,

REPORT NO. SO 415.-1084.'

CD NO.

DATE DISTR. 27 October 19040

NO OF PAGES 1

NO. OF ENCLS.1 memorandum 1'.(LISTED BELOW)

• SUPPLEMENT TOREPORT NO.

MPLE1I-1RELIABLE

A.

USUALLYREUABLE •

FAIRLYREUABLE

NOTUSUALLYRELIABLE

NOT

RELIABLE

D. E.

CANNOTBE

,JUDGEDF.

2, This publication le free but the cover sheet is restricted.LIEU/48516EO AND RtLEARDCENTRAL INTELL ItIENC;SOURCES METNiDS tNENIMI 13;ft";1NAZI wAR climisatscal0 ant—

PATE 2002 200#

. . •

• • . •

4.• • I

f' .7%

•

•

• n:t,,0: :!•"?.:. „

•

•

CLASSIFICATION RZSTRICTID Li

ORB x

4S1 rZ6619

NAVY NSRB DISTRIBUTIONAIR

STATI:ARM)

itr

ikrip,t44.

COUNTRY *amnia

SUBJECT

FORM HO.14A1' 194. 1/•IIIA • CLASSIFICATION RZSTRICTID

CENTRAL INTELLIGENOE AGENCY• • INFORMATION REPORT

Memorandum Submitted to King Mihai byHoria Sims, Leader of the Iron Guard

PLACE RETURN TO CIA LIU (A)YAACQUIRED Argentina, Buenos Aires'

DATE 0? INFO. As Stated=WU

: GRADING OF SOURCE •CONFIRMEDBY OTHERSOURCES1.

COLLECTOR'S PRELIMINARY GRADING OF CONTENT:-1PROBABLYTRUE

2.

POSSIBLYTRUF

3. 4.

DOUBTFUL PROBABLYFALSE

5.

CANNOT '14

OEJUDGED:.6. ..

THIS DOCVIIIENT CONTAINS INFOINATION AIFICTING INC NATIONAL 11111111OP INS al rill STATES WITHIN 711 MEANING Or INS ESPIONAGE ACT ISU. S. e.. I .4es se. AS armee, ITS TAANSMISSION en TNE NIVILATIONOP ITS 1011111111 IN ANT NAME TO AN 111141/114011111111 11111011 II ISO.11111115 St UM. 111141011MC11011 OP TNIS PORN IS PNOMINTIO.

Ell

* SOURCE: . From a vell-placed source.

Attached herewith for your information and retention is a memorandum whichweir sOmitted to King Mihai by Rorie Simi, leader of the Iron Guard in •exile,under .date of 24 April 1949. At a later date the document wasprinted in Argentina. The Argentine edition was printed on high grade paperand bound. in the fora of a booklet, thus indicating that considerable fundswere available to the Iron Guard. The visa of the edition is not known.

. ** DocumentaryTHIS IS UNEVALUATED INFORMATION

YIEMORIUAD RESAT

MAJESTÄTII SALE

REGELUI MIHAI I

MAJESTATE,

Mernbrii fostei miseari legionare si-au fixat atitudinea fata de si-tuatia actuala a t.arii intr'un memoriu-program ca,re a fost trimis inprimul rand Majestatii Voastre in Julie 1948. Acelas memoriu-pro-gram, impartit pe punctc, precisa si orientarea lor politic in yiitor,atilt in raport cu celelalte particle romanesti cat si pe planul relatiilorexterne. Mai inainte de aceasta data n'am crezut oportun sa ne ma-nifestant punctul nostril de vedere. Ihmul simt, dorinta de a nu tur-bura u iesirea noastra prematura desfasurarea evenimentelor dintara tulle rezistenta contra agresiwrei sovietice era condusa de parti-dele istorice, sub prevegherea constanta a Majestatii Voastre, ne-auimpus o rezerva absoluta acelora care ne aflam in strainatate. Amlasat intreaga initiativa persoanelor care aveau datoria si dreptul.sa. 0exercite in calitate de fauritori ai actului dela 23 August, jar noine-am multurnit sa aparem asa cum se cuvenea: in stra . inatate as-teptand rezultatul sfortarilor lor, jar in tara dandu-le sprijinul caluptatori Si oameni cu experienta vrezmuilor de prigoana si suferinta.

Dupa insa toate institutiile fundamentale ale tarii au cazut, unadupa alta, incheindit-se etapele de distrugere ale statului roman cuabdicarea fortata a Majestiitii Voastre, tacerea noastra nu mai aveanici wi rost sa continue, pentruca nu mai exista nimic din cele ceit.-au Wilms rezerva de altadata. i acei care n'am crezut niciodatain valoarea angajamentelor sovietice, si ceilalti care mai pastrau ma-car o %raga nadejde in respectul lor, ne-am trezit dintr'odata prinsi inrotile aceluiasi destin niprazitie. Combinatiile diplomatice pe care s'asprijinit politica noastra rasariteana dupa 23 August s'au dovedit

5 —

mult prea slabe ea sa poata rezista tendintelor de expansiune alestatului sovietic, care nu cunoaste alta nortnii de conduitii in relatiu-nile internationale decat logica implacabila a unei revolutii totalitare.

Majestate,

In istoria unui warn exista o gradatie a primejdiilor, o ordine deinscriere a lor. Sunt pritnejdii de o mare virulentii, pustiitoare, absur-de, neverosimile, care sarbatoresc adevarate orgii din substanta po-poarelor invinse, si sunt altele a cdror margine de tolerantia este maimare, care se multurnesc cu 0 ocupatie, cu un tribut, cu o ciantire defrontiera. In ordinea de urgenpa a problemelor care intereseaza exis-tenta statului roman nimeni nu va tagadui ca. Rusia sovietica a re-prezentat intotdeauna subiectul cel Mai nelinistitor, eel mai incarcatde necunoscute si amenintari. Nu e o chestiune care sã ni se desva-luie abia in prezent, ci o crudii experienta istorica, un strigat de alar-ma care rasund de trei secole incoace, ne avertizeaza fara intrerupereeine este inamicul principal al poporului nostru, eine ravneste sa neocupe teritoriile si si ne anexeze acelor imparatii mute si fara nume.Daca pentru Rusi testamentul lui Petru cel Mare a devenit leit-moti-vul politicii lor externe in Sud-listul Europei, pentru noi un alt tes-tament, ratificat de sangele si lacrimile strdmosilor nostri, ne indeatnnasd nu cedam expansiunei moscovite, sa ne gasim aliante capabile sdIle protejeze contra ei, stjjiid ci once penetratie a Rusilor spre Striimp-tori nu se poate face &cat devastand trupul tarii noastre. Fara in-doiald c.i noi implineatn si U functiune europeana ()data Cu paza fron-tierelor pe Nistru, ne angrenam inteun sistem de securitate de o midlarga circumferinta, la a carni mentinere si consolidare erau intere-sate on mare nuniar de popoare depe continent.

Imenintarea permanenta pe care o reprezinta pentru poporul ro-man politica imperialista a tarilor a intrat lute() faza acutd odata Cuinstalarea regimului comunist in Rusia., care a smuls acest popordin apatia lui aneestralli si I-a infratit cu elanul si mistica uneirevolutiuni. Transforin:irile profunde pe care le-a suferit Rusia subclomnia bolsevica trehuiau sit (lea de gfindit conducatorilor nostri.aceeai masura vif:sr ilenta noastra la rasarit, trebuia Sd devina maiactiva, mai ancorata in realit:iti si cuardoare inzecita sil tie pregatimdispozitivul de ap5rare. Miscarea legionara a tras concluziile necesare

6 ---

-iaainte ca bolsevismul sä intre in domeniul marilor calamitati aleistoriei. Pe plan intern a imunizat poporul roman de molima destruc-tiva a comunisrnului, jar in politica extern a si-a aruncat ochii in in-treaga lame, s vada cine ar putea sã ne sara inteajutor la nevoie.Toate actele ei de politica externa au fost determinate exclusiv deaceasta unica grija, ca sã nu ne gasim singuri cand Rusia sovietica,profitand de o conjunctura europeana favorabili, se va napusti asu-pra noastra ca sã ne dea lovitura de gratie. Constructia titulescianaprezenta marele desavantaj ca lasa realitatile sä curga pe dedesupt,ca nu se intreba cu ce ganduri vin Sovietele in concertul popoareloreuropene, ce necesitati le mana si care este telui lor final. Pactulinspirat de Titulescu ar fi fost valabil nuanai daca.. dadea garantiisemnatarilor lor si contra unei eventuale agresiuni sovietice si aceastaconditie nu se Initea implini pe hurtle, ci nurnai rezolvand in preala-bil problema interna a Rusiei, transformand-o intr'o partenera ca-pabila de colaborare, dar asa cum a lost conceput, arata ca ofacutã dupa masura nepotrivita, care acoperea intr'o parte trupulEuropei, dar ii lasa expus vantului si inghetului in alte parti ale lui.Oamenii au gandit securitatea colectiva in functie de Londra. si Paris,uitand de interesele Romaniei Si de ale tuturor popoarelor din rasa-ritul Europei. Ei au preferat sã se spuna de persoana lor ca sunt maniEuropeni, in loc sã se multumeasca cu calificativul, mai modest darmai adanc impregnat de substrat national, de a fi marl Romani. Poatecineva sä reproseze poporului francez ca se apara cu atata inversu-naie contra orcarei deplasari de forte in favoarea Germaniei? i catoata politica extema a Frantei dela Richelieu incoace si chiar de maiinainte a fost comandata de ceeace se inampla dincolo de Rin? Dacaaceasta teza este valabila pentru Franta si pentru Anglia trabuie sani se conceada si noua acelas drept, sa nu ni se faca nici noua impu-tari cand aratam aceeasi inversuna.re Rusiei sovietice si o excludeamdin randul statelor cu care se poate incheia un acord si se poatetrata civilizat. Cand democratiile apusene ne invitau sã intram in horacu Sovietele, ne impingeau la un act de sinucidere nationala. Reco-mandatia ion convenea pentru o bucata de vreme intereselor lor, darle desfiinta total pe ale noastre. Asa se explica dece aceasta inicercaren'a avut niciun succes in Ronianir., fiind respinsä atat de popor catSi de dregatorii depe atunci ai tarii.

Cand a inceput eel de al doilea rasboi mondial, soarta Poloniei ne-a

—7--

servit ca avertisment de ceeace ar putea sa se intample Si Romanieidaczi ar asculta de consemnele apusului. Era absolut cert ca. in vremecc soldatii nostri ar fi murit vitejeste pe crestele Carpatilor, bolseviciine-ar fi sarit in spate ca sã-si ia partea lor de pmdi din trupul agoni-sant al tarii. Cu un an mai t,irziu, dup5. ce Franta Si Anglia au fosteliminate depe continent, in urma victoriilor germane, Rom5nia s'aglisit prinsa intre doua imperialisme care in acea vreme traiau in pacesi-si menajau reciproc interesele. Conducatorii depe atunci ai tarii ancrezut de cuviint.a sa le satisfac5. deopotriva cererile, din aceleasi te-meri ca sa nu cadem victima acordului temporar dintre ele. Dece ba-lanta politicii noastre externe a inclinat definitiv spre Germania invara anului 1940, dupa cc once nadejde de ajutor anglo-francez sespulberase Si nu s'a apropiat mai degrabi de Rusia, asa cum am fostconsiliati din alte parti? Din acelas kincipiu pe care Englezii, Fran-cezii si Americanii 1-au aplicat cu stras" ,nicie in trecutul rasboiu,cautandu-i aliante in toate partile lumii numai ca szi nimiceasca pu-terea celui de-al treilea Reich, Cu deosebire ca. la noi functiona cuefecte inverse, pentruca si realitatile erau altele. Un instinct sanatosavertiza necontenit poporul roman sa nu-si incredinteze soarta intnainele Sovietelor, pentruca once tovarasie cu vecinii din rasarit nupoate sfarsi decat in chinuri si umilinte.

Pentru a denionstra pozitia de legitima aparare in care se aflaRomania cand a declarat rasboiu Rusiei sovietice, calitatea ei de vic-tima si nu de agresoare, este suficient si invocam ultimatum-ul pecare Tli 1-au adresat Rusii in 1940, cand ne-au rapit Basarabia si Bu-covina. Noua ni se pare ca acest argument e mult depasit de un altfapt si mai concludent: anexiunea celor doua provincii romanesti afost nuniai preanibultil unei lungi stari de agresiune, unei presiunicontinue exercitate de Soviete contra tarii noastre, care nu puteasfarsi deczit la orientarea ei definitiva spre puterile Axei. Intrebareacruciala pentru politica externa romaneasca din pericacla 1940-1941era aceasta: ar fi respectat Rusia sovietica independenta sta.tului ro-man dupa cc isi indestulase pretentiile teritoriale cu Basarabia Si Bu-covina, presupunand czi nu ne-arn fi angajat cu Germanii nici dupärapirea celor doua provincii? Aceastã ipoteza nu avea nicio sansa derealizare din pricina pozitiei strategice pe care o detinea tara noastra.Ea este placa turnanta a sud-estului. european. Toate drumurile carecoboara in Balcani sau merg spre inima Europei centrale se incruci-

-- 8 —

seaza pe teritoriul Romaniei. Planurile de agresiune sovietica, a carortinta indepartata era invazia liuropei occidentale, nu se puteau desfa-sura pe tot frontul, fara dislocarea bastionului romlinesc. Daci diplo-matia sovietica nu isbuteasacastige Romania in sfera ei de influent.a,nu 0 putea lasa nii neutrala, caci neutralitatea Romaniei reprezentaun mare inconvenient pentru interesele viitoare ale revolutiei bole-vice, mai mare chiar decat 0 aderare la A.xa. Cu ce titlu ar fi pututconstrange Romania mai tarziu sã-i deschida frontierele, daczi taranoastra printr'un miracol de diplomatic s'ar fi putut eschiva atat in-demnurilor engleze cat si celor germane si ax fi ramas inafard de liar-tejul rasboiului? Romania trebuia cu once pret scoasa din Otani,chiar cu pretn1 proectarii ei in tabara vrasmasd pentruca expansiuneasovietica sa se poata desfasura in toata libertatea spre Dardanele,spre Grecia, spre Albania, spre Yugoslavia, spre Italia Si spre Austria.In aceasta privinta diplomatia sovietica nu a crutat niciun efort,mergand pana la cele mai drastice si mai amenintatoare masuri, re-curgancl la concentrari de trupe, la incidente penibile de frontiera, casa actioneze asupra sensibilitatii romanesti, s5. creeze impresia canu mai exista alta scapare din situatia in care ne aflam decal sa nedecidem initeo parte, sa ne sta.tornicim cat mai repede cursul politiciinoastre externe. Sa nu se mire nimeni asadar, daca lipsiti fiind desprijinul puterilor occidentale Si traind mereu in panica unei invaziisovietice, ne-am hotarit, in ecle din urma, sa prindem singura manacare ni se intindea si ne garanta restul de teritoriu, dupa amputarileteribile ee le-am suferit.

Majestate,

N'am scris randurile de mai sus Cu gandul de a aduna piese justi-ficative opro domo*, ci pentru a aduce o contributie obiectiva la la-murirea politicii externe a Ronianiei pan la intrarea ei in rasboiu.Parerile noastre de politica externa au anticipat evenimentele cu anide zile si au fost riguros confirtnate de fapte, din nefericire totdeaunadupa cc au lasat rani adanci in trupul tarii si prea putine lucruri s'aumai putut indrepta. Pentru o dreapta repartitie a raspunderilor tre-bue sa facern insa distinctie intre a sustine o anumita politica exteniaca partid de opozitie si a realiza aceasta politica din postura unui

—9-.

organ responsabil al statului. Opozitia iti ofera o mare libertate demiscare si de critic, de care nu se bucura partidul care in acelasitimp are sarcina conducerii. Unul exprima opinii, celalalt face actede guvernamant. Miscarea legionara pana in anul 1940 s'a decla.ratpentru o apropiere de Axa depe aceasta pozitie neguvernamentala,fundamental diferita de a partidului care dispune de aparatura sta-tului. Nu poti s tragi la raspundere o grupare politica' de opozitiepentru neconformismul pdrerilor sale, pentru rolul care ii incumbaprin insusi mecanismul constitutional al tarii. Or acesta a fost cazulspecial al miscarii legionare. Inainte chiax de a i se da rnilejul, delalocul de comand5. al statului, sa aplice principiile sale de politica ex-tuna, Cu modalitatile si precautiunile ce-i incumb5 unui partid carese afla la conducere, ea a fost scoas5. din legalitate, tarita in fata tri-bunalelor si lovita cu cea mai mare cruzime in fiinta el fizica.si mo-rala. Comeliu Codrea.nu a fost asasinat in 1938 pentruca a indrasnits5 vada ceva mai departe decat oficialitatea ãrii, pentruca a despicatcu claritate desavarsiti viitorul neamului, avertizandu-1 de marileprimejdii care il ameninta. El a spus in esenta doua lucruri:

a.—Apropierea de Rusia sovietica este un gest de tradare pe carepoporul roman il face fata de Dumnezeu Si fata de ordinea mora.1i aacestei lumi. Daca trupele bolsevice ar patrunde pe teritoriul Roma-niei, ele nu-1 vor parasi inainte de a ne anexa universului lor ateumaterialist.

b.—In momentul decisiv, adica atunci cand conflictul dintre na-tionalism si bolsevism Sc va descarca intr'un rasboin, toate combitia-tiile diplomatice pe care se sprijinise pana atunci securitatea statuluiroman se vor prabusi «ca niste castele de carton*. Nu vor mai existanici Mica Intelegere, nici Intelegerea Balcanica, nici Liga NatitinilorSi nici chiar aliatii nu ne vor putea fi de mare fobs. Cornelin Codreanunu vedea alta scapare pentru poporul roman decat asociindu-se custatele revolutiilor nationaliste, carora el be atribuia o inalta misiunespirituala si istorica.

Din nefericire statele in care pus nadejdea Comelin Codreanuan abdicat, mai tarziu, dela misiunea lor europeana si s'au lasat se-duse de un imperialism sterp Si fara suflet, contribuind cu lacomialor la dezastrul care s'a abatut asupra intregului nostru continent.

Lupta de exterminaxe contra miscarii legionare s'a dovedit cu atiltmai putin justificata cu cat aceeasi oameni, care 1-au acuzat de tra-

- 10 —

dare de patrie pe Cornelitt Codreanu si i-au pregatit pieirea, au cons-tatat cu surprindere, dup5 in an si jumatate de la disparitia lui,realitatile ii constrang sii caute deslegarea problemei externe exact indirectia vederilor lui. De astanat5. acesti oameni nu mai exprimauopinii, asa cum ne-am permis noi cu cativa ani inainte, ci au angajatdestinul Orli, incepfind cu faimosul tratat Wohltat din primavaraanului 1939 si sfArsind cu declaratia de fasboiu contra Statelor Unite.

Nu miscarea legionard a renuntat la galantine engleze, nu ea aproclanaat iesirea din Liga Natiunilor, nu ea a acceptat arbitrajul delaViena, nu ea a declarat rashoiu Sovietelor, ci acelas cadru politic carene-a invinovatit de hitlerism Si ne-a trimis in fata plutoanelor de exe-cutie. Ne intrebam, daci pedeapsa contra noastr5 a fost moartea, cepedeapsii meritau persoanele care au reaLizat efectiv politica pe carenoi o preconiia.sem in opozitie si in afar5 de aceasta asva'rlind pestebord toate precautiunile trebuitoare? Nici chiar atunci cand am fostincadrati in sfera de raspundere a statului, in timpul celor patru lunide guvernare cu generalul Antonescu, n'anfavut posibilitatea sã exer-citam o influenta decisiv5 asupra politicii noastre externe. Toateacordurile importante cu Berlinul au fost tratate direct de Antonescu,f5r5 de participarea guvermilui si lard a se cunoaste in prealabil con-tinutul si extensiunea obligatiunilor luate.

Lumea nu stie, de pild5, si va ramane extrem de mirat5 afland,c5 pactul tripartit nu poart5 semnatura niciunui membru al miscariicu toate cI ministrul de externe, Mihail R. Sturdza, era de fata inacel moment, in capitala Reichului, in fruntea unei delegatii de le-gionari.

In intoareerea Ronthniei Cu fata spre ilx5, in afara de cauzaobiectiv5 care a actionat —permanenta agresiunei sovietice— a inter-venit si o alt5 cauz5, de interior rominesc, de framantare specificpoporului romanesc. In Romania niciodat5 nu s'a putut desparti po-litica extern5 de interesele de partid. Fiecare partid vedea in exerci- •tiul politicii externe in mijloc de a-si consolida pozitiile interne, dea se impute opiniei publice din tarii cu ajutorul prestigiului castigatpeste hotare. Nu s'a putut realiza o prezentare disciplinat5 a Roma-nilor In fata strainatatii, in acord intre toate p5rtile, pe problemecare depaseau cadrul tmei guvernari si interesau neamul ca entitateistoric5. Lipsind oamenilor politici mentalitatea barbatului de stat.politica extern a Orli noastre a luat un aspect de joc infantil, sucit5.

-H -

si rasucita in toate sensurile dupa cum se proectau momentan rapor-turile de forte din Europa. Sunt F,nglezii mai tan? —Mergem cu En-glezii. Sunt Nemtii mai tan? —Ne potrivim dupa pasul lor. SuntRusii mai tan? —Alchimistii politicii romanesti n'au ezitat sã iasa inlime i cu Ruii. Preocuparea principala a clasei noastre conduca-toare era sa nu le ia altcineva locul in timpul cand se petrece schim-barea de front Si beneficiarii nouii orientari politice exteme sa ramandtot ei, macar ci inainte jurasera pe alte steagari. Manati exclusiv de -demonul puterii, de dorinta profitului continuu in toate conjuncturileexterne, cadrul politic care ne-a gnvernat para. in 1944 se departasecu totul dela manic transee nationale, dela linia de onoare si demni-tate a unui popor. Nu mai subsista n sufletul lor decat teama de anu pierde favoarea noilor stapanitori ai F,uropei. Asa s'a petrecut subCarol, asa s'a continuat sub Antonescu. Interesa prea putin dacd an-gajamentele luate erau mult prea oneroase, dacã imaginea tarii sufe-rise amputari teribile, daca flãcãii nostri mureau pe fronturi cu sutelede mu, dacd bogatiile pamantului romanesc luau drumul strainatatii,Era- compensatii. Niciodata aceste concesiuni n'au fost socotite preacostisitoare, niciodata oamenii care be faceau cadou n'au avut macaro tresarire de constiinta pe fata ion, daca puteau servi ca monedd deschimb cu Berlinul. Sub aceste guvernari pozitiile rniscarii legionarean fost supralicitate si subplantate cu o slugarnica bunavointa,tindu-se preturi exorbitante in teritorii, singe si petrol, numai pentnia mentine o garnitura uzata si compromisa la conducerea tarii. Pro-blemele de politica externa an fost tratate cu meschinatate si scurti-me de vedere, precumpanind in rezolvarea lor ura pe care o nutriauanumite cercuri in contra miscarii legionare Si dorinta de a o vedeainlaturata dela putere si svarlita din nou in lagare Si inc.hisori. Nutrebuie sa ne miram asaclar ea generalul Antonescu oferind totul Sinecerand deciit capul mis,carii a reusit sa devina, cu timpul, (personagrata* a Berlinului, dupacum acelas rol era dispus sa-I joace fostulrege Carol daca n'ar fi fost interventia fulgeratoare a miscarii dela 3Septembrie 1940. Amabilitatile Cu care au fost coplesiti Germaniisi-au produs efectul. Miscarea legionara a fost socotita un partenerincomod pentru politica externa a celui de-al treilea Reich si a fostpreferat Maresalul Antonescu, caniia la'au ezitat sa-i puna. la dispozi-tie diviziile blindate germane ca sã dea lovitura de stat din Ianua-rie 1941.

— 12 —

Miscarea legionara era de acord, in principiu, en noile directiveexterne, dar cerea ca realizarea lor sã se facia sub conducerea ei, pen-truca era singura forta de care dispunea in acel moment poporul ro-man care, la nevoie; ar fi'putut sã raspunda Si Cu un anon possumus)pretentiilor dela Roma Si Berlin. Noi nu eram convertiti de ultimaera, nu eram fugari dintr'un lagar in celalalt, buni bucurosi ca ne-amgasit tin acoperemant non. Noi insine am proclamat necesitatea ace-stei politici, dar aceasta aderent5 nu ne impiedica descoperimnuantele si sã-i masuram Si desavantajele. Noi nu ne desolidarizarnde politica externa cc a dus-o Romania pana la 23 August 1944, darii eondamnam abuzurile Si desmatul care a insotit-o. Nu se poate pre-vedea cc intorsaturd ar fi luat evenimentele, daca nu ar fi intervenitin jocul nostru vechile grup5ri politice Cu concurenta lor interesata.Un lucru este insa sigur: am fi fost leali fata de noile obligatii inter-nationale mate, dar tot atat de vigilenti Si fata de interesele patriei.Nicio putere din lume nu ne-ar fi putut impune acel ritm slugarnicde colaborare Cu Axa, inaugurat de Carol si continuat de Antonescu.

Aceste amaraciuni care an fost Cu atat mai dureroase cu cat nis'au confiscat si posibilitatile de a le impiirtasi la vreme opiniei pu-blice, nu ne impiedica totusi sa detasam din activitatea marealuluiAntonescu partea de obiectivare a neamului intreg. Rasboiul pe care1-a purtat in rasarit e tin fapt de istorie nationala, oricat s'ar straduipropaganda comunista si ne demonstreze contrariul. Omul care 1-adecretat putea fi altul, dar rasboiul in sine a fost expiesia unanimaa poporului nostni si eine ii di alta interpretare se aseaza inafara na-tiei. Probabil din aceeasi straduinta de obiectiva apreciere a situatieiroman.e_sti care nu are analogie decat cu martiriul Finlandei, a inter-venit exeelenta sa Byrnes, fostul ministru de externe al Statelor Uni-te, in favoarea maresalului Antonescu, eerand la conferinta de pacedela Paris, in primavara anului 1946, ca procesul sau sá fie scos desub jurisdietia tribunale1or populate din Romania si trecut unei curtiinternationale de justitie. Astazi acest rasboiu apare tot mai mult cao faza pregatitoare Si necesara a unui alt rasboiu. Transeele parasitein August 1944 be vor popula iarasi soldatii nostri, ca sã rasbune chi-nurile Si umilintele ocupatiei sovietice. Umbrele celor cazuti se vor in-frati cu elanul supravietnitorilor pentrn a desrobi pamantul tarii desub cuptropirea hoardelör din rasarit.

13

.1ajestate,

Aetttl dela 23 August a despartit din nou drumurile politicii noas-tre externe. In tara s'a repetat rnanevra de intoarcere cu 18o de gradecare se facuse pe vremuri in favoarea Germaniei, ingaduind aliatilorsa scurteze en eel putin sase luni durata rasboiului si aducand Sovie-telor imense beneficii teritoriale i trategice. Legionarii refugiati se•aflatt in acel moment inchisi in lagdrele germane dela. Dachau, Bu-chenwald si Sachsenhausen. Ei s'au aratat prea putin increlatori ineficacitatea acpunii intreprinsa in tara Si au preferat o rezistentd deultitna orã contra pultoiului bolsevic,, decilt sii se mentind bite° situa-tie, ce-i drept, incomoda pentru an moment, dar care putea sã le aducamani avantajii in viitor. Faptul de a ne fi asociat unui popor care isipierduse nadejdile in victorie, dupd ce am suferit numai umilintenedreptati din partea eonducerii sale, a produs cea mai mare stupoareatat in Romania cat si in cercurile aliate care si-au dat osteneala salie cunoasca dupa capitularea Reichultti. Insisi Germanii au riima.ssurprinsi de elanul en care miscarea s'a asvdrlit in ajutorul infran-gerii. Nu se putea pricepe cc a putut determina pe legionari sã-si legesJarta de o cauza pierduta, de o fora care agouiza, in toe sã asteptein lagare eliherarea lor ea martini ai nazismului. Un calcul politic etc-mentar i-ar fi consiliat sa rantana pe pozitia de rezistenta contra Ger-maniei pana la sfarsitul rasboiului. Aceasta neasteptata hotdrire, careia parted risettliti contra oreartti beneficiu apropiat sau indepartat, afost dictata de spiritul de jertia al miscarii, de intuitia cumplitelorvremuri care aveau sd se abata asupra poporului nostru. Noi stiam cazilele Germaniei itational-socialiste stint numarate, (bar cram tot atatde siguri ca nici amicitia ruso-romana nu poate sa dureze si iii scurtavrerne si orebeli4 ne vont intalni de aceeasi parte a bari-eadei. Din motive Lidice, pentru a nu se micsora eontributia 1-0m:i-ncased pe front, Rusii se vor arata la inceput mai ingaduitori, darcand alte necesitati vor interveni in politica lor de expansiune, tuastileKremlinului vor caded si Sovietele isi von desvalui adevarata lor iden-titate. Ruptura era inevitabila, dar pana la producerea ei, pana laconsumarea etapelor intermediare, se- intindea un vacuum politic caretrebnia umplut de cineva. Miscarea legionara, cti al carei 9prijin Si

- 14

participare s'a constituit guvernul national roman dela Viena, a pre-figurat in actiunile ei drumul de suferinte pe care avea se incolo-neze rand pe rand intregul nostru popor si a suplinit peste hotare ca-renta temporara a organelor oficiale ale tarii dela lupta impotrivabolsevisrnului, intr'o vreme cand un anumit complex extern le-a for-tat la o asociatie nefireased si diametral opus5 intereselor nationale.Pentru o mai mare claritate voi expune pe puncte rolul guvernuluinational roman dela Viena.

a.—Constiinta nationald a intrat in derutii cand s'a decretat ince-tarea ostilitatilor contra Rusiei sovietice. Lumea nu stia cc intelesdea lozincilor oficiale de «pace, «armistitiu» i continuarea rasboiuluiumdr la umdr cu inamicii de en. Toti Romanii Isi dedeau seama catde hibrid5 era aceastd situatie; dar pand cand sa se lamureasca lucru-rile, nimeni nu 'le oferea tin pullet de orientare, nu le destainuia camla cc sa se astepte i pentru cc sa se pregriteasca. Plina la gestul me-mora.bil al generalului Radescu, oficialitatea romaneascd nu era indesacord public cu Rush i numai dupa ultimatumul lui Wisinsehys'a cristalizat o opozitie contra lor. In aceastã perioadd de tranzitie aintervenit grivernul dela Viena, a dat alarm, a semnalat primejdiileSi a pastrat mobilizata constiinta nationala, asa incat atunci cihrdMin Maniu s'a facut portdrapelul rezistentei romfinesti a gasit popo-rul en randurile incheiate, cu rnentalitatea nefalsificata de tribula-tiile politicii externe.

b.—Se poate invoca legalitatea guvernului dela Bucuresti pentrua condamna ilegalitatea guvernului dela Viena? Daca ne referim laperfectiunea formala a guvernului dela Viena, lard indoiala ca el nuisi poate aroga titlul legitimititii. Puterile lui, multe putine elite aufost, nu emanau dela natiune, in sons de entitate juridico-constitutio-nald, ci au mat nastere din opozitia pe care a manifestat-o un grupde cetdteni ronnini fata de hotiiririle propriului lor stat. Cum 1119á su-veranitatea unui stat nu se rezurna la forme Si simboale, ci exista nu-mai acolo uncle natiunea se manifesta plenar si autonom, e bine silanalizdm gestituwa guvernelor dela Bucuresti, in perioada corespun-z5toare activitatii guvernului dela Viena sub acest aspect intrinsec,care da la o parte forrnele si face Inc realitatilor. Guvernul care functio-na in tara, cu aprobarea Regelui, asa dar, normal constituit dupa pro-cedura in vigoare, avea o pozitie mai buna decat guvernul dela Vienasub raportul exprimiirii libere a vointii nationale? Puterile care Ii erau

— 15 --

incredintate de Rege le exercita dupa regula statului suveran? Nu &mumai degraba mandatarii fortati ai unei puteri straine careia ii impli-nea toate voile sub amenintarea continua a revolverului? Cand auintervenit gesturi de opunere care sa aiba urmari pozitive si care sãnu se sfarseasca cu o Ilona schimbare a guvernului, dupa o bataie cuptunnul in mast a emisarilor s , )vietici? Nu ma refer la clatti-ttle ar-mistitiului, care au fost insutit si ininjit indeplinite, ci la cereri sovie-tice care impietau domeniul privat al statului roman, care reclamauschimbari de structura in dispozitivul sau politic. Cine indrasneste saspuna ci toata acea cascada de guverne dela 23 August 1944 panao Martie 1945 , cand a intervenit stabilizarea guvemului Groza, a fostexpresia tutor framantari de politica intern a romaneasca si Ca Regelesi-a exercitat prerogativele nesilit de nimeni? Din moment' cc chiardela 23 August suveranitatea national nu mai functiona in conditiinortnale, Rege si guvern fiind prizonierii unei Innen straine, atunciinseatnna ca nici baza legala a guvernului dela Iiucuresti nu mai poatefi invocata Cu atata succes pentru a anmca oprobriul contra guver-nului dela Viena. Cu eine am fi putut veni noi in contradictie? Cu unguvern care incetasc de a mai fi expresia real a tarii, canna i se ra-pise libend exercitiu al puterilor publice prin imixtiunea directa aSovietelor in afacerile interne ale statului roman. Opozitia Romanilorgrupati la Viena nu se adresa asa dar oamenilor nostri politici, chiar(Idea li se pomenea uneori numele, ci inamicului care jugulasc toateposibilitatile de manifestare libera ale poporului nostril. In acel m)-ment nu mai exista alt judecator deasupra noastra si itici deasupracelor din tara decat constiinta nationala, irmtruca lipsea pretutindeninu organ reprezentativ care sa impreune in sine insusi suveranitateaformala cit suveranitatea reala si singura regula fatii de care am fiputut deveni Si unii Si alt ii ilegali era desertarea &la indemnurilec utstiintei nationale.

c. --Coutradictiile politice intre guvernul din tara si guvernul delaViena erau munai aparente. In realitate cele (lona guverne reprezen-tau (loud functiuni in serviciul aceluiasi scop. Guvernul dela Palen-resti, intorcand spatele contra Cwrmaniei, combatea o primejdie careapunea, dar facuse cauza comuna cu o primejdie care incepea. Pe ma-sun co trecea timpul si se convingea de perfidia sovietica, ingrijora-rile oficialitat.ii romanesti sc stramutau dela rasboiul contra Germa-niei, care mergea Cu past repezi spre lichidare, spre aliatul incomod

- 16-

de astazi Si dusmanul probabil de maine. Acest crescendo de neli-niste, aceasta «angoisse oficialitatii si-a 1flat punctul culmina.nt in;Ictiunea generalului Radescu contra celor ofard neam si Dumnezem.In acel moment obiectivelc guvernelor din Bucuresti si Viena Sc apro-piasera pana la coincidenta. Ni' mai existau doi dusmani care sa nesipare in (loud tabe re dife rite, ei until si acelas dusman preocupa inegala mdsura ambele guverne. Reeditarea dramei din tdrile baltice pepain:tutu] Romaniei a suit guvernul dela. Bucuresti sa Sc ralieze punc-tului de vedere adoptat de guvernul de la Viena, sã revina la perma-nentcle politicii noastre externe, de care despartindu-se pentru on'a putut decat si culeaga rodul unei experiente amare. Esecul ar-mistitjului Cu Rusia c cca mai build dovada a realismului caie a ea-Limit pe Romanii din strainatate, cand s'au decis sa se grupezejurul unui guvern autonom.

llaca conducerca oficilla a tarii, pe caile cc Si le-a ales, n'a pututsa scape din stransoarea bolsevismului si IU cele din urma s'a intalnitCU noi pe acelas drum, atunci inseamna. ea guvernul dela Viena afost dcla inceput mai bine plasat ea sa rep-ezinte inte resele vitale alenatiunii decat guvernele dela Bueuresti, timorate si reduse la nepu-tinta de prezenta fortclor sovictice p;! tritcniul Romaniei. Noi neaflam alaturi de un popor care nu mai putea face mare rail tarii, carenu-si mai pute'l exercita intentiile agresive contra statului roman,daca le-ar fi avut vreodata, dar, impreund cu el, ca singurul aliat po-sibil in acel moment, ne-am ridicat glasul si fortele contra celei maimari primejdii care a amenintat vreodatd poporul nostril, care subochii nostri, sub privirile desperate ale guvernantilor din tara, ne des-puiau intr'un tempo accelerat si fara sa-si mai ascunda macar inten-tiile, de ultimile vestigii de viata •libera. Cc reprezenta guvernul deRomani dela Viena? Tara, care nu se preda, care refuza aservirea, careputea sa afirme drepturile poporului roman Lira censura cutropito-rului. 0 insula de ronanism care a scapat, printr'un miracol de jugul.sovietic Si s'a constituit intr'o avangarda a libertatii nationale. Dacatoti marii nostri barbati de stat s'au intors locul mule au fost jura-

. ntintele, noi care reprezentam atunci singura imitate organizatd inapus, n'am fi fost dati lipsa la ape!, dacd am fi asistat nepasatori lasvarcolirile din tara? Am cumpanit si riscurile cc ne asteptau Si dus-maniile ce le von, provoca Si calomniile cc ne vor isbi, dar toate acestesocoteli omenesti au fost infrimte de imaginea indurerata a patriei.

- 17

1. 1

d.—Guvernul dela Viena, dupa cc scopurile lui s'au dovedit a fiidentice cu ale tuturor gruparilor politice din tara, inafara de ne in-semnata fractiune comunista, reprezenta cea dintâi injghebare de Ro-mani liberi din apus, eel dintai nucleu de rezistenta din strainatate.In conceptia noastra, chiar daca guveniul dela Viena si-ar fi incetatexistenta in urma capitularii germane, persoanele grupate in jurul luinu se puteau desparti decat temporar Si numai pentru a se reuni maitarziu in jurul aceluias obiectiv. Lupta nu se putea intrerupe, ci nu-mai cadrul devenea mai amplu. Inainte vreme am purtat batalia sin-gun, acum ne gaseam mu1tiplicati cu toti factorii reprezentativi ai

Rolul pe care ni-1 rezerva viitorul era sã creem cele dintai bazede lupta, s constituim cele dintai unitati, sa servim ca factor intro-ductiv fortelor romanesti care se vor deplasa in strainatate. Continui-tatea eforturilor ni s'a panit de cea mai mare insemnatate pentrusoarta miscarii nationale de rezistenta. Ea trebuia ferita de incepu-turi hasardate, de experiente defectuoase, de maniere diletante de aconcepe lupta contra bolsevismului.

Maj estate,

Rolul Majestatii Voastre in perioada de penetratie sovietica in Ro-mania a fost mult mai important decat Ii exprima insiruirea goala afaptelor. Majestatea Voastra ramanand pe pamantul patriei mina ceati epuizat toate posibilitatile de rezistenta, ati adus cele mai maniservicii atat diplomatiei aliate, care nu a crutat niciun efort Si niciobunavointa ca sa normalizeze relatiile sale cu Uniunea sovietica, cat Sioamenilor nostri politici, caro.ra le-ti castigat un pretios timp inainteea sa-si adune puterile mintii, sa prevada i sa actioneze. MajestateaVoastra preferand unei legitime salvari spre Vest atmosfera incarcatade primejdii din tara, V'ati identificat soarta cu misiunea ingrata aunei ariergarde, care tine in permanenta contactul cu inamieul Si aco-pere retragerea trupelor principale. Prezenta Majestatii Voastre petronul Romaniei pana in Decembrie 1947 a incetinit miscarile adver-sarului, i-a creat o problema continua, pe care nu o putea rezolva Cuu.surinta din cauza antecedentelor dela 23 August Si a enormei popu-laritati de care V'ati bucurat in toate straturile poporului nostril.Tronul nu putea fi atacat frontal mai inainte de a fi indepartate sau

— 18 —

reduse la neputinta armata, administratia i partidele de opozitie.Cand uneltele Kremlinului V'au suit sa Va depuneti iscalitura pe actulde abdicare, niciunul din pilonii de sustinere ai statului roman numai existau si numai tronul mai rezista ca un ultim stavilar contrapuhoiului sovietic. Acest timp pretios, de aproape trei ani, trebuia fo-losit cu maximum de urgenta de catre conducatorii responsabili aitarii ca si pregateasca bazele viitoare de lupta, indreptand spre apussi salvand dela distrugere valorile politice, militare si spirituale alepoporului nostru. In loc de aceasta prudenta elementara, ei si-au cla-dit toata activitatea lor pe o rapida deslegare a situatiei, sperand inisbucnirea inrinenta a unui rasboiu, care facea de prisos once plan deevacuare. Toate initiativele lor au fost concepute pe termene scurte,jar cand timpul nu le dadea dreptate, be reluau in acelas stil de im-provizatie. Fite adevarat cã vina principala a acestei respiratii poli-tice astmatice nu o poarta cei din tara, care nu aveau la dispozitieisvoare informative de prima linie, ci persoanele politice care au avutnorocul sa se salveze in apus Si care n'au feicut nici mdcar atata pen-tru cei ramasi acasa, ca sã-i previna de elasticitatea jocului ruso-american si sa-i determine %I treaca de pe unda scurta de actiune peo unda mai hurgEi. Miscarea nationala de rezistenta din Romania asuferit de acelas neajuns funciar. Toti carnenii erau nerabdatori säfaca ceva, sã se organizeze in vederea unui scop care nu se concretizaniciodata. 0 miscare subversiva nu poate fi tinuta mobilizata In vede-rea unei actiuni de fortã mai mult decal cateva luni. Once prelungirepeste aceastã limita ii devine fatala. Miscarea nationala de rezistentadin tara insumeazd episoade eroice, figuri legendare, aetiuni indrasne-te, dar ceeace i-a lipsit in toate imprejurarile a lost economia gene-raid a fortelor ei.

Majestate,

Contributia miscarii legionare la lupta din tarri este prea bine cu-noscuta ca sã mai fie nevoie de relevarea ei in amanunt. Addugamnumai ca nurnarul legionarilor intemnitati sau bagati in lagare depa-seste cifra de 40.000 Si nu rare sunt cazurile, can.d familii intregi cubatrani, cu femei trecute de 6o ani, impartasesc acelas regim de ton-tuna. Asasinatele, bataile, cruzimile, foametea si bolile secera fard in-cetare din randurile lor, meat daca nu va interveni ceva care sa intre-

- 19 —

nipa acest tempo infernal de nimicire al tineretului, in scurta vremelista mortilor va lua proportiile unei catastrofe nationale.

Activitatea legionarilor aflati in emigratie s'a caracterizat prin ace-las spirit de sacrificiu si inalta intelegere a dramei romanesti. Noi ceice ne aflam ocrotiti de comunitatea popoarelor libere, am militat Incadela primele noastre contacte politice pentru o cat mai larga conceit-trare a fortelor romanesti din strainatate. N'arn plecat dela excluziu-nea nimanui, ci dela incluziunea tuturor Romanilor, sincer atasaticauzei nationale. Ne-am legat nu numai prin angajamente sense, darsi prin revizuiri de constiinta ca, in fata desastrului fara precedent incare se sbate poporul roman astazi, sa uitam tot cc a putut despartiin trecut un Roman de altul, pentru a fi cat mai de toles patriei cru-cificate. In acelas scop am declarat cã renuntim de btma voie Si ne-constransi de nimeni la formele politice in care am trait papa la 1945,pentru a nu provoca suspiciuni nedorite si neconforme intentiilornoastre. Programul nostril transmis Majestatii Voastre in Inlie 1948nu poate fi citit tiara ca oamenii de buna credinta sa nu se convingade sincLsritatea gandurilor noastre. Dar am adaugat in acela.s memo-riu, ca reprezentarea noastra in Comitetul central este imperios cern-ta de itnprejurari, ci taxi participarea noastra nu se pot inchega ran-durile poporului nostru, nu se poate ajunge la acel sudaj de energiicaracteristic momentelor decisive din viata unui neam. Cererea noas-tra nu avea un substrat egoist, ci insasi realitatile o sprijineau cu celemai puternice argumente. 0 apreciere obiectiva a situatiei nu putearefuza acelora care sufar Si S jertfesc in tan a si nici celorlalti legio-nari care dincoace de cortina de fier asteapta ceasul reintoarcerii inlupta, sa fill-Si aiba reprezentantii lor la locul de raspundere. Gandultuturor se indreapta spre o amintire mai veche, de acum 12 ani, cands'au gasit persoane din randurile oficialititii romanesti care sa insul-te tnemoria martirilor Meta si Mann, cazuti pe pamantul Spaniei pen-tru apararea crestinatatii.

Aceasta cerere era cu atat mai justificata Cu cat noi ant fostcei dintiii care ne-am opus infiltrarii comunismului in Romania,intr'o vrerne cand multi din cei care astazi se agita inrandurilemiscarii de rezistenta nu se sfiau sa se faca apostolii oluminii carevine dela rasarit■>. In acelas timp in toate conversatiile politice ccle-am avut cu factorii de raspundere ai emigratiei romanesti n'antincetat o clipa sa nu facem apel la a -celeasi sentimente de fratietate si

— 20 —

solidaritate a tuturor inimilor romanesti. Cat priveste sprijinul ce 1-amdat refugiatilor romani, oriunde ni s'a cerut si ne-a stat in putinta saii ajutam, avem marturii induiosatoare, avem declaratii tocmai dinpartea acelora care altadata ne-au fost adversari, ca niciodata n'amfacut nici cea mai mica discriminate de credint5 politicii sau de origi-na etnica. Toate acestea sunt fapte care pot fi controlate, despre carese pot intocmi dosare si cu toate aceste dovezi de desinteresare totala,lumea catre care ne-am indreptat cu cel mai mare drag, crezand ciimacar in aceste ceasuri de cumplita primejdie pentru neam vor fi maiintelegatori, mai putin impregnati de spiritul de partid si mai multde spiritul natiunii, ne arata aceeasi ostilitate ca acum zece ani, caacum cincisprezece ani, ca si cum nu s'ar cumineca un neam intregdin cupa suferintii si am mai avea vreme de vrajba. S'a .mers panaacolo incat un venerabil preot din America, convins de neprihanitanoastra purtare fata de connationalii nostri, si-a ingaduit sa ne aver-tizeze ca dusmania care se intretine contra noastra in cercurile ofici-oase ale emigratiei rominesti de acolo este atat de mare incat «siceeace facem bine este socotit rau» si ca, in consecinta sii renuntam lacereri lie care el nu le poate satisface.

Pentru a nu lasa nimic nelamurit in relatiile cu celalte grupdri po-litice din exil, am avut grija sa ne precizam atitudinea si pentru clipafericita cand ne-am intoarce in tan. Fostii legionari vor avea toatalibertatea sii se inscrie in once formatie politica, veche sau noua, ne-constransi sail neimpinsi de nimeni, dupa constiinta Si preferintelefiecaruia, dupa cum ii mina sufletul intr'o parte sau alta. Fostiinostri adversari Si fostii legionari stiu prea bine ca o reconstructie amiscarii sub vechea ei identitate, in climatul F,uropei de maim, nu vamai fi posibila. A ne banui pe noi de astfel de intentii inseammi atrece in domeniul absurdului. Desigur, nu se poate cere generatiei, care

crescut sub condueerea lui Cornelia Codreanu, si renunte la o anu-mita spiritualitate, la o anumita linie de onoare, care nu se potri-veste totdeauna Cu interesele politicianilor romani. Dupa cum aceeasigeneratie ar putea la un moment dat s5.-si ante preferintele spre unpartid sau o grupare politica mai apropiata de cerintele ei interioare.Cand ne-am botarit sa renuntam la formele noastre vechi de mani-festare, n'anl facut-o pentruca ne-am simti vinovati de lese-democra-tie F:i ar trebui sa ispasim 0 greseala, aceasta privinta am fostmutt mai apropiati de popor Si mutt mai respectuosi de lege si consti-

- 21 -

tutie decitt democratia moravurilor balcanice—, ci pentruca, fiindcuprinsi intr'un anumit complex extern, din cauze care astiizi se do-vedesc judicioase, jar acest complex priibusindu-se, e normal ca si noisã tragem consecintele, adaptându-ne noilor aspecte internationale.

Este adevarat ci preopinentii nostri ar putea s ne giiseasca to-tusi o vinii, destul de important a in ochii lot ca sii le justifice atitudi-nea: ci noi cu toate declaratiile de disolvare stiim mai departe

oriunde ne manifestant apar aceleasi puncte de vedere si ciiactionam oarecum solidari. Acuzatorii nostri ar putea (lea sennutea" nu este usor acelora care an stat peste dottazeci de ani in transeelecele mai avansate ale natiunii, in vreme cc ei an pactat Cu toate opor-tunititile, sii se imprastie deoclatii, ca la o cotnanclii magicii, sii ttitede camarazii lot si mai ales sii nu se ajute intre ei la. restriste. Postiilegionari n'au alt sprijin decat n tnunca lor si in dragostea care iileagi. De ei nu s'a interesat nimeni in sensul cle a li se intinde o miutrifrateasca sau nit ajutor substantial. El an fost nevoitisa se descurcesinguri peste nCiri si continente si an devettit, finii voia lot, indrunt5.-torii Si mentorii pe teren ai celorlalti refugiati rottuitti. Sc poate suspi-ciona solidaritatea de restriste a tutor °anion clesr4cFieittati de atti dezile de piimantul patriei si trattsforma intetut object de itteritnittare?Dar mai este o ratitme pentru care am r:intas strAnF:i laolatt4. Legio-narii an socotit ci Watt nicio chemare si ar face tin act tteleal fat:ipatrie daca an priva neantul de tut instrument de lupt i in momenteleeele mai grele ale existentii sale. Solidaritatea lin existi, si nu 0

dar ea se o.nitint6 in jurtil acelei compouente din trecutulcare ast:izi s'a dorcdit a fi steagul de lupt.i al tuturorlupta contra bol.evisitutliti, n'au crezut Cd pot Sd rup:i nindttrile S. IS nitre in repans, toemai actin' cAnd ncatnul stimi goarna 11101)11 iz.trii

contra aceitnai &Ismail, pc care miscarea legionar:I I-a condi:ant friraincetarc dela ua.terea si. Cul putea diIttna accast:t solidaritate in careneannil legitinca se contopean perfect? Numai inamiculni carts ne-acutropit tara. Ar pntea ni ridice cap de acuzare din aeveasnutem astazi solidari en intreg twarnttl romanese? A! da, ett un de-cenin inainte, en dotta decenii, canti Rusia sovietic:i era ettprins:iintfun val frunurnt de ignorant:i. am fost tie 'unite on boviti Cu pa-turi dc arin:i si slat-tee:Ili de baionete pentruca am indrasnit sil pre-vedem cc groz:ivle s'ar abate asupra poporultti nostru, dacii armatelesovietiee at patrunkie pe teritorittl Romaniei. Dar aceasta actizare cc

fundament ar mai avea acum cand numai tipete de moarte rasbatdepe pamantul cutropit al Romaniei? .Daca ne-am pastrat randurileincheiate, am facut-o pentru nevoile luptei, pentru a pune la dispozitiaMajestatii Sale Regelui o fora, pe care sã se sprijine in campania deeliberare a Orli. Baca cred oamenii politici ai emigratiei romanesti cavizam alte objective, nu putem decal sa le deplangem meschinatatea.Oare uncle mergeau legionarii? La o biruinta usoara sau la moarte?Oare nu era mai comod pentru ei sa fie departe de linia frontului,se bucure de putina liniste dupa o viata de prigoane si chin?

Ca sa aveni o imagine completa a situatiei, adaugam tin al treilcamotiv care a determinat pe legionari sã ramana mobilizati cu fata larasarit. Noi nail pierdut nicio clipa nadejdea ca reprezentantii enii-gratiei romanesti din apus Isi vor face o chestie de onoare si de con-stiinta din salvarea paturii noastre conducatoare. Cea dintai grije aunui I.Zoman care pretinde a reprezenta destinul neamului era, odataajuns inteo tara libera, sii dea alarma asupra planului criminal, pecare il nutrese Sovietele contra burgheziei romanesti, contra intelec-tualitatii !toast re, contra ofiterilor si ftmetionarilor statului roman, ingenere, contra tuttiror elernentelor din patura conducatoare, dintretarani salt iiitincitori, care mai reprezinta o seanteiere de constiintanationala si ar constitui o cat de mica piedicii in calea aservirii totale

poporultii roman. Noi am asteptat zi de zi, saptamana de saptamil-na, lunii k. luna, an de an, ca si fim chemati si si contribuim Cucciace tie stii in putinta, Cu priceperea noastra, cu spiritul legionar desaerifiriu I a actiunea de salvare a elitei nationale. Trebuiau creiateinca din 1(05 legaturi trainice cu tara, care sa uneasca inteun modpermanent Romania eti 7,onele de ocupatie din Austria. Noi ne-amshan't in fel si chip ca facem sa inteleaga pe cei cc aveau mijloa-cele matcriale la dispozitie cc importanta covarsitoare reprezintacrcarea untii pod miscator spre Romania, Cu ajutorul caruia miidcoanieni nevinovati s'ar bucura, astazi, de soarele libertatii si n'ar traialungati ca fiarele prin paduri, plinditi din toate partile s cad a incapcana tradatorilor. Atatia eroi ai rezistentii romanesti au ineaputdin nou pe main ciIiiilor, pentruca in ultimul moment, (and nu semai putea aciuia nicaeri, fiind incoltiti din toate partile de dusmani,n'au gasit un sistem organizat care sa-i culeaga din primejdie si sã-iconduca peste hotare. Oamenii care lupta pe teren nu pot fi tinuti Cupromisiuni, cu apeluri patriotarde, cu indemnuri care n'au nicio urma-

- 23 —

re, ci lor trebue sa Ii se raspunda Cu seriositatea si abnegatia sforta-rilor for. Li nu eontesta munca de reprezentare politica a neamuluicapitalele apusului, dar nici nu pot pricepe atitudinea de nepiisarefata de sacrificiile for. Ei cer o solidaritate perfecta in aceasta luptaapocaliptica, incepand dela cel mai umil catun din Iiasarabia piina lacele mai rasfirate nuclee ronnineti clepe glob si pfina la snpremul re-prezentant al destinului romilnesc.

Dar in afara de Laura umand a probletnei, isi poate inchipui oneine cc castig intens ar fi insenmat pentru etnigratia romaneasca-pre-zenta in mijlocul ei a atator elemente de valoare care astazi 9E' pierdin smarcurile sovietizarii. Nu an fi luat intreaga noastra politica si di-plomatie in capitalele apusului un aft ritm, o alta tinuta, o alta infa-tisare? Nu ar fi rezultat o abundenta de rezultate, schimburile cultu-rale nu ar fi fost mai intense Si zprarea intereselor tarii mai eficace?Suntem siguri cd iutre mule de intelectuali, ofiteri Si oameni politici,care ar fi trebuit sa se gaseasca aici, s'ar fi aflat si acel put= de °ante-ni hotariti sa sfars:easca en discutiile sterile si sã (lea 0 solutie pozitivatuttuor problemelor.

Alajestate,

Noi ne-am pastrat asa dar un oarecare aliniament de forte dintumatoarele motive: haat, siinu lie gdseasca momentul decisiv intr'ofazd de haos Si nepregatire, noi cu ceeace putem da, cu disciplinahotarirea noastrii, sa nu fim absenti dela marele apel at neatnului.at doilea rand, pentruca din trupurile noastre sa se construiasca drumsigur spre tara siP acest drum sa circule apoi curierii si insotitoriipersoanelor care trebuie scoase din primejdie. La aceste objective pre-cise ale noastre, proectate din imagina insangerata a patriei, s'araspuns Cu o doctrind a neputintii si a defetismului. Persoane autori-zate din partea partidelor si a celorlalte grupari politice rom:inetis'au tnanifestat in repetote rdnduri in desacord cu ideea unei miscariactive de rezistenta, schimbandu-si parerile pe care be aveau in tarahare anii 1045-1046. «Noi nu putem face Millie, --declara aceste per-soane— Si, chiar daca am fi in stare sa realizam ceva, incercarea estedeadreptul nefolositoare. Americanii vor elibera tara cu mijloacele forformidabile si apoi ne vor chema sa o refacem Si sa 0 guvernam mai

24 —

departe in spirit democratic. Singura obliga.tie ce ne incumbd este sasesisam bine oscilatiile politice internationale Si Sii ne adaptam lor.»Aceasta doctrina a zisteptarii pasive a evenimentelor nu ni se pare deloc in concordantd cu imprejurarile. Nu stint cc foloase ar putea tragetara noastra din absenta ei depe campul de luptd. In comentariilecare an insotit pactul atlanticului se spune fard inconjur ca nicio Ila-

tiune nu va Ii admisd sd figureze ca un «poids in randul celor-lalte. Dece oare aceastii subliniere sa nu fie valabild Si pentru taranoastrd? Este adevdrat ca s'ar putea invoca sacrificiile imense pe carele-au facut toate popoarele din rdsaritul Europei din cauza opticei po-litice gresite a statelor occidentale, care nu le mai ingaduie astazi sadea tin nou tribut de slinge. Abstractie facind de faptul ca acest tri-but il platese zi de zi Sovietelor, chiar fard reactiuni serioase, ne in-trebam totusi dacii, in fata necesitatilor de rasboiu, care nu tin seamadecat de propria lor satisfacere, isi mai mentine acest argumentvalabilitatea. S'ar putea intampla ca alte popoare, vecinii nostri depilda, 9:1 treacii peste aceasta obiectiune eticii si sa se angajeze inluptd. In acest caz tin ar catiga ei partida si la masa verde a pacii?Abia inlaturatd oroarea ocupatiei sovietice, noi primejdii apar la ori-zont, noi probleme se vor pune poporului nostril in ziva in care se vastatua asupra viitoarei asezari europene. Teza bratelor incrucisate nuse bucura de confirmarea faptelor care cer o continua vigilentrifactorilor competenti ai unui nearn pe liniile indepartate ale istorieisale.

lit ce priveste chestiunea L (1UU.L cu care noi 1111 ne potrivim in pa-reri Ca celelalte grupari politice lomanesti, creerea contactului Cu tara,refuzul lor de a sta de vorba Cu noi pe aceasta tema de ajutor reciprocsi a-i da o delegate favorabila, ni Sc pare cel putin bizar. Admitanumitri gelosie, un anumit resentiment provocat de slabele lor posi-hilitriti in aceasta directie, dar aceasta infirmitate sufleteasca trebuiasri disparli in fata dramei de acasa. Nu erau familiile lor in cauzli, nu •erau proprii lor partizani care sat fi Inicurat Intro larga rm.-ism-a deopera de salvare intreprinsa de noi? Dacri nici aceasta compasiunefata de prietenii lor, pe care ii condanmau la o moarte sigma, n'a fostin stare sri-i lege de tara si sa-i determine la actiune, atunci suntemnevoiti sii presupunem ca fost Ia mijloc numai dusmania fatil denoi. Aceastri neprisare consecventa, aceasta impermeabilitate fata desuferintele tarn ni se pare mai de graba voita, constieuta, rezultatul

25

unei temeri de a nu intra alti concurenti in arena, chiar din randurilepropriului lor partid, Si a-i obliga pe cei actuali sa se traga cu un randde scaune mai indarat. Nu vreau sa afirm ca aceasta tendint.a. s'a ma-nifestat pretutindeni, dar s'a petrecut ceva inexplicabil in emigratiaromaneasca, o lipsa de prevedere atilt de grava Si atat de nejustifica-tii incat tie obliga si credem ca nu poate fi numai rezultatul unei sim-ple intamplari. 0 spun aceasta . pentruca in ziva eliberarii mule defamilii indoliate 'or cere socoteala de incapacitatea emigratiei roma-nesti, de a asigura retragerea elementelor primejduite din tara. Vorcere socoteala eroii rezistentii romanesti, parasiti, sedusi cu vorbe,ramasi fara sprijin Si fara nici o indrumare. Vor cere socotealasupravietuitorii partidelor politice.

Majestate,

Prietenii mei, carora le-am lasat intreaga libertate de actiune pen-tru a duce la bun sfarsit tratativele de intelegere Si apropiere de cele-lalte grupari politice rornanesti, mi-au cerut sfatul cum sã se compor-te in eventualitatea formarii Comitetului fara participarea lor. Mi seadresau mie ea la o persoana ce nu era direct amestecata in ca.uza. Eunu be cerusem niciodata sa forteze nota si sa se solidarizeze cu minepentru o eventuala candidatura in Comitetul central. Singurul titlucc mi 1-am pastrat era acela de simplu luptator pentru libertateadrepturile poporului nostril si cu aceasta calitate, pe care nu mi-opoate ridica nimeni, ma prezint si in fata Majestatii Voastre. Iata ceraspuns am dat fostilor legionari, dupa un riguros efort de obiecti-vitate.

«Care va fi atitudinea fostilor legionari daca se va constitui Comi-tetul national dela New York, intarit de Rege i recunoscut de aliati,ca expresie politica a Romanilor, in ipoteza c n'ar cuprinde pe ni-ciunul din camarazii nostri? Ii vom face opozitie? Nimica nu ne Un-piedica, in principiu si dupa regula democratica si dupa cum se pre-gatesc sa procedeze alti rom:ani nemultuniti, sa ne declararn nesa-tisfacuti de reprezentarea lui, sã-i desvaluim viciile de alcatuire, sã-idenuntam spiritul partizan in care .a fast conceput si sa-1 repudiem cainstrument de eliberare al poporului nostru. Inteadevar, absentanoastra din comitetul national nu are nici a justificare in raport cu

— 26 --

realitatile din tara. Curentul de (Tillie in favoarea noastra, chiar dacala un moment dat a putut sa fie mai scOzut, din anumite imprejurariexterne, astiizi este din nou in crestere, promovat de marele numarde luptatori, care 9 ' all recrutat din randurile noastre. Iii acest caz elegitim sa lie intrebam cum ar putea pretinde comitetul, care s'ar formala New York ca reprezinta poporul roman, cand exclude de la repre-zentare o parte importantri a lui? Care sunt criteriile care legitimeazaun comitet zis «National), dacri nu insiisi vointa reala si nefalsificatOa tarii? Cine poate fi judecator peste tara si interesele ei, decat tarainsasi? Opozitia noastra s'ar sprijini asa dar pe realitati incontesta-bile, pe drepturi imprescriptibile ale unui popor de incredintasoarta in mainele oamenilor, care se jertfesc pentru el Si Ii stau maiaproape de suflet. A ne angaja insa, in aceastO atitudine, cu toatejustificarile depline cc le riven', ar insenma sã continuam linia de cer-turi Si de discutii sterile, de care s'au facut vinovate celelalte grupOripolitice ale emigratiei romanqti. Spiritul lui Corneliu Codreanu, carene-a invatat ci Legiunea se gi.-e*‘ste in servitiul marilor finalitati na-tionale, ne cere ca si de astridata, noi si fim cei impricinitori. • Nu, dom-nilor, nu vom face .opozitie Comitetului national. Cererea noastra de afi reprezentati in comitetul central este adane impregnata de vointatarii. 0 mentinem si o vorn afirma cu tririe on de crate on vom aveaprilejul. Dar tocrnai finalca se afla in perfectd corespondent:1 cu su-tletul neamului nu o putern transforma intro arma de lupta contraviitorului comitet national, care oricum ar fi, bun sau rdu, de momentcc a fost intOrit de sigiliul Regelui, trebue sr`i i se facri loc Si sa i Sc (leaposibilitatea si lucreze.

Ne-ati facut o mare ncdreptate, ati ofensat cu hotarirea dunmea-voastra mii Si mii de oameni care till vitejeste pieptul dementei so-vietice, dar oricatri durere ne-ar Mivrili in suflet, nu ne putem pre-schimba in potrivnicii acestui comitet. Dacri am lua acest drum, arinsemna ca ne a.similaiui tuturor ambitiosilor politici care au transfor-mat emigratia romaneascO intr'un targ de competitiuni Si sit-i facemsa cicada cO insistentele noastre ar avea alte motive decat aceleaizvorite dintr'o mare necesitate nationalii. Din moment cc comitetulnational sit format, chiar Cu compozitia cea mai defectuosnoi nu von' face altccva decal- sa-i uraiii . drum bun, pentruca sit nu sezicii maitre, carat erorile Si insuccesele Sc vor aduna, c5 nu au pututlucreze din chic stie cc pricini. Misiunea Ion este atat de grea, rEispun-

2 7

derile care stau in fata sunt atat de man, incat opozitia noastra arapnea ca o sfidare a nevoilor nationale.

Bine inteles, comitetul creindu-se in afara ariei nationale, ne tatesi notta posibilitatile de a ra.spunde chemarii lui ca o forta colectiva-si constituita, pe care am mentinut-o tnobilizata in apus, determinatiexclusiv de obiectivul precis Si limitat al luptei contra bolsevisNoi nu putem aparea ca o comunitate unitara de lupta in sanul co-mitetului, pentruca nu i se vede utilitatea ei din parteafactori politici romani, nu se face apel la ea, nu este cantata si in con-secinta nu i se dau Mei posibilitati de exprimare si ni se imputa charca 0 vina. Legionarii din strainatate reprezinta numai tin infitn pro-cent din marele numar al legionarilor din tar. Acestia stint prigoniti,batuti, schingiuiti, condanntati la,ocna, selectati pentni lagare si asa-sinati pentru vechea lor credinta, pentru calitatea politica cc au de-tinut-0 odinioara in cadrul miscarii. In lupta pe care o poarta ei peplaittrile insangerate ale Romaniei sunt insufletiti de idealul lui Cur-neliu Codreanu, care a (gent accasta generatie s infrunte urgia

Putern noi sa ne luam angajamente in mantle lor Si amputea sa le dam intruchipare, cand jertfa ion e sabotata? Cand arei ca splendida unitate romaneasca, care 9'a plamadit in tara din la-crimi, %Inge si suferinte, nu este recunoscuta peste mutate? Nu avernnici 0 acoperire morala si politica sa-i reprezezitant atata value cat lise refuza participarea la locul de raspundere. Legionarii din tarastrainatate au dat numeroaw dovezi ale atasamentului lor pentrucauza nationala si nu s'ar fi asteptat ca in momentul culminant alluptei pentru eliberarea nearnultti i1 Ii se paralizeze toatetile prin vrasmasia aratata din spatele frontului. isi vor face dato-ria, regretand profund ct elanul lor C dectiv rainane iteintrebuintat,tocniai in momentul eand tara are mai multa nevoie de el, cand luta-nimitatea constiintei romanesti reclatna prezenta acestui efort in pri-mele randuri ale luptei pentrtt mantuirea nearnului. avertiseazaape cei care astazi isi asuma drepturile reprezentarii exclusive a popo-rului roman peste hotare,. Ca se gasesc in conflict cu vointa tarii siprin procedeele lot arbitrate se fac vinovati de aceeasi neprevedere encare s'au incredintat deunazi Rusilor, lasand prada conumismului • n-treaga elita nationari.

28

Majestate,

Dispositiile discriminatorii pe care Si le-au insuit 0 buna parte aoatnenilor nostri politici din strainatate raman farii influenta asuprasituatiei din taxi. Acolo nu se gaseste nimeni care sa condamne pefostii legionari, ca si-au pus solidaritatea lor in serviciul intregii co-munitati romanesti. Tara e prea departata Si prca putine mijloace decomunicatie exista dincolo de cortina de fier, pentruca sa patrundapfmi in randurile luptatorilor consenmele separatiste si defetiste dincapitalele apusului. Acolo nu se dau reprezentatii de partide, ci oame-nii se infratesc i mor fara sa se intrebe, carui club politic an apartinut.Sub imperativul primejdiei s'a creiat tin singur front romanesc, carerezista en inversunare Si cu pierderi tot mai grele frontului s)vieto-rus.Parra in cele din urma, daca nu va interveni nici o schirnbare majorain cadrul emigratiei romanesti, va exista o tana care lupta Si un co-mitet care nu o reprezinta. Tarii care patimeste, care sufere, care si-aingropat cei mai burd fii ai sti ne von], adresa si noi, in ceasul

ca sii ne faca dr(Ttate. Ea singura este chernata ca sii ratificesa condamne politica egocentrica ce s'a practicat in apus. Vom faceapel la liberali, la taranisti, la socialisti, la legionari, ca ei impreunasit chibzuiasca si sa dea verdictul final. Vom vedea atunci, daca mor-miracle se mai pot desparti, daca prieteniile legate in temnite se maipot renega. In acel moment cand Vii yeti intoarce pe painantul pa-triei, ne vom indrepta si noi cugetul catre Majestatea Voastra, ru-gandu-Va sii faceti uz de fanctiunile ()hiective ale Coroanei, inlaturand din calea vointii nationale toate piedicile cc i-ar putea stanjenilibera ei manifestare,

Majestate,

Exista unii oameni care nu gasesc alta preocupare mai inaltamijlocul cumplitei ravasiri pe care o traim astazi Cu tot ii decatframante mintea cum ar putea sii prelungeasca Inca cu o generatieconflictul intern din Romania. Din parted noastra, Vii declarant Ma-jest ate, ca am renuntat (le multa vreme sii redeschidem ost ii itii tile cu

- 29 -

fo.stii adversari, chiar atunci cand ni se declarS ra- zboiu din toate pSr-tile i ne multumim 9i fim constructivi acolo unde ni se ing5.duie sinu suparam pe nimeni. Probabil din aceleasi cercuri de rau voitori3'au recrutat Si persoanele, care nu s'au sfiit sã puns in discutieraporturile noastre de fidelitate fat5 de Coroanii, afirmand ca amnutri sentimente ostile fa ta de persoana Majestatii Voastre. Pro-fit de acest prilej, ca sa. fac cunoscut tuturor cercurilor romanestistraine eat sunt de neadevarate aceste svonuri. Membrii fostei miscarilegionare unesc in constiinta lor de Romani cauza tarii martirizate Cutronul MajestStii Voastre si Vi asigura ea' nici o intriga Si nici o ama-raciune nu-i poate sdruncina dela linia lor de lealitate Si devotamentfata. de Rege si Dinastie.

24 Aprilie 1949.

Si traiti Majestate,

HORIA SIMA

— 30 —