TdlfifitrfrfilAu$fihwitz

F lt .

-Bctrtre revlzurtat

Traducere din englezS. de

LUANA SCHIDU

rr Ulil,rAN I TA S

fi ctilr1*-.

Lale lncearci si nu priveasci in sus. Ia foaia de hir-tie care-i este intinsi. Trebuie si transcrie cele cinci

cifre pe bragul fetei care o gine. Este deja un numiracolo, dar s-a carn fters. Bagi acul tn bragul ei sting,

trasind un 4; incearci s-o faci cu blAndege, Jignegtesingele. Dar acul n-a pitruns destul de adAnc gi trebuie

si traseze cifra din nou. Ea nici nu tlpsare la durerea

pe ciue Lale gtie ci i-o provoad,. Aufost auertimte - td.

nu spui nirnic, sd. nu faci nimic. El gterge singele gi

frerd.rana cu cerneali verde,

- Mai repede! toptegte Pepan.

Lale tirigineazb..Unae si tatuezi braEe de birbagi,

dar si profanezi corpuri de fete e lngrozitor. RidicAnd

ochii, vede un birbat ln halat alb care trece lncet inrevisti ;irul de fete. Din cind ln cind se oprqte siinspecteze fa,ta gi trupul unei tinere lngrozite. in cele

din urmi, ajunge la Lale. in timp ce el gine mAna

fetei cit poate de bhnd, birbatul o prinde de birbie

;i ii intoarce brutal capul dintr-o parte lntr-alta. Lale

privegte ln ochii inspiimintagi. Buzele ei se migci,

4

pirAnd ci vor si' spund" ceva' Lale o stringe tare de

tr"g ,-o opreasci. Ea il priveste, 9i el ii.face semn:

,,$gi". B*fatul in halat alb ii di drumul;i se inde-

pilrteazl'.Bravo, ii goptegte el, apucAndu-se sS tatueze

restul de trei cifre - S e Z' CAnd termini' ii gine bra-

gul o clipi mai mult decit e necesar' privind-o tn

ochi. Z?rmbe;te slab, chinuit' Ea ii rispunde cu un

zAmbet ;i m"i slab. Ochii ei danseazi insi in faga lui'

Privindu-i, inima lui pare ci se opreqte 9i totodati in-

cepe si bati pentru prima oari, bubuind' aproape

ameningind si-i sari din piept' Se uiti in jos 9i pi-

mintul i se clatini sub picioare' I se intinde o noui

foaie de hArtie.

- Mai repede, Lalel ii ;oPtegte gribit Pepan'

Cind ridici din nou privirea, ea nu mai e acolo'

CAPITOLUL T

APRILIE 1942

Lale se hurduci de-a lungul cAmpului, sezind sta-

pAn pe el, cu capul sus. Ti,nirul de douazeci si patru

de ani nu vede nici un motiv pentru a incerca si-lcunoasci" pe omul de ali.turi, care din cAnd in cindafpegte cu capul pe umirul lui; Lale nuJ impinge la

loc. E doar unul dintre nenumiraEii tineri inghesuigi

in vagoanele pentru transportul vitelor. Cum nu i s-a

dat nici un indiciu despre destinagia lui, Lale s-a im-bricat ca de obicei: costum cilcat, cimagi albi" curatisi cravati. Mereu sd te irnbraci ca s,ifaci impresie bund.

incearci si stabileasci dimensiunile temnigei sale.

Vagonul e lat de doi metri ;i jumitate. Nu-i vede

insi capitul, spre a-i estima lungimea. Face o tenta--lvltivi s5" numere birbagii porniti in aceea;i cilatorie cu

el. Dar cu atitea capete care tot salti in sus gi-n jos,

in cele din urmi renungi. Nu gtie cAte vagoane sunt.

il minAnci spatele 9i picioarel.. il minan ca faga.

Barba gepoasi ii amintegte ci n-a mai ficut baie gi nu

s-a mai barbierit de doua zile, de cAnd s-a urcat intren. Se simte din ce in ce mai putin el insugi.

11

q

CAnd oamenii incearci siJ atragi in discugie' le

rispunde cu vorbe de incurajare, striduindu-se si

l. trarrrfo.me frica in speran;5" Suntetn in rahat' dar

sd. nu ne tnecdrn tn el.lJnlimormiie insulte la adresa

lui, comentindu-i infrgigarea 9i comportamentul' E

actrztt cS.face parte dintr-o clasi superioari' '$i uite

unde ai ajuns." incearci si alunge aceste cuvinte cu o

ridicare din umeri gi rispunde cu un surAs privirilor

severe. Pe cine ureau sd pdcilesc? Sunt la fel de speriat

ca toli ceilalYi.

Un tAnir igi incrucig eaz6' ptivirea cu a lui ;i i;i

croiegte drum spre el prin viermuiala de trupuri' Unii

il imbrincer".And trece Pe lingi ei' Ca sd ai loc' te-

buie sd Yi-lfaci.

- C"- poli si fii atAt de calm? il intreabi" tini-rul. Au pugti. Nenorocilii igtia;i-au indreptat pq-

tile spre noi si ne-au forgat si ne urcim in" ' vagonul

ista de vite!

Lale ii zimbegte.

- Nici eu nu mi' a;tePtam la a;a ceva'

- ing611e ctezi cL mergem?

- Nu conteazl.Jine minte un singur lucru: sun-

tem aici ca si. ne fnem familiile acasi, in siguran;i'

- $i daci...?

- Nici un ,,si dac|". Eu nu 9tiu, tu nu gtlr' nlcl

unul dintre noi nu gtie. Si facem pur 9i simplu ce ni

se spune.

- Ce-ar fi si incercim si-i infruntim cAnd ne

oprim, avAnd in vedere ci suntem mai mulgi ca ei?

t2

Pe faga palidi a tAnirului se citegte fugitiv o agre-

sivitate confuzl,. Lovegte patetic, cu pumnii strAnsi,

inaintea lui.

- Noi avem pumni, ei au pugti - cine crezi ci. o

si cigtige lupta?

TAnirul tace. Sti cu umirul infipt in pieptul luiLale;i acesta simte mirosul de ulei gi transpiragie dinpi.rul siu. igi lasi mAinile si-i cadi fasc pe lAngi corp.

- Pe mine mi cheam5. Aron, spune el.

- Lale.

CAgiva birbagi din jur devin atengi la discu;ia celor

doi, ridicind capetele spre ei, apoi recad in reverii ti-cute, cufundAndu-se adinc in propriile ginduri. Ceea

ce au in comun cu totii e frica. Si tineregea. $i religia.

Lale incearci si-;i impiedice mintea si faci presupu-

neri despre ce i-ar putea attepta. I s-a spus ci e dus simunceasci pentru germani, si asta are de gind si. faci.

Se gindqte la familia ldsati acasi. in siguranyd. A fr-cut sacrificiul, nu are nici un regret. L-ar face iar;i iar

pentru a-gi gine membrii familiei iubite acasi, laolalti.Cam din ori in ori, oamenii par si-i puni acelea;i

intrebiri. Obosind, Lale incepe si rispundi: ,,Si a;tep-

ti.m ;i vom vedea". Nu in,telege de ce intrebarile ii sunt

adresate lui. Nu gtie nimic in plus. Da, poarti costum

si cravati, dar asta e singura diferengi vizibili dintre el

si oricare alllJ.. Suntern toyi in aceeEi barcd rnizerabiln.i r v lvln vagonul flcslt nu pot rucr sa 9ada, daramrte sa

se intindi. Doui gilef fln loc de toaleti. Pe misurice se umplu, se isc5. o inciierare intre oamenii care se

r3

I

striduiesc sise indepirteze deduhoare' Galegile sunt

risturnate;i conginutul se varsi' Lale se ^g^\i'deY^-

liza lui, cu sPeranla ci banii 9i hainele pe care le are ii

vor permite si-;i cumpere libertatea acolo unde sunt

dugi, sau micar ii vor permite si" munceasci in sigu-

rungi.. Poate o sdfe o rnin,d tn care o sa potfolosi lirnbile

pe care le gtiu.

Se simte norocos ci a reugit si' ajungi intr-o mar-

gine a vagonului. Micile goluri dintre scinduri lasi si

L "ir."rJe

ici-colo frinturi din peisajul pe care-l stri-

bat. Poate inspira mici guri de aer curat' care gin in

friu valul crescind de greagi' O fi primivati'' dx zi-

lele sunt incircate de ploaie si nori grei' Din cind in

cAnd trec peste cAmpuri nipidite de flori 9i Lale zdm-

bqte in sin.a lui' Fiori' A aflat de la o vArsti fragedi'

de la mama lui, ci femeilor le plac foarte mult' Cind

va mai putea oferi flori unei fete? Le inspiri parfu-

mul, cuiorile vii trec in goani prin faga ochilor sii'

cimpuri intregi de maci danseazl' in adierea vintu-

lui - o mare purPurie. igi iwb' c5' va culege singur

primele fori pe care le va di'rui cuiva' Nu i-a trecut

prin minte niciodati ci ele cresc sPontan in numir

atit de mare. Mama lui avea citeva in gridini' dar nu

le culegea niciodati si le aduci in casi' incepe in

minte J hrtl cu lucruri de frcut ,,cAnd ajung acasi" ' ' '

Se isci. o noui inciierare' imbrinceli' Jipete' Lale

nu vede ce se peffece, dar simte agit4iatrupurilor ce

se imping. Apoi se face linigte' $i, din neguri' cuvin-

tele: ,,L-agi omorAt".

t4

- \616s65u1 de el.

Amdrdtul de el.

Viaya mea e prea bund ca sd se sftrgeascd tn haznaua

asta.

Se fac multe opriri pe drum, unele dureazl. mi-nute, altele, ore, mereu in afara unui orag sau a unuisat. Cind si cAnd, Lale zire;te numele cAte unei giriprin care trec in goani: Zward6n, Dziedzice si, nupeste mult timp, Dankovice, ceea ce-i confirmi cisunt in Polonia. Permanenta intrebare: unde se voropri? Cea mai mare parte a drumului ;i-o petrece pier-

dut in ginduri despre viaga lui de la Bratislava: slujba,

apartamentul, prietenii - prietenele, mai ales.

Trenul se oprette din nou. EbeznL; norii acoperi

complet luna gi stelele. Este oare intunericul o preve-

stire a viitorului lor? Lucru.rib sunt curn sant. Ceea ce potsd udd., sd simt, sd aud;i sd miros tn mornentul dstd. Vede

doar birbati ca el, dneri, intr-o ci"litorie spre necu-

noscut. Aude chioriit de stomacuri goaie;i ;uierat de

tra-hei uscate. Simte miros de urini gi scArni, de tru-puri prea indelung nespilate. Oamenii profiti de fap-

tul ci nu mai sunt aruncagi dintr-o parte intr-altapentru a se odihni, filri a fi nevoigi sa se imbrAnceasca

si si se inghionteasci pentru un petic de loc. Nu nu-

mai un cap se odihnegte acum pe umerii lui Lale.

CAtwa vagoane mai in spate se aud zgomote puter-

nice, care se strecoari incet tot mai aproape. Oamenii

t5

de acolo s-au siturat 9i vor si incerce si evadeze' Su-

netul trupurilor care se izbesc de peregii de lemn ai

vagonului gi zinginitul unei gilegi pentru excre-

-Jrr,., probabil, ii trezesc pe toti' ?"pa scurt dmp'

explodeazi toate vagoanele, atacate diniuntru'

- Ajuti-ne sau di-te la o parte' ii strigi lui Lale

un birbat masiv, repezindu-se 9i el in peretele vago-

nului.

- Nu-gi consuma energia, ii replicS' Lale' Daci

pere;ii Sqtia ar fi putut si fie spargi, nu crezi ci o vaci

ar fi frcut-o PAni acum?

Mai mulii isi lntrerup eforturile' lntorcindu-se

furio;i spre el'

Ciribr,ri.r.la spusele lui' Trenul Pornelte tirAn-

du-se. Poate ci cei care-i lnsogesc gi-au zis ci migcarea

,r" opri rizmetiga.Vagoanele se linigtesc' Lale inchide

ochii. :k

Se intorsese in casa pirin;ilor sii din IGompachy'

Slovacia, dupi' vestea ci evreii din oragele mici erau

adunagi gi dugi si munceasci pentru germani' $tia ci

evreilor nu li se mai permitea si lucreze si ci le fuse-

seri confiscate afacerile' Vreme de aproape patru sip-

timAni a ajutat prin casi, reparAnd lucruri alituri de

tatil gi fraiele ,irr, .o"tt"'ind paturi noi pentru voi-

nicii iui nepoli, care crescuseri';i nu mai inci'peau in

l."g"n.. Sor" i.ri, croitoreasi, era singurul membru al

familiei care aveaun venit' Era nevoiti sa se duci;i si

se intoarci de la lucru in secret, inainte de ivirea zori-

t6

lor ;i dupi lisarea intunericului. $efa ei era dispusi.si-;i asume acest risc pentru cea mai buni angajati.

intr-o seari., s-a intors cu un afig pe care gefei ei ise ceruse si.J puni in geamul atelierului. Se cerea ca

fiecare familie evreiascS. si. dea un fiu de optsprezece

ani sau mai mult ca si lucreze pentru guvernul ger-

man. $oaptele, zvonurile despre ceea ce se intAmplase

in alte ora;e au ajuns in sfrr;it gi la Krompachy. Pireaci guvernul slovac ii ceda incontinuu lui Hitler, dAn-

du-i orice voia. Afi;ul avertiza cu litere ingrosate cidaci vreo familie avea un astfel de fiu ;i nuJ preda,

intreaga familie avea si fie dusi intr-un lagi.r de con-centrare. Max, fratele mai mare, a spus imediat ci se

va duce el, dar Lale nici n-a vrut si audi. Max avea

nevasti" gi doi copii. Era nevoie de el acas5..

Lale s-a prezentat la sediul guvernului local dinKrompachy, oferindu-se pentru transport. Functio-narii cu care a avut de-a face ii fuseseri prieteni - mer-

seseri la gcoali impreuni, familiile lor se cunogteau. Is-a spus si se duci la Praga, si. se prezinte autoritigilorin drept 9i si agtepte noi instructiuni.

;',-

Dup5" doui zile trenul alci"tuit din vagoane de vitese oprette din nou. De data asta e mare agitagie afari.Latri ci.ini, sunt ricnite ordine in germani, se tragzA-

voarele, ugile vagoanelor se dau in lituri.

- Coborigi din tren, lisagi-vi bagajele! strigi. sol-

dagii. Iute, iute, gribigi-vi! Punegi-vi lucrurile pe jos!

r7

AflAndu-se in capitul vagonului' Lale e unul din-

,r. rllri-ri ""r. "obt"'i' Aplopiindu-se de ugi' vede

,t"p"f omului ucis in i"teit'a"' inchizind ochii o

"lipe, p...aluieqte moartea omului cu o scurti rugi-

ciune. Apoi pirisegte vagonul' dar ia cu^el duhoarea -t^;;;;t.gnat in haine, in piele' in fiecare fibri a

il;J i#ind in genunchi, se sprijini cu mAinile

fe pietri; ;i rlmAne ghemuit citeva secunde in gir'

'C"fai., e'epuizat.ii .'it dureros de sete' Ridicindu-se

frrn gr"bn, se uiti in jur la sutele 9: o1-t"t speriagi

care se striduiesc si ieslu;easci tabloul din faga lor'

Cii"ii latri si clinginesc din colgi la cei care se mi;ci

p*" i"".,. Mulgi se impiedici' SWchli picioarelor

i.u-i *ai asculti dupi atAtea zile denemigcare' Yalize'

il*.i; cu cirgi, ot"',,,i de obiecte personale sunt

,-,rlr. din mainile celor care nu vor si" le predea sau

p"t;i simplu nu ingeleg ordinele' Apoi sunt lovili cu

pugca sau cu pumnul' t'"lt ii studiazi pe birbaEii ln

uniformi'. Sunt intunecagi, ameninfitori' Cele doui

ful*.r. de pe gulerele vestoanelor ii spun cu cine are

a.-"" i"".. ds. in "lt"

imprejuriri ar fi apreciat croiala'

fineEea stofei, acuratelea tiieturii'- igi t"ra valizaio'' be unde o sd' ;tie cd asta e a mea?

il rr.". un fior, dAndu-;i seama ci e pugin probabil si

mai vadi vreodati valiza sau conginutul ei' Duce

^lrr" la inimi, la banii ascun;i in buzunarul hainei'

Se uiti spre cer, inspiri aerul proaspit' ricoros 9i igi

spune ci micar e afar6"'

Risuni o impugcituri si Lale tresare' in faga lui

sti un ofiger SS, cu arma indreptati sPre cer'

18

- M!ci!

Lale privegte in urmi., la trenul gol. Hainele suntluate de vAnt, cirgile se deschid. Sosesc cAteva cami-oane si din ele coboara niste pusti. ingfaci lucrurileabandonate si le arunci in camioane. Lale simte o

greutate intre omopl agi. imi pare rdu, marnt, yi-au luatcdryile.

Oamenii se indreapti cu pagi tArgiigi spre moho-rAtele cli.diri de cirimidd, roz murdar, cu geamuricare nu se deschid. Intrarea e bordati. de copaci in-cilrcati de mugurii primiverii. TrecAnd printre por-tile mari de fier care srau deschise, Lale ridici privireaspre cuvintele germane lucrate in metal.

ARBEIT MACHT FREIMunca te ua elibera.

Nu gtie unde e sau ce munci urmeazd.si faci, darideea ci il va elibera ii pare o glumi proasti.

SS, pugti, cAini, lucrurile confiscate - asta nu-giputuse imagina.

- Unde suntem?

Lale se intoarce si-l vede ldngi el pe Aron.

-La capd"tul liniei, ag zice.

Aron se schimbi la fagd..

- Fi ce 9i se spune si o si fii bine.

$tie ci nu pare prea convingitor. ii zimbeste scurtlui Aron gi acesta ii intoarce zAmbetul. in ticere, Lalei;i spune ci mebuie si-si urmeze propriul sfat. F,i ce

li se spune. Si obserua tntruna.Ajuryi in incinti, oamenii sunt aliniagi pe rinduri

drepte. in capitul rXndului lui Lale gade la o misugi

t9