Tema 3. Investitiile Capitale

8/15/2019 Tema 3. Investitiile Capitale

1/24

TEMA 3 :Investiţiile capitale,

finanţarea, amortizareaşi creditarea lor


2/24

PLANUL:

3.1 Conceptul de investiţii şi clasificarea lor;

3.2 Eficienţa, necesităţile şi documentaţia investiţiilor;

3.3 Sursele de finanţarea a investiţiilor;

3.4 Creditul bancar pe termen lung şi mediu –sursa de acoperire financiară a investiţiilor.


3/24

BIBLIOGRAFIE:

1. Iulian Văcăreţ ş.a. „Finanţe Publice”

2. Toma Mihai „Finanţele şi gestiunea financiară” 3. Ion Stancu „Gestiunea financiară”

4. Mihai Adochiţei ş.a. „Finanţele agenţilor economici”

5. Paul Bran „Finanţele întreprinderii”

6. Ivan Glig „Drept financiar public”7. Petre Şerban „Analiza activităţii economico-financiară”

8. Marin Dumitru „Finanţele întreprinderii”

9. Nadejda Botnar „Finanţele întreprinderii”

10.Revista „Contabilitate şi audit”

11.Revista „Bănci şi Finanţe”

12.Revista „Banca mea”


4/24

3.1 Conceptul de investiţii şi clasificarea lor

Investiţiile capitale ocupă un loc central în planul de

afaceri a întreprinderii. Prin investiţiile capitale se înţeleg fonduri destinate reproducţiei mijloacelor fixe în economianaţională sau totalitatea cheltuielilor necesare pentru creareamijloacelor fixe noi, precum şi reconstrucţia, lărgirea sau

reutilarea celor existente.În înţelesul larg, noţiunea de investiţii care cuprindetotalitatea cheltuielilor sau alocaţiilor de fonduri de la care seaşteaptă nişte venituri viitoare.

În înţelesul restrâns, investiţiile reprezintă cheltuieli pentruobţinerea de mijloace fixe adică pentru construirea,reconstruirea şi lărgirea, modernizarea şi procurare utilajului,tehnicii, maşinilor , instalaţiilor , clădirilor, mijloacelor detransport şi a altor instrumente de muncă.


5/24

Clasificarea investiţiilor poate fi făcută din mai multe puncte de vedere:

1. din punct de

vedere al locului în care se fac:

• interne (în cadrul întreprinderilor existente);• externe (prin participarea cu fonduri într-o altă societate, crearea de

noi filiale noi etc.).

2. din punct devedere al surselor

de finanţare:

• investiţii finanţate din fonduri proprii; • investiţiile din fonduri împrumutate (credite, alocaţii bugetare,

emisii de obligaţii, acţiuni ş.a.).

3. din punct devedere al metodei

de executare:

• în antrepriză (se execută de organizaţii specializate); • în regie (se execută cu forţe proprii).

4. din punct devedere al scopului

urmărit:

• investiţii de producţie;• investiţii de modernizare (îmbunătăţirea condiţiilor de producţie,

îmbunătăţirea rentabilităţii);


6/24

5. din punct devedere alobiectelor

urmărite de întreprinderii:

• strategice (dezvoltarea a unor sectoare, formarea de filiale în străinătate, participarea lafinanţarea unor ramuri noi);

• umane, cheltuieli de pregătire şi perfecţionare a cadrelor din domeniul construcţiilor; • sociale – îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă a salariaţilor;

• de interes public;• reducerea poluării, ecologie.

6. din punct devedere al naturiiactivităţii în care

se efectuează,adică

reproducere:

• productive, acelea cu efecte asupra capacităţii de producţie şi de comercializare, adicăacele cheltuieli efectuate pentru construcţie şi înzestrarea cu utilaje, a încăperilor de

producere, procurarea tehnicii, plantaţiile miltianuale. • neproductive (social-culturale) ca: locuinţe, cantine, adică cheltuielile pentru construcţiaobiectelor de menire socială şi culturală, obiectele din sfera comunală, acele care nu dauproducţie.

7. din punct devedere al

structurii:

• lucrări de construcţie-montaj;

• achiziţii (procurări) de utilaje care cer şi nu cer montaj, instrumente şi inventar demuncă; • lucrări geologice; • lucrările privind plantaţiile vitipomicole, cheltuielile pentru formarea cirezei de bază.


7/24

Structura concretă a investiţiilor capitaletrebuie să corespundă procesului specific al

producţiei agricole. Aici putem întâlni investiţii capitale specifice agriculturii: tractoare, combine,semănători, animale de muncă, producţie şi reproducţie, plantaţii multianuale etc. Structurainvestiţiilor capitale poate varia chiar de laîntreprindere la alta în funcţie de profil (cerealier,zootehnic, pomicol, viticol etc.).

În ceea ce priveşte unele animale de producţie şi reproducţie, ţinând cont de rolul lor, de durata deviaţă şi de valoare sânt considerate investiţii capitale activele fixe dar nu se calculează uzura.


8/24

În prezent, în întreprinderile agricole se aplică sistemul de amortizare proporţional în timp. De aici

rezultă că fondul de amortizare este o sursă principală de formare a fondului de dezvoltare şi deci de finanţare a investiţiilor. Dezvoltarea agriculturii se exprimă prinefectuarea unui volum important de investiţii, adică

industrializarea proceselor de muncă, mecanizarealucrărilor, realizarea unui program vast de îmbunătăţiri funciare, extinderea speciilor de creştere a animalelor, dedepozitare şi conservare a produselor etc.

Ţinând seama de nivelul rentabilităţii, care la noieste scăzut, este necesar ca în finanţarea investiţiilor să intervină fondurile statului şi împrumuturile externe,

mai ales pentru creşterea producţiei agricole.


9/24

3.2 Eficienţa, necesităţile şi documentaţia investiţiilor.

Eficienţa investiţiilor capitale reprezintă o problemă de o maximă însemnătate pentruîntreprinderi, deoarece arată printre alteledacă un proiect să fie sau nu aplicat. Decieficienţa investiţiilor capitale estereprezentată ca raportul dintre rezultateleobţinute din exploatare şi cheltuielile deinvestiţii.


10/24

Investiţiile capitale pot avea efecte materiale,

valorice şi sociale. Creşterea eficientă constă înîmbunătăţirea activităţii tuturor celora carerealizează programele de investiţii (antreprenorii, beneficiarii, furnizorii de utilaje,

banca ş.a.)Pentru aprecierea eficienţei este necesar de

avut o bază obiectivă care constă în obţinerea de

rezultate maxime cu minimum de efort, dar pentru aceasta este nevoie de a face comparaţie între mai multe variante de proiect.


11/24

compararea cu alte

proiecte

dinramurarespectivă, din alte

ramuri;

compararea a maimultor

variantede proiectşi alegereacelei mai

optime;

valoarea actualăa proiectului şinu numai a lui,a tuturorinvestiţiilorcapitale,calculată cadiferenţa dintresuma venituriloractuale şicheltuielileiniţiale deinvestiţii;

duratarecuperăr ii,calculată

ca raportîntrecheltuielile deinvestiţii

şi venitulmediuanual.

Indicatorii de apreciere a eficienţei trebuie să permită:


12/24

• cerinţele pieţei interne şi externe;

• folosirea deplină a tuturor capacităţilor de producţie existente;

• sursele de aprovizionare cu materii prime, materiale,combustibil, energie, instrumente de muncă etc.;

• asigurarea cu forţa de muncă;

• formarea de surse de finanţare şi condiţiile deaprovizionare şi desfacere.

La stabilirea necesităţii în investiţii capitale influenţează un şir de factori care într-un fel sau altul apreciază eficienţa lor:


13/24

• 1. În documentaţia tehnico-economică sânt incluse informaţii economice,tehnice şi financiare cu caracter general, prin care se justifică necesitatea

acestor investiţii, posibilităţile de realizare şi exploatare în condiţii cât maiavantajoase.

documentaţiatehnico-

economică:

• 2. În cadrul devizului de calcul al costului construcţiei sau documentaţia deproiect se stabilesc indicatorii tehnico-economici şi alte probleme tehnice.Aceasta documentaţie se întocmeşte de către organizaţiile de proiectare şicercetare, inginerie tehnologică ş.a. În acest document sânt detaliate

elementele din documentaţia tehnico-economică, cum ar fi: • capacitatea totală de producţie a obiectului, etapele de punere în funcţiune; • consumul de materii prime, materiale şi alte resurse; • asigurarea cu forţa de muncă ş.a.

devizul de

calcul a

costuluiconstrucţiei:

• 3. În lista titulară sânt incluse numai acele investiţii capitale care auproiect de deviz. Lista titulară serveşte ca o bază pentru acordareafondurilor şi surselor materiale, împrumut bancar pentru finanţareaconstrucţiilor. În ea sunt incluse aşa parametri ca:

• denumirea obiectelor de construcţie, reconstrucţie şi cheltuieli; • anul, luna începerii construcţiei, costul devizului deplin, stocul acestui

deviz la începutul anului şi planul investiţiei capitale pe anul curent,inclusiv lucrările de construcţie-montaj şi costul utilajului, volumullucrărilor de construcţie-montaj nefinisate, data dării în exploatare şi

ordinele de decontare la bancă.

lista titularădin cadrul

construcţiei:

Lucrările de investiţii au la baza lor şi o documentaţie tipică şi amănunţită.La noi în republica documentaţia conţine:


14/24

3.3 Sursele de finanţarea a investiţiilor.

În realizareaunui proiectde investiţii,

un rolimportant are:

asigurarea cu

resursefinanciare;

recuperarea

fondurilorinvestite şireducerea

duratei acesteirecuperări;

rambursareacreditului şi

platadobânzilor la

termen;

asigurareaunei

rentabilităţi cât mai mari.


15/24

Într-o economie de piaţă surseleprincipale de

finanţare a

investiţiilor sunt:

surse

proprii:

alocaţii din bugetul

statului;

surseîmprumutatesau credite

bancare petermen lungşi mediu.


16/24

1) Surse proprii destinate finanţării investiţiilor care nu sedepun la banca, se compun din:

a) sume rezultate din mobilizare / imobilizare resurselor interne; b) economii la lucrările executate în regie.Aceste resurse pot rămâne în stoc valori materiale de construcţii

sau pot fi înregistrate ca datorii de creditori unor antreprenori,furnizori, creditori precum şi decontări cu personalul.

În cadrul lucrărilor executate în antrepriză la sfârşitul anului pentru un volum de lucrări realizate, pentru care s-a întocmitdocumentaţia, dar care urmează a se plăti în primele zile ale

perioadei viitoare, acest fenomen reprezintă de fapt o mobilizare de

resurse iar dacă volumul resurselor de finanţare cheltuite din contulde finanţare deschis la bancă va fi mai mare decât volumullucrărilor executate – avem o imobilizare de resurse interne caremăresc necesarul de finanţat.


17/24

Toate aceste mobilizări şi imobilizări provin dinmodul de decontare a obligaţiilor întreprinderii faţă de

terţi şi sânt evidenţiate în pasivul bilanţului.Mobilizările şi imobilizările de resurse interne secalculează numai atunci când stocurile de valorimateriale nu sânt creditate şi se notează cu semnul

plus (+) - imobilizările şi cu semnul minus (-) –mobilizările. Mobilizările şi imobilizările având formadiferitor raporturi de decontare sau a diferitor formemateriale , de aceea nu se varsă la bancă.

Economiile la lucrările executate în regie apar caurmare a reducerii costurilor şi ele se calculează într-un procent care este determinat de organele superioare(la suma lucrărilor de construcţie-montaj – 2-4%).


18/24

2) resursele proprii pentru finanţarea investiţiilor capitale care se depun la banca, se constituie din:


19/24

3)Alocaţiile de la buget se dau pentrufinanţarea investiţiilor capitale pentru

întreprinderii noi şi dezvoltări importante.Mijloacele se vor aloca prin deschiderii decredite bugetare, pentru acele construcţii care

sânt incluse în planul de stat. Construcţia drumurilor, reparaţia şi sădirea viilor şi livezilor.Aceste alocaţii se deschid pe o perioadă da 1 an,

“planul financiar”.4)Creditele bancare se acordă gospodăriilor agricole în cazul când sursele proprii sânt maimici decât totalul cheltuielilor pentru investiţii.


20/24

Un loc important în acoperirea financiară a investiţiilor îl ocupă creditele bancare pe

termen mediu şi lung. Asemenea credite se stabilesc prin contracte încheiate de către banca cu

agenţii economici pe o durată de până la 3 ani pentru creditele pe termen mediu şi peste 5 ani pentru creditele pe termen lung. La baza acestor credite stau următoarele principii:

încheierea unui contract între agenţii economici şi banca unde sânt indicate condiţiile şimodul de acordare şi rambursare a creditului, durata şi volumul său, nivelul dobânzii;

acordarea creditului pe baza de garanţii asiguratorii indiferent de termenele derambursare şi valoare;

plata unei dobânzi, mărimea căreia se negociază de către agentul economic cu banca şicare în anumite condiţii se majorează;

acordarea creditului se face numai după analiza situaţiei financiare şi a rezultatelorfinanciare;

la acordarea creditelor, se ţine seama de gradul de participare cu fonduri proprii aagentului economic la finanţarea investiţiei;

pentru acordarea creditelor, agenţii economici depun la banca o anumitădocumentaţie.

3.4 Creditul bancar pe termen lung şi mediu – sursa de acoperire financiară ainvestiţiilor


21/24

Documentaţia va cuprinde toate datele necesare caracterizării situaţiei financiare, sursele de acoperire financiară a investiţiilor ,indicii economico-financiari privind eficienţa investiţiilor .

În structura documentaţiei întră:

cererea de credite;

documentaţia tehnico-economică, lista titulară din cadrulconstrucţiei;

bilanţul contabil pe ultimul an, rezultatul financiar anual;

sursele de finanţare şi termenele de rambursare a creditelor;

business plan.


22/24

Banca în baza documentaţiei, analizează necesitatea, eficienţa economică a proiectului de investiţii, rentabilitatea, solvabilitatea, folosirea capacităţilor de producţie ş.a.

La acordarea creditelor, agentul economic trebuie să prezinte băncii garanţii

asiguratorii, care să acopere valoarea creditelor cerute de agentul economic. Ca geranţii la banca pot fi:

gajul asupra unor bunuri, cum sânt maşinile, utilajele şi altebunuri materiale de folosinţă îndelungată, materie primă;

garanţii bancare emise de bănci (cambii, acţiunile) sauinstituţii financiare şi de credit din ţară şi străinătate;

bunurile achiziţionate din credite şi asigurate la societăţile deasigurare;

ipoteca unor bunuri imobile (clădiri şi construcţii) precum şiasupra unor maşini, utilaje şi instalaţii, la aceasta forma degaranţie se apelează când celelalte forme nu asigurăacoperirea creditelor.

L d dit l b i ă


23/24

La acordarea creditelor, banca negociază cuagenţii economici, care solicită resurse

împrumutate următorii indici:

volumul creditului;

durata de acordare;

termenul derambursare;

nivelul ratelor (anuale,trimestriale, lunare);

dobânda şi perioada

de graţie;

modalităţile şiperioada de acordare


24/24

După aprobarea creditelor de către banca se vaîncheia contractul de creditate, care trebuie să fierespectat de ambele părţi.

Banca urmăreşte modul de respectare de către clientul său termenele de folosire, volumul de

credite consumate în contract. Pentru nefolosireacreditului la datele şi în sumele stabilite princontract, banca calculează plata de comision.Întârzierile în rambursarea împrumuturilor seînregistrează la credite restante pentru care bancacalculează dobânzi majorate şi/sau penalităţi.

Documents

Tema 3. Investitiile Capitale