Campia Some, campie joasa unde primeste cativa afluenti mai mici siparae.

Reteaua hidrografica in bazinul Some cuprinde 403 cursuri de apa codificate, cu 5528km lungime totala (7% din lungimea totala a raurilor interioare din tara) (Tabelul 2).

Tabelul 2. Raurile principale din bazinul Some.

Raul Lungime (km) Suprafata de receptie

(km2)

Nota

Some 376 15.740 cu Someul Mare

Someul Mare 130 5.033

Lpu

ieu

Alma

119

71

68

1.875

1.818

813

afluenti ai SomeuluiMare

Someul Mic 178 3.773 Are numele de SomeulCald pana la confluentacu Someul Rece

Someul Rece

Nada

Fize

49

44

46

330

372

562

Afluenti ai rauluiSomeul Mic

Densitatea retelei hidrografice este in medie 0,349 km/km2, evident cu valori mai mari inzonele muntoase, si mai mici in zonele de campie.

In lungul Someului si afluentilor principali, sunt 39 sectoare de rau cu lucrari de aparareimpotriva inundatiilor (pe un mal sau pe ambele maluri), 150 sectoare de rau cu lucrarihidrotehnice si de regularizare (protectie de albie) si 29 sectoare de rau cu lucrari deprotectie mal.

Derivatii

In bazinul Some exista in functiune un numar destul de mare de derivatii.


10/30


Sunt 12 lucrari de derivatii subterane (tunele, galerii si aductiuni) de o lungime totala decca. 80 km.

Acumulari

In bazinul Somes au fost realizate 5 lacuri de acumulare pentru aparare impotrivainundatiilor, hidroenergie, alimentare cu apa si piscicultura, cu o capacitate totala de cca.311 milioane m3 (Tabelul 3).

Tabelul 3. Principalele acumulari din bazinul Some

Lacul de acumulare BarajulAcumulareBaraj

Raul

Capacitate(mil m

3)

Suprafata(ha)

Scop Tip Inaltime(m)

Anul

Fntnele Someul Cald 225 826 FC, PG R 92 1978

Tarnia Someul Cald 74 220 PG A 97 1974

Someul Cald Someul Cald 7 78 PG, WS G 34 1983

Gilu Someul Mic 4.2 68 WS, PG, F G,E 23 1971

Floreti II Someul Mic 1.0 37,8 PG G,E 16 1986

Scopul acumularii: FC aparare impotriva inundatiilorl PG hidroenergetic WS alimentare cu apa F piscicolTipul barajului: A arc G greutate E de pamant R anrocamente

2.2.3 Scurgerea medie

Debitul mediu multianual al raului Some este de 125 m3/s la iesirea din tara.

Scurgerea maxima se produce primavara (30-50%) si vara (25-40%), iar scurgerea

minima se produce de regula in timpul iernii si uneori vara..

2.3 Limite administrative si caracteristici demografice

Teritoriul bazinul Some se intinde peste judetele Bistria-Nsud, Cluj, Slaj, Maramuresi Satu-Mare (Tabelul 4).

Zona este bine populata si are ca orase principale Cluj-Napoca (332.000 locuitori), BaiaMare (149.000), Satu-Mare(130.000), Bistria (87.000) si Zalu (71.000). Exista si o seriede orase mai mici, precum Turda, Dej sau Ludu, si un numar mare de sate in zonelerurale.

In general, 52% din locuitori traiesc in mediu urban si 48% in zone rurale.

Tabelul 4. Caracteristici administrative si demografice ale teritoriului bazinului Some

No. Judetul Suprafata (km2) % din suprafata

totale a bazinului

Populatia

(locuitori)

% din populatia

totala in bazin

1 Bistria-Nsud 5009 22,44 311.447 16,13

2 Cluj 4382 19,63 535.746 27,73

3 Slaj 3408 15,26 225.363 11,67

4 Maramure 6122 27,43 348.770 26,41

5 Satu-Mare 3401 15,24 510.109 18,06

Total 22,322 100,00 1.619.988 100,00


11/30


2.4 Caracteristici geografice

2.4.1 Relief

Zona geografica cuprinsa in bazinul Some se caracterizeaza printr-o mare diversitategeomorfologica, de la campii (4%) la dealuri (74%) si munti (22%) (Fig.3).

Fig. 3 Relieful in bazinul hidrografic Some.

Zona de campie, cu inaltime pana la 200 m, cuprinde Campia Someului si Campia Careidin partea de vest a bazinului.

Zona de deal, cu inaltimi pana la 600 m, include Podisul Somean si CampiaTransilvaniei din partea centrala a bazinului.

Culmile muntoase de inaltimi joase si medii de pana la 1500 m, includ Muntii Oaului,

Ignisului, Gutiului si Lapu din partea de nord si nord-est a bazinului, si Muntii Mure siPlopi din partile de sud-est si de vest.

Zona muntilor inalti cu inaltimi de pana la 2000 m, include Muntii Apuseni (1836 m) inpartea de vest a bazinului si Muntii Tible (1839 m) si Maramure (1957 m) situati inpartea de nord a bazinului.

Zona de munti foarte inalti, in inaltimi de pana la 2300 m, include Muntii Rodnei (2303 m)in partea de est si Muntii Climan (2100 m) din partea de sud-est a bazinului.

2.4.2 Utilisarea terenului si vegetatia

Utilizarea terenului in bazinul Some are o distributie neuniforma, prin diversitatea

formatiunilor geomorfologice, acoperirii vegetale si dezvoltarii economice.


12/30


Din suprafata totala a bazinului, exista in prezent:

40% acoperire cu padure,

37% ocupata pentru agricole folosite: cereale, fan si culturi de furaje, culturipomicole, legumicole si cresterea animalelor,

22% ocupata de centre urbane si rurale, sau pentru diferite scopuri industriale, si

1% lucii de ape (rauri, lacuri si acumulari) cu diferite tipuri de folosinte.

In functie de formatiunile de relief, se pot intalni vegetatie de stepa in zonele de campie,paduri de foioase si conifere, uneori mixte, in functie de altitudine, care acopera de regulazonele de deal si de munte.

2.4.3 Geologie

Rocile eruptive, care nu sunt nici usor erodabile prin apa si acoperite aproape inintregime de paduri de pin sau molid, formeaza zona muntilor inalti (Muntii Maramure siibles).

Rocile calcaroase predomina in Muntii Apuseni.

O varietate mare de roci sedimentare (argila, marna, var, gresie, nisipuri, pietrisuri, siconglomerate) se intalneste in zonele depresionare din bazin (Campia Transilvaniei siPodisul Somean).

2.5 Clima

In bazinul Some este un climat temperat-continental, unde se pot distinge:

zona de climat de campie in vest si nord-vest a bazinului,

zonal de clima de deal si podis in partile de sud, sud-vest si centrale din bazin, si

zona climatica de munte in restul bazinului.

Zona de clima de campie se caracterizeaza prin verii calduroase si ploioase si ierni reci,uneori cu viscole, dar si cu perioade calde, cu strat redus de zapada stabila.

Zona de climat de deal si de munte se caracterizeaza printr-o scadere progresiva atemperaturii si cresterea precipitatiilor cu marirea altitudinii.

Zonele de clima muntoasa se caracterizeaza prin veri racoroase cu ploi abundente siierni reci cu caderi mari de zapada pe perioade lungi.

2.5.1 Precipitatia anuala medie

Distributia precipitatiilor in bazinul Some este puternic influentata de formele de relief dinregiune, cu cu valori medii anuale care pot varia de la 600 mm/an la peste 1400 mm/andupa cum urmeaza:

600 700 mm/an in Campia Some si Transilvaniei,

800 1000 mm/an in Muntii Apuseni,

1000 1300 mm/an in Muntii Guti, ible, Brgu si Climani, si

peste 1400 mm/an in Muntii Rodnei.

2.5.2 Temperatura aerului medie multianuala

In bazinul Some, temperatura aerului medie multianuala este de 7.90C.


13/30


Temperatura medie multianuala este de la 9.70C la Satu Mare pana la -20C in MuntiiRodnei.

2.6 Infrastructura si economia

Infrastructura in zona este bine dezvoltata si cuprinde drumuri si cai ferale internationale,

nationale si locale; poduri si pasaje, unitati energetice (centrale hidroelectrice), liniielectrice (de mare si medie tensiune) cu statii de transformatoare.

Industriile principale din zona sunt: extractiva (minerale neferoase) si minerit (aur, argint);metalurgica, chimica si constructii de masini; forestiera si de mobila; textila, alimentara side bauturi.

Caracteristicile principale ale bazinului Some sunt sintetizate in Tabelul 5.

Tabelul 5. Date caracteristice pentru bazinul Some.

Descriere Bazinul hidrografic Some

Tip de bazin Transfrontalier (RO HU)

In total 1,9 milioane locuitori

In zone urbane 52%Populatie

In zone rurale 48%

Economie Bine dezvoltata

Bazin de receptie 15,740 km2

Fir principal Raul Some - 376 km

Afluenti principali Someul Mare, Someul Mic

Lungime 5528 km

Caracteristicigeografice alebazinul si raului

Reteahidrografica

Densitate 0.349 km/km2

Total 945 milioane m3

Ape de suprafata 715 milioane m3

Resurse de apautilisabile inbazin

Ape subterane 230 milioane m3

Categoria I 80%

Categoria II 15%

Categoria III 1%

Calitateaexistenta aapelor desuprafata

Degradate 4%

Zona de campie 4%

Zona de deal 74%Relief

Zona de munte 22%

Paduri 40%

Agricultura 37%Utilizareaterenului

Zone populate 23%

Zone de munte Roci eruptive si calcaroase

Zone de deal Roci sedimentareGeologie

Zone de campie Roci sedimentare

Clima Temperat-continentala

Precipitatia medie anuala 600 1400 mm/anTemperatura medie multianuala 7.9

0C


14/30



15/30


3 CORPURILE DE APA DE SUPRAFATA IN BAZINUL SOME

3.1 Categoriile tipurile de ape de suprafata din Romania

3.1.1 Cerinte ale Directivei Cadru a Apei

Categoriile si tipurile de ape de suprafata din Romania au fost identificate si caracterizatede Administratia Nationala Apele Romane in concordanta cu Anexa II Art.1, Sectiunea1.1 din Directiva Cadru a Apei.

3.1.2 Categoriile de ape de suprafata

Categorii de ape suprafata au fost identificate dupa cum urmeaza: rauri,

lacuri naturale, si

lacuri de acumulare (artificiale).

3.1.3 Tipologia (abiotica) a apelor de suprafata

Tipologia abiotica a apelor de suprafata, rauri si lacuri, a fost stabilita in concordanta cuAnexa II Art.1, Sectiunea 1.2 din Directiva Cadru a Apei, si prezentata in Tabelul 7(sistemul A) si Tabelul 8 (sistemul B).

Tabelul 7. Descriptori si typologia fixa pentru rauri si lacuri (sistem A).

Tipologia fixa Descriptori

Ecoregiune Ecoregiuni

Tip Rauri

Tipologie dupa altitudine

Tipologie bazata pe marimeasuprafetei bazinale

Geologie

Lacuri

Tipologie dupa altitudine

Tipologie pentru adancime in functie deadancimea medie,

Tipologie pentru marime in functie desuprafata

Geologie

Nota: Sistemul A a fost aplicat de Administratia Nationala Apele Romane cand a transmis laComisie tipurile de ape de suprafata si localizarea lor geografica, asa cum se cere la Sectiunea1.1 (vi).

Anexa II Art.1 (Ape de suprafata) Sectiunea 1.1 (Caracterizarea tipurilor de corpuri de apa desuprafata)

Statele membre trebuie sa identifice localizarea si limitele corpurilor de apa de suprafata si sa realizezecaracterizarea initiala a tuturor corpurilor in concordanta cu metodologia urmatiare. Statele membre potsa grupeze corpurile de apa pentru scopurile caracterizarii initiale.

(i) Corpurile de apa de suprafata din cadrul districtului bazinal trebuie sa fie asa fel identificate

incat sa se incadreze intr-una din categoriile de ape de suprafata urmatoare rauri, lacuri,ape tranzitorii si costiere sau corpuri de apa de suprafata artificiale sau corpuri de apa desuprafata puternic modificate;

(ii) Pentru fiecare categorie de ape de suprafata, corpurile relevante de apa de suprafata dincadrul districtului bazinal trebuie sa fie diferentiate dupa tip. Aceste tipuri sunt cele definitefie aplicand "sistemul A" fie "sistemul B" identificate in sectiunea 1.2;

(vi) Statele membre trebuie sa transmite Comisiei o harta sau harti (in format GIS) cu localizareageografica a tipurilor obtinute conform gradului de diferentiere cerut prin sistemul A.


16/30


Tabelul 8. Caracterizare alternativa cu factori obligatorii si optionali pentru rauri si lacuri(sistem B).

Caracterizarealternativa

Factori fizici si chimici prin care se determina caracteristicile unui rau (sauparte de rau) sau lac, si apoi structura si compozitia populatiilor biologice

Factori obligatorii Rauri si Lacuri

altitudinelatitudine

longitudine

geologie

marime

Factori optionali Rauri

distanta de la izvor

energia scurgerii (viteza si pante)

latimea medie a apei

adancimea medie a apei

panta medie a apei

tipul si forma albiei minorecatogorie de debite pe rau

forma vaii

transportul de aluviuni

capacitatea de neutralizare acida

compozitia substratului mediu

cloruri

ecart de temperaturi ale aerului

temperatura medie a aerului

precipitatii

Lacuri

adancimea medie a apei

forma lacului

timp de rezidenta

temperatura medie a aerului

ecart de temperaturi ale aer

caracteristici de amesteccapacitate de neutralizare acida

starea poluarii de fond cu nutrienti

compositia substratului mediu

fluctuatii nivel apa

3.1.4 Criterii de baza pentru tipologia apelor de suprafata

In conditiile locale specifice pentru categoriile de apa de suprafata (rauri si lacuri) sitipurile abiotice, pe teritoriul Romaniei au fost adoptate si aplicate in toate bazinele dintara (inclusiv bazinul Some) urmatoarele criterii:

Incadrarea geografica a raurilor si lacurilor in ecoregiuni:

ecoregiunea 10 Muntii Carpati; subecoregiune noua specifica PodisulTransilvaniei,

ecoregiunea 11 Campia Ungara,

ecoregiunea 12 Regiuna Pontica ecoregiunea 16 Campiile de Est.

Tipologia pe altitudini a raurilor si lacurilor:

zone joase < 200 m,

altitudini medii de la 200 la 800 m, cu doua sub-clase specifice:

- intre 200 si 500 m,

- intre 500 si 800 m, si

inalte > 800 m.


17/30


Tipologia dupa adancimea lacurilor este in functie de adancimea medie:

mica < 3 m,

medie intre 3 si 15 m,

mare > 15 m.

Tipologia dupa marimea bazinului hidrografic:

mica de la 10 la 100 km2,

medie de la 100 la 1000 km2,

mare de la 1000 la 10 000 km2, si

foarte mare > 10 000 km2.

Tipologia dupa marimea suprafetei lacului:

< 0,5 km2 (aceasta este o sub-clasa noua specifica),

intre 0,5 si 1 km2,

intre 1 si 10 km2,

intre 10 si 100 km2, si

100 km2.

Tipologia geologica a raurilor si lacurilor:

calcareoasa, silicioasa, si

organica.

Alte criterii de luat in considerare:

pentru rauri:

- panta apei,

- debitul specific,

- ecartul de temperaturi ale aerului,

- precipitatia,

- compositia substratului mediu (patul litologic al albiei);

pentru lacuri de acumulare:

- timpul de rezidenta (retentie).


18/30


3.1.5 Tipologia abiotica a raurilor din Romania

In Romania a fost identificat un numar de 32 tipuri de rauri, care se prezinta in Tabelul 6.Tipuri particulare au fost identificate pentru fluviul Dunarea (sectorul aval si delta).

Tabelul 6. Tipologia abiotica a raurilor din Romania

Tip Caracterizare

curs de ap

Altitudine

mdMN

Suprafa

km2

Pant0/00

Debit

l/s.km2

TempoC

Precip

mm/an

Geologie Litologie

RO01Curs de ap situat nzone montane > 800 10 1000 40

200>20 -2

+8700 1400

a siliciub calcar

blocuribolovnipietri

RO02Curs de ap situat nzone piemontane saude podiuri nalte

500 800 10 1000 20 50

5 20 7 9 600 800

a siliciub calcar

bolovnipietri

RO03Sector de curs de apsituat n zonepiemontane sau depodiuri nalte

500 800 1000 10000

3 20 5 20 7 9 600 800

a siliciub calcar

pietribolovni

RO04Sector de curs de apsituat n zone de

dealuri sau de podiuri

200 500 1000

10000

0,5 5 3 15 8

10

500

700

a siliciub calcar

c organic

nisippietri

RO05Sector de curs de apsituat n depresiuniintramontane

500 800 10 1000 1 3 3 20 7 9 600 800

a siliciub calcarc organic

nisippietribolovni

RO06Sector curs de ap cuzone umede situat nzone de dealuri ipodiuri

200 500 1000 10000

1 2 3 15 8 10

500 700

a siliciuc organic

nisippietri

RO07Curs de ap situat nzone de dealuri ipodiuri

200 500 10 1000 5 30 1 5 8 10

500 700


pietrinisip

RO08Sector de curs de apmediu situat n zonede dealuri i podiuri

200 500 1000 10000

3 20 2 10 8 10

500 700

a siliciub calcar

nisippietri

RO09Curs de ap situat nzone de dealuri i

podiuri

200 500 10 1000 5 20 2 5 8

10

500

700

a siliciub calcar

c organic

nisippietri

RO10Curs de ap situat nzon de cmpie < 200 10 1000 < 8 < 3 9

11400 500


nisipml

RO11Sector de curs de apsituat n zon decmpie

< 200 1000 3000

< 1 1 3 9 11

400 500


nisipmlargil


< 200 > 3000 0,5 5 2 10 9 11

400 500


nisipargil

RO13Sector de curs de apcu zone umede situat

n zon de cmpie< 200 > 3000 < 1 2 10 9

11400 500


nisipml

RO14Curs de ap situat nzonele de dealuri ipodiuri

200 500 10 1000 5 20 2 5 8 10

500 700


nisippietri

RO15Curs de ap situat nzon de cmpie < 200 10 2000 < 8 < 2 9

11400 600


nisipargilmloas


< 200 1000 5000

0,5 5 1 3 9 11

400 600


nisipml


< 200 > 5000 < 1 2 10 9 11

400 600


nisipmlargil


n zon de cmpie< 200 > 5000 < 1 2 10 9

11400 600


nisipmlargil


19/30


Tabelul 6 (continuare). Tipologia abiotica a raurilor din Romania.

Tip Caracterizare curs deap

AltitudinemdMN

Suprafakm

2

Pant0/00

Debitl/s.km

2

TempoC

Precipmm/an

Geologie Litologie

RO19Fluviul Dunrea Cazane 100 200 570.900

574.8500,07 9 8

10600 800

b calcarnisippietribolovni

RO20 Fluviul Dunrea sector inferiorCazane-Clrai

5 70 574.000 698.000

0,05 8 9 11

500 600

a siliciu argilnisippietri

RO21Fluviul Dunrea sector inferiorClrai-Isaccea

5 698.000 780.650

0,04 7 9 11

400 500

a siliciunisipargil

RO22 Delta Dunrii < 5 805.300 < 0,01 > 11 400 500

c organicnisipml

RO23Curs de ap situat nzone de dealuri i depodiuri

200 500 10 1000 1 10 2 4 8 10

500 700


nisippietri

RO24Curs de ap situat nzon de cmpie < 200 10 2000 1 3 0,5 1 9

11400 600


nisipargil

RO25

Sector de curs de ap

cu zone umede situatn zon de cmpie

< 200 1000 5000

< 2 1 3 9 11

400 600

a siliciu

b calcarc organic

nisip

ml


< 200 > 5000 0,5 2 10 9 11

400 600


nisipml


n zon de cmpie< 200 > 5000 0,3 2 10 9

11400 600


nisipmlargil

RO28Cursuri de apinfluenate calitativ decauze naturale

10 1000

RO29Curs de apnepermanent situat nzon montan

> 800 10 1000 20 150

2 16 -2 +8

700 1100

a siliciu blocuribolovnipietri

RO30Curs de apnepermanent situat n

zone piemontane saude podiuri nalte

500 800 10 1000 25

45

5 17 7 9 600

800

b calcar bolovnipietri

RO31Curs de apnepermanent situat nzone de dealuri sau depodiuri

200 500 10 1000 5 30 1,5 7 8 10

450 550

a siliciub calcar

pietrinisip

RO32Curs de apnepermanent situat nzon de cmpie

< 200 10 2000 < 8 < 2 9 11

400 500

a siliciub calcar

nisipml

Note: Tipurile RO01 RO06 sunt situate n Ecoregiunea 10 Munii CarpaiTipurile RO07 RO08 sunt situate n Ecoregiunea 10, Sub-ecoregiunea Podiul TransilvanieiTipurile RO09 RO13 sunt situate n Ecoregiunea 11 Cmpia UngarTipurile RO14 RO22 sunt situate n Ecoregiunea 12 Regiunea PonticaTipurile RO23 RO27 sunt situate n Ecoregiunea 16 Cmpia de Est

Tipul RO28 sunt cursuri de ap influenate de cauze naturaleTipurile RO29 RO32 sunt cursuri de ap cu curgere temporar


20/30


3.1.6 Tipologia abiotica a lacurilor din Romania

In Romania a fost identificat un numar de 18 tipuri de lacuri naturale, dupa cum seprezinta in Tabelul 7.

Tabelul 7. Tipologia abiotica a lacurilor naturale din Romania.

Tip Caracterizare

lac

Altitudine

(mdMN)

Adncime medie

(m)

Suprafa

(km2)

Geologie

ROLN01Zon de cmpie,adncime foarte mic,suprafa mic, siliciu

< 200 < 3 0,5 1 siliciu

ROLN02Zon de cmpie,adncime foarte mic,suprafa medie, siliciu

< 200 < 3 1 10 siliciu

ROLN03Zon de cmpie,adncime foarte mic,suprafa mic, calcar

< 200 < 3 0,5 1 calcar

ROLN04Zon de cmpie,adncime foarte mic,suprafa medie, calcar

< 200 < 3 1 10 calcar

ROLN05Zon de cmpie,adncime foarte mic,suprafa mare, calcar

< 200 < 3 10 100 calcar

ROLN06Zon de cmpie,adncime foarte mic,suprafa foarte mare, calcar

< 200 < 3 > 100 calcar

ROLN07Zon de cmpie,adncime foarte mic,suprafa mic, organic (turb)

< 200 < 3 0,5 1 organic(turba)

ROLN08Zon de cmpie,adncime foarte mic,suprafa medie, organic (turb)

< 200 < 3 1 10 organic(turba)

ROLN09Zon de cmpie,adncime foarte mic,suprafa mare, organic (turb)

< 200 < 3 10 100 organic(turba)

ROLN10

Zon de cmpie,

adncime mic,suprafa medie, siliciu

< 200 3 15 1 10 siliciu

ROLN11Zon de cmpie,adncime mic,suprafa medie, calcar

< 200 3 15 1 10 calcar

ROLN12Zon de cmpie,adncime mic,suprafa mare, siliciu

< 200 3 15 10 100 siliciu

ROLN13Zon de cmpie,adncime mic,suprafa medie, organic (turb)

< 200 3 15 1 10 organic(turba)

ROLN14TZon de cmpie,adncime foarte mica i mic,suprafa medie, siliciu, calcar(terapeutice)

< 200 < 33 15

1 10 siliciucalcar

ROLN15

Zon de deal i podi,

adncime foarte mic,suprafa foarte mic, siliciu

200 800 < 3 < 0,5 siliciu

ROLN16Zon de deal i podi,adncime mic,suprafa foarte mic, siliciu

200 800 3 15 < 0,5 siliciu

ROLN17Zon montan,adncime mic,suprafa foarte mic, siliciu

> 800 3 15 < 0,5 siliciu

ROLN18Zon montan,adncime foarte mic,suprafa foarte mic, siliciu

> 800 < 3 < 0,5 siliciu

Not: Tipurile ROLN01 ROLN15 sunt situate n Ecoregiunea 10 Munii CarpaiTipurile ROLN16 ROLN18 sunt situate n Ecoregiunea 12 Regiunea Pontica


21/30


3.1.7 Tipologia abiotica a lacurilor de acumulare din Romania

In Romania a fost identificat un numar de 14 tipuri de lacuri de acumulare, care suntprezentate in Tabelul 8.

Tabelul 8. Tipologia abiotica a lacurilor de acumulare din Romania.

Tip Caracterizare

lac

Altitudine

(mdMN)

Adncime medie

(m)

Geologie Timp

retenie

ROLA01Zon de cmpie,adncime mic,calcar

< 200 3 15 calcarb mediuc mic

ROLA02Zon de cmpie,adncime mic,siliciu

< 200 3 15 siliciua mareb mediuc mic

ROLA03Zon de cmpie,adncime foarte mic,siliciu

< 200 < 3 siliciua mareb mediuc mic

ROLA04Zon de cmpie,adncime foarte mic,calcar

< 200 < 3 calcara mare

ROLA05Zon de cmpie,adncime mare,siliciu

< 200 > 15 siliciua mare

ROLA06Zon de deal i podi,adncime mare,calcar

200 800 > 15 calcara mare

ROLA07Zon de deal i podi,adncime mic,calcar

200 800 3 15 calcara mareb mediuc mic

ROLA08Zon de deal i podi,adncime mare,siliciu

200 800 > 15 siliciua mareb mediuc mic

ROLA09Zon de deal i podi,adncime foarte mic,siliciu

200 800 < 3 siliciua mareb mediuc mic

ROLA10Zon de deal i podi,adncime mic,siliciu

200 800 3 15 siliciua mareb mediuc mic

ROLA11Zon de deal i podi,adncime foarte mic,calcar

200 800 < 3 calcarb mediu

ROLA12Zon montan,adncime mare,siliciu

> 800 > 15 siliciua mareb mediuc mic

ROLA13Zon montan,adncime mic,siliciu

> 800 3 15 siliciua mare

ROLA14Zon montan,adncime mare,calcar

> 800 > 15 calcara mare


22/30


3.2 Corpurile de apa de suprafata pentru Raul Some

Pe Raul Some, au fost identificate si desemnate 19 corpuri de apa de suprafata naturale, puternic modificate (si candidate) si artificiale, care se prezinta in Figura 4 siTabelul 9, si anume:

Corpuri de apa naturale

Pe Raul Some au fost identificate si desemnate 4 corpuri de apa Corpuri de ApaNaturale (CAN) in categoria rauri, respectiv:

RO II 1 CA1 pe raul Someul Mare, intre izvoare si confluenta cu raul ValeaMare,

RO II 1 CA6 pe raul Some, intre confluenta cu raul Vadu si confluenta cu raulApa Srat,

RO II 1 CA7 pe raul Some, intre confluenta cu raul Apa Srat si confluenta curaul Lpu, si

RO II I.31 CA1 pe raul Someul Cald, intre izvoare si capatul amonte alacumularii Fntnele.

Corpuri de apa puternic modificate (si candidate)

Exista un numar de 12 corpuri de apa pe raul Some care au fost identificate sidesemnate Corpuri de Apa Puternic Modificate (CAPM), dintre care:

9 sunt in categorie rauri, respectiv:

- RO II 1 CA2 pe Someul Mare, intre confluenta cu raul Valea Mare siconfluenta cu raul Ilva (acesta este candidat la CAPM),

- RO II 1 CA3 pe Someul Mare, intre confluenta cu raul Ilva si confluenta cu

raul Sieu (este candidat CAPM),

- RO II 1 CA4 pa Someul Mare, intre confluenta cu raul Sieu si confluenta curaul Someul Mic la orasul Dej (este candidat la CAPM),

- RO II 1 CA5 pe raul Some, intre orasul Dej si confluenta cu raul Vadu,

- RO II 1 CA8 pe raul Some, intre confluenta cu raul Lpu si confluenta curaul Homorodu Nou (este candidat la CAPM),

- RO II 1 CA9 pe raul Some, intre confluenta cu raul Homorodu Nou sifrontiera Romano-Ungara,

- RO II I.31 CA3 pe Someul Cald, intre Acumularea Fntnele si Acumularea

Tarnia,

- RO II I.31 CA6 pe Someul Mic, intre Acumularea Gilu si confluenta cu raulNade (este candidat la CAPM), si

- RO II I.31 CA7 pe Someul Mic, intre confluenta cu raul Nade si orasul Dej(este candidat la CAPM);

sunt in categoria lacuri, si anume:

- RO II I.31 CA2 Acumularea Fntnele,

- RO II I.31 CA4 Acumularea Tarnia, si

- RO II I.31 CA5 Acumularea Gilu.


23/30


Corpuri de apa artificiale

In bazinul Some, un numar de 3 corpuri de apa au fost identificate si desemnate caartificiale (CAA), si anume:

lucrarea de derivatie Jibou Zalu,

lucrarea de derivatie Rctu Acumularea Fntnele, si

lucrarea de derivatie Someul Rece Acumularea Tarnia.

Fig.4. Corpuri de apa de suprafata pe Raul Some.


24/30


Tabelul 9. Corpuri de apa de suprafata in bazinul Some.

Categoria Tipologia corpului de apaNr Corpul de apa de suprafata

Rau Lac CAN CAA CAPM

Lungime

(km)

Suprafata

(ha)

Cod

(ICPDR)

2 Rul Someul MareIzvor Confluen Valea

Mare

X X 14 RO II 1CA1

3 Rul Someul MareConfluen Valea Mare Confluen Ilva

X Xcandidat

31 RO II 1CA2

4 Rul Someul MareConfluen Ilva Confluen Sieu

X Xcandidat

50 RO II 1CA3

5 Rul Someul MareConfluen Sieu Confluen Someul Mic(Dej)

X Xcandidat

35 RO II 1CA4

6 Rul SomeOraul Dej Confuen Vadu

X Xcandidat

21 RO II 1CA5

7 Rul SomeConfluen Vadu Confluen Apa Srat

X X 73 RO II 1CA6

8 DerivaiaJibou Zalu

X 25

9 Rul SomeConfluen Apa Srat Confluen Lpu

X X 66 RO II 1CA7

10 Rul SomeConfluen Lpu Confluen Homorodu Nou

X Xcandidat

64 RO II 1CA8

11 Rul SomeConfluen Homorodu Nou Frontiera Romno-Ungar

X X 22 RO II 1CA9

12 Rul Someul CaldIzvor AcumulareaFntnele

X X 17 RO III.31 CA1

13 AcumulareaFntnele

X X 8 815 RO III.31 CA2

14 Derivaia Rctu Acumularea Fntnele

X 4

15 Rul Someul CaldAcumularea Fntnele Acumularea Tarnia

X X 18 RO III.31 CA3

16 AcumulareaTarnia

X X 5 223 RO III.31 CA4

17 Derivaia Someul Rece Acumularea Tarnia

X 3

18 AcumulareaGilu

X X 3 67 RO III.31 CA5

19 Rul Someul MicAcumularea Gilu Confluena Nade

X Xcandidat

24 RO III.31 CA6

20 Rul Someul MicConfluena Nade

Oraul Dej

X Xcandidat

103 RO III.31 CA7


25/30


BIBLIOGRAFIE

CIS Working Group 2.2 HEAVILY MODIFIED WATER BODIES (2002) GuidanceDocument on Identification and Designation of Heavily Modified Water Bodies,

May, 2002.

DEugenio, J. et al. (2002) Horizontal Guidance on the Application of the term WaterBody in the context of the Water Framework Directive European Commission,April, 2002.

ICPDR River Basin Management Group (2002) Strategic Paper for Developing theDanube River Basin Management Plan, 2002.

Project WAFDIP (2004) Guideline for identification and designation of heavily modifiedand artificial water bodies, May 2004.

Serban, P. and Jula, G. (2003) Methodology for definition of river typologies NAARBucharest, January, 2003 (in Romanian).

Serban, P. and Radulescu, D. (2003) Methodology for delineation of surface waterbodies (both rivers and lakes) NAAR Bucharest, February, 2003 (in Romanian).

Serban, P. and Radulescu, D. (2003) Methodological elements for preliminaryidentification of artificial and water bodies and heavily modified rivers and lakes NAAR Bucharest, February, 2003 (in Romanian).

Serban, P. and Radulescu, D. (2003) Abiotic typology of lakes NAAR BucharestAugust, 2003 (in Romanian).

UK Technical Advisory Group (2002) Draft paper on the definition of water bodies(TAG 019b), March, 2002.


26/30



27/30


ANEXA Colectie de imagini

Acumularea Gilau

Barajul Gilau


28/30


Raul Somes si canalul de derivatie aval de acumularea si barajul Gilau

Raul Somes aval de acumularea si barajul Gilau


29/30


Canalul de derivatie aval de acumularea si barajul Gilau

Canalul Morii in orasul Gherla


30/30

Raul Somes la iesirea din Gherla, vedere amonte de pod.

Raul Somes la iesirea din Gherla, vedere aval de pod.

Documents

TR-2 Caracteristici Generale Somes - Copy