Teza-- model.docx

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    1/52

    MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

    UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

    FACULTATEA JURNALISM I TIIN E ALE COMUNICĂRIIȘ Ș Ț

    Departamentul Teora ! Pra"t"a Jurnal#mulu

    Impl"a "ulturale ale ma##$me%a &nț

    "ontemporanetate

    Te'( %e l"en (ț

     

    Ela)ora

    N"olae#"u Dan

    Specialitatea: Jurnal

     

    Con%u"(tor !tn+,

    Laura Tu-a

      lector univers

    C0I1INĂU/ 2345

    CUPRINS

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    2/52

    Intro%u"ere 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666667

     

    CAPITOLUL I6 INTERFEREN A DINTRE CULTURĂ I MASS$MEDIA 8N LITERATURAȚ Ș

    DE SPECIALITATE

    464 Art Jurnal#m* #tor"/ "on nut part"ulart( 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666ț ș ț

     462 Spe" te:n" "ompo' onale &n pre#a #"r#( auto:ton(66666666666666666666666666666666666666666666666666666666664ș ț

    467 Ma##$me%a noua realtate "ultural( %n Repu)l"a Mol%o.a66666666666666666666666666666666666666666666666664ș

    CAITOLUL II6 STUDIU DE CA;* POTEN IALUL CULTURAL 8N PRESA SCRISĂ DINȚ

    REPUBLICA MOLDOVA

    2646 Spe","ul/ -ra,"a elementele "reat.e a pa-nlor %e "ultur( &n pu)l"a le pero%"eș ț *Tmpul Jurnal %e C: n(u66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666662ș ș

    2626 Rele,ul #tl#t" al pro%u#ulu me%at" "ultural* pro.o"(r per#pe"t.e666666666666666666666666666666667ș

    Con"lu' -enerale ! re"oman%(r66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666=

    B)lo-ra,e66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666665

    Ane>e66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666665

    INTRODUCERE

      Evolu ia culturii este cercetatăț în ultimele decenii de o serie de discipline sociale şi uman

    Teoreticienii vor!esc cu temei despre puterea culturală a unei societă"i# în"ele$înd prin aceas

    %

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    3/52

    ansam!lul activită"ilor care vi&ea&ă cunoaşterea şi comunicarea# crea"ia valorilor# educa"ia şi învă"ar

    noilor coduri ale vie"ii spirituale# procesarea in'orma"iilor şi 'ormarea deprinderilor

      (umea actuală este marcată de e)tinderea comunicării mediatice şi de $lo!ali&area pie"ilo

    *oten"ialul cultural al unei societă"i do!îndeşte o relevan"ă deose!ită# 'iind un suport incontesta!

     pentru inova"ia creatoare şi pentru adaptarea oamenilor la noile provocări Cultura apare ca u

    ansam!lu de lim!a+e# sim!oluri şi semni'ica"ii care sunt inte$rate într,un amplu şi comple) proces d

    comunicare

      *rin cultură se modelea&ă personalitatea umană# întrucît cultura transmite mode

    comportamentale# atitudini sociale# reac"ii do!îndite şi învă"ate# întrea$a istorie a omului ca 'iin

    socială Conceptul de cultura i prin aceasta i 'enomenul cultural# parcur$e o etapă de provocaș ș

    metamor'i&are i tran&i ie Realită ii contemporane poate,i 'i atri!uit determinativul dinamism ș ț ț

    interpretare Conceptele# a!ordările# interpretările ce in de acest concept în sine sunt într,o permanenț

    de&!atere# completare i studiere de către cei care sapă în pro'un&imea sensurilor# clasi'icărilor ș

    interpretărilor în domeniu de pro'il

      Studiul respectiv determină particularită"ile mesa+elor culturale di'u&ate de către mass,media# pr

    monitori&area celor două &iare na"ionale# Timpul şi Jurnal de C-işinău Studiind pa$inile culturale a

    acestor &iare# am identi'icat di'eren"ele calitative şi cantitative dintre acestea

      A"tualtatea teme este de a reali&a o privire de ansam!lu asupra culturii din Repu!lica .oldova

    de a releva mesa+ul i pro!lematica ei# de a remarca tipolo$ia i trăsăturile ei de'initorii# i de a anali&ș ș ș

    din perspectiva stilului# e)presivită ii i a mărcilor artisticeț ș  /n Repu!lica .oldova# e)istă 'oarte pu"in

    studii care se a)ea&ă pe a!ordarea pro!lemei în cau&ă# care să monitori&e&e 'elul în care cultur

    modi'ică percep ii i comportamente# modul în care prin comunicare po i 'aci aliat pe celălalt lț ș ț

     propriu nucleul cultural 0!ia în ultimii ani au 'ost întreprinse c1teva încercări de interpretare a uno

    aspecte particulare a acestei teme Un studiu relevant este 2Strate$ia de&voltării culturii Repu!lic

    .oldova: %345,%3%36# care pune un accent deose!it de pro'und pe pro!lematica culturală# pe 'elul de

    administrare i octorire a patrimoniului cultural i a cadrului le$al care răm1ne încă nerespectat îș ș

    între$ime

    S"opul  acestei lucrări a 'ost cercetarea teoretică a conceptului de cultură# particularită"

     +urnalismului cultural# 'unc"ia culturală a presei# $enurile culturale# cît şi cercetarea practică a teme

    re'lectarea evenimentelor culturale în presa scrisă

    O)e"t.ele "er"et(r

    5

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    4/52

    0ceastă lucrare î i propune să e)amine&e modul în care este a!ordat 'enomenul cultural în presa scriș

    7Jurnal de C-i inău i Timpul8ș ș

    Să reali&e&e anali&a comparativă a celor două &iare9 Să eviden ie&e at1t asemănările# c1t i deose!irile9ț ș

    Să investi$-e&e modul în care este a!ordat art+urnalismul9 Să identi'ice perspectivele în stilul scriiturii culturale9 Să a'le care sunt provocările cu care se con'runtă +urnalismul cultural

     

    Domenul %e "er"etare6 Te&a are ca domeniu de cercetare aspectele teoretice# metodolo$ice

     practice cu indicatori speci'ici: metode de anali&ă calitativă anali&a de con"inut9 anali&a ima$istic

    metoda de anali&ă comparată

      ?ra%ul %e #tu%ere a teme6 Ca procedură de in'ormare !i!lio$ra'ică am recurs la consultar

    cataloa$elor online ale !i!liotecilor din Repu!lica .oldova# dar i străine# inclusiv i lucrări ș șre'erin ă privin mass,media i cultura# lucrări de peda$o$ie# de sociolo$ie i de istorie O altă proceduț ș ș

    de in'ormare a 'ost colec iile de &iare# at1t în 'ormat tipărit# c1t i di$ital i resursele electroniț ș ș

    7!lo$$uri# resurse ;e!8 etc Se consideră că 'enomenul cultural a început să 'ie utili&at tot mai 'recve

    în decursul secolului al

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    5/52

    C-i inăuș De asemenea# se 'ace o anali&ă a stilul scriiturii culturale# noută ile ce pot apărea în următoț

    ani# actul de crea ie cultural# iț ș relie'ul produsului mediatic cultural: provocări i perspectiveș

      *artea 'inală , Studiul se înc-eie cu o serie de conclu&ii re'eritor la tema studiată# trecerea în revis

    a demersului nostru de cercetare i eviden ierea celor mai relevante aspecte ale +urnalismului cultural ș ț

     presa scrisă

      (a s'1r itul acestei te&e se a'lă !i!lio$ra'ia care include 7studiile tiin i'ice i adresele electronice8ș ș ț ș

    respectiv i partea de 0ne)eș

      Cercet1nd acestă structură a te&ei am identi'icat o serie de pro!leme care se a'lă la moment în

    aten ia pa$inilor de cultură a &iarelorț

    CAPITOLUL I6 INTERFEREN A DINTRE CULTURĂ I MASS$MEDIA 8N LITERATURAȚ Ș

    DE SPECIALITATE

    464 Art Jurnal#m* e#en (/ "on nut ,un" ț ț ș ț

      >enomenul cultural este materia primă pentru scrierea unui material +urnalistic cultural Jurnalismu

    cultural nu este critică de specialitate Nu este literatură Jurnalismul cultural este un melan+ între cele

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    6/52

    de mai sus 0paratul critic se înt1lne te cu su!iectivitatea i cu creativitatea pentru a reda atmos'era diș ș

     +urul unui eveniment cultural >ie că este vor!a de literatură# mu&ică# 'ilm# artă# istorie# sociolo$ie sau

    alte domenii cone)e# e)istă c1teva elemente importante pentru a scrie un articol ec-ili!rat Emo ia#ț

    atmos'era# anali&a# structura# stilul# in'orma iile# editarea# comunicarea sunt o parte dintre cuvintele,ț

    c-eie ale +urnalismlui cultural de calitate Jurnalismul cultural repre&intă un 'enomen socio,cultural

    multidimensional i multiaspectual (iteraturaș  de specialitate pre&intă o $amă variată de interpretări a

    conceptului de +urnalism i al conceptului de culturăș

      Cultura este un principiu comple) de comportament# valori# credin e# tradi ie i artă# care esteț ț ș

    transmisă din $enera ie în $enera ie (ucian Ala$a spunea în una dintre lucrările saleț ț : “Prin cultură,

    existen a se îmbogă e te cu cea mai profundă variantă a sa. Cultura este semnul vizibil, expresia,ț ț ș

     figura, trupul acestei variante. Cultura ine deci mai strâns de defini ia omului decât conforma ia saț ț ț 

     fizică sau cel pu in tot a a de strânsț ș 6 4# p4De'ini"iile o'erite conceptului de cultură vi&ea&ă componenta ce stă la !a&a e)isten"ei cotidiene p1n

    la acea !a&ată pe valori şi moşteniri spirituale *rin urmare# cultura este entitatea care în$lo!ea&ă

    totalitatea de valori materiale pe de o parte şi pe de cealaltă parte# spirituale acumulate de un individ

    Cultura poate 'i de'inită şi ca orce produs al $1ndirii şi activită"ii umane 'iind ca un set ce cuprinde

    celelalte aptitudini şi deprinderi do!1ndite de om# ca mem!ru al societă"ii# ast'el &is# cultura este

    moştenirea socială alcătuită din modele de re'lec"ie# $1ndire şi ac"iuni caracteristice unei popula"ii sau

    societă"i# 'iind amal$amul de valori materiale şi spirituale createa de,a lun$ul istoriei omenirii# cultura

    răm1ne plantată în 'iin"a 'iecărui individ %# p5

     No iunea deț  2+urnalism6 este de'init ca 2activitatea care presupune colectarea# anali&a# prelucrarea#

    veri'icarea i pre&entareaș  in'orma iilor re'eritoare la evenimentele curente# actuale# în$lo!1nd tendinț ț

    orienttări i re&ultate6 0l ii conceptuali&ea&ă no iunea de +urnalism ca ansam!lu de mi+loace deș ț ț

    comunicare 7&iare# reviste# radioul# televi&iunea# a$en iile de tiri# i internetul prin presa online8ț ș ș

    Desi$ur că# asta&i# circula"ia avalan ei in'orma"ionale este prioritară devenind o necesitate 'ireascăș

     pentru societă"i şi indivi&i Sistemul mediatic care încorporea&ă, presa scrisă 7&iare# reviste8# presa

    online i audio,vi&ualul contri!uie nemi+locit la 'ormarea i la modelarea culturii# prin 'unc iile sale:ș ș ț

    'unc ia de in'ormare# 'unc ia de interpretare# 'unc ia de le$atură# 'unc ia de culturali&are 7educare8 iț ț ț ț ș

    cea de divertisment# care devin instrumente principale în 'ormarea culturii $enerale i de&voltăriiș

    spiritului estetic# aspira iei pentru 'rumos# pentru scoar a pro'undă a slovei6ț ț  5# p

    F

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    7/52

    Odată cu apari"ia şi creşterea ponderii sistemului mediatic# mass,media i,a asumat unș

    an$a+ament onest de transmiterea valorilor şi modelelor culturale# de 'ormare a $1ndirii şi

    comportamentului Jurnalismul cultural are menirea de a aduce la dispo&i ia pu!licului in'orma iiț ț

    ci&elate i creionate în comple)itatea procesuluiș creativ Comunicarea mediatică prin acele con"inutur

    distri!uite a dat motor unor mecanisme unanim acceptate cum ar 'i norme de comportament# a

    contri!uit la 'ormarea $ustului estetic# a conturat valorile culturale# a 'a!ricat staruri i a scos în relie'ș

     personalită i ai vie ii culturale# alt'el &is# 2conven"iile tacite6 ale unei societă"i Noile mi+loace deț ț

    comunicare# devin a 'i instrumente culturale cu o 'or"ă solidă în orientarea şi sc-i"area percep"iilor#

    atitudinilor# în 'ormarea ima$inilor despre lume şi în di'u&area unor modele de comportament social

    *rodusul mediatic cultural poate 'i un liantul# un 'actor de cone)iune# o p1n&a !rodată mi$ălos care,i

    uneşte pe oameni în $rupuri# comunită"i# etnii# societă"i# state# na"iuni# culturi

    Elementele de'initorii ale culturii le putem $ăsi în 'ormulări di'erite# ele se sistemati&ea&ă încomponente di'erite:

    , Sisteme cu 'unc ie co$nitivă: cuno tin e# idei# repre&entări# opinii# moduri de $1ndire# vi&iuni asupraț ș ț

    lumii construite prin mi carea teoretica sau comună9ș, Sisteme sim!olice: toate 'ormele i tipurile de lim!a+e create de om# în primul r1nd lim!a# mitolo$ia#ș

    reli$ia# apoi lim!a+ele nonver!ale# artistice# plastice# vi&uale# auditive# p1na la lim!a+ele conven ionaleț

    numerice# di$itale9, Sisteme a)iolo$ice i normative: credin e valori# norma i atitudini codi'icate în sisteme morale#ș ț ș

    reli$ioase# politice i +uridice ?alori se e)primă printr,un vas repertoriu de aprecieri# evaluări i practiș șsemni'icante 7tradi ii# ceremonii# sim!oluri# o!iceiuri# moduri de ac iune i de raportare la lume# stilurț ț ș

    de via ă i de comunicare89ț ș, Sisteme institu ionale# cu 'unc ii de or$ani&are a vie ii culturale i de di'u&are socială a valorilorț ț ț ș 45#

    45

    Speci'icul +urnalismului cultural re&idă din 'aptul unui pu!lic "intă !ine sta!ilit i preci&at# unș

     pu!lic care posedă o cultură $enerală# un univers cultural ra'inat şi cu o pre$ătire intelectuală

    superioară: pro'esori# scriitori# artişti plastici# pictori# sau tineri a'la i în verva circuitului in'orma ionaț ț

    cu tentă socio,culturală 2Un sistem cultural determinat este cel care 'ormea&ă atitudine cetătenilor#

    asteptărilor lor 'ată de stat# mecanismele de interiori&are a valorilor civice6 B# p4B

      /n societatea actuală mass,media este un important instrument de dura!ilitate av1nd o in'luen ăț

     puternică asupra omenirii .ass,mediei îi revine un rol important i anume acela de a promova oș

    cultură sănătoasă de înnoire# sc-im!are i îm!unătă ire a societă iiș ț ț

    G

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    8/52

      Nici o s'eră umană 'ie aceasta economie sau politică# 'amilie sau educa"ie# artă sau sport nu est

     posi!ilă în a'ara culturii (a etapa actuală +urnalistul cultural este un 'ormator i mediator de opinie caș

     poate să desc-idă direc ia comunicării culturale Sarcina unui +urnalist cultural este de 'apt di'icilă#ț

    deoarece el tre!uie să 'acă o anumită selec ie a evenimentelor culturale#ț să le interprete&e# să le

    evalue&e# să le mediati&e&e "in1nd cont de audien"a# de pu!licul "intă# de pro!a!ilitatea în"ele$erii

    mesa+ului şi de e)isten"a unui cronotop estetic# a unor repre&entări asupra normelor 'rumosului sau

    c-iar cele re'eritoare la emo"ional# şocant sau teri!il

    Su! aspect comunica"ional# cultura e în"eleasă ca 2mişcare şi transmitere a valorilor6 create în

    vederea includerii lor în patrimoniul na"ional şi universal iar valorile culturale create tre!uie să 'ie

    împărtăşite O valoare culturală nereceptată de nimeni# se pierde i devine lipsită de sens ca şi oș

    in'orma"ie 'ără receptor

      *rin comunicare# cultura îşi îndeplineşte rostul# menirea# îndeplinind o du!lă 'unc"ie: in'ormativăşi 'ormativă *otrivit lui Stroe Constantin# cultura dispune de anumite 'unc"ii sociale:

    , 'unc"ia co$nitiv,trans'ormatoare, cultura îl transpune pe om din realitate i îi o'eră omuluiș

    cunoştin"e# instruire şi educa"ie9

    , 'unc"ia comunicativă, cultura provoacă la comunicare# creea&ă instrumentul comunicării#

    determină căile şi te-nolo$iile per'ec"ionării comunicării9

    , 'unc"ia in'orma"ională cultura repre&intă un mi+loc e'ectiv de colec"ionare# adunare#

    distri!uire# sistemati&are şi transmitere de in'orma"ii9

    , 'unc"ia de re$lare, cultura stă la !a&a moralei# a conştiin"ei umane9

    , 'unc"ia social,umanitară, cultura contri!uie la 'ormarea personalită"ii omului# la de&voltarea lu

    intelectuală şi totodată la inte$rarea în societate9

    , 'unc"ia recreativă, cultura este cea care 2descarcă6 su'letul uman

    Con'orm vi&iunii 'unc"ionalită"ii în structura culturii se distin$ următoarele componente:

    Elementul cultural, unitatea de !a&ă# cea mai simplă a unei culture9 orice produs uman ce încorporea&

    o valoare9

    Comple)ul cultural, ansam!lul de elemente culturale correlate 'unc"ional şi stilistic9

    0ria culturală, spa"iul etno,cultural al valorii9

    .odelul cultural, e)perien"a $enera"iilor mani'estă în modul de trai# $îndire şi ac"iune

    H

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    9/52

      0şadar# cultura repre&intă tot ceea ce a creat# a conservat şi a diri+at# ca valoare# mintea omeneasc

    cuprin&înd 2între$ul mo&aic al crea"iei umane6?alorile constituie nucleul culturii Cu cît valorile sunt

    mai înalte# cu atît cultura e mai superioară # p4%

    Transmiterea valorilor contri!uie la reali&area sta!ilită"ii sociale şi la men"inerea în timp# a structurilor

    culturale *rin promovarea di'eritelor modele de comportament# presa o'eră un set de roluri sociale şi

    un voca!ular sim!olic# răspun&înd# ast'el nevoii pu!licului de modele şi de termeni de re'erin"ă

    Transmiterea moştenirii culturale înseamnă transmiterea valorilor şi a modelelor sociale de la $rupuri

    către indivi&i# de la o $enera"ie la alte şi numără printer consecin"ele sale creşterea coe&iunii sociale#

    inte$rarea socială a indivi&ilor# impunerea normelor culturale# amorti&area tendin"ei indivi&ilor de a se

    lăsa lua"i în stăpînire de indistin"ie ori anomie parali&antă

      0ctivitatea presei din perspective 'unc"iei educativ,culturale presupune reali&area mai multor

    o!iective# precum:, promovarea modelelor culturale şi a celor de conduită umană9

    , transmiterea moştenirii culturale na"ionale şi a celei universale9

    , promovarea principiilor etice şi estetice9

    , propa$area valorilor morale supreme9

    , populari&area teoriilor ştiin"i'ice şi lăr$irea cunoaşterii

      .ass,media contri!uie la 'ormarea culturii $enerale a cititorului# la de&olvoltarea vi&iunilor# la

     promovarea principiilor i idealurilor *oten ialul mass,media asupra individului este 'oarte puternicș ț

    De e)emplu un mesa+ medatic# !ine ela!orat poate educa# instrui i 'orma ca personalitate /nsă dacă eș

    'olosit cu ne$ativism# el poate 'orma i promova pincipii nonvaloriceș

      0rta avea pînă acum nu demult un pu!lic speciali&at# instruit şi cultivat# care repre&enta un 'ra$me

    nesemni'icativ din întrea$a popula"ie# pe cînd astă&i# prin intermediul mi+loacelor de comunicare în

    masă# la ea poate avea acces oricine Dar# în mod inevita!il# datorită particularită"ilor pu!licului mass,

    media# mesa+ul cultural di'u&at de către aceştea cîşti$înd ca întindere# pierde ca pro'un&ime Reieşind

    din cele e)puse mai sus# consider că mass,media tre!uie să satis'acă cerin"ele actuale ale pu!licului#

    alt'el nu s,ar pute amen"ine# dar totodată tre!uie să stimule&e apari"ia şi răspîndirea treptată a unor

    cerin"e spiritual,estetice de 'actură superioară

      *rin mass,media# crea"ia artistică se a'lă în 'a"a unei noi situa"ii: nu pu!licul vine spre artă# ci arta

    spre pu!lic

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    10/52

      *u!licul cultural este e)presie a mani'estării opiniei pu!lice în raport cu evenimentele culturale în

    $eneral Opinia pu!lică nu se poate constitui şi e)prima decît dacă societatea are la dispo&i"ie mi+loa

    adecvate de in'ormare# încît indivi&ii să cunoască 'aptele şi evenimentele asupra cărora urmea&ă să,ş

    spună cuvîntul şi să ia o atitudine sau -otarîre In'luen"area prin plasarea ştirilor este o te-nică prin car

    editorii ştirilor pot reduce la minimum aten"ia acordată unor evenimente 7prin plasarea articolelor în

    ultimele pa$ini ale &iarelor8 sau# dimpotrivă# pot spori interesul 'a"ă de aceste evenimente 7 prin apari

     pe prima pa$ină8 F# p%5B

    462 Spe" te:n" "ompo' onale &n pre#a #"r#(ș ț

    2Noile mi+loace de comunicare# devin a 'i instrumente culturale cu o 'or"ă solidă în orientarea

    sc-i"area percep"iilor# atitudinilor# în 'ormarea ima$inilor despre lume şi în di'u&area unor modele de

    comportament social *rodusul mediatic cultural poate 'i un liantul# un 'actor de cone)iune# o p1n&a !rodată mi$ălos care,i uneşte pe oameni în $rupuri# comunită"i# etnii# societă"i# state# na"iuni# culturi6

    %# p5

      Jurnalistul speciali&at în a!ordarea 'enomenului cultural reali&ea&ă aşa,numita critica de

    înt1mpinare care presupune a!ordarea operei imediat ce apare /n acest ca nu se 'oloseşte un lim!a+

     prea speciali&at Se începe cu simpla in'ormare şi se continuă cu descrierea# e)plicarea te)tului sau

    spectacolului luat în discutie# comentarea lui şi# desi$ur# cu 'ormularea +udecă"ii de valoare Cu alte

    cuvinte ceea ce se petrece este un 'el de proces ini"iatic al pu!licului nespeciali&at Este un 'el de

    traducere# de interpretare a semni'ica"iilor te)tului pentru pu!lic Ea presupune o !ună cunoaştere a

    domeniului# date despre activitatea şi preocuparile autorului# plasarea lui şi a operei în peisa+ul literar

    contemporan# pentru a evita 'alsi'icarea sensului mesa+ului actorial

      Critica spectacolului se e)primă în 'ra&e# pentru a su$era ima$ini# sunete# mu&ica# mişcările#

     punerea în scenă Dacă cultura de !a&ă di'eră în 'unc"ie de ru!rica 7mu&ica# 'ilm# teatru# varietă"i8#

    calită"ile care se cer sunt aceleaşi pentru toate domeniile: ascultare şi vi&iune# redactarea te)tului

    /ntele$em că descrierea# e)plicarea# +udecarea în scris a unui spectacol mu&ical# arte plastice este o

    întreprindere e)trem de di'icilă# spre deose!ire de reali&area acestui tip de te)t în televi&iune unde

    ima$inea reproduce identic ceea ce în scris# tre!uie povestit în cuvinte

      Cronica dramatică. Cronicarul dramatic ar tre!ui să ai!ă o cultură estetică polivalentă: o cultură

    speci'ică criticului literar tradi"ional# dar şi una proprie criticului spectacolului# capa!il să recepte&e

    valen"ele estetice spectaculare vi&uale 0celaşi principiu se aplică şi în ca&ul unui spectacol de oper

    43

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    11/52

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    12/52

      Critica muzicală. Comunicarea mu&icală 'iind 'undamental di'erită de cea ver!ală# devine eviden

    'aptul că sensul mu&icii tre!uie căutat în ea însăşi# iar nu în prete)tele literare sau în comentariile ce o

     pot eventual înso"i Totuşi cronicarul poate su!linia diversitatea sau unitatea tematică a pro$ramului#

     poate 'ace aprecieri asupra 'luen"ei discursului# caldura sunetului# virtuo&itatea interpretării sau poate

    a!orda spectacolul din perspectiva istoriei mu&icii 0cest tip de te)t se $ăseşte în pu!lica"ii speciali&at

    şi se re'eră la mu&ica clasică

    Critica plastică este de multe ori cronica a mu&eelor# cronica e)po&i"iilor încerc1nd să transmită

    cititorului impresii şi +udecă"i de valoare care trasea&ă $rani"ele dintre 'rumos şi Mitsc-# ori$inal#

    unicitate şi imita"ie# reproducere# seriali&are Ea transcrie percep"ia vi&uală şi încearcă să trans'i$ure&e

    în cuvinte emo"ia artistică provocată de di'eritele mani'estări ale 'rumosului: pictura# desen# $ra'ica#

    sculptura# 'oto$ra'ie# desi$n# arta populara# arti&anat

    *rimele repere care modelea&ă te)tul sunt tipul pu!lica"iei care poate 'i speciali&ată sau $eneralistă şi pu!licul atras de acestea *ersonalitatea semnatarului te)tului# cultura sa estetică con'eră ori$inalitate

    relatării e)perien"ei sale lirice şi o converteşte într,un îndemn ca această e)perien"ă să 'ie împartaşită ş

    de cititorii săi Evitarea clişeelor care nu spun nimic este posi!ilă dacă autorul te)tului are cultura

    estetică şişi ordonea&ă discursul urmărind eviden"ierea locului şi rolului artistului şi operei sale în art

    rom1nească sau universală# e)emple de autori sau opere şi 'olosirea principalelor elemente ale

    lim!a+ului plastic6 G# pH3

      2O!iectul +urnalismului cultural# aşa cum îl văd eu# ar 'i tot ce se petrece în +urul căr"ii# în +urul

    unei e)po&i"ii# în +urul unui spectacol# in imediata apropiere a scriitorului# a artistului plastic# a actoril

    şi a re$i&orilor etc# adică să 'ie interesat de 'enomenele mar$inale ale culturii 7?iata literară şi artistic

      iată titlul !anal al unei pu!lica"ii posi!ile8 De aceea nu cred că un !un +urnalism cultural se poate

    'ace 'ară sociolo$ie şi 'ară un !un spirit pu!licistic

    .ai tre!uie să spun că +urnalismul cultural este cu totul altceva decit critica literară Cele două

     pro'esiuni nu se e)clud# sint complementare Discursul critic 7unul social sau politic8 tre!uie să 'ie# în

    adevar# cu totul altul în +urnalismul cultural decit în critica de specialitate Nu,i mai pu"in adevărat că

    revistele literare 7sau culturale8 tradi"ionale s,ar înviora dacă ar include mai mult +urnalism cultural# în

    sensul de a acorda mai multă aten"ie sociolo$iei actului creator Dar reciproca nu prea e vala!ilă: dacă

     +urnalismul cultural include prea multă critică literară 7sau plastică# mu&icală# teatrală8# riscă să,şi

     piardă din interes6 H# pH

    4%

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    13/52

      /n presa culturală# multe dintre e)i$en"ele +urnalistice suportă retuşuri şi amendamente ma+ore

    Conci&ia şi claritatea cedea&ă teren în 'avoarea nuan"ării şi a ele$an"ei în e)primare# iar $radul de

    actualitate este impus mai mult de voin"a +urnalistului# decît de un eveniment anume

      *rincipalele specii culturale sunt:

    •   !ditorialul cultural. 0cest tip de articol repre&intă în !ună măsură punctul de vedere al redac"iei asupr

    unei pro!leme mai importante şi o!li$ă la o luare de po&i"ie 'ermă# activă şi convin$ătoare/n principi

     presa culturală nu are nevoie de editorial# e)cep"ie 'ăcînd ca&urile cînd pu!lica"ia este la primul său

    număr# cînd îşi sc-im!ă 'ormatul sau politica redac"ională ori cînd răspunde la acu&e mai mult sau ma

     pu"in întemeiate 'ormulate de revistele concurente sau de o personalitate artistică

      O revistă literară traieşte# prin 'or"a împre+urărilor# într,o actualitate va$ă şi discuta!ilă# c-iar dacă

    lumea culturală nu duce lipsă de evenimente: &iua de naştere sau centenarul unui scriitor important#

    apari"ia unei căr"i de succes# vi&ita unui scriitor străin#etc Cum aceste evenimente nu sunt nici presantşi nici supuse prea mult erodării timpului# editorialistul are o &onă mare de manevră în ale$erea

    su!iectului# a un$-iului de atac# a tipului de scriitură etc

      .ult mai indicat este ca presa culturală să $ă&duiască 'alsul editorial Este vor!a despre acel te)t

    de opinie care# !ine po&i"ionat tipo$ra'ic şi avînd $irul unei semnături de presti$iu# tre!uie să atra$ă

    aten"ia asupra dosarului tematic sau a celui mai important te)t din interiorul revistei *rovocator# alert

    scris şi incitant la lectură# acest editorial vădeşte un caracter pu!licitar# pre$nant

     Nerecomanda!il din toate punctele de vedere# acest simulacru de editorial con"ine toate de'ectele$enului:

    ,lipsa unei idei clare9

    ,ton retoric9

    ,invoca"ii culturale9

    ,'ra&e ar!orescente9

    ,mimarea actualită"ii prin unele elemente de oralitate7ne călcăm pe su'let69 au&ind în dreapta şi,n

    stîn$a68 # p4G

    •   "nsemnarea culturală. Este $ă&duită de o ru!rică de presti$iu a &iarului# orice însemnare se trans'orm

    în ta!letă de autor# avînd toate caracteristicile $enului:notorietatea semnăturii şi li!ertatea totală, de to

    de stil# de su!iect

    45

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    14/52

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    15/52

    •  Cronica literară. Ca $en de sine stătător# cronica este un te)t de opinie !ine valori&at tipo$ra'ic# semn

    de o personalitate şi avînd o anume re$ularitate în apari"ie

    Cronica este caracteri&ată de mai multe 'orme de li!ertate în opinia lui .ic-el ?oirol:

    -de subiect. Orice domeniu îi este a!orda!il:modă# reli$ie# 'apt divers# social etc Ceea ce se cere

     +urnalistului este consecven"aTrecerea -aotică de la un domeniu la altul poate 'i percepută de cititor c

    o e&itare9

    -de ton. Nimeni nu poate impune unui cronicar 'elul în care scrie0utorul este suveran în toate şi mai

    ales în stil>iecare cronicar îşi are cititorii săi9

    -de asumare. /n cronică# eul şi su!iectivitatea se a'lă la ele acasă Cititorul vrea opinia semnatarului şi

    mai pu"in o lămurire oarecare# anonimă şi 'ără pre$nan"ă

     Ceea ce individuali&ea&ă cronica 'a"ă de alte articole nu este doar ritmicitatea apari"iei# li!ertatea şi

    $radul de su!iectivitate premise autorului 44# p54

    •  &ableta de autor. Se poate con'unda destul de uşor cu cronica# dacă nu "inem cont de 'aptul că ta!leta

    nu are o dată 'ermă de apari"ie şi nu repre&intă propriu,&is o ru!rică /n rest vom re$ăsi aceleaşi

    caracteristici:li!ertate totală de ton# de su!iect# de stil Ta!leta trăieşte prin $îndurile şi prospe"imea

    autorului•   !seul. Termenul provine din lim!a 'rance&ă şi înseamnă 2 încercare6 *rea pu"in pre&ent în &iarul

    cotidian# dar promovat în presa culturală şi de opinie# eseul are toate trăsăturile ta!letei şi ale

    cronicii:semnătură de presti$iu şi li!ertate totală de ton# de stil# de su!iect Di'eren"ele "in de nuan"ă

    Eseul este un te)t de mari dimensiuni# nu are un su!iect anume# ci mai de$ra!ă o temă $enerală# pe ca

    o a!ordea&ă 'ără comple)e# într,un amestec de $înduri# constatări

      Dintre toate $enurile culturale# eseul pare cel mai pu"in +urnalistic *entru ca acest tip de articol să

    'ie $ă&duit de presă# tre!uie ca eseul respectiv să acopere măcar o sin$ură cerin"ă +urnalistică ma+oră,

    te)tul tre!uie să trimită la o pro!lemă de actualitate Trimiterea minimă la actualitate este o!li$atorie

    •   'osarul tematic. /ntîlnim destul de rar dosarul tematic în presa culturală /nrudit cu pa$ina tematică

    speci'ică unui cotidian# dosarul t-ematic o'eră multiple avanta+e:dinamism# multitudine de $enuri

     +urnalistice# un$-iuri 'elurite de a!ordare# putere de convin$ere

    *entru ca un dosar să,şi atin$ă scopul propus# el tre!uie să se 'i)e&e asupra unei pro!leme importante#

     preocupante pentru societate:cen&ura comunistă# procese literare cele!re etc

    467 Ma##$me%a noua realtate "ultural( %n Repu)l"a Mol%o.aș

    4

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    16/52

      Sc-im!ările ce se derulea&ă cu rapiditate în lumea de a&i# iar toate aceste sc-im!ări produc o nouă

    realitate culturală Teoreticienii au $ăsit c1 iva 'actori multipli care duc la aceste sc-im!ări ma+ore iț ș

    anume 'enomenul de $lo!ali&are care în$lo!ea&ă consecin ele economice i sociale (umea $lo!ali&atț ș

    este dependentă de e)tinderea proceselor de comunicare dintre indivi&i i $rupuri Importan aș ț

    comunicării pentru via a socială a 'ost sesi&ată de $1nditorii antiic i moderni a!ia în secolul

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    17/52

    a8 0 apărut o nouă in'rastructura te-nolo$ică a comunicării sociale# care permite di'u&area $lo!ală

    in'orma"iilor şi a mesa+elor

     !8 0 apărut un pu!lic de masă# de dimensiuni 'ără precedent# care are necesită"i culturale noi#stimul

    de mesa+ele mediatice# ast'el că cererea modelea&ă o'erta culturală

    c8 /ntre realitatea primară 7lumea naturală şi lumea 'aptelor sociale8 şi receptorii conecta"i la sistemul

    mediatic se interpun acum numeroase veri$i intermediare# medium,uri# care produc ununivers

    ima$inii# ce du!lea&ă universul primar al vie"ii

    d8 0 apărut ast'el o realitate mediatică# secundă# distinct 'a"ă de realitatea primară Este imagin

    realită"ii# pe care mass media o construieşte# prin mesa+ele sale /ntruc1t mass,media este sistemul ce a

    capacitatea de a defini şi interpreta realitatea socială# el este şi instan"a ce produce repre&entări

    ima$inile şi atitudinile prin care indivi&ii se raportea&ă la realitatea socială# orient1nd ast'el condu

    lor şi a autorită"ilor pu!lice

    '8 Ima$inea pe care construieşte masa media asupa realită"ii sociale este preluată de masa receptorilor

    devine un reper co$nitiv# a)iolo$ic şi pra)iolo$ic# ce orientea&ă atitudinile# repre&entările# opiniile

    comportamentele actorilor sociali şi politici

    $8 Condi"ia socială a culturii şi a artei s,a sc-im!at în mod 'undamental# ast'el înc1t comunicarea

    masă a 'ăcut din cultură realmente un !un social 0ceste mi+loace noi au dus la inte$rarea rapidăvalorilor ştiin"i'ice şi artistice în mediile sociale# la inser"ia culturii în universul cotidian Cultura

    masă preia şi di'u&ea&ă în c1mpul social in'orma"ii# cunoştin"e# idei şi interpertări ela!orate în domeni

    speciali&ate ale cunoaşterii şi ale crea"iei

    -8 0u apărut înlocuitorii te-nici ai operei de artă7'oto$ra'ii# al!ume# discuri# reproduceri# 'ilme# case

    video# teatrul radio'onic etc8# care 'ormea&ă un univers te-nolo$ic şi o lume independent 'a"ă

    operele artistice pe care le mi+locesc sau de la care au emanat 0ceste dispo&itive te-nice alcătuiesc

    lume aparte# a simulacrelor# o realitate di'erită de realitatea primară a operelor de artă Teoriile asup

    culturii tre!uie să "ină seamă de această nouă ontolo$ie a semnelor /n aceste condi"ii# contactul direct

    opera de artă şi e)perien"a estetică nemi+locită sunt înlocuite cu e)perien"a mediati&ată a receptorilo

    0rta# din statutul ei social privile$iat# de e)presie a unor trări# atitudini şi stări ale condi"iei umane

    intrat în sim!io&ă cu aspectele te-nice şi a co!or1t în planul vie"ii practice a comunită"ilor O piesă

    4G

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    18/52

    teatru vă&ută la televi&or sau ascultată la radio nu produce aceleaşi stări şi sentimente în receptor ca

    momentul în care este vă&ută într,o sală de teatru

    Cultura de masă a atenuat separa"ia sociolo$ică şi istorică dintre cultura savant a elitelor ştiin"i'ice

    artistice şi cultura 2maselor6 Distinc"ia cu valoare operativă este acum accea dintre 2cultuspeciali&ată6şi 2cultura de masă6 45# p4B 

    Cultura de masă# care devine predominantă# este acum mi+locită de te-nică# ast'el înc

    Rene Aer$er a propus conceptul de 2te-nocultură6 pentru a de'ini această nouă cultură# o cultu

    dependentă de noile te-nolo$ii

    *otrivit lui *ierre Aourdieu# asistăm la trecerea rapidă a operelor de artă din cercul restr1ns

    specialiştilor în cercul lar$ al conumatorilor# al maselor# în societatea de masă El 'ace o distinc"ie înt

    c1mpul restr1ns al culturii 7intelectuali# institu"ii# creatori# $rupuri de elită etc8 şi c1mpul lar$ al cultur

    care este alcătuit din ansam!lul receptorilor nespeciali&a"i 0pari"ia şi e)tinderea acestor noi realit

    culturale sunt 'enomene ce au o le$ătură direct cu apari"ia şi e)tinderea noilor mi+loace de comunicar

    Dar# tre!uie să o!servăm că aceste procese au o cone)iunea pro'undă şi cu alte sc-im!ări 'undament

    din secolul

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    19/52

    imensului aparat mediatic *rivită în ansam!lul ei şi în rela"ia sa cu societatea in'orma"ională# acea

    nouă cultură este numită adesea cultură2post,modernă6# av1nd în vedere caracteristicile ei structura

    Este o cultură în care mass media +oacă un rol 'undamental# o cultură cu alte coduri# dar care produce

    o altă vi&iune asupra lumii "n trecerea de la modernitate la postmodernitate are loc o sc(imbare

     paradigmă culturală Utili&ăm no iunea de parad$imă într,un sens lar$# de model cultural# model ț

    $îndire# pattern cultural# strate$ii de $1ndire# cadre intelectuale i sistem de atitudini No iunea ș ț

     paradi$mă a 'ost introdusă T-omas Pu-n în anali&ele sale istorice a tiin ei cu sensurile de 2e)empș ț

    standard6# 2re&olvări e)emplare de pro!leme6# care solidari&ea&ă o comunitate tiin i'ică 4F# p55Bș ț

      (umea contemporană a produs o paradi$mă culturală# adică un mod de a vedea lumea i relaș

    dintre om i univers Qri$ore Qero$iu a e)pus într,un ta!el trei tipuri de societă i# rela iile dintre valș ț ț

    i 'orme predominante de comunicareș :

    Societă iculturiț

     promoderneSocietă iculturiț

    moderneSocietă iculturiț

     postmoderne

    To'ller: trei 2valuri6 ale

    civili&a ieiț

    Civili&a ia a$ricolăț Civili&a ia industrialăț Civili&a iaț

     postindustrială

    Rela iile dintre valori#ț

    după Tudor ?ianu

    Sincretismul valorilor 

    7nedi'eren iere8ț

    0utonomi&area

    valorilor 

    Resolidari&area

    valorilor 

    7-i!ridarea lor8Trei tipuri de culturi

    după .c(u-an

    Culturi în care

     predomină oralitatea

    *redomină cultura

    scrisă

    7tiparul8

    *redomină cultura

     !a&ată pe audio,vi&ual

      E)tinderea comunicării de masă şi a culturii de masă a readus în discu"ie sensul culturii# valoarea

    condi"ia ei 0spectul cel mai important# care tre!uie su!liniat înainte de orice alte considerente# prive

    'aptul că noile mi+loace de comunicare au permis o difuzare social ă a crea)iilor *i a valorilor cultura

    către un public de dimensiuni fără precedent în istoria umanită)ii. *rin accesul unor lar$i cate$orii

     popula"ie la in'orma"ie şi la valorile culturale# s,a sc-im!at 'undandamental rela"ia dintre culturăsocietate Sistemul mass media are un e)cep"ional poten"ialul educativ şi 'ormativ Dar# utili&ar

    acestui poten"ial depinde de o serie de 'actori de ordin politic#economic şi social .ul"i teoreticie

    consider că su!ordonarea sistemului mediatic 'a"ă de interesele comerciale a ratat şansa de a 'olosi ac

    sistem în scopuri educative *e l1n$ă e'ectele po&itive de care am amintit# cultura de masă ridică şi

    serie de între!ări re'eritoare la calitatea mesa+elor di'u&ate# la utili&area mi+loacelor electron

    4

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    20/52

    decomunicare în scopuri preponderent comerciale# la trans'ormarea lor în instrumente ale violen

    sim!olice Datorită impactului lor social# aceste mi+loace au ampli'icat posi!ilită"ile de manipulare

    indivi&ilor prin mesa+ele mediatice# au pro!lemati&at şi procesele de 'ormare# sociali&are şi educa"

    care tre!uie a!ordate în al"i termeni dec1t cei tradi"ionali Solicitările mediului social asupra indivi&il

    sunt tot mai diversi'icate# ast'el înc1t şi răspunsurile lor tre!uie să 'ie diversi'icate# creatoa

    anticipative 45# p4F

      E)tinderea sistemului mass media şi a noilor te-nolo$ii ale in'orma"iei şi comunicării a pus în '

    indivi&ilor şi a societă"ii pro!leme noi /n primul r1nd este vor!a de o nouă 2al'a!eti&are6 a indivi&ilo

    de 'ormarea unor deprinderi şi a!ilită"i de a utili&a această te-nolo$ie 0ccesul la această te-nolo$ie e

    însă condi"ionat de un anumit statut socio,economic# de care nu !ene'icia&ă to"i mem!ri unei societă

    Utili&atorii acestor te-nolo$ii do!1ndesc din start un avanta+ cultural şi social# 'iind !ene'iciarii un

    'lu)uri in'orma"ionale care le îm!o$ă"esc ori&ontul de cunoaştere şi capacitatea de a comunica crea&ă ast'el# în plan social# noi decala+e# care sunt acum de natură in'orma"ională şi co$nitiv

    Diversitatea mediilor de in'ormare repre&intă un 'actor ce determină noi 'orme de via"ă şi n

    interac"iuni sociale Internetul o'eră institu"iilor pu!lice şi cetă"enilor posi!ilită"i noi de comunicare

    interac"iune# pe care nici nu le puteam !ănui în urmă cu c1teva decenii /nsă# noile te-nolo$ii implică

    anumite riscuri Internetul poate repre&enta şi un 'actor de rese$mentare socială şi politică# aliment1

    di'eren"ele dintre cei care au acces la re"ea şi cei care nu dispun de aceastăşansă# din di'erite motiv

    0ceste di'eren"e au implica"ii semni'icative în ceea ce priveşte 'ormarea cultural a indivi&ilor# stocul

    cunoştin"e şi !a&a de date la care au acces Sunt di'eren"e ce pot apărea în cadrul unei comunită"i loca

    dar şi la nivelul unei societă"i# întruc1t utili&area noilor te-nolo$ii de comunicare a devenit un criteriu

     per'orman"ă şi de selec"ie# în toate s'erele de activitate socială Sistemul mediatic con'eră pute

    culturală şi politică societă"ilor avansate# care au posi!ilitatea de a controla 'lu)ul comunica"ional

    mesa+ele di'u&ate pe mapamond Capacitatea de a de"ine şi de a utili&a noile te-nolo$ii de in'ormare

    comunicare este un criteriu al de&voltării actuale

      0şadar# cultura repre&intă tot ceea ce a creat# a conservat şi a diri+at# ca valoare# mintea omeneasc

    cuprin&înd 2între$ul mo&aic al crea"iei umane6?alorile constituie nucleul culturiiCu cît valorile su

    mai înalte# cu atît cultura e mai superioară Transmiterea valorilor contri!uie la reali&area sta!ilită

    sociale şi la men"inerea în timp# a structurilor culturale *rin promovarea di'eritelor modele

    comportament# presa o'eră un set de roluri sociale şi un voca!ular sim!olic# răspun&înd# ast'el nev

     pu!licului de modele şi de termeni de re'erin"ă Transmiterea moştenirii culturale înseamnă transmiter

    %3

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    21/52

    valorilor şi a modelelor sociale de la $rupuri către indivi&i# de la o $enera"ie la alte şi numără prin

    consecin"ele sale creşterea coe&iunii sociale# inte$rarea socială a indivi&ilor# impunerea norme

    culturale# amorti&area tendin"ei indivi&ilor de a se lăsa lua"i în stăpînire de indistin"ie ori anom

     parali&antă

    2De&volt1ndu,se de,a lun$ul timpului# 'enomenul cultural din Repu!lica .oldova i,a amploare

    ultimii ani# devenind tot mai amplu# dens şi viu# d1nd culoare şi vi!ra"ie vie"ii culturale din Repu!li

    .oldova >iind inspirat din $1ndurile venite din popor# mentalită"ile# aspira"iile oamenilor din ace

    spa"iu mioritic# dar i dintr,un su'lu european /mpletite ra'inat într,o cunună al patrimoniului cultuș

    na ionale i universale# crea ia populară orală# o!iceiurile# tradi"iile# me te u$urile# literatura# aț ș ț ș ș

     plastică# mu&ica# teatrul# iar din secolul al

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    22/52

    evenimentelor i proceselor sociale *oten ialul de de&voltare a societă ilor este pus în cone)iuș ț ț

    e)presive cu modelul lor cultural i cu utili&area noilor mi+loace de comunicare# iar comportamentș

    umane sunt tot mai 'recvent anali&ate prin termeni de natură culturală 7educa ie# valori# mentalităț

    atitutidini etc8 /ntr,un cuv1nt# 'actorii de ordin cultural i noile mi+loace de comunicare au do!1ndiș

    importan ă strate$ică în lumea contemporană6ț %# p5,G

      Cultura este e)presia unei societă i Sc-im!ările ce au avut loce în cultură spri+ină i sc-im!ărț ș

    sociale E)tinderea noilor mi+loace de comunicare au pre$ătit tran&i ia de la civili&a ia industrială la cț ț

     postindustrială# iar noul tip de cultură se !a&ea&ă pe cunoa tere# te-nolo$ii de comunicare# mass,medș

    i mediul virutaș

    CAPITOLUL II6 Stu%u %e "a'* POTEN IALUL CULTURAL 8N PRESA SCRISȚ

    DIN REPUBLICA MOLDOVA

    %%

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    23/52

      Epocile culturale sau istorice î i au particularită ile proprii# prin care î i lasă amprenta asupraș ț ș

    $enera iilor ce vin Consider că în 'ormarea acestor particularită i un rol deose!it îl are presa literarăț ț

    Dacă în &iua de a&i putem vor!i de o presă online# mult mai accesi!ilă oamenilor prin intermediul unu

    computer# în trecut revistele i &iarele erau cele care se impuneau în r1ndul cititorilor i $-idau prinș ș

    articolele pe care le con ineau spiritul oamenilor vremii .ass,media este un mi+loc de in'ormare dar ț

    un promotor a educa iei care tre!uie să ampli'ice e)perien ele comportamentale ale indivi&ilorț ț

    0c iunile institu iilor culturale i art+urnalismul tre!uie să modele&e comportamentul omuluiț ț ș

    contemporan

      /n ultimii ani# s,au produs sc-im!ări radicale în c1mpul culturii# dintre care se deta ea&ă succeseleș

    o! inute de cunoa terea tiin i'ică# accelerarea sc-im!ărilor culturale# cri&a valorilor tradi ionale#ț ș ș ț ț

    cre terea în intensitate a crea iei# căutarea unor noi mi+loace i 'orme de e)presie# inte$rarea rapidă aș ț ș

    culturii în sistemul activită ilor prin mass,media# democrati&area accesului la cultură# e)tinderea cultuț

    de masă etc Comunicarea socială a 'ost 'avori&ată de e)inderea sistemului mediatic iar sc-im!ul de

    valori a devenit astă&i o parte dominantă .ass,media repre&intă a&i o re ea ce di'u&ea&ă instantaneuț

    in'orma iile pe tot $lo!ul# iar crea iile culturale de ultimă oră pot 'i receptate în toate societă ile iț ț ț ș

    re$iunile planetei

    Ultimele statistici arată că presa scrisă este în declin# că tira+ele pu!lica iilor scad de la an la an# 'ț

    că este vor!a de cotidiene $eneraliste# 'ie de cotidiene de ni ă# presa tipărită nu va muri niciodată *oaș

    că acest lucru ar tre!ui să înceapă cu presa culturală care este a!ordată tot mai pu in Din păcaț

     pa$inile de cultură sunt înlocuite tot mai mult cu pa$inile de natură politică# economică i sen&a iș ț

    care e)ploatea&ă i distorsionea&ă tirile pentru a atra$e cititorii *entru patronii de preș ș

    departamentele de cultură nu au 'ost niciodată o prioritate deoarece ei sus in că materialele culturaț

    sunt neinteresante# că nimeni nu le cite te# că au poate mai pu ine resurse în economia unui cotidianș ț

    @ 264 Spe","ul/ -ra,"a elementele "reat.e a pa-nlor %e "ultur( &n pu)l"a le pero%"eș ț

    Tmpul Jurnal %e C: n(uș ș

      *re&entul studiu e)aminea&ă modul în care &iarele Timpul şi Jurnal de C-işinău a!ordea&ă su!iecte

     privind 'enomenul cultural# pro!lematica şi anali&a acestei tematici 0m ales cele mai populare &iare

    na ionale la moment# deoarece sunt &iarele pe care le citesc cel mai des i pre&intă pentru mine unț ș

    interes sporit Temele sunt tratate de +urnali ti cu presta ie întruc1t volumul lor este mare i plin deș ț ș

    in'orma ii din diverse domeniiț

    %5

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    24/52

    .onitori&area timp de un an a &iarelor Timpul şi Jurnal de C-işinău are următoarele o!iective:

    ,de a trece în revistă modalită"ile e)istente de re'lectare a su!iectelor culturale9

    ,de a anali&a comparativ aspectul calitativ şi cantitativ a celor două &iare9

    ,de a determina pe cît de pro'unde şi cuprin&ătoare sunt materialele cu tematică culturală9

    ,de a ela!ora recomandări cu privire la reali&area unei pa$ini cu tematică culturală

    *entru anali&ă au 'ost selectate două &iare# considerate cele mai populare &iare na"ionale:

     +urnal de C(i*inău , cu un tira+ săptămînal total de 44F5 e)emplare9

    &impul  , cu un tira+ săptămînal total de 43%4 e)emplare

    0nali&a cantitativă:

     iarul +urnal de C(i*inău

      0pari"ia &iarului odată pe săptămînă# îi dă posi!ilitatea mai pu in să apro'unde&e şi să o'ere o atenț

    mai mare 'enomenului cultural Jurnal de C-işinău numără %B de pa$ini 0cest &iar re'lectă aspect

    cultural şi o'eră posi!ilitatea unei direc"ionări la 'el de importante ca şi celelalte domenii social

     politice şi economice

    .ărimea articolelor sunt mari# medii sau scurte 0cest indicator este unul care demonstrea&ă atitudin

    &iarului 'a"ă de 'enomenul cultural

    iarul Jurnal de C-işinău a pu!licat în total %4 de materiale culturale înso ite de 'oto$ra'ii Considț

    că unele materiale nu necesitau cîte 5,B 'oto$ra'ii# din perspectiva importan"ei lor iar alte ilustra"ii era

     prea mari şi poate nesemni'icative

    >oto$ra'iile au devenit un element important al oricărui &iar Rolul 'oto$ra'iilor este de a pre&enta iș

    re&uma in'orma iile trasmise în te)t /n &iarele monitori&ate nu am $ăsit nici un articol în care ț

    lipsească vreo 'oto$ra'ie# iar de aici deduc că utili&area 'oto$ra'iilor a devenit din in ce mai importan

    Dacă nu ar 'i ima$inile care să complete&e pa$inile de &iare numărul de cititori ar 'i 'oarte m

    *rinciipiile etice se aplică i în ca&ul 'oto$ra'iei /n primul r1nd 'otoreporterul tre!uie să respecș

    intimitatea persoanelor i tre!uie să ceară permisiunea de a le 'ace 'oto$ra'ii /n &iarele monitori&ate ș

    toate 'oto$ra'iile repre&intă acurate e# unele 'oto$ra'ii sunt un pic o!scure O caracteristică importantaț

    materialelor culturale este ca ele nu con in 'oto$ra'ii ocante# cu con inut violent sau indecent al căroț ș ț

     poate provoca anumite stări psi-ice ne$ative asupra cititorilor# ci au un impact po&itiv de a scoa

    'rumosul în eviden ă 7e)po&i ii# picturi# oameni cele!ri# lansări de carte# concerte8ț ț

    %B

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    25/52

    /n articolul de sus 2O e)po&i ie dedicată .ariei Ce!otari a 'ost ina$u$urată la Ai!lioteca Na ionalăț ț

    ima$inea nu ne spune 'oarte multe /n 'oto$ra'ie sunt pre&en i trei domni care nu par să ne su$ere&eț

    e)po&i ie dedicată .ariei Ce!otari Consider că centrul de interes în această ima$ine ar 'i tre!uit ț

    su$ere&e i să arate cu adevărat e)po&i ia despre care se vor!este în tire Totu i e !ine că aceasș ț ș ș

    ima$inea cuprinde o emo ie# aten ie# concentrare dar în rest nimic mai multț ț

    /n unele articole s,a o!servat 'ormatul prea mare a 'oto$ra'iilor dar i prea mic# neconcordan"a cu te)tș

    şi numărul prea mare a 'oto$ra'iilor la unele articole Deasemenea desi$nul şi aşe&area în pa$ină m

    lasă c1te un loc pentru critică Următorul ta!el indică numărul ilustra"iilor şi importan a lor# în cîtevț

    articole din &iarul Jurnal de C-işinău:

     Ne sincroni&ăm cu pulsul artei europene

    %54%%34B

    1 fotografie. Relevă un ta!lou 'iind în

    concordan"ă cu te)tul materialului >ormatul

    este potrivit te)tuluiDestine esute cu a ă 44%%34Bț ț 9 fotografii. Reporta+ul relevă mai multe

    'oto$ra'ii despre covoarele esute cu a ăț ț

    Consider că te)tul este încărcat cu prea multe

    'oto$ra'ii iar aran+area în pa$ină nu are o

    simetrie

    %

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    26/52

    2Cei mai per'orman i sportivi ai anului6ț

    4F4%%34B

    1 fotografie Este pu!licată 'oto$ra'ia de la

    evenimentul anului pentru sportivii iș

    repre&entan ii din domeniul sportului care s,aț

    des'ă urat la Teatrulș 2.i-ai Eminescu

    Concert e)traordinar de &iua Na ională aț

    Rom1niei6

    %44%34B

    1 fotografie. Este pu!licată 'oto$ra'ia marelui

     pianist ?iniciu .oroianu# Aucure ti >oto$a'iaș

    este în concordan ă cu te)tulț

    2Sper să ne $ăsim în Uniunea Europeană# dar 

    în pace nu în ră&!oi6

    4H44%34B

    2 fotografii. Este un interviu cu Dieter Topp#

     pre edinte al Pultur>orum Europa# Poln#ș

    Qermania /n prima 'oto$ra'ie este redată o

    scenă din musicalul 2est Side Stor6# produs

    de >estivalul Na ional de Teatru de laț

    Aucure tișRevista %3 de ani

    3H44%34B

    1 fotografie Revista 2Contra'ort6 revista

    tinerilor scriitori din Repu!lica .oldova

     iarul &impul 

    /n perioada aprilie %34B martie %34 iarul Timpul a inserat 4 de materiale culturale

    iarul Timpul numără 5% de pa$ini# a %B , pa$ină 'iind dedicată su!iectelor cu tematică culturală *

    lîn$ă articolele ce o'eră in'orma"ie cu privire la evenimentele culturale# &iarul mai are şi ru!ri

     permanente 7?or!im corect# *atrimoniu# /n Culisele Istoriei# Aancuri# Inte$ramă8 ceea ce 'ac parte t

    din aspectul cultural al acestuia

    iarul Timpul în 'iecare număr# pe pa$ină cu tematică culturală# pu!lică %,5 materiale# pe lîn$ă mici

    ru!rici permanente.ărimea articolelor sunt mari# medii sau articole scurte *ornind de la acest 'apt se o!servă a!ordar

    evenimentele culturale de o importan"ă semni'icativă /n ceea ce priveşte ilustra"iile $ra'ice relevant

    &iarul Timpul inserea&ă %,5 'oto$ra'ii a celor 4 de materiale

    %F

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    27/52

    Cu toate acestea unele materiale nu necesitau cîte %,5 'oto$ra'ii# din perspectiva importan"ei lor iar al

    ilustra"ii erau prea mari şi nesemni'icative

    Următorul ta!el indică numărul ilustra"iilor şi relevan"a lor# în cîteva articole din &iarul Timpul:

    Denumirea articolelor Nr 'oto$ra'iilor şi relevan"a lor  

    Satul de Crăciun# din acest ;eeMend# la ?atra44%%34B

    5 fotografii.  Timp de două &ile# ?0TR0 a$ă&duit Concursul Repu!lican al o!iceiurilor 

    de iarnă# unde c1teva ansam!luri de 'olclorice

    au venit cu un pro$ram inedit de colinde#

    urături i teatru popularș

    0nume aceste ima$ini au 'ost şi cele care au

    completat articolul Erau su'iciente doar %

    'oto$ra'ii pentru că toate arată aceleaşi c-ipurişi o'eră acelaşi mesa+

    Să vor!im despre teatru cu actorul Nicolae

    Darie 4%4%%34B

    1 fotografie >oto$ra'ia portret cu maestrul

     Nicolae Darie Noaptea S'întului 0ndrei Noaptea Stri$oilor 

    %H44%34B

    2 fotografii.  Se relevă po&e cum cre tiniiș

    săr!atoresc această săr!ătoare /n prima po&ă

    se arată cum 'etele necăsătorite î i pun searaș

    su! pernă B4 de 'ire de $r1u 0 doua po&a

    relevă o!iceiul !ătr1nilor de a alun$a stri$oii iș !oala un$1ndu,se pe corp cu usturoi

    Cine mai cite te în .oldova %444%34Bș 1 fotografie. >oto$ra'ia transmite mesa+ul ca

     pia a căr ii din .oldova descura+ea&ă editorii iț ț ș

    li!răriile tot mai mult pen an ce trece

    >oto$ra'ia este amplsată destul de !ine i esteș

    în concordan ă cu te)tulț

     Nicolae Osmoc-escu# omul demnită ii i alț șe)celen ei 4B44%34Bț

    1 fotografie. 0mplasarea acesteia alaturi dematerial este !inevenită şi su$erea&ă şi

    mesa+ul propriu &is al articolului *o&a cu

     Nicolae Osmoc-escu# prim,viceministrul al

    0'acerilor E)terne

    %G

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    28/52

    2Cere i i se va da6 5443%34Bș ț 2 fotografii. Reporta+ despre lu)ul în care

    trăiesc unii preo i# despre implicarea acesteia înț

    via a politică a statului# dar i despre activitateaț ș

    socială pe care ar tre!ui să o ai!ă

    De o!icei# în interviuri se utili&ea&ă mai mult 'oto$ra'ia,portret# iar articolul de mai sus ne pre&intă u

    interviu cu actorul Nicolae Darie C-iar dacă pare o 'oto$ra'ie simplă la prima vedere# ea de 'apt es

    una 'oarte su$estivă >oto$ra'ia este de la distan ă medie identi'ic1nd su!iectul i ac iunea acestuia ț ș ț

    redă personalitate actorului# care este a e&at pe un scaun i se $1nde te la ceva# elementul dominant ș ș ș

    această po&ă este c-iar actorul Nicolae Darie E !ine că 'otoreporterul a adus privitorului o sen&aț

    dinamică# o ac iunețAnal'a "altat.( a 'arelor*

    Vtirile au rămas cel mai popular $en &iaristic utili&at de &iarele monitori&ate iarele au inserat#

    asemenea# reporta+e şi interviuri culturale

    Un ta!lou $eneral al di'eritelor $enuri la care au recurs cele % &iare pentru a scrie despre evenimente

    culturale sunt pre&entate în următoarea dia$ramă:

    %H

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    29/52

     Timpul

     Jurnal de Chișinău

    0 20 40 60 80 100 120

    Știri

    Interviuri

    Reportaje

    De#"rerea -enurlor "u re,erre la 'arele montor'ate

    1. Interviul cultural 

      0si$urarea unui dialo$ li!er în societate# a unui sc-im! continuu de idei şi valori repre&intă una d

    misiunile şi preocupările de !a&ă ale mi+loacelor de comunicare în masă Interviul cultural constitu

    una dintre cele mai e'iciente modalită"i de asi$urare a comunicării# prin care punem în circula"ie dar

    valori'icăm multiple idei# opinii e)primate de personalită"i marcante ale culturii cît şi de orice persoan

    cointeresată de de&voltarea şi accelerarea vie"ii culturale O persoană cultă este de'inită# ca 'iin

    ra'inată# so'isticată# av1nd cuno tin e din domeniul artei i are capacitatea de a o apreciaș ț ș Dialo$ur

    culturale tre!uie să ai!ă o aură mistică în care să includă toate valorile create de omenire# de 'rumos

      iarul Jurnal de C-i inău pu!lică în perioada monitori&ată %F de interviuri culturaleș Cel m

    semni'icativ interviu este cu Olivier (atr# or$anist titular la catedrala Notre,Dame de *aris 0 vi&itat

    a înc1ntat pu!lica din .oldova cu oca&ia >estivalului Aac- or$ani&at la C-i inău 0utoarea Iriș

     Nec-it# ne pre&intă un interviu cu o structura 'oarte !una# 'ormulat din 44 între!ari !ine,conturat

    Interviu nu a!ordea&ă doar vi&ita artistului la C-i inău# dar de&!ate i o pro!lema ce vi&ea&ă criș ș

    educa iei mu&icale din Europa i in'luen a politicului asupra culturiiț ș ț

      Un interviu la 'el de semni'icativ este cu poetul i editorul Nicolae T&one care a vi&itat Aasara!ș

     pentru prima dată acum un deceniu Interviul este alcătuit din cinci între!ari semni'icative iar autoar

    %

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    30/52

    Constan a *opa este !ine,in'ormată i pre$ătită ca la carte 0cest dialo$ nu este unul înt1mplătoț ș

    întruc1t are menirea de a discuta o pro!lemă i anume despre 'răm1ntările sociale i na ionaleș ș ț

      iarul Timpul pu!lică în perioada monitori&ată H interviuri culturale# cel mai e)presiv 'iind cel d

    4% decem!rie %34B# cu titlul Să vor!im despre teatru cu actorul Nicolae Darie6 0cest interviu

    compus din H între!ări# avînd scopul de a se discuta despre teatru şi pro!lemele acestuia# despre rolur

     +ucate Nu s,au o!servat între!ări ironice# este un interviu i o discu ie caldăș ț

      Spre deose!ire de Timpul# &iarul Jurnal de C-işinău a pu!licat mai multe interviuri# cu o structu

    a între!ărilor mult mai ri$uroasă Este o di'eren ă 'oarte mare a numărului de interviuri în comparaț

    cu cotidianul Timpul Jurnal de C-i inau a dat o mai mare importan ă promovării culturii întruc1t ș ț

    o!servă şi o încercare de a promova talentele tinerilor actori dar i a scoate în eviden ă personalită i dș ț ț

    a'ara ăriiț

      0lte interviuri în Jurnal de C-i inăuș  :4H44%34 2Sper să ne re$ăsim în Uniunea Europeană# dar în pace# nu în ră&!oi69

    %H44%34 2.ama mea s,a născut în Aasara!ia6 Interviu cu .ircea .orariu# critic de teatru9

    4%4%%34B 2Tre!uie neapărat să ie i i din i&olareș ț 6 Interviu cu Jean,*ierre =an# vicepre edinte ș

    0socia iei Interna ionale a Criticilor de Teatru# *arisț ț

      0lte interviuri în iarul Timpul:

    33%34B 2Constantin Ar1ncoveanu a 'ost un model de credin ă cre tină6 Interviu cu părintele,parț ș

    al !isericii din lemn# în stil maramure ean din .oldova9ș

    3H3H%34B >estivalul Etno,Aalcanic sau toată cultura Sud,Est europeană pe scena i pe masa deș

    ?atra9

    435%34 2Nu pot admite o carte pentru copii prost editată6 Interviu cu 0natol ?idra cu# directorș

    Qrupului Editorial (itera

      Un interviu cultural necesită o in'ormare în domeniu# o apreciere corectă a 'aptului şi evenimentel

     petrecute# iar acest 'apt îl o!serv cu si$uran ă în interviurile de mai sus .a+oritatea autorilor ț

    mani'estat interes i au dat dovadă de spirit de o!serva ie i perspicacitate# ast'el înc1t detaliile au o'eș ț ș

    te)tului autenticitate /n continuare vă pre&int o scurtă anali&ă a acestor interviuri:

     #ctualitatea. 0t1t în Jurnal de C-i inău c1t i în &iarul Timpul# interviurile nu sunt at1t de actuale ca ș ș

    tirile sau reporta+ele 0rticolele atra$ aten ia asupra unui anumit eveniment cultural sau este pre&eș ț

    interviul,portret# unde interlocutorul este invitat să, i pre&inte drumul către succes# să, i desc-idă inimș ț

    sau să, i de&văluie vre,un secretș

    53

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    31/52

     Impactul. Orice eveniment care a'ectea&ă un număr mare de persoane are o valoare /n cercetarea me

    'iecare interviu avea ceva nou# ceva care să surprindă pu!licul >icare între!areare un moment optim

    care poate 'i adresată: 2 iind în trend, teatrul independent a sc(imbat cumva atitudinea spectatoril

     fa)ă de teatru în general/69 2 &eatrul vă dăruie fericire/ au fericirea, lini tea sufletească vă daș

     puteri să face i teatru/ț  69 2 "n spectacol un persona0 afirmă că altundeva nu e mai bine sau mai ră

    decât aici. Crede)i în asta/69 “Cum poate rezista un artist ca al nostru/1.

     Proximitatea. Interviurile au un impact mai mare asupra cititorului din universul culturii

    faturi utile. (a di'u&area unui interviu# tre!uie de luat în considera ie următoareleț : a8 Su!iectul tre!u

    să 'ie potrivit pentru persoana pe care tre!uie să o intervieve&i9 !8 Interviul tre!uie să trate&e o temă s

    un eveniment care să ai!ă importan ă pentru pu!licț 9 c8 Jurnalistul tre!uie să,i o'ere interlocutorul

     posi!ilitatea de a transmite cu plăcere in'orma iaț

    in să preci&e& că în ru!ricile de cultură# toate interviurile sunt pre$ătite din timp# nu am o!servat niȚ

    un interviu spontan Intervieva ii erau pre$ăti i cu toate răspunsurile despre su!iectul dat# asta e i c-eț ț ș

    succesului în interviu *resa scrisă are un avanta+ mare în compara ie cu interviurile pentru radio ț

    televi&iune

    2. Reportaj cultural 

      Reporta+ul este o relatare# o povestire despre un eveniment sau despre nişte evenimente la ca

    &iaristul a 'ost martor Nu orice 'el de in'orma ie de presă poate constitui su!iectul unui reportț

    >aptele care nu se produc literalmente su! oc-ii +urnalistului# ne'iind posi!ilă cule$erea in'orma iilț

     !rute concomitent cu des'ă urarea evenimentului# nu pot constitui 'undamentul redactării unui reportș

    C-iar daca sunt întrunite toate elementele de !a&a ale redactarii unui reporta+ suntem înca departe de

    'i depa it etapa teoreti&arii# reporta+ul 'iind# prin natura sa# comple) i $reu a!orda!il# c-iar în ca&ș ș

    respectării stricte a re$ulilor enun ate p1na acum 0 adar# tre!uie avută în vedere# în primul r1nț ș

    calitatea reporterului relativ la eveniment# el put1ndu,se a'la în iposta&a de martor sau în cea d

     participant 4

      Reporta+ul cultural ar 'i tot ce se petrece în +urul unui spectacol# în +urul căr"ii# în +urul un

    e)po&i"ii# în apropierea unui scriitor# artist plastic sau actor etc# adică să 'ie interesat de 'enomene

    culturii

      /n &iarul Jurnal de C-i inău au 'ost pu!licate H% de reporta+e culturale care ne o'eră detalii şi ș

    anun"ă ce se petrece dincolo de uşi6 Un reporta+ !ine reali&at i destul de semni'icativ este intitulș

    2Destine esute cu a ă6 unde se descriu secretele procesului de colorare naturală a l1nii pentru esutț ț ț

    54

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    32/52

    unui covor !asara!ean Este un reporta+ de atmos'eră ast'el creendu,ne impresia ca suntem c-iar aco

    la T1r$ul Na ional de Covoare 0utoarea acestui material# Nadea Ro covan# ne construie te ima$inț ș ș

    într,o maniera naturală i în acela i timp 'rumoasă 2>iecare covor mai vec-i de la acest t1r$ ascunde ș ș

    destin a unei 'amilii ori poate a mai multor# purtate prin ră&!oaie# 'oamete ori deportări si!eriene Wes

    cu dor şi lacrimi# la $ura so!ei6

      iarul Timpul a pu!licat în perioda monitori&ată %5 de reporta+e culturale 0ici la 'el avem

    reporta+ semni'icativ de atmos'eră intitulat 2?atra a dat via ă satului de Crăciunț 6 0rticolul este reali&

    de 0na Q-erciu care prin reali&area acestui material aduce spiritul săr!ătorilor mai aproape Este u

    reporta+ important# întruc1t 2Satul de Crăciun6 este un proiect cultural care i,a propus să sensi!ili&eș

    diaspora# să oprească treptat mi$ra ia în masă a localnicilor i să reunească 'amilii în +urul celor mț ș

    'rumoase săr!atori

      0lte reporta+e în &iarul Jurnal de C-i inăuș :%44%34B Stela Q-ervas: 2Cartea mea e despre $ene&a na iunilor ț 69

    %3 35%34 (,a acompaniat la vioară pe Jose Carreras9

    4444%34B E)orci&area violen ei la teatru Eu$en Ionesco9ț

    3%4%%34B >estivalul 2Inter'eren e6 de la Clu+ i tranda'irii din C-i inăuț ș ș

      0lte reporta+e în &iarul Timpul:

    3543%34B 0ctorul care pictea&ă pe tricouri9

    4%3%34B E ti artist emerit *o'tim % de leiXș

    %444%34B Cine mai cite te în .oldovaș

    443%34B 0mericanilor le place macrameul moldovenesc

    iarul Timpul a pu!licat c1teva reporta+e 2sărace6 în redarea atmos'erei i în unele momente depărtaș

    de reporta+ Reporta+ele de mai sus au 'ost cele mai semni'icative i se o!servă că &iaristul pre&inș

    interes în creearea ima$inilor /n &iarul Jurnal de C-i inău o!serv o mai mare înrudire a reporta+elor ș

    literatura pe care le putem citi cu plăcere: “$egizorul a mizat nu doar pe culoarea lor, luminoasă, da

     profund melancolică, ci i pe senza ia de părăsire, cădere, lunecare în neant pe care o transmitș ț 

    “Poezia începe de la acest antura0 vegetal decadent, de la sentimentul devăstării al furiei, a

    declan ării unor for e necontrolate ale naturii, care bântuie psi(icul12 “!ste vizualizată i, pe alocurș ț ș

    verbalizată violen a provocată de lupta dintre sexe3 12 “'ansatorii profesioni ti au cristalizț ș

    înăl ările i căderile iubirii în duelul lor1. 4 ț ș E)orci&area violen ei la Teatrulț 2Eu$ene Ionesco68

    5%

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    33/52

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    34/52

    Ziarul Timpul

    Ziarul Jurnal de Chișinău

    0 10 20 0 40 !0 60 "0 80 #0

    Știri interne

    Știri e$terne

    0nali&a tirilor din &iarele Jurnal de C-i inău i Timpulș ș ș :

     #ctualitatea. Cea mai importantă caracteristică a unei tiri este actualitatea# adică ceea ce înseamnăștire proaspătă# în ca&ul dat am!ele &iare au scris tiri actuale i cu un con inut unitarș ș ș ț

     Impactul. Nu s,au 'olosit 'ra&e am!i$ue tirile au 'ost scrise pe în elesul cititorilor 'ără a,l determinȘ ț

    să mear$ă la dic ionar să caute sensurile S,a 'olosit un lim!a+ clar i simpluț ș

     Proximitatea. Cu c1t 'aptele despre care vor!im în tiri se petrec mai aproape de pu!licul nostru# cu aș

    i interesul este mai mare tirile din am!ele &iare au o importan ă mai mare pentru locuitorii ora ulș Ș ț ș

    C-i inăuș

    faturi utile a8 0 se ine cont că 'iecare propo&i ie care 'ace parte din te)t tre!uie să trasmită cevaț ț 9

    .a)im de in'orma iei cu minim de cuvinte9 c8 e)cluderea a orice opinie a +urnalistuluiț

      Titlul unui articol de presă tre!uie să 'ie 'oarte !ine $1ndit# el este cel care 'ace oc-i

    consumatorului de in'orma ie de astă&i >iecare cititor mai înt1i scanea&ă in'orma ia# se uită dupa po&ț ț

    titluri# intertitluri i apoi a!ia începe să continuie lectura Desi$ur de$ea!a sunt articole $eniale daș

    avem titluri proaste /n &iarele monitori&ate# cele mai multe titluri in'ormea&ă i î i spun pe scurt despș ț

    ce este vor!a 2C-ipul lui Eu$en Do$a va apărea pe o nouă marcă po tală69 2Teatrul Na ional readuce ș ț

    scenă spectacolul 2*eppi Ciorap (un$69 2Două 'ilme rom1ne ti în competi ia pentru Ursul de 0ur ș ț

    Aerlin96 2Turneul la Aucure ti# o $ura de o)i$en pentru actorii TEI69 2>estival de teatru# după $ratiiș

    2?er!arium desc-ide u i spre teatrul independent69 2Aalul !ra&ilor de Crăciun la C-i inău Ce !rad ș ș

    c1 ti$a69 2>a!ulele moderne trec de pe pa$ini ;e! pe -1rtie69 2*icturile arti tilor moldoveni vorș ș

    vernisate în *arlamentul European6

    5B

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    35/52

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    36/52

    vi&ionare69 2?1nători !asara!eni răma i în istorie69 2De la clădire con'iscată de comuni ti# la li!rărie ș ș

    43333 de volume69 2Nici în car# nici în -ipomo!il69 2(im!a+ul politic6

    De ce este !ine să citim editoriale i articole de opinie *entru că scriitorul ne convin$e prin ar$umenș

    i ne arată punctul său de vedere prin su!iectivitate /n ca&ul dat avem su!iecte culturale 'oarș

    interesante# de actualitate care tre&esc i atra$ cititorul în primul r1nd prin titlurile atractive i uș ș ș

    ironice 0utorii ne convin$ să citim părerea lor personala vi&avi de un su!iect 'olosind ra ionali&areț

    un lim!a+ persua&iv# convin$ător Totu i pe l1n$ă veri'icarea 'aptelor# autorii dau dovadă i de un pic ș ș

    umor: 2însă în comunicarea cotidiană# c-iar şi în te)tele cu caracter de in'orma"ie# este 'iresc şi lo$ic

    'ie 'olosit cuv1ntul căru"ă# cunoscut de toată lumea şi pre&ent în e)presia ca nici în car# nici în căru"ă

    în multe c1ntece populare# cum ar 'i .,am pornit la C-işinău# c,o căru"ă şi,un cal rău6 şa Iar d

    le)emul -ipomo!il6 rar cine a au&it şi# deocamdată# nimeni nu simte lipsa lui6 7Timpul8

    0'i ile culturale au însemnătate la 'el de mare pentru consumatorul de 'rumos deoarece se poate insipș

    i in'orma din presă despre cele mai importante evenimente culturale E)emple de a'i cultural:ș ș

    0'i cultural în &iarul Jurnal de C-i inău:ș ș

    0'i cultural în &iarul Timpulș :

    5F

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    37/52

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    38/52

      C-iar dacă cultura nu este at1t de promovată# unii &iari ti 'olosesc lim!a+ul poetic care 'ace caș

    lucrarea să devină inedită cu o ima$ine poetică !ine reali&ată# al ii 'olosesc un lim!a+ mai sărac >iecaț

    crea ie tre!uie să treacă printr,o succesiune de opera ii a unui le)ic !o$at i mai apoi com!inarea lui dț ț ș

    a impresiona cititorul (im!a+ul meta'oric tre!uie să se nască din ad1ncul su'letului i să corespundăș

    cerin elor esteticii /n pa$inile culturale# 'orma devine un element important în transmiterea in'orma ieț ț

    i doar prin 'ăurirea cuvintelor se poate o! ine >i$urile de stil# e)presiile# structurile sintactice# topicaș ț

     punctua ia scoate în relie' starea autorului ce ne transmite ima$ini artisticeț

     (a etapa actuală presa capătă alte 'unc"ii dec1t a avut în trecut (im!a presei actuale se caracteri&ea&

     prin:

    • caracter mo!il9

    • diversitate a lim!a+ului9

    • compre-ensi!ilitate 7capacitate de a pătrunde cu u urin ă în esen a lucrurilor);ș ț ț

    • termeni concre"i9

    • 'le)i!ilitate9

    • determinare9

    • clişee inovatoare

    Realitatea culturală din R. cunoaşte de vreo c1 iva ani încoace o varietate contradictorie ț

    ara noastră stilul pu!licistic a început să se conture&e a!ia acum 0cceptat de unii şi contestat de al"ț

    stilul pu!licistic în variantele sale continuă să răm1nă unul din mi+loacele speci'ice de comunicare

    Trăsăturile $enerale ale e)primării corecte sunt: claritatea 7'ormulare limpede# lo$ică i coerenș

    a ideilor# $1ndurilor89 corectitudine 7respectarea normelor literare89 puritate 7utili&area cuvintelo

    sensurilor admise în lim!a rom1nă89 preci&ia 7utili&area ri$uroasă a mesa+elor lin$vistice8 >iecare aut

    are stilul său propriu# 'iecare se deose!e te prin maniera sa de $1ndire i de e)primare /n perioaș ș

    monitori&ării am constatat că:

    , (im!a+ul +urnalistic este 'oarte desc-is inova iilor9ț

    , Nu se respectă normele lim!ii literare în totalitate9, Nu se apelea&ă la titluri sen&a ionaleț

    /n materialele culturale ale &iarelor monitori&ate am depistat următoarele $reşeli $ramaticale:

     iarul +urnal de C(i*inău

    ,/n mediu rural 7mediul89

    5H

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    39/52

    ,După cîteva 'estivale şi,a cîşti$at renumele de star 7'estivaluri89

    ,Dan Aălan# melancolecul 7melancolicul8

    ,Stimat domn 7stimate89

    ,Evenimientul editorial al anului 7evenimentul8

    ,Ideia acestei e)po&i"ii 7ideea89

    ,Culmele succesului au 'ost atinse prin opera sa presti$ioasă7culmile8

    ,Un miracol a crea"ii divine 7al crea"iei89

    Din lipsă de neaten ie sau din $ra!ă erorile $ramaticale in de le)ic Iar dacă ar 'i să 'ac o monitori&aț ț

    mai atentă# a scoate la iveală mult mai multe caren e# inclusiv de orto$ra'ie i de punctua ie /n uneș ț ș ț

    ca&uri corectitudinea e)primării lasă de dorit

      /n con"inutul materialelor se 'olosesc neolo$ismele# cuvinte care dau culoare şi vivacitate te)tului

    Ca e)emple pot 'i:,  Este ima$ina"ia %e'n:)at( a lui Dali# dar şi a tuturor #uprareal!tlor# 'ie în poe&ie# 'ie în arta

     plastică, (ocuiam la Droc-ia# maşina era mpra"t"a)l(# alta mai simplă avea litere ruseşti# iar "al"ulator

    încă nu se inventase pentru noi Se înt1mpla în mileniul trecutX, ?ersul apare c-iar în 'inalul acestui cel,mai,lun$,poem .,am în$ro&it de lun$imea lui# dar era un

    timp c1nd poemele lun$i# narative 7o in'luen"ă americană8 erau în .o-(, Eu$en (un$u# sătul de +ocurile postmoderniste# ludice şi ironice# îmi spunea că# dacă aş vrea să

    continuu# ar tre!ui să per#e.ere' în această c-eie, /n ceea ce priveşte pia"a de e$)oo # aceasta este încă la început şi depunem e'orturi pentru

    de&voltarea acestui se$ment, Me%ul on$lne a devenit un canal de v1n&are 'oarte important şi va creşte# în %34

    , (itera are desc-ise# în momentul de 'a"ă# %B de mnl)r(r sau )oo#top$ur# în cele mai

    importante centre comerciale din Aucureşti şi din "ară şi o li!rărie pe Ad .a$-eru din Capitală, *iesele selectate în cadrul primei etape a concursului vor 'i interpretate LIVE în cea de,a doua

    etapă a concursului# care va avea loc pe 4G ianuarie %34

    Termenii de specialitate sunt cuvintele caracteristice unor domenii de activitate sau discipline

    ştiin"i'ice De aici o!servăm că domeniul cultural al presei# ca şi cel social# politic# economic# arele)iconul propriu de cuvinte

      0st'el în &iarele Jurnal de C-işinău i Timpul descoperim destul de des următorii termeni dș

    domeniul cultural: universul culturii# 'ra$mente de eseuri# cultură rom1nă modernă# spectacole# ar

    retoricii ver!ale# arta comediei# 'ic"iune# asocieri de idei# lim!a+ artistic# ima$ine în artă# colec"ie# ar

    icono$ra'ică# actor# critic teatral# eseist# re$i&or# poet# teatru# crea ie în artă# lim!a+ artistic# operț

    5

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    40/52

     postmodernism# literatură# om al culturii etc Stilul pu!licistic este caracteristic &iarelor deoarece es

    destinat unui pu!lic etero$en# cu o pre$ătire pro'esională di'erită sau cu diverse niveluri de cultur

    0cest stil include o mare varietate de te)te Scopul pe care îl urmăre te este unul de in'ormareș

     pu!licului dar i de comentare a diverselor 'apte de via ă socială# de cultural pe în elesul tuturorș ț ț

      /n &iarele Jurnal de C-işinău i Timpul# materialele culturale sunt !o$ate în stil 7procedeele stilistiș

    sunt des întîlnite sau i 'olosite9 e)istă un ra'inament literar# mi+loace lin$vistice8ș

    Cel mai des întîlnite în &iarele monitori&ate sunt:

    , 'i$urile de stil 7ori$inalitatea a!ia încol ită la ori&ontul tandru al culorilor# mantia unui maestț

    este mereu proaspătă doar pe umerii domniei sale# tavanul lăcrimea&ă în permanen ă# în sa ă eț ș

    acustică per'ectă# simplitatea sau umorul sunt e'ecte literare teri!ile de $reu de o! inut# literatuț

    adevărată este lim'a lumii# serul acela care are darul de a cură a i vindeca# accident !io$ra'ic8ț ș, e)presii 'ra&eolo$ice 7tineretul creator de a&i e clam i !un ca o p1ine caldă# tinerilor le plouăș

    cap la propria e)po&i ie# duce stea$ul# î i măn1ncă mălaiul# nu i,a desc-is nimeni oc-ii# laț ș

    aruncătură de !ă 8ț

    /n următorul para$ra' mi,am propus să anali&e& din punct de vedere stilistic# un articol cultural d

    &iarul Jurnal de C-i inăuș

    0nali&a stilistică a articolului: 2Cri&a literaturii i moda vestimentară6 0utorul articolului culturș

    .ircea ?Cio!anu 'ace o compara ie a literaturii din secolul

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    41/52

    anume sens# da Se inspiră cumva desi$nerii din vestimenta"ia cotidiană Aineîn"elesX Uneori# c-iar d

    re!uturile vestimentare6 Utili&area procedeelor stilistice demonstrea& ca .irvea ?Cio!anu tie ș

     +on$le&e cu mi+loacele lin$vistice i să le o'ere un loc !ine meritat în te)tș at1t pentru a con'e

    ori$inalitate# dar şi o amprentă personală

    0cest editorial 'ace parte din articolele 'oarte piperate ale domnului Cio!anu şi poartă o încărcătu

     puternică at1t în aspect lin$vistic# c1t şi de con"inut Imediat ce l,am citit în &iar# mi,a sărit în oc-i

    mi,a captat aten"ia prin meta'orele şi alu&iile pe care le con"ine Ca şi multe alte editoriale# acesta

     pune pe $1nduri# desc-ide oc-ii popula"iei asupra unor detalii mai pu"in cunoscute şi o!scure şi tre&eş

    unii cititori

      (im!a+ul poetic în +urnalism cultural are un rol important de aceea un atri!ut imanent al lim!ii

    constituie 'unc ia estetică dominantă ce derivă din ineditul e)presiei i ima$inii poetice reali&ateț ș

    Trăsături caracteristice stilui pu!licstic:

    • Utili&area lim!a+ului literar alături de utili&area lim!a+ului cotidian 0mestecul de elemente ce

     provin din celelalte stiluri 'uc ionale: administrativ# tin i'ic# !eletristic 7artistic8 i colocvialț ș ț ș

    • ?arietatea i !o$ă ia voca!ularului determinat de diversitatea ariei tematice a!ordateș ț

    • >olosirea unui lim!a+ accesi!il determinat de varietatea pu!licului intă căruia i se adresea&ăț

    • Utili&area unor cli ee lin$visticeș

    • 0peluri la procedee menite să capte&e aten ia cititorului cum ar 'i: titluri# su!titluri incitante#ț

    utili&area unor ima$ini i ilustra ii $ra'ice 7culoarea8ș ț

    • E)cluderea unor no iuni tin i'ice i e)plica ii de strictă specialitateț ș ț ș ț 5

      /n presa tipărită# radio# televi&iune sau presa online art+urnalismul tre!uie vă&ut ca un puternic

    'actor ce in'luen ea&ă omul contemporan După ce am anali&at i am comparat un &iar cu altul am dedț ș

    'aptul că 2cultură6 nu e)istă îndea+uns 0rticolele politice# sociale# economice le înlocuiesc pe cele

    culturale cu mult

    De ce su!iectele culturale nu se consumă Consider că pentru omul contemporan tirile de sen&aș sunt în topul pre'erin elor 0rticolele de scandal# emisiunile# sau articolele online sunt la mare căutarț

     Nu cred că e)istă vreo tire despre o lansare de carte sau desc-iderea unei e)po&i ii care să 'i depăș ț

    numarul de vi&uali&ări

    *rovocările +urnalismului cultural

    B4

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    42/52

    iarele au 'ost dominate de apari ia internetului care sc-im!at rela ia din mass,media i om Dț ț ș

    multe ori importan a +urnalistului pro'esionat a 'ost pusă în discu ie Dar de 'apt cine a coloni&at aceț ț

    mediu nou de comunicare dacă nu tot ele *e saiturile 'iecărui &iar sunt materialele copiate din edi iiț

    tipărite Evident că institu iile de presă au contri!uit cu oarecare resurse 'inanciare în de&volatarț

    saiturilor .ai apoi au apărut !lo$urile i re ele sociale care au inundat i mai mult universș ț ș

    in'orma ional# unde $ăsirea in'orma iei a devenit o pro!lemă din cau&a cantită ii mari C-iar dacă ț ț ț

     prima vedere internetul pare ceva !ene'ic oricum mai devreme sau mai t1r&iu el va duce la dispari

     presei scrise Oare pot 'ace !lo$urile o cultură Nu cred

    /n .oldova e)istă un pu!lic iu!itor de cultură# însă presa nu îi satis'ace po'tele dec1t în 'oar

    mică măsură (a c-io curi sau în li!rării nu mai $ăsim reviste de cultură cu e)cep ia săptăm1nalulș ț

     =iteratura i #rtaș i revistaș Contrafort   7revistă de literatură i dialo$ intelectual8 C-iar dacă e)isș

    aceste reviste# ru!ricile de cultură oricum nu mai cuprind pro&ă# poe&ie# eseuri critice# de&!ateri pe temde actualitate# traduceri# articole de promovare a lim!ii i istoriei na ionale /n a a mod pu!licul esș ț ș

    scutit de in'orma ii i anali&e privind crea ia autorilor din Repu!lica .oldova# sau în $eneral despț ș ț

    via a culturală din Repu!lica .oldovaț

     "ntr-un articol, 9italie Ciobanu 4 scriitor *i redactor-*ef al revistei Contrafort, C(i*inău> a

     subliniat “Cînd eşti total dependent de spri+inul pe care "i,l acordă o institu"ie# cînd ai în spate nişte

    redactori şi al"i an$a+a"i ale căror salarii depind de această 'inan"are 7în ca&ul unora dintre ei este

    sin$ura sursă de e)isten"ăX8# cînd în repu!lica2 ta autorită"ile Statului nu mani'estă nici un interes

     pentru sus"inerea presei culturale 7în mandatul actualei puteri democratice2 şi pro,europene2 de la

    C-işinău cri&ele politice s,au "inut lan"# iar nişte ale$eri anticipate îi pot readuce la $uvernare pe

    comunişti8# cînd a căuta alternative de 'inan"are în spa"iul privat înseamnă a te umili pe la di'eri"i

    oli$ar-i2 şi a'acerişti cu reputa"ie du!ioasă mul"i dintre ei ruso'oni# neavînd nici un interes să sus"in

    cultura de e)presie rom1nească# !a c-iar a'işînd o duşmănie violentă 'a"ă de sinta$ma rom1n2 şi

    lim!a rom1nă2 # deci# cînd întruneşti toate aceste condi"ii# vei avea re"ineri e)plica!ile 'a"ă de ideea

    de a critica administra"ia unei institu"ii a Statului rom1n de la care mai speri să vină sus"inerea

     promisă1 .B

    Tema cercetării calitative a poten ialului cultural în presa scrisă din .oldova urmăre te i oț ș ș

    anali&ă pro'undă a acesteia *entru reali&area unei cercetări calitative am colectat date de la $rupuri de

    'emei i !ăr!a i în cadrul căreia i,au e)primat părerile în le$ătură cu actul de crea ie cultural dinș ț ș ț

    B%

  • 8/18/2019 Teza-- model.docx

    43/52

    Repu!lica .oldova i mi+loacele de in'ormare cele mai utili&ate .i,am propus să ale$ persoane cuș

    v1rsta cuprinsă între 4F,53 de ani# 53,3 i cei cu v1rsta cuprinsă între 3,G3 de aniș

    Per#oane "u* Mloa"e %e n,ormare "ele ma utl'ate

    ?1rsta cuprinsă între 4F,53 de ani Internetul sau televi&iunea

    ?1rsta cuprinsă între 53,3 de ani Internetul# televi&iunea# presa scrisă 74Y8

    ?1rsta cuprinsă între 3,G3 de ani Radioul# televi&iunea

    /n timpul intero$ării am atras o aten ie sporită persoanelor cu v1rsta cuprinsă între 4F,53 de anț

    care în urma răspunsurilor am constatat că cel mai mul i pre'era internetul ca sursă de in'orma ieț ț

    Respectiv i,am între!at dacă citesc crea iile culturale# iar răspunsul evident era în mare parte ne$ativ ț

    esen ă cele trei $rupuri utili&ea&ă ca mi+loc de in'ormare internetul# urmat de televi&iune Temeleț

    sociale i politice sunt cel mai 2di$erate 6 la moment# comparativ cu art+urnalismul 0ctul de crea ie aș ț

    &iarelor a 'ost discutat la nivelul celor treu $rupuri i a 'ost e)aminat cu o mai mare aten ie de cele douș ț

    $rupuri cu v1rsta cuprinsă între 3,G3 de ani care au a'irmat ca presa scrisă nu promovea&ă cultura# d

    au alte preocupări mai importante cum ar 'i pro!leme sociale sau politice *rima cate$orie nu citesc

    aproape deloc articole culturale# celelalte două $rupuri doar o +umătate dintre ei citesc articole cultura

    din Timpul i Jurnal de C-i inăuș șCa art+urnalismul să se e)tindă i să capete o 'ormă vastă ar tre!ui ca statul să spri+ine 'inanciș

    cultura# iar +urnali tii să utili&e&e un lim!a+ mai !o$at i să spri+ine evenimentele culturale pentru a 'iș ș