8/16/2019 Tema Visului in Lit Romantica

1/5

Tema visului in perioada romantică

Romantismul este mișcarea culturală și artistică, apărută înEuropa la începutul secolului al XIX-lea, cu infuențe puternice și

 în lozoe, istorie, drept, arte plastice și în muzică. A luatnaștere în Anglia și s-a etins în !ermania și "ranța, apoi în întreaga Europă, mani#est$ndu-se ca o reacție %iolentă împotri%ă rigidității estetice a clasicismului, a rigorilor, adogmatismului estetic, a rațiunii deci și a ordinii. Romantismulși-a propus ca principiu estetic supremația sentimentuluiasupra rațiunii și a imaginației asupra analizei critice. Alt#elspus, romantismul a pledat pentru eplorarea uni%ersuluiinterior al omului.

Trăsături

• &ulti%ă sensi'ilitatea, imaginația și #antezia creatoare,minimaliz$nd rațiunea și luciditatea.

• E%adarea din realitate se #ace prin %is sau somn (mituloniric), într-un cadru natural nocturn.

• &onstruirea eroilor ecepționali, care acționează în împre*urări ieșite din comun, precum și portretizarea omului

de geniu și condiția ne#ericită a acestuia în lume+ persona*eleromantice nu sunt dominate de rațiune, ci de imaginație șide sentimente.

• reocuparea pentru denirea timpului și a spațiuluinemărginite, ca proiecție su'iecti%ă a spiritului uman,concepție preluată de la lozoi idealiști.

• tilizarea de procedee artistice %ariate, printre careantiteza, ocupă locul principal at$t în structura poeziei, c$t și

 în construirea persona*elor, situațiilor, ideilor eprimate•

Asumarea poziției demiurgice (demonice) #ață deuni%ersul creat• re#erința pentru tenici 'azate pe armonia contrariilor

care să pună în e%idență antonimiile specice unei eistențecontradictorii

• /ărgirea %iziunii estetice prin ino%ație la ni%elul speciilorliterare al tematicii, moti%elor si lim'a*elor artistice

 0emă ilustrată prin %ariate sim'oluri, %isul constituie o calede a codica o'sesiile, idealurile și imaginea lumii indi%iduale.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Somnhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Somn

8/16/2019 Tema Visului in Lit Romantica

2/5

1n general, pentru romantici, %isul reprezintă o a%entură totalăși tainică, o proiecție a dorințelor nemărturisite și o cale deimersiune în #antastic.

1n 2 3ic4ionarul de sim'oluri 2al lui 5ean &e%alier 6i Alain

!eer'rant, %isul este denit ca 7cel mai 'un agent dein#ormare pri%ind starea psiică a celui care %isează 8...9 el estepentru cel care %isează o imagine asupra lui însu6i, adeseane'ănuită, este un re%elator al eului 6i al sinelui2. entruromantici este poate cea mai importantă coordonată aeisten4ei lor, denitorie într-o asemenea măsură pentru #elullor de a g$ndi 6i a sim4i, înc$t ei armă în di#erite #orme,su'stan4a aceleia6i idei: %isul este a doua %ia4ă . 0re'uiesăîn4elegem că acest tip de in4are onirică nu este nicidecum

unul secund, de o importan4ăminoră, ci o alternati%ă pre#eratăunui prezent, pe care, din di#erite moti%e, îl desconsideră. 0ermenul de 7e%aziune2, care eplică cea mai mare parte

a proiec4iilor onirice are, pe de o parte, sensul de 7#ugă de2 unprezent tern, poate ciar oprimant, iar pe de altă parte sere#erăla 7a te îndrepta către2 un tăr$m al li'ertă4ii #ără otar:7%isul era pentru scriitorul romantic remediul su#erin4ei,condi4ia cunoa6terii, generatorul miturilor, starea poetică prinecelen4ă

8;9 rin %is, timpul 6i spa4iul erau a'olite, prin %is îi erau îngăduite eroului a%enturi aretipe ale umanită4ii ori alespiritului, prin %is acela atingea condi4ia uni%ersalită4ii 6i sereintegra în macroritmurile cosmice2.

entru Eminescu, %isul rele%ă marea putere a poetului dea transgura realitatea 6i de a proiecta idealuri. /ui i sepotri%esc cu%intele lui /

8/16/2019 Tema Visului in Lit Romantica

3/5

#ace pe indi%id 2stăp$nul lumii2, pentru că 7eul său plute6tero'ust peste acest a'is 6i su'lim, el %a pluti etern pestescim'area #ără s#$r6it. Armonia năzuie6te in4a sa lăuntrică să%estească, să propage2.

1n /ucea#ărul, predispoziția spre %isare a &ătălinei secon%ertește treptat în dorința magică și %is transcendent+re%eria impulsionează dorurile re#ulate: &um ea pe coate-șirezemaB Cis$nd ale ei t$mple,B 3e dorul lui și inima și sufetu-ise împleDD. 3e la această stare de emoție și așteptare, &ătălinae%oluează către %isul înstăp$nitor (&ăci o urma ad$nc în %isB3e sufet să se prindăDD), o maladi%ă dorință de e%adare dinlimitele lumii ei.

1n estetica uni%ersală, pădurea din %is sugerează

co'or$rea în su'conștient, intrarea într-o zonă de trecere sprememoria generală+ de aceea, re%eria romantică se des#așoarăadeseori su' ocrotirea codrului+ Eminescu denește aceastăstare de contemplație printr-o sintagmă tipică %is #erice deiu'ireDD -, iar în poezia 3orințaDD o așază su' semnul armonieiuni%ersale: Adormind de armoniaB &odrului 'atut de g$nduriDD.

&ele'ra nu%elă eminesciană >ărmanul 3ionis2 estructurată în întregime pe ideea-laitmoti% - că 7%ia4a-i%is2.Fedita4ia romantică eminesciană apro#undează o aiomă

pe dimensiunea de ad$ncime a in4ei eroului romantic: 1n#aptă lumea-i %isul sufetului nostruDD, la #el cum 6i la romanticul@o%alis, %isul nu este altce%a dec$t smulgerea, plină de t$lc, aunei #$6ii din cortina de taină ce cade în mii de #alduri înlăuntrulnostru2.

1n sec%ența introducti%ă din >ărmanul 3ionis2 see%idențiază un fu al g$ndirii li'ere, al re%eriei, care seconstituie într-o prima ipostază a %isului. Cisul, ca e%enimentoniric, ca e%eniment de cunoaștere este e%idențiat printrecerea eroului de la ipostaza de 3ionis la cea de 3an.Cisul apare în urma lecturii unei cărti de magie, de astrologie./umile în care %rea să călătorească 3ionis sunt lumi care se#ormează aie%ea așa cum le dorești2. &itind cartea și ascult$ndc$ntecul sua% al cla%irului, el își încise ocii ca să %iseze înli'ertate2. Acest moment are o semnicație crucială. Acum semani#estă re#uzul persona*ului #ață de lumea reală și re#ugiereaacestuia în imaginar, în %is, un %is lucid al minții și al sufetului.>e accentuează *ocul dintre realitate și %is, pentru că realitateaeste #olosită de 3ionis ca un pretet de a #ugi în lumileproiectate, %isate. n 'un eemplu, în acest sens, este episodul

8/16/2019 Tema Visului in Lit Romantica

4/5

cu Faria. A.=eguin armă : tocmai această %ege în %is împiedică ade%ăratul %is interior, pro#unda reîntoarcere asufetului în plenitudinea eistenței sale lăuntrice2.

Iată deci că a-4i po%esti %isul 6i totodată a încerca să-i

pătrunzi în4elesurile înseamnă, de#apt, a-4i în4elege propriaeisten4ă 6i menire. E ade%ărat că, în %iziunea eminsciană, dar6i în cea a lui @o%alis, tu, cel autentic, po4i trece dincolo depor4ile %isului, acolo unde sim4irile, cugetările 6i trăirea eroticăpot căpăta propor4ii de neeci%alat în a6a-zisul spa4iu real.

G'ser%ăm că, la am'ii scriitori, persona*ul principal al înt$mplărilor onirice este, #ără ecep4ie, su'iectul care %isează."antasticul scemei epice, semnele 6i sim'olurile care-lpro%oacă mai apoi, în starea de trezire, îi dez%ăluie date

importante despre propriile dorin4e, mai mult sau mai pu4inre#ulate. 1n HInterpretarea %iselor2, "reud consideră că, în planreal, dorin4ele 6i tendin4ele neacceptate de con6tient suntcenzurate, iar scopul secund al %isului este satis#acereaimaginară a acestor dorin4e. /a romantici, %isul 6i re%eriametamor#ozează o realitate sărăcită de #rumuse4ea pe care oa%ea uni%ersul înainte de căderea omului în păcat.

1n cazul lor, starea de %isare #unc4ioneză ca un al 6apteleaorgan de sim4, pentru că accesul de tip %izionar în !rădina

Edenului sau accesul de tip co6mar în a'isurile Iadului suntpermise numai unor ri inocente si epansi%e, care potcom'ina îndrăzneala, iu'irea 6i li'ertatea de a sonda zoneleinaccesi'ile muritorilor de r$nd.

rin puterea imagina4iei des#ăsurată în perimetrul %isului,a%atarii 3ionis-3an a*ung la Hdoma lui 3umnezeu2. /a #el, prinintermediul %isului pro#etic, einric %on G#terdingen are caleli'eră de a-6i cunoa6te mai de%reme iu'ita ărăzităde destin.

"ie că are %aloare ini4iatică, e că are %aloarecompensatorie, %isul este în cazul lui @o%alis 6i al lui Eminescu,o supapă dilatatorie pentru Heul2 romantic care-6i trăie6te toatedescătu6ările #anteziei. Hiper'ola onirică2 este o structurătipică a prozelor celor doi autori. HFărirea este una dintre#ormele trans#ormismului #antastico-oniric 8;9 1n %is, luminaeste mai puternică, pri%irea mai acti%ă, trăirile mai intense,dimensiunea 6i #orma lucrurilor 6i in4elor, la'ile totul esteposi'il 6i relati%. Ji aceasta datorită puterii imagina4iei, caremodelează 6i trans#ormă totul, în %irtutea unei noi logici2.

8/16/2019 Tema Visului in Lit Romantica

5/5

Eroul romantic trăie6te în spa4iul oniric proiec4iileiper'olizate aledorin4elor sale re#ulate. /umea nou creată e mai 'ogată, maiintens sim4ită 6i ciar Hmai ade%ărată2 dec$t realitatea însă6i,

ceea cei moti%ează pe eroii romantici să recompunăperpetuudatele eisten4ei, în termenii 6i după logica %isului.Așadar,%isul este la Eminescu menit să reintegreze în

timpul paradiziac, în armonia începuturilor de lume,con#erindstarea de genialitate a inței.