S`n`tate Frumuse]e&Calciul din vegetale se absoarbe maibine `n organism dec]t cel din lactate

Consumul de avocadomen\ine o siluet[ de invidiat

Pagina 11Pagina 8

Cavoul medicului Luko Bela. ~n urm[ cu doi ani, ziari;tii de la Informa\ia Zilei au descoperit c[, din p[cate, cavoul marelui medic a fost profanat

Pagina 9

Romina S`rbe ;i Cristian Totpati, doi tineriinterpre\i ai c]ntecului popular rom]nesc

Schimbarea la Faţăse s[rb[tore;te în data de6 August şi este închina-tă Mântuitorului deoa-rece i-a luat pe cei 3 din-tre apostoli, s-a urcat înMuntele Tabor şi şi-aschimbat Faţa. În aceeaşizi este şi dezlegarea lapeşte şi oamenii îşi în-trerup obiceiul de a sescălda în râuri. De Pro-bejenie, femeile adună şiusucă plante şi fructe deleac, iar călătoriile suntanulate din cauza peri-colului de rătăcire.

Pagina 6

~n luna august, femeileadun[ ;i usuc[ plante;i fructe de leac

Monumentul ;i cavoul

dr. Luko Bela au fost ridicate

la ini\iativa pictorului aurel Popp

Romina S`rbe ;i Cristian Totpati au `nceput `n urm[ cu mai bine de doi ani s[scrie o frumoas[ poveste ̀ n c[l[toria lor pe meleagurile muzicii populare rom]ne;ti

Săpăturile iniţiate în anul 1996 de către regretaţii ar-heologi Ilie Sălceanu şi Neţa Iercoşan au reuşit să arate căaşezarea de la Vezendiu este din epoca timpurie a cuprului,fiind datată înainte de anul 3500 î. de Hr. În amintirea ac-tivităţii acestor arheologi realizăm o prezentare a cercetărilorîntreprinse de aceştia la aşezarea eneolitică de la Vezendiu,demersul nostru venind în avanpremiera volumului me-morial dedicat arheologului dr. Ilie Sălceanu, volum careeste în pregătire. Pagina 3

Pagina 4

AdministrațiaPatrimoniului Cultural de Statdin China (SACH) va lansa ocampanie pentru a-i opri pe ceicare produc pagube Marelui ZidChinezesc. Campania vaimplica inspecții periodice șicontroale aleatorii pentruverificarea măsurilor deprotejare luate de autoritățiledin 15 provincii, regiuniautonome și municipalități.

Construit din secolul al III-lea î.Hr. până în perioadadinastiei Ming (1368-1644),Marele Zid se întinde pe 21.000de kilometri, din provinciaGansu din nord-vestul Chinei,până în provincia Hebei, dinnordul țării. Potrivit statisticilorSACH, circa 30% dintr-osecțiune de 6.200 de kilometria zidului, construită în timpuldinastiei Ming, a dispărut și maipuțin de 10% este consideratbine conservat. De-a lungultimpului, Marele Zid a avut desuferit atât de pe urmaintemperiilor, cât și a pagubelorproduse de către om, cum ar fifurtul de cărămizi pentru a fiutilizate ca materiale deconstrucții sau practicareaagriculturii chiar în apropiereazidului, după cum indica osocietate destinată protejăriiacestuia.

Conacul Brătienilor dinlocalitatea argeşeană Răteşti,deţinut de doi cetăţeni italieni,şi-a găsit cumpărător peInternet, fiind semnatantecontractul între proprietarişi un bucureştean care a oferit35.000 de euro. "Conacul ce a aparţinutistoricului Gheorghe I.I.C.Brătianu este situat în satulTigveni, comuna Răteşti,judeţul Argeş, cu o suprafaţă deteren de 10.000 mp, opt camerela parter, clădirea nu estelocuibilă, se află inventariată înpatrimoniul naţional alRomâniei la clasa B, terenul şicasa au documente în regulă,cadastru intabulat, studiugeofizică, releveu arhitecturalachitat etc, racordată la reţeauade energie electrică mono şitrifazic, apă curentă la poartă,canalizare proprie, deschiderestradală 65 m, în centrulcomunei, vizavi de postul depoliţie, la est biserica ortodoxăa Parohiei Tigveni I Vale Argeş.Preţ< 40.000 Euro negociabil -conacul împreună cu terenulaferent, un hectar.(...)”, scria `nanun\. Actualii proprietari vor săînstrăineze conacul de cel puţin6 ani. Iniţial a fost scos lavânzare cu 60.000 de euro, doarconacul, nu şi clădireaindustrială, iar acum a fostvândut la pre\ de garsonier[, cu35. 000 de euro.

Campanie destinat[ protej[rii Marelui Zid Chinezesc

a;ez[ri continue timp de 5.500 de ani la Vezendiu

Conacul Br[tienilordin arge;, vândutcu 35.000 de euro

Cinci stiluri detunsoare la mod[`n aceast[ perioad[

Pagina 7

Grupul de donatori a fost format `n ceamai mare parte din rom]ni. Cele maimari dona\ii au fost adunate de grupa dr. Alexandru Mure;an (38 000 lei), M. Reiter - 31.000 leiDr. Ioan Pogăcia; - 12.950 lei, Dr. Vasile Demian - 12.250, Aurel Popp - 8.000 lei, Denes Alexandru-3.700 lei.~n total s-au adunat 121 950 lei.

IAnul XIV Nr. 697 Duminic[ 31 iulie 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

2 Informa\ia de Duminic[/31 iulie 2016

Pop Cornel (s-a născut în 20 ianua-rie 1883 în :i;e;ti). A fost directorul:colii pedagogice de stat din Carei. Aurmat gimnaziul greco-catolic, după carea urmat Facultatea la Cluj. În 1910 a ob-ținut o diplomă de profesor de ;coală îngeografie ;i istorie. A fost membru alComitetului Dirigent al Institutului pe-dagogic din Zalău până în 1930, dupăcare s-a transferat ca director al Institu-tului pedagogic din Carei, instituție deînvățământ care s-a creat prin fuziuneacelui din Zalău cu cel din Carei.

La Carei, pe lângă institut a realizatun internat dotat cu o grădină de legumede câteva zeci de ari. A fost de asemeneamembru corespondent al Societății As-tra. S-a mai făcut cunoscut ;i prin lob-by-ul său pentru antichități ;i nu oricefel de antichități. Avea colecții de obiectevechi române;ti, 40 de picturi vechi ro-mâne;ti ;i 102 de cărți vechi române;ti.

Pop Darius (s-a născut în 1887 înComitatul Satu Mare). A absolvit, după;colile primare, Facultatea de Muzică dinCluj iar apoi a absolvit ;i Conservatoruldin Bucure;ti.

După izbucnirea Primului RăzboiMondial a trecut în România Mare undes-a înrolat la vânători de munte ca ofițerîn rezervă. A fosr decorat cu Ciriana Ro-mână ;i cu Crucea Comemorativă.

După război a fost numit inspectorgeneral ;colar al Regiunii Sătmar-Ugocea;i a fost membru al tuturor asociațiilor;i fundațiilor cu caracter social ;i cultu-ral, ba chiar unul dinte fondatorii aces-tora. A mai înființat publicația politico-socială "Satumare" ;i al săptămânaluluiliterar local "Țara de Sus" ;i a colaboratla revista "Viața ;colară". A fost de ase-menea corespondent la publicația ară-dean[ "Românul" ;i la cotidianul central"Adevărul" ;i "Dimineața". În 1934 a în-

ființat ;i a condus cotidianul sătmărean"Granița".

Dintre lucrările sale literare amintim"Ionel ;i Ilenuța", "Frații de cruce", dar ascris ;i publicat ;i proză scurtă ;i nuvele.A scris ;i comedia ":coala de menaj" ;is-a făcut cunoscut ;i ca pictor cu lucrăridestul de apreciate. A donat ora;ului SatuMare ;i o colecție de desene populare,cu care a înființat de altfel Muzeul local.

Sarközi Lajos, preot (s-a născut înSatu Mare în 26 ianuarie 1884). După;colile primare ;i gimnaziale absolviteîn Satu Mare a urmat Institutul teologicdin Debrecen ;i apoi ;i-a continuat stu-diile la instituții teologice din Berlin ;iBasel.

În 1920 este ales preot paroh în SatuMare unde mai îndepline;te ;i funcțiade consilier al Protopopiatului ;i timpde mulți ani a fost ;i vicepre;edinte al

Partidului Maghiar local. A activat ca membru în mai multe

asociații ;i societăți culturale precum"Karoly Gaspar" sau "Cercul Kölcsei" Apublicat multe articole în publicații reli-gioase ;i în cele locale. A publicat ;i unvolum de predici intitulat "Ascultați-L".

Seucan Mihalyné (s-a născut în Bă-bă;e;ti). A absolvit cursurile Liceului"Gheorghe Barițiu" din Cluj după care;i Institutul pedagogic ;i a obținut o di-plomă de profesor.

Din 1924 a predat la Liceul de fetedin Satu Mare iar din 1932, timp de maimulți ani, a condus acest liceu ca direc-toare.

A fost de asemenea membră în maimulte organzații de femei din Satu Mare,iar la cea denumită Asociația femeilorromâne a fost membră în Comitetul deconducere.

În anul 1635, la 30 iulie, a apărutprima carte a tiparniţei de la Câmpu-lung, numită "Molitvelnicul slavonesc".

Molitvelnicul este o carte în caresunt cuprinse orânduielile și rugăciu-nile prescrise pentru conferirea sfinte-lor taine și a altor rânduieli bisericești,

de sfințire și de binefacere.Din anul 1635 a fost întemeiată lân-

gă mănăstirea Negru Vodă din Câm-pulung Muscel, o tipografie. Prin in-tervenţia mitropolitului român PetruMovilă, au fost aduse litere şi obiectenecesare tipografiei. Timotei Alexan-drovici şi Ioan Glebcovici erau cei doimeşteri în ale tiparului, aduşi de la în-ceput de către Petru Movilă. Prima car-te care a ieşit din tiparniţă a fost tipărităde către Timotei Alexandrovici cu titlulde "Molitvelnic slavonesc", care este tit-lu în Bibliografia românească veche.În prezent acesta se numeşte "trebnic".

În prefaţa cărţii, Ioan Glebcovici,care este un „adunător şi aşezător decuvinte cu ceilalţi”, i-a închinat operasa voievodului. Pe lângă acest lucru, le-a cerut preoţilor să le pomenească şi săbinecuvânteze munca lor.

Acum există doar două exemplareale acestei cărţi. Un exemplar se păs-trează la Academia Română, iar altulprintre cărţile vechi ale mănăstirii Ne-gru Vodă de la Câmpulung.

Carmen Lucuţ

PERSONALIT~}IPop Cornel (s-a născut în 20 ianuarie 1883 în :i;e;ti). A fost directorul :colii pe-

dagogice de stat din Carei. A urmat gimnaziul greco-catolic, după care a urmat Fa-cultatea la Cluj. În 1910 a obținut o diplomă de profesor de ;coală în geografie ;iistorie. A fost membru al Comitetului Dirigent al Institutului pedagogic din Zalăupână în 1930, după care s-a transferat ca director al Institutului pedagogic din Carei,instituție de învățământ care s-a creat prin fuziunea celui din Zalău cu cel din Carei.

S[tm[reni aprecia\i în trecut, uita\i în prezent (V)

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Mitropolitul român Petru Movilă Pop Cornel Pop Darius

Sarközi Lajos Seucan Mihalyné

~n 30 iulie se`mplinesc 381 de anide la tip[rirea primeic[r\i la C]mpulung

31 iulie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIELa fel ca şi celelalte localităţi de pe Valea Ierului, pe suprafaţa localităţii Vezendiu, pe baza ma-

terialelelor scoase la suprafaţă de plug au fost semnalate numeroase locuiri străvechi, majoritateagrupându-se pe lungimea terasei Ierului, la fel ca şi satul actual, iar unele fiind situate pe grinduriledin vale sau pe micii afluenţi ce colectează apele pluviale din Câmpia Careiului.

Se împlinesc două decenii dela data descoperirii şi cercetăriiuneia dintre cele mai importanteaşezări din epoca timpurie a cu-prului (epoca eneolitică) din ju-deţul Satu Mare, reprezentată deaşezarea de la Vezendiu-DrumulTireamului (Colţarât). Prezenţala suprafaţă pe acel loc a unor frag-mente ceramice ce puteau fi datatevag în epoca cuprului a fost sem-nalată iniţial de către aheologulJános Németi.

Săpăturile iniţiate în anul 1996 de că-tre regretaţii arheologi Ilie Sălceanu şiNeţa Iercoşan au reuşit să arate că aşeza-rea de la Vezendiu este din epoca timpuriea cuprului, fiind datată înainte de anul3500 î. de Hr. În amintirea activităţii aces-tor arheologi realizăm o prezentare a cer-cetărilor întreprinse de aceştia la aşezareaeneolitică de la Vezendiu, demersul nos-tru venind în avanpremiera volumuluimemorial dedicat arheologului dr. IlieSălceanu, volum despre care Liviu Martane-a declarat că este în pregătire la Mu-zeul Judeţean Satu Mare.

A;ez[ri ;i descoperirila Vezendiu

La fel ca şi celelalte localităţi de peValea Ierului, pe suprafaţa localităţii Ve-zendiu, pe baza materialelelor scoase lasuprafaţă de plug au fost semnalate nu-meroase locuiri străvechi, majoritateagrupându-se pe lungimea terasei Ierului,la fel ca şi satul actual, iar unele fiind si-tuate pe grindurile din vale sau pe miciiafluenţi ce colectează apele pluviale dinCâmpia Careiului. Astfel, pe malul Bar-notului, cel mai important afluent „dedreapta” al Ierului este cunoscută o aşeza-re din epoca cuprului ce îi succede aceleiaprezentate aici (datată pe la cca. 3400-3200), iar imediat după vărsarea pârâuluiîn Ier, pe terasa acestuia sunt prezentedouă aşezări ce se datează la începutulepocii bronzului, ele funcţionând la tur-nura dintre mileniul IV şi III, respectivîn primele secole ale acestuia din urmă.

Tot pe marginea terasei, la cca. 600m înainte de intrarea în localitate veninddinspre Tiream au fost descoperite douăaşezări din epoca târzie a fierului (datatăîntre 300 şi 100 î. de Hr.) şi una din vre-mea dacilor liberi datată înte 100 d. Hr.şi 250 d. Hr. Apoi, la intrarea în localitate,pe malul pârâului Bobuşoarei împreunăcu aşezarea din epoca cuprului au fostdescoperite urmele unei locuiri din sec.XIII-XIV, locuire ce poate fi legată desatul Vezendiu actual, care apare în do-cumente în anul 1327.

Din epoca medievală este atestată dedocumente şi o mănăstire, a cărei exis-tenţă este păstrată şi în toponimia locală,sub forma ”Fântâna Mănăstirii”, menţio-nată în zona marginii satului, spre Portiţa.În zona satului actual depunerile medie-vale şi moderne fiind relativ groase, aco-peră urmele unor eventuale locuiri stră-vechi. Totuşi în malul pârâului Zugău, pezona străzii Broscari, au fost surprinsevestigii din epoca neolitică, epoca bron-zului şi din perioada de început a epociifierului (ultima datând în jurul anului1000 î. de Hr.). În valea Ierului, pe grin-durile Cânepişte I şi II, situate în apropierede terasă, au fost descoperite urme aleunor locuiri preistorice, iar în hotaruldinspre Hotoan, sunt prezente două mo-vile. Faptul că pe ele sunt vizibile urmeleunor săpături, ce reprezintă ”gropi de je-fuire” atestă că aceste movile sunt mor-

minte străvechi, a căror bogăţie i-a tentatpe unii oameni să scormonească dupăinventarul funerar al căpeteniilor defunc-te, probabil într-o vreme în care încă maiexistau informaţii despre bogăţiile depuseîn movile.

Toată terasa dreaptă a văii Eriului a fost intens locuităîn preistorie şi în epocileurmătoare

Singurul sit cercetat arheologic de peraza localităţii Vezendiu este reprezentatde aşezarea eneolitică timpurie aparţin-ând culturii Tiszapolgar, aflat pe locul cu-noscut sub numele de "Drumul Tirea-mului", la intrarea în localitate. Geomor-fologic, zona reprezintă o terasă de în-ălţime medie a văii Eriului, ce se estom-pează spre sud printr-o convexitate îndescendenţă altimetrică spre valea Bo-buşoarei, afluent de dreapta a văii Eriului,care la intrarea în localitate fragmenteazăterasa.

Existenţa unor condiţii naturale ex-celente< protecţie naturală împotriva vân-turilor reci, care aici sunt predominantedin nord-vest, o pantă lină cu orientareşi expunere sudică, difluenţă accentuată

a râului Eriu, ce a creat un landsaft tipicpalustru în apropiere şi existenţa unorbogate izvoare naturale la piciorul panteiterasei au făcut posibilă şi facilă vieţuireaomenească în preisotrie în această zonă.

Din păcate nu există şi alte date com-plementare cum ar fi cele paleobotanice,paleozoologice sau climatice care să co-roboreze la reconstituirea integrală a ca-drului ecologic şi a mediului fizico-geo-grafic, specific habitatului uman în epocaeneolitică.

Aşezarea, situată de o parte şi alta aşoselei Tiream-Vezendiu, în zona denu-mită "Drumul Tireamului" a fost desco-perită în 1996 prin cercetări perigheticede teren. Cu ocazia semnalării sitului, aapărut o inadvertenţă în menţionarea de-numirii punctului, ca de altfel şi datareaaşezării, fapt ce a dus la preluarea eronatăa informaţiei în literatura arheologică, caaparţinând eneoliticului mijlociu, respec-tiv culturii Bodrogkeresztur.

După răspândirea materialului ar-heologic în teren, aşezarea are o formăovală, cu orinetare Nord-Est - Sud-Vest,cu dimensiuni de circa 130x70 metri şise întinde de ambele părţi ale şoselei, cupreponderenţă în estul acesteia. Pe terasă,spre nord-est apar sporadic şi urmeleunor locuiri din epoca bronzului şi ro-

mană, de altfel toată terasa dreaptă a văiiEriului a fost intens locuită în preistorieşi în epocile următoare.

Material bogat arheologic

Sondajul din anul 1996 a constat prinpracticarea a două secţiuni, în zona ceamai înaltă a terasei şi implicit a sitului,din punctul "Drumul Tireamului" şi carese află la 40 de metri est de şosea, per-pendicular pe aceasta. 

Stratigrafia verticală din ambelesecţiuni a pus în evidenţă existenţa unuisingur strat de cultură de culoare neagră-cenuşie, în grosime şi consistenţă varia-bilă de 25-35 de centimetri care se aflăimediat sub stratul vegetal. Apoi urmeazăun strat de sol roşcat, steril arheologic,apoi solul viu şi argilă galbenă cu con-greţiuni calcaroase.

În prima secţiune s-au profilat douăgropi de mici dimensiuni, de fapt niştealbieri pronunţate diforme, care au apărutnumai în profilul şi jumătatea sudică asecţiunii şi care conţin chirpici în calupurimari, dar şi mărunt, precum şi fragmenteceramice în cantitate şi concentraţie maimare decât în stratul de cultură, ce de alt-fel este destul de sărac din punct de vederearheologic.

În secţiunea a doua s-au remarcat ur-mele unei locuinţe ce se adânceşte puţin,de mari dimensiuni, de peste 6 metri lun-gime, clar delimitată de stratul de culturăîn ambele profile ale secţiunii şi care nua fost dezvelită. În umplutura  acestei lo-cuinţe surprinse parţial au fost descope-rite cele mai semnificative şi mai nume-roase materiale arheologice.

Cu ocazia sondajului a fost descoperitun bogat material arheologic constânddin ceramică, găsită în marea majoritatefragmentară, dar într-o cantitate aprecia-bilă, puţine microlite din obsidiană şi silexşi oase de animale, provenind în specialde la bovidee, în general păstrate frag-mentar, precum şi bucăţi de chirpici încalupuri mari şi mărunt.

Se pot reconstitui cu uşurinţă majoritatea tipurilor de vase specifice culturii Tiszapolgar

Ceramica reprezintă cea mai bogatăşi semnificativă categorie dintre materia-lele arheologice descoperite care are îngeneral culori închise ca şi negru, brun,cenuşiu şi mai rar culoare roşiatică şi găl-buie. Predomină specia fină şi intemer-diară în funcţie de frecvenţa tipurilor ce-ramice. Arderea este bună, amestecul pas-tei, cu puţine excepţii este omogen, de-gresantul folosit fiind în exclusivitate ni-sipul fin.

Netezirea este bună şi îngrijit execu-tată iar ceramica fină este în cele mai mul-te cazuri angobată şi lustruită, aceastăspecie prezentând un aspect metalic-lu-citor. Mai multe fragmente de vase pre-zintă urme evidente de ardere suplimen-tară.

Deşi materialul ceramic descoperiteste destul de fragmentar se pot recon-stitui cu uşurinţă majoritatea tipurilor devase specifice culturii Tiszapolgar. Fără aanaliza detaliat fiecare tip cu varianteleşi subvariantele sale şi cu analogii maiapropiate sau din restul arealului culturii.La Vezendiu au fost descoperite pahare,vase de tip ghiveci de flori, oale cu şi fărăpicior, borcane, vase de bucătărie, boluricu picior, pocale, castroane, cupe, vaseglobulare, vase miniaturale, suporturi devas cu picior şi picioare înalte de vaseprovenind de la diferite tipuri, cu perfo-raţii rotunde ;i ovale.

Ornamentaţia ceramicii Tiszapolgareste considerată sărăcăcioasă şi rigidă da-torită numărului mic de elemente orna-mentale în speţă proeminenţe cioc, per-foraţii şi impersiuni.

Cercetările de la Vezendiu au pus înevidenţă că locuirea de pe Drumul Ti-reamului urmărea punerea în valoare aresurselor Văii Ierului reprezentate decâmpuri agricole fertile şi păşuni bogate,de luncă. Creşterea animalelor în epocacuprului devine tot mai importantă, datfiind că animalele nu erau crescute doarpentru sacrificare, ci se trece la utilizareaproduselor animaliere secundare< produ-se lactate, lână şi tracţiune animalieră.Faptul că se puteau ara suprafeţe mai maricu pluguri trase de animale şi că se puteautransporta mărfuri pe uscat la distanţemari a dus la o rapidă dezvoltare a socie-tăţii umane, dezvoltare vizibilă atât prinapariţia primelor oraşe fortificate, dar şiprin apariţia unor inventare funerare încare elitele sociale erau îngropate cu nu-meroase obiecte de aur.

Acest material a fost scris cu sprijinullui Liviu Marta din cadrul Muzeului Ju-deţean Satu Mare şi cu informaţii obţinutedin volumul "Satu Mare - Studii şi comu-nicări", capitolul "Aşezarea eneolitică dela Vezendiu" scris de Ne\a Iercoşan.

Bogdan Mihalca

Au fost semnalate numeroase locuiri străvechi, majoritatea grupându-se pe lungimea terasei Ierului, la fel ca şi satul actual,iar unele fiind situate pe grindurile din vale sau pe micii afluenţi ce colectează apele pluviale din Câmpia Careiului

Descoperirile de la Vezendiu atest[ existen\aunor a;ez[ri continue timp de 5.500 de aniSe împlinesc 20 de ani de la săpăturile intreprinse de regretaţii arheologi Ilie Sălceanu şi Neţa Iercoşan

A fost descoperit un bogat material arheologic constând `n ceramică, găsită în marea majoritate fragmentară, dar într-ocantitate apreciabilă, puţine microlite din obsidiană şi silex şi oase de animale

4 Informa\ia de Duminic[/31 iulie 2016

TRADI}II

În municipiul Satu Mare,există câteva magazine deveşminte ;i obiecte bisericeşti,care satisfac cererea clericilordin jude\. Cei interesa\i, g[sesctoate produsele necesare,`ncep]nd de la lum]n[ri, c[r\ide rug[ciuni ;i icoane ;i p]n[ lave;mintele purtate de preo\i `ntimpul sfintelor slujbe.

De regul[, aceste magazine suntsituate `n centrul municipiului SatuMare, ̀ ns[ cei care locuiesc ̀ n alte lo-calit[\i pot cump[ra obiectele de cultde care au nevoie de pe paginile deinternet puse la dispozi\ie de proprie-tari. Astfel, produsele comandateajung direct la domiciliul cump[r[to-rului.

Obiecte de cult

În magazinele specializate, se potgăsi şi obiecte de cult, precum< cărţide rugăciuni (cu pre\uri `ntre 4 ;i 20lei)> brăţări (4-5 lei)> rozariu (3-13lei)> icoane (12-40 lei)> cărţi de cititpentru tineri, copii, căsătoriţi (10-15lei)> biblii (65 lei biblia mică, 145 leibiblia mare).

Acestea sunt cumpărate în generalde adulţi, pentru ei sau membrii fa-miliei, dar cele mai bine vândute, sunt

cărţile de rugăciuni, brăţările şi uleiulde candelă, cumpărat de către preoţi,

la un preţ de 15 lei.Din anumite surse, am aflat că

acest fel de afacere, aduce un profitmulţumitor şi ca şi în cazul oricăreiafaceri, merge mai slab în sezonul devară, acesta fiind sezonul concediilorşi al vacanţelor.

Perioadele în care afacerea mergebine, sunt Sfintele Paşti, Crăciunul şievenimentele de felul cununiilor sauale primei împărtăşanii.

Veşmintele preo\eşti diferă dupăculoare şi perioada în care sunt pur-tate. Ca urmare, preotul trebuie s[de\in[ ;i s[ schimbe mai multer]nduri de haine preo\e;ti peste an.

Culoarea roşie ne ducecu gândul la sângele vărsatpe cruce

Veşmintele verzi sunt purtate lasărbătoarea Pogorârii Duhului Sfântşi simbolizează culoarea vieţii şi aSfântului Duh. Cele de culoare roşieînchisă se poartă la sărbători lesfinţilor martiri, la Înălţarea SfinteiCruci, dar şi la Crăciun. Culoarearoşie ne duce cu gândul la sângelevărsat pe cruce, al mântuitorului, darşi la sângele martirilor.

Veşmintele albe se poartă la Praz-

nicele Botezului Domnului, Schim-bărea la Faţă şi Învierea Domnului,această culoare simbolizând puritateaşi curăţenia.

Culoarea aurie este purtată în zi-lele de sărbătoare mare, aceasta re-prezentând bogăţia darurilor date deSfântul Duh. Din această cauză, au-riul este o culoare predominantă. Sănu uităm de culoarea albastră, careeste îmbrăcată de către preot la săr-bătorile Maicii Domnului.

Ve;mintele negre au un rol important `n s[v]r;irea actului religios

Ultimul veşmânt, dar nu cel dinurmă, este cel negru. În general, ne-grul este purtat la slujbele funebre sauîn timpul postului Sfintelor Paşti, şisimbolizează pocăinţa şi întristarea.

Acest fel de îmbrăcăminte are unrol important în viaţa religioasă, dareste şi foarte costisitor. Preţurile im-puse de magazinele din Satu Mare va-riază de la 250 lei la 1600 lei.

Acestea pot ajunge chiar ;i la c]te-va mii de lei, `n func\ie de tipul debroderie aplicat[ ;i de accesoriilead[ugate.

Carmen Lucuţ

Luna August este o lună plinăde sărbători, tradiţii şi su-perstiţii. Ea a primit denumireaşi de “gustar” deoarece reprezin-tă ultima lună a verii în care secoc şi se mănâncă cele mai multefructe şi legume.

Pe lângă toate acestea, lunaAugust este deosebită deoarecemajoritatea oamenilor pleacă înconcedii, se relaxează, iar eleviiprofită din plin de ultima lunădin vacanţă.

La începutul lunii, avem sărbătoa-rea Macaveii, Scoaterea Sfintei Cruci,pe data de 1 August. În această zi, oa-menii îşi stropesc grădinile şi livezilecu agheasmă şi sfinţesc grâul la bise-rică pentru a putea fi amestecat cuseminţele pe care le vor semăna. Ceicare au stupi, îşi adună mierea deoa-rece se spune că aceasta primeşte pu-teri uimitoare de vindecare.

~n data de 6 august, călăto-riile sunt anulate din cauzapericolului de rătăcire

Schimbarea la Faţă sau Probejeniase desfăşoară în data de 6 August şieste închinată Mântuitorului deoare-ce i-a luat pe cei 3 dintre apostoli, s-a urcat în Muntele Tabor şi şi-aschimbat Faţ[. În acest fel şi-a arătatputerea. În aceeaşi zi este şi dezlega-rea la peşte şi oamenii îşi întrerupobiceiul de a se scălda în râuri. DeProbejenie, femeile adună şi usucăplante şi fructe de leac, iar călătoriile

sunt anulate din cauza pericolului derătăcire.

Cea mai importantă dintre s[rb[tori este Adormirea Maicii Domnului sau Sfântă Maria Mare, din 15 August

De-a lungul anului sunt foartemulte sărbători închinate FecioareiMaria, dar cea mai importantă dintreacestea este Sărbătoarea AdormireaMaicii Domnului sau Sfântă MariaMare, din 15 August. Creştinii se pre-gătesc spiritual înaintea sărbătoriiprin ţinerea unui post timp de douăsăptămâni. Această zi semnifică ziuaîn care Fecioara Maria a fost luată cutrupul, ajungând în cer şi rugându-se pentru noi înaintea Sfintei Treimi,acestea fiind spuse după tradiţiacreştină.

În toată ţara există 26 de mănăstiri care poartă hramul Adormirii Maicii Domnului

În toată ţara există 26 de mănăstiricare poartă hramul Adormirii MaiciiDomnului, iar în judeţul Satu Maresunt 31 de lăcaşuri care o au ca ocro-titoare prin această sărbătoare.Creştinii sătmăreni, cu această ocazie,merg la mănăstirile din judeţ sauchiar la cele din judeţele învecinate,pentru a o cinst i ş i pentru a-imulţumi.

Femeile credincioase merg în di-mineaţa de Sfântă Maria Mare la bi-serică pentru a duce fructe şi mâncare

pe care le vor da de pomană în cin-stea celor morţi, iar printre toateacestea, reiese şi superstiţia că dacăînfloresc trandafirii, vom avea otoamnă lungă.

La 29 August este ziua Tăierii Ca-pului lui Ioan Botezătorul şi se ţinepost negru în oricare dintre zilelesăptămânii în care este prezentăaceastă sărbătoare.

În această zi, nu se mănâncă stru-guri şi nu se bea vin din cauza aso-cierii lor cu sângele şi nu se mănâncăfructe şi legume rotunde, deoarecesunt asociate cu un cap. Pe lângăacestea, nu se poate folosi cuţitul latăiat şi alimentele trebuie rupte cumâna.

De Vartolomei, există osuperstiţie care spune că din acea zi nu mai cântă cucul

Pentru gospodari, ziua de 23 esteuna nelucrătoare pentru a nu le fiprădate turmele de către lup, deoa-rece numele martirului Lupu, careeste pomenit în acea zi, a fost asociatcu animalul de pradă.

În ziua de 25 August, de Vartolo-mei, există o superstiţie care spunecă din acea zi nu mai cântă cucul.Numele Vartolomei aminteşte de“(în)vârtire” şi poporul zice că “sesuceşte ziua, ca puiul în găoace”, ziuase scurteşte, iar noaptea se lungeşte.Se spune că nu trebuie să se toarcă,să se tragă la tocilă, să se facă mămă-ligă sau orice necesită învârtirea înacea zi.

Carmen Lucuţ

Semnifica\ia culorilor ve;mintelor preo\e;ti ;i perioadele în care sunt purtate

~n luna lui gustar, se adun[ de pe c]mp plantele vindec[toare

Preotul trebuie s[ de\in[ ;i s[ schimbe mai multe r]nduri de haine preo\e;ti las[rb[torile de peste an

De-a lungul anului sunt foarte multe sărbători închinate Fecioarei Maria, dar cea mai im-portantă dintre acestea este Sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului sau Sfântă Maria Mare,din 15 August. Creştinii se pregătesc spiritual înaintea sărbătorii prin ţinerea unui post timpde două săptămâni.

~n luna august, femeile adun[ ;iusuc[ plante ;i fructe de leac

31 iulie 2016/Informa\ia de Duminic[ 5

LITERATUR~

În ciuda vacanţei declarate, membriai Cenaclului literar Afirmarea din SatuMare, nu renunţă la activităţile propusepentru vacanţa activă. Unii membri su-fletişti continuă să promoveze muzica şiliteratura sătmăreană, a creatorilor careau ceva de spus în acest domeniu.

Ieşirile în public, în reşedinţa de ju-deţ, pentru a se întâlni într-un cadru ne-conveţional cu iubitorii de muzică şi poe-zie, sunt urmate de descinderi în judeţ.În acest context de promovare a lucrări-lor scrise de membrii cenaclului, cea dea doua descindere în judeţ, prima fiindla Carei, cu ocazia omagierii creatoruluişi omului de cultură Corneliu Balla, aliasGabriel Raţiu, a avut loc la Moftinul Mic,cu ocazia manifestărilor organizate subgenericul Ziua comunei.

Grupul de sătmăreni care a repre-zentat Cenaclul literar Afirmarea la ser-barea câmpenească de la Moftin, orga-nizată cu ocazia cele de a XVI - ediţii aZilei comunei, a fost compus din< can-tautoarea Georgeta Govor, solista de mu-zică populară Angela Munteanu, CaludiuGovor, poeţii George Terziu, Ioan Sălă-janu, Florin Leşcău şi de scriitorul IoanCoriolan Aniţaş, preşedintele cenaclului.Din public, cenacliştii au fost susţinuţide traducătoarea Livia Mărcan, profeso-rul Gheorghe Şanta, inginerul CornelBurcea şi de bine cunoscutul Petre Ar-delean.

Prin prezenţa acestui grup pe scena

sărbătorii de la Moftin, au fost susţinutemomente mai puţin întâlnite la manifes-tările similare din mediul rural.

Georgeta Govor a interpretat livecompoziţii proprii pe versuri ale poeţilorsătmăreni, dar şi pe versuri proprii, învreme ce muzica a alterant cu recitărileşi cu prezentarea unor epigrame.

Publicul spectator a fost suprins plă-cut de un asemenea mod de de expri-

mare. Evoluţia cenacliştilor sătmăreni afost răsplătită cu aplauze, în ciuda faptu-lui că a fost vorba despre un momentaparte. Spectatorii sunt mai puţinobişnuiţi cu recitările la asemenea eve-nimente.

Ca urmare a bunei prestaţii a celorcare au urcat pe scena sărbătorii de laMoftin, cenacliştii au primit invitaţia dea participa şi la următoarele evenimente

care vor avea loc în comună. Este vorbadespre Ziua porumbului, manifestaretradiţională în satul Domăneşti, dar şi laFestivalul toamnei, care o să aibă loc înMoftinul Mic.

Suita întâlnirilor cu sătmărenii iubi-tori de muzică şi poezie o să continue,fiind deja programate atât ieşiri în car-tierele din Satu Mare, cât şi în alte loca-lităţi.

Membrii Asocia\iei ClubulCreatorilor Afirmarea din Sa-tu Mare, continuă acţiunilemenite a socializa cu potenţia-lii cititori din reşedinţa de ju-deţ. În acest context poate fiintegrată manifestarea orga-nizată zilele trecute în parculdin cartierul Micro 15, din ve-cinătatea Spitalului Judeţeande Urgenţă.

Ieşirea în aer liber s-a desfăşuratsub genericul "Muzică şi poezie". Cumpentru sătmăreni asemenea eveni-mente sunt neobişnuite, aşa s-a dove-dit şi ieşirea despre care vorbim. Înparcul menţionat erau aproximativ 30de pensionari care jucau cărţi, poves-teau, supravegheau nepoţii. În clipa încare Georgeta Govor, Alexandru Iva-novici şi Angela Munteanu au începutsă cânte piese de muzică folk şi popu-lară, gălăgia din acel parc a scăzut înintensitate. Asistenţa s-a dovedit atentăla ceea se petrecea în jurul său. Uniichiar au căutat să se aşeze pe băncileînvecinate locului de unde se auzeamuzica.

N-au rămas indiferenţi nici uniilocatari ai blocului cu zece etaje dinapropiere. Oameni vârstnici mai alesau apărut la geamuri, priveau surprinşide ceea ce se petrecea acolo. Nu le ve-nea să creadă că au parte de asemeneamomente reconfortante.

În vreme ce se auzeau acordurilede chitară şi se interpretau mai alespiese muzicale pe versuri ale poeţilorsătmăreni, mai mulţi cenaclişti au dis-

tribuit celor din parc, în funcţie deopţiune, zeci de cărţi provenite din bi-blioteca personală a lui Cornel Burcea.El şi-a dorit să facă o surpriză plăcutămai ales persoanelor care nu-şi maipot împărţi sărăcia şi pentru a-şi cum-păra cărţi. Au primit volume destinatevârstei lor şi câţiva copii aflaţi în parc.

Aşa cum era pregătită şi gândităacţiunea de întâlnire în aer liber cupotenţiali cititori, alături de muzică n-a lipsit nici poezia. Au recitat dincreaţiile proprii Ioan Sălăjanu şi Ioan

Coriolan Aniţaş, preşedintele cenaclu-lui şi iniţiatorul acestui gen de activităţiculturale.

Din creaţiile unor scriitori românia recitat şi Cornel Burcea, cel care poa-te fi considerat o adevărată bibliotecăambulantă mai ales în materie de poe-zie.

Au fost interpetate şi o serie de pie-se din repertoriul celor menţionaţi maisus, la care s-a raliat şi Petre Ardelean.La manifestarea din cartierul Micro15, primită cu bucurie de către privi-

tori, dar şi de către unii locatari ai blo-cului la baza căruia a avut loc acţiunea,au participat şi alti sătmăreni, printrecare mai menţionăm prezenţa luiClaudiu Govor, Gheorghe Cormoş,Gheorghe Şanta, Maria Ardelean ş.a.

Cenacliştii au fost răsplătiţi cuaplauze. Demersul lor a fost bine pri-mit, fiind lansată invitaţia de a revenicu asemenea momente.

Următoarea întâlnire a cenaclişti-lor de la Afirmarea cu sătmărenii o săaibă loc în cartierul Micro 16.

Cenacli;ti ;i spectatori la întâlnirea din Micro 15

Spectacol “Afirmarea” pe scena sărbătorii comunei Moftin

Cenaclul afirmarea continu[ promovarea culturiis[tm[rene în jude\ţ

Ieşirea în aer liber s-a desfăşurat sub genericul "Muzică şipoezie". Cum pentru sătmăreni asemenea evenimente sunt ne-obişnuite, aşa s-a dovedit şi ieşirea despre care vorbim.

Momente de muzic[ ;i poezieîn cartierul Micro 15

Creuzet

Surcelepoemele ardîn creuzetul încins de cuvintele necuvintedisputându-şi întâietateade a lua locîn fotoliul îngheţatal unui poemîncrustat pe antenele melcului cocârjitde casa-i povarătăvălind lustrul ierbiice seva îşi plânge

Anxietate

Frânghiimătase curgândplâng năvod reîntinspradaîntârzie-n vidvânătorfără arme tânjeşteposibilă pradăvânătorpradăneantul şopteştea murita murita murit

Poeme< ioan Coriolanani\a;

Mica Publicitate

În ziar văzui odatăun anunţ în parantezepierdut soacră minunatăgăsitorul s-o păstreze

Bigamie

Sunt tributar unei ideicontrară regulilor sacrenu-i rău că ai multe femeie rău că ai mai multe soacre

Mărturisirea unui beţiv

Că nu mă duc la Liturghiee-un adevărat mare cât casadetest mirosul de tămâieîi place numai ...Tămâioasa

Catrene< ioan S[l[janu

Iertare

Te rog să mă ierţi pentru că vine searaŞi azi nu ţi-am umplut viaţa cu floriPentru că viaţa ne este prea scurt[C[r[rile ei uneori sunt abrupteŞi pentru că vreau să te schimbi uneori

Că nu ştiu să fac depărtarea aproapeCa totul s[ fie deodată uşorCă nu ştiu magia trăirilor straniiCu care să caut privirile noaptea Si să te leg cu funii de dor

Dar , poate tu vrei ceva simplu, camoarteaCa ploile toamna, călduţe, domoaleCe spală căderea pe gânduri absentăCând liniştea clipei se-aşterne prin ca-săIar eu îţi apar aşa, simplu, în cale

Să-ţi spun câte toate şi-apoi înc-o dat[De visul ştiut, la ureche, discretSă-ţi dau cuvintele mele de tain[Poveşti necrezute, cu oameni perecheŞi despre câmpuri cu flori violet

Poem< george Terziu

Pagin[ realizat[ de Ioan Ani\a;

6 Informa\ia de Duminic[/31 iulie 2016

PERSONALIT~}I

~n data de 21 decembrie 1937apare un anun\ care aduce la cu-no;tin\a s[tm[renilor c[ pictorulAurel Popp va sus\ine o expunere`n care va ar[ta de ce este nevoies[ se ridice un monument ̀ n me-moria celui ce a fost cel mai re-numit medic din perioada inter-belic[, Luko Bela. Supranumit“medicul s[racilor” pentru c[ nulua bani de la cei nevoia;i,`nfiin\ase ;i primul spital publicdin Satu Mare. Pentru c[ salvasemii de vie\i, memoria lui trebuiap[strat[, pentru a fi un exemplupentru urm[toarele genera\ii demedici.

P]n[ acum nu s-a ;tiut c[ ini\ia-tiva, ca ;i `n cazul statuii p[rinteluiVasile Lucaciu” a pornit de la pictorulAurel Popp. Tot el este cel ce avea s[lupte pentru transformarea casei `ncare s-a n[scut poetul Ady Endre `nmuzeu. Dup[ ce `n 1924 a pus bazeleunui muzeu de etnografie, dup[ 1955a fost cel ce a pus piatra de temelie amuzeului de art[ din Satu Mare.

Informa\ia TV a realizat un film documentar despre muncadoctorului Luko Bela

Despre via\a ;i munca doctoruluiLuko Bela s-a mai scris ̀ n Informa\iade Duminic[. De asemenea, Infor-ma\ia TV a realizat un film docu-mentar. Ziari;tii de la Informa\ia Zileiau descoperit c[, din p[cate, cavoulmarelui medic a fost profanat. Zecide ani nimeni nu s-a `ngrijit. Pentruc[ se zvonea c[ doctorul avea dou[coaste de aur cavoul a fost devastat,sicriul a fost spart, r[m[;i\ele pluteau`n ap[.

Niciodat[ nu este prea t]rziu s[ne `ntoarcem spre trecut, s[ restabi-lim adev[rul ;i, totodat[, s[-i redes-coperim pe cei care au f[cut ceva pen-tru comunitatea `n care au tr[it. Ceide mai jos, trecu\i pe nedrept `n ui-tare, pe l]ng[ adunarea de fonduripentru monumentul dr. Luko Bela,au mai f[cut ;i alte fapte demne de afi reamintite urma;ilor. Un om pe ne-drept uitat este fostul primar Augus-tin Feren\iu, cel care timp de zeceani a modernizat ora;ul Satu Mare.De;i era rom]n a fost ales de ma-ghiari, germani, evrei, fiind unul din-tre dei mai buni gospodari. Nu numaic[ nimeni nu s-a g]ndit s[-i ridicestatuie, dar nici m[car unei str[zi nui s-a dat numele lui.

Dar s[ revenim la ini\iativa pic-torului Aurel Popp. ~n data de 21 de-cembrie 1937 erau aduna\i 110 200lei. Prezent[m mai jos lista celor careau donat anumite sume de bani. Sepoate u;or observa c[ rom]nii s-auaflat printre cei care au donat sau auadunat cele mai mari sume. Un meritaparte merit[ familia Reiter, care,printre altele, avea ;i o fabric[ de cio-colat[ foarte apreciat[.

Convocare

Am onoare a vă ruga să binevoiția participa la ;edința convocată pe aziorele 6. pm la Banca “Casa noastră” laordinea de zi fiind<

Expunerea Domnului profesorAurel Popp, cu privire la tratativeleduse în interesul ridicării monumen-tului.

Vă rog să participați negre;it la;edință.

Satu Mare, 21 decembrie 1937

Cu toată stima,Dr. Böszörmény Emil

Dénes SandorHirsch Sandor

Dr. Ioan Pogăcia;Racz Lajos

Dr. Vasile DemianDr. Zoltan Göbl

Dr. Alexandru Mure;anAurel Popp

Dr. György OszkarLista Domnului Dr. Alexandru Mure;an - TOTAL< 38.000 lei

Dr. Mure;an Alexandru - 5.000 lei,Dr. Alexandru Dumbr[viceanu - 2.000lei, Dr. Uhl Iosif - 1.000 lei, Dr. JordanVictor - 1.500 lei, Dr. Iuliu Pop - 500 lei,Mircea Sorescu - 2.000 lei, MarkovitsSandor - 1.000 lei, Sarkany Lipot - 1.000lei, Alexandru Pop - 1.000 lei, Dr. Lupu\iIoan - 1.500 lei, I.C. Pu;ca;iu - 500 lei,Dr. Blajer Emil - 500 lei, Dr. Cocea Va-sile - 500 lei, Fabrica Chinoim - 5.000lei, Markovits Igna\iu - 1.500 lei, Dr.Gyene Carol - 500 lei, Dr. Buzási - 500lei, Dr. Majer Martin - 500 lei, Dr. Györ-gy Oszkár - 2.000 lei, Dr. Pai Bela - 500lei, Dr. Bernath - 500 lei, Dr. Rooz Gus-ztav - 500 lei, Markovitz Elek - 1.000lei, Tokody Carol - 500 lei, GyöngyössyLudovic - 500 lei, Irgalmasrendi Korház- 1.000 lei, Dr. Santai Josif - 500 lei, Dr.Steue Emil - 500 lei, Weis Martin - 500lei, Markovits Josif - 1.000 lei, Dr. Bös-zörményi Carol - 1.000 lei, Dr. BerkovitsEugen - 1.000 lei, Dr. Mandel - 500 lei,Dr. Steinfeld Géza - 500 lei

Lista Domnului Denes Alexandru - TOTAL 3.700 lei

Schweiczer Bela - 1.000 lei, Szenti-ványi Géza - 500 lei, Dr. Heleczy Jozsef- 500 lei, Dr. Jakob Endre - 500 lei, Dr.Werner Jenö - 500 lei, Boros Zoltan -

500 lei, Dr. Groszmann Sandor - 200lei.

Lista D-lui Dr. I. Pogăcia; - 12.950 lei

Dr. Octavian Popp - 1.000 lei, Elena

Popp - 1.000 lei, Banca Ardeleană s.a. -1.000 lei, Banca de credit s.p.a. - 1.000lei, Samuil Freund Jun. ;i fiul s.a. - 1.000lei, Fiii lui Chaim Freund s.a. - 2.000 lei,Dr. Klein Alfred - 500 lei, Szabó Istvan- 1.000 lei, Episcopia Romano-Catolică- 1.000 lei, Illosvay Lajos - 1.000 lei, Dr.I. Pogăcia; ;i Dr. Pallay - 1.000 lei, Ko-vacs Bálint - 500 lei, Grünfeld Albert -500 lei, Spitz Bela - 500 lei, Lindr Adolf- 200 lei, Herman Jenö - 500 lei, Boc-sánczy Marton, :omcuta Mare - 200 lei,Zsikinczky - 50 lei.

Lista Dr. Vasile Demian - Total 12.250

Dr. Demian Vasile - 2.000 lei, Dr. T.Demian - 1.000 lei, Dr. Ioan Steer - 1.000lei, Molnar Mihai - 1.000 lei, NicolaeBeer - 1.000 lei, A. Guth Fii s. a. - 500lei, Princz Josif - 1.000 lei, Princz Armin- 1.000 lei, Dr. Fekete Samu - 500 lei,Princz Frigyes - 1.000 lei, Ajtai NagyGábor - 800 lei, Pakocs Karolyi - 500lei, Phönix s. a. - 500 lei, Dr. TropvlovitsImre, Baia Mare - 250 lei, S. Kalman -200 lei, Vlan Sandor - 150 lei, Dr. Kertész- 100 lei, Dr. Traian V. - 100 lei, RadaiKaroly - 100 lei, Mladeioveszkék - 100lei, Szentmiklosy - 300 lei, Haracsek Vil-mos utdai - 300 lei, Minartiz A. - 100lei, Kispanthy Cornel - 100 lei, FazekGYula - 100 lei, Dr. Bernadth Istvanné- 100 lei, Bernharth Imre - 200 lei, Dr.Lucian Bretan - 200 lei, Dr. Gavril Osia-nu - 250 lei, Dr. Ioan Selejanu - 100 lei,Dr. Herschkovits - 100 lei, Eliza Drago;- 100 lei, Dr. Demian Victor - 500 lei,Schon Henrik - 500 lei.

Lista D-lui Aurel Popp - TOTAL 8.000

Székely Gyula Mércz - 1.000 lei, Rei-ter Endre Plebanos - 500 lei, Osv. HajduPeterné - 100 lei, Iuliu Andrei - 500 lei,Kornis Laszlo - 500 lei, Iparos Otthon -1.000 lei, Timár Társulat - 500 lei, Kon-dor Gedeon - 250 lei, Matolcsi Lajos -1.000 lei, Csizza Ipar Társulat - 500 lei,Szabo és Szücs Ipartársulat - 500 lei,Alexandru Sarkady - 1.000 lei, Barbul -Baia mare - 500 lei.

Lista D-lui M. Reiter - 31.000 lei

Reiter Victor - 1.000 lei, FerențiuAugustin - 5.000 lei, Osz. Dr. Luko Be-lane - 5.000 lei, Dr. I. C. Barbul - 1.000lei, Dr. Böszörményi E. - 1.000 lei, Dr.Octavian Popp ;i soția - 8.000 lei, ReiterMaurițiu ;i soția 10.000 lei.

Lista Dr. Lang Gusztavne, Ardud - TOTAL 1.000 lei

Dr. Lang Gusztavne - 500 lei, LangMarghit - S]i - 500 lei

Lista nr. 31Melchner Herman - Cluj - 500 lei,

Aurel Popp - 5.000 lei, Ioan Popp -1666 lei, Aca\iu Popp - 1.666 lei, Jun.Aurel Popp - 1.668TOTAL 121.500 lei!

Sursa documentelor<Arhivele Na\ionale Satu Mare

Monumentul ;i cavoul dr. Luko Bela au fost ridicate laini\iativa pictorului aurel Popp ;i a unui grup de donatori

format `n cea mai mare parte din rom]niCele mai mari dona\ii au fost adunate de grupa dr. Alexandru Mure;an, (38 000 lei), M. Reiter - 31.000 leiDr. Ioan Pogăcia; - 12.950 lei, Dr. Vasile Demian, 12.250, Aurel Popp - 8.000 lei, Denes Alexandru-3.700 lei~n total s-au adunat 121 950 lei.

Convocarea ;edin\ei din 21 decembrie 1937 a fost redactat[ `n rom]n[ ;i maghiar[

Despre via\a ;i munca doctorului Luko Bela s-a mai scris `n Informa\ia de Du-minic[. De asemenea, Informa\ia TV a realizat un film documentar. Ziari;tii dela Inform\ia Zilei au descoperit c[, din p[cate, cavoul marelui medic a fost profanat.Zeci de ani nimeni nu s-a ̀ ngrijit. Pentru c[ se zvonea c[ doctorul avea dou[ coastede aur cavoul a fost devastat, sicriul a fost spart, r[m[;i\ele pluteau `n ap[.

Plan pentru monumentul dr. Luko Bela, realizat de Aurel Popp

31 iulie 2016/Informa\ia de Duminic[ 7

FOLCLOR

Romina S`rbe ;i CristianTotpati au `nceput `n urm[ cumai bine de doi ani s[ scrie ofrumoas[ poveste `n c[l[torialor pe meleagurile muzicii po-pulare rom]ne;ti. Povestea escris[ la taragot, la saxofon, iarglasul celor doi o completeaz[,`i amplific[ ecoul, aduce ̀ n fa\aiubitorilor de folclor un meda-lion muzical demn de toateaplauzele.

Ne-am propus ca `n r]ndurile demai jos s[ p[trundem tainele acestei po-ve;ti pentru c[ Romina ;i Cristian suntpasiona\i de partea de culegere de fol-clor ;i `n sufletul lor muzica ocup[ unloc foarte important.

Fascinat de sunetul taragotului, Cri-stian Totpati a ales s[ studieze taineleacestuia, mai ales c[ nu degeaba se spu-ne c[ acest intrument este regina in-strumentelor muzicale. Taragotul areceva cu totul ;i cu totul special, iar dintretoate instrumentele de suflat, conic fi-ind, e foarte greu de acordat, ne m[rtu-rise;te Cristian. ~n clasa a ;asea, Cristiana f[cut primul pas spre scen[, am puteaspune. A `nceput atunci cu preg[tireavocii, prin ore de canto, iar c]\iva animai t]rziu a ales s[ studieze tainele ta-ragotului la Baia Mare, unde l-a avut caprofesor pe Ion C. Vasile. Pu\in mai

t]rziu, Cristian a `nceput s[ studieze `nparticular ;i saxofonul, revenind dintoamn[ ;i la cursuri de canto.

Cristian Totpati particip[ din 2005 `ncoace la CongresulInterna\ional al taragoti;tilordin Ungaria

Preg[tirea sa profesional[ ;i-a pusamprenta pe tot ceea ce a `nsemnat co-labor[ri pe partea muzical[ ;i amintimaici faptul c[ a fost membru al Ansam-blului Cununi\a, al AnsambluluiM[r\i;orul la Cluj, ansamblu ̀ ndrumatde Dumitru F[rca;, a colaborat cu An-samblul Transilvania Baia Mare, la fel,ansamblu profesionist. Cristian Totpatieste un t]n[r care a pornit pe aceast[c[rare a muzicii populare rom]ne;tidin tot sufletul lui, iar un aspect care edemn de luat `n considerare este acelac[ a participat la numeroase evenimen-te competi\ionale ;i festivaluri at]t `n\ar[, c]t ;i `n str[in[tate. Din 2005`ncoace, Cristian Totpati particip[ laCongresul Interna\ional al taragoti;ti-lor care are loc `n Ungaria, un impor-tant eveniment de talie interna\ional[ce se organizeaz[ o dat[ la cinci ani, iar`n fiecare an, ̀ n aceea;i loca\ie, Cristiane al[turi de taragoti;ti din \ara vecin[la seminarii de preg[tire, `nt]lniri delucru. "Te ajut[ foarte mult participareala concursuri. Pot aminti aici Festivalul"Strugurele de aur" de la Jidvei, "Alin[-

te dor, alin[" din Cic]rl[u ;i altele. Toateaceste concursuri au contribuit la for-marea mea, la preg[tirea mea. Practic,noi studiem o via\[ ̀ ntreag[ ;i este cevadeosebit de frumos", ne spune Cristian.

Romina S`rbe - o voce neexplorat[, o voce frumoas[ ;i crud[

S[ o cunoa;tem acum pe RominaS`rbe. O t]n[r[ interpret[ a c]nteculuipopular rom]nesc a c[rei voce a im-presionat mereu publicul ascult[tor, fiec[ a fost format din oameni simpli care`ndr[gesc folclorul, fie din oameni avi-za\i s[ evalueze un interpret. ~nc[ demic[, Romina a fost un copil vis[tor,dornic s[ descopere tot ceea ce areleg[tur[ cu lumea muzical[, cu obice-iurile ;i tradi\iile, cu partea artistic[,frumosul din via\a oamenilor. A sim\itmuzica dintotdeauna, a sim\it ritmul,a studiat pu\in chitara ;i ;i-a dorit s[fie pe scen[. Romina este o fire sensi-bil[, atent[ la detalii. Sincer[ ;i priete-noas[, de-a lungul anilor a avut noroculs[ ̀ nt]lneasc[ oameni ce s[ o ̀ ncurajezespre o carier[ muzical[. Oameni dinindustria muzical[ cu un cuv]nt despus.

Nu putem trece mai departe f[r[ aaminti de colaborarea pe cares[tm[reanca noastr[ a avut-o cu instru-menti;tii lui :tefan B[nic[ Junior. Toatecolabor[rile i-au adus laude ;i

`ncuraj[ri, evolu]nd `n Capital[ p]n[`n urm[ cu trei ani c]nd a venit acas[."~mi spuneau peste tot c[ am o voce ne-explorat[, o voce frumoas[ ;i crud[,ceea ce m-a f[cut s[ m[ `ntorc `n SatuMare cu o dorin\[ ;i mai mare de a faceceva, de a face carier[ `n muzic[", nem[rturise;te c]nt[rea\a.

Prin Codru, la cules de folclor

Cristian ;i Romina se cunosc dinanii de liceu, `ns[ nu vom merge chiarat]t de departe `n timp, ci ne vom opriundeva `n urm[ cu mai bine de doi anipentru a afla cum a prins via\[ aceast[frumoas[ colaborare `ntre doi arti;ti."D[m via\[ g]ndurilor prin pove;ti pro-funde. Colaborarea dintre noi doi esteun studiu continuu", ne spune Romina.Prima lor evolu\ie `n fa\a publicului afost la Poesis, chiar la `nceputul lor caforma\ie, am putea spune. Am]ndoi aucrezut dintotdeauna c[ transmit ceea cesunt. ~n fa\a acestor doi tineri frumo;is-au deschis u;i, suflete. Au b[tut Co-drul ̀ n lung ;i-n lat pentru a povesti cucodreni. Au cules folclor, au primit hai-ne populare, au fost primi\i cu drag deoameni `n casele lor. Au poposit ;i-nMaramure;, tot `n Codru, acas[ la bi-necunoscutul profesor Traian Rus `nOar\a de Sus, cel care cu peni\[ ;i c[li-mar[ a scris pove;ti din |ara Codrului.

Pe aceast[ cale ̀ i mul\umesc ;i pro-fesorului Dumitru Iederan din Carei

pentru sprijinul pe care l-au primit. Ro-mina ;i Cristian au ascultat oamenii, i-au `nregistrat, au descoperit versuri ;ilinii melodice din b[tr]ni ce n-au maifost c]ntate ̀ n studio. ~n fotografii pute\is[ admira\i frumosul port popular alRominei, primit de la m[icu\a sa, bunicaei, cea care a `nv[\at-o tehnica `mpleti-tului p[rului, a conciului, cea care a`nv[\at-o ;i o `nva\[ `n continuare ce eautenticul, ce e obiceiul, tradi\iarom]neasc[.

Trei genera\ii interpret]nd colinde din Codru

~nc[ de la primele ̀ nt]lniri de lucruale lor, Romina ;i Cristian ;i-au m[rtu-risit dorin\ele pe care le au `n materiede muzic[, proiecte. ~n iarn[ primulproiect muzical a prins contur. Au f[cutprimii pa;i pentru a `nregistra colindecodrene;ti. :i ceea ce este inedit este c[Romina ;i Cristian au f[cut aceste ̀ nre-gistr[ri cu familia lor, cu p[rin\ii ;i bu-nicii lor. Trei genera\ii `n acela;i studiointerpret]nd colinde autentice. Estedoar unul din visele pe care Romina ;iCristian le au.

Se perfec\ioneaz[ `n continuare ;ilucreaz[ la ̀ nregistrarea melodiilor po-pulare pentru a le transmite tuturor iu-bitorilor acestui gen frumuse\ea c]nte-cului popular rom]nesc.

A consemnat Ioana Vladimirescu

Romina S`rbe este o t]n[r[ interpret[ a c]ntecului popular rom]nesc a c[rei voce a impresionat mereupublicul ascult[tor, fie c[ a fost format din oameni simpli care `ndr[gesc folclorul, fie din oameni aviza\is[ evalueze un interpret. ~nc[ de mic[, a fost un copil vis[tor, dornic s[ descopere tot ceea ce are leg[tur[cu lumea muzical[, cu obiceiurile ;i tradi\iile, cu partea artistic[, frumosul din via\a oamenilor.

Romina S`rbe ;i Cristian Totpati, doi tineriinterpre\i ai c]ntecului popular rom]nesc

8 Informa\ia de Duminic[/31 iulie 2016

DIET~

Cu consisten\a sa cremoas[ ;idelicat[ ;i cu arom[ de nuc[,Avocado a fost declarat ̀ n CarteaRecordurilor cel mai nutritivfruct, av]nd `n consecin\[propriet[\i extraordinare pentrus[n[tate.

Avocado este originar din zoneletropicale ale Americii Centrale ;i de Sud,dar este crescut ;i `n regiuni maic[lduroase, cum sunt Hawai, Florida sauCalifornia.Majoritatea fructelor de Avocado pe carele g[sim `n magazine provin din Mexic.

Compozi\ie ;i utilizare

Denumit ;i Par[ aligator sau fructulfertilit[\ii, Avocado con\ine o propor\iemic[ de ap[ (74,2% sau mai pu\in),comparativ cu cantitatea de ap[ care seg[se;te de regul[ ̀ ntr-un fruct proasp[t.~n afar[ de banane ;i m[sline, niciun altfruct nu are mai pu\in[ ap[. Acesta esteun indiciu al faptului c[ Avocado este unfruct concentrat, cu o capacitatenutri\ional[ ;i caloric[ ridicat[, anumitesoiuri ajung]nd p]n[ la 200 kcal per 100de grame fruct comestibil. ~nafar[ dem[slin[, avocadoul este fructul cel maibogat ̀ n gr[simi (p]n[ la 20%, ̀ n func\iede soi). Lipidele neutre, sau gliceridele,formate din unirea unei molecule deglicerin[ cu una, dou[ sau trei moleculede acizi gra;i sunt prezente. Apoi,fosfolipidele care con\in fosfor `nmolecula lor.

Fosfolipidele au func\ii foarteimportante pentru sistemul nervos.Acizii gra;i liberi sunt prezen\i `ncantit[\i mici, fiind par\ial responsabilipentru aroma tipic[ a acestui fructcomplet.

Gr[simile din Avocado au o valoarebiologic[ ridicat[ ;i sunt `n principalnesaturate, deci s[n[toase. Desigur,Avocado nu con\ine colesterol, la fel catoate alimentele de origine vegetal[.

Acest fruct exotic con\ine proteine`n cantitate ̀ nsemnat[ ;i to\i aminoaciziiesen\iali, de;i propor\ia lor nu este unaoptim[. Avocado este fructul cel maibogat `n vitamina E. Nici un aliment deorigine animal[ nu se apropie de aceast[cantitate, nici m[car ou[le. Dintrealimentele de origine vegetal[, doarnucile ;i semin\ele oleaginoase, germeniide gr]u ;i m[slinele `ntrec avocadoul `nvitamina E. Aceast[ vitamina important[nu doar c[ sus\ine func\iilereproduc[toare, ci, fiind un antioxidantputernic, protejeaz[ ;i `mpotrivacancerului ;i `mb[tr]nirii celulelor.

Avocadoul este, pe l]ng[ banan[,fructul proasp[t cel mai bogat `nvitamina B6. De asemenea, are cel maimare con\inut de fier dintre toate fructeleproaspete. Cu 5% sau mai mult,avocadoul este fructul cel mai bogat `nfibr[.

Analiz]nd compozi\ia acestui fructexotic, putem deduce c[ este unul dintrecele mai hr[nitoare fructe. Dac[ maiad[ug[m ;i aroma lui delicat[ ;iversatilitatea sa culinar[, ne putemexplica rolul important pe care l-a jucat`n dietele americanilor precolumbieni,care ̀ l foloseau ca substitut pentru carne.

Avocadoul nu este un fruct `n`n\elesul culinar al termenului, dinmoment ce nu are acea dulcea\[ ;i aceaaciditate care caracterizeaz[ fructele.Datorit[ acestui fapt, avocadoul secombin[ foarte bine cu tot felul de salate;i m]nc[ruri, dulci sau nu.

Avocadoul se consum[ de preferatcrud, cu suc de l[m]ie, care `l `mpiedic[

;i s[ se `nnegreasc[ din cauza oxid[riis[rurilor de fier pe care le con\ine. Poatefi `ntins pe p]ine, fiind un substituteficient pentru unt ;i margarin[. C]ndse folose;te `n locul br]nzei `n salate,rezult[ o reducere semnificativ[ anivelului de calorii, gr[simi s[turate,colesterol ;i sodiu.

Indica\ii terapeutice

Ast[zi, Avocado este unul dintrefructele cele mai apreciate pentruvaloarea sa nutri\ional[, precum ;ipentru propriet[\ile sale alimentare ;iterapeutice.

Un paradox a fost descoperit ̀ n 1960,c]nd Grand a constatat c[, dac[ seconsum[ acest fruct, at]t de bogat `ngr[simi, nivelul de colesterol din s]ngescade, nu cre;te. Mai recent, `n 1992 s-adesf[;urat un studiu similar `n Mexic.Diet[ `n acest caz con\inea 30% caloriisub form[ gr[similor, dintre care 75%proveneau din Avocado. Dup[ dou[s[pt[m]ni, s-a constatat o reduceresemnificativ[ a nivelului de colesterol, ̀ nspecial al frac\iunii rele. Nivelultrigliceridelor din plasm[ a sc[zut deasemenea. ~n mod curios, aproapeparadoxal, consumul de Avocado, fructbogat `n trigliceride, practic scade acesttip de gr[simi din s]nge.

S-a demonstrat c[ Avocado esteeficient `n curele de sl[bire. Astfel, s-aconstatat c[ indicele masei corporale ;icircumferin\a taliei `n cazul celor ceconsum[ des Avocado sunt mai mici.

Avocadoul este indicat ;i `n cazultulbur[rilor circulatorii. Este recomandat`n caz de arterioscleroz[, hipertensiune;i boli coronariene ̀ n general. Acest lucruse datoreaz[, pe l]ng[ interesanta luiac\iune hipolipemiant[ (reducereanivelului de gr[simi din s]nge), ;icon\inutului foarte sc[zut de sodiu ;ifoarte ridicat de potasiu.

Fierul din Avocado este relativ bineasimilat. Prin urmare, consumul deAvocado este ̀ ncurajat pentru persoanelecare au nevoie de surplusuri de fier, cum

ar fi adolescen\ii (`n special fetele) ;ifemeile `ns[rcinate. ~n mod normal,fierul din alimentele de origine vegetal[,numit fier non-hem, se absoarbe maigreu dec]t fierul hem din surse animale.Totu;i fierul din Avocado este absorbitmai bine dec]t cel din alimentele deorigine vegetal[, posibil datorit[con\inutului de vitamina C, carefaciliteaz[ absorb\ia acestuia.

Avocadoul con\ine gr[simi care suntfoarte importante pentru metabolismulsistemului nervos, cum ar fi acidullinoleic ;i fosfolipide. ~n plus este foartebogat ̀ n vitamina B6, una dintre cele maiimportante vitamine pentrufunc\ionarea bun[ a neuronilor. Pe bazaacestor considerente, Avocadoul este unaliment adecvat pentru persoanele caresufer[ de nervozitate, iritabilitate saudepresie.

Acest fruct este recomandat `n diet[persoanelor care sufer[ de ulcer saugastrit[, datorit[ alcalinit[\ii lui ;iefectului emolient ;i protector pe caregr[simile lui `l au asupra mucoaseistomacului.

P]n[ acum c]\iva ani diabeticilor nuli se recomanda s[ m[n]nce Avocadodeoarece con\ine o monozaharid[ carep[rea s[ cauzeze hiperglicemie `n cadruexperimentelor cu doze mari.

Studii mai recente au demonstrat c[,pentru diabetici, consumul de Avocadoeste deosebit de benefic. Nu doar c[ ajut[la men\inerea unui nivel normal alglicemiei, `ns[ scade ;i colesterolul ;i`mbun[t[\e;te profilul de lipide dins]nge.

Datorit[ valorii lui nutri\ionaleextraordinare, digestiei u;oare ;icon\inutului de vitamina E, Avocadoular trebui s[ fac[ parte ̀ n mod regulat dindietele copiilor, ale adolescen\ilor afla\i`n perioada de cre;tere rapid[, aleatle\ilor, ale adul\ilor epuiza\i sau stresa\i,ale v]rstnicilor ;i ale tuturor celor caredoresc s[-;i sporeasc[ vitalitatea ̀ n modnatural ;i s[n[tos.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Consumul frecvent de avocadoeste benefic s[n[t[\ii ;i

men\ine o siluet[ de invidiat

Atunci când dentistul te întreabădacă ai probleme cu balonarea, ţi sepoate părea ciudat. Atunci când vân-zătoarea zâmbeşte ironic în timp cecumperi< dulciuri, varză şi pere - teîntrebi ce o amuză. Însă atunci cândo prietenă binevoitoare te felicit[pentru sarcin[ îţi pui adevărate sem-ne de întrebare.

Ce se întâmplă? Ce se ascunde în spa-tele abdomenului umflat precum un ba-lon? Unde greşeşti? Oare bei prea multelichide? Oare te-ai îngrăşat? Să fie de vinăsedentarismul? Oare stomacul tău nu maifuncţionează perfect? De ce ţi se întâmplătocmai ţie? Lista întrebărilor unui medicspecialist consultat pentru a trata balona-rea mai cuprinde şi alte întrebări< Suferiţide constipaţie? Mâncaţi în grabă? Meste-caţi hrană bine? Aveţi probleme cu dan-tura? Obişnuiţi să aveţi mese îmbelşugatezi de zi? V[ hidrataţi corespunzător? Cecantităţi de fructe, legume şi cereale inte-grale consumaţi zilnic?

Cât de des consumaţi apă minerală,sifon sau sucuri carbogazoase? Cu câttimp în urmă aţi făcut analize specificepentru ficat? Câte gume mestecaţi pe zi?Consumaţi fructe pe post de deşert? Careeste nivelul de stres cu care v[ confruntaţizilnic? Suferiţi şi de flatulenţă? Aveţi in-toleranţă la lactoză?

Ce este de făcut?

Cele mai la îndemână tratamente îm-potriva balonării sunt reprezentate de co-rectarea obiceiurilor alimentare negative,mişcare (da mersul pe jos ne ajută şi săavem un abdomen plat), de ceaiuri saudrajeuri pe baz[ de plante.

Mentă, fenicul, muşeţel, mărar, an-ghinare, păpădie, cimbru, busuioc, salvie,măghiran, coriandru - sunt plantele celmai des întâlnite în ceaiurile contra balo-nării. Medicii recomandă, pe cât posibil,ceaiurile din plante proaspete sau uscateşi nu din pliculeţe.

Reguli alimentare

Fiecare dintre noi ştie, chiar dacă nuacordă o importan\ă deosebită acestuifapt, care sunt alimentele, preparatele cu-linare şi comportamentele alimentare careîi fac bine şi care sunt cele care nu îi priesc.Iată lista celor mai des incriminate legumeşi fructe în privinţa balonării< fasolea, lin-tea, mazărea, năutul, varză, ridichiile, gu-lia, prazul, conopidă, castraveţii, vinetele,cartofii, perele, prunele, curmalele, mus-tul, sucul de mere. Acestora li se adaugăşi pâinea, dulciurile concentrate (din co-merţ sau făcute în casă), alcoolul, zahărul,mierea, lactatele grase sau preparatele ceabundă în grăsimi. Dacă vi se întâmplă săv[ plângeţi de abdomen umflat mai desde 3 ori pe lun[ (şi nu din cauze precumdiaree, constipaţie, peritonită etc.) este ne-cesar să ţineţi un jurnal alimentar măcar30 de zile. În acesta trebuie să consemnaţizilnic tot ceea ce aţi consumat, în ce can-tităţi, combinaţii, dar şi tipul şi durataefortului desfăşurat. Este important sămenţionaţi cantităţile de apă, suc, ceai,cafea sau alcool. De asemenea, sunt im-portante şi ora ultimei mese, componentaacesteia ;i durata somnului.

20 de minute dedicate mesei

Indiferent de cât de grăbită este viaţacu noi sau de cât de intens este ritmul pecare ni-l impunem, hrana trebuie meste-cată bine. În acest timp furculiţa, cuţitulsau lingura trebuie lăsate pe masă. Astfel,misiunea stomacului de a digera se sim-plifică, cresc şansele ca o bună parte dinvitaminele şi mineralele din alimente săfie absorbite şi scade riscul balonării.

Băuturile carbogazoase inofensive dinpunct de vedere caloric precum apă mi-nerală sau sifonul ori cele ce au caloriiprecum sucurile sau berea trebuie evitatede persoanele care au probleme cu balo-narea. De asemenea, lichidele nu trebuieconsumate în timpul mesei. Un ceai di-gestiv doar din plante ecologice, călduţpoate avea efecte extrem de benefice.

Tratamente`mpotriva balon[rii

Avocado este unul dintre fructele cele mai apreciate pentru valoarea sa nutri\ional[, precum ;ipentru propriet[\ile sale alimentare ;i terapeutice.

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau par\ial

31 iulie 2016/Informa\ia de Duminic[ 9

Părul şi mâinile sunt cartea devizită a oricărei femei. Indiferentde ce haine sau accesorii porţi, dacăpărul îţi este neîngrijit ori tunsoa-rea nu te avantajează, încercarea tade a fi remarcabilă eşuează. Deaceea, noi îţi spunem ce stiluri detunsoare la modă sunt acum. Tupoţi să îl alegi pe cel care ţi se po-triveşte. Nu uita< dacă îţi doreşti oschimbare radicală, discuţia pre-mergătoare cu un stilist este foarteimportantă!

Tunsoarea este cea care, de obicei,face minuni< îţi schimbă fizionomia –dacă este reuşită, te întinereşte – şi, maimult, îţi da încredere în ţine şi o staregenerală de bine. Deşi poate te încânt[mai multe stiluri de tunsoare la modă,ar fi bine să o alegi pe cea care te avan-tajează, chiar dacă ţi se pare că nu estetocmai în tendinţe.

Dacă ai un hair-stylist care îţiînţelege nevoia de schimbare în bine,are viziune şi - foarte important – ştiesă te asculte atunci când îi povesteştidespre cum crezi tu că ar ar[ta tunsoa-rea care te avantajează, totul este cât sepoate de simplu. Şi, da, discuţia prea-labilă cu hair-stylistul este foarte im-portantă dacă îţi doreşti să ai o tun-soare reuşită. Acesta trebuie să ştie cestil de viaţă ai - dacă ai unul contracronometru, de exemplu, tunsoarea ca-re te avantajează ar trebui să fie şi eco-nomică din punct de vedere al timpuluipetrecut pentru a o aranja – sau cumte îmbraci de obicei, ca să ştie cum săaleagă tunsoarea care te avantajează.

Noi îţi prezentăm câteva tipuri decoafuri la modă şi îţi explicăm ce pre-supune fiecare dintre ele, astfel încâtsă îţi fie mai uşor să te decizi.

P[r lung, filat cu generozitate Părul lung şi filat este una dintre

tipurile de coafuri pentru care opteazămajoritatea femeilor. De ce? Răspunsuleste cât se poate de simplu. Acesta esteun tip de tunsoare care conferă păruluidinamism şi un aspect lejer, fără a finevoie să faci vreun compromis în ceeace priveşte lungimea. Poţi opta pentruel dacă, la un moment dat, îţi doreşti oschimbare de look fără a-ţi scurta pă-rul. Însă, ţine minte, această tunsoareeste potrivită persoanelor care au firulde p[r drept şi care vor să adauge maimultă textur[ şi mai mult volum.

P[r scurt, filat Poţi fila şi părul scurt. În acest caz,

aspectul este mult diferit faţă de părullung filat, şi nu din cauza lungimii, cia texturii pe care o capătă firul de p[rce va semăna cu “un penaj”.

Prin urmare, şi părul scurt poatearată senzaţional dacă este filat cu ge-nerozitate, mai ales în cazul în care aiun fir de par gros şi dens.

Beneficiul acestei tunsori este acelacă o poţi “aranja” în câteva minute cupuţină spumă sau ceară şi că nu nece-sită o anume rigurozitate sau aparaturăspeciale. Degetele şi un pic de imagi-naţie dimineaţă sunt suficiente pentrua arată senzaţional.

P[r ondulat şi filat Este o părere greşită aceea conform

căreia părul ondulat natural nu poatefi filat. Ce-i drept, face parte dintre ace-le stiluri de tunsoare la modă care ne-

cesită măiestrie din partea hair – sty-listului. Însă, rezultatul este uimitor,părul astfel tuns dezvăluindu-se la în-tregul s[u potenţial.

Cel mai bun lucru la această tun-soare este acela că evidenţiază texturanaturală a firului de par. Ai acel aerneglijent studiat, de parcă toată noap-tea ai petrecut, ai fost acasă, ai dormitşi, când te-ai trezit, părul tău arată căşi cum doar ce l-ai aranjat.

Aşadar, acest stil de tunsoare estepotrivit celor care nu vor să-şi bată de-loc capul cu aranjarea părului, careconsideră că o mân[ trecută prin p[rdimineaţă, cel mult un periaj lejer suntmai mult decât suficiente. De aseme-nea, este unul dintre acele stiluri detunsoare care nu necesită folosireaunor produse de styling şi care mizeazăcel mai mult pe un aspect natural.

Chip înrămat Deşi sună un pic poetic, acesta este

efectul pe care tunsoarea cu breton filatşi p[r lung o are, de obicei, asupra celuicare o poartă. Această tunsoare lungă,uşor ondulată nu este nicidecum boe-

mă, însă te poartă înapoi, în ani ’60,’70. Are un puternic efect de echilibruîntre un aspect îngrijit şi unul jucăuş,lejer. Pentru realizarea acestei coafurise tunde bretonul uşor filat neglijent,şi se filează vârfurile mai scurt în jurulfetei, pentru a o încadra că într-o ramă,păstrându-se, în rest, lungimea firuluide par.

Fără îndoială, este unul dintre acelestiluri de tunsoare la modă care îţi vorda o tuş[ de glamour.

Calotă filată, p[r lung şi drept

Aceasta este o tunsoare pe care nuo adopt[ decât persoanele mai îndrăz-neţe pentru că ea cuprinde, în sine, do-uă stiluri diferite. Ce presupune? Ca-lota este filată cu generozitate, iar, înrest, părul rămâne lung şi drept.

Acest stil are însă nevoie de maimultă îngrijire dacă îţi doreşti ca efectulsă fie unul wow. Prin urmare, ar trebuisă foloseşti ceară pentru a-ţi aranja ca-lota şi, în rest, produse de îndreptareapărului, pentru definirea tunsorii.

Cinci stiluri de tunsoare la mod[ `n aceast[ perioad[

MOD~Părul lung şi filat este una dintre tipurile de coafuri pentru care optează majoritatea femeilor.

De ce? Răspunsul este cât se poate de simplu. Acesta este un tip de tunsoare care conferă păruluidinamism şi un aspect lejer, fără a fi nevoie să faci vreun compromis în ceea ce priveşte lungimea.Poţi opta pentru el dacă, la un moment dat, îţi doreşti o schimbare de look fără a-ţi scurta părul.

10 Informa\ia de Duminic[/31 iulie 2016

RE}ETE

Vin de zmeur[

Legume mexicanegratinate

Mod de preparare<

Zmeura se curăță, se spală și se lasăîntr-o strecurătoare sau într-un tifoncurat să se scurgă. Într-un vas mai mă-rișor fructele se zdrobesc cu mâna șise amestecă cu zahărul, apoi se lasă larăcoare până a doua zi, când se toarnăîntr-o damigeană de 10 litri. Se adaugă

zeama de lămâie proaspăt stoarsă, droj-dia se dizolvă în apă, se toarnă și ace-rasta în damigeană, apoi se adaugă apa,lăsând un spațiu gol de circa 4 degetepână la gâtul vasului. Se astupă cu undop de fermentație, iar capătul furtu-nului se pune într-un vas cu apă. Selasă să se fermenteze, apoi să se așeze,după care vinul se poate strecura. Pro-cesul de fermentație poate dura între 3și 5 săptămâni. Vom obține o băuturăușor sifonată, foarte răcoritoare, carese poate servi și cu cuburi de gheață.

Ave\i nevoie<

2 kg de zmeure coapte, 2 kgde zahăr alb (în acest caz zahărulbrun nu este indicat, deoarece arputea tulbura compoziția), 2 lin-guri de zeamă de lămâie, o bu-cățică de drojdie proaspătă, demărimea unei nuci, circa 6 litri

de apă.

Mod de preparare<

Amestecul mexican de legume sefierbe în apă ușor sărată, apoi se stre-coară, zeama se păstrează, iar zarzava-turile rămân în strecurătoare să se scur-gă. În apa în care au fost fierte zarza-vaturile se va fierbe și orezul. Înaintede a se pune la fiert se mai condimen-tează cu piper și bază pentru mâncă-ruri, adăugând și 2 linguri de ulei. Du-pă ce se fierbe, se strecoară și orezul.

Ceapa se toacă fin, se taie și ardeiul înbucăți mai mici sau mai mari, dupăgust și se călesc în uleiul de floarea soa-relui. Se adaugă carnea tocată, se con-dimentează cu sare, piper, nucșoară,delicat și se adaugă și ramura de cim-bru. Se călește și carnea, se adaugă unpahar cu apă și se fierbe până când car-nea se înmoaie și apa scade complet.Se scoate cimbrul și se adaugă bulionulși busuiocul. Într-o tavă unsă cu uleide măsline se așează orezul, apoi car-nea și pe urmă legumele. Acestea sepot pune și în mai multe straturi. Ouălese bat bine și se amestecă cu smântâna,apoi se condimentează după gust.Acest amestec se toarnă peste compo-ziția din tavă și se dă la cuptor pânăcând suprafața se rumenește, eventualse poate presăra și cu cașcaval răzuit.

Ave\i nevoie<

600 g carne tocată de curcan,500 g amestec mexican de legu-me, 200 g de orez, 300 g de smân-tână, 3 ouă, o ceapă, un ardei, olingură de pastă de roșii, sare, pi-per alb măcinat fin, o ramură debusuioc proaspăt tocat mărunt,sau o jumătate de linguriță debusuioc uscat, un vârf de cuțitde nucșoară, o ramură de cim-bru, delicat de casă, 6-8 linguride ulei de floarea soarelui, 5-6

linguri de ulei de măsline.

Sup[ de gulii

Mod de preparare<

Guliile curățate și tăiate cubulețeșau fâșii (eventual răzuit mare) se că-lesc în ulei sau unt, se condimenteazădupă gust și se sting cu circa un litrude apă. În loc de apă se poate folosi și

supă de carne sau de zarzavaturi. Dinfăină și smântână se face o îngroșeală,cu grijă, să nu rămână cu noduri. Laacest amestec se adaugă treptat, câtevalinguri de supă, iar când bucățile degulii sunt fierte, de adaugă îngroșealași se mai fierbe așa câteva minute. Laservire se poate orna cu frunze proas-pete de pătrunjel, sau bacon afumat șiprăjit, ori cu sfărâmă. Tot la servire sepot oferi și ardei iuți murați.

Ave\i nevoie<

2 gulii mai mari, sau 3 maimici, 2-3 linguri de ulei sau olingură mare de unt, 200 g desmântână (12-15%), o lingurăcu vârf de făină, o legătură depătrunjel verde, sare, piper, bazăpentru mâncăruri (dacă se poa-

te, de casă)

Ciocolat[ de cas[cu fulgi de orez

Mod de preparare<

Se amestecă zahărul cu cacaoa și cuzahărul vanilat, apoi se pune la fiert cuapa și cu laptele, până când se formeazăun sirop, cu zahărul complet topit. Za-hărul trebuie să fiarbă circa cinci minute.

Se ia vasul de pe foc și se adaugă untul.Compoziția trebuie lăsată să se răceascăpuțin, apoi se adaugă laptele praf. Seamestecă bine-bine, după care se adaugăși orezul expandat. Se amestecă și cuacesta, dar nu cu forța, ca boabele să ră-mână întregi. Amestecul astfel obținutse întinde pe o foaie de napolitană, apoise acoperă cu cealaltă și se apasă cu mâna,să se lipească bine. Dacă nu aveți foi denapolitane, ciocolata se poate întinde în-tr-o tavă unsă cu unt sau tapetată cu hâr-tie de copt, după care se taie bucăți, saueventual în diverse forme, la fel, unse șiacestea în prealabil cu unt.

Ave\i nevoie<

100 ml apă, 100 ml lapte (even-tual 200 ml apă), 1 plic zahăr va-nilat, 400 grame zahăr, 150 grameunt, 500 grame lapte praf, 50 gra-me cacao, între 50 și 150 g fulgi deorez expandat (după gust), 2 foimari de napolitane (eventual 4, da-că doriți să faceți bucăți mai sub-

țiri)

Feniculul, planta vindec[toare ;i pro-tectoare de vr[ji. Este interesant că nu-mele seamănă izbitor cu românescul ma-rar. Cele dou[ plante, care seamănă întreele, au denumiri comune în mai multelimbi.

Este folosit în multe bucătării tradiţio-nale din Iran, India, Kashmir, Sri Lanka,în amestecul panch pharon din Bengal,wu xiang fen (Chinese five spice powder)din China, la prepararea murăturilor și aoţetului și pâinii aromate în Europa cen-trală, iar în zona mediterană la mâncărurilecu carne, pește și fructe de mare, respectivîn amestecul tradiţional herbes de Proven-ce.

Întreaga plantă este comestibilă. Fruc-tele, în mod eronat numite de multe oriseminţe, în afară de valoarea lor fitotera-peutica, reprezintă și un foarte apreciatcondiment, putând fi folosite atât întregi,cât și măcinate. Frunzele și tulpina pot fimâncate ca legume. Depinde însă de spe-cie. O tulpină c[rnoas[ și gustoasă are fe-niculul de Florenta sau finocchio.

Feniculul este un antiseptic, carminativ(absoarbe gazele liniștind astfel crampele),sedativ, antiinflamator, spasmolitic asupramusculaturii netede, analgezic în cazul co-licilor, galactogog (stimulează secreţia lap-telui), antispastic, expectorant cu calităţistomahice, antitoxice, diuretice, calmeazăspasmele mușchilor bronșici liniștind tuseaconvulsivă și astmatică. Feniculul are oacţiune estrogenă datorită dianetolului șifotoanetololului și este un bun adjuvant încazul diabetului. Uleiul esenţial are oușoar[ acţiune antifungică asupra derma-tofi\ilor din genul Trichophyton si Micros-porum. Frunzele conţin un principiu hi-potensiv. În medicina veterinară se preparăun decoct din întreaga plantă si se admi-nistrează ca eupeptic și galactogen. Se-minţele rămase după extragerea uleiuluivolatil pot fi utilizate ca furaje concentratepentru vacile de lapte.

Prin depășirea dozelor terapeutice sur-vin aceleași efecte ca în cazul fructelor deanason. Feniculul este contraindicat în ul-cerul gastric și duodenal, în enterocolitecronice și acute. Foarte rar apar reacţii aler-gice cutanate, gastrice și intestinale.

Feniculul este utilizat și în homeopatie,cu rezultate bune pentru tuse, astm, in-apetenţă și balonări, dar și pentru ochi șipentru creșterea secreţiei de lapte.

În cazul bronșitei se folosește sub for-mă de comprese sau de inhalaţii, dar șipentru gargară, ușurând expectoraţia, cal-mând inflamaţiile gatului. Este utilizat, deasemenea, în cazul laringitei, amigdalitei,faringitei, bronșitei, astmului bronșic, tuseiconvulsive. Spălăturile și compresele ocu-lare cu ceai de fenicul odihnesc și întărescochii obosţi, măresc acuitatea vizuală,combat blefarita și conjunctivita și au oacţiune antiseptică și antiinflamatoare. Estefolosit pentru îngrijirea pielii uscate și cal-marea pielii iritate, dar și împotriva he-matoamelor, având o largă utilizare în cos-metică. Uleiul de masaj ajută la reducereacelulitei, la eliminarea toxinelor, edemelorși a durerilor reumatice. Lasă pielea elas-tică, netedă, fiind un excelent factor de re-laxare.

Ulei esenţial de fenicul

Uleiul de fenicul conferă o stare deconfort și de mulţumire, fiind util pentrupersoanele nervoase, iritabile sau care aureţineri în a se exterioriza (ceea ce riscă săconducă în timp la o lipsă de entuziasm,la frica de comunicare și la teama de ex-perienţe noi).

Acţiunea hormonală permite regula-rizarea ciclului menstrual, în special cândacesta este însoţit de crampe dureroase, șidiminuarea stresului premenstrual. Esteimportant pentru reglarea unor disfuncţiiale glandelor mamare. Cel mai spectaculosefect îl constituie mărirea sânilor, reduce-rea ritmului de creștere a pilozităţilor șicatifelarea pielii. La menopauză reducesimptomele neplăcute cauzate de fluc-tuaţiile hormonale, dar și riscul de osteo-poroza.

Text adaptat şi prelucrat de Ioan A.

Feniculul, un antidotstr[vechi, folosit

;i `n buc[t[rie

Feniculul este folosit în multe bucătării tradţionale din Iran, India, Kashmir, Sri Lanka, în amesteculpanch pharon din Bengal, wu xiang fen (Chinese five spice powder) din China, la prepararea murăturilorşi a oţetului şi pâinii aromate în Europa centrală, iar în zona mediterană la mâncărurile cu carne,peşte şi fructe de mare, respectiv în amestecul tradiţional herbes de Provence.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

31 iulie 2016/Informa\ia de Duminic[ 11

S~N~TATEPrin con\inutul bogat `n substan\e active, produsul Bitter „Ierburile vie\ii”, at]t sub form[ de

tinctur[, c]t ;i de capsule sau ceai, este un remediu eficace ̀ n armonizarea tuturor func\iilor vitale aleorganismului. Ajut[ la depurarea ;i detoxifierea organismului de reziduuri ;i toxine, purific[ s]ngele,elimin[ excesul de ap[ ;i secre\ii prin diurez[ ;i expectora\ie. Corecteaz[ caren\ele de vitamine ;iminerale ;i `nt[re;te imunitatea natural[ a organismului datorit[ caracterului vitaminizant ;i min-eralizant.

Am fost învăţaţi de mici că lac-tatele sunt cele care ne asigură unaport optim de calciu. Nu contestănimeni acest lucru, însă există cer-cetări care scot la iveală faptul căacest mineral important pentrusănătatea noastră se regăseşte şiîn surse vegetale.

De asemenea, potrivit ultimelorstudii realizate se pare că această formăde calciu de origine vegetală se absoar-be chiar mai bine în organism decâtcel care se regăseşte în lactate.

Părerile sunt pro şi contra atuncicând vine vorba despre mitul potrivitcăruia doar lactatele ne asigură aceacantitate de calciu necesară pentru or-ganism. Însă, dacă ne gândim mai bineexistă persoane care nu consumă pro-duse lactate şi cu toate acestea nu aulipsă de calciu. În schimb, adoptă o die-tă bogată în verdeţuri, produse din so-ia, legume proaspete, fructe, cerealeintegrale, nuci şi seminţe crude care leasigură necesarul de vitamine şi mi-nerale.

Potrivit specialiştilor avem nevoiede un aport zilnic de 1000 miligramede calciu la adulţi şi 1200 miligramede calciu pentru femeile însărcinate şitineri.

Cele mai bune surse vegetalede calciu

Iată care sunt cele mai bune sursede calciu recomandate de celebrul Dr.Oz<

1. Seminţele de susanPotrivit unui medic nutriţionist ce-

lebru în Marea Britanie, GillianMcKeith, 25 de grame de seminţe desusan conţin aproape 1000 miligramede calciu. Pe lângă calciu, seminţele desusan sunt o sursă importantă de pro-teine, fier, magneziu, cupru, zinc, po-tasiu, vitamina A, E şi complexul B.

2. Seminţele de cânepăAu un conţinut ridicat de proteine,

acizi graşi omega 3 şi omega 6, în ra-portul ideal, calciu, magneziu, fibre,fier, fosfor, sodiu şi vitamina E.

3. Legumele cu frunze de culoare verdeînchis

Pătrunjelul, spanacul, busuiocul,rucola, algele, broccoli, urzicile, cim-brul şi mărarul au un conţinut ridicatîn calciu. De aceea este recomandat săle incluzi în dietă.

4. SardineleSardinele proaspete preparate sim-

plu la cuptor sau pe grătar, precum şicele conservate în ulei au o cantitatemare de calciu. Nu uita să mănâncimăcar o conservă pe săptămână, ames-tecându-le într-o salată de crudităţi.

5. SoiaLaptele de soia conţine la fel de

mult calciu precum cel de vacă. Alte surse importante de calciu gă-

seşti în seminţele de dovleac, migdale,portocale, morcovi, seminţe de floa-rea-soarelui, alune, tofu, orez brun. Înprincipal trebuie să reţii că acest mi-neral se regăseşte în majoritatea fruc-telor şi legumelor. 

Bitterul „Ierburile vie\ii” esteob\inut din 21 de plante medicinale.Produsul are un efect energizant ;itonifiant asupra sistemului nervos,`nl[tur[ blocajele energetice, ajut[la calmarea general[ a organismului;i confer[ o stare de confort psihic;i echilibru emo\ional. Prin con\in-utul bogat `n substan\e active, pro-dusul Bitter „Ierburile vie\ii”, at]tsub form[ de tinctur[, c]t ;i de cap-sule sau ceai, este un remediu eficace`n armonizarea tuturor func\iilorvitale ale organismului. Ajut[ ladepurarea ;i detoxifierea organis-mului de reziduuri ;i toxine, purif-ic[ s]ngele, elimin[ excesul de ap[;i secre\ii prin diurez[ ;iexpectora\ie. Corecteaz[ caren\elede vitamine ;i minerale ;i `nt[re;teimunitatea natural[ a organismuluidatorit[ caracterului vitaminizant;i mineralizant.

Ingrediente< Ap[ demineralizat[, Al-cool etilic de cereale, Isop (Hyssopus offic-inalis), Busuioc (Ocinum basilicum), Roz-marin (Rosmarinus officinalis), Sun[toare(Hypericum perforatum), S]nzian[ (Gal-ium verum), Sulfin[ (Melilotus officinalis),Trei-fra\i-p[ta\i (Viola tricolor), P[ducel(Crataegus monogyna), Schinel (Cnicusbenedictus), Urzic[ (Urtica dioica),Cre\i;oar[ (Alchemilla vulgaris), Turi\[-mare (Agrimonia eupatoria), Coada-;oricelului (Achillea millefolium), Coada-calului (Equisetum arvense), Salvie (Salviaofficinalis), G[lbenele (Calendula offici-nalis), Troscot (Polygonum aviculare),Mesteac[n (Betula verrucosa), Ceai-verde

(Camellia sinensis), Ceai-negru (easinensis), Hibiscus (Hybiscus sabdariffa),Stevia rebaudiana.

Este recomandat ca adjuvant `n toni-fierea sistemului nervos ;i `n ameliorareaunor afec\iuni nervoase (dureri de cap,migrene, depresii, nevroze, anxietate, in-somnii), `mbun[t[\irea func\iilor psihice(memorie, concentrare, aten\ie, coor-donare), artrite ;i artroze, edeme de natur[renal[, reumatismal[ sau cardiac[.

Mod de administrare< Intern - Bitter„Ierburile vie\ii”sub form[ de tinctur[ sefolose;te dizolvat `n ceai sau ap[, 1 lin-guri\[ `nainte de mas[ ;i 1 linguri\[ dup[mas[, de 3 ori pe zi, ̀ n cure de 6 s[pt[m]ni,pauz[ de o lun[ ;i cura se poate relua. Per-

soanele care nu au voie s[ consume alcoolvor dizolva bitterul ̀ n ap[ sau ceai fierbinte,l[s]nd 5-10 minute `n repaus pentru a seevapora alcoolul sau acest produs se poate`nlocui cu Bitter „Ierburile vie\ii” capsulecare se folose;te astfel< adul\i, c]te 2 capsulede 3 ori pe zi, dup[ mesele principale, `ncure de 6 s[pt[m]ni, cu pauze de 10 zile>copii de la 6 ani `n sus< 1 capsul[ de 3 oripe zi, dup[ mesele principale, ̀ n cure de 3s[pt[m]ni, cu pauze de 10 zile. Extern< sepoate utiliza Bitterul „Ierburile vie\ii” subform[ de tinctur[ pentru masaje sau com-prese cu Ceaiul „Ierburile vie\ii”< Intern<infuzie din 1-2 doze la 200 ml ap[ fierbinte,se pot consuma 3 ceaiuri pe zi de c[tre`ntreaga familie, `n cure de lung[ durat[.

Extern< se poate ad[uga la baia general[pentru reconfortarea organismului.

Ceaiul “Ierburile vie\ii”

Ceaiul "Ierburile vie\ii" este un produstonic ;i calmant, depurativ, detoxifiant, di-uretic, vitaminizant ;i mineralizant. Ceaiulcontribuie la `nl[turarea blocajelor ener-getice ;i de asemenea, ajut[ la calmarea ;ilini;tirea general[ a organismului. ~n com-ponen\a lui intr[ urm[toarele plante< Isop-(Hyssopus officinalis), Busuioc- (Ocinumbasilicum), Rozmarin-(Rosmarinus offic-inalis), Sun[toare- (Hypericum perfora-tum), S]nzian[- (Galium verum), Sulfin[-(Melilotus officinalis), Trei-fra\i-p[ta\i-

(Viola tricolor), P[ducel - (Crataegusmonogyna), Schinel-(Cnicus benedictus),Urzica-mare- (Urtica dioica), Cre\i;oara-(Alchemilla vulgaris), Turi\a-mare-(Ag-rimonia eupatoria), Coada ;oricelului-(Achillea millefolium), Coada-calului-(Eq-uisetum arvense), Salvie-(Salvia offici-nalis), G[lbenele-(Calendula officinalis),Ceai verde-(Camellia sinensis), Hibiscus-(Hybiscus sabdariffa).

Intern – infuzie din 1-2 doze la 200ml ap[ fierbinte, se pot consuma 3 ceaiuripe zi, de ̀ ntreaga familie, ̀ n cure de lung[durat[. Extern< se poate ad[uga la baiageneral[ pentru reconfortarea organismu-lui.

Contraindica\ii< Nu se administreaz[persoanelor alergice la vreunul din ingre-dientele produsului.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sauhypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte, v[rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Calciul din vegetale se absoarbe maibine `n organism dec]t cel din lactate

Bitterul ierburile vie\ii de la Hypericum are rol tonic asupra sistemului nervos

12 Informa\ia de Duminic[/31 iulie 2016

:aptesprezece ani dup[ ce Ja-mie Oliver a alunecat pentru pri-ma dat[ pe balustrada din apar-tamentul s[u londonez direct pemicile ecrane, ̀ n cadrul emisiuniisale „The Naked Chef”, buc[tarulenglez `n v]rst[ de 41 de ani estela fel de pasionat ;i hot[r]t s[schimbe alimenta\ia oamenilor ̀ nbine. Iar de c]nd a aflat c[ al cin-cilea s[u copil este pe drum, a de-venit cu at]t mai ner[bd[tor s[atrag[ aten\ia asupra necesit[\iiunei alimenta\ii s[n[toase pentrucopii.

Noua lui car-te, a optsprezeceade c]nd a ap[rut`n lumea gastro-nomic[, `n 1999,cu emisiunea„The NakedChef ” („eram eu`n casa mea,g[tind pentru fa-milie ;i prietenipe muzica din co-lec\ia mea de dis-curi”) - dup[ cefusese descoperit`n timp ce mun-cea la restaurantulRiver Café, estedoar desprem]nc[ruri s[n[toase. Unii ar spune c[este ceva la mod[, av]nd `n vedere c[ `nea ofer[ la un moment dat 18 idei pentrua folosi avocado pe p]inea pr[jit[. ~ns[Jamie nu este de aceea;i p[rere. „Nu esteceva ̀ n trend. Majoritatea ingredientelorsunt la dispozi\ia noastr[ de sute de ani.Nu vei muri t]n[r sau vei avea parte de20 de ani nes[n[to;i la sf]r;itul vie\ii dac[nu-\i vei face tema la geografie. Dar dac[nu ;tii cum s[ g[te;ti corect, dac[ nu ;tiide unde provine m]ncarea ta, atunci s-arputea ca tocmai acest lucru s[ se`nt]mple.”

„Super Food Family Classics” este di-ferit[ de celelalte c[r\i ale sale pentru c[a presupus mai mult[ munc[. Fiecarere\et[ este acompaniat[ de explica\ii le-gate despre ce ingrediente – fibre, micro-nutrien\i, acid folic sau vitamine, ne facbine. ~n loc s[ creeze cele 15 – 20 de re\etepe zi pentru o carte obi;nuit[, `n cazulcelei mai noi publica\ii a reu;it s[ creezedoar trei re\ete ̀ ntr-o singur[ zi. „~n modnormal, m[ raportez la ceea ce e distractiv;i de sezon, `ns[ aceast[ carte are regulistricte legate de echilibrul nutri\ional ;icalorii – micul dejun are sub 400 de ca-lorii, iar cina sub 600. Dar aceste re\etesunt foarte s[\ioase.”

~n ultima perioad[, Oliver pare maipu\in agitat ;i nervos ca ̀ nainte. La ̀ nce-putul anilor 2000, a scris articole gastro-nomice pentru o revist[, fiind pl[tit doarcu 400 de lire pe lun[ ;i chiar dac[ atuncia dat impresia c[ ar fi nepreten\ios, a scrispersonal fiecare r]nd ;i s-a opus oric[rorschimb[ri, chiar dac[ a fost vorba doarde a `nlocui un punct ;i virgul[. „Furiamea avea leg[tur[ cu lipsa de experien\[,ascunz]ndu-mi lipsa de ̀ ncredere. Acum;tiu mai multe. Perioada `n care filmam«Jamie’s School Dinners» a `nsemnat 18luni de iad. Eram nervos c[ nu exista niciolege legat[ de hrana primit[ de copii la;coal[ - exist[ mai multe reglement[richiar ;i pentru m]ncarea de c]ini. ~ns[acum ;tiu mai multe despre nutri\ie, fi-indc[ am decis s[ urmez ni;te cursuri `ndomeniu. Am solicitat, contra cost, Uni-versit[\ii din Twickenham s[ m[ ajute ̀ naceast[ privin\[. Am doi profesori cu carestudiez. S[ vorbe;ti doar la modul generalnu mai este suficient. Am sim\it nevoia

s[ aprofundezno\iunile legate dealimenta\ie.”

Realizarea ca-re `l face cel mai m]ndru este reu;ita dea convinge statul englez s[ introduc[ otax[ pe zah[rul din b[uturile r[coritoare`ndulcite, iar banii ob\inu\i vor fi investi\i`n programe sportive pentru elevi. „C]ndam auzitanun\ul propus`n ;edin\a des-pre buget, a fosto surpriz[enorm[. Munci-sem la aceast[ini\iativ[ timpde un an ;ijum[tate> cre-deam `n ea, darm-am g]ndit c[e doar un mit,nu avea cum s[se ̀ nt]mple. Amcrezut c[ vomreu;i doar s[ob\inem o`mbun[t[\ire `nceea ce prive;teetichetele de peproduse. C]ndam auzit c[ afost aprobat[, i-am trimis un email ministrului de finan\e.Eram pur ;i simplu `n al nou[lea cer.”

Cum a reu;it `ns[ s[-l conving[ pefostul prim-ministru David Cameron s[-l asculte? „Am c];tigat prin munc[ sus\in-ut[ aceast[ disponibilitate, `n calitateamea de angajator serios. Exist[ o ̀ nc[pere`n care discut[ mul\i oameni inteligen\i;i consilieri. Pasiunea mea const[ `n de-talii< ap[ potabil[ gratuit[ ̀ n locurile pu-blice, de exemplu. Afaceri;tii trebuie tra;ide urechi pu\in fiindc[ nu e `n regul[ s[v]nd[ o multitudine de produse lanesf]r;it.” Cum r[m]ne ̀ ns[ cu cei patrucopii ai s[i – Poppy, Daisy, Petal ;i Buddy,cu v]rste ̀ ntre 5 ;i 14 ani? :i lor le interzices[ consume r[coritoare? „Dac[ crede\icumva c[ acas[ la noi totul func\ioneaz[perfect, v[ asigur c[ lucrurile nu stau de-loc a;a. Nu sunt anti-ciocolat[, `i las s[m[n]nce biscui\i, dar cu m[sur[. ~n casa

noastr[ nu exist[ b[uturi acidulate. C]ndmergem la cinema au voie s[-;i cumpereun pahar. ~ns[ Jools, so\ia mea, este multmai strict[ dec]t mine.” Urm[toarea che-stiune pe agenda de campanie a lui Jamiear putea fi o tax[ pe carnea procesat[.„~mi place ideea, dar nu consider c[ maiavem nevoie de ̀ nc[ o tax[. A; prefera caguvernul s[ fac[ m]ncarea s[n[toas[ maiieftin[.”

Oliver a avut parte ;i de critici ̀ n pres[

legate, de exemplu, de ̀ ndoiala c[ se poateg[ti o mas[ `n 15 minute sau c[ unelere\ete de-ale lui con\in prea mult zah[r,dar britanicul nu se las[ afectat de ele.„Oamenii ̀ ncearc[ s[-mi compromit[ in-tegritatea. Campania mea nu a luat ̀ n ve-dere tot zah[rul din toate alimentele. Ta-xarea zah[rului din r[coritoare are logic[,taxarea total[ a zah[rului nu. Dac[ faciasta, te vei trezi probabil cu mai mult[sare `n produsele alimentare.”

Documentarea pentru noua sa carte;i emisiunea de televiziune aferent[ - cunum[rul 30 – a presupus deplasarea `ntrei \[ri pentru a afla secretul longevit[\ii;i starea bun[ de s[n[tate a unor locuitori.Legat de faptul c[ urmeaz[ s[ aib[ al cin-cilea copil, buc[tarul declar[< „At]ta timpc]t copiii sunt educa\i corect, muncesc

din greu la;coal[ ;i au grij[de planet[, este`n regul[. Nu amfost niciodat[mai stresat caacum `n ceea ceprive;te s[n[ta-tea copiilor.Avem 41 de mi-lioane de copiiobezi sau pestegreutatea nor-mal[ `n `ntreagalume, sub 5 ani.Este inacceptabilc[ unul din cincicopii ajunge `n;coala primar[`n aceast[situa\ie ;i unul

din trei p[r[sesc acest ciclu de`nv[\[m]nt la 11 ani `n aceea;isitua\ie. Dar acest aspect `l vaurm[ri probabil pe copil p]n[va ajunge adult ;i vor fi afecta\i;i propriii lor copii. Cu toateacestea, 159 de milioane de copiidin `ntreaga lume se alimen-teaz[ gre;it ;i nu se pot dezvoltacorespunz[tor.”Via\a la ;coal[ nu a fost una

u;oar[ pentru Jamie, dat fiindfaptul c[ sufer[ de dislexie. „Am

fost un elev cu nevoi speciale. ~mi pl[ceauprofesorii, dar rela\ia mea cu `nv[\atulera de toat[ minunea. St[team prost latoate materiile. Dup[ 15 minute de statla or[, profesorul m[ scotea din clas[ ;ieram trimis s[ ̀ nv[\ cu al\i elevi. Creierulmeu nu era preg[tit s[ `nve\e `n acel fel.Nu eram prost, doar c[ nu puteam ̀ nv[\aa;a.” P[rin\ii lui ̀ ns[ nu au fost ̀ ngrijora\i.

„Tata a ;tiut c[`mi place s[muncesc dingreu, a;a c[ la 8ani cur[\amb[ile din miculnostru restau-rant.”

De fiecaredat[ c]nd vor-be;te despre fa-milia lui, o facecu pl[cere. Dartot ceea ce estelegat de muncalui r[m]ne afar[de `ndat[ cep[;e;te `n cas[,acolo fiind doar„tati”. „Pot spune

c[ exist[ patru Jamie< organizatorul decampanii, buc[tarul, so\ul ;i tat[l. Credc[ p[r\i diferite din creierul meu m[ ajut[s[-mi `ndeplinesc aceste roluri. E destulde greu.” Jamie `;i ador[ so\ia, cei doifiind `mpreun[ de la v]rsta de 18 ani, ;ise simte fericit atunci c]nd ;i Jools estefericit[. „Este o fat[ extraordinar[. Ti-mid[, simpl[, o mam[ bun[ ;i foarte amu-zant[.” C[s[toria cu el nu crede c[ esteceva u;or. „M[ trezesc mai tot timpulfoarte devreme, lipsesc deseori toat[ ziuade acas[ ;i m[ `ntorc seara t]rziu.”

Averea sa este estimat[ la 160 de mi-lioane de lire sterline, ceea ce i-ar permites[ se retrag[ din via\a public[, dar niciprin g]nd nu-i trece. „~n urm[torii 10 anis-ar putea chiar s[ reu;esc s[ realizez mul-te din ceea ce mi-am propus. C]nd voiajunge la v]rsta de 60 sau 70 de ani, credc[ vom avea copii mult mai s[n[to;i.”

La mas[ cuJamie Oliver