Embed Size (px)
Citation preview
STANDARDE INTERNATIONALE DE RAPORTARE FINANCIARA (IFRS)
1
Cuprins TEMATICA .......................................................................................................................................................................................... 2
ASPECTE PRIVIND APLICAREA STANDARDELOR INTERNAȀIONALE DE RAPORTARE FINANCIARĂ ........................................ 2
EVALUARE ......................................................................................................................................................................................... 4
CADRUL CONCEPTUAL AL RAPORTARII FINANCIARE ................................................................................................................... 5
IAS 1 PREZENTAREA SITUATIILOR FINANCIARE ............................................................................................................................ 7
IAS 7 SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE ............................................................................................................................ 11
IAS 8 POLITICI CONTABILE, MODIFICARI ALE POLITICILOR CONTABILE SI ERORI ................................................................... 14
IAS 10 EVENIMENTE ULTERIOARE DATEI BILANTULUI ................................................................................................................ 19
IAS 34 RAPORTAREA FINANCIARĂ INTERIMARĂ.......................................................................................................................... 21
IFRS 8 SEGMENTE DE ACTIVITATE ............................................................................................................................................... 23
IFRS 5 ACTIVE DETINUTE SPRE VANZARE SI ACTIVITATI INTRERUPTE ................................................................................... 24
IAS 33 REZULTATUL PE ACŢIUNE .................................................................................................................................................. 25
IAS 2 STOCURI ................................................................................................................................................................................. 29
IAS 16 IMOBILIZARI CORPORALE ................................................................................................................................................... 32
IAS 38 IMOBILIZARI NECORPORALE .............................................................................................................................................. 35
IAS 40 INVESTIŢII IMOBILIARE ........................................................................................................................................................ 38
IAS 36 DEPRECIEREA ACTIVELOR ................................................................................................................................................ 39
IAS 23 COSTURILE INDATORARII ................................................................................................................................................... 40
IAS 20 CONTABILITATEA SUBVENŢIILOR GUVERNAMENTALE ŞI PREZENTAREA INFORMAŢIILOR LEGATE DE ASISTENŢA GUVERNAMENTALĂ ........................................................................................................................................................................ 41
IFRS 15 VENITURI DIN CONTRACTE CU CLIENTII......................................................................................................................... 42
IAS 37 PROVIZIOANE, DATORII CONTINGENTE ŞI ACTIVE CONTINGENTE ............................................................................... 44
IAS 12 IMPOZIT PE PROFIT ............................................................................................................................................................. 46
IFRS 1 APLICAREA PENTRU PRIMA DATA A IFRS ........................................................................................................................ 49
RECAPITULARE ............................................................................................................................................................................... 50
2
TEMATICA
ASPECTE PRIVIND APLICAREA
STANDARDELOR INTERNAȀIONALE DE RAPORTARE FINANCIARĂ
I. Cadrul general conceptual de raportare financiară elaborat de IASB (Consiliul pentru Standarde InternaȀionale de
Contabilitate): 1. Obiectivul, utilitatea și limitările raportării financiare cu scop general. 2. InformaȀii privind resursele economice ale unei entităȀi raportoare, privind pretenȀiile ridicate faȀă de entitate și
privind modificările resurselor și pretenȀiilor: 2.1. Resurse economice și pretenȀii. 2.2. Modificări ale resurselor economice și pretenȀiilor (performanȀa financiară reflectată de contabilitatea de
angajamente, performanȀa financiară reflectată de fluxurile de trezorerie anterioare, modificări ale resurselor
economice și pretenȀiilor care nu rezultă din performanȀa financiară). 3. Caracteristicile calitative ale informaȀiilor financiare utile:
3.1. Caracteristici calitative fundamentale (relevanȀa și pragul de semnificaȀie, reprezentarea exactă). 3.2. Caracteristici calitative amplificatoare (comparabilitate, verificabilitate, oportunitate, inteligibilitate). 3.3. Constrângeri ce Ȁin de cost asupra raportării financiare utile.
4. Ipotezele de bază (continuitatea activităȀii). 5. Elementele situaȀiilor financiare:
5.1. PoziȀia financiară (active, datorii, capitaluri proprii). 5.2. PerformanȀa (venituri, cheltuieli, ajustări pentru menȀinerea capitalului).
6. Recunoașterea elementelor în situaȀiile financiare: 6.1. Probabilitatea realizării unor beneficii economice viitoare și fiabilitatea evaluării. 6.2. Recunoașterea activelor și datoriilor. 6.3. Recunoașterea veniturilor și cheltuielilor.
7. Evaluarea elementelor din situaȀiile financiare (definiȀia evaluării, costul istoric, costul curent, valoarea realizabilă
(de decontare), valoarea actualizată). 8. Conceptele de capital, menȀinere a capitalului și determinare a profitului.
II. Prezentarea situaȀiilor financiare (IAS 1): 1. Obiectiv și domeniu de aplicare. 2. DefiniȀii (situaȀii financiare cu scop general, imposibilitatea aplicării, standarde internaȀionale de raportare
financiară, semnificativ, note, alte elemente ale rezultatului global, proprietari, profit sau pierdere, ajustări din
reclasificare, rezultatul global total). 3. Scopul situaȀiilor financiare. 4. Setul complet de situaȀii financiare. 5. Caracteristicile generale (prezentarea fidelă și conformitatea cu IFRS-urile, continuitatea activităȀii, contabilitatea
de angajamente, pragul de semnificaȀie și agregarea, compensarea, frecvenȀa raportării, informaȀii comparative,
consecvenȀa prezentării). 6. Identificarea situaȀiilor financiare. 7. SituaȀia poziȀiei financiare (informaȀii care trebuie prezentate în situaȀia poziȀiei financiare, distincȀia activ
circulant/imobilizat și, respectiv, datorie curentă / pe termen lung, informaȀii care trebuie prezentate fie în situaȀia poziȀiei
financiare, fie în note).
3
8. SituaȀia rezultatului global (informaȀii care trebuie prezentate în secȀiunea de profit sau pierdere sau în situaȀia
profitului sau pierderii, informaȀii care trebuie prezentate în secȀiunea alte elemente ale rezultatului global, profitul sau
pierderea aferent(ă) perioadei, alte elemente ale rezultatului global aferente perioadei, informaȀii care trebuie prezentate
fie în situaȀia (situaȀiile) profitului sau pierderii și a altor elemente ale rezultatului global, fie în note). 9. SituaȀia modificărilor capitalurilor proprii (informaȀii care trebuie prezentate în situaȀia modificărilor capitalurilor
proprii, informaȀii care trebuie prezentate fie în situaȀia modificărilor capitalurilor proprii, fie în note). 10. Note (structură, prezentarea politicilor contabile, surse ale incertitudinii estimărilor, capital, alte prezentări de
informaȀii).
III. SituaȀia fluxurilor de trezorerie (IAS 7): 1. Obiectiv și domeniu de aplicare. 2. Beneficii ale informaȀiilor referitoare la fluxurile de trezorerie. 3. DefiniȀii (numerar, echivalente de numerar, fluxuri de trezorerie, activităȀi de exploatare, activităȀi de investiȀii,
activităȀi de finanȀare). 4. Raportarea fluxurilor de trezorerie din activităȀi de exploatare. 5. Raportarea fluxurilor din activităȀi de investiȀii și de finanȀare. 6. Raportarea fluxurilor de trezorerie pe o bază netă. 7. Fluxuri de trezorerie în valută. 8. Dobânzi și dividende. 9. Impozite pe profit. 10. InvestiȀii în filiale, entităȀi asociate și asocieri în participaȀie.Modificări ale participaȀiilor în capitalurile proprii ale
filialelor și ale altor întreprinderi. 11. Alte tranzacȀii decât cele în numerar. 12. Componente ale numerarului și ale echivalentelor de numerar. 13. Alte prezentări de informaȀii.
IV. Politici contabile conforme Standardelor InternaȀionale de Raportare Financiară (IFRS):
1. Recunoașterea/derecunoașterea, evaluarea și prezentarea în situaȀiile financiare a informaȀiilor privind activele (IAS
38, IAS 16, IAS 36, IAS 2, IFRS 5, IAS 40, IFRIC 1, IFRIC 20).
2. Recunoașterea, evaluarea și prezentarea informaȀiilor privind provizioanele, datoriile contingente și activele
contingente (IAS 37, IFRIC 1, IFRIC 5, IFRIC 6, IFRIC 21).
3. Clasificarea și prezentarea în situaȀiile financiare a informaȀiilor privind contractele de leasing (IAS 17 / IFRS 16
(data aplicarii 01.01.2019).
4. Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile și erori (IAS 8).
5. SubvenȀii (IAS 20).
6. Costul îndatorării (IAS 23).
7. Venituri din contractele cu clientii (IFRS 15)
8. Agricultura (IAS 41).
9. Recunoașterea/derecunoașterea, evaluarea și prezentarea în situaȀiile financiare a informaȀiilor privind instrumentele
financiare (IFRS 7, IFRS 9, IAS 32, IAS 39).
10. Efectele variaȀiei cursurilor de schimb valutar (IAS 21)
11. Evenimente ulterioare perioadei de raportare (IAS 10)
12. Rezultatul pe acȀiune (IAS 33)
13. Impozitul pe profit (IAS 12)
14. Aplicarea pentru prima dată a IFRS (IFRS 1)
4
EVALUARE
21 OCTOMBRIE 2017
I. Proiect
a) Selectati o entitate care aplica IAS/IFRS (listata pe Bursa de Valori Bucuresti sau din
clasamentul Fortune 500);
b) Identificati modelul de evaluare al companiei (din situatiile financiare se vor extrage
bazele de evaluare utilizate de entitate pentru activele si datoriile sale);
c) Se vor prezenta politicile contabile specifice unei categorii de active sau datorii;
d) Identificarea a 3-5 avantaje si dezavantaje ale aplicarii IAS/IFRS;
e) Proiectul va avea ca anexa doar Bilantul, Contul de profit si pierdere, Situatia fluxurilor
de numerar, Situatia modifcarilor de capital propriu
II. Evaluare: intrebari deschise din sfera IAS/IFRS
5
CADRUL CONCEPTUAL AL RAPORTARII FINANCIARE
Recunoasterea elementelor in situatiile financiare
Compania MASTER CHEM vinde produse chimice pe plan local si doreste sa se exporte o parte din productie
si in alte tari. Managementul a constatat ca o conditie esentiala este conformitatea cu legislatia internationala
privind protectia mediului. Desi a implementat cateva politici de mediu, compania doreste sa aibe in viitor un
audit de mediu care costa ~ 120,000 EURO. Auditul va cuprinde revizuirea directivelor de politica ecologica
si un raport detaliat privind recomandarile necesare.
Directorul financiar sugereaza ca valoarea auditului sa fie capitalizata si apoi sa fie corelata cu veniturile
obtinute din export, pentru a respecta principiul conectarii veniturilor la cheltuieli.
Substance over form
Activitatea Topaz include vanzarea de produse cu proces lung de fabricatie. Cateva detalii ar fi: pe data
de 1 aprilie 2009 produsele au un cost de 5.000 um si valoarea justa (realizabila, de vanzare) 7.000 um.
Produsele nu sunt gata pentru vanzare decat dupa data de 31 martie 2012.
Pe data de 1 aprilie 2010, Topaz a semnat un contract cu EasyFinance pentru vanzarea stocurilor cu 6.000 um.
Contractul acorda lui Topaz dreptul de rascumparare a stocurilor, oricand pana pe data de 31 martie 2012 la un
pret fix de 7.986 um, data la care Topaz estimeaza ca va vinde aceleasi stocuri la un pret de 10.000 um.
Dobanda pe care Topaz ar plati-o daca ar contracta un credit in valoare de 6.000 um cu scadenta de 3
ani, ar fi:
Anul 1 – 600 um
Anul 2 – 660 um
Anul 3 – 726 um.
Prezentati forma juridica si economica a tranzactiilor de mai sus in Situatia rezultatului.
6
Forma juridica
Anul 2010 2011 2012 Total
Forma economica
Anul 2010 2011 2012 Total
7
IAS 1 PREZENTAREA SITUATIILOR FINANCIARE
1. Smithson Exploration s-a înfiinţat la data de 01.01.N printr-un aport depus în contul de la bancă în valoare de 2.000 um. De asemenea, a fost contractat un credit de la bancă în valoare de 1.500 um. Obiectul de activitate este de consultanţă (suport geofizic) pentru explorarea gazelor naturale.
În primul an de activitate au fost achiziţionate : un teren, o clădire şi echipamente la un cost de 400 um, 1.000 um, respectiv 600 um. Amortizarea înregistrată în primul an este de 10% din costul de achiziţie. Presupunem ca activele corporale au fost achizitionate la 01.01.N.
In anul N au fost încheiate contracte de prestări servicii în valoare de 5.000 um, până la sfărşitul anului, au fost facturate servicii în valoare de 3.200 um; pentru restul de 1.800 um serviciile vor fi prestate şi facturate
în anul următor. Toate serviciile au fost încasate, cu excepţia facturii din decembrie în valoare de 250 um. Smithson Exploration este convinsă că va încasa factura în anul următor.
Plăţile efectuate în anul N includ chiria (280 um), salarii (1.560 um), dobânda (150 um) şi impozit pe profit (430 um). În plus, Smithson Exploration a înregistrat cheltuieli cu chiria (20 um), salarii (60 um) şi dobânzi (12 um) pe care nu le-a plătit până la sfârşitul anului.
Smithson Exploration a declarat şi a plătit dividende în valoare de 150 um şi a rambursat 100 um din creditul bancar.
Prezentaţi situaţiile financiare ale anului N pentru compania Smithson Exploration. (Situaţia poziţiei financiare, Situaţia reultatului global, Situaţia modificărilor de capital propriu, Situaţia fluxurilor de numerar).
Rezolvare:
Situaţia poziţei financiare
Cost Am VNC Observatii
Teren 400 N/A 400 Clădire 1.000 100 900 Echipament 600 60 540
1.840
Creanţe
250 Numerar
1.780
3870
Datorii pe termen scurt 92 chirii
20
salarii
60 dobânzi
12
Datorii pe termen lung 1.400 credit
1.400
8
Capital propriu 2.378 Capital social
2.000
Rezultat global
378 3.870
Situaţia rezultatului global
Observatii
Venituri din servicii 3.200
Cheltuieli:
chirii 300
salarii 1.620
amortizare 160
Rezultat operaţional 1.120
Costul finanţării 162
Rezultat inainte de impozit 958
Cheltuieli cu imp pe profit 430
Rezultatul exerciţiului 528
Dividende (150)
Rezultat net 378
Castiguri 0
Pierderi 0
Rezultat global 378
Situatia modificarilor de capital propriu
Capital social Rezerve Rezultat reportat TOTAL
Sold initial 0 0 0 0
Subscriere capital 2.000 0 0 2.000
Reevaluare active (net) 0 0 0 0
Rezultatul exercitiului 0 0 528 528
Dividende distribuite 0 0 (150) (150)
Sold final 2.000 0 378 2.378
9
Situaţia fluxurilor de numerar
Observatii
Incasări din exploatare 2.950
clienţi 2.950
Plăţi de exploatare 2.270
salarii 1.560
chirii 280
impozit 430
Flux de numerar - Exploatare 680
Incasări din finanţare 3.500
credit 1.500
asociat 2.000
Plăţi aferente finanţării 400
rată credit 100
dobândă 150
dividende 150
Flux de numerar - Finanţare 3.100
Incasări investiţie 0
Plăţi aferente investiţei 2.000
Teren 400
Clădire 1.000
Echipament 600
Flux de numerar - investiţie (2.000)
Numerar 01.01.N 0
CASH FLOW (Flux de numerar) 1.780
Numerar 31.12.N 1.780
10
2.
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
clasificarea ch dupa natura lor
venituri din exploatare 102.000
Venituri din vânzarea produselor finite 92.900
Venituri din vânzarea mărfurilor 9.100
cheltuieli din exploatare Cheltuieli cu materii prime 17.100
Venituri din producţia stocată obţinută în cursul perioadei (sold debitor) 6.600
Venituri din producţia imobilizată 11.900
Cheltuieli privind mărfurile 7.300
Cheltuieli cu materiale consumabile 2.840
Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 3.800
Cheltuieli cu taxe şi impozite 3.600
Cheltuielile cu salariile 65.000
Cheltuieli cu contribuţia unităţii la asigurările sociale 13.325
Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi 770
Cheltuieli cu contribuţia unităţii la fondul de şomaj 325
Cheltuieli cu amortizarea activelor imobilizate, 6.230
Cheltuieli cu colaboratorii 1.000
Cheltuieli cu reclama şi publicitatea 400
Cheltuieli cu protocolul 320
Cheltuieli cu deprecierea creanţelor 200
Alte venituri / cheltuieli din exploatare
Venituri din creanţe reactivate 800
rezultat din exploatare -14.110
Cheltuieli cu dobânzile 400
Venituri din diferenţe de curs valutar 1.000
Rezultat financiar 600
rezultat curent -13.510
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
clasificarea ch dupa funcţia lor
Cifra de afaceri 102.000
Venituri din vânzarea produselor finite 92.900
Venituri din vânzarea mărfurilor 9.100
Costul bunurilor vandute 84.400
Cheltuieli privind mărfurile 7.300
Costul bunurilor vandute 77.100
MARJA BRUTA 17.600
Alte venituri din exploatare 12.700
Venituri din producţia imobilizată 11.900
Venituri din creanţe reactivate 800
Cheltuieli desfacere 27.950
cheltuieli cu salariile 15.000
ch cu materialele 700
Ch CAS 3.075
Ch CFS 75
Ch cu amortizarea 1.700
ch reparatiile 3.800
Cheltuieli cu reclama şi publicitatea 400
Ch colaboratori 500
ch cu taxele 2.700
Ch administrative 16.260
cheltuieli cu salariile 10.000
ch cu materialele 340
Ch CAS 2.050
Ch CFS 50
Ch cu amortizarea 1.330
Ch colaboratori 500
Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi 770
Cheltuieli cu protocolul 320 lei 320
ch cu taxele 900
Alte ch de exploatare 200
Cheltuieli cu deprecierea creanţelor 200
Rezultat din exploatare -14.110
Cheltuieli cu dobânzile (costul finantarii) 400
Venituri din diferenţe de curs valutar 1.000
Rezultat financiar 600
rezultat curent -13.510
11
IAS 7 SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE
1. Să se prezinte tabloul fluxurilor de trezorerie pe baza următoarelor informaţii:
Contul de profit şi pierdere - extras
Elemente N
Venituri din vânzarea mărfurilor 2.400
Cheltuieli cu mărfurile vândute 1.200
Cheltuieli cu salariile 460
Cheltuieli cu amortizarea 500
Cheltuieli cu dobânzile 180
Venituri din cedarea activelor 160
Cheltuieli cu cedarea activelor 100
Rezultat brut 120
Cheltuieli cu impozitul pe profit 30
Rezultatul net 90
Bilanţul contabil - extras
Elemente N N-1
A. Active imobilizate 1400 1200
Terenuri 400 200
Utilaje (valoare brută) 1600 1200
Amortizarea utilajelor (600) (400)
B. Active curente 520 520
Mărfuri 200 240
Clienţi 200 120
Disponibilităţi băneşti 120 160
C. Cheltuieli în avans 40 20
D. Datorii pe termen scurt 500 460
Împrumuturi ajunse la scadenţă 160 260
Datorii salariale 80 60
Furnizori 160 140
Furnizori de imobilizări 100 0
E. Active circulante nete 60 80
F. Total active minus datorii curente 1460 1080
G. Datorii pe termen lung 280 400
Împrumuturi bancare 280 400
H. Provizioane 0 0
I. Venituri în avans 0 0
J. Capitaluri şi rezerve 1180 680
Capital social 800 300
Rezerve 290 180
Rezultat 90 200
12
Informaţii suplimentare: a) s-a scos din funcţiune o imobilizare complet amortizată care a avut o valoare brută de 200 lei; b) s-a vândut cu încasare imediată o imobilizare cu valoarea brută de 200 lei, preţ de vânzare 160 lei; c) creşterea de capital social s-a efectuat prin aport în numerar care a fost vărsat în contul de la bancă; d) din rezultatul anului N-1, 90 lei au fost distribuiţi sub formă de dividende şi 110 lei au fost încorporaţi
în rezerve; e) în anul N s-au plătit datoria privind impozitul pe profit, dobânzile şi dividendele.
Prezentati Situatia fluxurilor de numerar conform IAS 7
2. Situatia rezultatului global al companiei Premier la data de 31 martie 2013 este:
Venituri 31.000 Costul bunurilor vandute 21.800
Marja bruta 9.200
Costuri de distributie 3.600 Costuri adminstrative 2.200 Costuri de finantare:
- dobanda credit
- dobanda leasing
400 150
250
Profit inainte de impozit 3.000
Impozit pe profit 1.000
Rezultat net 2.000
Elemente ale rezultatului global (Vezi nota (i)) 1.350
Rezultat global 3.350
Situatia pozitiei financiare la data de 31 martie 2013
31 martie 2013 31 martie 2012
Active
Active non-curente Echipamente (VNC) 14.000 10.700 Costuri de dezvoltare 1.000 - Active curente Stocuri 3.300 3.800 Creante 2.950 2.200 Conturi la banci 50 1300
TOTAL ACTIVE 21.300 18.000
Capital si datorii
Capital
Capital social (1 actiune = 1 leu) 8.000 8.000 Rezerve din reevaluare 1.350 0 Rezultat reportat 3.200 1.750
13
Datorii non-curente
8% credit bancar 1.400 3.125 Impozit amanat 1.500 800 Datorii leasing financiar 1.200 900
Datorii curente
Datorii leasing 750 600 Datorii comerciale 2.650 2.100 Impozit pe profit curent 1.250 725
TOTAL CAPITAL si DATORII 21.300 18.000
Note:
(i) Pe data de 1 iulie 2012 Premier a achizitionat un echipament in leasing la valoarea justa de 1.500.
La aceasta data, activele existente au fost reevaluate cu 2.000 (plus din reevaluare), din care 650
reprezinta impozit amanat. Nu au avut loc iesiri de active.
(ii) Amortizarea echipamentelor este de 900, iar a costurilor de dezvoltare de 200 sunt pentru anul
incheiat la data de 31 martie 2013.
(iii) Costurile de finantare sunt considerate activitati operationale (de exploatare).
(iv) Dividendele anului 2012 au fost platite.
Prezentati Situatia fluxurilor de numerar conform IAS 7, aplicand metoda indirecta.
3. Să se prezinte tabloul fluxurilor de trezorerie pe baza următoarelor informaţii: um
N-1 N
Active non curente 2140 3060
Amortizare cumulata (580) (840)
Active curente 1520 1570
Capital social 1000 1100
Prime legate de capital 800 900
Rezultat reportat 480 590
Credite bancare pe termen lung 800 1200
Informatii suplimentare: 1. Activele curente includ disponibilităţi băneşti astfel: 31.12.N-1 14 um, iar la 31.12.N 18 um. 2. Fluxul de numerar generat de activitatea de exploatare înainte de plata dobânzilor aferente
exploatării este de 746 um. 3. Societatea a vândut active non curente la preţ de vânzare de 280 um, cost de achiziţie 480 um. 4. Creditele au fost contractate pe data de 01.01.N şi dobânzile totale de plătit sunt de 72 um; dobânzile
se referă la activitatea de exploatare; în cursul anului nu s-a plătit nicio rată. 5. Profitul înainte de distribuirea de dividende este de 260 um. 6. Creşterea de capital social s-a realizat prin emisiunea de acţiuni, preţ de emisiune mai mare decât
valoarea nominală a acţiunii.
14
IAS 8 POLITICI CONTABILE, MODIFICARI ALE POLITICILOR CONTABILE SI
ERORI
1. O întreprindere practică pentru evaluarea la ieşire a stocurilor metoda FiFo, permisă de IAS 2 Stocuri. La 01.01.2014, societatea decide să schimbe această metodă cu costul mediu ponderat, agreat de IAS 2, argumentul schimbării metodei fiind acela al modificării condiţiilor de exploatare. Societatea estimează că dacă ar fi utilizat CMP dintotdeauna, atunci: - costul stocurilor pentru toţi anii anteriorilui 2013 ar fi fost cu 200 u.m. mai scăzute; - costul stocurilor pentru anul 2013 ar fi fost cu 40 u.m. mai mic decât raportările efectuate. Cota de impozit pe profit este de 20%. Informaţiile disponibile la 31.12.2014 sunt:
Contul de profit şi pierdere
Elemente 2014 2013
Vânzări 5.000 4.500
Costul bunurilor vândute 2.200 2.000
Cheltuieli desfacere 400 300
Cheltuieli administrative 300 200
Profit din activităţi ordinare înainte de impozitare 2.100 2.000
Impozit pe profit (20%) 420 400
Profit net 1.680 1.600
- rezultatul reportat la 01.01.2013 a fost de 900 u.m. - rezultatul reportat la 31.12.2013 a fost de 2.500 u.m.
Prezentaţi contul de profit şi pierdere şi situaţia modificărilor capitalurilor proprii după modificarea politicii contabile şi întocmiţi nota explicativă cu privire la această modificare.
Conform IAS 8, modificarea politicii contabile presupune retratarea informaţiilor comparative şi prezentarea
lor ca şi când acea politică ar fi fost utilizată dintotdeauna, efectul modificării urmând a afecta ultimul sold raportat al rezultatului reportat.
Contul de profit şi pierdere
Elemente 2014 2013
Vânzări
Costul bunurilor vândute
Cheltuieli desfacere
Cheltuieli administrative
Profit din activităţi ordinare înainte de impozitare
Impozit pe profit (20%)
Profit net
15
Extras din situaţia modificărilor capitalurilor proprii a societăţii Alfa
u.m.
Elemente Valori
2014 2013
Sold iniţial al rezultatului reportat anterior modificării
+ Efectele modificării de politică contabilă (netă de impozit pe profit)
= Sold iniţial al rezultatului reportat recalculat
+ Profit net al exerciţiului
= Sold final al rezultatului reportat
Extras din notele la situaţiile financiare ale societăţii
Nota 1: În exerciţiul financiar 2014, societatea a decis să-şi schimbe politica contabilă de evaluare a costului stocurilor, trecând de la metoda FiFo la costul mediu ponderat. Modificarea a fost determinată de schimbarea condiţiilor de exploatare, considerându-se că metoda FiFo nu mai corespunde obiectivului situaţiilor financiare de a oferi informaţii relevante utilizatorilor. Ca atare, situaţiile financiare aferente anului 2013 au fost refăcute pentru a reflecta modificarea. Conform IAS 8, modificarea politicii contabile presupune retratarea informaţiilor comparative şi prezentarea lor ca şi când acea politică ar fi fost utilizată dintotdeauna, efectul modificării urmând a afecta ultimul sold raportat al rezultatului reportat.
a. După cum s-a prezentat în situaţia modificărilor capitalurilor proprii (partea aferentă rezultatelor reportate), soldul iniţial al rezultatului reportat la 01.01.2013 a fost ajustat pentru a reflecta modificarea de
politică aferentă anilor anteriori cu suma de 160 u.m., reprezentând valoarea modificării de politică 200 u.m.,
netă de impozitul pe profit. Soldul iniţial al rezultatului reportat la 01.01.2014 a fost ajustat pentru a reflecta modificarea de
politică aferentă anilor anteriori cu suma de 160 u.m., reprezentând valoarea modificării de politică 200 u.m.,
netă de impozitul pe profit, şi cu 32 um pentru a reflecta modificarea de politică aferentă anului 2013, reprezentând modificarea de politică 40 u.m., netă de impozitul pe profit.
În total, rezultatul reportat la 01.01.2014 a fost ajustat cu 192 u.m.
b. Valorile comparative pentru anul 2013 din contul de profit şi pierdere au fost recalculate după cum urmează:
Costul bunurilor vândute înainte de modificare
Efectul modificari de politica contabila
Costul bunurilor vândute după modificare
Cheltuiala cu impozitul pe profit înainte de modificare
Efectul modificari de politica contabila
Cheltuiala cu impozitul pe profit după modificare
16
Studiu de caz: Modificări în estimările contabile
Studiul de caz (a) - modificarea afectează numai perioada curentă: La 31.12.2013, S.C. Nord S.A. are o creanţă asupra unui client în valoare de 100.000 u.m.. În urma informaţiilor de care dispune societatea la această dată, creanţa are o probabilitate de încasare de 60%. La 31.12.2014, datorită unor infuzii de capital în societatea clientă, situaţia financiară a acesteia se ameliorează şi probabilitatea de încasare a creanţei ajunge la 90%. Care sunt soluţiile contabile adoptate la 31.12.2013 şi 31.12.2014 de către societatea NORD?
31.12.2013 – constituirea unei ajustari pentru depreciere: 31.12.2014 – reluarea unei părţi din ajustarea pentru depreciere:
Studiul de caz (b) - modificarea afectează şi perioadele ulterioare:
Întreprinderea Romvan S.A. posedă un echipament achiziţionat la un cost de 120.000 lei la 30.06.20N11. În momentul achiziţiei, durata de viaţă utilă a fost apreciată la 8 ani. Amortizările înregistrate au fost:
Anul Mod de calcul Valoare
20N11 (120.000/8)x6/12 7.500
20N12 (120.000/8) 15.000
20N13 (120.000/8) 15.000
La închiderea exerciţiului 20N14 se are în vedere o utilizare mai intensivă a echipamentului şi se estimează ca durată de utilizare totală ar fi trebuit sa fie de 5 ani, in loc de 8 ani.
17
Corectarea erorilor
În timp ce pregătea raportarea financiară pentru anul 2014, contabilul societăţii Alfa a descoperit că, dintr-o eroare a programului informatic, în anul 2013 amortizarea utilajelor (inclusă în costul bunurilor vândute) a fost supraevaluată cu 100 u.m. Informaţiile disponibile sunt următoarele:
Contul de profit şi pierdere al societăţii Alfa
Elemente 2014 2013
Vânzări 6.000 7.000
Costul bunurilor vândute 2.000 2.500
Cheltuieli desfacere 500 600
Cheltuieli administrative 700 800
Profit din activităţi ordinare înainte de impozitare 2.800 3.100
Impozit pe profit 560 620
Profit net 2.240 2.480
Informaţii suplimentare: - rezultatul reportat la 01.01.2013 a fost de 1.800 u.m. - rezultatul reportat la 31.12.2013 a fost de 4.280 u.m. - cota de impozit pe profit a fost de 20%. Prezentaţi contul de profit şi pierdere şi situaţia modificărilor capitalurilor proprii după corectarea erorii şi întocmiţi nota explicativă cu privire la corecţia acesteia.
Conform IAS 8, corectarea erorii presupune retratarea informaţiilor comparative şi prezentarea lor ca şi când eroarea nu s-ar fi produs, efectul erorii urmând a afecta ultimul sold raportat al rezultatului reportat.
Contul de profit şi pierdere al societăţii Alfa
Elemente 2014 2013
Vânzări
Costul bunurilor vândute (vezi Nota 1)
Cheltuieli desfacere
Cheltuieli administrative
Profit din activităţi ordinare înainte de impozitare
Impozit pe profit
Profit net
18
Extras din situaţia modificărilor capitalurilor proprii a societăţii Alfa
u.m.
Elemente Valori
2014 2013
Sold iniţial al rezultatului reportat anterior corecţiei
+ Corecţia erorii (netă de impozit pe profit)-vezi Nota 1.b
= Sold iniţial al rezultatului reportat recalculat
+ Profit net al exerciţiului
= Sold final al rezultatului reportat
Extras din notele la situaţiile financiare ale societăţii Alfa
Nota 1: În exerciţiul financiar 2013, societatea a supraevaluat cheltuiala cu amortizarea utilajelor cu 100 u.m. Ca atare, situaţiile financiare aferente anului 2013 au fost refăcute pentru a corecta eroarea. Aşa cum prevede IAS 8, situaţiile financiare anului în care s-a produs eroarea trebuie retratate şi prezentate ca şi când eroarea nu s-ar fi produs. Efectele erorii din perioadele precedente trebuie prezentate prin ajustarea soldului de deschidere al rezultatului reportat. a. După cum s-a prezentat în situaţia modificărilor capitalurilor proprii (partea aferentă rezultatelor reportate, soldul iniţial al rezultatului reportat la 01.01.2014 a fost ajustat pentru a reflecta corecţia cu suma de ___ u.m., reprezentând valoarea erorii ___ u.m., netă de impozitul pe profit. b. Valorile datelor comparative pentru anul 2013 din contul de profit şi pierdere au fost recalculate după cum urmează: Costul bunurilor vândute înainte de corecţie ___u.m. Corecţia erorii ___u.m. Costul bunurilor vândute după corecţie ___u.m. Cheltuiala cu impozitul pe profit înainte de corecţie ___ u.m. Corecţia erorii ___ u.m. Cheltuiala cu impozitul pe profit după corecţie ___ u.m.
19
IAS 10 EVENIMENTE ULTERIOARE DATEI BILANTULUI
1.Departmentul Contabilitate definitivează proiectul situaţiilor financiare pentru exerciţiul financiar ce
se încheie la 31 decembrie 2014 pe data de 28 februarie 2015. Pe 15 martie 2015, Consiliul de Administraţie analizează situaţiile financiare şi le autorizează în vederea emiterii. Entitatea îşi anunţă profitul şi alte informaţii financiare selectate pe 16 martie 2015. Situaţiile financiare sunt puse la dispoziţia acţionarilor şi a altor persoane interesate, la sediul societăţii, pe data de 1 aprilie 2015. Situaţiile financiare sunt aprobate în Adunarea Generală a Acţionarilor din data de 10 mai 2015. Situaţiile financiare aprobate sunt ulterior depuse la un organism de reglementare pe data de 15 mai 2015.
În aceste condiţii, situaţiile financiare sunt autorizate pentru publicare pe data de 15 martie 2015 (data la
care Consiliul de Administraţie a autorizat emiterea).
2. Entitatea Kiwi este un furnizor curent de materiale de construcţii al entităţii Blue Sky. La data de 31.12.2009, datoriile faţă de Kiwi erau de 30.000 lei, termenul de plată al acestora fiind 20 ianuarie 2010. La data de 4 ianuarie 2010, entitatea Blue Sky achiziţionează de la furnizorul său materiale la nivelul sumei de 45.000 lei, termenul de plată fiind de 30 de zile. La data de 18 ianuarie, entitatea Blue Sky achită entităţii Kiwi suma de 30.000 lei, reprezentând creanţele aferente achiziţiilor din luna decembrie.
Având în vedere că până la data de 4 februarie 2010 nu a fost achitată suma scadentă de 45.000 lei, entitatea Kiwi a acţionat în instanţă entitatea Blue Sky, pe lângă creanţa restantă pretinzându-se şi daune suplimentare la nivelul sumei de 10.000 lei.
Data la care situaţiile financiare au fost autorizate pentru a fi emise este: - pentru entitatea Kiwi, 30 martie 2010; - pentru entitatea Blue Sky, 5 aprilie 2010. Avocaţii entităţii Kiwi estimează că există o probabilitate de 90% de a câştiga procesul. Cele două entităţi vor ajusta situaţiile financiare aferente exerciţiului financiar 2009?
Litigiul a fost generat în exclusivitate de evenimente apărute ulterior datei bilanţului. Astfel, cele două
entităţi nu îşi vor ajusta situaţiile financiare aferente exerciţiului 2009. Dacă până la sfârşitul anului 2010 sentinţa definitivă nu este pronunţată, iar probabilitatea ca Blue Sky să piardă procesul se menţine la 90%, atunci:
- entitatea Blue Sky va recunoaşte un provizion pentru litigii la nivelul sumei de 49.500 lei (55.000
lei x 90%); şi - entitatea Kiwi va prezenta un activ contigent în notele explicative. În situaţia în care scadenţa pentru creanţa de 30.000 lei ar fi fost 20 decembrie 2009, iar ca urmare a
neîncasării la timp a acesteia entitatea Kiwi ar fi acţionat în instanţă entitatea Blue Sky la data de 28
decembrie 2009, atunci:
- situaţiile financiare ale entităţii Kiwi ar fi trebuit ajustate, în funcţie de evoluţia evenimentelor desfăşurate până la data de 30 martie 2010 (constituirea sau majorarea activului contingent
prezentat în note);
20
situaţiile financiare ale entităţii Blue Sky ar fi trebuit ajustate, în funcţie de evoluţia evenimentelor desfăşurate până la data de 5 aprilie 2010 (constituirea sau majorarea provizionului sau a datoriei contingente, în funcţie de caz).
3. Entitatea Anotimp a fost înfiinţată în anul 2005. Până la 30 noiembrie 2009, toate creanţele faţă de clienţi au fost încasate până la scadenţă. Totuşi, în ianuarie 2010, unul din clienţi care îi datora entităţii Blue Sky suma de 600 de lei a devenit falimentar. La data de 31 decembrie 2009, soldul total al creanţelor entităţii Blue Sky era de 845.000 lei.
Situaţiile financiare aferente exerciţiului 2009 vor fi ajustate?
Deşi acesta este un eveniment ulterior datei bilanţului care ajustează situaţiile financiare, valoarea creanţei nerecuperabile este nesemnificativă în raport cu soldul total al acestora. Astfel, în acest caz, nu este necesară o ajustare pentru deprecierea creanţei. În practică, trebuie utilizat raţionamentul profesional pentru a stabili
dacă un anumit eveniment este suficient de semnificativ pentru a ajusta situaţiile financiare ale unei entităţi.
21
IAS 34 RAPORTAREA FINANCIARĂ INTERIMARĂ
O entitate îşi pregăteşte situaţiile financiare trimestriale la 30 septembrie 200N pe baza lui IAS 34. Care sunt perioadele ce trebuie adoptate de entitate pentru prezentarea informaţiei financiare pentru (i) anul curent şi (ii) anul comparativ?
Managementul trebuie să prezinte informaţiile aşa cum este descris mai jos:
An curent An comparativ
Bilanţ - sfârşitul perioadei
30 Septembrie 200N 30 Decembrie 200N-1
Situaţia rezultatului global*
- perioada comparativă faţă de aceeaşi dată a anului precedent - perioada de trei luni (trim.)
30 Septembrie 200N 30.06.200N - 30 Septembrie 200N
30 Septembrie 200N-1 30.06.200N-1 - 30 Septembrie 200N-1
Situaţia modificărilor capitalurilor proprii - perioada comparativă faţă de aceeaşi dată a anului precedent
30 Septembrie 200N
30 Septembrie 200N-1
Situaţia fluxurilor de numerar
- perioada comparativă faţă de aceeaşi dată a anului precedent
30 Septembrie 200N
30 Septembrie 200N-1
* Se remarcă faptul că entitatea trebuie să prezinte contul de profit şi pierdere nu numai pentru aceeaşi dată a anului precedent ci şi pentru perioada interimară curentă (respectiv informaţia referitoare la perioada de trei luni ce se termină la 30.09.20X3 şi 30.09.20X2)
22
Exemplu.
23
IFRS 8 SEGMENTE DE ACTIVITATE
Entităţile trebuie să prezinte informaţii în măsură să ajute utilizatorii de situaţii financiare să evalueze
natura şi efectele financiare ale activităţilor economice în care aceasta este angajată şi mediul economic în care aceasta operează. Printre prezentările de informaţii sunt solicitate următoarele:
a) informaţii despre profitul sau pierdere raportată la nivel de segment, inclusiv veniturile şi cheltuielile specificate, incluse în rezultatul raportat pentru segment, activele şi datoriile pe segment şi bazele de evaluare;
b) reconcilieri ale totalurilor veniturilor pe segmente, profitului sau pierderii raportată pe proiect, activelor şi datoriilor segmentului şi alte elemente semnificative.
O entitate trebuie să prezinte următoarele informaţii generale: a) factorii utilizaţi pentru a identifica segmentele raportabile ale entităţii, inclusiv principiile de
organizare (spre ex., dacă managementul a ales să organizeze întreprinderea pornind de la diferenţele privind produsele şi serviciile, ariile geografice, reglementări de mediu, sau o combinare a factorilor de mai sus, şi dacă segmentele de exploatare au fost agregate), şi
b) tipurile de produse şi servicii de la care segmentele raportabile îşi obţin veniturile.
Datele pe segmente de activitate aferente anului N5
Cazare Restaurant Bar
Închirieri sali pentru
evenimente
TOTAL
Total venituri 2.249 1.244 566 3.988 8.047
#clienti externi 1.899 654 409 2.870 5.832
#clienti interni
(in cadrul grupului) 350 590 157 1.118 2.215
Rezultat pe segment 631 -876 576 1.005 1.336
Active pe segment 6.544 5.339 3.233 7.507 22.623
Datele pe arii geografice aferente anului N5
Danemarca Lituania Letonia Ucraina Estonia TOTAL
Total venituri 1.907 2.023 891 877 2.349 8.047
#clienti externi 782 1.652 409 233 1.287 4.363
#clienti interni
(in cadrul grupului) 1.125 371 482 644 1.062 3.684
Rezultat pe segment 432 566 1.064 -1.468 742 1.336
Active pe segment 6.692 3.985 3.956 3.503 4.487 22.623
24
IFRS 5 ACTIVE DETINUTE SPRE VANZARE SI ACTIVITATI INTRERUPTE
1. Alfa are 2 linii de business: Cards si Roses si decide sa renunte la Cards. Un extras din Contul de profit si pierdere prezinta urmatoarele informatii:
Roses Cards
$000 $000 Venituri 650 320 Costul vanzarilor 320 150 Cheltuieli administrative 60 90 Cheltuieli de distributie 120 110 Alte cheltuieli allocate activitatilor continue ($000): Costul finantarii 17 Cheltuieli cu impozitul pe profit 31 Activele liniei de business cards au fost vandute rezultand o pierdere de $ 76.000 iar costurile
suplimentare privind dezafectarea activelor sunt de $ 37.000. Managementul a reorganizat business-ul la un cost de reorganizare de $ 98.000.
Prezentati Contul de profit si pierdere evidentiind castigul/pierderea din activitatile intrerupte.
2. Un extras din Situatia rezultatului global a entitati Iris este prezentat mai jos:
Toate diviziile (inclusiv East and West)
Mil lei
Divizia East Mil lei
Divizia West Mil lei
Venituri 1.116 73 100 Costul bunurilor vandute 375 26 80 Venituri financiare 25 0 0 Costuri de distributie si administrative
410 13 24
Impozit pe profit 89 12 20
Iris are mai multe divizii, fiecare reprezentand o componenta distinctiva a raportarii. In cursul anului 2016,
Irish s-a reorganizat astfel:
- activitatile Diviziei East au fost mutate intr-o fabrica din estul Europei; managementul a ramas la headquarter.
- Divizia West a fost inchisa; costurile de reorganizare sunt de 4.2 milioane lei.
Prezentati Situatia rezultatului global astfel incat sa prezentati operatiile intrerupte (discontinue)
conform IFRS 5 Active detinute spre vanzare si activitati intrerupte.
25
IAS 33 REZULTATUL PE ACŢIUNE
1. Sa se calculeze numarul mediu de actiuni aflate in circulatie pe baza urmatoarelor informatii:
Data Actiuni emise Actiuni proprii
răscumpărate Actiuni in circulatie
1 ian N 3000
31 ian N N/A 450 3000 - 450 = 2550
31 mai N 1000 N/A 2550 + 1000 = 3550
1 dec N N/A 250 3300
EMISIUNILE GRATUITE (Drepturi de atribuire – DA)
Următoarele informaţii se referă la rezultatele societăţii Color S.A pentru exerciţiile încheiate la 31 decembrie N şi N+1.
Profit net N 100.000
Profit net N+1 150.000
Acţiuni comune în circulaţie pana la 30 sept N+1 1.000 titluri
Emisiune gratuită la 1 octombrie N+1: 2 acţiuni comune pentru fiecare acţiune comună în circulaţie la 30 septembrie N+1
26
EMISIUNILE DE DREPTURI DE SUBSCRIERE (DS)
2. Alpha S.A. raportează următoarele rezultate pentru anii încheiaţi la 31/12/N2; 31/12/N3 şi 31/12/N4. Se presupune că toate drepturile au fost exercitate la 1 martie N3.
Anul N2 N3 N4
Profit net 90.000 lei 114.000 lei 135.000 lei
Numărul de acţiuni în circulaţie înainte de emisiunea de drepturi 500.000 acţiuni Termenii emisiunii de acţiuni – O acţiune nouă pentru fiecare cinci acţiuni în circulaţie (100.000 acţiuni noi
emise)
Preţul de exercitare: 150 lei
Data limită de exercitare a drepturilor: 1 Martie N3
Valoarea justă a unei acţiuni comune înainte de exercitare la data de 1 martie N3 este 330 lei. Solutie: Calculul valorii teoretice pe acţiune după exercitarea drepturilor este următorul: Valoare teoretica
= emise actiunilor numãrul exercitare de înainte circulatieîn actiunilor Numãrul
r drepturilo aexercitarepentru primitã totalãsuma circulatieîn actiunilor tuturor a justã Valoarea
+
+
leiactiuniactiuni
actiuniactiuni300
000.100000.500
000.100150000.500330=
+
´+´=
Calcularea factorului de ajustare:
Valoarea justă pe acţiune înainte de exercitarea drepturilor Valoarea teoretică pe acţiune după exercitarea drepturilor
= 330/300 = 1,1
Calculul rezultatului pe acţiune (EPS)
N2: Rezultat pe actiune
= 90 000 000 / 500 000 actiuni = 180 lei
N2: Rezultat pe actiune recalculat
= 90 000 000 / (500 000 actiuni x 1,1) = 163,64 lei
N3: Rezultat pe actiune
= 114 000 000 / (500 000 actiuni x 1,1 x 2/12) + (600 000 actiuni x 10/12) = 192,68 lei
N4: Rezultat pe actiune
= 135 000 000 / 600 000 actiuni = 225 lei
27
3. Determinarea ordinii în care trebuie incluse titlurile diluante în calculul mediei ponderate a numărului de acţiuni.
Rezultat – Profitul net 10.000.000 Acţiuni comune în circulaţie 2.000.000 Valoarea justă medie a unei acţiuni comune în cursul anului 75 Acţiuni comune potenţiale
Opţiuni S-au convertit 100.000 opţiuni, obţinându-se 20.000 acţiuni comune.Raportul de schimb 1 acţiune = 5 opţiuni. (Conversia opţiunilor nu genereaza modificari ale rezultatului)
Acţiuni preferenţiale convertibile 800.000 acţiuni care dau dreptul la dividende cumulative egale cu 8 pe acţiune. Acestea se pot converti in actiuni comune in baza unui raport de paritate de 1 actiune preferentiala pentru 2 actiuni comune
Obligaţiuni convertibile cu dobândă de 5% valoare nominală a împrumutului este de 100.000.000 um. Fiecare obligaţiune, în valoare de 1.000, este convertibilă în 20 de acţiuni comune.
Cota de impozitare 40%
Modificarea rezultatului la conversia acţiunilor comune potenţiale.
Specificatie Calcule Creşterea
rezultatului
Creşterea numărului de
acţiuni comune
Rezultatul pe
acţiune nou emisa
Opţiuni Creşterea rezultatului Zero
Acţiuni emise aferente
optiunilor 100.000 x 1/5 20.000 Zero
Acţiuni preferenţiale convertibile
Creşterea profitului net 8x800.000 6.400.000
Acţiuni comune aferente act
preferentiale 2 x 800.000 1.600.000 (6,4 mil/1,6 mil acţ)
4,00
Obligaţiuni convertibile, dob. 5%
Creşterea profitului net 100.000.000x0,05x(1-0,4) 3.000.000
Acţiuni aferente obligatiunilor 100.000 x 20 2.000.000
(3 mil / 2 mil acţ) 1,50
Stabilirea ordinii în care instrumentele financiare vor fi luate în considerare la calculul rezultatului diluat:
1. opţiuni 2. 3. 4.
5. – efect asupra rezulatului pe acţiune 0
28
Calculul rezultatului pe acţiune–diluat
Profit net aferent Acţiuni comune Rezultat pe
acţiune Efect
Raportat
Opţiuni
TOTAL
Obligaţiuni convertibile, dobânda 5%
TOTAL
Acţiuni preferenţiale convertibile
Pentru că rezultatul pe acţiune–diluat se majorează la luarea prin considerare a acţiunilor preferenţiale convertibile (de la 3,23 la 3,45), acţiunile preferenţiale convertibile sunt anti-diluante şi nu intră în calculul rezultatului pe acţiune–diluat. Prin urmare, rezultatul pe acţiune – diluat este 3,23.
Din situaţiile financiare ale SC ABC SA, s-au extras următoarele informaţii:
Rezultatul exerciţiului 750 000 um
Acţiuni aflate în circulatie la data de 1.01.N4 200.000 titluri
Acţiuni preferenţiale aflate în circulaţie la 1.01.N4 (Actiunile preferentiale se pot converti in actiuni comune la un raport de conversie: 1 acţiune preferenţială pentru 2 acţiuni comune). Dividendele pentru acţiunile preferenţiale sunt de 0,2 um/acţ
50.000 titluri
Obligaţiuni convertibile in actiuni comune (raport de conversie: 100 acţiuni pentru 1.000 de obligaţiuni); rata dobânzii 5%, VN = 10
100.000 titluri
Cota de impozit 25%
Pe data de 31 martie se răscumpără de pe piaţa financiară 25.000 acţiuni comune. Pe data de 30 septembrie se răscumpără de pe piaţa financiară 18.000 de acţiuni comune.
Pe data de 1 decembrie se emit 35.000 actiuni comune si 10.000 actiuni preferentiale. Calculati rezultatul pe actiune de baza.
Calculati rezultatul pe actiune diluat.
29
IAS 2 STOCURI
1. SC Mobila Thai SA are ca obiect de activitate producţia de mobilă şi mobilier pentru birouri la comandă pe baza asamblărilor componentelor pe care le achiziţionează de la diverşi furnizori interni sau externi, în funcţie de cerinţele clienţilor. În anul N a înregistrat o producţie de 700 birouri. De la departamentul de producţie – pe
baza devizelor de producţie - s-au colectat următoarele informaţii:
v Planşe pentru mesele de birou 700 buc; preţ unitar de achiziţie 700 lei. v Picioare pentru mese 2.800 buc; preţ unitar de achiziţie 110 lei; v Aracet şi alte materiale pentru lipit şi asamblat – costuri totale 25.500 lei; v Sertare pentru birouri 700 buc; cost unitar mediu 275 lei; v Alte consumabile (balamale, şuruburi, etc) 12.000 lei. v Politica entităţii privind salariile este în funcţie de numărul de ore lucrate; ora de muncă este 8 lei;
numărul de ore lucrate este de 56.000; la departamentul proiectare sunt 2 ingineri – salariul fiecăruia este de 80.000 lei/an; în hală este un inginer care primeşte 90.000 lei/an.
v Managerii şi personalul administrativ primesc 200.000 lei/an; v Pentru departamentul desfacere cheltuielile salariale anuale sunt de 120.000 lei; v Personalul auxiliar (paznic, femeie de serviciu) este plătit cu 15.600 /an; 2/3 din cheltuieli sunt
repartizate atelierului de producţie; v Utilajele generează amortizări anuale de 5.000 lei; revizia lor se efectuează, în medie, la 4 ani; ţinând
cont de acest lucru, capacitatea de producţie calculată de ingineri este de 800 birouri/an; amortizare sediu administrativ 400 lei/an;
v Factura de energie electrică este, in medie, 8.000 lei/an; abonamentul la energie electrică este de 1.700 lei; consumul de energie electrică pentru departament adminstrativ reprezintă 25% din total consum, iar desfacere 10%;
v Materialele reziduale obţinute (rumeguş, etc) sunt vândute unei societăţi pentru a le utiliza în procesul de încălzire.
Determinaţi costul de producţie unitar.
2.Entitatea ALFA îşi desfăşoară activitatea în domeniul vinificaţiei. Producţia de vinuri presupune şi lăsarea vinului la învechit într-un butoi special, înainte de fi îmbuteliat. Costurile ocazionate de depozitarea vinului pentru a deveni vin învechit pot fi incluse în costul stocurilor?
3. Entitatea ALFA fabrică un produs, pentru care s-a stabilit un cost primar de producţie (cheltuieli directe si indirecte variabile alocate pe produs) de 180 lei. Cheltuielile fixe lunare de producţie sunt de 91.500 lei. În anul N, societatea a obţinut 2.000 de bucăţi, în N1 s-au fabricat 2.255 de bucăţi, iar în anul N2 s-au înregistrat 1.777 de bucăţi. Determinaţi costul de producţie unitar şi total, dacă se presupune că nivelul capacităţii normale de producţie este de 2.000 de bucăţi.
30
4. Situaţia stocurilor de produse finite la o entitate producătoare de mobilă se prezintă astfel: a) Analiza element-cu-element:
Categorii de
stocuri Cost
Valoare realizabilă netă
Min (Cost, VRN)
Comentarii Valoare de contabilizat
Birouri
B1 2300 2450 2300
B2 3300 3320 3300
B3 4330 4120 4120
Fotolii
F1 7800 7700 7700
F2 7650 7710 7610
TOTAL
B) Analiză pe categorii de stocuri:
Categorii de stocuri
Cost Valoare
realizabilă netă
Min (Cost, VRN)
Comentarii Valoare de contabilizat
Birouri
B1 2300 2450
B2 3300 3320
B3 4330 4120
TOTAL
Fotolii
F1 7800 7700
F2 7650 7710
TOTAL
TOTAL
31
C) Analiză pe total stocuri:
Categorii de stocuri
Cost Valoare
realizabilă netă
Min (Cost, VRN)
Comentarii Valoare de contabilizat
Birouri
B1 2300 2450
B2 3300 3320
B3 4330 4120
Fotolii
F1 7800 7700
F2 7650 7710
TOTAL
32
IAS 16 IMOBILIZARI CORPORALE
1. Entitatea Blue Sky are ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul al produselor textile şi deţine un lanţ de magazine. Noua legislaţie introdusă cu privire la sănătate şi siguranţă prevede ca toţi proprietarii de magazine să-şi instaleze un sistem de stingere a incendiilor. Achiziţionarea şi instalarea sistemului de stingere a incendiilor nu va avea ca efect creşterea veniturilor din vânzări, comparativ cu perioadele în care nu deţinea acest sistem.
În decursul timpului nu au izbucnit incendii, iar conducerea entităţii consideră că în viitor există doar o şansă mică de izbucnire a unui incediu. De aceea, ea se aşteaptă ca în urma instalării sistemului de stingere a incendiilor, costurile operaţionale ale magazinelor să nu se diminueze.
Cheltuielile ocazionate de achiziţionarea şi instalarea sistemelor de stingere a incendiilor pot fi capitalizate prin recunoaşterea lor la imobilizări corporale, dacă ele nu au o utilitate imediată pentru activitatea entităţii?
2. SC Denver gestionează câteva magazine de haine pentru copii. Managementul întreprinderii hotărăşte efectuarea unor cheltuieli pentru modernizarea magazinelor, astfel:
§ la data de 1.01.N, a achiziţionat o clădire la preţul de 117.000 lei; pentru a putea fi utilizată ca magazin de haine, clădirea a fost reparată la un cost de 63.000 um. S-a estimat că această clădire a va avea o durată utilă de viaţă de 20 de ani, iar amortizarea utilizată este cea liniară.
§ pe data de 3 martie N+3, vitrinele au fost înlocuite pentru că erau crăpate, iar acoperişul a fost reparat; aceste lucrări au costat 9.800 lei.
§ pe data de 10 ianuarie N+5 a fost dată în exploatare o nouă aripă a clădirii realizată la un cost de 115.000 lei; aceasta a majorat durata utilă de viaţă cu 10 ani.
§ pe data de 7 august N+6, clădirea a fost zugrăvită la un cost de 7.500 lei; § pe data de 21 decembrie N+6 s-a realizat o revizie completă a sistemului de încălzire şi aerisire la un
cost de 20.000 lei; aceste lucrări au determinat comisia tehnică a întreprinderii să estimeze o valoare reziduală pentru clădire de 35.000 lei. Precizaţi care din cheltuielile efectuate se pot considera ca fiind reparaţii şi/sau modernizări.
3.Elite este o entitate care efectuează croaziere turistice cu un singur vas. Vasul a fost achiziţionat pe data de 01.X.19N5. Detalii legate de cost şi duratele utile de viaţă ale vasului şi ale componentelor sale sunt:
Componenta Cost
(mil USD) Metoda de amortizare
Vasul de croazieră 300 Liniar, pe o perioadă de 25 ani Mobilierul cabinei şi pentru asigurarea agrementului
150 Liniar, pe o perioadă de 12 ani
Sistemul de propulsie 100 40.000 ore de navigare
Până la data de 30 septembrie 20N3 nu au fost efectuate modernizări pentru acest vas de croazieră. În anul care se încheie la 30 septembrie 20N3, s-a constatat că motorul vasului este grav avariat. La
data de 30 septembrie 20N3, durata de viaţă rămasă este de 30.000 ore. Datorită faptului că sistemul necesită costuri foarte mari pentru a fi reparat, s-a hotărât înlocuirea acestuia în octombrie 20N3; noul sistem are un
33
cost de 140 mil USD şi o durată utilă de viaţă de 50.000 ore. La data de 30 septembrie 20N4, s-a constatat că s-a utilizat aprox 5.000 ore.
La aceeaşi dată când s-a schimbat sistemul de propulsie, Elite a hotărât îmbunătăţirea mobilierului din cabine şi din spaţiul de agrement, costând-o 60 mil USD şi revopsirea vasului la un cost de 20 mil USD. Schimbarea mobilierului a determinat reestimarea duratei utile de viaţă rămase la 5 ani.
Calculaţi valoarea netă contabilă a vasului si a componentelor sale la data de 30 septembrie 20N3 şi 30 septembrie 20N4.
4. Pe data de 01.07.X5, Experimenter SRL a deschis o fabrica pentru procesare chimica a minereurilor. S-a
estimat ca fabrica sa fie deschisa 5 ani, pana pe data de 30.06.X9, cand va fi dezafectata. La data de 01.07.X4,
costurile de dezafectare au fost estimate ca vor fi 5 milioane lei peste 4 ani. Experimenter considera ca rata de
actualizare de 12% este adecvata pentru calculul valorii prezente a provizionului; factorul de actualizare 12%
cu termen 4 ani este 0.635. Care este cheltuiala din Contul de profit si pierdere de la data de 30.06.X6?
5.IFRIC 1 Modificari ale datoriilor existente din dezafectare, restructurare si de natura similara
Exemplu: O entitate detine o centrala nucleara pentru care a contabilizat un provizion pentru dezafactare;
informatiile financiare privind centrala nucleara sunt:
- costul centralei 120.000, din care 10.000 um provizionul pentru dezafactare, care reprezinta datoria
estimata de 70.400 um actualizata cu rata de 5%
- durata estimata de utilizare 40 ani
- data inceperii activitatii centralei 1 ianuarie N
- rata de actualizare 5%
- data situatiilor financiare: 31 decembrie
Modelul bazat pe cost (31.12.N9)
34
Modelul de reevaluare.
Entitatea a adoptat modelul de reevalaure pentru active prin deducerea amortizarii din valoarea activului.
O entitatea si-a reevaluat un activ folosit metoda DCF si a obtinut valoarea de 115.000 um la data de
31.12.N2. Aceasta valoare include si 11.600 um costul dezafectarii, care nu s-a schimbat de la estimarea
initiala, dupa o actualizare de 3 ani. La data raportarii, in situatiile financiare ar trebui sa identificam
urmatoarele elemente:
Activ (valoare reevaluata) 126.600
Amortizare cumulata 0
Provizion pentru dezafactare 11.600
Activ net 115.000
Rezultat reportat (1) 10.600
Surplus din reevaluare (rezeve din reevaluare) (2) 15.600
35
IAS 38 IMOBILIZARI NECORPORALE
1. Societatea Alpha ofera clientilor sai electricitate, pe baza de contracte cu durata de 3 ani. Clientii incheie aceste contracte in cadrul unor centre care functioneaza ca si agenti ai societatii. Pentru fiecare contract incheiat, societatea Alpha plateste centrelor un comision. Pot fi aceste contracte inregistrate de societatea Alpha ca active necorporale?
In conformitate cu IAS 38, elementele necorporale trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:
ü identificabilitate: ü controlul: ü evaluarea credibila: ü obtinerea de beneficii economice viitoare:
2. O companie aeriana lucreaza doar cu avioane supersonice. Ca parte a activitatilor sale strategice, societatea decide sa continue o munca de cercetare in ceea ce priveste proiectarea unui nou tip de motor care va putea spori viteza avionului peste performantele atinse initial. Societatea cheltuieste 2 u.m. pentru un nou laborator de cercetare si 10 u.m. pentru un nou echipament necesar continuarii activitatii de cercetare. In timpul anului ce se încheie la 31 decembrie N, costurile de cercetare sunt in valoare de 5 u.m. Cum va inregistra societatea
toate cheltuielile efectuate in cursul anului N?
Discutaţi şi stabiliţi duratele de viaţă utile care sunt folosite pentru determinarea cheltuielilor cu amortizarea
aferente următoarelor imobilizări corporale.
Exemplul 1 O listă de consumatori obţinută O companie de marketing de publicitate poştală directă obţine o listă de consumatori şi se aşteaptă să poată
obţine beneficii de pe urma informaţiilor de pe listă timp de cel puţin un an, dar nu mai mult de trei ani. Soluţie
Lista de consumatori ar fi amortizată conform celei mai bune estimări făcute de management în privinţa duratei sale de viaţă, să zicem 18 luni. Deşi compania de marketing de publicitate poştală directă poate intenţiona să adauge nume de consumatori şi alte informaţii pe listă în viitor, beneficiile economice viitoare aşteptate de la lista de consumatori obţinută se leagă doar de consumatorii care se aflau pe listă la data obţinerii ei. Lista de consumatori ar fi de asemenea revizuită pentru depreciere în conformitate cu IAS 36 Deprecierea activelor evaluând la fiecare dată de raportare dacă există indicii că lista de consumatori ar putea fi redusă.
Exemplul 2 Un brevet obţinut care expiră în 15 ani Produsul protejat de tehnologia brevetată este preconizat a fi o sursă de fluxuri de trezorerie timp de cel puţin 15
ani. Entitatea are un angajament din partea unui terţ privind cumpărarea acelui brevet în cinci ani pentru 60% din valoarea justă a brevetului la data la care a fost obţinut, iar entitatea intenţionează să vândă brevetul în cinci ani.
Soluţie
36
Brevetul ar fi amortizat pe durata vieţii sale de cinci ani pentru entitate, cu o valoare reziduală egală cu valoarea prezentă de 60% din valoarea justă a brevetului la data la care a fost obţinut. Brevetul ar fi de asemenea revizuit pentru depreciere în conformitate cu IAS 36 Deprecierea activelor, evaluând la fiecare dată de raportare dacă există indicii că brevetul ar putea fi depreciat.
Exemplul 3 Un drept de autor obţinut care are o durată de viaţă legală rămasă de 50 de ani O analiză a obiceiurilor consumatorilor şi a tendinţelor de piaţă aduce dovezi că materialul pentru care există
drepturi de autor va genera fluxuri de trezorerie nete pentru companie încă 30 de ani. Soluţie
Dreptul de autor ar fi amortizat pe durata de viaţă estimată de 30 de ani. Dreptul de autor va fi de asemenea revizuit pentru depreciere în conformitate cu IAS 36 Deprecierea activelor evaluând la fiecare dată de raportare dacă există indicii că ar putea fi depreciat.
Exemplul 4 O licenţă de emisie obţinută care expiră în cinci ani Licenţa de emisie poate fi reînnoită o dată la 10 ani dacă entitatea oferă consumatorilor săi cel puţin un nivel
mediu de servicii şi se conformează cerinţelor legislative relevante. Licenţa poate fi reînnoită pe termen nedeterminat la un cost mic şi a fost reînnoită de două ori până la cea mai recentă achiziţie. Entitatea care a obţinut-o intenţionează să reînnoiască licenţa pe termen nedeterminat şi există dovezi care sprijină abilitatea sa de a face asta. Istoric vorbind, nu au existat probleme la reînnoirea licenţei. Tehnologia utilizată în emisie nu este preconizată a fi înlocuită cu o alta în viitorul apropiat. Astfel, se preconizează că licenţa va contribui la fluxurile de trezorerie nete care parvin companiei pe termen nededeterminat.
Soluţie
Licenţa de emisie ar fi tratată ca având o durată de viaţă nedeterminată deoarece se preconizează că va contribui la fluxurile de trezorerie nete generate companiei pe termen nededeterminat. De aceea, licenţa nu ar fi amortizată până când durata sa de viaţă nu ar fi evaluată ca fiind determinată. Licenţa ar fi testată pentru depreciere în conformitate cu IAS 36 Deprecierea activelor evaluând la fiecare dată de raportare dacă există indicii că ar putea fi depreciată.
Exemplul 5 Licenţa de emisie din exemplul 4 Autoritatea pentru licenţe decide ulterior că nu va mai reînnoi licenţele de emisie, ci va face licitaţie pentru
acestea. În momentul adoptării acestei decizii de către autoritatea pentru licenţe, licenţa de emisie a entităţii mai are trei ani şi expiră. Entitatea se aşteaptă ca licenţa să continue să contribuie la fluxurile nete de trezorerie pentru entitate până la data expirării ei.
Soluţie
Deoarece licenţa de emisie nu mai poate fi reînnoită, durata sa de viaţă nu mai este nedeterminată. Astfel, licenţa obţinută va fi amortizată pentru perioada rămasă de trei ani şi imediat testată pentru depreciere în conformitate cu IAS 36.
Exemplul 6 O autorizaţie obţinută pe o rută aeriană între două oraşe europene care expiră în trei ani Autorizaţia de rută poate fi reînnoită o dată la cinci ani, iar entitatea care a obţinut-o intenţionează să se
conformeze regulilor şi reglementărilor aplicabile care condiţionează reînnoirea. Reînnoirea autorizaţiei de rută este dată în mod normal la un cost minim şi istoria arată că ori de câte ori s-au respectat regulile şi reglementările aplicabile, auto-rizaţia a fost reînnoită. Entitatea care a obţinut-o se aşteaptă să ofere servicii pe termen nelimitat între cele două oraşe şi se aşteaptă ca infrastructura aferentă (porţile aeroportuare, terminalele etc.) să existe în continuare în acele aeroporturi pe toată perioada în care va avea autorizaţia de rută. O analiză a cererii şi a fluxurilor de trezorerie vine în sprijinul acestor presupuneri.
Soluţie
Deoarece faptele şi circumstanţele sprijină abilitatea entităţii de a continua să ofere servicii de zbor între cele două oraşe pe termen nededeterminat, imobilizarea necorporalălegată de autorizaţia de rută este tratată ca având o durată de viaţă nedeterminată. Astfel, autorizaţia de rută nu ar fi amortizată până când durata sa de viaţă nu ar fi determinată ca fiind determinată.
37
Exemplul 7 O marcă comercială obţinută pentru identificarea şi diferenţierea produsului lider de consum cu cea mai mare cotă de piaţă în ultimii opt ani
Marca comercială are o durată de viaţă legală rămasă de cinci ani, dar este reînnoibilă o dată la zece ani, cu costuri minore. Entitatea dobânditoare intenţionează să reînnoiască marca comercială în mod continuu şi există dovezi care sprijină abilitatea sa de a face acest lucru. Analiza (1) studiilor ciclului de viaţă al produsului, (2) pieţei, tendinţelor concurenţiale şi de mediu şi (3) oportunităţilor de extindere a mărcii oferă dovezi ale faptului că produsul cu acea marcă comercială va genera fluxuri de trezorerie nete către entitatea dobânditoare pe o durată nedeterminată.
Soluţie
Marca comercială va fi tratată ca având o durată de viaţă nedeterminată deoarece se preconizează ca aceasta să contribuie la intrările de fluxuri de trezorerie nete pe o perioadă nedeterminată. Astfel, marca comercială nu ar fi amortizată decât în momentul în care durata sa de viaţă va fi considerată a fi determinată. Aceasta ar fi testată pentru depreciere în conformitate cu IAS 36 anual şi ori de câte ori există indicii ale deprecierii ei.
Exemplul 8 O marcă comercială obţinută în urmă cu 10 ani care diferenţiază produsul lider de consum Marca comercială a fost considerată ca având o durată de viaţă nedeterminată în momentul obţinerii deoarece se
preconiza ca produsul mărcii comerciale să genereze fluxuri de trezorerie nete pentru entitate pe o perioadă nedeterminată. Totuşi, de curând pe piaţă a apărut o concurenţă neaşteptată ceea ce va reduce vânzările viitoare ale produsului. Conducerea estimează că fluxurile de trezorerie nete generate de către produs pentru entitate vor fi mai mici cu 20 de procente în viitorul apropiat. Totuşi, conducerea se aşteaptă ca produsul să continue să genereze fluxurile de trezorerie nete pentru entitate pe o perioadă nedeterminată la acele valori reduse.
Soluţie
Ca rezultat al descreşterii preconizate în viitoarele fluxuri de trezorerie, entitatea determină că valoarea recuperabilă estimată a mărcii comerciale este mai mică decât valoarea sa contabilă şi este recunoscută astfel o pierdere din depreciere. Deoarece ea este privită în continuare ca având o durată de viaţă nedeterminată, marca comercială va continua să nu fie amortizată dar va fi testată pentru depreciere în conformitate cu IAS 36 anual şi ori de câte ori există indicii că ar putea fi depreciată.
Exemplul 9 O marcă comercială pentru o linie de produse obţinută în urmă cu mai mulţi ani printr-o
combinare de întreprinderi În momentul combinării de întreprinderi, achiziţionatul producea acea linie de produse de 35 de ani cu multe noi
modele dezvoltate sub aceeaşi marcă comercială. La data achiziţiei, dobânditorul s-a aşteptat să continue să producă linia, iar o analiză a diferiţilor factori economici arăta că nu există o limită a perioadei în care marca comercială va continua să genereze fluxuri de trezorerie nete pentru entitate. În consecinţă, marca comercială nu a fost amortizată de către dobânditor. Totuşi, conducerea a decis recent că producţia liniei de produse va fi întreruptă în următorii patru ani.
Soluţie Deoarece durata de viaţă a mărcii comerciale obţinute nu mai este privită ca fiind nededeterminată, valoarea
contabilă a mărcii comerciale ar fi testată pentru depreciere în conformitate cu IAS 36 şi amortizată pe perioada restantă de patru ani.
38
IAS 40 INVESTIŢII IMOBILIARE
Obiectul de activitate al SC ConstructInvest SA este constructia de imobile destinate vânzarii. Ca urmare a conditiilor pietei, in N s-a constatat o reducere a vânzărilor a investiţiilor imobiliare. Managementul intreprinderii decide ca din cele 10 cladiri pe care le deţine, să inchirieze 4, astfel:
Cladire Valoarea contabila
(um) Durata contractului
Valoarea justa la
data inchirierii
Valoarea chiriei
lunare (um)
C1 80.000 01.02.N – 31.12.N+2 90.000 120
C2 150.000 01.05.N - 30.05.N+3 140.000 200
C3 90.000 01.09.N - 31.07.N+3 94 000 110
C4 180.000 01.12.N – 30.11.N+4 150.000 230
La data expirarii contractelor de inchiriere, societatea decide utilizarea celor 4 clădiri astfel: § C1 – in scopuri administrative; § C2 – face obiectul unui proces de modernizare in vederea utilizarii in continuare ca investitie imobiliara; § C3 – intra intr-un proces de imbunatatire in vederea vanzarii; § C4 – se va inchiria unei alte societati pe baza unui contract de leasing financiar.
Prezentati tratamentele contabile care trebuie efectuate de SC ConstructInvest SA.
Informatii suplimentare:
C1: La data schimbarii utilizarii, valoarea justa este de 85.000 um, durata de viata ramasa 20 de ani C2: Cheltuielile de modernizare sunt de 1 000 um. C3: Valoarea justa la data schimbarii utilizarii este de 90.000 um. Cheltuielile ulterioare efectuate in vederea imbunatatirii cladirii sunt de 500 um. La 31.12.N+4, societatea constată că: - valoarea justa a cladirii C1 este 88.000 um; - valoarea justa a cladirii C2 este 124.500 um; - valoarea realizabila neta a cladirii C3 este 95.000 um;
39
IAS 36 DEPRECIEREA ACTIVELOR
1. O companie care are ca obiect de activitate transportul de mărfuri, obişnuieşte să vândă maşinile după patru ani de utilizare. În acest scop, a încheiat un contract ferm cu un vânzător de maşini uzate, în care se precizează că preţul de vânzare va reprezenta 30% din valoarea iniţială a maşinilor. În luna februarie anului N, compania a achizitionat 30 de maşini noi la preţul de achiziţie 30.000 lei
fiecare. La sfârşitul anului N+3, costul taxelor şi comisioanelor aferente vânzării sunt în valoare de 1.500 lei pentru fiecare maşină. Valoarea contabilă a maşinilor la sfârşitul anului N+3, este de 232.050 lei. Prezentaţi tratamentele contabile privind deprecierea activelor.
2. Astana SRL detine un echipament de productie al carui valoare neta contabila este de 900.000 um. Noul guvern instalat a aprobat o noua reglementare conform careia se restrictioneaza semnificativ exportul produselor fabricate de Astana. Ca si consecinta, Astana previzioneaza ca in viitorul apropiat productia va fi redusa cu 40%. Cash flow-urile estimate de companie pentru urmatoarea perioada (5 ani) sunt detaliate mai jos:
Anul 1 2 3 4 5
Cash flow estimat 280.000 253.000 188.000 125.000 280.000 (inclusiv incasarile din vanzarea echipamentului).
Daca ar vinde in prezent echipamentul Astana ar obtine 660.000 um, net de costurile de vanzare. Astana considera ca o rata de actualizare de 15% este relevanta pentru tipul de echipament pe care il detine. Prezentaţi tratamentele contabile privind deprecierea echipamentului.
3. Oscar SRL si-a achizitionat o cladire de birouri pe data de 1 ianuarie 2001 la un cost de 10.000 mii lei (exclusiv terenul). Politica entitatii este sa amortizeze cladirile folosite in scop administrativ pe o perioada de 50 ani, liniar. Valoarea reziduala este estimata ca fiind nula. Pe data de 31 decembrie 2005, cladirea este reevaluata la valoarea de 16.000 mii lei. In conformitate cu IAS 16, Oscar a ales sa nu transfere surplusul din reevaluare la rezultat reportat. In ianuarie 2011 o furtuna a distrus partial cladirea; in aceste conditii, entitatea a stabilit ca valoarea recuperabila a cladirii este 5.800 mii lei. Care este valoarea pierderii din depreciere recunoscuta in Situatia rezultatului global, conform IAS 36? 4. La data de 31.12.N, o companie minieră de extragere a minereurilor neferoase deţine din surse proprii indicii că una din instalaţiile de extracţie a cărei valoare contabilă este de 95.950 lei s-a depreciat valoric. Aceasta instalaţie nu produce fluxuri de numerar care sa fie independente de alte active, astfel încât se impune identificarea unei unităţi generatoare de numearar în a cărei componenţă să intre şi aceasta instalaţie. Conform documentatiei tehnice existente la nivelul entităţii miniere, o astfel de unitate generatoare de numerar poate fi compunsă din:
Ø instalaţie de extracţie, Ø sistem de iluminat al instalaţiei de extracţie, Ø sistemul de transport al minereului extras, Ø clădiri auxiliare, Ø spaţii construcţie metalică administrativă.
Valoarea contabila a clădirii auxiliare este de 85.950 lei , a spatiilor administrative 57.800 lei, a sistemului de iluminat 28.900 lei, iar cea a sistemului de transport 95.0000 lei. Valoare de utilizare a unitatii generatoare de numerar este estimată la 299.000, iar preţul de vânzare 275.500, nefiind necesare costuri suplimentare aferente vânzării. Prezentati, pe baza rationamentului profesional, unitatea generatoare de numerar şi determinaţi pierderile din depreciere.
40
IAS 23 COSTURILE INDATORARII
Entitatea ABC are o clădire în construcţie pentru care are nevoie de o finanţare de 130.000 lei. ABC a obţinut un credit special pentru construcţie în valoare de 120.000 lei cu o rată a dobânzii de 5%, iar restul este finanţat prin îndatorare proprie. ABC va utiliza în interes propriu clădirea când va fi finalizată.
Structura de îndatorare este prezentată mai jos: Tip de finanţare Valoare
Credit bancar contractat special pentru construcţie 5% 120.000 lei
Obligaţiuni cu scadenţă peste 5 ani cu o rată de 7% 11.000 lei
Obligaţiuni cu scadenţă peste 10 ani cu o rată de 9 % 13.000 lei
Care este mărimea costurilor îndatorării ce poate fi capitalizată?
Care este mărimea costurilor îndatorării recunoscută direct ca o cheltuială a perioadei?
41
IAS 20 CONTABILITATEA SUBVENŢIILOR GUVERNAMENTALE ŞI PREZENTAREA INFORMAŢIILOR LEGATE DE ASISTENŢA
GUVERNAMENTALĂ
1. Ca urmare a solicitărilor venite din partea autorităţilor, entitatea Alfa şi-a înscris personalul la o serie de cursuri de perfecţionare în perioada septembrie-noiembrie 2009. Costurile suportate în acest scop au fost de 24.000 lei. În luna decembrie 2009, entitatea a demarat negocierile cu autorităţile competente în vederea compensării cheltuielilor suportate. La data de 24 ianuarie 2010, autorităţile au emis decizia finală prin care au fost de acord cu acordarea subvenţiei pentru a compensa costurile suportate în anul 2009, aferente perfecţionării personalului. Când trebuie să recunoască entitatea venitul primit pentru compensarea cheltuielilor suportate?
2. Entitatea A are ca obiect de activitate fabricarea maşinilor şi utilajelor pentru agricultură şi exploatări forestiere. La data de 28 martie 2008, entitatea a primit o subvenţie guvernamentală din partea autorităţilor centrale de 350.000 lei, în vederea construirii de către aceasta a unei fabrici într-o zonă defavorizată. Clădirea al cărei cost este de 437.500 lei a fost dată în folosinţă la 15 februarie 2010, durata de viaţă utilă fiind estimată la 10 ani, iar metoda de amortizare aleasă fiind cea liniară. Cum va recunoaşte entitatea subvenţia guvernamentală primită, dacă a optat pentru înregistrarea subvenţiei la venituri în avans?
3. La data de 21 ianuarie 200N7, R a încheiat un acord cu guvernul, de la care va primi o subvenţie guvernamentală de 60.000 lei pe o perioadă de 3 ani (40.000 lei în 20N8, 10.000 lei în 20N9 şi 10.000 lei în 20N10). Entitatea s-a angajat să creeze 20 de locuri de muncă noi pe care le va menţine cel puţin 3 ani.Costurile cu recrutarea şi pregătirea personalului suportate în primul an sunt de 29.600 lei, iar costurile salariale anual stabilite pentru fiecare angajat vor fi de 5.000 lei în 20N8, 5.400 lei în 20N9 şi 6.120 lei în 20N10. Cum va recunoaşte entitatea subvenţia primită în scopul compensării acestor cheltuieli?
42
IFRS 15 VENITURI DIN CONTRACTE CU CLIENTII
1. Societatea Green Grass S.A. construieşte un staion olimpic. Contractul are convenit un preţ fix de 30.000 u.m. Durata de execuţie a contractului este de 3 ani. La sfârşitul primului an, costurile înregistrate însumează 12.000 u.m. Costurile suplimentare anticipate a fi înregistrate până la finalizarea contractului sunt de 13.500 u.m. (astfel încât costul total anticipat este de
25.500 u.m.). La sfârşitul celui de-al doilea an, costurile efectiv înregistrate de întreprindere totalizează 21.000 u.m. Costurile anticipate a fi înregistrate până la finalizarea contractului sunt de 5.250 u.m. (costul total anticipat este acum 26.250 u.m.). În cel de-al treilea an construcţia este finalizată. Costurile totale înregistrate se ridică la 27.000 u.m. Determinaţi valoarea veniturilor ce vor fi recunoscute în fiecare an.
2. SC Alfa a început un proiect pe 3 ani privind construcţia unui imobil. Preţul contractului este 900 mil €, care va fi facturat în 3 rate egale, a câte 300 mil €. Se aşteaptă ca proiectul să implice costuri în valoare de 760 mil €. Facturările, încasările şi plăţile sunt prezentate mai jos:
Anul 1 Anul 2 Anul 3 TOTAL
Facturări 300 mil € 300 mil € 300 mil € 900 mil €
Încasări în numerar 280 mil € 308 mil € 312 mil € 900 mil €
Plăţi în numerar 140 mil € 350 mil € 270 mil € 760 mil €
Cheltuieli angajate 180 mil € 250 mil € 330 mil € 760 mil €
Pe baza procentului de avansare al lucrărilor, să se indice:
a. Fluxurile de numerar generate de proiect în fiecare an; b. Contul de profit şi pierdere aferent fiecărui an al proiectului.
3. SC Omega a demarat un contract pe 4 ani pentru construcţia unui baraj. Activităţile au început pe data de 01.02.N. Preţul contractual total s-a estimat la 12 mil € şi lucrarea va costa 9,5 mil €. În contractul de construcţie, beneficiarul a fost de acord să accepte creşterile de la nivelul tarifelor salariale suplimentar faţă de preţul contractual.
Următoarele informaţii se referă la activităţile contractuale aferente exerciţiului financiar care se încheie la 31.12.N: a. Costuri aferente exerciţiului N:
Mil €
Materiale 1.400 Manoperă 800 Cheltuieli indirecte 150 Subantreprenori 180
b. Estimarea curentă a costurilor contractuale totale indică următoarele:
i. Costurile cu materialele vor fi cu 180.000 € mai mari decât s-au estimat iniţial; ii. Costurile totale cu manopera vor fi cu 30.000 € mai ridicate decât s-au previzionat; din această
valoare, numai 240.000 € se vor datora creşterilor de la nivelul tarifelor de salarizare, restul se datorează ineficienţei.
iii. Se aşteaptă o economie a cheltuielilor indirecte în valoare de 30.000 €.
43
c. Pe parcursul exerciţiului financiar curent, beneficiarul a solicitat o abatare de la contractul iniţial şi s-a convenit ca preţul contractual să crească cu 900.000 €. Costul total estimat al acestei lucrări suplimentare este de 750.000 €. d. Până la sfârşitul anului, certificările emise de inspectori indică un procent de definitivare de 25%. Să se determine profitul la zi pe baza costurilor contractuale raportate la costurile contractuale estimate.
4. Societatea Cometa SA încheie un contract pentru implementarea unui sistem informatic în valoare totală de 23.000 u.m., durata de realizare fiind de 3 ani. Costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare din cei trei ani sunt estimate astfel: 8.600 u.m., 4.300 u.m. şi respectiv 2.100 u.m. Determinaţi valoarea venitului recunoscut în fiecare din cei trei ani.
44
IAS 37 PROVIZIOANE, DATORII CONTINGENTE ŞI ACTIVE CONTINGENTE
1.O entitate, al cărei obiect de activitate îl constituie fabricarea produselor chimice, poluează mediul înconjurator. În ţara în care entitatea îşi desfăşoară activitatea nu există prevederi legale care să o oblige la suportarea unor cheltuieli cu depoluarea. La 31 decembrie N, este aproape sigur că va fi promulgat, în curând, un proiect de lege care să solicite suportarea costurilor cu
decontaminarea. Costurile cu decontaminarea sunt estimate la 55 u.m. Entitatea va prezenta provizioane,
datorii sau active contingente?
2.O entitate duce o politică de restituire a banilor pentru bunurile returnate, chiar dacă nu este obligată prin legislaţie la acest lucru. Politica sa este bine cunoscută pe piaţă. În anul N, entitatea are o cifră de afaceri de 15.000 u.m. Experienţa din anii precedenţi arată că bunurile returnate reprezintă 1,5% din vânzări.Entitatea
va prezenta provizioane, datorii sau active contingente?
3. O entitate care are ca obiect de activitate explorarea unui zăcământ de cupru îşi asumă obligaţia, la data instalării, ca la sfârşitul duratei de utilizare de 30 de ani, să demonteze echipamentele în condiţiile cerute de legislaţie. Înstalaţia utilizată pentru exploatarea zăcământului are un cost de 1.350.770 lei, costurile aferente restaurării zonei afectate de exploatare sunt estimate la 140.000 lei, cu o valoare prezentă calculată pe baza unei rate de 10%, adică 8.023 lei. Entitatea va prezenta provizioane, datorii sau active contingente?
Valoarea actualizată a provizionului = 140.000 / (1 + 10%)30 = 8.023 lei
Valoarea actualizată a provizionului 140.000 / (1 + 10%)29 = 8.826 lei
45
4. La 25.10.N, Consiliul de Administratie al unei entităţi a decis să închidă începând cu 01.01.N+1 o fabrică care produce autoturisme. Pe 15.12.N a fost aprobat un plan detaliat pentru închiderea fabricii, care a fost comunicat angajaţilor şi principalilor parteneri de afaceri afectaţi. Costurile generate de închiderea şi dezafectarea fabricii sunt de 5.000 u.m., costurile cu plata compensaţiilor către angajaţii care vor înceta activitatea sunt de 2.000 u.m. De asemenea, entitatea suportă costuri cu specializarea unor muncitori de la o altă fabrică în valoare de 200 u.m. Din vânzarea utilajelor din fabrică se va obţine suma de 10.000 u.m.Entitatea va prezenta provizioane, datorii sau active contingente?
46
IAS 12 IMPOZIT PE PROFIT
1. Dobânda de încasat are o valoare contabilă de 100 u.m. Venitul din dobândă va fi impozitat aplicand principiul contabilitatii de casă. Calculaţi şi înregistraţi impozitul amânat. (Cota de impozit 40%)
2. Datoriile curente includ amenzi şi penalităţi cu o valoare contabilă de 100 u.m. Amenzile şi penalităţile nu sunt deductibile fiscal. Există diferenţe temporare?
3. La 31.12.2013, Alfa are creanţe clienţi 150.000 lei valoare contabilă, constituindu-se o ajustare pt depreciere pentru risc de neîncasare de 10.000 lei. Ajustarea pentru depreciere nu este deductibilă fiscal. Stabiliţi diferenţele temporare. 4. Impozitul amanat si amortizarea
Analizati impactul aplicarii impozitului amanat in cazul in care o entitate detine un activ in valoare de 12,000 um amortizabil din punct de vedere financiar 3 ani si 4 ani din punct de vedere fiscal. Rezultatul brut al exercitiului este 5.555 um in fiecare an. Cota de impozit pe profit 30%.
47
5. Impozitul amanat si reevaluarea Prezentati impactul asupra impozitului amanat pentru un activ al carui cost a fost 10.000 um, amortizare cumulata 3.000 care, la data bilantului se reevalueaza la 8.200 um; amortizarea nu este recunoscuta fiscal. Cota de impozit pe profit 30%.
48
6. Se cunosc următoarele informaţii despre SC Melody la sfârşitul anului N:
Elemente bilantiere Valoare
contabilă
Bază fiscală
ObservaȀii
Active A1 1.500 1.200 Metode de amortizare diferite
Active A2 27.500 25.700 Reevaluare nerecunoscută fiscal Active A3 800 1.100 Depreciere nerecunoscută fiscal Dobânzi de plătit 400 0 Depind de fluxul de numerar
Dobânzi de încasat 900 0 Depind de fluxul de numerar
Amenzi de plătit 1.234 1.234
Cota de impozit pe profit de 30% . Rezultat contabil 9.875 lei. Sold initial impozit amanat – datorie 625
lei.
Înregistraţi impozitele amânate generate de diferenţele dintre contabilitate şi fiscalitate în anul N, conform cerintelor din IAS 12 Impozit pe profit. Cota de impozit pe profit 30%.
49
IFRS 1 APLICAREA PENTRU PRIMA DATA A IFRS
Societatea Conta S.A. aplică reglementările contabile naţionale (GAAP-urile), iar începând cu 1 ianurie 2013 societatea va trece la aplicarea IFRS-urilor. Se cunosc următoarele date: a. cheltuielile asociate activităţii de dezvoltare de noi produse sunt în valoare de 200.000 u.m., şi
sunt incluse în contul de profit şi pierdere în perioada în care aceste costuri sunt înregistrate, respectându-se principiul prudenţei. Conform IAS 38 Active necorporale aceste cheltuieli se califică pentru recunoaştere în bilanţ. b. cheltuielile de finanţare aferente unor împrumuturi specifice în sumă de 50.000 u.m. au fost recunoscute drept cheltuieli. Conducerea a ales să aplice tratamentul prevăzut de IAS 23 şi să capitalizeze costurile împrumuturilor care sunt direct atribuibile achiziţiei, construcţiei şi producţiei de active pe termen lung. c. societatea a utilizat rate de amortizare fiscală care sunt semnificativ diferite faţă de perioadele de viaţă utile ale activelor. Amortizarea fiscală a fost mai mare decât amortizarea calculată în funcţie de durata utilă de viaţă. Diferenţa de amortizare ar fi de 130.000 u.m. d. utilajul A are o valoare contabilă de 150.000 u.m. Există o ajustare pentru depreciere în sumă de 20.000 u.m. e. cheltuielile cu reparaţiile aferente utilajului B în sumă de 15.000 u.m. au fost capitalizate în costul activului cu toate că nu au majorat capacitatea acestuia de a genera beneficii economice viitoare. f. cheltuielile indirecte fixe de producţie au fost înregistrate în cheltuielile perioadei integral, fără a se introduce o cotă-parte calculată raţional în costul stocurilor. Costurile fixe totale 15.000 u.m., nivelul normat al activităţii 100 bucăţi, producţia efectiv obţinută 80 de bucăţi. g. societatea acordă un echipament în regim de leasing financiar, dar contractul de închiriere a fost clasificat ca fiind leasing operaţional. Valoarea actualizată a plăţilor de leasing este de 25.000 u.m. Stabiliţi modalitatea de retratare a datelor la momentul aplicării pentru prima dată a IFRS.
50
RECAPITULARE
1. Urmatoarele informatii au fost extrase din situatiile financiare ale Sandown la data 30
septembrie 2009:
Venituri (i) 380.000
costul bunurilor vandute 246.800
costuri de distributie 17.400
costuri administrative (ii) 50.500
dobanda platita aferenta creditului (iii) 1.000
venituri financiare 1.300
impozit curent (v) 2.100
proprietati, achizitionate la 1 oct 2000 (vi) 63.000
echipamente (vi) 42.200
brand, cost la data de 1 oct 2005 (vi) 30.000
amortizare la 1 oct 2008:
cladire 8.000
echipament 19.700
brand 9.000
investitii imobiliare (iv) 26.500
stocuri la data de 30 sept 2009 38.000
creante 44.500
numerar 8.000
furnizori 42.900
capital (capital social) (1 actiune = 20 centi) 50.000
rezerve 2.000
credit bancar (iii) 18.440
rezultat reportat la 1 oct 2008 33.260
impozit amanat (v) 5.400
Informatii suplimentare:
(i) veniturile includ si 16.000 din vanzarea bunurilor catre Pending pe data de 1 oct 2008; contractul
prevede si efectuarea de servicii post-vanzare pe o perioada de 3 ani; costul serviciilor este de 1.200 /
an, iar Sandown aplica o marja de profit de 40% (Profit / Venituri = 40%).
(ii) costurile administrative includ si dividende platite in valoare de 4.8 centi / actiune
(iii) creditul a fost in valoare de 20.000; dobanda efectiva este de 8%;
(iv) investitiile imobiliare au valoarea justa de 29.000 la data de 30 septembrie 2009. Sandown utilizeaza
modelul de reevaluare din IAS 40
(v) soldul impozitului pe profit se refera la data 30 septembrie 2008. Managementul considera ca la data de
30 septembrie 2009, impozitul pe profit curent va fi de 16.200; la 30 septembrie 2009, valoarea
contabila a activelor este cu 13.000 mai mare decat baza lor fiscala. Cota de impozit pe profit este de
30%.
(vi) Activele non-curente:
a. proprietatile includ un teren de 13.000; cladirea este amortizata utilizand metoda liniara;
51
b. echipamentele sunt amortizate pe baza metodei reducerii soldului cu o rata de 40%;
c. brandul a inregistrat o publicitate negativa care a determinat o reducere a vanzarilor. Testul de
depreciere din data de 1aprilie 2009 a condus la estimarea unei valori de utilitate de 12.000 si o
durata de amortizare ramasa de 3 ani. La aceeasi data, Sandown a primit o oferta de cumparare a
brandului la un cost de 15.000. inainte de efectuarea testului de depreciere, brandul se amortiza
liniar, pe o perioada de 10 ani.
(vii) amortizarea / deprecierea nu au fost contabilizate la data de 30 septembrie 2009. Amortizarea si
deprecierea sunt elemente ale costului vanzarilor.
Prezentati:
a. Situatia pozitiei financiare la data de 30 septembrie 2009, conform IAS 1.
b. Situatia rezultatului pentru perioada care se incheie la 30 septembrie 2009.
2. Entitatea ABC a consumat materii prime în valoare de 10.000 um, a înregistrat salarii de 50.000 um (pentru producţie 75%, restul de 25% pentru personalul administrativ), facturi de utilităţi de 3.000 um (80 % pentru producţie, restul pentru departmentul administrativ), amortizarea echipamentelor şi instalaţiilor de 2.000 um, amortizarea clădiri de 1.000 um (80 %
pentru producţie, restul pentru departmentul administrativ). Tot stocul de produse finite este vândut cu o marjă de profit de 30%; 40% din creanţa faţă de clienţi a fost încasată în avans, restul se va încasa peste 2 luni. ABC are un credit care genereaza o dobanda de 350 um. ABC si-a reevaluat activele imobilizate inregistrand un plus de 7.250 um. Cota de impozit pe profit este 40%.
Intocmiti Situaţia performanţei financiare, clasificand cheltuielile dupa functie (destinatie).
3. Societatea Addfort deţine un utilaj care funcţionează într-o secţie de producţie. Utilajul a fost achiziţionat cu 1.500 um, la data de 31.12.N-3, iar durata de amortizare este de 10 ani. Societatea doreşte să ştie dacă activul este depreciat. S-a apelat la serviciile unui evaluator independent pentru a stabili preţul de vânzare estimat, în
functie de tranzacţiile asemănătoare de pe piaţă în ultimii zece ani. Evaluatorul a luat în considerare şi condiţiile specifice de amplasare şi a stabilit un preţ estimat de 950 um. Însă cheltuielile efectuate pentru vânzarea utilajului sunt următoarele: costul demontării utilajului 33 um, taxe notariale pentru vânzare 7 um. Din vânzarea produselor fabricate în secţia de producţie în care se află acest utilaj se realizează următoarele fluxuri de numerar: N+1 430 um; N+2 300 um, iar in N+3, 250 um. Rata dobânzii pe piaţă este de 10%.
Stabiliti daca activul este depreciat.
4. Societatea Cometa SA încheie un contract pentru implementarea unui sistem informatic în valoare totală de 23.000 u.m., durata de realizare fiind de 3 ani. Costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare din cei trei ani sunt estimate astfel: 8.600 u.m., 4.300 u.m. şi respectiv 2.100 u.m. Determinaţi valoarea venitului recunoscut în fiecare din cei trei ani.
5. O entitate care îşi desfăşoară activitatea în domeniul petrolier, într-o ţară care nu dispune de o legislaţie pentru protejarea mediului înconjurător, cauzează contaminarea unui teren. Cu toate acestea, entitatea urmează o politică ecologică publică prin care se angajează să elimine orice contaminare pe care ar genera-o activitatea sa. Până în prezent, entitatea şi-a respectat
politica declarată.
52
INTREBARI-GRILA (un singur raspuns corect)
1. IAS 16 Imobilizari corporale recomanda ca recunoasterea initiala a imobilizarilor in situatiile
financiare sa fie realizata la cost. Alfa SRL utilizeaza propriul personal, asistat de subcontractori, cand este cazul, sa construiasca un nou depozit. Care din urmatoarele elemente nu ar trebui incluse in costurile atribuibile costului activelor non-curente?
a. Curatarea terenului unde se va realiza depozitul
b. Comisioanele dirigintilor de santier
c. Salariile angajatilor care lucreaza pe santier
d. Cota-parte a departamentului administrativ, alocare realizata in functie de timpul petrecut pentru realizarea constructiei
e. Nici una din variantele de mai sus.
2. Care din urmatorii factori reprezinta un motiv de a nu capitaliza angajatii-cheie ca active necorporale de catre o entitate?
(i) Angajatii-cheie nu genereaza beneficii economice viitoare; (ii) Angajatii-cheie nu pot fi controlati de entitate; (iii) Nu se poate stabili o valoare credibila pentru angajatii-cheie; (iv) Angajatii-cheie nu pot fi separati de business.
a. Toti factorii de mai sus;
b. (ii), (iii) si (iv)
c. (ii) si (iv)
d. (ii) si (iii)
e. Nici una din variantele de mai sus
3. La sfârşitul exerciţiului N, entitatea ABC SRL deţine un stoc de 111 bucăţi de produse finite la
costul de productie de 145 lei/bucată. La inventar se constată că lipsesc 9 bucati. La 31.12.N, produsele ar putea fi vandute la un pret de154 lei/bucată, costul unitar de impachetare a unui produs finit este de 2 lei/buc.
Care afirmatie este corecta privind deprecierea stocurilor de produse finite?
a. Ajustarile privind deprecierea produselor finite sunt de 714 lei
b. Produsele finite nu sunt depreciate
c. Pentru produsele finite nu se calculeaza depreciere pentru ca sunt obtinute din productie interna
d. Ajustarile privind deprecierea produselor finite sunt de 918 lei
e. Nici una din variantele de mai sus.
4. Conform IAS 36 „Deprecierea activelor” valoarea recuperabilă este:
a. minimul valoarea justa minus costurile de vanzare al unui activ şi valoarea lui de utilizare
b. maximul dintre valoarea justa minus costurile de vanzare al unui activ şi valoarea contabilă
c. minimul dintre preţul net de vânzare al unui activ şi valoarea contabilă
d. costul activului mai puţin valoarea lui reziduală
e. maximul dintre valoarea justa minus costurile de vanzare al unui activ şi valoarea lui de utilizare
53
5. In decembrie N, Consiliul de Administratie al societatii Oscar decide implementarea unui plan de restructurare, la una din fabricile sale, aprobat de Adunarea Generala a Actionarilor. Disponibilizarile de personal se vor efectua in doua etape. Consiliul de Administratie a comunicat liderilor de sindicat detaliile planului de restructurare si ca va acorda plati compensatorii conform contractului colectiv de munca in valoare de 750.000 u.m.. Au fost anuntati principalii clienti si furnizori că nu se vor reînnoi contractele de aprovizionări, respectiv livrări. Până la vânzarea intreprinderii in ansamblul ei sau a utilajelor, se vor lua măsuri de conservare a capacitătilor de productie. Cheltuielile legate de calificarea personalului dintr-o altă fabrică sunt de 250.000 u.m. Care din urmatoarele afirmaţii este corectă:
a) se constituie un provizion de restructurare in valoare de 1.000.000 u.m.; b) nu se poate constitui provizion de restructurare, deoarece planul de restructurare nu a cuprins toate
fabricile societatii Oscar; c) nu se poate constitui provizion de restructurare, deoarece planul de restructurare nu a fost facut
public; d) se constituie un provizion de restructurare in valoare de 750.000 u.m. e) Nici una din variantele de mai sus. 6. IAS 2 Stocuri specifica elementele de cheltuieli ce trebuie incluse in costul stocurilor. Costul
stocurilor ar putea include: (i) cheltuieli de marketing si vanzare; (ii) costuri indirecte de productie; (iii) costuri indirecte de management general; (iv) costuri indirecte privind managementul fabricii alocate productiei; (v) costul livrarii materiilor prime la fabrica; (vi) cresterea anormala a costurilor datorata productiei scazute din cauza conditiilor meteo
nefavorabile (canicula). Care 3 din aceste elemente sunt permise de IAS 2 a fi incluse in costul produselor finite?
a. (i), (iii) si (v)
b. (i), (ii) si (vi)
c. (ii), (iv) si (v)
d. (iii), (iv) si (vi)
e. Nici una din variantele de mai sus.
7. Conform Cadrului General IASB elementele legate direct de evaluarea poziţiei financiare sunt: a). Activele, pasivele, veniturile şi cheltuielile; b). Activele, pasivele, veniturile, cheltuielile, capitalul propriu; c). Activele, datoriile, capitalul propriu, veniturile şi cheltuielile; d). Activele, datoriile, capitalul propriu; e). Nici una din variantele de mai sus.
54
8. Neville are 2 elemente de stocuri la data raportarii: - Stoc 1 – materii prime si materiale achizitionate la un cost de 24.000 lei pentru procesare si
asamblare pentru un client pentru o comanda de tip „one-off” pentru care se asteapta o marja de profit ridicata. De la data achizitiei pana la data raportarii, valoarea pe piata a materiilor prime si a materialelor a scazut la 20.000 lei;
- Stoc 2 – o masina construita pentru un client ce va fi vanduta la pretul de 36.000 lei. Aceasta a fost terminata recent la un cost de productie de 33.600 lei. Acum s-a descoperit ca, pentru a indeplini anumite standarde de siguranta, modificarile ar costa 8.400 lei. Clientul este de acord sa suporte jumatate din aceste costuri.
Care este valoarea stocurilor din situatiile financiare la data raportarii?
a. 53.600 lei
b. 51.800 lei
c. 51.600 lei
d. 55.800 lei
e. Nici una din variantele de mai sus.
9. Milano SRL a inregistrat urmatoarele costuri pentru o unitate de produs finit: Materii prime 1.50 EUR Taxe nerecuperabile 0.40 EUR Manopera directa 0.50 EUR Manopera subcontractata 0.80 EUR Taxe recuperabile aferente vanzarii 0.20 EUR Costuri de depozitare 0.05 EUR Costuri indirecte de productie 0.25 EUR
Pentru primul lot de produse s-a constatat o eroare, si prin urmare, costuri anormale de 0.10 EUR/unitate au fost inregistrate.
Care este valoarea stocurilor ce trebuie prezentata in Situatia pozitiei financiare (bilant)?
a. 3.50 EUR
b. 3.45 EUR
c. 3.80 EUR
d. 3.70 EUR
e. Nici una din variantele de mai sus.
10. Primo Corporation are la începutul anului 2X13 în contul de la bancă 55.900 lei. În anul încheiat a
obţinut un profit net de 32.500 lei şi a plătit dividende în valoare de 19.500 lei. Primo a împrumutat de la bancă 78.000 lei şi a cumpărat un echipament în valoare de 117.000 lei, plătind cash. De asemenea, creanţele au crescut cu 7.800 lei şi datoriile faţă de furnizori cu 11.700 lei. Un mijloc de transport a fost inchiriat in leasing financiar; platile se vor efectua incepand cu 2X14.
Determinaţi valoarea disponibilităţilor de la sfarşitul anului 2X13.
a. 32.500 lei
b. 33.800 lei
c. -22.100 lei
d. -45.500 lei
e. Nici una din variantele de mai sus.
