Teza Finisata

8/13/2019 Teza Finisata

1/51

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL

FACULTATEA GEOGRAFIE

CATEDRA GEOGRAFIE UMAN,REGIONAL I TURISM

Domeniul general de studii:

Servicii

Specialitatea:

Turism

TEZ DE LICEN

MAEKETINGUL SI COMPARAREA

INDICATORILOR ECONOMICI A

HOTELURILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Autor:

studenta ciclului III, Platon Ivanca

Conductor stiinific:

lector universitar

master n economie Ursu Tatiana

CHIINU 2010


2/51

2

CUPRINS

INTRODUCERE....................................................................................................................3

CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND MARKETINGUL TURISTIC

HOTELIER SI INDICATORII ACTIVITATII ECONOMICEHOTELIERE

1.1 Concepte privind marketingul turistic.............................................................6

1.2 Tipologia structurilor de primire turistic cu funciuni de cazare......... 15

1.3 Indicatorii economici i financiari n cadrul structurilor de primire

turistic..........................................................................................................22

CAPITOLUL II. CARACTERISTICA COMPARATIVA A MEDIULUI DE

MARKETING A UNOR STRUCTURI HOTELIERE DIN REPUBLICA MOLDOVA

2.1 Caracteristica comparativ a pieei de desfacere a hotelului Leo Grandi a hotelului Codru..................................................26

2.2 Caracteristica comparativ a relaiilor cu concurenii.........33

CAITOLUL III. ANALIZA INDICATORILOR ACTIVITATII ECONOMICE A

STRUCTURILOR HOTELIERE

3.1 Analiza circulaiei turistice a hotelurilor leo Grand si Codru....................35

3.2 Analiza veniturilor pe tipuri de activiti n cadrul hotelurilor .............41

CONCLUZII....45

BIBLIOGRAFIE.........46

ANEXE.49


3/51

3

INTRODUCERE

nc la sfritul secolului trecut, dar mai cu seam dup primul rzboi mondial,

dezvoltarea industriei turismului n general i a industriei hoteliere n special, au atras

atenia diverselor grupe de ri cu un potenial turistic i respectiv hotelier, care au nceput

s nregistreze avantaje importante n urma acestor activiti.

Oferta hotelurilor se structureaz n jurul cazrii pentru c reprezint mai mult de jumtate

din totalul ncasrilor i este serviciul cel mai profitabil (n medie peste 70 % din totalul

profitului). Atras la hotel pentru cazare, clientului i va putea fi prezentat oferta complet,

cu celelalte servicii puse la dispoziie. Majoritatea celorlalte servicii sunt puin sau deloc

profitabile, reprezentnd o necesitate n direcia asigurrii nivelului general de confort pe tot

parcursul ederii clientului sau un criteriu necesar de acordare a unei categorii de ncadrare

anume.

Serviciul de cazare vizeaz prin coninutul su, conturarea condiiilor i confortului pentru

adpostirea i odihna cltorului. Volumul, structura i calitatea serviciului de cazare,

depind n primul rnd de existena unei baze tehnicomateriale adecvate: hoteluri, moteluri,

case de odihn, cabane, popasuri turistice etc. Serviciile de cazare, prin volumul i ca litatea

lor, influeneaz nu numai dezvoltarea de ansamblu a hotelriei, ci i eficiena acestuidomeniu. Prin interesul exercitat, serviciile structurilor de cazare, creeaz cadrul unei mai

bune valorificri i comercializri ale produsului hotelier.

Studiind literatura de specialitate, n ceea ce privete comercializarea produsului hotelier,

am decis s includ n aceast lucrare mai multe aspecte ce in de domeniul vizat:

comportamentul personalului cu specificarea regulilor de comportament aleacestuia n general, precum i n cadrul vnzrii interne;

metodele de stabilire a preurilor i tarifelor, n special a celor de cazare; serviciul marketingvnzri i activitile acestuia (mijloace de comunicaie,

vnzarea, elaborarea fiierului clienilor), i n

sfrit, comercializarea produsului hotelier n cadrul R. MProdusul hotelier. Caracteristici i particulariti

Muli autori consider ideea "hotel" ca provenind de la latinescul "hospitalis", ceea ce

nseamn ospitalier. Din motivul existenei acestei idei, astzi exist i alte preri. Unul dincele mai rspndite puncte de vedere este c cuvntul englez "hospitality" (ospitalitate)


4/51

4

provine din franceza veche "hospice" (ospiciu), ceea ce nseamn "azil". Una din cele mai

vechi organizaii de acest fel, este Hospice deBeaune din Burgundia, vestit ca i Hotel

Dieu ("Casa Domnului").

Ea a fost fondat n anul 1443 ca spital de binefacere i ca azil pentru sraci. Acest spital

funcioneaz i n prezent.n practica internaional a gestiunii, pstrat pn n prezent,

cuvntul "hospitality", semnific in primul rnd sensul de "spital", ceea ce semnific

organizaie militar medical pentru tratament staionar.

Din punctul de vedere al unei gndiri nelepte, despre o oarecare ospitalitate nici nu

poate fi vorba, fr satisfacerea nevoilor primare ale omului nevoi n alimentaie, odihn i

somn. n legtur cu aceasta, cea mai argumentat i destul de logic, este urmtoarea

definire a hotelului.

Motivul pentru care am ales aceasta tema este sectorul privat hotelier din Chisinau a

inregistrat o dezvoltare si modernizare, astfel ruinand, traditia de mai multe secole a

ospitalitatii cu restrictiile unei gestiuni performante, activitatea din hotelul LeoGrand si

hotelul Codru se desfasoara astfel incat sa mentina o pozitie buna pe piata si in fata

concurentilor prin : respectarea serviciilor la o calitate superioara , obtinerea unui raport bun

calitate /pret, printr-o oferta cat mai mare si vasta pentru satisfacerea celor mai rafinate

cereri, ameliorarea echipamentelor si a confortului.Scopul in lucrarea de fata mi-am propus sa studiez acceptabilitatea pretului pe piata

hoteliera, cu refarire la hotelul LeoGrand si hotelul Codru, pentru ca pretul este un factor

primordial care influenteaza piata hotelelor fata de concurenta si situarea acestora pe piata

turistica din R. Modova.

Din obectivele propusespre cercetare sunt:

Studierea pietii hoteliere din R. Moldova Caracteristicile de ansamblu ale hotelelor Care sunt obectivele de primire turistica cu functie de cazare Determinarea strategiilor si directiilor de dezvoltarea hotelelor din R.Moldova De a obtine o viziune mai larga cu privire la gradul de dezvoltare a cofortului si a

capacitatii de cazare in cadrul hotelelor.

Structura logica a tezei corespunde obectivelor si sarcinilor lucrarii, cuprinde urmatoarelecompartimente : introducere, 3 capitole, concluzii, anexe si bibliografie.


5/51

5

Capitolul I- se abordeaza prezentarea generala privind marketingul hotelier si indicatorii

activitatii economice hoteliere, contine 3 subcapitole ce urmaresc concept privind

marketingul touristic, tipologia structurilor de primire turistica cu functie de cazare, precum

indicatorii economici si financiari in cadrul structurilor de prire turistica

Capitolul II- am prezentat caracteristica a mediului de marketing a unor structuri

hoteliere din R.Moldova, contine doua subcapitole: in prima este prezenta o caracteristica

comparativa a pietei de desfasurare a hotelului LeoGrand si a hotelului Codru, a doua parte

reflecta caracteristica comparative a relatiilor cu concurenta.

Capitolul III- analiza indicatorilor activitatii economice a structurilor hoteliere, cuprinde

doua subcapitole : in primul sunt evidentiate analiza circulatiei turistice a

hotelurilorLeoGrand si Codru, al doilea cuprinde analiza veniturilor pe tipuri de activitati incadrul hotelelor.

Importanta abordarii acestei prezentari consta in faptul , am incercat sa formulez unele

propuneri pentru strategia de dezvoltare a hotelurilor si am atras concluzii generale

activitatii marketingului strategic din Hotelurile LeoGrand si Codru.

Scopul teoretic al tezei l-au constituit anumite surse biografice , consecrate dezvoltarii

capacitatii de cazare in incintele hotelelor LeoGrand si Codru atat pe plan national cat si

international, care pot fi atrase in circuitul touristic respectand traditiile unui hotel bun si cu

o ospitalitate primitoare ce fiind motivatia unui hotel bine cotat . De asemenea sau analizat

mai multe site-uri specializate in promovarea marketingului touristic hotelier pe internet.


6/51

6

Capitolul I. Aspecte generale privind marketingul turistic hotelier si indicatorii

activitatii economicehoteliere

1.1Concepte privind marketingul turisticConceptul de markrting turistic si etape in conturarea acestuia.

Marketingul se caracterizeaza astazi prin universalitate care presupune difuzarea

acestuia in toate domeniile activitatii umane. Exista un marketing al serviciilor ca ramura a

marketingului ce abordeaza problematica sectorului tertiar. Prima conferinta dedicata in

totalitate marketingului serviciilor.

Marketingul serviciilor s-a specializat pe mai multe ramuri ale serviciilor: marketigului

turistic; marketingul financiar-bancar; marketingul transporturilor; marketingul sectorului

medical; marketingul educational; marketingul cultural si sportiv.Specific marketingului serviciilor este faptul ca in cadrul mixului de marketing a fost pus in

evidenta rolul pe care il au resursele umane in ansamblul politicii de marketing. Unii

specialisti considera ca necesara constituirea unei a 5-a componente a mixului, respectiv

politica de personal. A mai fost sesizata prezenta unei variabile inexistente in celelalte

domenii si anume: ambianta si clientul.Marketingul turistic a aparut cu mult timp inaintea

conceptualizarii marketingului serviciilor primele incercari datand din 1965.

Prin marketing turistic se intelege adaptarea sistematica si coordonata a politicii

intreprinderii pe plan local, regional, national si international spre satisfacerea optima a

nevoilor a unor grupe determinate de consumatori de turism si obtinerea de profit.

Marketingul turistic mai este definit si ca politica promovata de o intreprindere sau firma de

turism care studiind constant cerintele de consum turistic prezente si in evolutie urmareste

prin metode si tehnici specifice adaptarea permenenta a ofertei proprii la aceste cerinte in

vederea satisfacerii lor optimale si a realizarii unor activitati economice rentabile in

conditiile date ale pietei.

Functiil e marketinguluituristic:

1. Investigarea pietei, a necesitatii de consum turistic2. Conectarea firmei de turism la mediul economic-social care presupune

adoptarea permanenta a activitatii firmei la specificul pietei, promovarea

produselor noi precum si a formelor de distributie a produselor turistice .

3. Satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum turistic4. Maximizarea eficientei economice a firmei de turism .


7/51

7

Politica de marketing turistic defineste caile de dezvoltare a patrimoniului a bazei

tehnico-materiale, a infrastructurii, a personalului corespunzator calificat cu ajutorul carora

se poate concepe politica de produs turistic, de pret, de comercializare si promovare pe piata

turistica interna si internationala.

Etape in dezvoltarea conceptului de marketing tur istic:

1. Studiul vanzarilor organizate: a constat in popularizarea pe scara larga aatractiilor unei zone si in organizarea unor birouri si agentii de turism cu scopul

de a vinde cat mai multe poduse turistice .

2. Studiul de orientare a firmei: extinderea gamei de servicii suplimentare decreare de noi domenii de atractie turistica, de organizare a activitatii turistice in

forme specializate in vederea alcatuirii unor programe corespunzatoare cererii .

3. Studiul de marketing integrat: poate fi analizat ca marketing functional cecoreleaza eforturile firmei cu specificul pietei pe care actioneaza, sistem de

marketing care presupune integrarea activitatii unei firme in sistemul

economico-social complex si o alta ipostaza a marketingului care stabileste

modul in care se poate ajunge mai eficient la realizarea unui volum de activitate

mare, conform structurilor cerintelor consumatorilor .

Strategia diferentierii produsului: urmareste influentarea comportamentuluiconsumatorului in vederea achizitionarii unui produs turistic punand in evidenta

superioritatea acestuia in raport de produsele concurentei .

Strategia segmentarii pietei: presupune descompunerea pietei turistice in subpiete,

studierea cerintelor consumatorilor pe segmente si orientarea turistica in functie de cerintele

mereu in schimbare .

Comportamentul consumatoru lu i de tur ism

Reprezinta o forma de manifestare a comportamentului uman si este o componenta a

comportamentului economic. Comportamentul consumatorului de turism explica legatura

dintre nevoi si consumul efectiv, modul de alegere din oferta larga de produse si servicii a

celor considerate ca fiind cele mai potrivite pentru satisfacerea nevoilor de consum .

De asemenea comportamentul consumatorului de turism reprezinta totalitatea actelor

decizionale realizate la nivel individual sau de grup legate direct de obtinerea si utilizarea de

bunuri si servicii in vederea satisfacerii nevoilor actuale si viitoare incluzand procesedecizionale care preced si determina aceste acte .


8/51

8

Prin studierea comportamentului consumatorului specialistii de marketing reusesc sa

afle cum isi aleg consumatorii produsele si care sunt factorii care le influenteaza alegerea. In

procesul de achizitionare a unui produs turistic factorii care influenteaza comportamentul

consumatorului sunt:

1. Mediul social care include cultura individului, grupuri referentiale si clasasociala

2. Caracteristicile personale3. Circumstantele individuale (varsta, venitul, educatia, ciclul de viata al familiei)

In procesul de achizitionare a unui produs turistic presupune achizitionarea etapelor:

perceperea nevoii culegerea de informatii si identificarea alternativelor evaluarea alternativelor si stabilirea rezultatelor evaluarii, respectiv intentia de

cumparare sau de necumparare

Perceperea nevoii: aparitia unui dezechilibru, fie fiziologic, fie psihologic, care

determina achizitionarea unui produs turistic .

Sursele de informatii privite la potentialul produs turistic pot fi surse interne,

respectiv experienta proprie sau surse externe reperzentate fie de experienta unor persoane

de incredere sau informatiile publice si mesajele promotionale.Evaluarea alternativelorse realizeaza in functie de un set de criterii stabilit de fiecare

consumator. Drept criterii esentiale in evaluarea alternativelor sunt considerate urmatoarele:

calitatea serviciilor, pretul, increderea atit in organizarea de voiaje cat si inprestatorul direct de servicii;

achizitionarea; evaluarea post-cumparare: etapa in care consumatorul realizeaza modul in care

produsul turistic consumat corespunde asteptarilor sale. In aceasta etapa

consumatorul de turism face diferenta intre imaginea sa asupra produsului

achizitionat si imaginea reala a produsului dupa momentul consumului.

In activitatea turistica consumatorul are stabilite standarde minime pentru fiecare

atribut al produsului achizitionat pe care le utilizeaza in evaluarea alternativelor. Daca o

anumita alternativa nu indeplineste standardul minim la acel atribut aceasta nu mai intra in

procesul evaluarii. De obicei consumatorul de turism isi stabileste standarde minime doarpentru citeva atribute dominante celelalte fiind considerate ca de impotanta mai mica.


9/51

9

Alternativele se compara folosind drept criteriu cel mai important atribut.

Cri ter ii le segmentar ii pietei tur istice

Criteriul geografic: se iau in consideratie caracteristicile reliefului, clima,modalitatile de deplasare folosite, distanta fata de bazinul ofertei;

Criteriul de natura demografica si socio-economica: virsta, starea civila, nivelulde instruire, categoria socio-profesionala, marimea familiei, venitul, baza din

ciclul de viata al familiei;

Trasaturile de personalitate ale consumatorilor: stilul de viata, motivatia deconsum, locul unde se consuma produsul, modul in care se asociaza produsele si

serviciile in procesul de cumparare.

Strategia de piata - componenta a politicii de marketing

Strategia de piata reprezinta nucleul politicii de marketing si se materializeaza intr-un

ansamblu coerent de strategii si practici de programe concrete de actiuni. Ea se afla in

legatura directa cu obiectivele firmei precum si cu mijloacele material-financiare de care

dispune orice firma. Cu ajutorul strategiei de piata se poate stabili raporturile dintre firma si

mediul extern, pozitia pe care firma trebuie sa si-o asigure pe piata. Strategia de piata poate

fi influentata de doua categorii de factori:

factori de natura exogena: schimbarile in structurile cererii, schimbari instructura participantilor la cumparare, schimbari de conjunctura;

factori endogeni: potentialul material si uman al firmei.Strategia de piata mai poate fi influentata si de faza in care se afla firma in cadrul

ciclului sau de viata, precum si de gradul de dezvoltare al acesteia.

Strategii de piata. Cri ter ii dupa care sunt stabili te cr iteri il e de piata:

Pozitia firmei fata de dinamica pietei: strategia cresterii: specifica acelor firme care se afla in ascensiune si care

urmaresc largire pietei;

strategia mentineri volumului activitatii de piata: perioada in care firmas-a maturizat;

strategia restrangerii: in situatia in care firma doreste sa-si deplasezeactivitatea in sfera altei piete.


10/51

10

Atitudine firmei fata de structura pietei: strategia nediferentiata: folosita atunci cind produsul turistic se adreseaza

pietei in mod global;

strategia diferentiata: firma se adreseaza cu servicii specifice fiecaruisegment identificat in cadrul pietei;

strategia concentrata: firma isi orienteaza produsele numai spre unul saucateva segmente de consumatori adaptandu-si produsele la specificul

cererii.

Pozitia firmei fata de exigentele pietei: strategia exigentei ridicate: firmele de prestigiu care prin produsele lor se

adreseaza unei categorii distincte de consumatori;

strategia exigentei medii: specifica firmelor care se adreseaza unuisegment larg de consumatori cu nivel diferit de exigenta.

In functie de pozitia firmei fata de nivelul competitiei: strategia ofensiva: urmareste cresterea pe piata; strategia defensiva: urmareste mentinerea sau restrangerea cotei de piata.

Dificultile aprute n valorificarea patrimoniului turistic i ndeosebi n folosireaintegral a capacitilor de transport i a celor hoteliere, precum i cererea de servicii

suplimentare au generat creterea interesului pentru implementarea marketingului n

domeniul turismului.

Eugeniu Nicolescu definete marketingul turistic ca fiind acea politic promovat de

o ntreprindere de turism care, prin cercetarea permanent a condiiilor pieei (a consumului

turistic), att prezente, ct i de perspectiv, urmrete s determine adaptarea continu a

ofertei proprii la aceste condiii n vederea satisfacerii optimale a cerinelor i realizrii, pe

aceast baz, a unei activiti economice rentabile.

Oscar Snak definete marketingul turistic ca fiind strategia organizatorilor de turism

i a prestatorilor de servicii turistice n condiiile existenei pieei cumprtorului, arta de a

descoperi noi clieni, de a ptrunde pe noi piee sau segmente de pia, de a menine i

cultiva pieele tradiionale. Marketingul presupune, nainte de toate, cunoaterea profund a

exigenelor i tendinelor pieei turistice i, pe baza lor, orientarea ofertei de servicii nconformitate cu dimensiunile i structura cererii, stabilirea unei strategii de distribuie etc.,


11/51

11

utilizarea unor instrumente eficiente de promovare a produsului turistic, estimarea

posibilitilor de vnzare n funcie de sezonalitatea activitii turistice.

Acum, la nceputul secolului XXI, noile tehnologii vin s modifice situaia tradiional.

In orice moment, un nou concurent poate bulversa lanul valorii. Concurena devine astfel

glocal, n acelai timp global i local. Fiecare ntreprindere de turism se poate adresa

n egal msur lumii ntregi, dar adaptndu-se local fiecrei piee turistice.

Ca atare, principiile Noii Economii trebuie aplicate i marketingului turistic.

Conform acestor precizri, marketingul turistic poate fi definit ca arta de a utiliza ntr-

o manier metodic tehnicile de cercetare i analiz a pieei i tehnologiile informaionale

pentru a cunoate i penetra pieele emitoare i a satisface n cele mai bune condiii

psihosociologice pentru vizitatori i turiti, precum i pentru populaia autohton, nevoile

latente sau exprimate ale cltorilor turiti.

Informaia a devenit o materie prim, o resurs esenial. Fiecare furnizor de informaii

(lanuri i asociaii hoteliere, restaurante, firme de nchiriat maini, agenii de turism, oficii

naionale de turism) trebuie s rspund la aceast provocare: furnizarea i organizarea de

informaii uor accesibile i atrgtoare, fiabile i aduse la zi.

In viitorul apropiat, principalele activiti nu vor mai fi numai B2B (business to

business) sau B2C (business to consumer), ci S2S (services to services):o reea virtualde ntreprinderi specializate care vor oferi servicii cu valoare adugat. Rezultatul l va

reprezenta o personalizare complet pentru consumator i utilizarea unui marketing one to

one (turist individual sau ntreprindere de turism) i un acces tot mai larg la ansamblul

informaiilor turistice din lume.

Originea lingvistica a termenului turism este strans legata de semnificatia cuvintelor

latine tornare (a se intoarce) si tornus (miscare circulara) si desemneaza o calatorie

(deplasare circulara) cu intoarcerea in punctul de plecare.

Aceeasi semnificatie -de revenire in punctul initial din care s-a pornit, cu alte cuvinte

de circuit- se regaseste in limbile moderne europene: tourisme la francezi, tourismus la

nemti, tourism la englezi, tourismo la italieni, turizm la rusi si turism la romani.

Pentru prima oara, termenul de turist a fost folosit in anul 1800, de catre Samuel Pegge, intr-

o lucrare intitulata Anecdote ale limbii engleze, prin formularea A traveller is now -a-

days called Tour-ist, respectiv un calator astazi este numit turist .De-a lungul timpului, incercarile de a descrie si defini in mod corespunzator termeni de


12/51

12

tipul turist sau turism au fost numeroase, dar abia in ultimile decenii ale secolului

nostru s-a inregistrat un progres real in ceea ce priveste standardizarea terminologiei

turistice.

In anul 1963, Conferinta Natiunilor Unite privind Turismul si Calatoriile Internationale

tinuta la Roma, a adoptat o definitie a turismului bazata pe doua elemente principale:

motivul si durata voiajelor. Definirea motivului permite standardizarea calatorilor dintr-o

localitate sau tara in doua categorii: cei care intra si cei care nu intra in categoria turistilor,

iar criteriul duratei sejurului permite identificarea altor doua categorii de vizitatori:

excursionistii (vizitatori de o zi) si turistii (care raman intr-un loc cel putin o noapte).

In iulie 1991, Conferinta Organizatiei Mondiale de Turism (OMT), de la Ottawa, a redefinit

conceptele de baza din turism, asimiland termenul de turism activitatilor care sunt ...

angajate de persoane in cursul voiajelor sau sejurului lor in locuri situate in afara mediului

rezidential pentru o perioada de peste 24 de ore sau de cel putin o noapte, fara a depasi un

an, in vederea petrecerii timpului liber, pentru afaceri ori pentru alte motive, adica in alte

scopuri decat prestarea unei activitati remunerate in locul vizitat .

Conform acestei definitii distingem urmatoarele forme de turism:

turism intern (cand rezidentii unei tari calatoresc in propria tara);

turism international receptor (cand nerezidentii unei anumite tari viziteaza tararespectiva);

turism international emitent (cand rezidentii unei tari viziteaza alte tari decat cea din

care provin).

Aceste trei forme de baza se pot combina rezultand alte trei forme derivate de turism:

turismul interior (cuprinde turismul intern si turismul receptor);

turismul national (cuprinde turismul intern si turismul emitent);

turismul international (cuprinde turismul receptor si turismul emitent).

De asemenea, definitia de mai sus introduce notiunile de baza pentru definirea cererii

turistice si anume, termenii calator, vizitator si rezidenta, termeni care vor fi analizati mai

amplu in capitolul dedicat studiului cererii turistice.

Conform aspectelor relevate de definitiile de mai sus, realizarea activitatii turistice

presupune prezenta altor elemente cu rol hotarator in desavarsirea actului turistic si care

servesc argumentatiei de a inscrie turismul in sectorul tertiar, atat in mod direct, prinactivitatea serviciilor de cazare, alimentatie publica, transport etc., cat si in mod indirect,


13/51

13

prin intermediul aportului specific al altor ramuri ale sectorului tertiar la activitatea turistica

(agricultura, constructii, industrie alimentara etc.).

Astfel, continutul activitatii turistice este asimilat unei intregi suite de prestatii prin care este

vizata satisfacerea nevoilor turistice, cu ocazia si de-a lungul, unei deplasari.

De altfel, insasi definirea produsului turistic nu se poate realiza fara a releva caracterul

particular al ofertei turistice. Cei mai multi autori considera produsul turistic drept un

rezultat al ... asocierilor, interdependentelor dintre resurse (patrimoniu) si servicii, iar

...resursele vor lua forma diferitelor produse turistice numai prin intermediul prestarilor de

servicii specifice .

Deci, determinarea si individualizarea produselor turistice se realizeaza pornind de la

calitatea activitatii de prestatii, iar serviciile constituie, dintr-un anumit punct de vedere,

componenta ... dominanta sau determinanta a ofertei turistice .

Serviciul tur isticconstituie ... un ansamblu de activitatice au obiect satisfacerea nevoilor

turistului in perioada in care se deplaseaza si in legatura cu aceasta . Deci, o parte a

activitatilor care compun prestatia turistica vizeaza acoperirea unor necesitati obisnuite,

cotidiene (odihna, hrana), iar alta parte determina specificitatea turismului si

particularizeaza formele sale de manifestare.

Prin natura si specificul propriu, serviciul turistic trebuie sa creeze si sa asigure conditiilenecesare refacerii capacitatii de munca, in mod simultan cu petrecerea placuta si instructiva

a timpului liber. Pe de alta parte, in urma realizarii consumului turistic, indivizii trebuie sa

dobandeasca un plus de informatii, cunostinte, chiar deprinderi si obiceiuri noi, in

concordanta cu exigentele epocii contemporane, conducand astfel, in mod direct, la

cresterea calitatii intregii vieti. Pornind de la tendinta, tot mai accentuata, de micsorare a

timpului necesar odihnei pasive si, respectiv, de sporire a dimensiunilor si formelor de

odihna activa, serviciul turistic trebuie sa asigure posibilitati multiple de raspuns, conform

criteriilor odihnei active. Organizatorilor de turism le revin sarcini sporite in vederea

diversificarii agrementului traditional si cresterii atractivitatii manifestarilor turistice, cu atat

mai mult cu cat turismul s-a transformat intr-un fenomen de masa, iar frecventa de petrecere

a timpului liber in afara resedintei permanente a crescut.

In ultimii ani, datorita tendintei de diversificare si crestere a complexitatii nevoilor de

consum, se remarca un proces de imbogatire a continutului prestatiei cu noi tipuri deactivitati, a caror clasificare poate fi realizata in functie de mai multe criterii.


14/51

14

Derularea prestatiei turistice presupune, insa, in marea majoritate a cazurilor, activitati

grupate in urmatoarele tipuri de servicii:

servicii de cazare; servicii de alimentatie; servicii de agrement-divertisment; servicii de transport; servicii suplimentare (complementare).

Importanta si trasaturile fiecarui tip de serviciu in realizarea prestatiei turistice vor fi

analizate in subcapitolul urmator.


15/51

15

1.2 Caracteristica structurilor hoteliere in Republica Moldova

nc la sfritul secolului trecut, dar mai cu seam dup primul rzboi mondial, dezvoltarea

industriei turismului n general i a industriei hoteliere n special, au atras atenia diverselor grupede ri cu un potenial turistic i respectiv hotelier, care au nceput s nregistreze avantaje

importante n urma acestor activiti.

Oferta hotelurilor se structureaz n jurul cazrii pentru c reprezint mai mult de jumtate din

totalul ncasrilor i este serviciul cel mai profitabil (n medie peste 70 % din totalul profitului).

Atras la hotel pentru cazare, clientului i va putea fi prezentat oferta complet, cu celelalte servicii

puse la dispoziie. Majoritatea celorlalte servicii sunt puin sau deloc profitabile, reprezentnd o

necesitate n direcia asigurrii nivelului general de confort pe tot parcursul ederii clientului sau un

criteriu necesar de acordare a unei categorii de ncadrare anume.

Serviciul de cazare vizeaz prin coninutul su, conturarea condiiilor i confortului pentru

adpostirea i odihna cltorului. Volumul, structura i calitatea serviciului de cazare, depind n

primul rnd de existena unei baze tehnicomateriale adecvate: hoteluri, moteluri, case de odihn,

cabane, popasuri turistice etc. Serviciile de cazare, prin volumul i calitatea lor, influeneaz nu

numai dezvoltarea de ansamblu a hotelriei, ci i eficiena acestui domeniu. Prin interesul exercitat,

serviciile structurilor de cazare, creeaz cadrul unei mai bune valorificri i comercializri ale

produsului hotelier.

Studiind literatura de specialitate, n ceea ce privete comercializarea produsului hotelier, am decis

sinclud n aceast lucrare 5 capitole: comportamentul personalului cu specificarea regulilor de

comportament ale acestuia n general, precum i n cadrul vnzrii interne; metodele de stabilire a

preurilor i tarifelor, n special a celor de cazare; serviciul marketingvnzri i activitile acestuia

(mijloace de comunicaie, vnzarea, elaborarea fiierului clienilor), i n sfrit, comercializarea

produsului hotelier n cadrul R. M.

1. Produsul hotelier. Caracteristici i particulariti

Muli autori consider ideea "hotel" ca provenind de la latinescul "hospitalis", ceea ce nseamn

ospitalier. Din motivul existenei acestei idei, astzi exist i alte preri. Unul din cele mai

rspndite puncte de vedere este c cuvntul englez "hospitality" (ospitalitate) provine din franceza

veche "hospice" (ospiciu), ceea ce nseamn "azil". Una din cele mai vechi organizaii de acest fel,

este HospicedeBeaune din Burgundia, vestit ca i Hotel Dieu ("Casa Domnului"). Ea a fost

fondat n anul 1443 ca spital de binefacere i ca azil pentru sraci. Acest spital funcioneaz i n

prezent.n practica internaional a gestiunii, pstrat pn n prezent, cuvntul "hospitality", semnific in


16/51

16

primul rnd sensul de "spital", ceea ce semnific organizaie militar medical pentru tratament

staionar.

Din punctul de vedere al unei gndiri nelepte, despre o oarecare ospitalitate nici nu poate fi vorba,

fr satisfacerea nevoilor primare ale omului nevoi n alimentaie, odihn i somn. n legtur cu

aceasta, cea mai argumentat i destul de logic, este urmtoarea definire a hotelului.

Actualmente in Republica Moldova presteaza servicii de cazare cca 60 de structuri, majoritatea

dintre care se afla in municipiul Chisinau.

Unele hoteluri din mun. Chisinau au fost renovate, fapt ce a contribuit la alinierea lor la criteriile de

calitate, conform standardelor internationale, dar aceste progrese sint nesemnificative, din cauza

lipsei surselor de finantare. In anul 2002 a fost dat in exploatare hotelul de lux "Dedeman" cu o

capacitate de cazare de 143 camere.

In prezent se constata o reducere a capacitatilor de cazare in general pe tara, si majoritatea

hotelurilor inregistrind indici scazuti de ocupare, pe cind hotelurile moderne mici si cele care au fost

reconstruite pentru a corespunde cerintelor contemporane inregistreaza indici mai ridicati de

ocupare. Cu toate acestea, majoritatea structurilor de cazare nu corespund criteriilor internationale

de calitate. In principiu, in afara perimetrului mun. Chisinau, in toate localitatile din republica se

observa o insuficienta a structurilor de cazare ce presteaza servicii de calitate la preturi libere.

Numarul de apartamente private folosite in scopuri de cazare nu este cunoscut.

Deficiente

Insuficienta de hoteluri in orasele republicii, cu exceptia capitalei, sau nealinierea celorexistente la standardele internationale.

Structurile de cazare care percep tarife reduse (hoteluri de 1-2 stele) nu corespundstandardelor internationale.

Majoritatea structurilor de cazare nu corespund categoriilor de clasificare. Renovarea hotelurilor decurge incet din cauza lipsei de investitii capitale si de surse

financiare.

Nu exista facilitati de acces in structurile de cazare pentru persoane cu handicap, si aceastanici nu reprezinta o cerinta obligatorie pentru constructia de noi hoteluri.

In sectorul hotelier nu este respectat Regulamentul cu privire la brevetarea activitatiituristice.

Personalul hotelier, in majoritate, nu cunoaste limbile de circulatie internationala.


17/51

17

Lipsesc conditiile de pregatire initiala, profesionala, de perfectionare si recalificare pentrupersonalul hotelier.

Prezentarea datelor cu privire la rata de ocupare a unitatilor de cazare este incompleta si esteefectuata doar anual.

In majoritatea hotelurilor materialul publicitar si activitatea de marketing sint de o calitate

neadecvata.

Di rectii strategice

Efectuarea clasificarii structurilor de primire turistica cu functii de cazare si servire a mesei,conform legislatiei in vigoare, si supravegherea corespunderii acestor structuri criteriilor

minime de clasificare.

Realizarea unui studiu geografic al necesitatilor de dezvoltare a structurilor de cazare, pecategorii, tipuri si localitati.

Completarea legislatiei in vigoare (care reglementeaza procesul de proiectare a constructiilornoi) cu prevederi ce ar acorda facilitati pentru vizitatorii cu handicap.

Avizarea obligatorie de catre Departamentul Dezvoltarea Turismului a proiectelor privindconstructiile noi din sectorul de cazare, conform legislatiei in vigoare.

Brevetarea turistica obligatorie a personalului hotelier. Colectarea informatiei lunare vizind capacitatea si ocuparea structurilor de cazare, incasarile

si numarul salariatilor.

Elaborarea si difuzarea pe larg a unui ghid cu privire la structurile de cazare din RepublicaMoldova.

Sectorul hotelier este o parte vital a industriei ospitalitii.

Serviciul de cazare vizeaz, prin coninutul su, conturarea condiiilor i confortului pentru

adpostirea i odihna cltorului. n practica turismului modern, el este produsul a ceea ce se

numete industria hotelier, sector care nglobeaz ansamblul activitilor desfurate n spaiile

de cazare, acele prestaii oferite turistului pe timpul rmnerii lui n unitile hoteliere.

Caracteristicile hotelului

Hotelul reprezint forma tradiional cea mai cunoscut de cazare a industriei hoteliere, deinnd

ponderea cea mai mare n totalul unitilor de cazare. El poate fi definit ca i unitatea care ofer

servicii de cazare i mas oricrei persoane care accept s pltesc tariful pentru serviciile


18/51

18

oferite, fr a fi necesar existena prestabilit a unui contract. Specialitii din industria hotelier

consider c definiia exact a hotelului este mai puin important, n comparaie cu imaginea pe

care o are acesta n rndul clienilor si.

n Romnia hotelul este considerat o structur de primire amenajat n cldiri sau corpuri de

cldiri, care pune la dispoziia turitilor camere, garsoniere sau apartamente dotatecorespunztor, care asigur prestri de servicii specifice, dispune de recepie i spaii de

alimentaie n incinta lor. Aceast definiie cuprinde elemente indispensabile perceperii corecte a

noiunii de ,,hotel i anume:

- este vorba despre o unitate comercial, al crei principal produs este cazarea;

- faptul c avem de-a face cu o unitate ospitalier specializat;

- nu orice adpost poate oferi serviciul de cazare.

Clasificri ale hotelurilor:

Clasificarea hotelurilor ofer o serie de avantaje: clasificarea oficial furnizeaz canale directede

promovare, control i siguran c standardele corespund ateptrilor clienilor. Clasificarea de

asemenea stabilete standardele i iniiativele cu privire la mbuntirea calitii i contribuie la

formarea unei imagini de ncredere a destinaiei.

Clasificarea hotelurilor se poate realiza n funcie de mai multe criterii:

n funcie de capacitatea de primire putem distinge:- hoteluri mici (20-40 locuri)

- hoteluri mijlocii (200-400 locuri)

- hoteluri mari (400-1000 locuri i mai mult).

Amplasarea constituie un alt criteriu, n funcie de care distingem:

- hoteluri amplasate n centrul oraului

- hoteluri amplasate n suburbii

- hoteluri amplasate n aeroporturi (acestea se mai numesc hoteluri terminale)- hoteluri amplasate pe marile artere de circulaie

- hoteluri amplasate n staiunile de destinaie.

Un alt criteriu de difereniere este tipul pasagerilor. n funcie de acesta distingem:

- hoteluri comerciale, care asigur servicii specifice oamenilor de afaceri

- hoteluri turistice, care se adreseaz celor aflai n vacan

- hoteluri situate n staiuni, cu caracteristici asemntoare hotelurilor turistice, fiind amplasate n

staiuni litorale, montane, etc.

Hotelurile pot fi clasificate i n funcie de serviciile oferite, fiind astfel:


19/51

19

- hoteluri cu servicii complete (sau full-service) care asigur o mare varietate de servicii

respectiv cazare, mas, room-service, spltorie, nchirieri birouri, etc.

- hoteluri budget care ofer servicii limitate de cazare i mas la preuri rezonabile

- hoteluri self-catering care ofer numai servicii de cazare de baz, clienii fcndu-i singuri

curenie n camer, i prepar singuri hrana, etc. (acestea sunt amplasate n apropiereaautostrzilor i sunt rspndite n special n SUA i Canada).

O alt variant de clasificare ia n considerare modalitatea de administrare n funcie de

care difereniem:

- hotelurile independente care, de regul, sunt hoteluri de dimensiuni mici, de categorie

inferioar, cel mult dou stele, aflate n gestiune familial

- hotelurile afiliate la lanuri voluntare

- lanuri integrate.- n funcie de tipul produsului oferit distingem:

- hoteluri cazinou

- hoteluri-apartament

- hoteluri din cadrul centrelor de conferine, etc.

- Pentru clieni cea mai relevant clasificare este cea n funcie de pre, considernd c preul

reflect calitatea serviciilor oferite:

- hoteluri budget (hoteluri din categoria economic)

- hoteluri standard (sau de nivel mediu)

- hoteluri de lux.

Hotelurile sunt clasificate n funcie de numrul i calitatea serviciilor hoteliere pe categorii de la

neclasificate la 5 stele.

Aceast clasificare este valabil n toat lumea, reglementat ns la nivel naional, cantitatea i

calitatea serviciilor fiind precizat n aceste reglementri. Diferenele apar de la mrimea

camerei, nlimea acesteia, numrul de servicii asociate cazrii i modului de dotare a camerei

( mobilier, materialul lenjeriei, nlimea faianei n baie, etc ).

Acordarea stelelor se face de ctre Directia de Autorizaie i Control din cadrul Autoritii

Naionale pentru Turism i se acord licena de funcionare de la 1 la 5 stele. Corespunztor

licenei obinute, hotelul trebuie s pun la dispoziie anumite servicii de primire a oaspeilor,

servicii gratuite i servicii cu plat.

Funciile hotelului:

n afara funciei principale de cazare, hotelurile ndeplinesc i funcii conexe, menite s asigure

satisfacerea ct mai deplin a cererii clienilor pe toat durata sejurului lor.


20/51

20

Aceste funciiconexe sunt urmtoarele:

funcia de odihn i igien - are menirea s ofere un adpost confortabil clienilor,constituind, de fapt, raiunea pentru care au fost create structurile respective de

primire;

funcia de alimentaie - dup nevoia de odihn (somn) i de igien urmeaz nevoiapentru consumarea hranei, o nevoie fiziologic, consecin a senzaiei de foame,

situat ierarhic la baza scrii nevoilor elaborate de MASLOW;

funcii de producie -procesele de prestaii hoteliere impun organizarea coordonata activitilor adiacente cu caracter productiv ale seciilor de spltorie, curtorie

chimic, cofetrie, ntreinere, reparaii etc.;

funcii complementare - constituie o completare fireasc a funciilor de cazare ialimentaie i includ prestaiile destinate petrecerii agreabile a timpului pasagerului

pe timpul sejurului su ntr-un complex hotelier;

funcii comerciale - sunt menite s asigure aprovizionarea i desfacerea unorbunuri necesare clienilor n timpul sejurului: articole de plaj, articole de toalet,

reviste, ziare, ilustrate etc.;

funcia de comunicare - comunicarea se desfoar pe dou planuri: comunicareaintern pe filiera legturilor ierarhice (de sus n jos, de jos n sus, pe orizontal i

pe diagonal) i comunicarea extern, n relaiile hotel-client i client-hotel;

funcia de informare - vine n ntmpinarea solicitrilor clienilor, pentru o maibun orientare n rezolvarea diverselor probleme de ordin general de care se

intereseaz turitii cazai.

Structura organizatoric a hotelului:

Cu excepia hotelurilor tip exploataie individual foarte mici, de familie, activitile specifice unui

hotel sunt ndeplinite n cadrul unor servicii sau departamente.

Serviciul este un grup de lucrtori care efectueaz operaiuni omogene sau complementare,

ndeplinesc o funcie specific n cadrul hotelului i acioneaz sub conducerea unui responsabil (ef

serviciu).

Serviciile regrupate formeaz departamente, iar ansamblul departamentelor formeaz hotelul nsui.

n cadrul serviciilor pot fi constituite compartimente, birouri, secii, brigzi, etcOrganizarea activitii ntr-un hotel depinde, n principal, de mrimea hotelului. Una din diferenele


21/51

21

majore const n aceea c ntr-un hotel mic directorul este adesea proprietarul, n timp ce ntr-un

hotel mare exist un consiliu de conducere.

Structurile de primire turistice, indiferent de forma de proprietate si organizare, se clasifica nfunctie de caracteristicile constructive, de calitatea dotarilor si a serviciilor prestate1.

n scopul protectiei turistilor serviciile de cazare si alimentatie publica se asigura numai n

structuri de primire turistice clasificate.

Prin structuri de primire turistice clasificate, n sensul prezentei hotarri, se ntelege orice

constructii si amenajari destinate, prin proiectare si executie, cazarii sau servirii mesei pentru turisti,

mpreuna cu serviciile specifice aferente.

Structurile de primire turistice includ:a)structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica: hoteluri, hoteluri -

apartament, moteluri, hoteluri pentru tineret, hosteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de

vacanta, campinguri, apartamente sau camere de nchiriat n locuinte familiale ori n cladiri cu alta

destinatie, pensiuni turistice si pensiuni agro-turistice si alte unitati cu functiuni de cazare turistica;

b)structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica: unitati de alimentatie

din incinta structurilor de primire cu functiuni de cazare, unitati de alimentatie publica situate n

municipii, pe trasee si n statiuni turistice;

c) structuri de primire turistice cu functiuni de transport: transport feroviar, transport

rutier, transport aerian

d) structuri de primire turistice cu functiuni de agrement: club, casinol instalatii dei dotari

specifice agrementului turistic;
http://www.scritube.com/geografie/turism/Structurile-de-primire-turisti34392.php#_ftn1http://www.scritube.com/geografie/turism/Structurile-de-primire-turisti34392.php#_ftn1


22/51

22

1.3Indicatorii economici i financiari n cadrul structurilor de primireturistic

Dezvoltarea industriei hoteliere este caracterizat de un sistem de indicatori

economici i financiari, care reflect volumul vnzrilor capacitilor de cazare prin prisma

eforturilor depuse.

Analiznd activitatea unui complex hotelier pe perioada unui an, este necesar de

calculat eficiena sa economic, care se calcul dup formula:

E = Vv/Vc

n care:

Eeficiena economic;

Vvvolumul de vnzri anual al produselor i serviciilor turistice;

Vcvolumul anual al cheltuielilor de producie

Eficiena economic presupune c, structura de primire turistic pe parcursul activitii

sale, trebuie s asigure recuperarea cheltuielilor, s fie rentabil i s contribuie la obinereaprofitului.

Profitul reprezint, venitul ctigat din utilizarea capitalului financiar n procesul

desfurrii activitii de cazare. Maximizarea profitului constituie motivaia activitii

oricrei structuri de primire turistic.

Profitul brut (total) se calcul ca diferena dintre ncasrile obinute ntr-o anumit

perioad de activitate din vnzarea capacitilor de cazare i serviciilor acordate i a

cheltuielilor aferente de ntreinerea acestora.

VenituriCheltuieli = Profit brut

Profitul net reprezint acea parte a profitului brut, care rmne la dispoziia complexului

hotelier dup plata impozitelor prevzute de legislaia n vigoare. Profitul net se utilizeaz

pentru plata dividendelor acionarilor, investiii de dezvoltare, participarea salariailor la

repartizarea profitului, formarea fondurilor de rezerv.


23/51

23

Rata profituluireprezint raportul procentual dintre masa profitului i costul de producie.

Rp = Mp/Cp X 100

n care:

Rprata profitului

Mpmasa profitului

Cpcostul de producie

Masa profitului reprezint suma total a mijloacelor financiare dobndite sub form de

profit de o structur de primire turistic i stabilit ca diferena dintre preul de vnzare i

cost.

Masa profitul poate fi prezentat sub urmtoarele aspecte:

nivelul productivitii care influeneaz volumul rezultatelor obinute destructura de primire turistic;

tarifele de vnzare i costuri. Orice scdere a costurilor i creterea tarifelor devnzare, influeneaz pozitiv asupra ratei profitului;

viteza de rotaie a capitalului utilizat de complexele hoteliere.Volumul total al vnzrilor reprezint totalitatea ncasrilor, exprimate n lei, ce se vor

realiza dup punerea n vnzare a locurilor de cazare i serviciilor aferente.

Volumul total al cheltuielilor reprezint totalitatea mijloacelor financiare utilizate pentruntreinerea capacitilor de cazare, plata salariilor, plata impozitelor directe i indirecte,

efectuarea cheltuielilor operaionale i administrative.

Gradul de utilizare a forei de munc este redat prin productivitatea muncii din

cadrul structurii de primire turistic, care se calcul dup urmtoare formul:

Pm = Vtv/Na

unde:

Pmproductivitatea muncii

Vtvvolumul total a vnzrilor

Na - numrul total de angajai dincadrul structurii de primire turistic.

Cnd este vorba despre complex hotelier, rata profitului reprezint rata de rentabilitate pe

gestionarea fondului de cazare i alimentaie.

Calcularea ratei rentabilitii se poate face n dou variante:

Rentabilitatea economic:Rr = P/Vtv X 100


24/51

24

unde:

Rrrata rentabilitii

Pprofitul

Vtvvolumul total al vnzrilor

Rentabilitatea financiar:

Rr = P/ Vtc X 100

unde:

Rrrata rentabilitii

Pprofitul

Vtcvolumul total al cheltuielilor

Deoarece procesul de cazare este rezultatul unui ansamblu de activiti specifice, sistemul

de indicatori i metodologia de calcul i analiz a eficienei economice se difereniaz n

funcie de natura prestaiei.

Analiza indicatorilor privind utilizarea capacitilor de cazare

Ratele de ocupare reprezint succesul front-office-ului n vnzarea principalului produs al

hoteluluicamerele. Pentru a calcula ratele de ocupare de baz a hotelului este necesar decunoscut urmtoarele date:

numrul de camere disponibile pentru vnzri; numrul de camere vndute; numrul de camere ocupate de mai muli clieni; numrul de clieni; venitul net al camerelor.

Gradul de ocupare.Ce mai important operaie de front-office este gradul de ocupare.

Aceasta indic proporia dintrecamerele vndute i camerele disponibile pentru vnzri, ntr-

o anumit perioad de timp.

Numrul de camere vndute

Gradul de ocupare= ----------------------------------------- X 100

Numrul total de camere


25/51

25

Gradul de ocupare multipl.Ratele ocuprii multiple (frecvent numite ratele ocuprii

camerelor duble, dei aceast expresie nu este ntotdeauna strict precis) snt folosite pentru

a furniza veniturile din alimentaie, a indica cerinele pentru curenia camerelor i pentru a

analiza tarifele medii pe camer zilnice. Ocuparea multipl poate fi calculat prin

determinarea gradului de ocupare multipl sau prin determinarea numrului de clieni pe

camera ocupat.

Numrul de camere ocupate de mai mult de un client

Gradul de ocupare multipl= ----------------------------------------------------------------X 100

Numrul camerelor vndute

Numrul mediu al clienilorpe camera vndut este calculat astfel:

Numrul de clieni

Numrul de clieni pe camer= -------------------------------------------------

Numrul camerelor vnduteTariful mediul zilnic. Cei mai muli manageri de front-office calculeaz un tarif mediu

zilnic, chiar dac tarifele camerelor hotelului variaz semnificativ de la o categorie la alta i

de la clieni la grupuri sau convenii, de la sptmn de week-end i de la sezon la

extrasezon. Unele hoteluri includ camerele gratuite n calcul, pentru a arta efectul adevrat

al gratuitii asupra tarifului zilnic.

ncasrile din camere

Tari fu l mediu zilnic = ---------------------------------------------------------------------

Numrul camerelor vndute

Tariful mediu pe client.Acest tarif se calcul dup urmtoarea formul:

ncasri din vnzri de camere

Tari fu l mediu pe client = ---------------------------------------------------------------------

Numrul de clieni


26/51

26

Capitolul II. Caracteristica comparativ a mediului de marketing a unor

structuri hoteliere din R.M.

2.1 Caracteristica comparativ a pieei de desfacere a Hotelului Leo Grandsi a

Hotelului Codru.

Analiza comparativa a pietii de desfasurare a Hotelului LeoGrand si a

Hotelului Codru.

Hotel Leogrand Hotel & Convention Center Chisinau Moldova. Este primul hotel cu 4 stele,

de clasa lux din Moldova, care corespunde standartelor internationale. Respectind

traditiile unui hotel bun, el este amplasat in centru de afaceri a capitalei, in vicinatatenemijlocita cu institutiile de stat, ambasade si reprezentante internationale.

Hotelul dispune de 143 de numere, dintre care unul este Prezidential, 6 numere lux,

8 apartamente, 10 numere de colt, 117 numere standart(French bed and twins)si un numar

prezidential invalizilor.

Facilitati disponibile

Parcare, Restaurant, Bar, Receptie 24/24, Ascensor, Safeu, Mic dejun- masa suedeza, Business centru, Spalatorie, Internet, Schimb valutar, Sala pentru conferinte, Room-service, Servicii secretara,


27/51

27

Rezervare a biletelor avia, Desteptator, Inchirierea automobilelor, Securitate 24/24, Carti de credite acceptate: Master Card, Visa Electron, Maestro, American Express, Mini bar, Telefon, Uscator de par, Aer conditionat, Jacuzzi.

Tarife camere

Camera Single Standard 180 euro

Camera Double Standard 180 euro

Camera Corner Double 230 euro

Apartament Studio 230 euro

Suite Junior 250 euro

Camera Deluxe 300 euro

Apartament VIP 300 euro

Presidential Apartament 500 euro

O bijuterie sclipitoare in inima Chisinaului ,capitala Moldovei, Leogrand Hotel &

Convention Center imbina cu succes clasicul cu amenitati si servicii contemporane. Situat

in ultra centrul orasului, hotelul este aproape de oficiile guvernamentale si de afaceri, centre

comerciale,teatre si alte atractii culturale.

Amplasat intr-o locatie superba, oferind facilitati de conferinta exclusive si o ambianta

eleganta, Leogrand este apreciat drept cel mai bun hotel de afaceri din Moldova.


28/51

28

Decorul confortabil se combina aici cu toate particularitatile asteptate de oamenii de

afaceri sau de turisti. In calitatea sa de residinta si centru de conventii de calitate superioara,

Leogrand se concentreaza asupra prestarii serviciilor de inalta calitate intr-o atmosfera

placuta.Va invitam sa experimentati eleganta clasica si cazare stilata in Leogrand Hotel &

Convention Center,care va ofera:

143 de camere de hotel inclusiv camere Lux si un apartament Presidential Facilitati de conferinta de la adunari mici pina la conferinte mai mari (de la 10 pina la

120 de persoane)

Centrul de Conventii, avind o suprafata de 1000 metri patrati de spatiu flexibil, careeste perfect atit pentru adunari corporative cit si pentru evenimente speciale.Aici

personalul nostru atent va va ghida prin toate detaliile pentru a va asigura succesulorganizarii dumneavoastra.

Restaurantul Ambasador serveste bucate delicioase din bucataria internationala siautohtona.

Apty & Pub care creeaza o atmosfera unica cu muzica life piano si jazz Fitness Centru si sauna, gratis pentru oaspetii hotelului Masaj Dadaca disponibila Serviciu de desteptare, ca sa ajungeti la timp la intilnirea Dumneavoastra Internet fara fir Wi Fi in toate camerele din hotel,zonele de conferinte si in locurile de

acces public

Business Centru cu computere, imprimanta, fax, copiator, serviciu de secretariat sicurier

Parcare subterana, gratis pentru oaspetii de hotel

Spalatori si curatare chimica, pentru a va pregati pentru intilnirea de a doua zi Lustruitor pentru papuci, pentru ca sa arati impecabil din cap pina in picioare Sistem de securitate 24 ore Room service 24 ore Catering de clasa mondiala, cu o varietate colorata de bucate Salon de frumusete de clasa Magazine ATM/Cash machine


29/51

29

ANALIZA PIETII

CLIENTII HOTELULUI Leogrand

Datorita faptului ca Hotel LeoGrand este considerat ,,hotelul oamenilor de afaceri

majoritatea clientilor sunt oameni de afaceri moldoveni sau straini, care calatoresc pentru a

face afaceri, motive personale, in interes de serviciu, particpari la reuniuni sau conferinte.

Nefiind persoane cu probleme financiare, clientii acestui hotel se dovedesc a fi foarte

sensibili la confortul si la calitatea serviciilor oferite, astfel se urmareste satisfacerea tuturor

cerintilor acestora.

Prezenta in hotel a acestor clienti este foarte avantajoasa, ei utilizind o gama foarte

variata de servicii pe care le ofera hotelul,servicii pe care un client venit in vacanta nu le-ar

folosi. Clientela de afaceri aduce multe avantaje hotelului, si anume: rezervarile se fac

inainte iar riscurile de neplata sunt in general excluse, daca au fost multumiti clientii vor

reveni, voiajele lor sunt repartizate pe tot parcursul anului, ceea ce contribuiepozitiv la

ocuparea hotelului. Pentru oamenii de afaceri motivatia sederii intr-un hotel bine cotat este

foarte importanta pentru ca ei vin sa incheie contracte sau sa faca anumite vinzari si nu vor

sa puna in pericol imaginea lor sau a firmei pe care o reprezinta.

Analiza comparativa a pietii de desfasurare a Hotelului Codru

Hotelul Codru este un complex hotelier de 4 stele amplasat in centrul administrativ

al capitalei, este corespunzator standartelor internationale .Hotelul Codru se specializeaza in

cazarea si deservirea delegatiilor oficiale, el este amplasat in centrul de afaceri al capitalei,

Vecinatatea hotelului Codru cuParcul Central si principalele edificii de stat precum:

Presedentia, Ministerul Afacerilor Externe si Palatul Republicii, asigura o panorama inica

vizitatorilor.Hotelul dispune de 135 de camere, dintre care 3 Apartamente ( 65 m. p .), 4

camere Lux ( 40 m. p.), 10 camere Ssemi- Lux ( 30 m. p. ), 17 camere Twin ( 20 m. p. ) si

82 de de camere Single|Double (16m. p. ).

Facilitati disponibile

Parcare Restaurant Bar Receptie 24|24


30/51

30

Ascensor Servici secretara Schimb valutar Mic dejinmasa suedeza Rezervarea a biletelor avia Internet Uscator de par Telefon Sala de conferinta Desteptator Securitate 24| 24 Inchirierea automobilelor Aer conditionat Mini- bar Jacuzzi Carti de credite accepteate : MasterCard , Visa Electron, Maestro, American

Express.

Tarife camere

Tabel 1.

Sli de conferineCODRU se bucura de o reputaie recunoscuta in domeniul organizrii unor ntruniri si

evenimente de excepie precum sunt edinele protocolare de stat, conferinele organizate de

Consiliul Europei, Naiunile Unite, Banca Mondial i alte organizaii internaionale, summit-uri

ale preedinilor statelor CSI, ct i a evenimentelor private.

Complexul dispune de 3 sli de conferine cu capacitatea de la 8 pn la 250 persoane. Interiorul

luxos al slilor confer solemnitate evenimentelor organizate aici. Sala Alba, Sala Roz i Sala de

Protocol se amplaseaz n reedina VIP, Sala de Pres in cldirea central a complexului.

Capacitate si amplasament

Tipul camerei

Pretul Euro

camera/noapte

Pret disponibil

EuroSingle 125 109

Twin/double 145 119

Semi-luxury 155 129

Luxury Suite 225 179

Appartament 255 229


31/51

31

Tabela 2.

Tipul salii

Dimensiuni,

m

(lungime X

lime)

Suprafaa,m.p.

nlime,m

Banquet Fourchette Teatru U

Sala alba 21,6x108 233,28 5,8 100 200 25080

100

Sala roz 15,0x10,0 150,00 5,8 80 100 120 50 60

Sala deprotocol

6,0x5,6 33,6 5,8 8 - - - -

Tarife

Tabela 3.

Tipul

salii

Capacitatea,

pers.

Tarif zi*, Euro

Tarif 1

zi, EuroAmplasarea

Sala Alba 250 240 450Reedina

CODRU VIP

Sala Roz 120 180 350Reedina

CODRU VIP

Sala deProtocol

8 80 150Reedina

CODRU VIP

Servicii

Echipament inclus in tarif: ecran pentru proiecii, flipchart, microfoane, Wi-Fi.

Disponibil pentru un tarif suplimentar:

A. Echipament tehnic:

Echipament pentru conferine (audio, video)

Traducerea simultana

LCD ProiectorVideoproiector

Televizor

Sistem de amplificare

Servicii de secretariat

Alte echipamente la cerere

B. Servicii restaurant:

Prnz / cin


32/51

32

Pauze de cafea, atmosfera de lucru

OFERTAPachet confereniar:

Cina (seara de sosire)

Amenajarea slii

Mic dejun organizat

Conferinta

Un sau multiple breakout facilitati

Atmosfera de lucru pentru participani

Prnz

Pauze de cafea

ANALIZA PIEII

CLIENTII HOTELULUI Codru

Majoritatea clientilor a Hotelului Codru sunt persoane de afaceri atit moldoveni cit si straini,

conducatori de state si delegatii oficiale sosite in Republica Moldova, numeroase

personalitati politice, reprezentanti ai organizatiilor internationale.

De asemenea hotelul Codru a fost gazda pentru cosmonautii U.S.S.R. renumiti in intreaga

lume: Iurii Gagarin, Alexei Leonov, Evghenii Hrunov, Vladimir Statalov. Deseori oaspeti ai

hotelului Codru sunt vedete de estrada, de cinema si sportivi. Prezenta acestor clienti in

hotelul Codru se dovedeste a fi tot atit de sensibili la serviciile pe care le ofera hotelul

Codru ca si la hotelul LeoGrand.


33/51

33

2.2 Caracteristica comparativ a relaiilor cu concurenii

Pe piata pe care Hotel LeoGrand si Hotel Codru isi desfasoara activitatea sunt

concurenti puternici carora trebuie sa le faca fata pentru a supravetui si pentru a avea un

grad de ocupare bun.

Datorita faptului ca Hotel LeoGrand si Hotel Codru sunt considerate ,,hotelul

oamenilor de afaceri si a delegatiilor oficiale internationale principalii concurenti ai

acestora sunt hotelurile care vizeaza aceleasi categorii de clienti. In principal, concurentii

sunt hotelurile de 4* si 5*, unele avind atuuri importante de care anumiti clienti tin cont, si

anume: distanta mai mica fata de aeroport, posibilitatea de a face transferuri spre sau la

aeroport la cererea clientelor, lantul din care face parte, pentru ca unii clienti, in general

oamenii de afaceri, nu folosesc serviciile unui hotel daca nu cunosc lantul din care face

parte sau daca nu au mai folosit serviciile acestor hoteluri.

Principalii concurenti ai Hotelului LeoGrand si Hotelului Codru sunt:

Club Royal Park 5*

Hotelul Club Royal Park Chisinau Moldova. Este un complex hotelier de elita, situat intr-un

loc pitoresc al capitalei noastre, nu departe de centru orasului. Confortul si deservirea

individuala vor face ca sejurul Dumneavoastra sa devina exceptional. Designul original alhotelului combina stilul clasic european si elemente ale culturii chineze.

Jolly Alon 4*

Hotelul Jolly Alon Chisinau Moldova. Primul hotel de nivel european cu 4* din Republica

Moldova a fost inaugurat in 1991. De serviciile hoteliere in decurs de 10 ani au beneficiat

un numar impunator de turisti si de oaspeti ai capitalei dintre care renumiti politicieni,

oameni de afaceri si vedete ai estradei internationale si rusesti. Hotelul este situat in centru

capitalei Republicii Moldova, orasul Chisinau, in zona parcului Stefan cel Mare si in

apropierea tuturor cladirilor administrative.

Budapest 4*

Hotelul BUDAPEST Chisinau Moldova. Este amplasat in centru orasului Chisinau, capitala

Republicii Moldova. Noul hotel cu 4* se gaseste in zona de parc (Parcul Valea Morilor).

Amplasarea hotelului este perfecta pentru relaxare, oferind oamenilor de afaceri sau

turistilor veniti in tara noastra servicii de calitate, o atmosfera calda si primitoare.


34/51

34

Cottage Glor ia 4*

Complexul hotelier GLORIA Chisinau Moldova. Este amplasat intr-o zona frumoasa a

Chisinaului, nu departe de centru orasului. Hotel elegant construit in corespundere cu

standartele internationale, hotelul ,,Gloria se diferentiaza printr-o arhitectura moderna si

este un local perfect de odihna pentru businessmani si turistii, care vin in tara noastra.

,,GLORIA demonstreaza o combinatie perfecta a atmosferei de lux aristrocratic, eleganta si

comfort modern. Interiorul clasic a hotelului este infrumusetat cu sculpturi si cultura.

Dacia 4*

Hotelul de patru stele DACIA Chisinau Moldova, este situat in centru orasului Chisinau se

afla la chitiva pasi distanta de la sediul reprezentantei U.N.D.P. Pentru comoditatea

vizitatorilor, este si un Business Etaj in ,,Dacia. In pretul cazarii la acest etaj mai intra

presa actuala, ceai,cafea, bauturi racoritoare, Sali de conferinta si internet, sauna (o ora pe

zi), parcare. Cetatetnii tarilor C.I.S beneficiaza de reduceri.

Flowers 4*

Hotelul FLOWERS Chisinau Moldova si-a deschis usile sale pentru vizitatori in luna aorilie

a anului 2002. Hotelul este amplasat in inima capitalei, in centrul financiar si de afaceri al

orasului. Hotelul ,,Flowers are 18 numere dotate cu mobila perfecta de lemn in stil clasic,

echipate cu televiziune cu mai multe canale prin satelit,telefon interurban si international. Innumere sunt instalate televizoare cu ecran plat, climatizoare, mini- baruri. Camerele de baie

sunt dotate cu uscatoare de par si cintare electronice. La dispozitia DVS sunt curatatoria

chimica sideservirea numerelor.


35/51

35

Capitolul III. Analiza indicatorilor activitii economice a structurilor

Hoteliere.3.1 Analiza circulaiei turistice a hotelurilor Leo Grand si Codru

Pentru analiza circulatiei turistice se iau in calcul urmatorii indicatori:

Numarul de turisti, care arata evolutia turistilor care frecventeazaHotelul LeoGrand si Hotelul Codru care sau cazat in hotel;

Numarul de innoptari, care arata numarul noptilor in care turistiiau fost cazati in aceste doua hotele;

Durata medie a sejurului, care arata in medie cite zile au fostcazati turistii in hotelul LeoGrand si hotelul Codru se calculeaza

cu raport intre numarul de innoptari numarul de turisti.

Gradul de ocupar, este considerat o rata fundamentala si secalculeaza ca (numar camere ocupatenumar camere

disponibile)x100, si are o expramare la nivel de zi, luna, an.

1. Numar tur isti (numar persoane cazate) in hotelul LeoGrandTabel 4.

Ani i Nr .turisti Moldoveni Straini

2007 6636 174 6462

2008 5879 188 5691

2009 5920 179 5741


36/51

36

. Numar tur isti (numar persoane cazate) in hotelul Codru

Tabel 5.

Ani i Nr .turisti Moldoveni Straini

2007 7528 152 7376

2008 6735 176 6559

2009 6974 133 6841

.Numar tur isti (numar personae cazate) la Hotelu l L eoGrand (%)

Tabel 6.

Ani i Nr . Tur isti (mii) Moldoveni(%) Straini(%)

2007 6636 3,47 96.53

2008 5879 3,86 96,14

2009 5920 3,81 96,18

. Numar tur isti (numar personae cazate) la Hotelu l Codru (%)

Tabel 7.

Ani i Nr . Tur isti (mii) Moldoveni(%) Straini(%)

2007 7528 4,35 95,65

2008 6735 3,83 96,17

2009 6974 3,91 96,09


37/51

37

Analizind variatia numarului de turisti total in perioada 2007-2008, se constata

o scalare a acestuia, de la 6636 la 5879, pentru ca in anul 2009 sa creasca putin

peste anul 2008, ajungind la 5920.

Astfel analizind variata numarului de turisti a hptelului Codru in perioada

anilor 20072008, se constatade asemenea o scadere de la 7528 la 6735,

deoarece in anul 2009 aceasta avind o crestere consecutive de pina la 6974.

Spre deosebire de hotelul LeoGrand, aceasta atesta o crestere mai mare a

numarului de turisti cazati in anul 2009.

Din analiza numarului de turisti pe nationalitati se poate observa un numar

mare de turisti cazati in ambele hotele in perioada anului 20072009, in

comparatie cu turistii moldoveni care ating cote foarte mici. Acest lucru se

poate explica si datorita faptului ca Hotelul LeoGrand si Hotelul Codru

Chisinau Moldova sunt destinate in principal oamenilor de afaceri.

Se poate lua in considerare si faptul ca oamenii de afaceri moldoveni pot detine

resedinte secundare daca nu locuiesc permanent in Chisinau si turistii

moldoveni care vin in vacant, de obicei nu se cazeaza la un hotel de 4* din

cauza situatiei economice si a veniturilor destul de mici.

Ritmul mediu al numarului de turisti a cazut in 2009 cu 5,5 fata de anul 2007,

situatia determinate de conjuncture economica, politica, sociala a tarii si pietii unde

se desfasoara activitatea Hotelului LeoGrand.

2. Numar innoptari l a Hotel LeoGrandTabel 8.

Ani i Nr ,innoptari Moldoveni Straini

2007 18098 250 17848

2008 15507 243 15264

2009 14807 260 14547


38/51

38

2. Numar i nnoptari la Hotel Codru

Tabel 9.

Ani i Nr ,innoptari Moldoveni Straini

2007 14833 230 14603

2008 15682 250 15432

2009 18210 270 17940

Analizind valorile absolute ale fiecarui an cu valorile anului luat ca baza de

comparatie se observa o scadere continua a numarului de innoptari de la 18098

in anul 2007 la 15507 in anul 2008 si iar o scadere in anul 2009, ajungindu-se

la 14807. Se poate remarca scaderea semnificativa a numarului de innoptari in

anul 2008.

Spre deosebire de LeoGrand, hotelul Codru determina o crestere anumarului de innoptari de la 14833 in anul 2007, consecutiv aceasta atinge o

cota de crestere din anii 20082009, de la 1568218210.

De asemenea, se poate observa numarul mic al turistilor moldoveni in

comparatie cu cel turistilor straini, observinduse o usoara crestere a acestora in

fiecare an.


39/51

39

3. Durata medie a sejurului in hotelul LeoGrandTabel 10.

Anii Nr.Turi

sti

Moldo

veni

Straini Nr.inno

ptari

Moldo

veni

Straini Durata

medie

pe sejur

Moldo

veni

Straini

2007 7636 174 7462 18088 340 17748 3,5 2,4 3,6

2008 6869 178 6691 15406 331 15075 3,4 2,3 2,8

2009 6902 176 6726 14606 354 14252 3,3 2,5 3,3

Durata medie a sejuru lu i in hotelu l Codru

Tabel 11.

Anii Nr.Turi

sti

Moldo

veni

Straini Nr.inno

ptari

Moldo

veni

Straini Durata

medie

pe sejur

Moldo

veni

Straini

2007 7652 170 7482 18028 342 17686 3,3 2,5 3,7

2008 6912 180 6732 15404 298 15106 3,2 2,4 2,8

2009 7076 176 6900 14723 323 14400 3,4 2,6 3,2

Analizind tabelul de mai sus se subintelege ca durata medie ne arata in medie cite

zile au fost cazati turistii in hotelul LeoGrand si hotelul Codru, ne determina ca inperioada anilor 2007, 2008 si 2009 numarul de turisti straini este cu mult mai mare

decit numarul de turisti moldoveni. Astfel luind in considerare numarul de innoptari

si durata medie pe sejur, atit a hotelului LeoGrand cit si a hotelului Codru, in

perioada anului 2008 se simte o mica scadere fata de anul 2007, insa in anul 2009

aceasta avind o crestere considerabila.


40/51

40

4. Gradul de ocupare LeoGrandTabel 12.

Ani i Gradul de ocupare ( % )

2007 70,4

2008 65

2009 61,15

Gradul de ocupare Codru

Tabel 13.

Anii Gradul de ocupare ( % )

2007 70,7

2008 66

2009 63,10

Analizind structura gradulu de ocupare in perioada anul 20072008, ahotelului LeoGrand si a hotelului Codru, nu se observa o mare diferenta agradului de ocupare, insa se poate observa o scadere semnificaiva de la an laan.


41/51

41

3.2 Analiza veniturilor pe tipuri de activiti n cadrul hotelurilor

Analiza principalilor indicatori economic - finanfiariTabel 14.

Ani i Veni turi cazare

(%)

Veni tur i alimentative

(%)

Venitur i din

prestari servicii (%)

2007 84,67 16,96 9,26

2008 83,07 15,76 12,91

2009 80,42 15,58 15,99

Se observa o pondere foarte ridicata a veniturilor din cazare (mult pestenormele international in domeniu), Mult mai mare decit veniturile dinalimentative si prestare servicii si o crestere continua a tuturor veniturilor in

perioada 20072009, venitul total aproape dobindindu-se din anul 2007 pinain anul 2009.

Structura veniturilor pe tipuri de actiitati in cadrul hotelului LeoGrand

Tabel 15.

Structura veni tur ilor Nivel Nivel I nternational Cali fi cativ

Cazare 74 49 Foarte bine

Restaurant 13,3 30,1 Slab

Bar 6,3 14,1 Slab

Telefon 4,8 2,8 Foarte bine

Inchirieri Auto 0 1,2 Lipsa serviciu

Alte servicii (spalatorie,

saun, coafura si frizerie,

secretariat etc.)1,6 2,8 Slab

Total: 100 100


42/51

42

Structura veniturilor pe tipuri de actiitati in cadrul hotelului Codru

Tabel 16.

Structura veni tur ilor Nivel Nivel I nternational Cali fi cativ

Cazare 73 48 Foarte bine

Restaurant 15 31,1 Slab

Bar 6,1 14 Slab

Telefon 3,5 2,9 Foarte bine

Inchirieri Auto 0,8 1,6 Lipsa serviciu

Alte servicii (spalatorie,

saun, coafura si frizerie,

secretariat etc.)1,6 2,4 Slab

Total: 100 100

Tabel 17.

Venit lunar a famili ei

Sub 1000 1000-2000 2000-3000 3000-4000 4000-5000 Peste 5000 TOTAL

Uti li zeaza hotelu ri 35 98 102 134 241 325 935

Uti l izeaza hotelul

LeoGrand

20 76 84 99 198 276 753

Uti li zarea hotelu lu i

Codru

15 58 30 70 110 290 573

Total 70 232 303 233 549 891


43/51

43

Tabelul de mai sus reflecta faptul ca atit utilizarea hotelurilor in general, cit si

utilizarea hotelurilor LeoGrand si Codru depinde in mare masura de venitul

lunar al persoanelor.

Hotelurile reprezinta, in ultima vreme, parte integrata din piata turistica interna

si internationala, si asta deoarece oamenii simt tot mai mult nevoia de a se

folosi de serviciile hoteliere ca o sursa sigura si competenta pentru o cazare

reusita.

Rezultatul chestionarii arata ca din totalul de hoteluri utilizate aproximativ 79

% din persoane chestionate prefera hotelul, ceea ce denota inca o data faptul ca

in functie de venit turistii asociaza calitatea superioara a serviciilor hoteliere in

functie de pretul si valoarea hotelului.

Se poate observa ca este un consum mai mare de peste 30 de ani

deoarece este virsta la care persoanele care utilizeaza hotelurile au deja un

statut social care sa le permita o cazare scumpa, si pentru ca este o virsta

oarecum de afaceri, de business, de necesitati mult mai specializate si

profesionale. Sunt acele persoane care prin alegerea hotelului tinind sa-sicontureze personalitatea si sa-si creeze o imagine cit mai favorabila atit ca

persoana, cit si ca reprezentant al mariloe companii.

Tabel 18.

Denumirea de

cazar

20

ani

20-30

ani

30-45

ani

45-55

ani

Peste 55

Ani TOTAL

Hotel Royal Park 4 25 48 47 11 215

Hotel LeoGrand 4 30 40 42 9 175

Hotel Codru 17 32 38 39 7 153

Hotel National 31 40 45 49 6 171

Altele 6 9 10 11 3 39

TOTAL 62 156 181 188 36 753


44/51

44

Tabel 19.

Zilnic

2-3 ori pe

saptamina

1-2 ori

pe luna

2-3 ori

pe an TOTAL

Oameni de afacer i 32 45 57 265 399

Turisti 69 23 37 426 555

Oameni de show

business20 26 40 129 215

Politicieni 18 78 64 53 213

Juristi 3 12 19 35 69

TOTAL 142 184 217 408

In concluzie, pe baza calculelor efectuate putem afirma ca cel mai important

indicator pentru utilizatorii de servicii hoteliere este pretul. Anume pretul serviciilor

hoteliere determina orientarea utilizatorilor spre anumite hoteluri de o anumita

imagine, pretul formeaza oferta hotelului si contureaza gradul sau de deservire, pretul

este practic marca unui hotel. El prin prezenta sa, denota calitatea si amplasamentul.

In functie de pret utilizatorii de hoteluri isi valorifica statutul social si venitul.


45/51

45

CONCLUZII

Resursele turistice ale Republicii Moldova o situiaza printer tarile mai dotate din

acesta punct de vedere, care pot fi puse in valoare datorita acumularii din ultimul timp in

procesul de reforma, ce vizeaza descentralizarea si privatizarea acestui sector important al

economiei. Sectorul privat hotelier din Chisinau si turismul de afaceri, detine astazi circa

20% din totalul calatoriilor si aproape din totalul incasarilor turistice, avind cote diferite

de la o tara la alta, in functie de dotarea turistica si de nivelul de dezvoltare economica.

Majoritatea clientilor a hotelului LeoGrand si hotelului Codru sunt oameni de

afaceri, fapt pentru care fiind numite ,,Hotelul oamenilor de afaceri, fiind necesara

mentinerea acestor client prin satisfacerea cit mai buna a cerintelor si atragerea unor clientpotentiali prin prestarea unor activitati promotionale pe masura, care duc la o crestere a

notorietatii si imaginii hotelului. Pentru aceasta trebuie prestate serviciile cele mai modern

si de calitate care sunt folositoare acestor tipuri de clientii. Cliuentii de afaceri sunt foarte

importantii in activitatea hoteliera pentru ca mentin acestuia o activitate permanenta, fapt

care se datoreaza activitatii lor desfasurate pe tot parcursul anului.


46/51

46

Bibliografie:

1. Balaure,V; Catoiu,I; Veghes,C; Marketing turistic ;2. Editura Uranus, Bucuresti, 20053. Stanoiu Aurelia Felicia; Strategii de Marketing in turism, Editura Economica,

Bucuresti, 2000

4.Nedelea Alexandru, Piata Turisticaa. Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 2003

5. Principiile operatiunilor de la receptia hoteluluiLeoGrand si a hotelului Codru6. Statistica in turism - Nicoleta Palau, Ed. Albasta7. Evaluarea intreprinderilor hoteliere. Oferta hoteliera mondiala - G. Stanciulescu si

colectivul, Ed. Uranus, Bucuresti, 2003, 220 pag.

8. Turism si servicii. Teste grila pentru examenul de licenta - R. Emilian si colectivul,Ed. Uranus, Bucuresti, 2004.

9. Strategii de dezvoltare a sectorului tertiar - M. Ioncica, Ed. Uranus, Bucuresti, 2004,174 pag.

10.Productia si comercializarea serviciilor turistice - Puiu Nistoreanu, V. Dinu si AlexNedelea, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004.

11.Piata turistica - Alex Nedelea, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 200312.Economia turismului - O. Snak, N. Neacsu, P. Baron, Ed. Expert, Bucuresti, 2001,

600 pag.

13.Marketing in economia turismului - Gruesc S. Ioan, Ed. Univ., Bucuresti, 1997.14.Managementul serviciilor in turism - Snak Oscar, Academia Romna de

Management, Bucuresti, 1994.

15.Marketing turistic- Silviu Cristian, Note Curs, Univ. Crestina Dimitrie Cantemir- Sibiu, 19


47/51

47

Anexa

Tipuri de structur i de primire tur istica cu functie de cazare

Pri ncipalele structur i de cazre:

Tabel 1.

2007 2008 2009

Total 3900 4226 4710

Hoteluri 928 993 1066

Moteluri 149 161 154

Hanuri turistice 15 11 9

Hotelur i pentru

tineret10 25 34

Hosteluri 21 33 41

Vil e turistice 691 716 742

Bungalouri 279 305 298

Cabane tur istice 132 113 116

Sate de vacanta 2 3 2

Campinguri 72 72 68

Tabere de elevi si

prescolari157 151 128

Popasur i tur istice 25 29 31

Pensiuni tur istice

urbane461 597 702

Pensiuni tur istice

rurale892 956 1259

Unitati tip casuta 53 52 53


48/51

48

Capacitatea de cazare turistica, pe tipuri de structuri

(Capacitatea de cazare existentanumar de locuri)

Tabel 2.

2007 2008 2009

Total 151d35b 275941 283194 287158

Hoteluri 160370 164102 167771

Moteluri 5992 6186 5725

Hanuri turistice 385 292 278

Hotelur i pentru

tineret486 1487 2282

Hosteluri 694 987 1240

Vil e turistice 16107 15157 16005

Bungalouri 4858 4963 4698

Cabane tur istice 6215 5961 5875

Sate de vacanta 56 266 110

Campinguri 26894 26568 26962

Tabere de elevi si

prescolari30198 28916 23227

Popasur i tur istice 1226 1485 1114

Pensiuni tur istice

urbane 8100 10910 12546Pensiuni tur istice

rurale9405 11151 14551

Unitati tip casuta 4365 4227 4273

Sursa: Institutul National de Statistica, 2007


49/51

49

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica si capacitatea de cazare

turistica, pe tipuri de structuri si categorii de confort n anul 2008

Tabel 3.

Total

151d35b5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Neclasificate

Total 287158 2964 16329 50118 123941 57165 36641

Hoteluri 167771 2656 12290 35531 90784 23492 3018

Moteluri 5725 - - 978 2935 1466 346

Hanuri

turistice278 - - - - - 278

Hoteluri

pentru

tineret2282 - - 850 744 343 345

Hosteluri 1240 - - 245 825 154 16

Vile

turistice16005 110 1204 2888 5494 3779 2530

Bungalouri 4698 - - 491 525 3578 104

Cabane

turistice5875 - - 38 1125 2166 2102

Sate de

vacanta 110 - - - 110 - -Campinguri 26962 - 850 1164 5855 17041 2052

Tabere de

elevi si

prescolari23227 - - - - - 23227

Popasuri

turistice1114 - - 66 553 355 140

Pensiuni

turistice

urbane

12546 83 1181 4492 5180 1229 381

Pensiuni

turistice

rurale14551 115 612 2746 9625 1543 -

Uni tati tip

casuta4276 - - 20 42 2109 2102

Sursa: Institutul National de Statistica, 2007


50/51

50

Sosiri n structurile de primire turistica, n anul 2008

Tabel 4.

Tipuri de primire turistica /hoteluri Numarul sosirilor

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai

Hotelul Club Royal Park 5 * 29.952 36.471 41.896 48.117 70.019

Hotelul Dacia 4* 4.032 6.643 7.825 11.099 27.988

Hotelul Flawers 4* 69.207 78.863 61.540 64.589 82.375

Hotelul Cottage Gloria 4* 1.384 1.857 1.968 4.685 8.703

Hotelul Budapest 4* 211.001 245.162 271.954 268.199 322.045

Hotelul Manhatton 4* 16.589 71.587 77.245 83.537 104.186

Gradul de utilizare a locurilor de cazare, n anul 2008

Tabel 5.

Zona turistica Gradul de utilizare a locurilor de cazare (%)

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai

Hotelul Club Royal Park 5 * 20,7 34,2 27,8 45,9 55,1

Hotelul Dacia 4* 7,9 13,4 12,0 18,0 30,2

Hotelul Flawers 4* 23,2 26,1 17,3 18,7 20,8

Hotelul Cottage Gloria 4* 13,6 16,8 14,9 30,0 30,2

Hotelul Budapest 4* 26,2 32,4 32,7 32,8 37,6

Hotelul Manhatton 16,5 18,3 18,2 21,3 25,0


51/51

Tabel 6.

Aprecierea clientilor

Hoteluri Pretul Amplasarea Servicii Curatenia

Club Royal

Park 5* 9 9 10 10

Boutique Hotel

5* 9 9 9.7 10

LeoGrand Hotel

& Convention

Center 4*

8 9.9 9.8 9.9

Jolly Alon 4*9 9 8.7 8.8

Cottage Glori a

4* 8 9.5 9.5 9.4

Codru 4* 8 9.1 8 8.1

Dacia 4* 8 9 8 8

Flowers 4* 7 8.2 8.3 8

Budapest 4* 9 9.8 9.8 9.8

Jumbo 4* 9 9 8.8 8.3

Documents

Teza Finisata