STAS 3300-85 Teren de Fundare. Calcul

5/11/2018 STAS 3300-85 Teren de Fundare. Calcul

1/43

JI " "'"N!-I-C Ju::l'tl0,_ ,o,'"::'tfj, . < : : !'60Z "

r

;.

ezu 624.131,8.R EP UB LIC A S OC IA U ST A

ROMAN I A.~~

STAT

lnlocuiqte: .)

STANDARD DEEDITlE OFlCIALA STAS 3300/1-85

CONSILIUL NATIONALPENTRU $TIINTA$1 T~H"'OLOGIE

INSTITUTUL ROMANDE

STANDARDIZARE

TEHEX DEFC\'IlARE

PRINCIllII GENERAU~ rn : CALClJJ~

IClasificarca atranumerlea

G 21Foundn tfon ground

BASIC PHINCIPLES FOR ANALYSIS PRl:'

2/43

~'I'AR ~;:W0I1-R5 -2-, . .2.4 Fuudutia reprozintii. partea infel'ioal'a a coustructiel, prin care se transmits ~irepnrtizeazatel'enului tncarcarea adusa de constrnctie.Dupa modul in care transmit terenului de fundare inearcarea adusa de consbructii, fU11-datllle se clasifica in :- funda lii direete ;- Iundatii indirecte.

2.4,1 Fundatie dircctii este tundatia Ia care incarcarile se transmit prin intermediul bazei ;din aceaste categoric fac parte toate fundatiile d e suprafata precum ~i fundatiile pe eliesoane.2.4.2 Fundntie iurlirectii este fundatia la care inc:l.rca..rile se pot transmite a,tit prin baza fun-dafiei cit ~i prin :mpl'afata, lateral a a, acesteia; din aceasta categoric fac parte pilotii, eoloanele~i haretele.2.5 Luerilrile de sustinerc sint lucrari de constructii avind drept obiect sprijinirea unor '(81'-sa nti, a unci umpluturi de pa.mint sau a peretilor unei excavatii,Principala solieitare asupra Iuerarilor de sustinere este data, de impingerea pamintulni.Lueral'ile de sustlnere pot fi :

- eu caracter temporal' (sprijiniri, pereti din palplanse, pereti ingropati, batardouri etc.);- cu caraeter definitiv (ziduri de sprijin, cheuri portuare, galerii subterane, eondnetemagistrale etc.)2.6 Tal uzurilo sint snprafete libere ale terenului care delimiteaza exeavatii in teren naturalsau umpluturi,

(c=~.7 Versantii siut suprafete inclinate ale terenurilor ale carol' pante au rezultat in urma unor~-'pl'ocese geologice naturale.2.8 Deplasarile ~i deforrnatiile fundatiilor provocate de deplasarile ~i deformatiile terenuluipot fi:

- tasarea ubsoluta, 8, care este deplasarea po vel'tica,la a unui punet al rundatiei, saudeplasareapc verticalu. a inta-egii fundatii izolate sau continue j- tusarea merlie a coustrucjlei, 8m, care este media tasarilor absolute ale fundatiilorizolate ale constructiei j- tasarea relutivii, care este diferenta intre tasarile absolute a doua -fundatii, raportataIa distante dintre ele;- Inelinarea Iundatiei, tg 0, care reprezinta diferenta intre tasarile absolute a douapuncte extreme ale fundatiei, raportata la distanta intre ele (lungimea, latimea sau diametrul

fundatiei) i- Incovolerca relativa, t,care reprezinta raportul intre sageata maxima. ~ilungimea pa,I'tiide Iundajie care se inconvoaie ;- translntia absolutii y, care este deplasarea l?e orizontala a unui punct al Iundatiei.

3 NOTrUNI DE R1ZA3.1 Comport area sub inearearo It terenului de fundare ,3.1.1 Sub actiunea incarca,rilor, terenul de fundare so deformeaza, Deformatiile terenului defundare se produc datorita variatiilor de velum ~i de forma. In acest proces se pot intilni urma-toarele stadii caracteristice : .

a) Stadiul comportarii liniare sau cvasi-liniarein acest stadiu, deforma.tiile terenului se datoreaza prepondcrent variatiilor de volu 1 1 1 ,iar ieoiuportarca depinde in mod hotarltor' de caracteristicile de deformabilitate ale acestuia ..b ) Stadiul dcsvoltarii zonelor plastice ',:in acest stadiu, variapiilc de forma devin semnificative, iar comportarea terenului esteinfluent;ata ~i de earactaristieile de rezistentu, ale acestnia.OBS E H \'ATIE - Zone ptn stlco stn t acclc zone pe cunturu l sl in intrriornl curora este Indepfinitfi cond itiade rupere, udicli eIor lul tangential etect iv cstc egal ell rezisteuta la Iorft care a pamtntu lul.0) Stadiul de rnpereA tingerea acestui stadiu este insotita, de regula: de deplasari importante san dislocariale t.erenului. Ruperea poate conduce la despriuderea unei pi'irti din tcren de restul teronului,dupa 0 supl'afata" denumita suprafa!a de alunecare, pe care efortul tangential efectiv egaleazain fiecare punet rezistenra la forfecare < 1 , materialului,

l"

f1JJ

'\~J


3/43

-3- STAB 3300/1-85Modul in care, Ia cresterea progresiva n,Incal'cul'ilor, evolueaza ~i apar stadiile mentionate,dcpinde de natura terenului, de natura inci'il'carilor ~iviteza de aplicare a acestora, de tipul luerari i(Iundatie direcHL san indirecta, Iucrare de sustiuere, taluz etc.).

3.1.2 in tunctie de natura lucriirii ~ide sturea limitit couslderata, ealculul terenului de fundarese efcctueazii pentru unul din studiile mcntionn to b pet. 3.1.1. ea de exemplu :(I) ('\;1Inal'ca dr-forma [iilor pro bubile ale lunda t iilor se poa te face corespunzator sradiuluide comporrare liuiarii. s.iu ovasi-Iininrii san C O l 'C S P U l lZ Uor sradiului dezvoltiirii zonelor pla~Tiee ,cu admitereu unor zone plnstice en cxrinrlcre limitatii ;b) calculul cal),H'il;'itii portante a fundntiilor ,,0 face COl 'e~punzu tor st adlului de rupere ;c} vcrifir-arca stn biiitU tii iuluzurilor ~i versanttlor se fate COl''SlHlllzi ' i tor stadiului de

rupere.3.~ S tfirile limila ulc tc rcnu lui tio Iunrhu-o3.~.1 Corcspunzutor diteritelor stml;i all' procesului de deformare sub incarcare, terenul derundare ponte atinze diferite srari limita.~ ?':Stal'l'

4/43

Oontinutul studiului geotehuic, prograuml ~ivolumul luerarilor de cercetare a, tcrenului,precum ~i nomenelatorul minimal de incel'cari in Iaborator ~ipe teren se stabilesc in conformitateeu prevederile STAS 12402/1-81.5.2 .Oaraetcristicne gcotchnicc utilizate in ealeulul terenului de fundare trebuie determinatecorespunzator eu tipul de solieitare indllSa. in teren de catre constrnctie. .Acolo unde este ea zul, se va tine seama. ~i do posibilitatea modificarii in timp a acestorcarae teristiei.5.3 'La determinarea in laborator a cnracteristicilor mecanice ale paminturilor, trebuie sa seurmareasca reconstltuirea cit 111f1i fidela a, starii de eforturi erective din teren i apliearea unciseevente de incarcare care sa. simuleze conditiile de solicitare.5.4 Bezultatele incercarilor de laborator ~i de wren efectuate pentru fiecare strat Iufluentatde construcpie san C < 1 1 ' C actione,ozii asupra constructiei ~i afecteaza eomporbarea aeesteia, trebuiepreluerate statist,ic in vederea objinerii valorilor normate ~i de calcul ale caracteristicilor geoteh-nice ale stratului, conform metodelor date in ancxa A,

OBSERVA TlE - Se recomanda Ci1 5i Ia dcltrnttarcn stra turflor s a se utllizeze metode statlstlce ca, de exemplu fmetoda rccornandata In anexa A. .5.4.1 Valorile normate ale caracteristlcilor geotehnice, A", se stabileso ca valori medii alemnltimii de date experimentale obtinute pe straturi dupa. eliminarea, potrivit procedeului datin anexa A, a datelor afectate de erori excesive, Aceste valori se determina pc baza unui numarde inccl'ca..l'i cotespunzator Cll imporbauta ~i tipul constructiei, eu suprafata oeupata de aceastaprecum ~i cu gradul de o.nogeultate al stra.tulni conslderat.5.4.2 Prelucrarea sta,tistic:\ in vederea stabilirii valorilor normate ~i de calcul ale earacteristi-cilor geotelmiee f ' . G (upiicQ.diterenjiat, in functie de caracteristica geotehniea, astfel:

- prelucrarea independenta n . oaraoteriaticilor care se determiua separat (y, e, w, M,]i), O"rcs etc.) ;

- prelucrarea eorela v t{t, a oaraeteristicilor care se determina impreuna ( < 1 > ~i0).5.5 In anexa C slut. date, orientativ, valori de caleul ale parametrilor rezistentei Ia forfeeare< 1 > ~i 0 ~i ale modulului de deforrnatie linia,ra. E.Valorile parametrilot ,. : ._ . "

- la predunenaionarea ~i verificarea preliminara Ia starea limita. de deformatii a funda-finOl' directe, indifereut de elasa de importanta a eonstructiei, stabilita conform STAS 10100/0-15 ;- la vetifiearea definitiva lfl. starea limita de deformatii, in cazul fundatiilor directepeutru constructiile nesensibile la tasad din clasele de importanta III, IV, V;::- Ia evaluarea solicitarilor Iaterale produse de masele de pamint. asupra Iucrarflor desusjlnere din olasele de impntanta. IV i Y;- la predimensiouarea tuudatlilor 1)0pilo]] (coloaue, barete) Indiferent de elasa de im-portanta a coustrnctiei. .Valorile nrnlulului de detorm vpie lini


5/43

)

!

' .

-5- STAS 3300/185- in eazul taluzurilor ~iversantilor se eompara eforturile tangentiale dezvoltate pe supra-fetele ipotctice de cedare cu rezistcnta la forfecare a materialului san s c compara momentul destabilitate en momentnl de riistumare.

6 . 2 C uleulu l In sln rea I imitii de deformatii6.2.1 Oalculul In starea Iimltii de deformatii se cfeetucazii in toate cazurile, indiferent de naturatereuului de Iundaro, ell urmiitoarelo exceptii :

~ eonstructii tundate direct l)e terenuri alcatuite din paruinnut, roci sttncoase fisuratesau roci semistinconsc, in conditiile slwdfieatc la pet. oA;

~ eonstructii Iunr la t1 ' ,lil'l)~'tp: t :!';~uri nlciitui te din roci stincuaso uefisurate, constructilfundate indirect, lucriiri 1 ( ' susi inere. tuluzuri ~i versunti, dacil. uuslnt p reviizute rostrictii specialepeutru exploatnroa constructiei.0.2.3 Pentru calculul hl stnrca lunitu lL' defurmatii, coustruotlilc se cousiderii supuse actiunilordin gl'UllUl'i Iundamentule. luate, dupa (a2. corespunz iitor unei start limita ultimo san unei stariIimitii a exploatiu-ii nor.uale.6.2.3 Valoiile de caicul ~dl' e~1ractl'l'1:.;1icilor geotehnice utilizato ill verifiejiri la starea Iimitii dedeformu ~ii i'lP stabilesc, de J'l'g'lll:-\, corespunzii tor unui nivel de asigurars (J. = 0,85 (vez] ~i anexa A).6.2.1 Prin caleulul tereuului dt' mudare la staroa Iimitii de detormatli trobuie su, se asigurercspectarea COIHlitiilol':

~,,,,; [\;,)n cazul uru-i \"'l'ifical'i la starea Iimitii ultima, SLU}~I"'; KI in eaznl unei verificiui la starea limita a exploatarii :normale Sf_;BNj

in can'~, depln;;,ll'i san detormutii po- ibile all' constructici, datorate deplasarilor ~i deforma-rilor terenului de tundare. calculate eu incal'cari din grupari fuudamentale pentru

"bll'f'~1" limitit UItilll{l : ,ilt deplas.iri san deformu tii 'posibile all' constructiei clatorate dcplasiirllor ~i deformarilortoronulu! rk f'undare, calculate ('11 incarcari din gl'llpal'i Iunda mentale pentru starealimitit 8: explontiuii normale ; .}, (lel)la~al'isau defonn:1.1'i de l'dt'l'jn~(t admis penrru structura, stabilite de pro ieetantulstructurli : in lipsn UUOI' valori stabilite de proiectant pot fi luate in oonsiderar e valo-rilE' orientativu nle ileplasal'ilol' san deformanlor admiaibile, date in preso rlptiile spe-eifict, pentru (meritl:' categorii de constructii ;j.t deplasiu-l san dcformari admisibile din punct de vedere tehn ologic, specificate deprcieetantul tehnolog.

6.2.5 Deformatiilo sl deplasiirile fundntiilol\ ca urmare a deplasarilor san deformatiilor tere-nului de tundare, care se ian, de rcguh'i, in eonsiderare, sint : tasal'i, inclinari, incovoierl, translatii.6.2.6 In ealculul deformatiilor probabile all' terenului de Iundare, trebuie sa se ia in consl-derare ~i :

-'-- intluentn consrructiilor In ncillute ;~ supratncarcarea terouului de fun dare din imediata vecinatate a . Iundatiilor (umplu-turi, platforme, depozite de matoriale etc.),

6.3 Caleulul In stnroa limil Il de capacitate portanta6,3.1 Calculul la starea limitii de' capacitate portanta Sf' deet.ut'azi1 pentru :- constructii fundate direct 13'"parntnturi Ioarte :compl'esibile;- constrnctti fundate direct pe pamintnricoezive fomte umede i}i saturate, supuse uneisolicltarl aplicatf1 rapid; .~ construcpii Iunda te direct. pe tcrenuri alcii tuite din roci stineoase ;- constructii fundate direct ~i snpuse unor Incilrcal'i orizontale permanente importante(H> 0,1 1'), in care H ~i V reprezinta componentele orizontala i } i , respectiv, verticala all' mcar-carii transmise terenului ;- conatructii en fundatii indirecre ;- Incrari de sustinere ;- taluzuri ~i versanti.

6.3,2 Pentru calculul la starea Iimitit de capacitate portanta, constructlile se considera supuseactiunilor din gl'npal'i speciale ,OBSERVATIE ~- In cazul in care :lcliunile dill grupnrra Iunrla rurntn la ~1111 rna i dffo\ oru hik- dccit cele dill.grllporell specla ld, calculul In sturea !imUn U(' cSjlncihlf(' portnnt a, in ~ihNtliil(' pr svazu t In pd. 6.3,1 se faceell couslderarea adunlu cclnr mn idefa vcrn hllo.


6/43

STAS 3300/1-85 6 -

6.3.3 Valorile ( 1 e calcul ale caracteristicilor geotehnice utilizate in wrifidiri la starea limitli decapacitate portanta so stabtleec, de regula, corespuuzator uuui nivel de asigurare lj_ =0,05 (vez!~i anexa A).6.3.4 In Iunetie de natura, atarca tereuului de Iundare ~i yiteza de aplicare a, incal'carilorpe teren, ealculul la etarea lim ita, de capacitate portanta se efeetueaza pentru diferite momente :imediat dupa aplicarea inca-rcaTii ~i dupa consumarea timpului de cousolidare, .In auexa B sint date reeomandari priviud apreeierea yitezei de solieitare * i deterruinareaoaracterieticilor geotehnice pentru diterite faze de solicitare.6.3,5 Prin ealculul terenului la starea limitii de capacitate portantit trebuie sa. se asigurc 1'e8-pectarea conditiei :

Q ~ iii' RIn care:

Q ineiircarea de calcul asupra terenului de fundare, provcnita din gruparea de aotiunicea mai defavorabila ;R capacitatea 1Jortanta de calcul a terenului elr fundarem caeficient al eonditiilor de lucruDupa tipul lucrfi-rii, capaeitatea portauta de ealcul a tereuului de fundare l)oate fi:

presiune critica, Perl in cazul constructiilor fundate direct;presiuue lateraHt ultima, Pu, in cazul fundatiilor ineastrate in teren, supuse 1 3 0 soli-cital'i transversale, precum : ; . i in cazul lucrarilor de suatinerc ;inonrcarc critica (axiaU1sau transversala) in pilotii (oolonuele, baretele) constructiilortundato indirect;forta de fn.!oarc pe talpa fundatiei ;moment do stabilitate ill cazul fundatiilor san in cazul taluzurilor ~i versantilor.

6.4 Caloulul tereuului de Iundare pc baza presiunilor couventloualo6.4:.1 Presiunile conventionale reprezintK presiuni aceeptabilo 1Jesuprafata de contact dintrefundatia directs ~i teren, stabilite empiric.6.4.2 Situatiile in care se efectueaza calculul la . presiuni conventionale, valorile presiuniloreonventionale ~imodul de calcul se stabllesc pe baza prescriptiilor specifice pentru diferite eate-gorii de coustructii.6.5 ill anexa D ;:;epreziuta exemplificativ conditiile de efcctuare a calculului terenului de. fuudare pentru uncle cazuri uzuale.

.7 URMARIRRA OOMPORTARU TERENULUI DE FUNDA.REUrmnrirea compoI'M.rii terenului de fundarc in timpul executiei ~iexploatarii construe-"tiiilorconsta din miisurar! sistomatiee privind : tasarile ~ialte deplasari ale constructiilor, sagetile~i rotirile lueritrilor de sustinere, poaitia unor puncte situate la suprafata ~i in interiorul taluzu-rilor ~i versantilor etc. Ou datele astfel ohtiuute se verifica indepliuirea conditiilor de s igma-nt-a~ide exploatare norrnala ale constructiilor. Aceste observatii in situ permit veriflcarca metodelorpentru caleulul terenului de fundare precum ~i stabilirea nnor valori ale caracteristicilorpa,minturilor ~i rocilor utile 1a proiectareu unor Iucrari asemanatoare in condittl de teren similare,Coutinutul, volurnul ~iesalouarea in timp a programulni de miisuriiri se stabiloso de catreproiectant in fnnctie de tipullucr~'l'ii ~i de na~.ul'a,terenului d..~fuudare ~i se reglementeaza prinprosoriptii specifice pentru clifc1'lte ca.tegol'n de eonstructu.

I~IlII


7/43

7 STAS 3300/1-85

ANEXA A

S'l'ABILlTIE~\ V A L O H T L O H N01DLU'E f ,11DE ('ALeUT, ALE CAHAerER.ISTIOILORGEOTgH);"ICE _-\LE 'j'EHEXUrXI DE FrXDAHE

A,l Pn-lucrnrca rozultarelor II1('('I'(';'l1'iIol' compcrtii dona era 1)(' principalo :~ delimitan-n IWY{'lticftlil ~iin plnn a oleiuont eloi' geologice (straturi, orizonturi, Ientile,zone) ennu:h'I'iza te })I'illtl'-O varia hilit nIe n caracrorist icilor geotl'llllic(', incadrata In anumitelimite ;- stabilirea peurru fiecnre elcurent geo1og'ie in parte a \ 'p caracterizeazii printr-o varia bilita te limitata aearacterist iilnr geote hnjce.Dolim ita rea unui strat se face prin :~ recunoasteren v iznalii a materialului :- interpretarea datelor geomortologice ;- evidcntieren unei variat ii bruste a caracteristicilor geotehnico


8/43

STAS 3300/1-85 8

in care

V 1 ~ -8= --.:E (A - A;)2tt -1.=1- 1"A =- 1; Ai

11 .=1

8 abatcrea mcdie l)atratica: a valorilor iudividualeA .media aritrnetica a valorilor iudividualen numarul valorilor individuale.

A.5 Dupa delimitarea straturilor sau a elerneutelor geologico, se trece la eliminarea erorilorexcesive din sirul statistic at valorilor fiedirei caracteristicl geotohnlco, prin excluderea acelor.valori individuale Ai ale caracterlsticit geotehnicc pentru can' nu se Indeplincste conditia :

incare:A sc dotermina en relatia (3) :v eoefieient statistic dat in tabclul L, in Iunctie de numarul Itde derermiuari ;

S estimatia deplasata a abaterii medii patra tice, stabilita ell l'eiatht :

OBSERVATII1 Vulorlle atectate lit mod evident de nellnifonnituti strict locale ale pamintului, dejcctarea aparaturli sau altecauze exterioare lrebuie eliminate inca In faza ini\iala a prelucriir ll, lnalute de delimitarea elemente lsr gcolo-glee.

: . I : Prevcdcrlle de 1a ncest punct se aplicil ~i1:1prelucrarea valerllor rcztstentcl la rupere Ia compresiunc a roctlorcompaete crrc,' determinate pe epruvete cubice in start' saturata, conform STAS 6200/5-71.

Tabelu I 1 .

n 1 ., ~ II I v I I It ' 1 v6 2 . 0 7 21 2.80 I ae 3,O~~7 2,18 22 2 . B 2 a7 a,Oi8 2,27 23 2.84 38 3,059 3,35 24 2,86 39 3,0610 2,41 25 2,88 40 3,0711 2.47 26 2.110 41 3,0812 2,52 27 2,91 42 3,U913 2,56 28 2,93 43 3,1014 2,1)0 29 2.94 44 3,1115 2,64 30 2,(16 45 3,1216 2,67 31 2,97 46 3,1317 2,70 32 2,98 47 3,1418 2,73 33 3,00 4 8 lI.1519 2,75 34 3,01 49 . 3 .1 1 j20 2,78 35 3,0'2. 50 3,16

A.6 Valorile normate ale earaeteristieilor geotehnice y, f, Ie, W, .M,E, ()wetc. so determinaca me die aritmet.icii a rezultatelor obtinute din ineercari de teren san laborator :

(6)in care:

A" valoarea RormaHi, a caracteristlcii ;A1 valoarea individuala rezultata in urrna fiecarei determinari ;n' numarul de valori iudividuale (care trebuie sit.fie eel putin trei) rezulbat dupri, elim i-nat'ea valorilor eronato.

A.7 Valorile normato ale caraeterlstlcilor geotehuico !f > ~i (J ae detcrmina prin prelucrareacore1ata a rezultatelor detcrminartlor de toren san laborator.

-~.. . ,.

(2)

\

(3)

(4)

(5)

9/43

- 13 STAS 3300fl-E

se verifica pentru toate valorilo "rc.- Deoi nn se elimina niei 0 valoare din sirul statistic al valorilor TO numarul total devalori fiind : n= X 7=1- Caloulul valorilor normate < ! I n i} i e"Conform relatiilor (8) ~i (9):

=21 (0,1 )(0,465+0,2 XO,730+0,3 X0,930) -(7XO,l +7 X;0,2+7 XO,3}(O,465+0,730+0,930) =21 (7 X 0,12 + 7 X 0,22 + 7 X 0,32) - (7 X 0,1 +7 x_"O,2+ 7 X 0,3)2

- Analiza valorilor -:f pentru G=O,~ ;Up{t (tabelul 6)Taheltll e

I / I ' 1 I'= t :;-;1 U- '":i)2 I ' t " i - ';l t,~- . , f'J . -1 0.130 I -0,025 0,000625 -0.022 O , O O O C { S - !:2 0.0\)3 O.Oltl 0.000100 0,013 O ,OO I i H 19;{ 0.110 -0.01);-} O. ( ) I ) I JO~ " -0,1l02 0,0000041 0.085 0,1)20 0.00041)1) 0,02:1 0,0005291) 0,110 -0,005 0,0000 :25 -O,UO: 2 0.000004[j n.l00 0,005 0.000025 U.008 0.0000647 O.WI! n.oo:; n.OOO025 0.008 (1,000064

~'":i = 1 ) . 7 : : 1 1 \Se caleuleaza :

0,730-:.:::::..:::---~-I 0,105; 8 = V _ ! _ 0,001225 ~ 0,0137 -Pentru n=, rezulta v = ::?~18eonditia :

'J S = 2,18 X 0,01.1 ~ 0,028S~ verificii pentru toare valorile > ,._._Analiza, valorilor '/ poutru G=0::3 il[Pa (tabelul Y) xe calouleaxa :

- 0,930 V I=O~ -7- =0.133; 8= 70,004343 ~ 0,025

Pentru n =, rezultji 'J=2,18Tabclul 7

i I ";j I :r - Ti I (= i - 'iP I " I (< ;3 - '!)~3 - Tj1 0,160 -0,027 0,000729 -0,019 0,0003612 0,170 -0,037 0,001369 -0,029 0,0008413 0,140 -0,007 0,000049 0,001 0,0000014 0,110 0,023 0,000529 0,031 0,0001}615 0,140 -0,007 0,000049 0,001 0,0000016 0,110 0,023 0,000529 0,031 0,0009617 0,100 0,033 0,001089 0,041 0,001681

2 : : " =,930Oonditia :

'J. S =2,18 X 0,025 ~ 0,054

" ""n ~ ai'''i - 1: at 1; 'r(1 1 1tglTl" =-~-------- -n ~ al- (~ a i r

=0,339

10/43

S'I'AS 3300/1-85 _ 14 -

n n ,~ n1; c r ; b '"t"j _ 1; (fe1; 0";' ':1c" = 1 1 1 1n ~ cr7 -- (~ (fIr

(7 x 0,12+7 x O,:.F+ 7 x 0,32) (0~465 +0,730 --:-0,930)21 (7 X 0,12+7 x 0,32+ 7 X 0,;32) -(7X 0,1+7 X O,~+7 XO,~1)2

(7 x 0,1+7 x 0,3+7 x 0,:3} (0,1XO,lG5+0.2 x 0,730 - + - 0,3x 0 ,9 q O ) . " .p-'-----'-------'--------'-----'-----_-'----- '--_c~:___.___. -- =0,0,397 ~II a ,31{7x 0,12+ 7x 0,22+ 7x 0,32) - (7x 0,1+7 x 0,2+ 7XO,3)2Deci $" = 1840' ~i c" = 0,0397 1iPa~ 0 1'oma1'('('ifapt-ul c{t 8e u t il izenzc'l sumele vnloiilor 71 calculate in tahrlele 5 ... 7 ~i c u valorile crsint comunc peutru fiecare grup < I t ' cite 7 vnlori oJj.

_ Determinarea valoi-ilor de calcul (P, < 1 ) * , c ~i('*Se calculeaza abaterea medic patl'atici'i, n, unghiului d(' frecare interioarn ~i a . coeziuuii curelatiile de la, pet. A.S.1Se deduc II I prealabil v

11/43

\ .

. . . -Ui Sl'AS 3300/1-85

AXEXA n

:JlODUL DB DBTBR.i\IIX..:-U:E _-\PAIL-LHETRIJ.OR GEOTEHKICI IN CAZULPA:\Lt~TURILOH FO~\ln'E L\lEDE ~I SATURATE, SOTJIOITATE RAPID

tn eazul piimint.ui'ilor coezive toarte nmed f $ i saturate (8r;_;:, O)8), cind inciircarea pc terense aplica rapid, cnlculul torenului de fundnre, pcntru momontul imediat dupii aplicarea incal'eariise ('reetne,l;l,;l, utillzind caraeterist icilc gcotchnico ale pamintnrilol' determinate dupa cumurmeazii :- prin incercari nceousolidate-ncdrcnate (UU) c1aci'Lncarcarea-aplicata modifiea atitpresiunea medic totalii

cit ~i efortul deviator

- prin incerC8.Ticonsolidate - nedrenate (CU) daca solicitarea aplieata modifiea nnmaiefortul deviator. . ., , . "" \Parametrii se pot exprima in functic de eforturile totale san il l functie de eforturileeiective, dad\.. in timpul incercarilor semasoadt presiunea apei din pori. In mod eorespunzator,ealculul tereuului derundare se efectueaza in functie de eforturile totale sau in functie de eforturile

efective .Pe ntm aprecierea vitezei de aplieare a IncQrdirii l}e teren, se eomparii timlml de consoli-d are al acestnia ell timpul de aplicare a incarcarii.Timpul de consoli dare se determina apllcind teoria consolidarii monoaxiale, plane, axials imetriee san spatiale, dupa caz,In mod orientativ, inearearea se cousidera rapida, daea se apliea pe teren intr-un timp. m ai mio decit valoarea data de expresia :

8

in care 1 lu ngimea liniei de CUI'Pll[ carnetcristice a procesului de drenare a apei din pori in timpulconsolidjirii, in metri'

.'. .'Ov cocficientu1 de consolidare al tcrenului de fundare, 'in 111et1'ia patrat pe secundaIn cazul paminturilor partial saturate (S r < 0,8) pentru orice conditii de solicitare,precum ~iin cazul pamiuturilor umede ~isaturate, dar in ccnditiile unci solieitari lente sau pentruverificar! in timp indelungat de Ia aplicarea incarcarii, se utiliz(>aza paramctrii drenati ai carac-ter istioilor geotehuice, obtinuti prin incercari consolidate ~ drenats (OD).

12/43

S1'AS 3300/1-85 - 16 -

ANEXA C

V.ALORI ORIENT.ATIVE AJ.JE UROB CARACTEHISTIOI GEOT.EHNIOEDE (JALCUL0,1 Parametrii rezistentei Ia forfecare (D~ic, ce pot fi utilizati in coriditiile preciza te 1 f t . pet. 5.5pentru calcule efectna to 1 1 1 Iunctie de eforturile totale (fara considerarea presiunii a:vei I I I pori)

Tnbelul 8Indlcelc pori lor e

Caraeter! zar ea p:hnln turilor I I I I I I,45 , 0,55 0,65 0,75 0,85 0,95 1,05I I c I 1 c ! 1 .> I c I Ii \ c j l l > I cI

i-l is!puri en pidrl ~i I I I 1nislpur! mnrl ~ - = - ~ I - - = - i 32 - = - _ _ 1 _ 1 _ _ ' _ _ _, I .'r : Q Nisipuri mijlocii ~I-=- ' 32 - - = - I ~ - - = - _ I _ _ _ I _ _ _ _::J ;>+-' ._ 3 2 1 - = - ~ - - = - ! 27 - = - ~ - = - - I _ _ _ _ _ _N- Nisipuri fineS 3)% uA.::: Nisipuri prilfoase ~ - = - - 29 . - - = - 1 2 5 - - = - 2 2 1 . . . - = - 1 _ _ _ _ _ _~< 2 0 0,75 < Ie'-; ; ; 1: : ' : 1 : : 1 : / : : 1 : 1 " / , 1 = 1 = 1 = = = =, . . .A V.. . 0,5 < Ie ;( 0,75il ~-3 ~ 22 30 2 1 I 24 I 20 20 i 1 0 I 16 I 18 1 1 4 16 1 2 !0 0,75 < Ie.,-; ; ; 1B Nro VI --I-I--l---!-----

'"c .,

0,5 < Ie ,-;;;0,75 20 2 5 19 i 22 . 18 1 8 I 17 ! 1 5 ! 15 I 12 14 10 . !. . . . .0 V. : : : ~I--r-- i--l-;;~i 5 1 - ; : ; ! - ; - 3 ~ ! - ' - ; - 1 ~ - 0 - ~ - ; -~. . 0 0,25 < Ie ,-;;;0,5u , . . . .M ~ 0,75 < Ie";: 1 = 1 '7 i 53 i 16 " i 1, I " i 15131 1 1 3 I 27 11 "S 0'"/\ 0,5 < Ie'-;;; 0,75 1-1--i-l..22_ _ E _ 1 ~ i ~ I _ E _ J ~ ! ~ 24 1_9_~-~ ~f 'J I I I I II 0 , 2 5 < lo ;( 0,5 ! ! i : 12 28 i 11 27 110 . 23: 8 21 I 5 ]9I I I ill r : , tOBSERVATII :1 Vnlortle din tahelul 8 slnt exprfrnnte pentru < lJ In grade ~ipentru r ln ktlupas cnll ,2 Valorile din tahelul 8 se r{'[era Ia pammturl car e contin maximum 5 % matnij or gnnic e.3 Pentru valor! lnt ermcdlar e ale Indtcclul porilor H' Int crpoleuzn llnmr peutru oLlintTln curnc tcrlsttcrlor (!I~l e, ,.

13/43

- 17 STAS 3300/1-8[

d>-z"Q01f- .. . , . . .- 0 0 0 0

L , " > 0 0 0c 0 0 0 00 , . . . 00 . . ' " > Cl, . . . . . . . . .- ~ :0 0 0 0 0 0 0, . . . , ~ 0 0 0 0 0 0 000 0 0 0 0 0 0 00 :: > I"- " E 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 t"-. C 0 0 0 0 0 0 0 0 0P- o .. s 00 -r 0 I"- '~ ) ~ & l ~>..r: s .~ = 0 't }. ~! 1:1)0OJ .. p.. ..0. . E ( 1 . - " " " ' " ,~ < .e .'".8 0 S 7 J 1 . . a '" v . . . . , _ . ~';: " 5 ;.3~


14/43

- 18 -

, : . -._ ~--. ; t ' . ' " ]r T

.-

v- -_

(I

I !

!Ii jI II II !

;: :" ."'"

- -::

15/43

STAS 3300/1-8519 -{

9S-c/oot:: SV,LS

, , '. . . . 'g !01-_ I

~I: ; I ' >~t gA ~

,'". .Ao'" '. ~ ~ Cl,-; ;-::5~ I?~r,I E

zWen0-< . . 1:11. . . . . .ou o(.;) ou

~J< lVI.-;:;1 < 1VI< i

; : : ;J < iVI;j

,qEVIE - : I. .. '0-~- '" ''t:l(/)..,~~~ ~ 3 . : s .0~ e; 1u!:iS

II1i ~ 1 ' ~~ I~

5(/)r_ ',,,II~

~ccU 1 ::VID

. . . . :""

r- r-, , _ . ,1- . . .- ecr;; ,jC c:; Xli

17/43

.---------:-_....~

\ 1 ; " - - 1 :, "

II i

!A

jI

iJ 1'"II

oo.0

.- - .--"';.-.._ --'< - . . . . : . . - : . b . _ . _ :_ - ;: :: l. :_ . li . _ _ ..1 __ ~ __ ~>--~~ ..... ._. __ ,_, .._r--_~ ... . -=:~,.~::-~,.-.._...-,:.-;.._.--.--~~.o.:z~~~

CZU 624.131.8 :624.15STANDARD DE STAT

EDI'l'IE OFICIALA STAS 3300/2 ..85- R EP UB LIC A S OC IA US TA

- ROMAN I A'.. 4)~ TEREN DE FUND ARE tnlocuie$te*)

CONSILIUL NATIONALPENTRU ~TllNTA~I TEHNOLOGIE

INSTITUTUL ROll>%ANDB

STANDARDIZARR

CALCULUL TER,ENULUI DE FUNDAREIN CAZUL FUNDARIl DIRECTE Clasiflca.rea alfanumerlca

G 21OCI[Ql laJ I l IHPAcq'r OCHOBAHUficDYHAAMEHl'OB MEJ IKO rO3AJIOH\~HlIH

Terrain de IondatlouC"\LGUL DU TERRAINSOUS LES FONDATIONSSUPERFICIELLESFoundation groundFOUNDATION ANALYSIS FORSHALLOW FOUNDATIONS

1. GENERALITA'rI1.1 Obiect

Prezentnl standard stablleste preseriptiile de caleul al terenului de fundare sub actiu-nea fundatiilor directe.1.21.2.1tipuri

Domeniu de aplicarePrevederile prezentului standard se aplica. terenului de fundare, pentru urmatoarelede eonstructii :- civile fji social-culturale;- industriale ;- agrozootehnice;- de tip industrial din cadrul amenajarilor hidrotehnice ;- Iucrari de arta.

1.2.2 in cazul terenurilor de fundare alcatuite din paminturl sensibile la umezire, din pamln-turi ou umflari ~icontraotii marl, aau din paminttu-i imbunata\iite, trebuie sa se aiM, in vedere fjiprevederile din reglsmentarlle tehnice specifice' referitoare la asemenea paminturt.1.2.3 Metodele de ealcul Ia starea limWi,de deformatii (conform pet. 3) fjila starea limlta decapacitate portanta (conform pct. 4) se aplica in eazul terenurilor de mndare eonstituite dinpaminturi. in cazul rocilor sttncoase fji a roeilor semlsttncoase se utilizeaza, metode de ealeuladecvate.

I

1.2.4 Prezentul standard nu se refer-:l:._ laocalculul terenului sub Iundatil de masini ;" " - 1a deformabiile terenului de fundare provocate de mi~cari teetoniee, mi~cari seismice, ~alunecari de teren, contractu ~i umflari ale argilelor, umezirea parninturilor macroporiee sensi-bile la umeztrevIichefierea nisipurilor etc.1.3 Oalculul terenului de fundare in cazul fundari] ditecte se efectueaza in scopul stabiliriidimensiunilor inplan ale fundatlilor, astfel Incit presiunile pe talpa acestora s a aiba valori accep-tabile pentru constructie, atitin ceea ce priveste siguranta cit l}iexploatarea normala a ei.1.4 Valorile presiunilor pe terenul de fundare se determina, dupit caz, fie prin utilizareapresiunilor conven\iiona.lestabilite empiric (caz in care se considera .implioit indeplinite condi-tiile ealculului la.starea limita de deformatie ~i Ia starea limita de capacitate portanta, ea stariIimita ultimo), fie prin.efectuarea caleulelor de deformayHsau/~i de capacitate portanta, pentruverificarea indeplinirii eonditiilor calculelor la starea lirnita de deformatie sau/~i la starea limits,de capacitate portanta;1.5 '11Oalculul terenului de fundare in casul ~~undariidirecte se efectueaza diferentiat in funcfiede :, - clasa de importanya a constructiel (conform STAB 10100/0-75);- sistemul static ~i alcatuirea eons'trucbiva a. structurii ;- cerintele procesului tehnologte j- natura terenului de fundare;- faza de prolectare. r

Impreuna cu STAS 3300/1-85 tnlocuteste ;BTAS :330077 ~I STAS 8316-77 ..~ Elaborat de :~ M IN IS TE RU L.'E DU CA T~ ~I ~ "I IN VA yA M IN TU LU I_ bO _ IN ST ITU TU L C EN TRA L D E CERC ETARE ,ttl \ P RO IE CT AR E ~ I D IR EC TIV A RE1 - & . 1 ~f~COr~!tfRUeT.!!-,-------

_ ..t_ l_ ..IHu"rlt " ' . 0 . rnne.h .... :U _ Bu~ure.s.ti

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - -198~11"Ol

Aprobat de':IN ST IT UT UL R


18/43

-2

1.6 Dill punct de vedere al efectuarii caleulului terenului de fundare, cousbrucjlile . l } i terenu 1de fundare se clasificu. astfel:1.6.1 Dupa clasa de importanta (stabilita coniOl'mST.AS 10100}0-15) :- construcpii specials (din clasele de importanta I ~i II);- construcpii obisnuite (din clasele de importanta III, IV . l } i V).1.6.2 Dupa. aensibllitatea Ia tasari :

- constructii sensihile Ia tasari;- eonstrueti] nesensibile la tasari;Oonstructii nesensibile la tasa.ri, orientativ, se considera cele cu:- structura static determinata ;- structura in cadre sau mixta (cadre .l}idiafragme) eu maximum .l}asemiveluri avindtravel de maximum 6 m .l}ideschideri de maximum 9 Ill;- structura cu pereti portanti (zidarie, panouri mari, diafragme) avind maximum saseniveluri, ',OBSERYATIE - In aceasta categoric, prolectantul poat e include ~I alte constructll asemanatoare din puuctde vedere constructtv,

1.6.3 Dupa existenta restrictiilor de deformatii inexploatare:- constructii cu restrictii ;- construejii fara. restriej.ii.1.6.4 Dupa tipul terenului:- terenuri bune;- terenuri dificHe.Terenurile bune se considera eele precizate in tabelul 1.

Tahelul 1

Nr. I Tlpul de terencrt .. > 0 0 . ) 1 ' " Blocurl, bolovanlsur! sau pletrlsur] eonj intnd mat putln de 40 % nisip ~imal putin de 30 % nrgila, In eondlttlle-- nnel stratirtcattl practie unltorme ~i ortzontale (avtnd Inclinarea mal mica de 10 % )~. 2 Pamlnturt nislpoase, incluslv nislpuri pratoase, Indesate sau de Indesare medic, In condittlle unel strattflcattl--pracUc uniformc ~i orlzontale -~' 3 Pamillturi coezive cu plasticitate rcdusa : nlslpurt arglloase, prafurl nlslpoase lil praturl, avlnd e ~ 0,7 lit 10;;:'-- '~0,5 In condlttile unci strattllcat]! practlc unlforme ~i orlzontale." Piimlnturi coeztve eu plasttcltatc medic: nlslpurl arglloase, praturi nlslponse-argiloase, avtnd e ~ 1 ~I I o~ 0,5tn condltlllc unci straUficatii practie uniforme ~i orizontalc5 Piimlnturi eoczive ell plasticitate mare: argile nlslpoase, argile pr1ifoase ~Iargile, avlnd e ~ 1,1 ~i Io~ 0,5In condltllle unci stratfflcutlt practic unlforme ~i orizonta1e--6 Roci sttncoase ~i semistlncoasc In condltllle unci stratificatii practie uniforme ~l orlzoutalep . = Orlee comblna tle Intre stratitlcatltle preclzate la Hr. crt. 1 .. 6Umpluturl de proveutenta cunoscuta realizate orgauizat, contlntnd materli organiec sub 5 %

1.7 Stabilirea prelimiuara a diiuensiunilor in plan ale Iundatiei se face pe baza presiunilconventionale (conform pet. 2), prin apreciere san pe baza unor conditii tehnologice.1.8 Calculul definitiv al terenului de fundare1.8.1 Calculul pe baza presiunilor conventionale (conform pet. 2) se efectneaza in cazul inde-plinirii simultane a urmatoarelor conditii :- constructii obisnuite, nesensibile la tasari, f a r a restrfejii in exploatare j- terenuri de fundare bune.1.8.2 Calculul la starea limita. de deformatii SLD (conform pet: 3), se efectueasa in :Ul 'matoar-l'ele:situa-}ii :1.8.2.1 'Ca stare limita ultima a constructiei :

a) in cazul tuturor coustructiilor fundate pe terenuri dificile;b) in cazul tuturor constructiilor sensibile la tasari ;c) in ca.zul constructiilor speciale, nesensibile Ia tasar! fundate pe oriee tip de teren,eu exceptia rocilor stinooase ;tl) in situa~iiIe arata te la pet. 1.8.1, eind .prin depasirea presiunilor conventionale pe talpafundatiilor ~i indepliuire conditiilor calculului In.SLD, rezulta 0 dimensionare mai economicaa fundatiei. '

I-.


19/43

I,

, ,

II\r

-3- STAS 3300/2Se

1.13 Standarde conexeTermincilogia conform STAS 3950-81 ~i STAS 3300/1-85.Principiile generale de calcnl conform STAS .3300/1-85Olasifiearile referitoare la pamtnturi conform STAS 1243 -83.

1.8.2.2 Oa stare limita a exploatarii normale, in cazul conatructiilor eu restrictii inexploatarefundate pe oriee tip de teren-1.8.3 Oalcululla starea limita de capacitate portantd SLOP (conform pet. 4), se efectuea.za inurrnatoarele situapli :a) pentru toate constructiile fundate pe terenuri dificile;b) pentru toate constructiile fundate pe paminturi coezive saturate, supuse unor incarcariaplicate rapid;c) pentru constructiile speciale fundate pc roci stincoase;d) pentru toate tipurilo de eonstructii, cind fundatiile transmit indl,rcari orizontaleimportante (H > 0,1 V, in care H ~iY reprezinta eomponentele orizontala, respectiv verticala,ale inea,rdirii pe talpa fundajiei) i .e) pentru toate tipnrile de constmctli, eind fundatiile sint asezate pe taluzuri sau in apro-pierea acestora.1.8.4 In cazul conetructlilor existents, la care urmeaza sa se mocUfice substantial regimul deincarcare (prin schimbarea destinatiei , supraetajari etc.) se efectueaza in mod obligatoriucalculul la starile limita de deformatle ~i de capacitate portanta,1.8.5 tn eazul construotiilor fundate pe terenuri dificile, prevederile din proiect prlvindirnbunatatirea pa.minturilol' (prin perna de parnint compactat, compaetare de suprafata. san' deadtneime, injeetare etc.) se VOl' jnstdfica prin efectuarea calculului la starea limita de deformatiia.tit in ipoteza fundilrii pe teren natural cIt i incea a fundarii pe teren Imbunatatit.1.9 Valorile de calcnl ale carncteristicilor geotehnice ale terennlui de fundare l'}igrnpareaaetiunilor in conformitate cu starile limita posibi1e ale structurii in conlucrare en terenul(stares limita ultima san starea limita a exploatarii normals) se stabilesc conform STAS 3300/1-85:1.10 Oaleulul terenului de fundare conform prezentului standard se face in ipoteza variatieiplane (!iniare) a presiunilor pe talpa fundatiei.

OBSERVATIE - La calculul fundatltlor proprhi-zlse ~i 111constructtllor in ansarnblu se pot adrnltc ~i alteIpoteze de varlatle a preslunllor pe talpa funda tle],1.11 In eaznri speciale, proiectantul poate sa. adopte i alte metode de calcul al terenului de -fundare deeit cele mentionate in prezentul standard, cu justificare tehnieo-economlea.1.12 Etapele calculului terenului de fundareCalcnlul terenului de fnndare in eazul fundarii directe, in conforrnitate eu prevederileprezentnlui standard, comporta rnai multe etape: calcul_uLpreliminar (predimensionare) efee- P~r .tuat conform pet. 1.1, incadrarea tercnului ~i a constmotiel in categoriile preoizate la pct. 1.6i ealeulnl definitiv care cuprinde verifieari de baza i, daca este cazul, verificari speciale.illanexa A este d'tta, orientativ, 0schema logica a etapelor caleulului terenului de fun-dare in cazul fundarii directe.

2 GAIJOUIJlJL TEHENULUI DE FUNDAHE PE BAZAPRESIUNILOR OONVEN+IONALE2.1 La, calculul preliminar san definitiv al terenului de fundare pe baza presiunilor corrren-tiona.le trebuie sa se respecte conditiile :- la inc-arcari centricc :

P.f ~ PCQnu iP~f ~ 1,2 Pcot.u

- Ia incal'c1iri Cll :_: exeentricitati dupa 0 siugura directie :P.! max ~ 1,2 Peonv in gruparea fundamentala ;P:/max ~ 1,4 pronu in gruparea speciala ;

- excentricitati dupa ambele directii :J lelm3x ~ 1,4 PCO/IV In gruparea fundaanentala ;jJ~fm'x ~ 1)6 peon v in gruparea speciala,in care presiunea medic verticals pe talpa fundatiei provenita din incarcarile decalcul din gruparea Iundamentala, respectiv din gl'uparea. speciala ;presiunea conventionala de ealcul, determinata conform anexei B.presiunea efectiya maxima pc talpa Iundatiei provenita din incarcarilede caleul din gruparea Iundamentala, respeetiv din grupnrea speciala

2.2 _ Pentru paminturi rmute comprcsibilc stabilirea preliminarii a dimensiuuilor Iundatieise poate face po baza valorilor p~ollr minime pentru clasa respectiva de piuninr, dar este obliga-torie veriflcareu ulterioara la stiirile lillliti1 de deformatii ~i de capacitate portanta.

P e o n , Pc/max j P~/mar

20/43

in categoria p1i.mintutilor foarte eompresibile se cuprind: nisipurile afinate ~i pamiu'!turile coezive en 10 < 0,5 san eu e mai mare deeit limitele superioare indicate in tabelul 17 lacategoria respectiva de pamint,2.3. Dimensiunile in plan ale fundatiilor se stabilesc astfel ca rezultanta inca.rcarilor provenite dill actiuni din _grupa.ri fundamentale sa fie aplicata in cadrul simburelui central. Pentrusltuatille in care in gruparea fundameutala intervin soliciti'i.ri orizontale importante, nepermanente,se admite ca rezultanta incarcarilor sa se aplice in afara simburelui central cu eonditia ca sectiu-nea activa. a ta.lpii fundatiei sa nu fie mai mica de 80 % din a,ria totala a acesteia.

3 OALOULUL TERENULUI DE FUND.ARE LA STAREALIl\llT A DE DEFOR.MArrr3.1 Prin c a l c u r u l terenului de fundare 1 3 . 0starea limita de deformatii trebuie sa se asigurerespectarea conditiilor : 'A~ ,,;;A 8 in cazul unei verificari la stare a limita ultima SLU; .A, ,,;;X, in caeul unei verifieari Ia starea limita. de exploatare normalsSLEN

D ." deplasari san dsformatii posibile ale constructiei datorate tasaJ'ilor terenului de fun-dare, calculate en J:ncaTcal'i din gruparea fundamentala pentru SLU;UI aceeasi semnificatie ea ~i A ~ i calculate cu incarca.ri din gruparea fundamentalapentru SLENjs, deplasari san deformari de l'eferiuta admise pentru structura, stabiIite de proiee-tantul structurii; in lipsa unor valori stabilite de proiectant pot fi Iuate in consi-derare, orientativ, valorile specificate in anexa 0 pentru construetn neadaptate inmod special in vederea preluarii tasarilor neuniforme ; _

t J . ( deplasari sau deformari admise din punet de vedere tehnologie, specificate de pro-iectantul tehnolog. .

in care

3.2 Calculul la starea limit-a de defnrmatie eonform prezentului standard se face in eonditiileprevazute la pct. 3.2.1. ... 3.2.7.3.2.1 Se eonsidera ca deforrnatia suprafetei terenului de fundare coincide, in fiecare punet,cu dsformatia talpii de fundare, prin pastrarea permanents a contactului intre aceste douaclemente.3.2.2 Sub actiunea incarcarilor vertieale transmise de eonstruetii ~i a alter supralncarcari(rambleuri, depozite de materiale etc.) se ia in considerare numai deplasarea pe vertiea,laa terenului de fundare (tasarea),3.2.3 'I'asarea unui strat se considera compusa din:- tasarea instantanee, datorita preponderant schimbarii instantanee de forma sub velumconstant, precum ~ideformatiei bruste de velum (reducerii volumului de goluri) in caeul parnin-turilor nesaturate;- tas are a, din consolidarea primara, datorita reducerii progresive in timp a volumuluide goluri ~i disiparii excesului prcsiunii apei din pori ;- tasarea din consolidarea sccundara, care se poate produce in anumite situati! prin'efor111area lent a , a pamintului sub dort constant; dupa disiparea completa a presiunii in exces~ apei din pori.Deformatlilo terenului calculate conform prezentului standard reprezinta deformatiifinale rezultate diu suma tasarii instantanee ~i a tasarii din consolidarea primara, in eazul incare este necesara evaluarea independenta a acestor componente, ca ~i in situa.t.iile in' care apareposibila producerea unor tasari Importaute din consolidarea secundara se folosese metode decalcul. corespunzatoare. .Oportunitatea calculului evolutiei in timp a tasiuii din eonsolidare prnnara se apre-ciaza in functie de grosimea stra.turilor coezive saturate (avind S, > 0,9) cuprinse in zonaactiva a fundatiei (c1efinita conform pct. 3.5), de posibilita tea de drenare a acestor straturl,de valorile coeficientului de consolidare 0" (deterrninat conform STAS 8942/184) precum slde viteza de crestere a prosiunii pe teren, in faza de executie i de exploatare a construotiei.'I'asarile din consolidare secundara pot apare numai Ia unele paminburi coezive, Oapa-citatea l)amlntmilor de a suferi tasari din consolidare secundara sub efortnl transmis stratuluide incarcarile exterioare se apreeiaza in functie de valoarea coefieieutului de consolidare secun-dad 0" (doterminnt conform STAS 8942/1-84), avlnd III vedcre prevederile din tabelul 2.

Tahelul 2

Comprcslbllltateasecundara a panrlntulul

0,032

Io a r lc micamicamedicIIIa rcfoarte marc

. .;. , . , , , , .

It.

)II

,-IIII

21/43

II - [) - STAS 3300/285

. ,

In calculul tasihilol' probnbile ale tel'enulnide fundare trebuie luate in conslderare :- iufluenta construotiilor inveeinate ;- suprainciu'carca torenului diu imodiata vecinatate a fundatiilor (nmpluturl, plat-dopozite de materiale etc.),Actiunile fie inu in gruparea fundamentalit,

3.2.4 Oaleulul tasiirilor probabile ale teronului de fnndare se efectueaza in ipoteza cornpor-tarii terenului do fundare ca un mediu liniar deformabil,

3.2.7 Caraetoristicile geotehnice ale terenului so ian en valorile de calcul, stabilite conformSa'AS 3:300/1-8;").Valorile de oalcul < f J , c ~i '( S8 determina eorespunzator unui nivel de asigurareo c =0,85.3.:3 Calculul deionnatiilol' probabile ale terouului de fundarePentru efectuarea ealculului trobnie indcplinite condit iile :- pontrn Iundatii ineiircnte centric:

in can) P .l presiunea mcdie verticrtlil PI' talpa fuudntiei, pl'oveniti't din ineiirciirile de calcul dingl'uparea, fundamentnlii :jJ d max presiuuea rna ximil Yl'rtieali1 1)(' ta lpa furulntiei provcnitii

22/43

ST.AS 3300/2 85 - 6 -

Tabelu l 3

I Dcuumlrca terenulul de Iundarc ! nIl1 Bclovanlsur l en Inter-spa \iile umpluto ell nlsip, pictr lsur! ~i nlsipuri cu l'XCl'p~ia nisipurilor firu- ~ipratoase 2 . n-- --_2 Nlslpurl fine:

- uscat e sau umcdc (Sr< 0.8) 1,7-_- Ioartc umcde 5,.1n saturate (Sr ~ 0.8) 1.6-_ --

3 Nisiruri priHoasl': 1,5- u s ca te san umetle (Sr < 0,8) --- Ioart c umcde san sa t urut c ts, 0, S) 1.:;-- --

4 Boluvunlsur l ~i pletrtsurt ell lntcrspa tiile umplutc en pamtntur l coczlvc en Ie):. U.5 I, :{-- .;) Pamtnturl cnezive ell Ie ):. 0.5 1.4--6 Bnlovanlsur! ~i pil'tri~lU! ell Intcrspa t lilc umplu 1e ell pamtnturi cocztvc ell lc

23/43

I

-7- STA.s 3300j2-8l)".>

B latura mica a fundatiei reale, in metri;L latura mare a fundatiei reale, in metri; .P n efortul unitar net mediu pe talpa fundatlei reale, calculat conform pet. 3.6, in kilo-pascali, . .3.4 Oaracteristicile de compresibilitate ale stratnrilor de pamtnt, care intervin in calcululdeformatiilor probabile ale terenulni de Iuudaro siut urmatoarele :- modulul de deformatie liniara, E (in kilopascali};- modulul de deformatie edometrie, .J[ (in kilopasoali) ;- coeficientul de deformatie laterala (coefieieutul lui Poisson) I).3.4.1 Pentru caleule definitive la eonetmctlile tncadrate in clasele de important a I ~i II(conform STASIOIOOjO-75) se reeomauda ea modulul de deformatie liuhlJra E sa se determinepe teren prin incarcul'e cn plaea in sondaje desehise sau in foraje, conform STAS 8%2/384.3.11,2 In lipsa iuccrearllor eorespuuzatoare de teren, pentru calculul deforrnatiilor in fazepreliminare de pl'oiecta,l'e la constmctiile din clasele I l}i II, cit l} i pentru ealcule definitive Iaeonstructiile din clasele III, IV ~i V, se admite utilizarea valorilor modulului de deformatieedometrie determinat conform STA.S 89-12/1-84, eorectate conform prevederilor de la pct. 3.4.5.3.4.3 in aeeleasi eonditi! ca In . .pct. 3.4.2 se admite determinarea Indirecta a valorilor modu ..lului de deformatie liniara E, pe baza unor corelatii stabilite ell datele altor tipuri de tneerearlpe teren (Ineercari presiometrlce, penetrare statica ~i, iu terenuri neeoezive, penetrarea dina-mica).3.4.4 .tn cazul amplasamentelor cu strntificatie uniforma, daca se dlspuue de valori ale tasa.;rilor efective masurate la constructli existente, modulul de deformatie liniara se poate stabiliprin caloul invers, pe baza deformatiilor mjisurate ale straturilor de pamint. Aceste valorl alernodulului de deforrnatie E pot fi utilizate in calculul tasarllor probabile ale unor constructiiproieetate, cu conditia verificari! lmiformitayii carncteristdcilor fieearui strat prin sondaje exe-cutate pe amplasamentul fiecarei noi constructii.3.4.5. in conditiile specificate la pet. 3.4.2, modulul de deformatie liniarit E se poate deter-mina pe baza valorilor modulului de deformatie edometric M, cu relatia :

J iJ =Mo.M kPain care M valoarea de oaleul a modulului de deformatie -edometrie pentru stratul respectiv,determinata in intervalul de presiuni cuprinse tntre presiunea geologica. extstentala nivelul probei (agz ) ~ipresiunea medic ce apare in stratul comprimat in urma indtr-carii fundatiei ( a g O + a ; n e d ) , in kilopascali j

11[0 coeficient de core otic pentru trecerea de Ia modulul de deformatie edometric Iarnodulul de deformatie linial'a (deterrninat pe teren on placa). Valoarea coeficien-tnlui .J[o se determina experimental; in eazul in care nu se dispune de asemeneadate, valorile Mo se pot adopta, orientativ, conform tabelului 5. Pentrupaminturlprafoase ~i argiloase avlnd 10 < 0,5 san e > 1,10 dadi. nu se dispune de dateexperimentale, se poate accepta No =.Tabelul 5

Indleele porllor eDcnumirea pamtnturllor 10 0.41 ... 0,6010,61.0,80 I 0,81 1,00 11,01 1,10

f i f oN Istpurl, (eu exceptla nislpului argllos) - 1,0 1,0 - -Nlsip argllos, praf ntstpos, argili\ nlslpoass 0,00 .1,00 1,6 1,3 1,0 -Praf, praf argiles, arglli 'i . priUoasa 0,76 .. .1,00 2,3 1,7 1,3 1,1

0,50 ... 0,75 1,9 1,5 1,:>- 1,0Ar"gllli, argilli grasii 0,76 ... 1,00 1,8 1,5 1,3 1,2

0,50 ... 0,75 1,5 1,3 1,1 1,0

3.4.6 tn lipsa unor valori determinate conform pct. 3.4.1 ... 3.4.5 ~i nurnai pentru evalua-rea preliminara a deformatiilor terenulni de fundare, se pot folosi valorile orientative ale modu-lului E precizate in STAS 3300/1.-85.

24/43

T,

I

C1",,\ (:t ~ O)nfl!() Q r . :..... ...L,L.J..1-J vvv.....-

3.4.7, .Coeficientul de deformatie lateralit v poate fi adoptat eu valorile precizate ill tabelul 6.

Tabelul 6

Dcnumtrea pamtnturllor ! vBolovanlsur l ~i ptetrtsurl 0.27.Nisipuri (Incluslv nlslpurl prUfoase sl nisipuri argl-loase) 0,30Praf, praf argllos, argili'i nlslpoasjl, argila prafoasa 0,35Argila, Drgila grasa - 0,42

3,5 Zona activit in euprinsul careia, se calculeaza tasarea straturilor se limiteaza la adin-oimea zf) sub talpa fundatiei, Ia care valoarea efortului unital' vertical G. datorat inca,rcariifundatiei (detenninat conform pet. 3.7.1) devine mai mic deeit 20% din presiunea geologicaGg, la adincimea respectiva :

Pentru fundatiile avind in plan forma dreptunghiulara sau cireulara~ adinoimea zoneiactive z O se poate determina en ajutorul grafieelor din anexa D, in tunetie de presiunea neta,forma i}i latimea Iuudatiei.3.5,1 tn situatia in care Iimita inferioara a zonei active, stabilita conform pet. 3,5, rezultain euprinsul unui strat avind modulul de deformatie Iiniara mult mai redns decit al straturilorsuperloare, sau avind E ~ 5000 kPa, adincimea Z O se majoreaza prin includerea acestui stratisau pina la indeplinirea eonditiei :

3.5.2 In eazul in care in cuprinsul zonei active stabilita. conform pet. 3.0 apare un sbrat prac-tic incompresibil (E >100000 kPa) i}ie:xista siguranta ca in euprinsul acestuia - pina Ia adin-cimea corespunzatoare atingerii oonditiei (l)~nu apar orizonturi mai compresibile, adiucimeazonei active se limiteaza la suprafata aeestui strat.3.6 Efortul unital' net mediu Pn pe talpa fundatiei so caleuleaza ell relatiile :

P = - y' D , kPaincare

. QP=~ AQ suma Inei'lJ'cal'ilol' de caleul provenite diu construcjie, in gruparea fundamentala(conform pet, 3.3), in kilonewtoni;.A suprafata in plan a talpil fundatiei, in metri pat.l'ali;y greutatea volumica medic a pa.milltului sitnat deasupra nivelului talpii fundatiei,in kilonewtoni pe metru cub;D, adincimea de Iundare, in metri.OESER \"ATIE - tn cazul gropllor de Iurrdarc cu Hitimi marl (B > 10m) executatc In Icrenuri coeztve, clndexistii posibllltat ca ca fundul si'\piUurii sii se umfle dupii cxca vare, eforlu l unitnr net rucdlu pc talpa rundll~ieise acccpti\. ;

r = Pfiid a cousldcra cfcelul de desciircare a] grculiitii piimlnlului excavat. In accst caz, pcntru calculul tasiirilor Indomeniul OCprcsiu nt P < y.DJ> se pot u t iliza vnlortle modululul de dcformatlc liniara In dcscnrcare E, deter-minate conform STAS 8942/3-84.

3.7 'I'asarea absoluta probabila a fundatiilor izolate sau continue se caleuleaza, in funetiede dimensiunile in plan ale fundatiei i de conditiile de stratificatie de pe amplasament, in eon-formitate en pct. 3.7.1 san 3.7,2, tilliud seama ~i de intluenta Iundatiilor invecinate i a supra-incarearii terenului in veeinatatea fundaticl, conform pet. 3.7.3.3.7.1 'I'asarea absoluta probabila a fundatiilor, ell exceptia cazurilor prevazute Ia pet, 3.7.2,se cnlculcaza prin metoda insumarf pe straturi elementare.In acest caz pamintul situ at sub nivelul tUlpii de fundare se imparte in straturi ele-mentarc, 1)lna la adincimaa corespunzatoare limitei inferioare a zonei active; fieeare strat ele-mental' ~e coustituie din p~'Ll1iutomogen i trebuie s a aibii grosimea mai mica, deeit 0,4 B,

( 1 )

(2)


25/43

,.

;.

-9- S T A B 330012~85

Pe verticala centrului fundatiei, la limitele de separatie ale straturilor elementare, secalcnleasa eforturlle unitare vertieale datorate.preslunli nete transmise de talpa Iundatiei, curelatia :a z =(o'Pn kPa (3)

in carec(o coeficientnl de diatrlbutie al eforturilor vertieale, in centrul fundatiel, pentru pre"siuni uniform distribuite pe talpa, dat in tabelul 7, in functie de raponrtele LIB

~i z JB iL lungimea fundatiei dreptunghiulare, in metri ;B lathnea fundatiei dreptunghiulare sau diametrul fundatiei cireulare, ill metri ; 10000kPa, tasarea absoluta probabila a Iundatie] Be ealculeaza prln metoda stratulul Iiniar defor-mabil ~~ .~l'osilUe finita. : ~. ..

26/43

STAS 3300/2-85 - 10 -in acest caz tasarea. absoluta probabila a fundatiei se calcnleaza cu relatia :

emin care

1'1 coeficient de corectle prin care se tine seam a de grosimea stratului deformabilz f J , dat in tabelul 8;P efortul unital' net mediu 1)e talpa fundatiei, conform pet, 3.6, in kilopaseali jB latimea talpii fundatiei dreptunghiulare, san diametrul fundatiei circulare, inmetri jK " Ki-1.eoetioientd adimensionali dali in tabelul s, stabilit-i pentru nivelul inferior, respeetivsuperior al stratului i; .E, mnduhil de deformatie liniara a stra.tului i, in kilopaseali ;

Vi coeficientul de deformatie Iaterala al stratului i, .OBSERVATIE ~ Calculul tasarii se extinde asupra zonel active, care se Impar ie in strnturt cu carnct erlstlci geo-tehntce de detormabllitate distincte. In cazul tn care zona actlva este constttuttn dlntr-un strnt onrogen, coefi-clcntll x{ ~i ](1-1 se stabilcsc numai pentru adlnclmea z=O~i,respeetlv, la nlvelul tillpli Iundatlel : z = 0 (cal-culul cfcctuindu-se, deci, pcntru un slngur strat),

Tabelul 8

zOfB I m0 , 00 . .0 , 25 1,50 , 26 . .0 . 50 1,40 , 51 . . .1 , 00 - 1,31 , 01 . .1 , 50 1,21 , 51 . . .2 , 50 1,1

>2,50 1,0

3.7.3 Tasa.rea suplimentara a unui punct a.l unei fundatii, sub iuiluenta inearcal'ilor transmtsede fundatiile inveeinate ~i a supratncarcar]! terenului in veclnatatea fundatiei respective, secalculeaza prin metoda lllsllmarii pc straturi element-are (conform pet. 3.7.1), eforturile < 1 zdetermintndu-se IJ1'in metoda puuctelor de colt iar in relaYip.. (4) eonsiderind coefieientul~=l.3.7.3.L Efortul c rz la adineimea z a unui punct afla,t pe verticala eoltului unci suprafets drept-unghiulare incal'cata eu presiunsa. uniform distribuita Pn, se calculeaza cu relatia :

kPain care

(I.e coeficientul de diatributie aleforturilor vert-icale la coltul suprafetei incarcate, carese ia conform tabelului 10 in functie de rapoartele LIB ~i zjB ;L Iungimea suprafetei incarcate, in rnetri ;B latimea suprafejei incarcate, in metri ;z adincimea. punctului eonsiderat, fala de nivelul de aplieare a incal'carii, in metri jP presiunea uniform distribuita pe suprafuta rncarcata, in kilopascali,Tnhelul 9

-Fuuda tli In forma de drept unghi cu raport ul la turllor LIBFuuda tli ~10in Iormaz/U de cere 1 1,5 2 3 5 (hllldatiicontinue)

tc0,0 0,000 0,000 0,000 O,UUO 0,000 0,000 0.000U, 1 0,045 0,050 0,050 0,050 0,050 0,050 0,0520,2 0,090 0,100 (),100 U,1(iO 0,100 0,100 0,1040,3 0,135 '0,J50 0,150 0,150 0,150 0,150 0.1560,1 0,179 0,200 0,200 0,200 0,200 0,200 0,2080.5 0,2:33 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,2600.6 0,266 u,2flfl 0,300 0.30l) O,;H)() 0,300 0,3110.7 0,308 0,342 0.310 (),34!) 0,349 0,349 0,362o ,~ O.:H8 0.3/H O . :3 95 0.397 0.397 0,397 0,4120.9 0,382 0,415 0,4:37 0,4012 0,442 0,442 0,4621.0 0,411 0,446 O , 4 7 H 0.48

27/43

'-

,.

-11- STAS 3300/2-85

Tll.belul 9 (continuare)Fundajll In forma de dreptunghi cu rnportul laturllor LIB

Fundatil ;;..0In tormaz/B de cere 1 .1,5 2 3 5 (tundatllcontinue)J{

1,5 0,517 0,560 0,625 . 0,655 0,674 0,674 0,7261,6 0,532 0,577 0,647 0,682 0,706 9,708 0,7631,7 0,546 0,592 0,668 0,707 0,736 0,741 0,7981,8 0,558 0,606 0,688 0,730 0,764 0,772 0,8311,9 0,569 0,618 0,708 0,752 0,791 0,808 0,8622,0 0,579 0,630 0,722 0.773 0,816 0,830 0,8922,1 0,588 0,641 0,737 0,791 0,839 0,853 0,9212,2 0,596 0,651 0,751 0,809 0,861 0.885 0,9492,3 0,604 0,660 0,764 0,824 0,888 0,908 0,9762, 4 0,611 0,668 0,776 0,841 0,902 0,932 i- " 1,0012,5 0,618 0,676 0,787 0,855 0,921 0,955 1,0252, 6 0,624 0,683 0,798 0,868 0,939 0,977 1,0502,7 0,630 0,690 0,808 0,881 0,955 0,998 1,07 : :12,8 0,635 0,697 0,818 0,893 0,971 1,018 1,0952,9 0,640 0,703 0,827 0,904 0,986 1,038 1,1173, 0 0,645 0,709 0,836 0,913 1,000 1,057 1,1383, 1 0.649 O,7H 0,843 0,924 1,014 1,074 1,1583, 2 0,653 0,719 0,850 0,934 1,027 1,091 1,1783,3 0,657 0,724 0,857 0,943 1,040 1,107 1,1973, 4 0,661 0,728 0,863 0,951 1,051 1,123 1,2153, 5 0,664 0,732 0,869 0,959 1,062 1,138 1,2334, 0 0,679 0,751 0.S97 0,995 1,111 1,205 1,3164, 5 0,691 0,766' 0,918 1,022 1,151 1',262 1,3905,0 0,700 0,777 0,935 1,045 1,183 1,309 1,456

Observatle : Pentru valor! lntermcdlare ale rapoartelor z l B ~I L/ H se admltc interpolarca linlara avalorllor coefic!enlului K.

Tn helul 10, Fundattl In forllla de dreptunghi eu raportul laturllor LIB

z /B 1 I 2 I 3 I ;;..0< : I . e

0,0 0,2500 0,2500 0,2500 I 0,25000,2 0,2486 0,2491 0,2492 0,24920,4 0,2401 0,2439 0,24,12 0,24430.6 0,2229 0.2329 0,2:339 0.23420,8 0,1999 0,2176 0,2196 0.22021,0 0,1752 0,1999 0,2034 0.20461 ') 0,151fi 0,1818 0, 18iO 0,1888~1,4 0, 13U8 0,1644 0,1712 0.17401.6 D.t123 0,1482 0,1567 0.1601-;2,0 .D.0840 0,1202 0,1314 0,137!3,0 0,0447 0,0732 0,0870 0,09874, 0 0.0270 0,0174 0,0603 0,07585,0 0,0179 0,0328 0,0435 0,0610'6,0 0,0127 0,0238 0,0325 0,0506

Obserna] ie : Pentru valor-l intormedfare ale rapoartelor z l B ~i L/ B se admlte Interpnlar ea 1inlari'i a valorllor " (fig. 1) :(7)

in carect.'l coeficientul de distributie al eforturilor pentru dreptunghiul AEPG;C l. c2 idem, peutru dreptunghiul GPFD;


28/43

C > : c 3 idem, pentru dreptunghiul BEPH;C > : ~ 4 idem, pentru dreptunghiul HPFO.OBSERVATIE - Pentru fundutltlc de forma speclaJa IIIplan, la care dlstrfbutta presiunilor pe talpa se adrnltesa se consldere uniforrna, eforlurile 0.pe vertlcala dHerilelor puncta ale Iundatlel se pot determina en ajutorulmetodet punctelor de colt, prln aproxlmarca forme! reale a funda\iei eu un numar de supratete dreptungblulare~i suprapunerea elcctelor.

A 8 i--~----i-- -lt; --~---- .H_---iP

IIpJ-----.-----:!C- - - - J .

Fig. 1

3.7.4 Calculul tasarilor absolute probabile ale diferitelor puncte situate sub eonstructn flo-xibile (rezervoare metaliee, rambleuri etc.) se efectueaza numai prin metoda insumarii pe stra-turi elementare (indiferent de ra,t-imea eonstruetiei i de ceracteristicile straturilor situate InIimita zonei active), eonsiderindu-se in relatia (4) valoarea coefieientului ~=, iar ad ealoulatpe vertdeala punctului respectiv.3.8 Tasarea me die probabila a constructiei se calculeaza efectu1nd media al'itmetica ata-sal'ilor absolute probabile a eel putin 3 fuudajii izolate ale construcjiei.

Ou cit suprafata constructdci este mai mare, cu atit numarul valorilor tasarllor absolute~":Frobabile pe baza O(I.,1'orase calculeaza tasarea me die trebuie s a fie mai mare.3.9 Tasarea relativa probabila se calculeaza ca diferenta intre tasarile absolute probabilea doua fundatii invecinate, raportata Ia distanta intre ele luind ill eonsiderare cea mai defa-vorabila situatie de inca,rea.re. .3.10 Inelinarea, probabila a unci Iundatdi3.10.1 ineIina,l'ea probabila a unei fundatii rigide, dreptunghiulare, ;l:ncal'ea,ta exeentrie, sedetermina cu relatiile (8) ! } i (9).Inolinarea Iongitudinala :

tg 61=1- \I~ Xl N elEm (L/2)3Inolinarea transversala :

tg a ir =1- ' . I ; K 2 N e llEm (B/2)3incare N Indtrca,rea vertiea.Ia. de ealeul ee solicita ex centric fundatia in kilonewtoni;excentricitatea punctului de aplicare a fortei )l masuratit din centrnl ta:.Ipii drept-unghiulare, paralel en latura mare, in metri :excentricitatea punctului de aplicare a fOl'tei _ N , masumta din centrul talpiidreptunghiulare paralel cu latura mica" in metri j

Em, '1mvalorile medii ale modulului de deformatie linia,ra" in kilopascali ~i respectiv aeoeficientului de deformare Iaterala, pentru intreaga zona activa ;]{1' 1{2 coeficienti adimensionali determinati in functie de raportul laturilor Lj B, dupa

graficele din fig. 2;L, B lungimea respectiv Itl-timea talpii Iundatiei, in metri..~ .. . -~

0,3

o l l\,0 __

1\ ---r- ~-- - --~

D----~ -.I---~- t ' - . . . . . f-' ,.-~~ -- ~-0 N

2,0 . . . . . /-_. ,,/./- --,-- '/- //'I--- - r--- -- ~- _V _--1--- --~ -II --r-Li 2 3 It 5 6 7 8 9 t o n~F

1,6

0, 80,1

0/1 L1 2' :; 4 0 6 7 8 9 fO n ~IfFIg. 2

(8)

II,

(9)

I


29/43

- 13- STAB 3300!2-E3.10,2 Inclinaraa probabila a unei fundatli rigide, circular a " tncarcata excentric se determineeli relatia :

(10)in care N, Em, Vm conform pct. 3.10.1;e - exeentrieitatea punetului de aplicare a fortei N masurata din centru, in metri;

r raza fundatiei, in metri. .OBSERVATIE - Inclinaren unci fUlldapl avlnd In plan forma pollgonali'i. SI! catculeazit eu aceeast relntie, const-dcrtnd raza egaJil en:

r=V :In careA este suprntata poligona1i'i, In metrl plltrnti.

3.10.3 Inelinarea probabila a unei fundatii continue de Uit;ime B, ineareata excentric se deter-mina ell formula:N.e(B/2)3

(11)incare

N, Em, vm,B conform pet. 3.10.1;e excentrieitatea punctului de aplicatie a fortei N, masurata fat-a de axaIongitudinala a taIpii continue, in metri.. -3.10.4 Inelinarea probabila a fundatiilor, produsa in urma influentei fundatiilor vecine, seoalouleaza eu relatta :

81- 82 81- 8tg0= -san tg 0= 2B Lin care

81, 82 tasftl'ile absolute probabilepentru verticalele fiecarei margini a , fundatiel, caleu- ,late conform pet. 3,7.3, in centimetri;B, L dimensiunea fundatiei Inata in considerare, in dlrectia incllnarii, in centimetri.3.11 Iucovoierea relativa probabila a fundatie! se determina cu l'el~tia :

in care81,82 tasaril absolute probabile ale capetelor portiunii incovoiato care se analizeaza"in centimetri;83 tasarea absoluta probabila maxima san minima pentru poitiunea respectivaa, fundatiei, in centimetri ;distanta intro punctele avind tasarile probabile 81~i 82) in ccntimetri.

. 4, OA.LCUI~UL TEHENUL trr DE F{!NDARE LA STARK'lIJIllIIT X DE OAPAOITA.TE PORTANT X

4.1 Prin calculul tereuului la starea limita de capacitate portanta trebuie s a se asigurerespeetarea conditiei :Q

30/43

STAS 3300/2-85 - 14 -

de rigiditatea strueturii de l'ezistenta preeum ~i de atratificatia ~jnatura terenului de fundare,san prin incercari pe teren, in conditii care sa modeleze comportarea ansamblului eonstructie-teren.4.1.2 Caracteristieile geotchnice y* , 0,95, conform STAS 3300/1-85.La determinarea valorilor < 1 > * ~i0* trebuie sa, se yin a ; seama de starea terenului defundare i ~i de viteza de aplicaro a incarca,l'ilor pc teren, conform STAS 3300/1-85.4.2 In cazul fundatiilor directo cu talpa orizontala, se recomanda verifioarea capaeitaWportante ou relatia :

(12)in care

I - VPel =L'B'

l' componenta vert.icala a rezultantei indtrc.li,rii,de calcul provenita din gruparea spe-ciaH1, in kilonewtoni;L', B' dimensiunile reduse ale tfUpii fundatiei, determinate eu relapiile : .

L'=L - 2 e1B'=B-2 e z

L,B lungimea, respectiv Ul,titnea t3..1piifundatiei, in metri ;. e 1, e 2 excent.ricitaWe rezultantei incarcal'ii de oalcul fata de axa transversala respecti vaxa longitudinala a fundatiei, in metri ;me coeficient al conditdilor de Iucru egal ell 0,9 ;P( r presiunca critica calculata conform pet. 4.2.1 san 4.2.2, in kilopascali.

4.2.1 Cind rezultanta Incarea,rii de calcul prezinta 0 inolinare fata de verticala mai micade 5 ~i in conditiile unci stratificatii aproximativ orizontale, presiunea crttlcase poate ealculaeu relatia - (13)In care

y* greutatea volumica de calcul a straturilor de parnint de sub talpa fundatiei, in kilo-newtoni pe matru cub;B' g,thnea redusa a HHpii Iundatiei, in metri ;

Non Nq, N, coeficienti de capacitate portanta care depind de valoarea de calcul a nnghiului de. frecare iuterioara, $* al straturilor de pamint de sub talpa fundatioi, conform tabe-lnlui 11 ;q suprasnrcina de calcul care ae\ioneaza la uivelul talpii fundatiei, lateral fata defundatie, in kilopascali ;c* valoarea de calcul a cocziunii straturilur de parnint de sub talpa tundatiei, in kilo-pascali ; ,

Ay, /'q] " e coeficienti de forma. ai Hilpii Iuudatiei, conform tabelului 12.4.2.1.1 In cazul prezentei sub fundatie a unei sbratificatii in care caracterisbicile de I'ezistcntala forfecare < f J * ~i0* nu v:l..ria,za cu mai mult de 50 % fa tu de valorile medii so pot adopta, pen-tru calculul capncitatii portantc valori q)*, 0* ~i y* ca medii ponderate ell contributia ficca-rui strat.4.2.1.2 Grosimeu volumului de pumint de sub fundatie, ale carui caracterist.ici geotehniee$*, 0* ~i r" intervin in stabilirca presiuuii crltice, Pen se ponte determina en relatia :

t=B .f ( < 1 > * ) min care:

tB

1 ( < 1 > * )grosimea volumului de pamint de detcrminat, ill metri ;Iatimea fundattci, in metri ;coeficient adimensional in fuuetie de unghiul de frecare iuterioara al stratului del)umint in contact en talpa fundatiei conform tabelului 13.

IJ


31/43

, }J

- 15 - STA .S 330o/~

Tabelul11

! D * ! Ny I Nq I Nc --O ' 0,0 1.0 5.15' 0,1 1.6 6.510' 0,2 2.5 8,315' 0,7 3,1) 11,020' 1,8 6,4 14,822'30' 2, 7 8,2 17,525 ' 4.1 10.7 20,727'30' 6. 1 13,9 24,930' 9,0 18,1 30,132'30' 13,6 24.6 37,03~' . 20,4 33,3 46,1)-37'30' 31, 6 45.8 58,440 47,7 64,2 75,3 /I 4230' 75,0 91,9 99.345' 120.5 134.9 133,9

Tabelul 12

Forma .Iundatiel I '-0; A q f A y- Continua 1,0 1,0- DreptunghlularaBIL ;;. 0,2 1+ 0,3E'I' -1 - 0,4B'IL'- PiHrat, cere 1.3 0,6Tabclul 13

IP * r (IP*)0" 0,705' 0,75lrP 0.8015' 0,85:W' 0.92~25 1,00;HJ' 1, 10 -35" 1,304( 1, 7045' 2.20

4.2'.1.3 in c'azul in care incuprinsul zonci active la 0 adincime z maSUl 'atHo de Ia talpa funda-~iei apare un strat mai slab, avind reziatenta Ia forfecare sub 50 % din valoarea rezistentei la;forfecare a straturilor superldare, se va verifies capacitatea portanta a. acestui strat ea ~icind fundatia data Soar rezerna direct pe stratul slab transmitindu-I 0 presiune efectivrt egalaou presiunea Yerticala la cota z provenitavdin Incarcarea reaIa aplieata la eota de fundare.4.2.1.4 in conditiile in care nivelul apei subteraue se gase~te deasupra cotei de fundaresau in euprinsul zonei de parnint dintrs talpa fundatiei ~i adincimea t determinata In.pet. 4.2.1.2trebuie sa se tina seama de redueerea greutatii volumice a pamintulul prin efeetul submersarii.4.2.1.5 Excentl'icitatile maximo admiso pcntru rezultantele inc~i.rcaI'ilor din grupari specialstrebuie s a fie limitate astfel incit seetiunea aetiyu, a snprafetei taI}Jii fundatiei sa se extinda eelputln pina in dreptul centrului de greutate al acesteia,La fundatiile dreptunghiulare trebuie s a , so unuareasca respectarea condiriei :

1:( -.9in care

ell e 2, L ~i B conform pet. 4.2.La fundatiile circulate trebuie s a se urmitreasea respectarca conditiei :

in care re raza fundatiel, in metri ;excentricitatea rezultantei incarcarilor de caleul, III metri,


32/43

AA ~Hll1l?_gh - 16 -

4.2.2 tn cazul In care mcliuarea rezultantei incarcarilor de calcul fata de vertieala depa~e~te5 (H > 0,1 Y) la calculul eapacitatii portante a terenului, trebuie sa. se tina seama de Incli-narea Inci1rca,rii. In auexa E se indica relatiile de caleul recomandate pentru uncle situati!particulare ale acestui caz.4.3 tn eazul in care este posibila deplasarea fundatiei sub actiunea componentei incareariiparalela cu planul talpii trebuie sa se faca verlficarea la alunacare cu l'elatia :

kNin care:

1 1 7 , T eomponenta normala respeetiv paralela eu planul t1Hl)ii a rezultantei incarca,rilol'de calcul la nivelul tll,lpii fundatiei, ill kilonewtoni i1nh coeficientul conditiilor de lucru egal en 0,8 ;f 1 . . coefieientul de frecare pe talpa fundatiei.Coefieientul de freeare f 1 . . se determlna prin incercitri de teren sau de laborator, In Iipsaunor rezultate experimentale se pot adopta valorile din tabelul 14. .

Tabelul 14

Denurnirea p1imlntulul I ItArgile fr,25


33/43

rr

- 17 - STAS 33001 2 -

. :Oe ascmenea se' efectuea,tli unniirirca tasarilor .daca in timpul executiei san exploatariioonstructiel apar ill elementelc acestela crapa,turi, fisuri sau deplasari ee pot i atl'ibuite tere-nului de fundare.5.1.2Urmaril'ea evolutiei in timp a tasarilor consbructiilor se realizeaza cu metoda topome-trice, conform metodologiei indicate in STAS 2745-69, san prin alte metode care sa asigure 0precizie de masurare simtlara.5.2 In cazuri speeiale se pot prevedea masmal'i referitoare la: deplasarile orizontale alefundatiilor, variavia deforrnatiilor in adincimea terenului de fundare, val'iatia in timp a pre-, siunii apei in porii pa.mintulni, presiunile de contact pc talpa fundatiilor etc,5,3 Ou datele astfel obtlnute se verificn, indeplinirea conditiilor de siguranta ~i de exploa-tare norrnala a constmctlei. Aceste observatii permit verificarea metodelor utilizate in calcululterenului de fundare precum ~istabilirea unor valori ale caracteristicilor paminturilor (modululde deformatie liniara E, coeficientul de consolidate primara o, i altele), utile la proiectarea unorIuorar! asemanatoare in conditii de teren similare. .

L.. ,~,."_0


34/43

:'AS 3300J2 -85 -_ 18 -. @T_ :tw-

.A .N EXA .A .

SOHEUA LOGIOI A ETAPELOR O.ALOULULUI TEBENULUI DE FUNDAREIN OAZUL FUNDARII DIREOTE

I-oQ)c .....Q) ~-L. C ~.2 ! " 5EEoQJu v ;0'-Q)II)o L.5 e1;8:> u. t : : C1,1)


35/43

- 19 - STAS 3300/2.;

~ .I

).

TRTBTSOSeSENeHEO TAOpeONYSLD.USLD.ENSLOPISJ~OP2SLOP3

. . .6'.~. . .

- teren de fnndare bun, alcatuit din roci stincoase- teren de Iundare bun, alcatuit din pamintnrt- teren coeziv saturat, incarcat rapid- constructll specials- constructii obisnuite aensibile Ia tas!ki- constructii cu restricti! ill exploatare- eonstructii pe taluzuri sau versantl- actiuni orizontale importaute- calcul pc bazR. de presiuni conventionale- ealcul la starea limita de deformatii ca stare limita ultima- ealcul la stare a limita de deformatii ca stare limita a exploatarii -normale- caloul Ia starea limifa de capacitate portanta en relatlap ;/ :E ;m~. P e r- calcul Ia starea limita de capacitate portanta eu relajia,T :E ; 'in ". [J..N- ealeul la stares limita d~ capacitate portanta cu relntia )J[r:E;

:E ; 1nr M#

Test de indeplinire a unei conditti

Instmctinue operationala indielnd tipul de veriticarl ~i ealcule cetrebuie efectnate.

"

36/43

/TAB 3300/285 - 20 -ANEXAB

PRESIUNI CONYENION ALEB.1 Presiunile conventionale 1)'OJiV se determina Iuind in considerate valorile de bazaPconv din tabelele 15 ... 18, care se coreeteasa conform prevedsrilor de 1a pet. B.2.Pentru purnillturile sensibile la umezire stabilirea valorilor presiunii conventiouale seface 1)8 baza prescriptdllor speeiale,

Tabelul15

Dcnumlrea terenului de fundare I Pcolin kPaRoci stlncoase 1000 ... 6000 ..

-Rocl semi- Marne, marne arglloase ~iargile marnoase compacte 350 ." 1100stlncoase Slsturl arglloase, argile slstoase ~inisipuri ctmentnte - . 6 00 ... 850 . _ - ---OBSEHVATIE - ln Int ervalul ln dlcat , vslorilepc'l1lv se aleg linind seams de compactltatea ~istarea d e 'd e g ra dare a roeii sttncoase snu semlsttncoase, Ele nu yariaza cu adlnclrnaa de Iundare ~i dimcnsiunile In' plan- 'ah~Iundatlllor,

." - - . - - . -- - ._ l;idesatc&) I Indesare mi~nca)-i C ~ : ) Denumirea terenulut de fund are -.PC071V, kPa- __ r _ ~ . - .. .. ... -.Parnluturl Blocurl ~ibolovanlsur! eu Interspatil le umplute eu nislp ~ipietrH 750necoezlve Blocurl en interspattlle umplute cu pamlnturl argtloase 350 ... 600b)

s-> - - - - .ictrlsurl curate (din fragmente de roci crlstallnc) 6'00- - - _ " - - - _ - ~Pletrlsurl cn nlsip .. ~ . --.- . ,. - "- _ T ._ .. - 550Pletrisurl din fragmente de roci sedimentare 35 0

35 0 . ~ . 5J )O~_ .... Pletrlsurl cu nlsip .argiles .. .. '-, .. . ...... .. .. .~ .. ' .Nisfp mare 700 -~~- 600,Nisip rriljloclu 600 500Nisip fin useat sau umed 500 350

Ioarte umed san saturat 35 0 250Nisip fin prllfos uscat 350 300

umed 250 200foartc umed san saturat 200 150

a) In cazul In Care datorita piimintului nu este posibtla prelcvarca de probe netutburate, stabillrea gradulnl,de tndesnre sc poate face pe bazn penetrarll dinamice in fora] sau a penetrant stnt lce ,b) In lntervalul indicat, valorlle se aleg 1inlnd seama de conslstenta piimlntului argllos atlnt In lnterspatliInterpollnrl Intrc valorllo minime pentru Ie=,5 i maxlme corespunzatoare lui Ie = 1Tabelul 17

IndlceleI Consistent a II) b}Dcnumlrea terenului de fundare porllor b} Ie = 0,5 I 10= 1

PCOIll" kPaPltm!llluri C u p l as t ic l ta t er e du s fi{Ip .( 1 0 % ) : n is lp a rg ll os , 0.5 300 350coezi\'e praf nisipos, praf 0,7 275 30 0

Cu plasticltatea mijlocie (10% < Jp .( 20%): 0.5 300 350nisip arg tlos, praf nlsipos argilos, praf argllos, o 7 275 30 0argila pratoasa'Ilisipoasii , argila nlslpoass, argihl 1,0- 200 250priUoasaCu plastlcltate mare ~ifoarte mare (Ip> 20%) : 0.5 550 650argilii nislpoasa, argllii priifoasa, argila, argili\ 0,6 450 525grnsii O . S 30 0 35 0

1.1 225 30 0

a) In cazul In care datorlta pamlntului IlU este posibilii prelevarea de probe netulhttrate , stablllrea conslstentelse poate face pe baza penetrarit dlnamice In foraj san a pcnetrartl statice.b) La pliminturi coeztve a ...Ind valor! Intcrmediare ale indlcelui porilor e ~lIndlcelul de conslstcnta lc, se admiteInterpolarea lininra a valorll preslunll convention ale de cnlcul dupa Ie ~i e succestv,

~.. -

37/43

- 21 - STA.B 3300/2

'I'abelul 18

Pamtnturl nlslpoase Nisipuri priifuase,~i zgurl (cu cxceptln pllmlntnri ccezive,nlsipurllor pratoasc) . ccnusl etc.,avlnd : avlud :Dcnumirea tcrenulul de fundareS P.;;:;0,5 I ;= . 0,8 I .;;:;0,5 I ;= . 0,8

P c O J ! V ' kPaUmpluturl'v Umpluturi dIn pamtnturl ornogene reallzate sl compactate 250 200 180 150In mod organlznt (perne, ramblee)

DepozUe omogenc rezultate In urma cornpactate centro- 250 200 180 150unor acttvlta ti slsternatlce de depu- l n t ..nere de pil.mtnturi ~i rezidurl mlnera-Herenecompactate, dar 180 150 120 1 00avlnd 0 vechlme de ---depunere de minI-mum dol ani

a) Urnpluturl en contlnut de materii organice mal mic de 5 % .b) Pentru valor! 0,5 < Sf < 0,8 valorllc presluntt conventtonate se dctermtnii prln lnterpolare Ilnlarfi.

B.2 Valorile de baza din tabelele 15 ... 18 corespund on presiunile eonventionalepentru fun-datii avind H'itimea talpii B=,0 ~i adinelmea de fundare fata de nivelul terenului sistematlzatD,=,0 m.Pentru alte Hitimi ale Uilpii san alte adlncimi de fundare presiunea conventionala seoalculeasa on relatia :

kPa< in care

P c& n .. valoarea de bu,za a presiunii eonventionale pe teren, confo rm tahelelor 15 ... 18,in kilopaseali jO B corectia de Httime, in kllopascall ;a D eorectia de adincime, in kilopascali.

B.2.1 Corectla de Hitime pentru B .;;:;5m se determina ell relatia :kPa

B.2.2

coeficient, care este :- pentru parntnturl necoezive (eu exceptia nisipurilor prafoase), J(1 = O,IQ;- pentru nlslpuri prafoase ~i paminturi coezive ](1=,05 ;

B latimea Iundajiei, in metri.Pentru B > 5 11 1 corectia de latime este :aB=,4 P CQlIU pentru pamlnturl necoezive, en exeeptia nislpurilor prafoase;O B =,2 Pconv pentru nlsipuri prafoase ~i paminturi coezive,Oorectia de adincime se determina eu relatiile :- pentru D/ 2 m:kPa

in care:D, adincimea de fundare, in metriK2 coeficient conform tabelului 19;Y greutatea volumiea de ealeul a straturilor situate deasupra nivelului talpii fundatiei(caleulata ca medic ponderata en grosimea straturilOl} in kilonewtoni pe metru cub.


38/43

Tabclul 19

Denumlrea pamhrlurllo I 1 ( 2Pi'imtnturi necoezlve, cu exccpjia nlslpurllor priifoase ' 2,5Nlslpuri pri'iioase ~ipil.mlnturi eoezive cu plastlcltateredusa ~i mijlocie 2,0Pamlnturl coezrve cu plasticitate mare ~ifoarte mare 1,5

B.2,3 La eonstructiile eu subsol se adopta corectia de adincime corespunzatoare eelei rnaf mie idintre valorile D, ~i D; .In care

D,adineimea. de fundare masurata de la cota terenului siatematizat, laoexteriorul zidu-lui de subsol;D' -!L, - yq supramearcarea permanenta aplicata la nivelul ta,ll)ii fundatiei in partea interioaraa zidului de subsol, in kilopasealiy greutatea volumica de ealeul a straburilor situate deasupra taIpii fundatiei (ealcu-lata ea medie ponderata cu grosimea straturilor), la interiorul zidului de subsol,in kilonewtoni pe metru cub.

J

39/43

1

I\1

- 23 - STAB 3300/2-8

YALORI ORTEJ'\TATI\'E ALE DEPLASAR1LOH SAl' DEFOHi\IATllLOR ADi\lJSE PE~TRC COJ'\STRUCTIINEADAPTATE IN MOD SPECI.\L LA l'ASARI

Tabelul 20DepJnsiiri san delormatlt ozientn tlve admlslhllo ale tundntiilor

Detorrnuttl DcplasarI (tasari )TIpul constructlel Valoa- Valonrc\Ti1'ul deforma\il'i re ad- Tiplll doplasartl adrnlsa,misa em

1 Cons t ruct t l civile ~Ilndustrlalo ttl structurade rezistenti'i In cadrea) Cadre din beton nrmnt filri'i umplu tura [It- ta sare absolu tazidiirie san punour t tusare relnli\'a 0,002 maxima, s m a : J ; " 8b) Cadre uietallce filra utnpluturii de zidaric tasare relatlva 0.004 tasare nbsollltii 12san panonri mn xlma. Sma:t--~c) Cadre din beton armat I'll umpluturii de ta sarc rcla II vii 0,001 tasare nbsolu ta 8zidi'iric maxlm. smaxd) Cadre mctalice cu umplu tuni de l.idi'i.ril' tasare n;laU\'a 0,002 tasare absolulti 12san pauourl maximn. sma ...

2 Con st r uct ll In structura carom nu apar etorturl tnsar rela t i\'li O,Q!l6 tusarc ubsoln tfi 15suplhnentnre datorUii. tasurilor neunllorrue ma xtma. ,I.m~lx:{ Constructf mult ictaja! c zldur! portantell

din:a) panourl mnr i tncovolcre rclattvu. r D,DOn, Insure medlc, Sill 10

,f,) ;dd,'irie din blocurl san diramidii, r a r a nr-mare tncovolerc ) '( '1a th'i'!, f 0,001 tasare mcdlc, ~w 10c) zid:lric din hlocuri s . .1U ci'irilmidu nrma lasm1 I'll centurl armatc in covolorc relatidi . . f, 0,0012 tasa rc medic. ,", 15---d) Independent de materiulul zklurtlor tncllnare transversala tg a lr 0,005 - ---- -4 Construct il inn lte, rigidec r ) Stlozurt din het on annal:- turnul clevat oarelor ~i grllpllriie- dccelu le slnt turnate monolit ~i rca z('rw'i, p(' ;,eela]! rndler contlnuu luclinarca longitudin"h'i 0,003 tasarc medic, Sm 40

san transvcrsala, tg a ~---_-- turnul elevatourclor ~i grupurllc de cc-lull' sint din beton armat prefn bricn t luc Iinnr en Iongltndtna la 0,003 tasarc medle, s m 30~i rcazcma pe accla~i radicr cout inuu san trnnsversald, tg a ~_--Iurnul clevnt onrelor rezcmn! pe un ra- Incliuare trausvcrsalii, t g E i t T 0,003 Iasare medic, 'YSm - vdier independent --~

Incllnarc longltudinahi, tg a l 0,004 insure medte, ')-Sm - v+-- gI'upnl'i de cdule turuate mouollt rc- tuclinnre longltudlrmlu sau 0,00,1 tnsnrc medic, 8m 40zt-nm tc pe Ull radk-r Independent trausversa la, tg 0- grupnri de celulo din heron annat pre-Iabrlca t rt-zcmatc pe un 1'3dler indc- tncllnare luuglturliualn suu U,004 tusare medic, Sm 30pendent transversala, tg 8

b) Cosuri de fum Cll l l l i \Hill lCrt I f :11 - < 100 Jtl Iuclinnre, tg a 0.005 Iasare medic, Sm ,lO100 ~ J f . , ; 20 f JIII lncllunrc, tg a 1 tasnrv med!e, Sm 3n~-21F,--_ ---2(10:3fJlJ III tncllnarc, 1 1 0 1 tusurc medic, Sm 10'--21I*--- ~

c) alte construcl ll iua lte, rigidc el l trui ll ituepinn 1'1 100 III Iuclinurv. tg 0 0,0111 tusarv mvdlc, sm :W

"!o ) H In me lr!


40/43

STAS 3300/2-85 - 24 -

AXEXA DGRAFICE PENTRU DETER~IINAREA ZO~EI ACTIVE

D,l Pentru fundatii ell forma. in plan dreptnng hiulara, adinciinea zonei active se detenniuafolosind graticele din fig. 3, 4 ~i 5 asttel : .- so calculeuza raportul Iaturilor n =_ ! : _ _ ;

B- corespunziitor raportului r n, liltimii fundatiei B ~i eforiul'ui unital' net mediupe talpa, }J " so determina In fig. 3 coeffcientul K~{t;- ill tuuetie de adincimea, de fundare D, ~i de lalimea.B a, fundatiei, se deterinina infig. 4 corectia ill{O;- in Iunctie de vnlonrea medic a. gl'cutittii volumice a terenului de fuudare '(mea ~ide li1timea mndatiei, se detennina in fig. ;) coefieientul de eorectie C o ;- se elet('l'mina. adineimea zonei active en 1'(']atin:

in care Beste Hi.timca_flludatiei, in metri.D.2 Pentru fundatiile de formit circuln,l'i1. in plan, en diametrul d, adincimen. zonei active so_{ietcl'minii. conform }Jet, D.l considerind :(""",~

B=IID.3 III (,,11111 apruitiei ill cuprin-ul H'l]d 'H1iT( ' . 100 OOGIcPa), ~(' TH tine seama de prevederile d(' la pet. :L1.1 ~i per. 3,:),2.

50 100' 150 200 250 JOQ 350 400 450 50 0 R(KPa}nFig. :J

,\

I


41/43

'. t. /STAB 3300/2-

2p - - 3 , 0Fig. 4

4,0 50 Dim}

i KI c- T-y-g 20I)

'/6', 51 ,41, 31,21 ,1

lP

I

J B L , l mr - I B 1 , J m 1 \ 1 " 1 .",f\ . .f'f'

,.l\."- . \r - ,

~ ~" " ~ ~- ----- r - --r- - 1--- ~II

7 0 ' 5Fig. 5

;l!\I.r'1f ;

. .~I

42/43

1"AS 3300/2-85 - 26 '-,

ANEXA ERELA'l'II RECO!1ANDATE PENTRU OALOULUL PRESIUNII CRITIOE (C.AZUL R.EZUL-

T.ANTEI 1NOLIN.ATE FA~A DE VERTI~.ALA) .E.1 in eazul in care inelinarea rezultantei iI).carca.rilor de ealcul fat.a. de vertiea.Ia,~ > 51talpa fundatiei este orizonta.HI,~i cind stratificatia terenului este aproximattv orizontala, presiu-nea criticli. se poate oalcula cu relatia :in care:

y, s , 0*,s.,Nfl, u; Ay," - a , Ac au aemnificatiile de la pct. 4.3.1in iq ) i~sint coefieienti datorati inolinarii rezultantei care se stabllesc in' conformitate'eu prevederlle pct. B.2 ~i E3. .

.E.2. Incazul in care rezultanta aetioneaza in planul axel pincipale a talpii fnndatiei, valorilecoeficientilor iy, iq t i, se ian din graficele eorespnnzatoare din fig. 6, in care w * eate valoareade caleul a unghiului de frecare interioara al stratului de fundare, iar t g ? l ' =fV (H fiind corn-ponenta orizontala a inca.rcarii de caleul, V fiind componenta vertica.Ia. a incarcarii de ealenlpe talpa fundatiei),0 ~ - C.I ~~~r-.. t-- ~ t J , ! : . t r ~ E ~I .1-lIi1I~ b" ~ f _ l -,8 r::::",Jl~ b . . . " " - . r- '"7"~:::O1 ~~ e-, t-. r-J. , 7 . : . ~l"": '1'-o. t:S ~!~6 ~ ~ . . . . . . . . . r-, ~ ~~r - . . r-, r-, ....." . . . I - : : : ~ ~ 0:~ :---l::'-l'~r-~ ~ ["I.' I ' . .. 1\ , [ \ ' . . . .[ ' . . . 1 . . . . . . . . . . . . . . . 8.; l\.'\ . :"tV r-.. . .. .. .-,....q)\f:S_ j ~ ~'.. .. i".. \ -c . .~~.~'~~~ ~~~~,~~4 ~ ~ 0" . . \ ~ ~ ~ , ~ \ .,\ . \~."" ,$ !\. \t\'0 '$~,\-, t'-O" "i' r\.~.> ~,

\~ ~ K & f\\1 \ '\0!'}L\l\~ ~%~~~~r." t) , \l"'0 ? 'oi -.>' \. '\.;\ . .' a s 1

Fig, 6/

E.3 In cazul in care planul vertical co contine rezultanta incarca.rilol' de ealcul face un unghie < / ; o eu axa }lrincipala a. talpii fundatiei (fig. 7) coeficientii de inclinare se calculeaza eurelajiile : .. ( H ) f f l + liy=1- -- tg *He r

1- i gNctg*

in careH componenta orizontala a incarcarii de calcul, ill kilonewtoni;Her forta orizontala eritica, dedusa en relatia :

kN

- - - ~\.- -

,->

111

i. .

43/43

v.~;

\ 27 STAS 3300/:V eomponenta yertica.11i. a . Incardi.rii de calcul, tn kilonewtoni;fL eoeficlentul de frecare pe talpa fundatiei (se poate lua din tabeluI14);B', L' dimensiunile reduse ale trupii fundatiei, determinate conform pet. 4.2, in metri;a i l adeziunea talpii fundatiei pe teren, care trebuie determinata experimental, in kilo-pascali ; . .c D ' " valoarea de calcul a unghiului de frecare interioara al stratului de fundare ;D c coeficient de capacitate portanta, conform pet. 4.2.1;o m . coeficient caleulat eu relatia :

r: IJ . .. .

L2+-B

L, B Iungimea, respectiv latimea fundapiei, inmetri.

\A-A

48Fig. 7

I\t } ~ t

f : < \ N ~ ~ . "

Documents

STAS 3300-85 Teren de Fundare. Calcul