Upload
ana-codreanu
View
229
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
8/18/2019 Teza-- model.docx
1/52
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA JURNALISM I TIIN E ALE COMUNICĂRIIȘ Ș Ț
Departamentul Teora ! Pra"t"a Jurnal#mulu
Impl"a "ulturale ale ma##$me%a &nț
"ontemporanetate
Te'( %e l"en (ț
Ela)ora
N"olae#"u Dan
Specialitatea: Jurnal
Con%u"(tor !tn+,
Laura Tu-a
lector univers
C0I1INĂU/ 2345
CUPRINS
8/18/2019 Teza-- model.docx
2/52
Intro%u"ere 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666667
CAPITOLUL I6 INTERFEREN A DINTRE CULTURĂ I MASS$MEDIA 8N LITERATURAȚ Ș
DE SPECIALITATE
464 Art Jurnal#m* #tor"/ "on nut part"ulart( 6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666ț ș ț
462 Spe" te:n" "ompo' onale &n pre#a #"r#( auto:ton(66666666666666666666666666666666666666666666666666666666664ș ț
467 Ma##$me%a noua realtate "ultural( %n Repu)l"a Mol%o.a66666666666666666666666666666666666666666666666664ș
CAITOLUL II6 STUDIU DE CA;* POTEN IALUL CULTURAL 8N PRESA SCRISĂ DINȚ
REPUBLICA MOLDOVA
2646 Spe","ul/ -ra,"a elementele "reat.e a pa-nlor %e "ultur( &n pu)l"a le pero%"eș ț *Tmpul Jurnal %e C: n(u66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666662ș ș
2626 Rele,ul #tl#t" al pro%u#ulu me%at" "ultural* pro.o"(r per#pe"t.e666666666666666666666666666666667ș
Con"lu' -enerale ! re"oman%(r66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666=
B)lo-ra,e66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666665
Ane>e66666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666665
INTRODUCERE
Evolu ia culturii este cercetatăț în ultimele decenii de o serie de discipline sociale şi uman
Teoreticienii vor!esc cu temei despre puterea culturală a unei societă"i# în"ele$înd prin aceas
%
8/18/2019 Teza-- model.docx
3/52
ansam!lul activită"ilor care vi&ea&ă cunoaşterea şi comunicarea# crea"ia valorilor# educa"ia şi învă"ar
noilor coduri ale vie"ii spirituale# procesarea in'orma"iilor şi 'ormarea deprinderilor
(umea actuală este marcată de e)tinderea comunicării mediatice şi de $lo!ali&area pie"ilo
*oten"ialul cultural al unei societă"i do!îndeşte o relevan"ă deose!ită# 'iind un suport incontesta!
pentru inova"ia creatoare şi pentru adaptarea oamenilor la noile provocări Cultura apare ca u
ansam!lu de lim!a+e# sim!oluri şi semni'ica"ii care sunt inte$rate într,un amplu şi comple) proces d
comunicare
*rin cultură se modelea&ă personalitatea umană# întrucît cultura transmite mode
comportamentale# atitudini sociale# reac"ii do!îndite şi învă"ate# întrea$a istorie a omului ca 'iin
socială Conceptul de cultura i prin aceasta i 'enomenul cultural# parcur$e o etapă de provocaș ș
metamor'i&are i tran&i ie Realită ii contemporane poate,i 'i atri!uit determinativul dinamism ș ț ț
interpretare Conceptele# a!ordările# interpretările ce in de acest concept în sine sunt într,o permanenț
de&!atere# completare i studiere de către cei care sapă în pro'un&imea sensurilor# clasi'icărilor ș
interpretărilor în domeniu de pro'il
Studiul respectiv determină particularită"ile mesa+elor culturale di'u&ate de către mass,media# pr
monitori&area celor două &iare na"ionale# Timpul şi Jurnal de C-işinău Studiind pa$inile culturale a
acestor &iare# am identi'icat di'eren"ele calitative şi cantitative dintre acestea
A"tualtatea teme este de a reali&a o privire de ansam!lu asupra culturii din Repu!lica .oldova
de a releva mesa+ul i pro!lematica ei# de a remarca tipolo$ia i trăsăturile ei de'initorii# i de a anali&ș ș ș
din perspectiva stilului# e)presivită ii i a mărcilor artisticeț ș /n Repu!lica .oldova# e)istă 'oarte pu"in
studii care se a)ea&ă pe a!ordarea pro!lemei în cau&ă# care să monitori&e&e 'elul în care cultur
modi'ică percep ii i comportamente# modul în care prin comunicare po i 'aci aliat pe celălalt lț ș ț
propriu nucleul cultural 0!ia în ultimii ani au 'ost întreprinse c1teva încercări de interpretare a uno
aspecte particulare a acestei teme Un studiu relevant este 2Strate$ia de&voltării culturii Repu!lic
.oldova: %345,%3%36# care pune un accent deose!it de pro'und pe pro!lematica culturală# pe 'elul de
administrare i octorire a patrimoniului cultural i a cadrului le$al care răm1ne încă nerespectat îș ș
între$ime
S"opul acestei lucrări a 'ost cercetarea teoretică a conceptului de cultură# particularită"
+urnalismului cultural# 'unc"ia culturală a presei# $enurile culturale# cît şi cercetarea practică a teme
re'lectarea evenimentelor culturale în presa scrisă
O)e"t.ele "er"et(r
5
8/18/2019 Teza-- model.docx
4/52
0ceastă lucrare î i propune să e)amine&e modul în care este a!ordat 'enomenul cultural în presa scriș
7Jurnal de C-i inău i Timpul8ș ș
Să reali&e&e anali&a comparativă a celor două &iare9 Să eviden ie&e at1t asemănările# c1t i deose!irile9ț ș
Să investi$-e&e modul în care este a!ordat art+urnalismul9 Să identi'ice perspectivele în stilul scriiturii culturale9 Să a'le care sunt provocările cu care se con'runtă +urnalismul cultural
Domenul %e "er"etare6 Te&a are ca domeniu de cercetare aspectele teoretice# metodolo$ice
practice cu indicatori speci'ici: metode de anali&ă calitativă anali&a de con"inut9 anali&a ima$istic
metoda de anali&ă comparată
?ra%ul %e #tu%ere a teme6 Ca procedură de in'ormare !i!lio$ra'ică am recurs la consultar
cataloa$elor online ale !i!liotecilor din Repu!lica .oldova# dar i străine# inclusiv i lucrări ș șre'erin ă privin mass,media i cultura# lucrări de peda$o$ie# de sociolo$ie i de istorie O altă proceduț ș ș
de in'ormare a 'ost colec iile de &iare# at1t în 'ormat tipărit# c1t i di$ital i resursele electroniț ș ș
7!lo$$uri# resurse ;e!8 etc Se consideră că 'enomenul cultural a început să 'ie utili&at tot mai 'recve
în decursul secolului al
8/18/2019 Teza-- model.docx
5/52
C-i inăuș De asemenea# se 'ace o anali&ă a stilul scriiturii culturale# noută ile ce pot apărea în următoț
ani# actul de crea ie cultural# iț ș relie'ul produsului mediatic cultural: provocări i perspectiveș
*artea 'inală , Studiul se înc-eie cu o serie de conclu&ii re'eritor la tema studiată# trecerea în revis
a demersului nostru de cercetare i eviden ierea celor mai relevante aspecte ale +urnalismului cultural ș ț
presa scrisă
(a s'1r itul acestei te&e se a'lă !i!lio$ra'ia care include 7studiile tiin i'ice i adresele electronice8ș ș ț ș
respectiv i partea de 0ne)eș
Cercet1nd acestă structură a te&ei am identi'icat o serie de pro!leme care se a'lă la moment în
aten ia pa$inilor de cultură a &iarelorț
CAPITOLUL I6 INTERFEREN A DINTRE CULTURĂ I MASS$MEDIA 8N LITERATURAȚ Ș
DE SPECIALITATE
464 Art Jurnal#m* e#en (/ "on nut ,un" ț ț ș ț
>enomenul cultural este materia primă pentru scrierea unui material +urnalistic cultural Jurnalismu
cultural nu este critică de specialitate Nu este literatură Jurnalismul cultural este un melan+ între cele
8/18/2019 Teza-- model.docx
6/52
de mai sus 0paratul critic se înt1lne te cu su!iectivitatea i cu creativitatea pentru a reda atmos'era diș ș
+urul unui eveniment cultural >ie că este vor!a de literatură# mu&ică# 'ilm# artă# istorie# sociolo$ie sau
alte domenii cone)e# e)istă c1teva elemente importante pentru a scrie un articol ec-ili!rat Emo ia#ț
atmos'era# anali&a# structura# stilul# in'orma iile# editarea# comunicarea sunt o parte dintre cuvintele,ț
c-eie ale +urnalismlui cultural de calitate Jurnalismul cultural repre&intă un 'enomen socio,cultural
multidimensional i multiaspectual (iteraturaș de specialitate pre&intă o $amă variată de interpretări a
conceptului de +urnalism i al conceptului de culturăș
Cultura este un principiu comple) de comportament# valori# credin e# tradi ie i artă# care esteț ț ș
transmisă din $enera ie în $enera ie (ucian Ala$a spunea în una dintre lucrările saleț ț : “Prin cultură,
existen a se îmbogă e te cu cea mai profundă variantă a sa. Cultura este semnul vizibil, expresia,ț ț ș
figura, trupul acestei variante. Cultura ine deci mai strâns de defini ia omului decât conforma ia saț ț ț
fizică sau cel pu in tot a a de strânsț ș 6 4# p4De'ini"iile o'erite conceptului de cultură vi&ea&ă componenta ce stă la !a&a e)isten"ei cotidiene p1n
la acea !a&ată pe valori şi moşteniri spirituale *rin urmare# cultura este entitatea care în$lo!ea&ă
totalitatea de valori materiale pe de o parte şi pe de cealaltă parte# spirituale acumulate de un individ
Cultura poate 'i de'inită şi ca orce produs al $1ndirii şi activită"ii umane 'iind ca un set ce cuprinde
celelalte aptitudini şi deprinderi do!1ndite de om# ca mem!ru al societă"ii# ast'el &is# cultura este
moştenirea socială alcătuită din modele de re'lec"ie# $1ndire şi ac"iuni caracteristice unei popula"ii sau
societă"i# 'iind amal$amul de valori materiale şi spirituale createa de,a lun$ul istoriei omenirii# cultura
răm1ne plantată în 'iin"a 'iecărui individ %# p5
No iunea deț 2+urnalism6 este de'init ca 2activitatea care presupune colectarea# anali&a# prelucrarea#
veri'icarea i pre&entareaș in'orma iilor re'eritoare la evenimentele curente# actuale# în$lo!1nd tendinț ț
orienttări i re&ultate6 0l ii conceptuali&ea&ă no iunea de +urnalism ca ansam!lu de mi+loace deș ț ț
comunicare 7&iare# reviste# radioul# televi&iunea# a$en iile de tiri# i internetul prin presa online8ț ș ș
Desi$ur că# asta&i# circula"ia avalan ei in'orma"ionale este prioritară devenind o necesitate 'ireascăș
pentru societă"i şi indivi&i Sistemul mediatic care încorporea&ă, presa scrisă 7&iare# reviste8# presa
online i audio,vi&ualul contri!uie nemi+locit la 'ormarea i la modelarea culturii# prin 'unc iile sale:ș ș ț
'unc ia de in'ormare# 'unc ia de interpretare# 'unc ia de le$atură# 'unc ia de culturali&are 7educare8 iț ț ț ț ș
cea de divertisment# care devin instrumente principale în 'ormarea culturii $enerale i de&voltăriiș
spiritului estetic# aspira iei pentru 'rumos# pentru scoar a pro'undă a slovei6ț ț 5# p
F
8/18/2019 Teza-- model.docx
7/52
Odată cu apari"ia şi creşterea ponderii sistemului mediatic# mass,media i,a asumat unș
an$a+ament onest de transmiterea valorilor şi modelelor culturale# de 'ormare a $1ndirii şi
comportamentului Jurnalismul cultural are menirea de a aduce la dispo&i ia pu!licului in'orma iiț ț
ci&elate i creionate în comple)itatea procesuluiș creativ Comunicarea mediatică prin acele con"inutur
distri!uite a dat motor unor mecanisme unanim acceptate cum ar 'i norme de comportament# a
contri!uit la 'ormarea $ustului estetic# a conturat valorile culturale# a 'a!ricat staruri i a scos în relie'ș
personalită i ai vie ii culturale# alt'el &is# 2conven"iile tacite6 ale unei societă"i Noile mi+loace deț ț
comunicare# devin a 'i instrumente culturale cu o 'or"ă solidă în orientarea şi sc-i"area percep"iilor#
atitudinilor# în 'ormarea ima$inilor despre lume şi în di'u&area unor modele de comportament social
*rodusul mediatic cultural poate 'i un liantul# un 'actor de cone)iune# o p1n&a !rodată mi$ălos care,i
uneşte pe oameni în $rupuri# comunită"i# etnii# societă"i# state# na"iuni# culturi
Elementele de'initorii ale culturii le putem $ăsi în 'ormulări di'erite# ele se sistemati&ea&ă încomponente di'erite:
, Sisteme cu 'unc ie co$nitivă: cuno tin e# idei# repre&entări# opinii# moduri de $1ndire# vi&iuni asupraț ș ț
lumii construite prin mi carea teoretica sau comună9ș, Sisteme sim!olice: toate 'ormele i tipurile de lim!a+e create de om# în primul r1nd lim!a# mitolo$ia#ș
reli$ia# apoi lim!a+ele nonver!ale# artistice# plastice# vi&uale# auditive# p1na la lim!a+ele conven ionaleț
numerice# di$itale9, Sisteme a)iolo$ice i normative: credin e valori# norma i atitudini codi'icate în sisteme morale#ș ț ș
reli$ioase# politice i +uridice ?alori se e)primă printr,un vas repertoriu de aprecieri# evaluări i practiș șsemni'icante 7tradi ii# ceremonii# sim!oluri# o!iceiuri# moduri de ac iune i de raportare la lume# stilurț ț ș
de via ă i de comunicare89ț ș, Sisteme institu ionale# cu 'unc ii de or$ani&are a vie ii culturale i de di'u&are socială a valorilorț ț ț ș 45#
45
Speci'icul +urnalismului cultural re&idă din 'aptul unui pu!lic "intă !ine sta!ilit i preci&at# unș
pu!lic care posedă o cultură $enerală# un univers cultural ra'inat şi cu o pre$ătire intelectuală
superioară: pro'esori# scriitori# artişti plastici# pictori# sau tineri a'la i în verva circuitului in'orma ionaț ț
cu tentă socio,culturală 2Un sistem cultural determinat este cel care 'ormea&ă atitudine cetătenilor#
asteptărilor lor 'ată de stat# mecanismele de interiori&are a valorilor civice6 B# p4B
/n societatea actuală mass,media este un important instrument de dura!ilitate av1nd o in'luen ăț
puternică asupra omenirii .ass,mediei îi revine un rol important i anume acela de a promova oș
cultură sănătoasă de înnoire# sc-im!are i îm!unătă ire a societă iiș ț ț
G
8/18/2019 Teza-- model.docx
8/52
Nici o s'eră umană 'ie aceasta economie sau politică# 'amilie sau educa"ie# artă sau sport nu est
posi!ilă în a'ara culturii (a etapa actuală +urnalistul cultural este un 'ormator i mediator de opinie caș
poate să desc-idă direc ia comunicării culturale Sarcina unui +urnalist cultural este de 'apt di'icilă#ț
deoarece el tre!uie să 'acă o anumită selec ie a evenimentelor culturale#ț să le interprete&e# să le
evalue&e# să le mediati&e&e "in1nd cont de audien"a# de pu!licul "intă# de pro!a!ilitatea în"ele$erii
mesa+ului şi de e)isten"a unui cronotop estetic# a unor repre&entări asupra normelor 'rumosului sau
c-iar cele re'eritoare la emo"ional# şocant sau teri!il
Su! aspect comunica"ional# cultura e în"eleasă ca 2mişcare şi transmitere a valorilor6 create în
vederea includerii lor în patrimoniul na"ional şi universal iar valorile culturale create tre!uie să 'ie
împărtăşite O valoare culturală nereceptată de nimeni# se pierde i devine lipsită de sens ca şi oș
in'orma"ie 'ără receptor
*rin comunicare# cultura îşi îndeplineşte rostul# menirea# îndeplinind o du!lă 'unc"ie: in'ormativăşi 'ormativă *otrivit lui Stroe Constantin# cultura dispune de anumite 'unc"ii sociale:
, 'unc"ia co$nitiv,trans'ormatoare, cultura îl transpune pe om din realitate i îi o'eră omuluiș
cunoştin"e# instruire şi educa"ie9
, 'unc"ia comunicativă, cultura provoacă la comunicare# creea&ă instrumentul comunicării#
determină căile şi te-nolo$iile per'ec"ionării comunicării9
, 'unc"ia in'orma"ională cultura repre&intă un mi+loc e'ectiv de colec"ionare# adunare#
distri!uire# sistemati&are şi transmitere de in'orma"ii9
, 'unc"ia de re$lare, cultura stă la !a&a moralei# a conştiin"ei umane9
, 'unc"ia social,umanitară, cultura contri!uie la 'ormarea personalită"ii omului# la de&voltarea lu
intelectuală şi totodată la inte$rarea în societate9
, 'unc"ia recreativă, cultura este cea care 2descarcă6 su'letul uman
Con'orm vi&iunii 'unc"ionalită"ii în structura culturii se distin$ următoarele componente:
Elementul cultural, unitatea de !a&ă# cea mai simplă a unei culture9 orice produs uman ce încorporea&
o valoare9
Comple)ul cultural, ansam!lul de elemente culturale correlate 'unc"ional şi stilistic9
0ria culturală, spa"iul etno,cultural al valorii9
.odelul cultural, e)perien"a $enera"iilor mani'estă în modul de trai# $îndire şi ac"iune
H
8/18/2019 Teza-- model.docx
9/52
0şadar# cultura repre&intă tot ceea ce a creat# a conservat şi a diri+at# ca valoare# mintea omeneasc
cuprin&înd 2între$ul mo&aic al crea"iei umane6?alorile constituie nucleul culturii Cu cît valorile sunt
mai înalte# cu atît cultura e mai superioară # p4%
Transmiterea valorilor contri!uie la reali&area sta!ilită"ii sociale şi la men"inerea în timp# a structurilor
culturale *rin promovarea di'eritelor modele de comportament# presa o'eră un set de roluri sociale şi
un voca!ular sim!olic# răspun&înd# ast'el nevoii pu!licului de modele şi de termeni de re'erin"ă
Transmiterea moştenirii culturale înseamnă transmiterea valorilor şi a modelelor sociale de la $rupuri
către indivi&i# de la o $enera"ie la alte şi numără printer consecin"ele sale creşterea coe&iunii sociale#
inte$rarea socială a indivi&ilor# impunerea normelor culturale# amorti&area tendin"ei indivi&ilor de a se
lăsa lua"i în stăpînire de indistin"ie ori anomie parali&antă
0ctivitatea presei din perspective 'unc"iei educativ,culturale presupune reali&area mai multor
o!iective# precum:, promovarea modelelor culturale şi a celor de conduită umană9
, transmiterea moştenirii culturale na"ionale şi a celei universale9
, promovarea principiilor etice şi estetice9
, propa$area valorilor morale supreme9
, populari&area teoriilor ştiin"i'ice şi lăr$irea cunoaşterii
.ass,media contri!uie la 'ormarea culturii $enerale a cititorului# la de&olvoltarea vi&iunilor# la
promovarea principiilor i idealurilor *oten ialul mass,media asupra individului este 'oarte puternicș ț
De e)emplu un mesa+ medatic# !ine ela!orat poate educa# instrui i 'orma ca personalitate /nsă dacă eș
'olosit cu ne$ativism# el poate 'orma i promova pincipii nonvaloriceș
0rta avea pînă acum nu demult un pu!lic speciali&at# instruit şi cultivat# care repre&enta un 'ra$me
nesemni'icativ din întrea$a popula"ie# pe cînd astă&i# prin intermediul mi+loacelor de comunicare în
masă# la ea poate avea acces oricine Dar# în mod inevita!il# datorită particularită"ilor pu!licului mass,
media# mesa+ul cultural di'u&at de către aceştea cîşti$înd ca întindere# pierde ca pro'un&ime Reieşind
din cele e)puse mai sus# consider că mass,media tre!uie să satis'acă cerin"ele actuale ale pu!licului#
alt'el nu s,ar pute amen"ine# dar totodată tre!uie să stimule&e apari"ia şi răspîndirea treptată a unor
cerin"e spiritual,estetice de 'actură superioară
*rin mass,media# crea"ia artistică se a'lă în 'a"a unei noi situa"ii: nu pu!licul vine spre artă# ci arta
spre pu!lic
8/18/2019 Teza-- model.docx
10/52
*u!licul cultural este e)presie a mani'estării opiniei pu!lice în raport cu evenimentele culturale în
$eneral Opinia pu!lică nu se poate constitui şi e)prima decît dacă societatea are la dispo&i"ie mi+loa
adecvate de in'ormare# încît indivi&ii să cunoască 'aptele şi evenimentele asupra cărora urmea&ă să,ş
spună cuvîntul şi să ia o atitudine sau -otarîre In'luen"area prin plasarea ştirilor este o te-nică prin car
editorii ştirilor pot reduce la minimum aten"ia acordată unor evenimente 7prin plasarea articolelor în
ultimele pa$ini ale &iarelor8 sau# dimpotrivă# pot spori interesul 'a"ă de aceste evenimente 7 prin apari
pe prima pa$ină8 F# p%5B
462 Spe" te:n" "ompo' onale &n pre#a #"r#(ș ț
2Noile mi+loace de comunicare# devin a 'i instrumente culturale cu o 'or"ă solidă în orientarea
sc-i"area percep"iilor# atitudinilor# în 'ormarea ima$inilor despre lume şi în di'u&area unor modele de
comportament social *rodusul mediatic cultural poate 'i un liantul# un 'actor de cone)iune# o p1n&a !rodată mi$ălos care,i uneşte pe oameni în $rupuri# comunită"i# etnii# societă"i# state# na"iuni# culturi6
%# p5
Jurnalistul speciali&at în a!ordarea 'enomenului cultural reali&ea&ă aşa,numita critica de
înt1mpinare care presupune a!ordarea operei imediat ce apare /n acest ca nu se 'oloseşte un lim!a+
prea speciali&at Se începe cu simpla in'ormare şi se continuă cu descrierea# e)plicarea te)tului sau
spectacolului luat în discutie# comentarea lui şi# desi$ur# cu 'ormularea +udecă"ii de valoare Cu alte
cuvinte ceea ce se petrece este un 'el de proces ini"iatic al pu!licului nespeciali&at Este un 'el de
traducere# de interpretare a semni'ica"iilor te)tului pentru pu!lic Ea presupune o !ună cunoaştere a
domeniului# date despre activitatea şi preocuparile autorului# plasarea lui şi a operei în peisa+ul literar
contemporan# pentru a evita 'alsi'icarea sensului mesa+ului actorial
Critica spectacolului se e)primă în 'ra&e# pentru a su$era ima$ini# sunete# mu&ica# mişcările#
punerea în scenă Dacă cultura de !a&ă di'eră în 'unc"ie de ru!rica 7mu&ica# 'ilm# teatru# varietă"i8#
calită"ile care se cer sunt aceleaşi pentru toate domeniile: ascultare şi vi&iune# redactarea te)tului
/ntele$em că descrierea# e)plicarea# +udecarea în scris a unui spectacol mu&ical# arte plastice este o
întreprindere e)trem de di'icilă# spre deose!ire de reali&area acestui tip de te)t în televi&iune unde
ima$inea reproduce identic ceea ce în scris# tre!uie povestit în cuvinte
Cronica dramatică. Cronicarul dramatic ar tre!ui să ai!ă o cultură estetică polivalentă: o cultură
speci'ică criticului literar tradi"ional# dar şi una proprie criticului spectacolului# capa!il să recepte&e
valen"ele estetice spectaculare vi&uale 0celaşi principiu se aplică şi în ca&ul unui spectacol de oper
43
8/18/2019 Teza-- model.docx
11/52
8/18/2019 Teza-- model.docx
12/52
Critica muzicală. Comunicarea mu&icală 'iind 'undamental di'erită de cea ver!ală# devine eviden
'aptul că sensul mu&icii tre!uie căutat în ea însăşi# iar nu în prete)tele literare sau în comentariile ce o
pot eventual înso"i Totuşi cronicarul poate su!linia diversitatea sau unitatea tematică a pro$ramului#
poate 'ace aprecieri asupra 'luen"ei discursului# caldura sunetului# virtuo&itatea interpretării sau poate
a!orda spectacolul din perspectiva istoriei mu&icii 0cest tip de te)t se $ăseşte în pu!lica"ii speciali&at
şi se re'eră la mu&ica clasică
Critica plastică este de multe ori cronica a mu&eelor# cronica e)po&i"iilor încerc1nd să transmită
cititorului impresii şi +udecă"i de valoare care trasea&ă $rani"ele dintre 'rumos şi Mitsc-# ori$inal#
unicitate şi imita"ie# reproducere# seriali&are Ea transcrie percep"ia vi&uală şi încearcă să trans'i$ure&e
în cuvinte emo"ia artistică provocată de di'eritele mani'estări ale 'rumosului: pictura# desen# $ra'ica#
sculptura# 'oto$ra'ie# desi$n# arta populara# arti&anat
*rimele repere care modelea&ă te)tul sunt tipul pu!lica"iei care poate 'i speciali&ată sau $eneralistă şi pu!licul atras de acestea *ersonalitatea semnatarului te)tului# cultura sa estetică con'eră ori$inalitate
relatării e)perien"ei sale lirice şi o converteşte într,un îndemn ca această e)perien"ă să 'ie împartaşită ş
de cititorii săi Evitarea clişeelor care nu spun nimic este posi!ilă dacă autorul te)tului are cultura
estetică şişi ordonea&ă discursul urmărind eviden"ierea locului şi rolului artistului şi operei sale în art
rom1nească sau universală# e)emple de autori sau opere şi 'olosirea principalelor elemente ale
lim!a+ului plastic6 G# pH3
2O!iectul +urnalismului cultural# aşa cum îl văd eu# ar 'i tot ce se petrece în +urul căr"ii# în +urul
unei e)po&i"ii# în +urul unui spectacol# in imediata apropiere a scriitorului# a artistului plastic# a actoril
şi a re$i&orilor etc# adică să 'ie interesat de 'enomenele mar$inale ale culturii 7?iata literară şi artistic
iată titlul !anal al unei pu!lica"ii posi!ile8 De aceea nu cred că un !un +urnalism cultural se poate
'ace 'ară sociolo$ie şi 'ară un !un spirit pu!licistic
.ai tre!uie să spun că +urnalismul cultural este cu totul altceva decit critica literară Cele două
pro'esiuni nu se e)clud# sint complementare Discursul critic 7unul social sau politic8 tre!uie să 'ie# în
adevar# cu totul altul în +urnalismul cultural decit în critica de specialitate Nu,i mai pu"in adevărat că
revistele literare 7sau culturale8 tradi"ionale s,ar înviora dacă ar include mai mult +urnalism cultural# în
sensul de a acorda mai multă aten"ie sociolo$iei actului creator Dar reciproca nu prea e vala!ilă: dacă
+urnalismul cultural include prea multă critică literară 7sau plastică# mu&icală# teatrală8# riscă să,şi
piardă din interes6 H# pH
4%
8/18/2019 Teza-- model.docx
13/52
/n presa culturală# multe dintre e)i$en"ele +urnalistice suportă retuşuri şi amendamente ma+ore
Conci&ia şi claritatea cedea&ă teren în 'avoarea nuan"ării şi a ele$an"ei în e)primare# iar $radul de
actualitate este impus mai mult de voin"a +urnalistului# decît de un eveniment anume
*rincipalele specii culturale sunt:
• !ditorialul cultural. 0cest tip de articol repre&intă în !ună măsură punctul de vedere al redac"iei asupr
unei pro!leme mai importante şi o!li$ă la o luare de po&i"ie 'ermă# activă şi convin$ătoare/n principi
presa culturală nu are nevoie de editorial# e)cep"ie 'ăcînd ca&urile cînd pu!lica"ia este la primul său
număr# cînd îşi sc-im!ă 'ormatul sau politica redac"ională ori cînd răspunde la acu&e mai mult sau ma
pu"in întemeiate 'ormulate de revistele concurente sau de o personalitate artistică
O revistă literară traieşte# prin 'or"a împre+urărilor# într,o actualitate va$ă şi discuta!ilă# c-iar dacă
lumea culturală nu duce lipsă de evenimente: &iua de naştere sau centenarul unui scriitor important#
apari"ia unei căr"i de succes# vi&ita unui scriitor străin#etc Cum aceste evenimente nu sunt nici presantşi nici supuse prea mult erodării timpului# editorialistul are o &onă mare de manevră în ale$erea
su!iectului# a un$-iului de atac# a tipului de scriitură etc
.ult mai indicat este ca presa culturală să $ă&duiască 'alsul editorial Este vor!a despre acel te)t
de opinie care# !ine po&i"ionat tipo$ra'ic şi avînd $irul unei semnături de presti$iu# tre!uie să atra$ă
aten"ia asupra dosarului tematic sau a celui mai important te)t din interiorul revistei *rovocator# alert
scris şi incitant la lectură# acest editorial vădeşte un caracter pu!licitar# pre$nant
Nerecomanda!il din toate punctele de vedere# acest simulacru de editorial con"ine toate de'ectele$enului:
,lipsa unei idei clare9
,ton retoric9
,invoca"ii culturale9
,'ra&e ar!orescente9
,mimarea actualită"ii prin unele elemente de oralitate7ne călcăm pe su'let69 au&ind în dreapta şi,n
stîn$a68 # p4G
• "nsemnarea culturală. Este $ă&duită de o ru!rică de presti$iu a &iarului# orice însemnare se trans'orm
în ta!letă de autor# avînd toate caracteristicile $enului:notorietatea semnăturii şi li!ertatea totală, de to
de stil# de su!iect
45
8/18/2019 Teza-- model.docx
14/52
8/18/2019 Teza-- model.docx
15/52
• Cronica literară. Ca $en de sine stătător# cronica este un te)t de opinie !ine valori&at tipo$ra'ic# semn
de o personalitate şi avînd o anume re$ularitate în apari"ie
Cronica este caracteri&ată de mai multe 'orme de li!ertate în opinia lui .ic-el ?oirol:
-de subiect. Orice domeniu îi este a!orda!il:modă# reli$ie# 'apt divers# social etc Ceea ce se cere
+urnalistului este consecven"aTrecerea -aotică de la un domeniu la altul poate 'i percepută de cititor c
o e&itare9
-de ton. Nimeni nu poate impune unui cronicar 'elul în care scrie0utorul este suveran în toate şi mai
ales în stil>iecare cronicar îşi are cititorii săi9
-de asumare. /n cronică# eul şi su!iectivitatea se a'lă la ele acasă Cititorul vrea opinia semnatarului şi
mai pu"in o lămurire oarecare# anonimă şi 'ără pre$nan"ă
Ceea ce individuali&ea&ă cronica 'a"ă de alte articole nu este doar ritmicitatea apari"iei# li!ertatea şi
$radul de su!iectivitate premise autorului 44# p54
• &ableta de autor. Se poate con'unda destul de uşor cu cronica# dacă nu "inem cont de 'aptul că ta!leta
nu are o dată 'ermă de apari"ie şi nu repre&intă propriu,&is o ru!rică /n rest vom re$ăsi aceleaşi
caracteristici:li!ertate totală de ton# de su!iect# de stil Ta!leta trăieşte prin $îndurile şi prospe"imea
autorului• !seul. Termenul provine din lim!a 'rance&ă şi înseamnă 2 încercare6 *rea pu"in pre&ent în &iarul
cotidian# dar promovat în presa culturală şi de opinie# eseul are toate trăsăturile ta!letei şi ale
cronicii:semnătură de presti$iu şi li!ertate totală de ton# de stil# de su!iect Di'eren"ele "in de nuan"ă
Eseul este un te)t de mari dimensiuni# nu are un su!iect anume# ci mai de$ra!ă o temă $enerală# pe ca
o a!ordea&ă 'ără comple)e# într,un amestec de $înduri# constatări
Dintre toate $enurile culturale# eseul pare cel mai pu"in +urnalistic *entru ca acest tip de articol să
'ie $ă&duit de presă# tre!uie ca eseul respectiv să acopere măcar o sin$ură cerin"ă +urnalistică ma+oră,
te)tul tre!uie să trimită la o pro!lemă de actualitate Trimiterea minimă la actualitate este o!li$atorie
• 'osarul tematic. /ntîlnim destul de rar dosarul tematic în presa culturală /nrudit cu pa$ina tematică
speci'ică unui cotidian# dosarul t-ematic o'eră multiple avanta+e:dinamism# multitudine de $enuri
+urnalistice# un$-iuri 'elurite de a!ordare# putere de convin$ere
*entru ca un dosar să,şi atin$ă scopul propus# el tre!uie să se 'i)e&e asupra unei pro!leme importante#
preocupante pentru societate:cen&ura comunistă# procese literare cele!re etc
467 Ma##$me%a noua realtate "ultural( %n Repu)l"a Mol%o.aș
4
8/18/2019 Teza-- model.docx
16/52
Sc-im!ările ce se derulea&ă cu rapiditate în lumea de a&i# iar toate aceste sc-im!ări produc o nouă
realitate culturală Teoreticienii au $ăsit c1 iva 'actori multipli care duc la aceste sc-im!ări ma+ore iț ș
anume 'enomenul de $lo!ali&are care în$lo!ea&ă consecin ele economice i sociale (umea $lo!ali&atț ș
este dependentă de e)tinderea proceselor de comunicare dintre indivi&i i $rupuri Importan aș ț
comunicării pentru via a socială a 'ost sesi&ată de $1nditorii antiic i moderni a!ia în secolul
8/18/2019 Teza-- model.docx
17/52
a8 0 apărut o nouă in'rastructura te-nolo$ică a comunicării sociale# care permite di'u&area $lo!ală
in'orma"iilor şi a mesa+elor
!8 0 apărut un pu!lic de masă# de dimensiuni 'ără precedent# care are necesită"i culturale noi#stimul
de mesa+ele mediatice# ast'el că cererea modelea&ă o'erta culturală
c8 /ntre realitatea primară 7lumea naturală şi lumea 'aptelor sociale8 şi receptorii conecta"i la sistemul
mediatic se interpun acum numeroase veri$i intermediare# medium,uri# care produc ununivers
ima$inii# ce du!lea&ă universul primar al vie"ii
d8 0 apărut ast'el o realitate mediatică# secundă# distinct 'a"ă de realitatea primară Este imagin
realită"ii# pe care mass media o construieşte# prin mesa+ele sale /ntruc1t mass,media este sistemul ce a
capacitatea de a defini şi interpreta realitatea socială# el este şi instan"a ce produce repre&entări
ima$inile şi atitudinile prin care indivi&ii se raportea&ă la realitatea socială# orient1nd ast'el condu
lor şi a autorită"ilor pu!lice
'8 Ima$inea pe care construieşte masa media asupa realită"ii sociale este preluată de masa receptorilor
devine un reper co$nitiv# a)iolo$ic şi pra)iolo$ic# ce orientea&ă atitudinile# repre&entările# opiniile
comportamentele actorilor sociali şi politici
$8 Condi"ia socială a culturii şi a artei s,a sc-im!at în mod 'undamental# ast'el înc1t comunicarea
masă a 'ăcut din cultură realmente un !un social 0ceste mi+loace noi au dus la inte$rarea rapidăvalorilor ştiin"i'ice şi artistice în mediile sociale# la inser"ia culturii în universul cotidian Cultura
masă preia şi di'u&ea&ă în c1mpul social in'orma"ii# cunoştin"e# idei şi interpertări ela!orate în domeni
speciali&ate ale cunoaşterii şi ale crea"iei
-8 0u apărut înlocuitorii te-nici ai operei de artă7'oto$ra'ii# al!ume# discuri# reproduceri# 'ilme# case
video# teatrul radio'onic etc8# care 'ormea&ă un univers te-nolo$ic şi o lume independent 'a"ă
operele artistice pe care le mi+locesc sau de la care au emanat 0ceste dispo&itive te-nice alcătuiesc
lume aparte# a simulacrelor# o realitate di'erită de realitatea primară a operelor de artă Teoriile asup
culturii tre!uie să "ină seamă de această nouă ontolo$ie a semnelor /n aceste condi"ii# contactul direct
opera de artă şi e)perien"a estetică nemi+locită sunt înlocuite cu e)perien"a mediati&ată a receptorilo
0rta# din statutul ei social privile$iat# de e)presie a unor trări# atitudini şi stări ale condi"iei umane
intrat în sim!io&ă cu aspectele te-nice şi a co!or1t în planul vie"ii practice a comunită"ilor O piesă
4G
8/18/2019 Teza-- model.docx
18/52
teatru vă&ută la televi&or sau ascultată la radio nu produce aceleaşi stări şi sentimente în receptor ca
momentul în care este vă&ută într,o sală de teatru
Cultura de masă a atenuat separa"ia sociolo$ică şi istorică dintre cultura savant a elitelor ştiin"i'ice
artistice şi cultura 2maselor6 Distinc"ia cu valoare operativă este acum accea dintre 2cultuspeciali&ată6şi 2cultura de masă6 45# p4B
Cultura de masă# care devine predominantă# este acum mi+locită de te-nică# ast'el înc
Rene Aer$er a propus conceptul de 2te-nocultură6 pentru a de'ini această nouă cultură# o cultu
dependentă de noile te-nolo$ii
*otrivit lui *ierre Aourdieu# asistăm la trecerea rapidă a operelor de artă din cercul restr1ns
specialiştilor în cercul lar$ al conumatorilor# al maselor# în societatea de masă El 'ace o distinc"ie înt
c1mpul restr1ns al culturii 7intelectuali# institu"ii# creatori# $rupuri de elită etc8 şi c1mpul lar$ al cultur
care este alcătuit din ansam!lul receptorilor nespeciali&a"i 0pari"ia şi e)tinderea acestor noi realit
culturale sunt 'enomene ce au o le$ătură direct cu apari"ia şi e)tinderea noilor mi+loace de comunicar
Dar# tre!uie să o!servăm că aceste procese au o cone)iunea pro'undă şi cu alte sc-im!ări 'undament
din secolul
8/18/2019 Teza-- model.docx
19/52
imensului aparat mediatic *rivită în ansam!lul ei şi în rela"ia sa cu societatea in'orma"ională# acea
nouă cultură este numită adesea cultură2post,modernă6# av1nd în vedere caracteristicile ei structura
Este o cultură în care mass media +oacă un rol 'undamental# o cultură cu alte coduri# dar care produce
o altă vi&iune asupra lumii "n trecerea de la modernitate la postmodernitate are loc o sc(imbare
paradigmă culturală Utili&ăm no iunea de parad$imă într,un sens lar$# de model cultural# model ț
$îndire# pattern cultural# strate$ii de $1ndire# cadre intelectuale i sistem de atitudini No iunea ș ț
paradi$mă a 'ost introdusă T-omas Pu-n în anali&ele sale istorice a tiin ei cu sensurile de 2e)empș ț
standard6# 2re&olvări e)emplare de pro!leme6# care solidari&ea&ă o comunitate tiin i'ică 4F# p55Bș ț
(umea contemporană a produs o paradi$mă culturală# adică un mod de a vedea lumea i relaș
dintre om i univers Qri$ore Qero$iu a e)pus într,un ta!el trei tipuri de societă i# rela iile dintre valș ț ț
i 'orme predominante de comunicareș :
Societă iculturiț
promoderneSocietă iculturiț
moderneSocietă iculturiț
postmoderne
To'ller: trei 2valuri6 ale
civili&a ieiț
Civili&a ia a$ricolăț Civili&a ia industrialăț Civili&a iaț
postindustrială
Rela iile dintre valori#ț
după Tudor ?ianu
Sincretismul valorilor
7nedi'eren iere8ț
0utonomi&area
valorilor
Resolidari&area
valorilor
7-i!ridarea lor8Trei tipuri de culturi
după .c(u-an
Culturi în care
predomină oralitatea
*redomină cultura
scrisă
7tiparul8
*redomină cultura
!a&ată pe audio,vi&ual
E)tinderea comunicării de masă şi a culturii de masă a readus în discu"ie sensul culturii# valoarea
condi"ia ei 0spectul cel mai important# care tre!uie su!liniat înainte de orice alte considerente# prive
'aptul că noile mi+loace de comunicare au permis o difuzare social ă a crea)iilor *i a valorilor cultura
către un public de dimensiuni fără precedent în istoria umanită)ii. *rin accesul unor lar$i cate$orii
popula"ie la in'orma"ie şi la valorile culturale# s,a sc-im!at 'undandamental rela"ia dintre culturăsocietate Sistemul mass media are un e)cep"ional poten"ialul educativ şi 'ormativ Dar# utili&ar
acestui poten"ial depinde de o serie de 'actori de ordin politic#economic şi social .ul"i teoreticie
consider că su!ordonarea sistemului mediatic 'a"ă de interesele comerciale a ratat şansa de a 'olosi ac
sistem în scopuri educative *e l1n$ă e'ectele po&itive de care am amintit# cultura de masă ridică şi
serie de între!ări re'eritoare la calitatea mesa+elor di'u&ate# la utili&area mi+loacelor electron
4
8/18/2019 Teza-- model.docx
20/52
decomunicare în scopuri preponderent comerciale# la trans'ormarea lor în instrumente ale violen
sim!olice Datorită impactului lor social# aceste mi+loace au ampli'icat posi!ilită"ile de manipulare
indivi&ilor prin mesa+ele mediatice# au pro!lemati&at şi procesele de 'ormare# sociali&are şi educa"
care tre!uie a!ordate în al"i termeni dec1t cei tradi"ionali Solicitările mediului social asupra indivi&il
sunt tot mai diversi'icate# ast'el înc1t şi răspunsurile lor tre!uie să 'ie diversi'icate# creatoa
anticipative 45# p4F
E)tinderea sistemului mass media şi a noilor te-nolo$ii ale in'orma"iei şi comunicării a pus în '
indivi&ilor şi a societă"ii pro!leme noi /n primul r1nd este vor!a de o nouă 2al'a!eti&are6 a indivi&ilo
de 'ormarea unor deprinderi şi a!ilită"i de a utili&a această te-nolo$ie 0ccesul la această te-nolo$ie e
însă condi"ionat de un anumit statut socio,economic# de care nu !ene'icia&ă to"i mem!ri unei societă
Utili&atorii acestor te-nolo$ii do!1ndesc din start un avanta+ cultural şi social# 'iind !ene'iciarii un
'lu)uri in'orma"ionale care le îm!o$ă"esc ori&ontul de cunoaştere şi capacitatea de a comunica crea&ă ast'el# în plan social# noi decala+e# care sunt acum de natură in'orma"ională şi co$nitiv
Diversitatea mediilor de in'ormare repre&intă un 'actor ce determină noi 'orme de via"ă şi n
interac"iuni sociale Internetul o'eră institu"iilor pu!lice şi cetă"enilor posi!ilită"i noi de comunicare
interac"iune# pe care nici nu le puteam !ănui în urmă cu c1teva decenii /nsă# noile te-nolo$ii implică
anumite riscuri Internetul poate repre&enta şi un 'actor de rese$mentare socială şi politică# aliment1
di'eren"ele dintre cei care au acces la re"ea şi cei care nu dispun de aceastăşansă# din di'erite motiv
0ceste di'eren"e au implica"ii semni'icative în ceea ce priveşte 'ormarea cultural a indivi&ilor# stocul
cunoştin"e şi !a&a de date la care au acces Sunt di'eren"e ce pot apărea în cadrul unei comunită"i loca
dar şi la nivelul unei societă"i# întruc1t utili&area noilor te-nolo$ii de comunicare a devenit un criteriu
per'orman"ă şi de selec"ie# în toate s'erele de activitate socială Sistemul mediatic con'eră pute
culturală şi politică societă"ilor avansate# care au posi!ilitatea de a controla 'lu)ul comunica"ional
mesa+ele di'u&ate pe mapamond Capacitatea de a de"ine şi de a utili&a noile te-nolo$ii de in'ormare
comunicare este un criteriu al de&voltării actuale
0şadar# cultura repre&intă tot ceea ce a creat# a conservat şi a diri+at# ca valoare# mintea omeneasc
cuprin&înd 2între$ul mo&aic al crea"iei umane6?alorile constituie nucleul culturiiCu cît valorile su
mai înalte# cu atît cultura e mai superioară Transmiterea valorilor contri!uie la reali&area sta!ilită
sociale şi la men"inerea în timp# a structurilor culturale *rin promovarea di'eritelor modele
comportament# presa o'eră un set de roluri sociale şi un voca!ular sim!olic# răspun&înd# ast'el nev
pu!licului de modele şi de termeni de re'erin"ă Transmiterea moştenirii culturale înseamnă transmiter
%3
8/18/2019 Teza-- model.docx
21/52
valorilor şi a modelelor sociale de la $rupuri către indivi&i# de la o $enera"ie la alte şi numără prin
consecin"ele sale creşterea coe&iunii sociale# inte$rarea socială a indivi&ilor# impunerea norme
culturale# amorti&area tendin"ei indivi&ilor de a se lăsa lua"i în stăpînire de indistin"ie ori anom
parali&antă
2De&volt1ndu,se de,a lun$ul timpului# 'enomenul cultural din Repu!lica .oldova i,a amploare
ultimii ani# devenind tot mai amplu# dens şi viu# d1nd culoare şi vi!ra"ie vie"ii culturale din Repu!li
.oldova >iind inspirat din $1ndurile venite din popor# mentalită"ile# aspira"iile oamenilor din ace
spa"iu mioritic# dar i dintr,un su'lu european /mpletite ra'inat într,o cunună al patrimoniului cultuș
na ionale i universale# crea ia populară orală# o!iceiurile# tradi"iile# me te u$urile# literatura# aț ș ț ș ș
plastică# mu&ica# teatrul# iar din secolul al
8/18/2019 Teza-- model.docx
22/52
evenimentelor i proceselor sociale *oten ialul de de&voltare a societă ilor este pus în cone)iuș ț ț
e)presive cu modelul lor cultural i cu utili&area noilor mi+loace de comunicare# iar comportamentș
umane sunt tot mai 'recvent anali&ate prin termeni de natură culturală 7educa ie# valori# mentalităț
atitutidini etc8 /ntr,un cuv1nt# 'actorii de ordin cultural i noile mi+loace de comunicare au do!1ndiș
importan ă strate$ică în lumea contemporană6ț %# p5,G
Cultura este e)presia unei societă i Sc-im!ările ce au avut loce în cultură spri+ină i sc-im!ărț ș
sociale E)tinderea noilor mi+loace de comunicare au pre$ătit tran&i ia de la civili&a ia industrială la cț ț
postindustrială# iar noul tip de cultură se !a&ea&ă pe cunoa tere# te-nolo$ii de comunicare# mass,medș
i mediul virutaș
CAPITOLUL II6 Stu%u %e "a'* POTEN IALUL CULTURAL 8N PRESA SCRISȚ
DIN REPUBLICA MOLDOVA
%%
8/18/2019 Teza-- model.docx
23/52
Epocile culturale sau istorice î i au particularită ile proprii# prin care î i lasă amprenta asupraș ț ș
$enera iilor ce vin Consider că în 'ormarea acestor particularită i un rol deose!it îl are presa literarăț ț
Dacă în &iua de a&i putem vor!i de o presă online# mult mai accesi!ilă oamenilor prin intermediul unu
computer# în trecut revistele i &iarele erau cele care se impuneau în r1ndul cititorilor i $-idau prinș ș
articolele pe care le con ineau spiritul oamenilor vremii .ass,media este un mi+loc de in'ormare dar ț
un promotor a educa iei care tre!uie să ampli'ice e)perien ele comportamentale ale indivi&ilorț ț
0c iunile institu iilor culturale i art+urnalismul tre!uie să modele&e comportamentul omuluiț ț ș
contemporan
/n ultimii ani# s,au produs sc-im!ări radicale în c1mpul culturii# dintre care se deta ea&ă succeseleș
o! inute de cunoa terea tiin i'ică# accelerarea sc-im!ărilor culturale# cri&a valorilor tradi ionale#ț ș ș ț ț
cre terea în intensitate a crea iei# căutarea unor noi mi+loace i 'orme de e)presie# inte$rarea rapidă aș ț ș
culturii în sistemul activită ilor prin mass,media# democrati&area accesului la cultură# e)tinderea cultuț
de masă etc Comunicarea socială a 'ost 'avori&ată de e)inderea sistemului mediatic iar sc-im!ul de
valori a devenit astă&i o parte dominantă .ass,media repre&intă a&i o re ea ce di'u&ea&ă instantaneuț
in'orma iile pe tot $lo!ul# iar crea iile culturale de ultimă oră pot 'i receptate în toate societă ile iț ț ț ș
re$iunile planetei
Ultimele statistici arată că presa scrisă este în declin# că tira+ele pu!lica iilor scad de la an la an# 'ț
că este vor!a de cotidiene $eneraliste# 'ie de cotidiene de ni ă# presa tipărită nu va muri niciodată *oaș
că acest lucru ar tre!ui să înceapă cu presa culturală care este a!ordată tot mai pu in Din păcaț
pa$inile de cultură sunt înlocuite tot mai mult cu pa$inile de natură politică# economică i sen&a iș ț
care e)ploatea&ă i distorsionea&ă tirile pentru a atra$e cititorii *entru patronii de preș ș
departamentele de cultură nu au 'ost niciodată o prioritate deoarece ei sus in că materialele culturaț
sunt neinteresante# că nimeni nu le cite te# că au poate mai pu ine resurse în economia unui cotidianș ț
@ 264 Spe","ul/ -ra,"a elementele "reat.e a pa-nlor %e "ultur( &n pu)l"a le pero%"eș ț
Tmpul Jurnal %e C: n(uș ș
*re&entul studiu e)aminea&ă modul în care &iarele Timpul şi Jurnal de C-işinău a!ordea&ă su!iecte
privind 'enomenul cultural# pro!lematica şi anali&a acestei tematici 0m ales cele mai populare &iare
na ionale la moment# deoarece sunt &iarele pe care le citesc cel mai des i pre&intă pentru mine unț ș
interes sporit Temele sunt tratate de +urnali ti cu presta ie întruc1t volumul lor este mare i plin deș ț ș
in'orma ii din diverse domeniiț
%5
8/18/2019 Teza-- model.docx
24/52
.onitori&area timp de un an a &iarelor Timpul şi Jurnal de C-işinău are următoarele o!iective:
,de a trece în revistă modalită"ile e)istente de re'lectare a su!iectelor culturale9
,de a anali&a comparativ aspectul calitativ şi cantitativ a celor două &iare9
,de a determina pe cît de pro'unde şi cuprin&ătoare sunt materialele cu tematică culturală9
,de a ela!ora recomandări cu privire la reali&area unei pa$ini cu tematică culturală
*entru anali&ă au 'ost selectate două &iare# considerate cele mai populare &iare na"ionale:
+urnal de C(i*inău , cu un tira+ săptămînal total de 44F5 e)emplare9
&impul , cu un tira+ săptămînal total de 43%4 e)emplare
0nali&a cantitativă:
iarul +urnal de C(i*inău
0pari"ia &iarului odată pe săptămînă# îi dă posi!ilitatea mai pu in să apro'unde&e şi să o'ere o atenț
mai mare 'enomenului cultural Jurnal de C-işinău numără %B de pa$ini 0cest &iar re'lectă aspect
cultural şi o'eră posi!ilitatea unei direc"ionări la 'el de importante ca şi celelalte domenii social
politice şi economice
.ărimea articolelor sunt mari# medii sau scurte 0cest indicator este unul care demonstrea&ă atitudin
&iarului 'a"ă de 'enomenul cultural
iarul Jurnal de C-işinău a pu!licat în total %4 de materiale culturale înso ite de 'oto$ra'ii Considț
că unele materiale nu necesitau cîte 5,B 'oto$ra'ii# din perspectiva importan"ei lor iar alte ilustra"ii era
prea mari şi poate nesemni'icative
>oto$ra'iile au devenit un element important al oricărui &iar Rolul 'oto$ra'iilor este de a pre&enta iș
re&uma in'orma iile trasmise în te)t /n &iarele monitori&ate nu am $ăsit nici un articol în care ț
lipsească vreo 'oto$ra'ie# iar de aici deduc că utili&area 'oto$ra'iilor a devenit din in ce mai importan
Dacă nu ar 'i ima$inile care să complete&e pa$inile de &iare numărul de cititori ar 'i 'oarte m
*rinciipiile etice se aplică i în ca&ul 'oto$ra'iei /n primul r1nd 'otoreporterul tre!uie să respecș
intimitatea persoanelor i tre!uie să ceară permisiunea de a le 'ace 'oto$ra'ii /n &iarele monitori&ate ș
toate 'oto$ra'iile repre&intă acurate e# unele 'oto$ra'ii sunt un pic o!scure O caracteristică importantaț
materialelor culturale este ca ele nu con in 'oto$ra'ii ocante# cu con inut violent sau indecent al căroț ș ț
poate provoca anumite stări psi-ice ne$ative asupra cititorilor# ci au un impact po&itiv de a scoa
'rumosul în eviden ă 7e)po&i ii# picturi# oameni cele!ri# lansări de carte# concerte8ț ț
%B
8/18/2019 Teza-- model.docx
25/52
/n articolul de sus 2O e)po&i ie dedicată .ariei Ce!otari a 'ost ina$u$urată la Ai!lioteca Na ionalăț ț
ima$inea nu ne spune 'oarte multe /n 'oto$ra'ie sunt pre&en i trei domni care nu par să ne su$ere&eț
e)po&i ie dedicată .ariei Ce!otari Consider că centrul de interes în această ima$ine ar 'i tre!uit ț
su$ere&e i să arate cu adevărat e)po&i ia despre care se vor!este în tire Totu i e !ine că aceasș ț ș ș
ima$inea cuprinde o emo ie# aten ie# concentrare dar în rest nimic mai multț ț
/n unele articole s,a o!servat 'ormatul prea mare a 'oto$ra'iilor dar i prea mic# neconcordan"a cu te)tș
şi numărul prea mare a 'oto$ra'iilor la unele articole Deasemenea desi$nul şi aşe&area în pa$ină m
lasă c1te un loc pentru critică Următorul ta!el indică numărul ilustra"iilor şi importan a lor# în cîtevț
articole din &iarul Jurnal de C-işinău:
Ne sincroni&ăm cu pulsul artei europene
%54%%34B
1 fotografie. Relevă un ta!lou 'iind în
concordan"ă cu te)tul materialului >ormatul
este potrivit te)tuluiDestine esute cu a ă 44%%34Bț ț 9 fotografii. Reporta+ul relevă mai multe
'oto$ra'ii despre covoarele esute cu a ăț ț
Consider că te)tul este încărcat cu prea multe
'oto$ra'ii iar aran+area în pa$ină nu are o
simetrie
%
8/18/2019 Teza-- model.docx
26/52
2Cei mai per'orman i sportivi ai anului6ț
4F4%%34B
1 fotografie Este pu!licată 'oto$ra'ia de la
evenimentul anului pentru sportivii iș
repre&entan ii din domeniul sportului care s,aț
des'ă urat la Teatrulș 2.i-ai Eminescu
Concert e)traordinar de &iua Na ională aț
Rom1niei6
%44%34B
1 fotografie. Este pu!licată 'oto$ra'ia marelui
pianist ?iniciu .oroianu# Aucure ti >oto$a'iaș
este în concordan ă cu te)tulț
2Sper să ne $ăsim în Uniunea Europeană# dar
în pace nu în ră&!oi6
4H44%34B
2 fotografii. Este un interviu cu Dieter Topp#
pre edinte al Pultur>orum Europa# Poln#ș
Qermania /n prima 'oto$ra'ie este redată o
scenă din musicalul 2est Side Stor6# produs
de >estivalul Na ional de Teatru de laț
Aucure tișRevista %3 de ani
3H44%34B
1 fotografie Revista 2Contra'ort6 revista
tinerilor scriitori din Repu!lica .oldova
iarul &impul
/n perioada aprilie %34B martie %34 iarul Timpul a inserat 4 de materiale culturale
iarul Timpul numără 5% de pa$ini# a %B , pa$ină 'iind dedicată su!iectelor cu tematică culturală *
lîn$ă articolele ce o'eră in'orma"ie cu privire la evenimentele culturale# &iarul mai are şi ru!ri
permanente 7?or!im corect# *atrimoniu# /n Culisele Istoriei# Aancuri# Inte$ramă8 ceea ce 'ac parte t
din aspectul cultural al acestuia
iarul Timpul în 'iecare număr# pe pa$ină cu tematică culturală# pu!lică %,5 materiale# pe lîn$ă mici
ru!rici permanente.ărimea articolelor sunt mari# medii sau articole scurte *ornind de la acest 'apt se o!servă a!ordar
evenimentele culturale de o importan"ă semni'icativă /n ceea ce priveşte ilustra"iile $ra'ice relevant
&iarul Timpul inserea&ă %,5 'oto$ra'ii a celor 4 de materiale
%F
8/18/2019 Teza-- model.docx
27/52
Cu toate acestea unele materiale nu necesitau cîte %,5 'oto$ra'ii# din perspectiva importan"ei lor iar al
ilustra"ii erau prea mari şi nesemni'icative
Următorul ta!el indică numărul ilustra"iilor şi relevan"a lor# în cîteva articole din &iarul Timpul:
Denumirea articolelor Nr 'oto$ra'iilor şi relevan"a lor
Satul de Crăciun# din acest ;eeMend# la ?atra44%%34B
5 fotografii. Timp de două &ile# ?0TR0 a$ă&duit Concursul Repu!lican al o!iceiurilor
de iarnă# unde c1teva ansam!luri de 'olclorice
au venit cu un pro$ram inedit de colinde#
urături i teatru popularș
0nume aceste ima$ini au 'ost şi cele care au
completat articolul Erau su'iciente doar %
'oto$ra'ii pentru că toate arată aceleaşi c-ipurişi o'eră acelaşi mesa+
Să vor!im despre teatru cu actorul Nicolae
Darie 4%4%%34B
1 fotografie >oto$ra'ia portret cu maestrul
Nicolae Darie Noaptea S'întului 0ndrei Noaptea Stri$oilor
%H44%34B
2 fotografii. Se relevă po&e cum cre tiniiș
săr!atoresc această săr!ătoare /n prima po&ă
se arată cum 'etele necăsătorite î i pun searaș
su! pernă B4 de 'ire de $r1u 0 doua po&a
relevă o!iceiul !ătr1nilor de a alun$a stri$oii iș !oala un$1ndu,se pe corp cu usturoi
Cine mai cite te în .oldova %444%34Bș 1 fotografie. >oto$ra'ia transmite mesa+ul ca
pia a căr ii din .oldova descura+ea&ă editorii iț ț ș
li!răriile tot mai mult pen an ce trece
>oto$ra'ia este amplsată destul de !ine i esteș
în concordan ă cu te)tulț
Nicolae Osmoc-escu# omul demnită ii i alț șe)celen ei 4B44%34Bț
1 fotografie. 0mplasarea acesteia alaturi dematerial este !inevenită şi su$erea&ă şi
mesa+ul propriu &is al articolului *o&a cu
Nicolae Osmoc-escu# prim,viceministrul al
0'acerilor E)terne
%G
8/18/2019 Teza-- model.docx
28/52
2Cere i i se va da6 5443%34Bș ț 2 fotografii. Reporta+ despre lu)ul în care
trăiesc unii preo i# despre implicarea acesteia înț
via a politică a statului# dar i despre activitateaț ș
socială pe care ar tre!ui să o ai!ă
De o!icei# în interviuri se utili&ea&ă mai mult 'oto$ra'ia,portret# iar articolul de mai sus ne pre&intă u
interviu cu actorul Nicolae Darie C-iar dacă pare o 'oto$ra'ie simplă la prima vedere# ea de 'apt es
una 'oarte su$estivă >oto$ra'ia este de la distan ă medie identi'ic1nd su!iectul i ac iunea acestuia ț ș ț
redă personalitate actorului# care este a e&at pe un scaun i se $1nde te la ceva# elementul dominant ș ș ș
această po&ă este c-iar actorul Nicolae Darie E !ine că 'otoreporterul a adus privitorului o sen&aț
dinamică# o ac iunețAnal'a "altat.( a 'arelor*
Vtirile au rămas cel mai popular $en &iaristic utili&at de &iarele monitori&ate iarele au inserat#
asemenea# reporta+e şi interviuri culturale
Un ta!lou $eneral al di'eritelor $enuri la care au recurs cele % &iare pentru a scrie despre evenimente
culturale sunt pre&entate în următoarea dia$ramă:
%H
8/18/2019 Teza-- model.docx
29/52
Timpul
Jurnal de Chișinău
0 20 40 60 80 100 120
Știri
Interviuri
Reportaje
De#"rerea -enurlor "u re,erre la 'arele montor'ate
1. Interviul cultural
0si$urarea unui dialo$ li!er în societate# a unui sc-im! continuu de idei şi valori repre&intă una d
misiunile şi preocupările de !a&ă ale mi+loacelor de comunicare în masă Interviul cultural constitu
una dintre cele mai e'iciente modalită"i de asi$urare a comunicării# prin care punem în circula"ie dar
valori'icăm multiple idei# opinii e)primate de personalită"i marcante ale culturii cît şi de orice persoan
cointeresată de de&voltarea şi accelerarea vie"ii culturale O persoană cultă este de'inită# ca 'iin
ra'inată# so'isticată# av1nd cuno tin e din domeniul artei i are capacitatea de a o apreciaș ț ș Dialo$ur
culturale tre!uie să ai!ă o aură mistică în care să includă toate valorile create de omenire# de 'rumos
iarul Jurnal de C-i inău pu!lică în perioada monitori&ată %F de interviuri culturaleș Cel m
semni'icativ interviu este cu Olivier (atr# or$anist titular la catedrala Notre,Dame de *aris 0 vi&itat
a înc1ntat pu!lica din .oldova cu oca&ia >estivalului Aac- or$ani&at la C-i inău 0utoarea Iriș
Nec-it# ne pre&intă un interviu cu o structura 'oarte !una# 'ormulat din 44 între!ari !ine,conturat
Interviu nu a!ordea&ă doar vi&ita artistului la C-i inău# dar de&!ate i o pro!lema ce vi&ea&ă criș ș
educa iei mu&icale din Europa i in'luen a politicului asupra culturiiț ș ț
Un interviu la 'el de semni'icativ este cu poetul i editorul Nicolae T&one care a vi&itat Aasara!ș
pentru prima dată acum un deceniu Interviul este alcătuit din cinci între!ari semni'icative iar autoar
%
8/18/2019 Teza-- model.docx
30/52
Constan a *opa este !ine,in'ormată i pre$ătită ca la carte 0cest dialo$ nu este unul înt1mplătoț ș
întruc1t are menirea de a discuta o pro!lemă i anume despre 'răm1ntările sociale i na ionaleș ș ț
iarul Timpul pu!lică în perioada monitori&ată H interviuri culturale# cel mai e)presiv 'iind cel d
4% decem!rie %34B# cu titlul Să vor!im despre teatru cu actorul Nicolae Darie6 0cest interviu
compus din H între!ări# avînd scopul de a se discuta despre teatru şi pro!lemele acestuia# despre rolur
+ucate Nu s,au o!servat între!ări ironice# este un interviu i o discu ie caldăș ț
Spre deose!ire de Timpul# &iarul Jurnal de C-işinău a pu!licat mai multe interviuri# cu o structu
a între!ărilor mult mai ri$uroasă Este o di'eren ă 'oarte mare a numărului de interviuri în comparaț
cu cotidianul Timpul Jurnal de C-i inau a dat o mai mare importan ă promovării culturii întruc1t ș ț
o!servă şi o încercare de a promova talentele tinerilor actori dar i a scoate în eviden ă personalită i dș ț ț
a'ara ăriiț
0lte interviuri în Jurnal de C-i inăuș :4H44%34 2Sper să ne re$ăsim în Uniunea Europeană# dar în pace# nu în ră&!oi69
%H44%34 2.ama mea s,a născut în Aasara!ia6 Interviu cu .ircea .orariu# critic de teatru9
4%4%%34B 2Tre!uie neapărat să ie i i din i&olareș ț 6 Interviu cu Jean,*ierre =an# vicepre edinte ș
0socia iei Interna ionale a Criticilor de Teatru# *arisț ț
0lte interviuri în iarul Timpul:
33%34B 2Constantin Ar1ncoveanu a 'ost un model de credin ă cre tină6 Interviu cu părintele,parț ș
al !isericii din lemn# în stil maramure ean din .oldova9ș
3H3H%34B >estivalul Etno,Aalcanic sau toată cultura Sud,Est europeană pe scena i pe masa deș
?atra9
435%34 2Nu pot admite o carte pentru copii prost editată6 Interviu cu 0natol ?idra cu# directorș
Qrupului Editorial (itera
Un interviu cultural necesită o in'ormare în domeniu# o apreciere corectă a 'aptului şi evenimentel
petrecute# iar acest 'apt îl o!serv cu si$uran ă în interviurile de mai sus .a+oritatea autorilor ț
mani'estat interes i au dat dovadă de spirit de o!serva ie i perspicacitate# ast'el înc1t detaliile au o'eș ț ș
te)tului autenticitate /n continuare vă pre&int o scurtă anali&ă a acestor interviuri:
#ctualitatea. 0t1t în Jurnal de C-i inău c1t i în &iarul Timpul# interviurile nu sunt at1t de actuale ca ș ș
tirile sau reporta+ele 0rticolele atra$ aten ia asupra unui anumit eveniment cultural sau este pre&eș ț
interviul,portret# unde interlocutorul este invitat să, i pre&inte drumul către succes# să, i desc-idă inimș ț
sau să, i de&văluie vre,un secretș
53
8/18/2019 Teza-- model.docx
31/52
Impactul. Orice eveniment care a'ectea&ă un număr mare de persoane are o valoare /n cercetarea me
'iecare interviu avea ceva nou# ceva care să surprindă pu!licul >icare între!areare un moment optim
care poate 'i adresată: 2 iind în trend, teatrul independent a sc(imbat cumva atitudinea spectatoril
fa)ă de teatru în general/69 2 &eatrul vă dăruie fericire/ au fericirea, lini tea sufletească vă daș
puteri să face i teatru/ț 69 2 "n spectacol un persona0 afirmă că altundeva nu e mai bine sau mai ră
decât aici. Crede)i în asta/69 “Cum poate rezista un artist ca al nostru/1.
Proximitatea. Interviurile au un impact mai mare asupra cititorului din universul culturii
faturi utile. (a di'u&area unui interviu# tre!uie de luat în considera ie următoareleț : a8 Su!iectul tre!u
să 'ie potrivit pentru persoana pe care tre!uie să o intervieve&i9 !8 Interviul tre!uie să trate&e o temă s
un eveniment care să ai!ă importan ă pentru pu!licț 9 c8 Jurnalistul tre!uie să,i o'ere interlocutorul
posi!ilitatea de a transmite cu plăcere in'orma iaț
in să preci&e& că în ru!ricile de cultură# toate interviurile sunt pre$ătite din timp# nu am o!servat niȚ
un interviu spontan Intervieva ii erau pre$ăti i cu toate răspunsurile despre su!iectul dat# asta e i c-eț ț ș
succesului în interviu *resa scrisă are un avanta+ mare în compara ie cu interviurile pentru radio ț
televi&iune
2. Reportaj cultural
Reporta+ul este o relatare# o povestire despre un eveniment sau despre nişte evenimente la ca
&iaristul a 'ost martor Nu orice 'el de in'orma ie de presă poate constitui su!iectul unui reportț
>aptele care nu se produc literalmente su! oc-ii +urnalistului# ne'iind posi!ilă cule$erea in'orma iilț
!rute concomitent cu des'ă urarea evenimentului# nu pot constitui 'undamentul redactării unui reportș
C-iar daca sunt întrunite toate elementele de !a&a ale redactarii unui reporta+ suntem înca departe de
'i depa it etapa teoreti&arii# reporta+ul 'iind# prin natura sa# comple) i $reu a!orda!il# c-iar în ca&ș ș
respectării stricte a re$ulilor enun ate p1na acum 0 adar# tre!uie avută în vedere# în primul r1nț ș
calitatea reporterului relativ la eveniment# el put1ndu,se a'la în iposta&a de martor sau în cea d
participant 4
Reporta+ul cultural ar 'i tot ce se petrece în +urul unui spectacol# în +urul căr"ii# în +urul un
e)po&i"ii# în apropierea unui scriitor# artist plastic sau actor etc# adică să 'ie interesat de 'enomene
culturii
/n &iarul Jurnal de C-i inău au 'ost pu!licate H% de reporta+e culturale care ne o'eră detalii şi ș
anun"ă ce se petrece dincolo de uşi6 Un reporta+ !ine reali&at i destul de semni'icativ este intitulș
2Destine esute cu a ă6 unde se descriu secretele procesului de colorare naturală a l1nii pentru esutț ț ț
54
8/18/2019 Teza-- model.docx
32/52
unui covor !asara!ean Este un reporta+ de atmos'eră ast'el creendu,ne impresia ca suntem c-iar aco
la T1r$ul Na ional de Covoare 0utoarea acestui material# Nadea Ro covan# ne construie te ima$inț ș ș
într,o maniera naturală i în acela i timp 'rumoasă 2>iecare covor mai vec-i de la acest t1r$ ascunde ș ș
destin a unei 'amilii ori poate a mai multor# purtate prin ră&!oaie# 'oamete ori deportări si!eriene Wes
cu dor şi lacrimi# la $ura so!ei6
iarul Timpul a pu!licat în perioda monitori&ată %5 de reporta+e culturale 0ici la 'el avem
reporta+ semni'icativ de atmos'eră intitulat 2?atra a dat via ă satului de Crăciunț 6 0rticolul este reali&
de 0na Q-erciu care prin reali&area acestui material aduce spiritul săr!ătorilor mai aproape Este u
reporta+ important# întruc1t 2Satul de Crăciun6 este un proiect cultural care i,a propus să sensi!ili&eș
diaspora# să oprească treptat mi$ra ia în masă a localnicilor i să reunească 'amilii în +urul celor mț ș
'rumoase săr!atori
0lte reporta+e în &iarul Jurnal de C-i inăuș :%44%34B Stela Q-ervas: 2Cartea mea e despre $ene&a na iunilor ț 69
%3 35%34 (,a acompaniat la vioară pe Jose Carreras9
4444%34B E)orci&area violen ei la teatru Eu$en Ionesco9ț
3%4%%34B >estivalul 2Inter'eren e6 de la Clu+ i tranda'irii din C-i inăuț ș ș
0lte reporta+e în &iarul Timpul:
3543%34B 0ctorul care pictea&ă pe tricouri9
4%3%34B E ti artist emerit *o'tim % de leiXș
%444%34B Cine mai cite te în .oldovaș
443%34B 0mericanilor le place macrameul moldovenesc
iarul Timpul a pu!licat c1teva reporta+e 2sărace6 în redarea atmos'erei i în unele momente depărtaș
de reporta+ Reporta+ele de mai sus au 'ost cele mai semni'icative i se o!servă că &iaristul pre&inș
interes în creearea ima$inilor /n &iarul Jurnal de C-i inău o!serv o mai mare înrudire a reporta+elor ș
literatura pe care le putem citi cu plăcere: “$egizorul a mizat nu doar pe culoarea lor, luminoasă, da
profund melancolică, ci i pe senza ia de părăsire, cădere, lunecare în neant pe care o transmitș ț
“Poezia începe de la acest antura0 vegetal decadent, de la sentimentul devăstării al furiei, a
declan ării unor for e necontrolate ale naturii, care bântuie psi(icul12 “!ste vizualizată i, pe alocurș ț ș
verbalizată violen a provocată de lupta dintre sexe3 12 “'ansatorii profesioni ti au cristalizț ș
înăl ările i căderile iubirii în duelul lor1. 4 ț ș E)orci&area violen ei la Teatrulț 2Eu$ene Ionesco68
5%
8/18/2019 Teza-- model.docx
33/52
8/18/2019 Teza-- model.docx
34/52
Ziarul Timpul
Ziarul Jurnal de Chișinău
0 10 20 0 40 !0 60 "0 80 #0
Știri interne
Știri e$terne
0nali&a tirilor din &iarele Jurnal de C-i inău i Timpulș ș ș :
#ctualitatea. Cea mai importantă caracteristică a unei tiri este actualitatea# adică ceea ce înseamnăștire proaspătă# în ca&ul dat am!ele &iare au scris tiri actuale i cu un con inut unitarș ș ș ț
Impactul. Nu s,au 'olosit 'ra&e am!i$ue tirile au 'ost scrise pe în elesul cititorilor 'ără a,l determinȘ ț
să mear$ă la dic ionar să caute sensurile S,a 'olosit un lim!a+ clar i simpluț ș
Proximitatea. Cu c1t 'aptele despre care vor!im în tiri se petrec mai aproape de pu!licul nostru# cu aș
i interesul este mai mare tirile din am!ele &iare au o importan ă mai mare pentru locuitorii ora ulș Ș ț ș
C-i inăuș
faturi utile a8 0 se ine cont că 'iecare propo&i ie care 'ace parte din te)t tre!uie să trasmită cevaț ț 9
.a)im de in'orma iei cu minim de cuvinte9 c8 e)cluderea a orice opinie a +urnalistuluiț
Titlul unui articol de presă tre!uie să 'ie 'oarte !ine $1ndit# el este cel care 'ace oc-i
consumatorului de in'orma ie de astă&i >iecare cititor mai înt1i scanea&ă in'orma ia# se uită dupa po&ț ț
titluri# intertitluri i apoi a!ia începe să continuie lectura Desi$ur de$ea!a sunt articole $eniale daș
avem titluri proaste /n &iarele monitori&ate# cele mai multe titluri in'ormea&ă i î i spun pe scurt despș ț
ce este vor!a 2C-ipul lui Eu$en Do$a va apărea pe o nouă marcă po tală69 2Teatrul Na ional readuce ș ț
scenă spectacolul 2*eppi Ciorap (un$69 2Două 'ilme rom1ne ti în competi ia pentru Ursul de 0ur ș ț
Aerlin96 2Turneul la Aucure ti# o $ura de o)i$en pentru actorii TEI69 2>estival de teatru# după $ratiiș
2?er!arium desc-ide u i spre teatrul independent69 2Aalul !ra&ilor de Crăciun la C-i inău Ce !rad ș ș
c1 ti$a69 2>a!ulele moderne trec de pe pa$ini ;e! pe -1rtie69 2*icturile arti tilor moldoveni vorș ș
vernisate în *arlamentul European6
5B
8/18/2019 Teza-- model.docx
35/52
8/18/2019 Teza-- model.docx
36/52
vi&ionare69 2?1nători !asara!eni răma i în istorie69 2De la clădire con'iscată de comuni ti# la li!rărie ș ș
43333 de volume69 2Nici în car# nici în -ipomo!il69 2(im!a+ul politic6
De ce este !ine să citim editoriale i articole de opinie *entru că scriitorul ne convin$e prin ar$umenș
i ne arată punctul său de vedere prin su!iectivitate /n ca&ul dat avem su!iecte culturale 'oarș
interesante# de actualitate care tre&esc i atra$ cititorul în primul r1nd prin titlurile atractive i uș ș ș
ironice 0utorii ne convin$ să citim părerea lor personala vi&avi de un su!iect 'olosind ra ionali&areț
un lim!a+ persua&iv# convin$ător Totu i pe l1n$ă veri'icarea 'aptelor# autorii dau dovadă i de un pic ș ș
umor: 2însă în comunicarea cotidiană# c-iar şi în te)tele cu caracter de in'orma"ie# este 'iresc şi lo$ic
'ie 'olosit cuv1ntul căru"ă# cunoscut de toată lumea şi pre&ent în e)presia ca nici în car# nici în căru"ă
în multe c1ntece populare# cum ar 'i .,am pornit la C-işinău# c,o căru"ă şi,un cal rău6 şa Iar d
le)emul -ipomo!il6 rar cine a au&it şi# deocamdată# nimeni nu simte lipsa lui6 7Timpul8
0'i ile culturale au însemnătate la 'el de mare pentru consumatorul de 'rumos deoarece se poate insipș
i in'orma din presă despre cele mai importante evenimente culturale E)emple de a'i cultural:ș ș
0'i cultural în &iarul Jurnal de C-i inău:ș ș
0'i cultural în &iarul Timpulș :
5F
8/18/2019 Teza-- model.docx
37/52
8/18/2019 Teza-- model.docx
38/52
C-iar dacă cultura nu este at1t de promovată# unii &iari ti 'olosesc lim!a+ul poetic care 'ace caș
lucrarea să devină inedită cu o ima$ine poetică !ine reali&ată# al ii 'olosesc un lim!a+ mai sărac >iecaț
crea ie tre!uie să treacă printr,o succesiune de opera ii a unui le)ic !o$at i mai apoi com!inarea lui dț ț ș
a impresiona cititorul (im!a+ul meta'oric tre!uie să se nască din ad1ncul su'letului i să corespundăș
cerin elor esteticii /n pa$inile culturale# 'orma devine un element important în transmiterea in'orma ieț ț
i doar prin 'ăurirea cuvintelor se poate o! ine >i$urile de stil# e)presiile# structurile sintactice# topicaș ț
punctua ia scoate în relie' starea autorului ce ne transmite ima$ini artisticeț
(a etapa actuală presa capătă alte 'unc"ii dec1t a avut în trecut (im!a presei actuale se caracteri&ea&
prin:
• caracter mo!il9
• diversitate a lim!a+ului9
• compre-ensi!ilitate 7capacitate de a pătrunde cu u urin ă în esen a lucrurilor);ș ț ț
• termeni concre"i9
• 'le)i!ilitate9
• determinare9
• clişee inovatoare
Realitatea culturală din R. cunoaşte de vreo c1 iva ani încoace o varietate contradictorie ț
ara noastră stilul pu!licistic a început să se conture&e a!ia acum 0cceptat de unii şi contestat de al"ț
stilul pu!licistic în variantele sale continuă să răm1nă unul din mi+loacele speci'ice de comunicare
Trăsăturile $enerale ale e)primării corecte sunt: claritatea 7'ormulare limpede# lo$ică i coerenș
a ideilor# $1ndurilor89 corectitudine 7respectarea normelor literare89 puritate 7utili&area cuvintelo
sensurilor admise în lim!a rom1nă89 preci&ia 7utili&area ri$uroasă a mesa+elor lin$vistice8 >iecare aut
are stilul său propriu# 'iecare se deose!e te prin maniera sa de $1ndire i de e)primare /n perioaș ș
monitori&ării am constatat că:
, (im!a+ul +urnalistic este 'oarte desc-is inova iilor9ț
, Nu se respectă normele lim!ii literare în totalitate9, Nu se apelea&ă la titluri sen&a ionaleț
/n materialele culturale ale &iarelor monitori&ate am depistat următoarele $reşeli $ramaticale:
iarul +urnal de C(i*inău
,/n mediu rural 7mediul89
5H
8/18/2019 Teza-- model.docx
39/52
,După cîteva 'estivale şi,a cîşti$at renumele de star 7'estivaluri89
,Dan Aălan# melancolecul 7melancolicul8
,Stimat domn 7stimate89
,Evenimientul editorial al anului 7evenimentul8
,Ideia acestei e)po&i"ii 7ideea89
,Culmele succesului au 'ost atinse prin opera sa presti$ioasă7culmile8
,Un miracol a crea"ii divine 7al crea"iei89
Din lipsă de neaten ie sau din $ra!ă erorile $ramaticale in de le)ic Iar dacă ar 'i să 'ac o monitori&aț ț
mai atentă# a scoate la iveală mult mai multe caren e# inclusiv de orto$ra'ie i de punctua ie /n uneș ț ș ț
ca&uri corectitudinea e)primării lasă de dorit
/n con"inutul materialelor se 'olosesc neolo$ismele# cuvinte care dau culoare şi vivacitate te)tului
Ca e)emple pot 'i:, Este ima$ina"ia %e'n:)at( a lui Dali# dar şi a tuturor #uprareal!tlor# 'ie în poe&ie# 'ie în arta
plastică, (ocuiam la Droc-ia# maşina era mpra"t"a)l(# alta mai simplă avea litere ruseşti# iar "al"ulator
încă nu se inventase pentru noi Se înt1mpla în mileniul trecutX, ?ersul apare c-iar în 'inalul acestui cel,mai,lun$,poem .,am în$ro&it de lun$imea lui# dar era un
timp c1nd poemele lun$i# narative 7o in'luen"ă americană8 erau în .o-(, Eu$en (un$u# sătul de +ocurile postmoderniste# ludice şi ironice# îmi spunea că# dacă aş vrea să
continuu# ar tre!ui să per#e.ere' în această c-eie, /n ceea ce priveşte pia"a de e$)oo # aceasta este încă la început şi depunem e'orturi pentru
de&voltarea acestui se$ment, Me%ul on$lne a devenit un canal de v1n&are 'oarte important şi va creşte# în %34
, (itera are desc-ise# în momentul de 'a"ă# %B de mnl)r(r sau )oo#top$ur# în cele mai
importante centre comerciale din Aucureşti şi din "ară şi o li!rărie pe Ad .a$-eru din Capitală, *iesele selectate în cadrul primei etape a concursului vor 'i interpretate LIVE în cea de,a doua
etapă a concursului# care va avea loc pe 4G ianuarie %34
Termenii de specialitate sunt cuvintele caracteristice unor domenii de activitate sau discipline
ştiin"i'ice De aici o!servăm că domeniul cultural al presei# ca şi cel social# politic# economic# arele)iconul propriu de cuvinte
0st'el în &iarele Jurnal de C-işinău i Timpul descoperim destul de des următorii termeni dș
domeniul cultural: universul culturii# 'ra$mente de eseuri# cultură rom1nă modernă# spectacole# ar
retoricii ver!ale# arta comediei# 'ic"iune# asocieri de idei# lim!a+ artistic# ima$ine în artă# colec"ie# ar
icono$ra'ică# actor# critic teatral# eseist# re$i&or# poet# teatru# crea ie în artă# lim!a+ artistic# operț
5
8/18/2019 Teza-- model.docx
40/52
postmodernism# literatură# om al culturii etc Stilul pu!licistic este caracteristic &iarelor deoarece es
destinat unui pu!lic etero$en# cu o pre$ătire pro'esională di'erită sau cu diverse niveluri de cultur
0cest stil include o mare varietate de te)te Scopul pe care îl urmăre te este unul de in'ormareș
pu!licului dar i de comentare a diverselor 'apte de via ă socială# de cultural pe în elesul tuturorș ț ț
/n &iarele Jurnal de C-işinău i Timpul# materialele culturale sunt !o$ate în stil 7procedeele stilistiș
sunt des întîlnite sau i 'olosite9 e)istă un ra'inament literar# mi+loace lin$vistice8ș
Cel mai des întîlnite în &iarele monitori&ate sunt:
, 'i$urile de stil 7ori$inalitatea a!ia încol ită la ori&ontul tandru al culorilor# mantia unui maestț
este mereu proaspătă doar pe umerii domniei sale# tavanul lăcrimea&ă în permanen ă# în sa ă eț ș
acustică per'ectă# simplitatea sau umorul sunt e'ecte literare teri!ile de $reu de o! inut# literatuț
adevărată este lim'a lumii# serul acela care are darul de a cură a i vindeca# accident !io$ra'ic8ț ș, e)presii 'ra&eolo$ice 7tineretul creator de a&i e clam i !un ca o p1ine caldă# tinerilor le plouăș
cap la propria e)po&i ie# duce stea$ul# î i măn1ncă mălaiul# nu i,a desc-is nimeni oc-ii# laț ș
aruncătură de !ă 8ț
/n următorul para$ra' mi,am propus să anali&e& din punct de vedere stilistic# un articol cultural d
&iarul Jurnal de C-i inăuș
0nali&a stilistică a articolului: 2Cri&a literaturii i moda vestimentară6 0utorul articolului culturș
.ircea ?Cio!anu 'ace o compara ie a literaturii din secolul
8/18/2019 Teza-- model.docx
41/52
anume sens# da Se inspiră cumva desi$nerii din vestimenta"ia cotidiană Aineîn"elesX Uneori# c-iar d
re!uturile vestimentare6 Utili&area procedeelor stilistice demonstrea& ca .irvea ?Cio!anu tie ș
+on$le&e cu mi+loacele lin$vistice i să le o'ere un loc !ine meritat în te)tș at1t pentru a con'e
ori$inalitate# dar şi o amprentă personală
0cest editorial 'ace parte din articolele 'oarte piperate ale domnului Cio!anu şi poartă o încărcătu
puternică at1t în aspect lin$vistic# c1t şi de con"inut Imediat ce l,am citit în &iar# mi,a sărit în oc-i
mi,a captat aten"ia prin meta'orele şi alu&iile pe care le con"ine Ca şi multe alte editoriale# acesta
pune pe $1nduri# desc-ide oc-ii popula"iei asupra unor detalii mai pu"in cunoscute şi o!scure şi tre&eş
unii cititori
(im!a+ul poetic în +urnalism cultural are un rol important de aceea un atri!ut imanent al lim!ii
constituie 'unc ia estetică dominantă ce derivă din ineditul e)presiei i ima$inii poetice reali&ateț ș
Trăsături caracteristice stilui pu!licstic:
• Utili&area lim!a+ului literar alături de utili&area lim!a+ului cotidian 0mestecul de elemente ce
provin din celelalte stiluri 'uc ionale: administrativ# tin i'ic# !eletristic 7artistic8 i colocvialț ș ț ș
• ?arietatea i !o$ă ia voca!ularului determinat de diversitatea ariei tematice a!ordateș ț
• >olosirea unui lim!a+ accesi!il determinat de varietatea pu!licului intă căruia i se adresea&ăț
• Utili&area unor cli ee lin$visticeș
• 0peluri la procedee menite să capte&e aten ia cititorului cum ar 'i: titluri# su!titluri incitante#ț
utili&area unor ima$ini i ilustra ii $ra'ice 7culoarea8ș ț
• E)cluderea unor no iuni tin i'ice i e)plica ii de strictă specialitateț ș ț ș ț 5
/n presa tipărită# radio# televi&iune sau presa online art+urnalismul tre!uie vă&ut ca un puternic
'actor ce in'luen ea&ă omul contemporan După ce am anali&at i am comparat un &iar cu altul am dedț ș
'aptul că 2cultură6 nu e)istă îndea+uns 0rticolele politice# sociale# economice le înlocuiesc pe cele
culturale cu mult
De ce su!iectele culturale nu se consumă Consider că pentru omul contemporan tirile de sen&aș sunt în topul pre'erin elor 0rticolele de scandal# emisiunile# sau articolele online sunt la mare căutarț
Nu cred că e)istă vreo tire despre o lansare de carte sau desc-iderea unei e)po&i ii care să 'i depăș ț
numarul de vi&uali&ări
*rovocările +urnalismului cultural
B4
8/18/2019 Teza-- model.docx
42/52
iarele au 'ost dominate de apari ia internetului care sc-im!at rela ia din mass,media i om Dț ț ș
multe ori importan a +urnalistului pro'esionat a 'ost pusă în discu ie Dar de 'apt cine a coloni&at aceț ț
mediu nou de comunicare dacă nu tot ele *e saiturile 'iecărui &iar sunt materialele copiate din edi iiț
tipărite Evident că institu iile de presă au contri!uit cu oarecare resurse 'inanciare în de&volatarț
saiturilor .ai apoi au apărut !lo$urile i re ele sociale care au inundat i mai mult universș ț ș
in'orma ional# unde $ăsirea in'orma iei a devenit o pro!lemă din cau&a cantită ii mari C-iar dacă ț ț ț
prima vedere internetul pare ceva !ene'ic oricum mai devreme sau mai t1r&iu el va duce la dispari
presei scrise Oare pot 'ace !lo$urile o cultură Nu cred
/n .oldova e)istă un pu!lic iu!itor de cultură# însă presa nu îi satis'ace po'tele dec1t în 'oar
mică măsură (a c-io curi sau în li!rării nu mai $ăsim reviste de cultură cu e)cep ia săptăm1nalulș ț
=iteratura i #rtaș i revistaș Contrafort 7revistă de literatură i dialo$ intelectual8 C-iar dacă e)isș
aceste reviste# ru!ricile de cultură oricum nu mai cuprind pro&ă# poe&ie# eseuri critice# de&!ateri pe temde actualitate# traduceri# articole de promovare a lim!ii i istoriei na ionale /n a a mod pu!licul esș ț ș
scutit de in'orma ii i anali&e privind crea ia autorilor din Repu!lica .oldova# sau în $eneral despț ș ț
via a culturală din Repu!lica .oldovaț
"ntr-un articol, 9italie Ciobanu 4 scriitor *i redactor-*ef al revistei Contrafort, C(i*inău> a
subliniat “Cînd eşti total dependent de spri+inul pe care "i,l acordă o institu"ie# cînd ai în spate nişte
redactori şi al"i an$a+a"i ale căror salarii depind de această 'inan"are 7în ca&ul unora dintre ei este
sin$ura sursă de e)isten"ăX8# cînd în repu!lica2 ta autorită"ile Statului nu mani'estă nici un interes
pentru sus"inerea presei culturale 7în mandatul actualei puteri democratice2 şi pro,europene2 de la
C-işinău cri&ele politice s,au "inut lan"# iar nişte ale$eri anticipate îi pot readuce la $uvernare pe
comunişti8# cînd a căuta alternative de 'inan"are în spa"iul privat înseamnă a te umili pe la di'eri"i
oli$ar-i2 şi a'acerişti cu reputa"ie du!ioasă mul"i dintre ei ruso'oni# neavînd nici un interes să sus"in
cultura de e)presie rom1nească# !a c-iar a'işînd o duşmănie violentă 'a"ă de sinta$ma rom1n2 şi
lim!a rom1nă2 # deci# cînd întruneşti toate aceste condi"ii# vei avea re"ineri e)plica!ile 'a"ă de ideea
de a critica administra"ia unei institu"ii a Statului rom1n de la care mai speri să vină sus"inerea
promisă1 .B
Tema cercetării calitative a poten ialului cultural în presa scrisă din .oldova urmăre te i oț ș ș
anali&ă pro'undă a acesteia *entru reali&area unei cercetări calitative am colectat date de la $rupuri de
'emei i !ăr!a i în cadrul căreia i,au e)primat părerile în le$ătură cu actul de crea ie cultural dinș ț ș ț
B%
8/18/2019 Teza-- model.docx
43/52
Repu!lica .oldova i mi+loacele de in'ormare cele mai utili&ate .i,am propus să ale$ persoane cuș
v1rsta cuprinsă între 4F,53 de ani# 53,3 i cei cu v1rsta cuprinsă între 3,G3 de aniș
Per#oane "u* Mloa"e %e n,ormare "ele ma utl'ate
?1rsta cuprinsă între 4F,53 de ani Internetul sau televi&iunea
?1rsta cuprinsă între 53,3 de ani Internetul# televi&iunea# presa scrisă 74Y8
?1rsta cuprinsă între 3,G3 de ani Radioul# televi&iunea
/n timpul intero$ării am atras o aten ie sporită persoanelor cu v1rsta cuprinsă între 4F,53 de anț
care în urma răspunsurilor am constatat că cel mai mul i pre'era internetul ca sursă de in'orma ieț ț
Respectiv i,am între!at dacă citesc crea iile culturale# iar răspunsul evident era în mare parte ne$ativ ț
esen ă cele trei $rupuri utili&ea&ă ca mi+loc de in'ormare internetul# urmat de televi&iune Temeleț
sociale i politice sunt cel mai 2di$erate 6 la moment# comparativ cu art+urnalismul 0ctul de crea ie aș ț
&iarelor a 'ost discutat la nivelul celor treu $rupuri i a 'ost e)aminat cu o mai mare aten ie de cele douș ț
$rupuri cu v1rsta cuprinsă între 3,G3 de ani care au a'irmat ca presa scrisă nu promovea&ă cultura# d
au alte preocupări mai importante cum ar 'i pro!leme sociale sau politice *rima cate$orie nu citesc
aproape deloc articole culturale# celelalte două $rupuri doar o +umătate dintre ei citesc articole cultura
din Timpul i Jurnal de C-i inăuș șCa art+urnalismul să se e)tindă i să capete o 'ormă vastă ar tre!ui ca statul să spri+ine 'inanciș
cultura# iar +urnali tii să utili&e&e un lim!a+ mai !o$at i să spri+ine evenimentele culturale pentru a 'iș ș
�