SIMATIC STEP 7

© 2009, Ruben CRI AN

2

Cuprins1. Introducere ......................................................................................................................... 32. Procedura de baz folosind STEP 7 ................................................................................... 43. Instrumente în STEP 7 ....................................................................................................... 54. Crearea i editarea unui proiect .......................................................................................... 7

4.1. Organizarea general a programului ............................................................................ 84.2. Configurarea hardware .............................................................................................. 104.3. Definirea simbolurilor ............................................................................................... 13

4.3.1. Adresarea absolut i simbolic ......................................................................... 134.3.2. Adrese i tipuri de date permise în Simbolic Table ........................................... 14

5. Posibilit i de navigare prin structura proiectului ............................................................ 156. Programarea func iilor ...................................................................................................... 157. Aplica ii ............................................................................................................................ 17

7.1. Releu cu automen inere ............................................................................................. 177.2. Citirea i afisarea unei m rimi analogice .................................................................. 207.3. Comapararea a dou tensiuni ..................................................................................... 207.4. Regulator P ................................................................................................................ 20

3

SIMATIC STEP 7

1. Introducere

Folosind softul STEP 7, se poate crea un program S7 în cadrul unui proiect. Controller-ul programabil S7 este format dintr-o surs de alimentare, un CPU i module de intrare i ie ire (module I/O). Controller-ul Logic Programabil (PLC) monitorizeaz i controleaz un echipament (instala ie) cu ajutorul programului S7. Modulele I/O sunt accesate în programul S7 prin intermediul adreselor.

Figura 1. Viziune de ansamblu asupra unui proiect de automatizare

4

2. Procedura de baz folosind STEP 7

Înainte de a crea un proiect, este bine de tiut c implementarea unui program în STEP 7, pentru o anumit aplica ie, poate fi realizat în mai multe moduri.

Figura 2. Crearea unei aplica ii STEP 7

Dac aplica ia este una mai complex , cu mai multe intr ri i ie iri, se recomand

realizarea configur rii hardware la început. Avantajul este ca STEP 7 afi eaz adresele posibile la Hardware Configuration Editor.

Dac se alege a doua op iune utilizatorul va trebui s aleag fiecare adres în func ie de componentele selectate i nu se poate apela la ajutor din partea mediului STEP 7.

La configurarea hardware se pot defini adrese i se pot schimba parametrii i propriet ile modulelor.

Dup ace ti pa i se transfer programul c tre CPU i se testeaz func ionarea.

5

3. Instrumente în STEP 7

Pachetul software STEP 7 înglobeaz o serie de aplica ii (instrumente).

Figura 3. Instrumente STEP 7

Nu este neceasar deschiderea acestor aplica ii separat. Ele sunt pornite automat când se selecteaz o func ie corespunz toare sau se deschide un obiect. SIMATIC Manager SIMATIC Manager gestioneaz toate datele care apar in unui proiect de automatizare, indiferent de sistemul de control programabil (S7/M7/C7) pentru care sunt concepute. Instrumentele necesare pentru editarea datelor selectate sunt pornite automat de SIMATIC Manager.

Figura 4. SIMATIC Manager

6

Symbol Editor Cu Symbol Editor se gestioneaz toate simbolurile aplica iei. Sunt disponibile urm toarele func ii:

Crearea numelor i componentelor simbolice pentru semnalele procesului (intr ri/ie iri, bit memorie i blocuri).

Func ii de sortare Import/export la/de la alte programe Windows

Tabela de simboluri creat cu acest instrument este disponibil pentru poate celelalte instrumente ale pachetului SIMATIC. Orice modificare a propriet tilor unui simbol este a adar recunoscut automat de toate celelalte instrumente. Hardware Diagnostics Aceste func ii ofer o imagine de ansamblu asupra st rii controllerului programabil. Se poate localiza un defect i se pot ob ine informatii detaliate despre el.

Afi eaz informa ii generale despre modul (de exemplu: num rul de ordine, versiune, numele), precum i starea modulului (de exemplu defecte)

Afi eaz defectele modulului (de exemplu canal defect) pentru I/O central i slave DP

Afi eaz mesajele de la buffer-ul de diagnosticare

Pentru CPU afi az urm toarele informa ii suplimentare: Cauzele defec iunilor la rularea unui program utilizator Afi eaz durata ciclului (al celui mai lung, mai scurt, i a ultimului ciclu) Posibilit i de comunicare pe MPI i de înc rcare Date de performan (num r de intr ri/ie iri posibile, bit memorie, num r toare,

timere, i blocuri)

Limbaje de programare Este permis programarea în:

Ladder Logic (LAD) Statment List (STL) Function Block Diagram (FBD)

Ladder Logic este un limbaj grafic cu sintaxa similar cu o schema cu relee. Statment List este un limbaj textual. Dac un program este scris în STL, instruc iunile

individuale corespund pa ilor cu care procesorul execut programul. STL cuprinde construc ii de limbaj de nivel înalt (de exemplu acces la date structurate i la parametrii blocurilor).

7

Function Block Diagram este un limbaj grafic i folose te blocuri logice din algebra boolean . Func iile complexe (de exemplu func iile matematice) pot fi reprezentate direct în conjunc ie cu blocurile logice.

Hardware Configuration Acest instrument se utilizeaz pentru configurarea i atribuirea de parametrii p r ii hardware a unui proiect. Sunt disponibile urm toarele func ii:

Configurarea controller-ului programabil Configurarea modulelor I/O Atribuirea de parametrii modulelor de func ii i procesoarelor de comunica ie

NetPro (Network Configuration) Permite transferul de date time-driven i event-driven.

4. Crearea i editarea unui proiect

Proiectele sunt folosite pentru a stoca datele i programele care sunt create când sunt puse împreun într-o solu ie de automatizare. Datele colec ionate într-un proiect includ:

Datele de configurare din structura hardware i parametrii pentru module Datele de configurare pentru comunicarea în re ea Programele pentru modulele programabile

Sarcina principal la crearea unui proiect este preg tirea acestor date pentru

programare Datele sunt stocate într-un proiect sub form de obiecte Obiectele dintr-un proiect sunt aranjate într-o structur arbore (ierarhie de proiect)

STEP 7 este pachetul software standard pentru configurarea i programarea controller-elor programabile SIMATIC. Este un mediu de programare complex alc tuit din mai multe module.

Fereastra principal este SIMATIC Manager, care devine activ când STEP 7 este pornit. În setarea standard se porne te STEP 7 Wizard, care ofer suport pentru crearea proiectelor STEP 7. Mediul SIMATIC Manager se porne te din Windows ap sând butonul Start, apoi se alege Siemens Automation SIMATIC SIMATIC Manager.

8

Figura 5. Pornirea programului SIMATIC Manager

4.1. Organizarea general a programului

Modul de organizare a unui program STEP 7 are anumite particularit ti fa de alte limbaje de programare. Un factor foarte important în aceasta organizare îl au OB-urile (Organization Block). De fapt aceste blocuri sunt singurele care se execut în rularea programului dintr-un CPU, restul func iilor fiind doar apelate din interiorul acestor blocuri. Singurul OB care va ap rea obligatoriu în orice proiect dezvoltat în STEP 7 este OB1, un bloc care se execut într-o bucl infinit atâta timp cât CPU-ul se afla în modul RUN. Toate celelalte OB-uri reprezint cazuri speciale în evolutia programului. Pentru o mai bun organizare a programului sunt folosite anumite func ii, FC-uri i FB-uri, diferen a dintre aceste 2 tipuri de func ii fiind aceea c FB vor avea întotdeauna un bloc de date asociat pe când FC-urile pot s apeleze în mod indirect anumite blocuri de date dar nu vor avea un anumit bloc de date asociat.

Blocurile de date, DB-urile, sunt blocuri în care memoria CPU-ului poate fi împ rtit în anumite segmente distincte, cu adrese distincte, în functie de tipul de date care se dore te a fi memorat în acea loca ie.

Blocurile de date pot fi împ rtite în dou mari categorii: DB-uri generale în care sunt p strate valori globale ale programului DB-uri instan iate. Aceste DB-uri corespund fiecare unei anumite instan ieri a

unei func ii FB De subliniat este faptul c pentru alte familii de PLC-uri produse de firma Siemens exist programe dedicate. Exemple:

S100 Step 5; S200 Micro Win32; Logo-uri Logo Soft Comfort vx.0;

9

Pentru a putea proiecta o nou aplica ie va trebui s urm m pa ii urm tori: Se lanseaz în execu ie SIMATIC Manager Se selecteaz din File comanda Wizard “New Project” apoi se activeaz

butonul Next. Se va deschide un proiect nou.

În figura 6 sunt prezenta i cei 4 pa i pentru crearea unui proiect nou. Se pot observa în cele 4 ferestre alegerea tipului de unitate central (CPU 314C-2 DP), a blocurilor de organizare ce se dore te a fi incluse în proiect (aici OB1 i OB35) i respectiv a modului de programare: Ladder Logic (LAD), Statement List (STL) sau Function Block Diagram (FBD) . Se va alege LAD.

Figura 6. Creare proiect STEP 7 Primul lucru care trebuie efectuat este configura ia hardware. Se selecteaz modelul corespunz tor de CPU în câmpul CPU Type, pentru exemplul prezentat se va alege CPU314C-2DP, apoi se atribuie numele CPU-ului în câmpul CPU name. MPI address r mâne neschimbat . Se activeaz butonul Next pentru a confirma set rile i a ajunge la urm toarea fereastr de dialog. Se selecteaz blocul de organizare OB1, dac acesta nu este deja selectat. OB1 reprezint cel mai înalt nivel de programare i organizeaz toate celelalte blocuri din programul STEP 7. Apoi se selecteaz unul dintre urm toarele limbaje de proramare: Ladder Logic (LAD), Statement List (STL) sau Function Block Diagram (FBD). Se alege Ladder Logic apoi se apas butonul Next. Limbajul de programare poate s fie schimbat i ulterior.

10

La Project name se atribuie proiectului numele dorit, apoi se apas pe butonul Finish care va genera noul proiect. 4.2. Configurarea hardware

Pentru orice proiect dezvoltat în STEP 7 stabilirea configura iei hard este primul pas care trebuie f cut. Pentru a realiza configurarea se selecteaz SIMATIC 300 Station din partea stâng a ecranului i se d dublu click pe simbolul Hardware care apare în partea dreapt a ecranului. Se va deschide o fereastr cu numele HW Config – SIMATIC 300 Station.

Figura 7. Realizarea configura iei hardware

În figura 7 se poate observa realizarea configura iei hardware. În partea din dreapta a ecranului se g sesc libr riile cu componentele necesare configur rii. În partea din stânga vor fi afi ate dou tabele cu componentele hardware selectate din libr rii. CPU-ul care a fost selectat la crearea proiectului este afi at în ferestrele din stanga, în cazul nostru acesta este CPU 314C-2DP. Fiind un CPU care are con ine i intr ri/ie iri analogice/numerice, vor apare i acestea în cele dou tabele.

Pentru a realiza configurarea, primul lucru de care avem nevoie este o in , „rack”, pe care vor fi ata ate toate componentele. Aceasta, ca de altfel toate celelalte componente, depind de sta ia SIMATIC folosit . Toate aceste componente difer între familiile de automate (SIMATIC 300, SIMATIC 400). În cazul nostru, avem de a face cu un PLC din gama SIMATIC 300, i deci toate componentele se vor selecta din libr ria corespunz toare. A a cum apare specificat în ferestrele din partea stâng a ecranului vom folosi o singur in care are alocat num rul 0. În slotul 2 este fixat CPU-ul cu modulele de intrare/ie ire. Num rul slotului apare scris i pe panoul frontal al CPU, o cifr în partea stânga jos, deasupra codului CPU-ului. Este posibil ca slotul 1 s nu fie folosit, în cazul în care se dispune de o surs de alimentare extern . Pentru PLC-urile care dispun de surs de alimentare proprie, pe primul slot se introduce un modul de surs de alimentare. Astfel vom c uta prin libr riile aflate în partea

11

dreapta pân g sim sursa de alimentare folosit ( în cazul nostru PS307 2A) pe care o lu m cu drag and drop i o punem în slotul 1 (sau activ m slotul 1 i apoi dublu click pe sursa aleas ). Verific m apoi dac , codul înscris pe panoul frontal al sursei, în partea stâng jos, corespunde cu cel din tabelul de jos din coloana Order number. Va trebui s alegem sursa pentru care corespunde acest cod. Urmeaz apoi s verific m coresponden a între codul înscris pe CPU (pe panoul frontal în partea stâng jos) i cel din coloana Order number tabelul de jos. Trebuie verificat deasemenea i versiunea, înscris în coloana Firmware, ce se va compara cu versiunea CPU-ului, care se poate citi ridicând capacul de pe panoul fontal ce acoper conectorii de comunica ie (în cazul nostru V 2.6). Dac seria i/sau versiunea CPU nu corespund cu cele înscrise pe panoul frontal al CPU atunci se va terge CPU-ul adaug t implicit i se va înlocui cu cel corespunz tor din libraria de componente, pe care îl lu m cu drag and drop i îl punem în slotul 1 (sau activ m slotul 1 i apoi dublu click pe CPU-ul aleas).

Dup alegerea CPU, se vor configura modulele de intrare/ie ire corespunz toare. În cazul nostru este vorba despre un modul cu 24 de intr ri digitale, 16 ie iri digitale (DI24/DO16), 5 intr ri analogice i respectiv 2 ie iri analogice (AI5/AO2). Adresele modulelor analogice i digitale pot fi configurate dup dorint , dar respectând condi ia ca ele s nu se suprapun . Pentru modificarea adreselor astfel încât cele ale modulului analogic s înceap de la 256, iar cele ale modulului digital de la 0 se va da dublu click pe fiecare modul i se va alege tab-ul Addresses, dup care se va deselecta System default i se vor modifica adresele.

Intr rile digitale vor începe de la 0 i se vor termina la 2: I0.0...I0.7, I1.0... I1.7, I2.0... I2.7

Ie irile digitale vor începe de la 0 i se vor termina la 1: Q0.0...Q0.7, Q1.0...Q1.7 Intr rile analogice vor începe de la 256 i se vor termina la 265: PIW 256...PIW 265 Ie irile analogice vor începe de la 256 i se vor termina la 259: PQW 256...PQW 259

Figura 8. Modificarea adreselor modulului digital

12

Figura 9. Modificarea adreselor modulului analogic

Se poate modifica i timpul de întrerupere pentru întreruperea ciclic OB35, singura care este diponibil pentru SIMATIC 300 CPU 314C-2 DP. Implicit acest timp este de 100 ms. Pentru modificare se va d dublu click pe CPU i se va alege tab-ul Cyclic Interrupts. Câmpul Execution va fi setat la valoarea dorit în milisecunde.

Figura 10. Modificarea timpului pentru întreruperea ciclic OB35

Este permis setarea unui octet de memorie pentru ceas. Pentru acesta se va da dublu click pe CPU i se va alege tab-ul Cycle/Clock Memory. Se va activa ob iunea Clock memory i se va scrie în câmpul Memory Byte valoarea 1.

13

Figura 11. Setarea octetului de memorie pentru ceas

Dac mai sunt i alte module diponibile (de exemplu module de comunica ie) vor fi i acestea adaugate în configura ia hardware.

Astfel, datele sunt pregatite pentru a fi transferate c tre CPU folosind comanda Save and Compile din meniul Station. STEP 7 va genera posibile solu ii pentru orice erori ce ar putea s apar . Configurarea facut se poate verifica pentru erori folosind comanda Consistency Check din meniul Station. Dup ce aplica ia HW Config a fost închis simbolul System Data va ap rea în folderul Blocks. 4.3. Definirea simbolurilor

4.3.1. Adresarea absolut i simbolic

Într-un program STEP 7 se lucreaz cu adrese, cum ar fi semnale I/O, bit de memorie, num r toare, timere, blocuri de date, i func ii bloc. Sunt permise dou moduri de adresare:

Adresarea absolut O adres absolut este alc tuit dintr-un identificator i o loca ie de

memorie (de exemplu: Q 4.0, I 1.1, M 2.0, FB80). Adresarea simbolic

Programul este mai u or de în eles i se simplific rezolvarea problemelor de depanare dac se atribuie nume simbolice adreselor absolute. Astfel, o adres din program poate fi accesat prin intermediul unui simbol.

STEP 7 poate interpreta numele simblolice în adresele absolute cerute în mod automat.

14

Se poate, de exemplu, atribui numele simblolic MOTOR_ON adresei Q 1.0 i atunci se folose te MOTOR_ON ca o adres în program. Folosind adresarea simbolic este mai u or de recunsocut în ce m sur elementele din program se potrivesc cu componentele proiectului.

4.3.2. Adrese i tipuri de date permise în Simbolic Table

IEC Description Data Type Address Range

I Input bit BOOL 0.0 to 65535.7IB Input byte BYTE, CHAR 0 to 65535 IW Input word WORD, INT, S5TIME, DATE 0 to 65534

ID Input double word DWORD, DINT, REAL, TOD,

TIME 0 to 65532

Q Output bit BOOL 0.0 to 65535.7QB Output byte BYTE, CHAR 0 to 65535 QW Output word WORD, INT, S5TIME, DATE 0 to 65534

QD Output double word DWORD, DINT, REAL, TOD,

TIME 0 to 65532

M Memory bit BOOL 0.0 to 65535.7MB Memory byte BYTE, CHAR 0 to 65535 MW Memory word WORD, INT, S5TIME, DATE 0 to 65534

MD Memory double word DWORD, DINT, REAL, TOD,

TIME 0 to 65532

PIB Peripheral input byte BYTE, CHAR 0 to 65535 PQB Peripheral output byte BYTE, CHAR 0 to 65535 PIW Peripheral input word WORD, INT, S5TIME, DATE 0 to 65534

PQW Peripheral output word WORD, INT, S5TIME, DATE 0 to 65534

PID Peripheral input double wordDWORD, DINT, REAL, TOD,

TIME 0 to 65532

PQD Peripheral output double wordDWORD, DINT, REAL, TOD,

TIME 0 to 65532

T Timer TIMER 0 to 65535 C Counter COUNTER 0 to 65535

FB Function block FB 0 to 65535 OB Organization block OB 1 to 65535 DB Data block DB, FB, SFB, UDT 1 to 65535 FC Function FC 0 to 65535

SFB System function block SFB 0 to 65535 SFC System function SFC 0 to 65535 VAT Variable table 0 to 65535 UDT User-defined data type UDT 0 to 65535

15

5. Posibilit i de navigare prin structura proiectului

Proiectul nou creat este afi at împreun cu sta ia S7 selectat i CPU. Partea superioar a ierarhiei proiectului este structurat astfel:

1. Primul nivel: Proiectul 2. Nivelul doi: Subnoduri, sta ii, sau programe S7/M7 3. Nivelul trei: Depinde de obiectele de la nivelul 2

Figura 12. Structura proiectului

Dac activ m folderul S7 Program, în fereastra din stânga vor ap rea 3 foldere: Sources, Blocks i Symbols. Componenta Symbols va fi folosit pentru implementarea tabelei de simboluri, Sources este folosit pentru a stoca fi ierele surs ale programelor. Folderul Blocks con ine momentan fi ierul System Data i fi ierul OB1 deja creat iar mai târziu va con ine toate celelalte block-uri.

6. Programarea func iilor

STEP 7 pune la dipozi ie mai multe structuri de programare:

Organization Block (OB) Function (FC) Function Block (FB) Data Block (DB)

În contrast cu FB-uri în FC-uri nu pot fi declarate variabile statice Variabilele statice declarate în func iile bloc (FB) se p streaz când blocul este

închis FB i FC sunt apelete în cadrul blocurilor de organizare (OB)

16

Figura 13. Inseratea unei func ii din meniul pop-up

În caseta de dialog Properties – Function se accept numele func iei i se selecteaz limbajul de programare. Se confirm cu OK.

Figura 14. Function Properties

Func ia FC1 este ad ugat directorului Bolcks. Se poate deschide cu dublu click.

Figura 15. Func ia FC1

LAD

17

7. Aplica ii

7.1. Releu cu automen inere

Pentru exemplificare ne propunem realizarea unui program pentru comanda cu automen inere a unui releu. Programul are ca efect comanda unui releu prin ap sarea butoanelor B_START (pentru anclan area releului – închiderea contactelor N.O.) i B_STOP (pentru dezanclan area releului – întreruperea contactelor N.O.).

Dezvoltarea programului pentru automatul Siemens 314C-2DP se va realiza în Simatic STEP 7 un mediu special dezvoltat de firma Siemens pentru programarea automatelor din familiile S300 i S400. Crearea tabelei de simboluri Tabela de simboluri poate fi accesat de la nivelul S7 Program din SIMATIC Manager dând dublu click pe pictograma Symbols. În tabela de simboluri se pot da nume i tipul de date adreselor absolute care vor putea fi folosite apoi în program. Aceste nume se pot folosi în toate p rtile programului i se numesc variabile globale. Pentru aplica ia propus vom avea:

Symbol Address Data Type Comment Buton_1 I 1.0 BOOL START Buton_2 I 1.1 BOOL STOP Iesire Q 0.0 BOOL RELEU

Pentru început, tabela de simboluri con ine doar blocul de organizare predefinit OB1. Pentru exemplul nostru vom înlocui Cycle Execution cu Main Program. Dac nu apare atunci se va adauga astfel: la coloana Symbols se scrie Main Program i la coloana Adresses se scrie OB1. Poate fi ad ugat i un comentariu. Apoi se va realiza tabela de simboluri de mai sus. În acest fel se pot atribui denumiri simbolice tuturor adreselor absolute ale intr rilor i ie irilor necesare în program. La final se salveaz folosind optiunea Save din meniul File. Programarea blocului OB1 în Ladder Logic Vom programa acum circuitul START/STOP în Ladder Logic. În sectiunea Blocks activ m OB1. Va apare o nou fereastr . Dac nu a fost selectat corect limbajul de programare, acesta se mai poate selecta de la View, în cazul nostru vom alege LAD.

D m click în sectiunea de titlu a lui OB1 i scriem Programul principal. Folosind limbajul de programare structurat se selecteaz cu mouse-ul icoanele de

contact (normal închis sau normal deschis), releu sau ramifica ie i se insereaz în spa iul de lucru unde se realizeaz diagrama structurat dup logica impus de aplica ie. Select m treapta de program curent pentru primul element.

18

Ap s m butonul ce se afla în toolbar i introducem un contact normal deschis ,

apoi un contact normal închis i un releu (coil – bobin ) care se va plasa în partea dreapt a diagramei.

Am realizat prima ramur din treapta de program. Pentru a realiza a doua ramur , în paralel cu prima, select m bara din stânga treptei de program i select m apoi începutul de

ramifica ie . Introducem un contact normal deschis i sfâr itul ramifica iei . .

Din meniul Options, submeniul Customize i apoi View verific m dac Symbolic

Representation i Block/network comments sunt activate. Ap s m semnul “??..?” corespunz tor primului element al treptei i trecem numele

simbolic “Buton_1” pentru primul contact deschis. Dup introducerea primului caracter al numelui simbolului apare pe ecran o fereastr ajut toare cu simbolurile definite în tabela de simboluri. Se va alege cu dublu clic stânga simbolul dorit. Se procedeaz la fel pentru toate elementele din treapta de program.

Dac un simbol este scris cu ro u înseamn c acesta nu exist în tabela de simboluri sau exist o eroare de sintax .

Se poate da un nume treptei (Network1:) i se poate insera un comentariu referitor la treapta respectiv .

Testarea programului

1. Offline

Testarea offline a programului realizat se poate face utilizând simulatorul S7-PLCSIM. Prin deschiderea acestuia i realizarea unui download se permite încarcarea programului ca i cum am avea un automat programabil ata at, având astfel posibilitatea de a simula func ionarea programului.

19

Simulatorul este disponibil în SIMATIC Manager, meniul Options, Simulate Modules. Dup activarea acestei op iuni apare o fereastr cu S7-PLCSIM i fereastra de dialog Open Project. Se selecteaz Select CPU access node i OK. S7-PLCSIM va afi a o nou fereastr de dialog Select CPU access node i denumirea proiectului deschis în STEP 7. Se va selecta MPI i apoi OK. Din SIMATIC Manager se activeaz folderul Blocks i descarc apoi programul

activând Download . În S7-PLCSIM se deschide fereastra de simulare (figura 16). Modul de lucru cu simulatorul este prezentat în fi ierul „s7wsvhdb.pdf” sau „S7-PLCSIM - Testing Your S7-CPU Programs - manual.pdf”

Din bara de instrumente se adaug o intrare i o ie ire în format Bits. Avem nevoie de IB 1 pentru intr ri i QB 0 pentru ie iri. Acum se poate simula

func ionarea aplica iei.

Figura 16. Modulul de simulare S7-PCLSIM

2. Online

Pentru lucrul în mod online trebuie închis modul offline (PLCSIM).

Se încarc programul în CPU prin apasarea butonului Download din bara de meniu sau se poate folosi scurt tura Ctrl+L. La efectuarea unor modific ri într-unul din block-urile programului se poate face download pe CPU numai pentru acel bloc (prin pozitionarea pe bloc i ap sarea butonului

Download ). Aceea i func ionalitate a aplicatiei se poate ob ine folosind elementul SR (SET-RESET) din sectiunea Bit Logic a ferestrei Program elements.

20

7.2. Citirea i afi area unei m rimi analogice

Se va face citirea unei m rimi analogice de la panou i se va afi a la ie ire pe un indicator.

OBSERVA IE: Unei m rimi analogice în gama: -10 [V] ÷ +10 [V] îi corespunde ca reprezentare în numeric (WORD sau INT) o valoare în gama -27648 ÷ +27648.

Mod de lucru:

1. Se define te tabela de simboluri

Symbol Address Data Type

Comment

AI0 PIW 256 WORD AO1 PQW 258 WORD

2. Se folose te blocul MOVE din Program Elements pentru a înscrie valoarea analogic

în memorie 3. Cu blocul MOVE se înscrie la ie ire valoarea analogic citit

7.3. Comapararea a dou tensiuni

Se vor citi dou tensiuni i se vor compara. Atâta timp cât prima este mai mare sau egal cu a doua se va aprinde intermitent un LED. Dac a doua este mai mare decât prima se va aprinde intermitent alt LED.

7.4. Regulator P

S se impementeze un regulator P i s se testeze func ionalitatea acestuia în bucl deschis . Mod de lucru:

1. Regulatorul se va realiza cu blocul FB41, care se va configura corespunz tor 2. Blocul FB 41 va fi implementat în blocul de organizare OB35 (întrerupere ciclic ) 3. Scalarea referin ei se va implemeta cu o func ie (FC) 4. Se va implementa un bloc DB pentru memorarea datelor 5. Se va face monitorizarea parametrilor regulatorului prin DB41