Anul al 102-lea Nr. 80 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 15 Octomvrie 1939

H

F « rr

Redacţia şt A d m in is t r a ţ iaBraşov, Calea Victoriei Nr. 35

>26 —bona ment a m a l 2W lei. Pentru treinătate, au tor ită ţi . instituţii

şi în tr ep r ind er i 500 Lei nunţuri, re clame, dană ta r i f

'* Li !8Apare de

3S 812 o;

BAKUIDsăptămână

România este hotărât paşnică.Ea vrea să desăvârşească în iioişta opera de consolidare,

dar tot atât de hotărâtă este de a păstra integritatea şi inde­pendenţa ei.

M. S. R ege le Caro l II-SuiS

T r ă i a s c ă K e g e l ePâfteş a l durerilor şi bucurii’or neam ulu i, pe care

cu înţelepciune îi conduci, e i fost totdeauna, Mejes- laie, primul şi pilduitorul Slujitor a i intereselor celor ce cu mândrie şi încredere privesc d ibăc ia şi energia Ta.

Ţ ara Întreagă se p leacâ cu smerenie în f a ja Tronului, din a că iu i îneŢ m e străiu- citoare cârmueşte v lăstarul regesc, care acum patruzeci şi şase de ani vedea pentru prima dată lumina zilei în castelul domnesc, perla Câr­pa iilor, cari pe atunci erau zid de hotar, despărţitor al fiilor ace lu i neem, pe care 8zi îl cârmueşti cu cap de chibzuit conducător şi cu in imă de adevărat părinte.

Se p leacă Ţ ara şi Te s lă ­veşte, căc i a cunoscut în Su ­veranul ei figura mare şi i s ­torică a Celui*ce era a les de provedinjă s ’o conducă prin

/remuri de distrugătoare furtuni.Se bucm ă neamul şi Te preamăreşte, căc i a i ştiut

§i ai răuşit să i da i liniştea şi înţelegerea, din cari a fost f i áddá puntea mântuirii lui.

Zdrobit-ai patima oarbă şi distrugătoare, iar peste ruinele ei a i înălţat altaru l înţelegerii şi renaşterii n ea ­mului, care în vremurile atât de tulburi de astăz», vede §i desluşeşte tot m ai mult şi m ai luminat strălucirea mintii Tale, şi că ldu ra inimi', pe care a i dăruit-o fe­ricirii Ţâr i.

In pragul noului en, care v a înmulţi sclipirile co­roanei ce-Ţi împodobeşte v iaţa de fapte meri, inimile milioanelor de supuşi a i M ăiie i Tale v .b rează s tăpâ nite de un singur acord :

T ră ia scă Regele In pace şi onor De Ţară iubitor Şi-apărator de Ţară,...

Destindere în Sud-EstPrin înţelegerea făcută între

guverrul român şi cel maghiar de a se micşora contingentele de forţe ce stau la graniţa ce­lor două ţări, a intervenit în atmosfera politică a acestei părţi a Europei, o adevărată destindere.

Nădăjduim, că ceeace s'a în̂ tâmplat acum, nu constitue de ­cât un început fericit întru în ţelegeraa popoarelor dunărene, înţelegere care nu poate fi mal binevenită, ca in actualele v re ­muri de aspre încordări.

Nu de multă vreme, Penin­sula Balcanică şi ţările din jur constituiau pentru ţările Euro­pei, un butoi cu praf de puşcă, un focar permanent de prile­juri de războiu, încât marile puteri occidentale erau veşnic atente, ca nu cumva, prin ne­astâmpărul şi continua încor­dare din aceste locuri, să se aprindă focul războiului, care ar fi putut să se întindă apoi cu uşurinţă şi în centrul şi a- pusul Europei.

Asemenea realităţi — dacă se pot numi astfel — existau fi se vorbea de ele pânţ mal ; ieri.

Astăzi, tocmai din părţile a- cestea se dau lecţii de cumin­ţenie şi înţelepciune politică.

Cu toate că in alte părţi ale continentului bubue de zor tu­nul şi praful de puşcă îneacă toate respiraţiile , în Balcani şl jur nu s'a semnalat nici un act, care ar fi putut — prin natura lui — să turbure pacea care exista aici.

Este fără îndoială adevărat, că fiecare stat de aici, a fost silit — prin însămi forţa lucru­rilor — să la măsuri militare pentru a face faţă eventua’elor surprize. Au fost însă toate a- cestea, numai măsuri preven­tive, cari — cu siguranţă — vor fi sporit, în măsura în care evenimentele din jur se preci­pitau şl luau întorsături nebă­nuite.

Astăzi, când în aceste părţi s'a statornicit într’o aprecia­bilă măsură, condiţii de viaţă îndeajuns de normale, cele două ţări, România şi Ungaria, prin- tr ’un admirabil exemplu de ser­virea păcii, au convenit să-şi reducă efectivele militare, con­centrate reciproc la fruntarii.

Era natural ca un asemenea

gest să albe un răsunet apre­ciabil în toată lumea politică internaţională şi mai ales acolo, unde ee urmăreşte limitarea a* cestul măcel al războiului, ia zonele lui de erupţie Sunt nă­dejdi, astfel, că această măsură va însemna începutul numai, al al unor înfăptuiri mal largi şi mai adânci în raporturile poli­tice ale popoarelor din Sud- Estul european.

Prin asemenea rea lizări po­litice se va face definitiv do­vadă, că acest colţ al Europei a încetat de mult — odată cu evoluţia politică a naţiunilor de aici — să constitue vechiul şi mult discutatul punct de pri­mejdie pentru pacea şl viaţa însăşi a popoarelor europene

Având în v ed e r e p e r ioa da de con cen trăr i , prin c a r e trecem , nevo ile a g r i c o l e ş i p r e gă t i r ea mai in tensă a apărări i naţionale, l e g ea d e o rgan iza re a S erv i c iu ­lui s o c ia l a f o s t su sp enda tă în ap lica rea e i prin îna ltu l Decret din 12 O ctomvrie a. c.

Fondur ile des t ina te S erv i c iu ­lui s o c ia l v o r f i vă rsa te Minis­teru lu i înz estră r i armatei.

Un bloc neutralal farilor balcanice

Pentru menţinerea linişte! şl salvgardării securităţii unul stat sau a mai multor state, nu se poate pune problema unei în ­ţelegeri din care să se tragă concluzia unui compromis.;:

Suntem partizani al unei înalte demnităţi, de care tre- bue să fie călăuzit în viaţă ori ce om şi mai ales orice stat, indiferent de întinderea lui geo­grafică sau acea din punct de vedere demografic. Dar nu este necesar de a se face caz de a- ceste sentimente şl când nu-1 locul.

Azi statelo mici privesc ziua de mâine cu multă înfrigurare datorită setei de expansiune a ţărilor aşa zise mari. Totuşi există o cale dreaptă, pentru a înlătura această înfrigurare a zilei de mâine. Şl anume, este calea coaliţiei tuturor statelor neutre, fără gând agresiv faţă de vre o ţară, ci cu un singur scop, de a se apăra pe è̂le în- şile.

C o n s i l i u lde miniştri de Joi

Un consiliu de miniştri s'a ţinut Joi, 12 Octombrie, la o- re!e 18, sub preşedinţia d-lui C Argetoianu, preşedintele Consiliului de miniştri.

La ordinea zilei au fost ur­mătoarele chestiuni ;

S t a d iu l m unc i lo r ag r i c o l eD 1 M. Cornâţeanu, ministrul

agriculturii şi domeniilor, a fă­cut o expunere consiliului de miniştri asupra stadiului mun­cilor agricole şi aplicării legii mobilizării agricole, apoi a ex ­pus situaţia valorificării grâului şi necesitatea măsurii ca pe viitor morile comerciale să se aprovizioneze cu grâu numai sub controlul organelor com- petinte. D-1 ministru al ag r i­culturii a propus modificarea legii viticole şi impunerea plan- taţiunilor de vii după produc­tivitatea lor şl a arătat necesi­tatea creiării unei secţii pe lângă B.I.N.A.G., pentru exer citarea dreptului de preeinţiune a Statului.

Consiliul a autorizat pe d-nii miniştri al finanţelor şi al a- griculturii a definitiva lucrările în acest scop.M odificarea legii Casei de

depuneriD-l Mltiţă Constantinescu,

ministrul finanţelor, a obţinut încuviinţarea de a supune con­siliu lui legislativ un proect de lege pentru modificarea legii de organizare a Casei de de­puneri şi consemnaţiuni.

R eglem entarea cărăuşieiD 1 Mihail Ghelmegeanu, mi­

nistrul lucrărilor publice şi co­municaţiilor, a făcut o expu­nere asupra proectului de lege

pentru reglementarea cărăuşiei, în scopul de a desvolta numă- riil de auto-vehicule în ţară prin suprimarea monopolului de transport; de asemeni, d sa a arătat situaţia lucrărilor de şosele noul şl de modernizare a celor existente.

S a l a r i i m in im a l eD-l Mihail Ralea, ministrul

muncii, a supus aprobării con silîului proectul de decret lege pentru stabilirea salarii lor mi­nimale în întreprinderile indus­triale, nesupuse contractelor co­lective.

T ranzacţiile im obiliareConsiliul a decis să simpli­

fice formalităţile Impuse tran- zacţiunilor Imobiliare din zonele de frontieră. D-l ministru de interne a fost însărcinat cu executarea acestor măsuri.A provizionarea funcţionari­

lo r cu lemneD-l August Filip, subsecretar

de stat la preşedenţia Consiliului de miniştri, a expus măsurile ce urmează a se lua prin Casele de credit pentru aprovizionarea funcţionarilor cu lemne de foc, plătiblle în rate.

Concediile acordate con­cen traţilo r au fost sporite.Conced iile a co rd a t e con c en tra ţ i ­lo r au f o s t sp o r i t e de la 10 la 20 z i l e .

R ecolta nouă de porumb a României este evaluată la circa 550.000 vagoane. Din a- ceste sunt socotite excedent exportabil 150.000 vagoane.

Statele mici neutre rămân ca nişte sateliţi, dacă se izolează, iar dacă se unesc vor prezentao forţă demnă de respectat, deşi aceasta nu au scopul de a porni contra cuiva, cl pen- trucă e bine să se ştie că mal există forţe.

Statele din Peninsula Balca­nică au dat dovadă de cumin­ţenie şi respect faţă de secu­ritatea ţărilor limitrofe. Totuşi aceste state balcanice ar putea creia un bloc balcanic defen­siv, în calitatea lor de state strict neutre.

Acest bloc nu se îndreaptă contra nimănui, deci nu v i­ve ază pe nici un stat belige­rant. Credem însă că este ne­cesar să se creieze cât mal cu­rând, căci nu poţi şti nici odată surpriza ce ţi e rezervată de starea de războiu, fie ea cât de îndepărtată şl idiferent de sta­tele dominate de aceartă stare de război,

Creindu-se acest bloc, este o chezăşie, întâi, a dorinţei de pace ce mereu o manifestă sta­tele balcanice, mai ales statele dia înţelegerea Balcanică, şl apoi înlătură unele bănueli puse în sarcina acestor state, referitor la atitudinea lor faţă de unele state beligerante.

Acest bloc balcanic defensiv ar readuce liniştea internă în­tre populaţiile acestor state, care n’au alt ţel, decât acela de a munci liniştiţi în folosul şi fericirea ţfirii respective. Dar acest bloc balcanic ar întrona şl pacea în această parte a Eu­ropei, socotită până erî, punc­tul vulnerabil al tulburărilor în bătrânul continent, şl mal mult decât atât, ar avea o In­fluenţă fericită asupra atmo­sferei războinice. Mal ales dacă în acest bloc al păcii ar întră şi Italia, stat balcanic prin ac­ţiunea ei în Albania, şi care prin perfectă înţelegere surve­nită în ultimul timp între ea şl Grecia, şl a manifestat dorinţa de a se produce o deplină des­tindere din partea ţărilor bal­canice.

Acest bloc balcanic, cu Italia participantă, ar înscăuna pen­tru totdeauna pacea nu numaî în această parte ci şl în restul Europei. Căci acest bloc puter­nic fiind, nu se va gândi nici un stat beligerant ia anumite privelegil din partea lui, care sub nici un motiv nu va aban­dona scopul creier ii lui. Prin această poziţie Intransigentă, statele din bloc îşi vor conso­lida liniştea internă, indepen­denţa politică şl mai ales acea economică, deoarece vor avea libertate deplină cu acţiunea lor. Deci interesele vor rămâne neştirbite.

In calea creierii acestui bloc n'ar fi nici un obstacol, căci toate statele balcanice, plus Italia, au dat dovadă de strictă neutralitate şl un fapt îmbucu­rător, care face cât mal posibil crelarea acestui bloc, este că Ungaria împreună cu România

/*$la* 2 0AZETÀ3TRÀNSÎLVÀWEI Nr 80—1939’ţ

au limitat numărul trupelor la frontierele lor, ceeace însem- aează şl dorinţa Ungariei de a tră i în linişte şl pace şi care s'ar putea îngloba în acest bloc neutral, întărind pentru tot­deauna securitatea celei mal mari părţi din bazinul dună­rean.

Prin creiarea acestui bloc nu se va atinge cu nimic demni- tatea acestor state, ci din con­tră le-ar întări-o, căci azi ca întotdeauna supremul scop al statelor a fost pacea, care nu poate fi salvgardată decât prin complecta înţelegere a lor.

P etr e Janura.

Acţiunea germană de transcolonizareBerlin. — Marea acţiune de

transcolonizare de germani din ţările răsăritene şl sudestice, anunţată de Cancelarul Hitler in discursul său rostit în Reichs­tag a început. In Letonia a so­sit tn ultimele zile o comisiune germană a guvernului pentru ducerea tratativelor corespun­zătoare. După cum se anunţă, s'a şi început cu punerea J a dispoziţie de mijloace de trans­port. La fel s'au în:eput trata­tivele şi cu Estonia. Cu Rusia şovietică înţelegerea corespun­zătoare s'a şi încheiat, după cum a amintit Führerul înain­tea Reichstagului. Guvernul ger­man are tendinţa vădită de a executa această acţiune de transcolonizare cât mai repede şl cât mai cuprinzătoare, pen­tru a exclude toate acele mo­mente de turburare în raportu­rile între popoare, care rezultă din convieţuirea popoarelor şl raselor străine.

Această acţiune se referă a- tât la cetăţenii Reichulul, lo­cuitori în aceste ţări, cât şl la germanii — cetăţeni ai statului respectiv.

Cum s e va faceplata pensiilor

Administraţia Financiară- Bra­şov aduce 1a cunoştinţa d-ior pensionari din oraşul Braşov, că plata pcndilor pe viitor va îi în ordinea dupâ cum s'au plătit şl pensiile pe luna Sep tsmvrle a. c , adecă după pu­blicaţia de plată a pensii lor in ordinea şi numărului carnetu­lui de pensie.

Toti pensionarii sunt rugaţi ca în viitor să se prezinte, pen­tru ridicarea pensiei, în zilele fixate după itinerariu, ca să nu dea loc la nemulţumiri atât pentru pensionari cât şi pentru casieri i plătitori.

Deci^rsiiile de impunere

Ia taxele militareAdministraţia de constatare

mixtă-Braşov, publică următo­rul ordin al Ministerului F i ­nanţelor.

In conformitate cu rezoluţia dela jr Nr. 38245—1939, vă fa­cem cunoscut că s'a prelungit până la 15 Octomvrie a c , ter­menul pentru depunerea decla­raţii lor de impunere la taxele militare.

Acest termen fiind ultimul, vă învităm a se afişa la toate percepţii le dia acel judeţ, ca cei interesaţi să ia cunoştinţă.

După acest termen se vor a plică dispozitluniie art. 15 din legea pentru aşezarea şi per­ceperea taxelor militare, dre­sând procese verbale de con travecţte.

A s o c ia ţ ia P e n s io n a r i lo r p u ­b l ic i din Braşov a contribuit şi ea din modestele ei mijloace cu suna de 10000 lei la mă­rirea fondului pentru inzestra- ea Armatei.

Simţiţi că . îmbătrâniţi...Rinichii ftincfio- iieazâ defectuos şi avefi crize reu­matismale din ce în ce mqi frec* vente.U r o d o n a l vâ învinge repede toate acestea. El este prin exce­

lenţă desinfectantul general. El elimină toate rezidurile toxice îngrămădite, curăţă fundamental organele şi restabileşte ritmul lor normal. Urodonal este eficace contra tuturor manifestări lor artritismului, reu­matismelor, gutei, durerilor, nevralg iilor, lumbago, migrene, etc...Cura este uşoară: o linguriţă în fiecare seară, în putină apă.

U R O D O N A LINTiNîSEŞTi ORGANISMUL

La f a r m a c i i şi c î r ag u e r i î_ jgasBü

ba j î rA . m i f ... XVy ' s t o r T f :

Reducerea cotelorde impunere asupra succesiunilor

Impozitul asupra succesiuni­lor pornit dela nişte taxa mo­dice — la început tnumal asu­pra colateralilor, a ajuns — îa timp — prin majorarea tarife­lor, la un adevărat impozit pe ca pital.

Luând în consideraţie că un impozit succesoral nu trebue să fie exagerat; că un impozit e- xagerat opreşte formarea capi­talului, descurajează pe oamenii muncitori şl întreprinzători şi pune o piedică serioasă sp ir i ­tului de economie atât de ne­cesar propăşirii economice a unei ţări ;

Luând în consideraţie, mai ales, că ţara noastră are o eco nomie naţională fără capital mobiliar format şi nici un pa­trimoniu prea însemnat de in­vestiţii de capital ;

Guvernul Maje3tăţ!i Sale Re­gelui Carol II, prin Ministerul Finanţelor, cu sentimentul ex ­perienţei dovedite, că orice u- şurare a tarifelor găseşte în parte compensarea într'o ate­nuare serioasă a evaziunilor fiscale şi o mai mare sinceri­tate în declaraţii , prin Decre- tul*Lege No. 3560 din 23 Sept, 1939 a adus următoarele uşu­rări impozitului succesoral pr i­vitor mai ales la rudele cele mai apropiate :

I. în v ed er ea stimulării e c o ­nomiei naţionale ş i d e c i pentru mărirea avu ţie i naţionale s‘a d ispjs reducerea cotelor de impunere in special la rudele cele mat apropiate şi s'a mo dificat pro^resivitatea care era prea rapidă. In modul acesta s'a atenuat în mod simţitor po­ziţia acestui impozit.

Ext mpiu :Conform tarifului precedent

itnpoz tul cuvenit unei părţi de moştenire de 1.C00.000, atribuită unai copil (moştenitor direct) era de 45.000 lei. După tariful nou este de 33 000 lei.

Un [nepot de frate sau soră plătea, conform tarifului a c ’e Hor la l . 000.000, impozit 121.000. După tariful actual, iupoz tul datorat este numai de 65,000.

II. Pentru în tărirea o r g a n i ­zării ş i so lidarită ţii fam il ia r e s'au luat următoarele măsuri ;

Prima măsură.S'a unificai clasa II a, des

cendenţî direcţi de gradul al doilea cu c l i sa l a descendenţii de gradul I şi soţul. Deasame- nea s'a unificat clasa V-a ne­poţi şi nepoate de frate şi soră cu clasa IV a fraţi şi surori, formăndu-se câte o siegurâ clasă supasă aceluia? tratament fiscal.

Prin această unificare des­

cendenţii de gradul al II-lea vor beneficia de cotele des cendentilor de gradul I, iar ne­poţii de frate şl soră vor fi ta­xaţi înto:mai |ca fraţii şi suro­rile. Prin exemplu de faţă se vede şi mal bine uşurări le a- duse.

Un nepot de frate sau soră plătea conform tarifului ante­rior 121.000 iei la l 000.000 de lei. După tariful actual se va plăti numai 65.000 lei. Deci a proape 6 ft/0 mai puţin.

A doua măsură.In succesiunile directe s'a

scutit de impozit prima tranşă de Í 00.000 iei din avere. Con­form acestei dlspoziţîuni o suc­cesiune directă cu un activ net de 100 000 lei rămâne neimpo­zabilă.

A treia măsură .Când partea netă hereditară

airibuită unui moştenitor minor

descendent direct nu depăşeşte 500 000 lei, impozitul succeso­ral se scade cu 10°/0.

A patra măsură. \ f *Dacă o avere trecută rudelor

din nucleul familiar (descen­denţi, ascendenţi, fraţi, surori, nepoţi sau nepoate) a făcut o- blectut a 2 impuneri în curs de 2 ani, impozitul datorat a doua oară se micşorează cu 25 i 0, iar dacă a doua succe­siune s'a deschis în interval de 5 ani, impozitul se reduce cu 20 '0, şl in fine

A cin cea măsură,Pentru a se veni în ajutorul

moştenitorului cu greutăţi fa­miliare, s'a prevăzut dispoziţia că dacă un moştenitor are în viaţă, in momentul când s’a des­chis succesiunea, 4 sau mai mulţi copii, impozitul succeso­ral datorat de acest moştenitor se reduce cu 10°/0 pentru fie­care copil în plus peste trei, fără ca această reducere să de­păşească 10 00Q lei de fiecare copil sau cu reducerea totală să depăşească 50 70 din impo­zitul iniţial.

Toate a c e s t e măsuri sunt luate şi în v ed er ea în cu ra jă r ii f o r -

I mării d e capita l prin uşurarea impozitelor, c e a r g r e v a cu o - l cazia succesiunii.

III. O atenţiune deoseb ită s ’a j arăta t su cces iun i lor ţărăneş t i .

In regimul actual se scutea de impozit numai succcsiuniie cuvenite copiilor ji soţiilor, dacă consistiu dintr'o întindere arabilă, a cărei suprafaţă nu depăşea lotul tip de împroprie­tărire, casa de locuit cu depen­dinţele, vitele şl uneltele ne­cesare muncii agricole.

Prin legea aceasta sunt scu­tite de impozit astfel de moş­teniri şi în cazul când sunt a- tribuite ascendenţilor (părinţi­lor), fraţilor, surorilor, nepoţi­lor şi nepoatelor.

IV, Până astăzi, dacă supra­faţa pământului de cultură tre ­cea de lotul tip, dar nu depă­şea 10 ha., ia r moşten itori i erau descend en ţi i în linie d ire c tă sau soţul, se plătea impozitul suc­cesoral numai pentru diferenţa de suprafaţă care depăşea I c tul tip de împroprietărire al regiunii respective.

I Prin noua lege, pentru uşu­rarea micilor agricultori şi tot în interesul consolidării farai- Hei, această dispoziţiune s'a extins şi pentru cazurile când moştenitorii sunt : părinţi, fraţi, su r o r i sau n epoa te ş i nepoţi de f r a ţ i ş i surori.

V. In s copu l in tensificării a- g r i cu l tu r i i ş i st imulării investi- f i i lo r n e c e sa r e exploatării agri­c o l e s'a acordat cu ocazia cal­culări i impozitului succesoral inventarului agricol mort o re­ducere de 75°/0 şi inventarului agricol viu o reducere de 25®/, din valoarea lor de circulaţie din momentul decesului, iar clădiri le agricole, (ecaretele) au fost considerate că fac parte din însăşi valoarea bunului a* gricol pe care îl deserveşte şi deci nemai fiind considerate cn o valoare distinctă, nu vor mai fi evaluate aparte.

De asemenea pen tru a se sti­mula r edarea sau punerea în o mai bună va loa re a terenurilor p ierdu te pen tru exploatarea a- g r i c o l ă sau cu un randament ce du cea la părăsir e , s ’a dispus ca terenurile agricole puse în va­loare din proprîe iniţiativă a lui de cu jus prin îmbunătăţiri funciare ca : împădurire, iriga­ţie, secări, drenaj sau piscicul­tura, să f i e eva lua te cu 75°/0diti va loa r ea lor.

VI. Pe lângă cheltuelile de înmormântare şi an de doliu admise ia pasivul succesiunii, se va admite îa vi itor şl chel- tueli le de boală până la maxi­mum 50 0C0 iei, cu dovezi legale,

VII. In fine pentru ca moj- tenitorii să nu fie constrânşi îa achitarea impozitului succeso* ral la o lichidare in pagubă a bunurilor moştenite, s'a adnU ca impozitul să poată fi achi­tat în 12 rate semestriala. Ra­tele se stabilesc îa rapjr t cn coeficientul, care grevează e* molumentul succesoral.

S'a mers şl mal departe J anume: d*că activul suc:ecoralMse compune din bunuri gria lichidabile, al căror venit este mai mic de 5% anual, in acest caz numărul vărsămintelor poate merge până la 16 rate se nes triale.

millactivă şi pasivă

- C O M U N I C A T -Prin înalt Decret Regal Nr. 958 cele ce se vor crea pe terito-

din 3 Martie 1939, publicat în | riul ţârii, precum şi întreaga M Of. No. 55 din 6 Martie 1 populaţie.1939, s'a prouulgat Legea pen­tru apărarea antiaeriană activă şi pasivă a teritoriului, cuprin­zând principiile de bază în or­ganizarea şi îndrumarea măsu­rilor destinate a face faţă pe­ricolului aerochimic.

In scopul ca aceste principii să fie cunoscute de întreaga populaţie a ţârii, pcatruca ast­fel fiecare cetăţean să-şi cu­noască îndatoririle şi să nu se expună sancţiunilor legii, se publi ca în rezumat aceste dis- poziţiuni.

1 Organizarea apărări i ant i ­aeriene — activă şi pasivă a teriforiuiul — este ob igatorie pe întreg teritoriul ţâri i şi ea se conduce de către M A M., — ca:e va da în acest scop directive şi instrucţiunile nece­sare (art. 1 ).

2. Hotârîri le şi dispoziţiunile date de Ministerul Acrului şl Marinei, referitor la apărarea antiaeriană activă şl pasivă a teritoriu ui, sant obligatorii pen­tru toi le departamentele, re­giile autonome, autorităţile, în­tre prinderile industriale şi co- nerclale, stabilimentele fpublice

şi particulare, societăţi şi aso­ciaţii de orice fel, aflate sau

Aceste hotărîrl şi dispozi- ţîunl se aduc la cunoştinţă prin organele de resort militare şl civile (art. 24).

3. Având ca bază directivele şi instrucţiunile M. A. M,, fie­care departa nent, regie auto nomă, instituţie, ţinut, judeţ, municipiu, co nună urbană, ru ­rală, stabiliment industrial, pro­prietar de imobile, local public, etc., este obligat a-şl organiza pe cont propriu . întreaga apă­rare antiaeriană pasivă a loca­lului, personalului, materialelor şl instalaţi i lor de tot feiul (art. 13).

Fiecare cetăţean deasemenea are obligaţia a se îngriji de masurile necesare prin care să facă faţă pericolului aerochimic (art. 22).

4. Toţi locuitorii valizi al ţării sunt obligaţi să participe la toate serviciile necesare apă­răr ii antiaeriene active şi pa­sive a teritoriului, după ur­mează :

a) Fiecare cetăţean valid, între 16—55 ani este obligat a presta 2 zile de lucru pe an, în scopul executării lucrărilor referitoare la pregătirea mate­rialelor şi instalaţlunilor de tot

alVs

<1«

t<

,-aifelul, necesare teritoriului pen1 tru a face faţă pericolului ae rian.

Participarea la munca se va face în legătură cu îndeletcl- ci rea profesională a fiecărui participant, după cum se va stabili de M. A. M , prin regn iamentul legii (art. 11).

b) Toţi cetăţenii valizi dt orice sex între 7—60 eni, soni obligaţi să participe la instrui ţie 24 de ore pe an (2 ore pe lună), în scopul de a se de prinde cu uti l izarea în cele mal bune condiţluni a materia* lelor şl Instalaţiunilor de totj felul necesara apărări i a i t iaeriene activă şt pasivă a te-J r i tor iului (art. 11).

c) Tineretul din şcoli, fuac>£n< ţionarli autorităţi lor şi mmict to : i i stabilimentelor industriali vor primi această instrucţie cadrul instituţiilor respective,, care sunt obligate a îotroducef 1 în programele lor „ora de apă-r®1 rare pasivă săptămânal*' (art.7),f;^

Restul populaţiei va execu cele 24 ore de apărare* pasi anuale, arătate mai sus, la cen|*n trele dc instruciie organizaţi ̂prin grija autorităţi lor coau**®1 nale respective. lUn

d) Toţi locuitorii ţării, diiö° orice sex, îutre 16—55 ani, sunt 'r obligaţi a participa la încadra* rea serviciilor şi formaţiunilor08 de apărare antiaeriană de in*110 teres general, hotărîte de auto- *‘c rită ţi Ie â comunale şi judeţene.®*8

Această îndatorire revine no* mai locuitorilor cari nu au alte, întrebuinţări în serviciul ar*f®, matei (art 11).

c) Personalul încadrat în sei<1 I v icii le şl formaţiunile de aplff®*

tiin

Ï-ui

«liuUal4liorftviei

fitioo

Nr. €0 -1939 GAZETA TRANSILVANIEI P«|iat 3■ I IM. ......— — —

FRIdlUN

o^GRI PA • RACEU-HEVRAlGflrare antiaeriană a teritoriului, ia au voie [să folosească sau îi comunice la alţ i i nici o re- aţie de serviciu pe care ar leţlne-o datorită activităţi i ior irt. 11).5. Neputinţa fizică, boala sau rţa majoră, constatate prin te el iberate de autoritatea oinunală, constitue scutire de- aitivă sau temporară, după az, a obligativită/ii participăriiserviciile necesare apérári i

ntiaeriene (art. 67).6. Nici o persoană, funcfio- lar de stat sau particular, in­erent de ocupaţia ce ar avea, va putea activa în done-

ul apărării antiaeriene activă pasivă a teritoriului, sub nici formă ca: conferinţe la radio

iau publice, articole la ziare, iroşuri, tablouri murale, in- jne, filme, fabricări şi vân-

iărl de materiale în legătură apărarea antiaeriană, orga­

nizări de standuri, expoziţiafde ipârare pasivă etc.. dscă nu a armat în prealabil cursurile mul centru de instrucţie A, D.

M. A. M. sau unui départa­ient şi n'a obţinut un brevet iau certificat cu menţiunea ilne“ (art. 8)7. Toţii proprietarii de imo- le, localuri publice, înlreprîn* erl comerciale şi industriale, lie,, sunt obligaţi a lăsa liberă tiecutarea oricărei in sa la ţ i i ilctatä de interesul general al iţarării antiaeriene activă şi )©ă a teritoriului, în inte­rni, exteriorul, subsolui, a- ftrişul imobilului, sau îa Urte, grădină, loc viran, etc , (iră drept de deşpăgubire (art.« io8. Toate autorităţile, regii le

mtonome, stabilimentele indus- liiale de Stat şi particulare, jsroprietarii de imobile, etc,, unt obligaţi ca la construcţia ie noui clădiri sau repararea e!or existente, să respecte iispozlţiunile cu privire la sis- tmatizarea şi regimul de con­tracte în scopul de a face faţă lacurilor aeriene (art. 15).9. Pentru a se putea lupta con- :a bombardamentelor aviaţiei iamice cu bombe brinzante, ixice şi incendiare, se stabi­le pe întreg teritoriul tării, mătorul regim ;a) Toate clădirile noui con uite care intră în prevede- e art. Í53 din Legea Adcni- trativă, precum şi construc- e autorităţi lor publice de !ce suprafaţă şl înălţime vor ea câte un adăpost şl plan­urile clădiri lor astfel con- riilte, ca să asigure locatarii intra loviturilor în plin a robelor de cel pufin 100 kgr., ecum şi contra gazelor; iar operişuiile şi partea letn- iasâ a imobilelor vor da sl-

firanţa contra bombelor incen ire (art. 16).I)) Toate imobilele publice1 particulare ce se vor con­ul în viitor ia încrucişări de izi importante, în plete pu­ce, etc. precum şi cele exls-

i te, vor fi înzestrate cu un ipost betonat, care sa dea iranţă contra bombalor îa ide cel pufin 100 kgr., pre­ia şl contra gazelor.Capacitatea acestora va fi iei calculată, încât să adă-

, stească pe lângă locatarii , abilelor, încă un număr echl- , lent cu Vs din numărul lo-

iarilor sau funcţionarilor (art.

ţ 110. in cazul că stabilimen- ' « industriale, instituţiile, so-

ft&tile şi asociaţiile, precum ^«proprietarii imobilelor, nu . -ijutâ întocmai condiţiile re*

isid construcţiilor de adă­

posturi arătate mai sus, M in is­terul Aerului şi Marinei are dreptul să angajeze prin p r i­măria respectivă construcţiile şl instalaţiile de tot felul în contul acestora, în acest scop primăria va putea să facă pro- priri pe veniturile anului în curs şi următorii, până la aco perirea investiţiilor făcute, cu0 majorare de 20°/0, pentru spo­rirea fondului apărări i ant iae­riene a teritoriului (art. 18).

11. Toate ministerele, regiile autonome, societăţile, asocia­ţiile, instituţiile, stabilimentele publice şi industriale de orice fel, întreprinderile comerciale şi populaţia însăşi, sunt obli­gate ca ia exerciţi i le de apă­rare antiaeriană activă şl pa­sivă a teritoriulu, anunţate sau neanuntate, ce se vor organiza pe cuprinsul tării, să execute întocmai dispozitiuniie afişate sau publicate prin presă şl radio (art; 12).

12. Acel care distruge un obiect, o lucrare sau o instala­ţie destinată protecţiei contra atacurilor aeriene, chiar dacă este a pa proprietate, comite delictul de provocare de peri ­col pub’i^ prin stricarea mij­loacelor de apărare antiaeriană şi se pedepseşte cu închisoare corecţionaiă dela 1—5 ani, a- mendă dela 10.000—100.000 lei şi interdicţia corecţionaiă dela1 — 2 ani.

Dacă faptul a carzat moartea sau o vătămare gravă a sănă­tăţii uneia sau mai multor per­soane, se aplică pedeapsa pre­văzută de art. 352, aliniatui ultim No. 1 sau 2 din codul penal Carol Il-lea;

s) Acela care nu execută, în­târzie sau sabotează măsurile de protecţie contra atacuri lor aeriene, se pedepseşte cu închi­soare corecţionaiă dela 6 luni ia 2 aci şl amendă dela 5000 la 50 000 lei;

b) Acela care se face vinovat de neglijentă sau rea voinţă în respectarea măsurilor de apă­rare antiaeriană, hotărî ,e de autorităţi, atât cu ocazia exer- ciţii lor de apărare pasivă, cât şi în ce priveşte organizarea şi încadrarea în formaţiunile de apărare antiaeriană ale terito­riului, precum şi Nacela care lipseşte nemotivat dela cursu­ri le centrelor de instrucţie sau orele de apărare pasivă, orga­nizate de autorităţi, se pedep­seşte cu amendă dela 500 la 2000 lei sau cu închisoare po­liţienească dela o zi la o lună, în caz de recidivă;

c) Acela care contravine la dispozitiuniie afişate de auto­rităţi cu ocazia exerciţiilor de apărare antiaeriană activă -t şi pasivă, se pedepseşte cu a- mendă dela 200 la 1000 iei;

d) Acela care fabrică obiecte sau orice materiale în legătură cu apărarea antiaeriană activă şl pasivă a teritoriului şl acela care pune aceste obiecte sau materiale în circulaţie fără a fi omologate de Ministerul A e­rului şi Marinei, în acord cu Ministerul înzestrării Armatei, precum şi acela care activează în domeniul apărării antiaeriene a teritoriului, fără a avea pre­alabila aprobare a Ministerului Aerului şi Marinei, se pedep­seşte cu închisoare corecţionaiă dela 6 luni la 2 ani şl cu a- mendă dela 20.000 la 100.000 lei;

e) Acela care construeşte fără autorizaţiile serviciilor de apărare pasivă ale oraşelor sau conduce lucrări de adăpostire precum şi instalaţii de utilitate publică ce nu îndeplinesc con- diţlunile prevăzute de prezenta

A înccputtârgul aparate lor de radio.

N o i a v e m m ă r c i l e m o n d i a l e :

Körfing, Loewe şi Mediatorîn conditiuni a v a n t a j o a s e pentru deţinătorii de curent ai Uzinei Electrice din Braşov.

T o te lec tH c ‘s S . A553 1 - 1

B r a ş o v , Str. Regele Carol 59 Etaj I. Telefon 739.

lege şi regulamentul ei, precum şi acela care va încerca vre-o înşelăciune sau inducere în e- roare a autorităţilor în legătură cu cele de mai sus, se pedep­seşte cu închisoare corecţio- naiă deia 6 luni ia 2 ani şi cu amendă dela 20 COO la 100.000 lei;

f) A.ceia care divulgă sau predă la agenţii străini diferite date, acte sau planuri referi toare la apărarea antiaeriană activă şi pasivă a teritoriului, se pedepseşte, conform art. 191 din codul penal Carol II lea, dacă este cetăţean român, sau conform ari, 194 din codul pe­nal, dacă este străin (art. 63).

Cronicacinematografică

Cu începerea sezonului de io3maă interesul publicului se manifestă tot mai mult pentru spectacolele cinematografice.

Nu este o sarcină tocmai u- şoară, cum s'ar părea la prima vedere, pentru alegerea fi lme­lor, care să corespundă cerin­ţelor de înaltă valoare muzi­cală, artistică, culturală, edu­cativă şl să fie pe gustul pu­blicului spectator.

Conducerea noului cinema­tograf „C orso", în scurt timp al existenţei sale, a dat dovadă de pricepere şl bun gust în alegerea filmelor.

Publicul braşovean are ocazie să admire cele mai noui şi for­midabile creaţi i ale ecranului.

După „Rapsodia D iabolică“, care rulează cu începerea dela13 Octombrie c , se anunţă o serie de şlagăre noui? 1) „Con­f l i c t “ după scenariul Iui H Wil­helm şi Gîna Kaus, 2) „Trei f e t i ţ e d u lc i“ c u tânăra şi ta len­tata cântăreaţă Deanna Durbin,3) „Vârtejul“ şi 4) Noul film românesc j „Se aprind f ă c l i i l e " cu : George Vraca, Nutzi Dona şi Olga Porumbiru.

I. St.

Publicaţie de licitaţieComitetul şcolar al l iceului

de fete .-„Principesa Elena" din Braşov, anunţă l ialtaţie publică pentru procurarea de alimente necesare Internatului şcoalei pe anul şcolar 1939—1930. ca : lapte, pâine, carne, coloniale, iaurt Ofertele închise se prl mese până la 1 Noembrie a. c.

556 1 - 1

De vânzareTurnătorie de fontă şl metale

cu atelier mecanic în Braşov, Şoseaua Cristian, proprietatea Societăţii Metalurgia Română.

Doritorii să facă ofertă scrisă, irevocabil până la 1 Novembrie 1939. Informaţii se pot cere d -lu i dr. Aron Suciu, advocat Braşov, Bulevardul Regele Fer­dinand No. 7. Telefoa No. 188.

Fabrica se poate vizita zilnic Intre orele 14—16. 557 1 — 1

In atenţiuneaproprietarilor de vehicule

— Publicaţiune —

In baza art. 53 din lege, 45 din regulamentul legei c i rcula­ţiei pe drumurile publice şl ord. No. 58414—939 a Minis­terelor Internelor, Direct- Adm. de Stat, se aduce la cunoştinţa proprietarilor de autovehicule : turisme, camioane, camionete, autobuze, motociclete, cisterne etc. cum şi biciclete cu motor ajutor, că sunt obligaţi a se prezenta cu vehiculele lor la Chestura de Poliţie, Secţia c i r ­culaţiei , la datele şl orele spe­cificate mai jos pentru verifi­carea actelor după cum ur- 016âzâ »

Delà Nr. 1—loo Bv. în 17 Oct. 1939 ora 9 fix.

Dela Nr. loo—2oo Bv. in 18 Oct. ora 9.

Dela Nr. 2oo—300 Bv. în 19 Oct. ora 9.

Dela Nr. 3oo—4oo Bv. în 20 Oct. ora 9.

Dela Nr, 4oo—5oo Bv. în 21 O^t. ora 9.

Dela Nr. 5oo—6oo Bv. în 23 Oct. ora 9.

Dela Nr. 6oo—7oo Bv. în 24 Oct. ora 9.

Dela Nr. 7oo—7oo Bv. in 25 Oct. ora 9.

Dela Nr. 8oo—9oo Bv. în 27 Oct ora 9.

Dela Nr. 9oo—looo Bv. în 28 Oct. ora 9.

Dâia looo—l lo o Bv, în 30 Oct. ora 9

Dela l l o o —12oo Bv. în 31 Oct, ora 9.

Tel» 12oo—13oo Nov era 9.

Delt 13oo—14oo Nov. ora 9.

D ea 14oo—15oo Nov. ora 9.

Dela 15oo—16oo Nov. ora 9.

Dela 16oo—17oo Nov ora 9.

De'a I7oo—18oo Nov o*a 9.

Dela 18oo—19oo Nov. ora 9.

Dála 19oo—2ooo Nov. ora 9.

Dela 12001—12080 Bv. în 11 Oct. ora 9 biciclete cu motor ajutor.

Verificarea se va face în baza unei cereri timbrată legal plus timbru de construcţie. Cererea- imprimat se găseşte la ^Biroul ci rculaţiei .

Vehicule cu tracţiune an i­m ală ; birje, trăsuri particulare, căruţe, camioane, se vor pre­zenta în zilele şt în ordinea a- rătată mal sus, însă ia ora 16 după amiază.

Proprietarii de biciclete se vor prezenta în fiecare zi de lucru dela ora 16 p m., cu în­cepere dela 17 Oct. până la 1 Dec. 1939. Nu se admite nici oa tn AnA ţ*c>

Cel cari vor fl găsiţi după

Bv. în 1

Bv. în 2

Bv. în 3

Bv. în 4

Bv. în 6

Bv. în 7

Bv. în 9

Bv. în 10

datele de mai sus fără viza de verificare pe foile de circulaţie şi permise de bicicletă, se vor pedepsi cu amendă dela 200 — 1000 lei conform art. 62 din legea circulaţiei fi se vor opri din circulaţie vehiculele, con- fiscându se foile de circulaţie.

Chestorul Politiei I. Ciurea.

UN REGULATOR. Urodonalfluidifică sângele şi înmlădiază arterele. Doctorul R, Dumas, medic consultant la Vichy, men­ţionează că Urodonal apare că' singurul medicament logic a l arterio-sclerozei, pentrucă e l este un depresor indirect a l tensiunei sanguine şi prin f^a- ceasta, un regulator al a- cestei presiuni. Urodonal mal face să scadă tensiunea san­guină eliminând acidul uric şl colesterina, cari, amândouă sunt otrăvuri ipertensive prin exce ­lentă. Oricine se simte mal uşor şi mai bine dispus după cura de Urodonal. 1—2

PublicaţiuneSe aduce la cunoştinţa gene­

rală că la Camera Agricolă Bra­şov, se găseşte până la 110 buc. berbesi re form ai cari 2Jse pot vedea la Şcoala agricolă Sân- petru (jud. Braşov) Aceşti ber­beci se vând prin licitaţie pu­blică cu oferte închise, Jo i 19 Oct. 1939, ora 10 îa. m., care se va t{ne la sediul Camerll, Calea Victoriei 52 etaj. Garan­ţia ce se va depune, va fl 3000 lei, Toti berbecii se vând în bloc, iar plata lor se va face după adiudecarea ofertei.558 1 — 1 Direcţiunea .

Dela C a m era de Muncă.

Examenele de caii' ficare profesională

Camera de Muncă Braşov, a- duce la cunoştinţa celor inte­resaţi că delà data de 1 Oct. 1939, s'a început examenele de calificare profesională pen­tru obţinerea cărţilor de meş­ter şi lucrător în meseriile der

I Brutari, simigii-covrigari* morari, chelneri, bărbieri, coa­fori, manichiurişti.

II. Fierari, fierari beton a r ­mat, mecanici automobillştf, mecanici conducători de auto­mobile, tinichigii ornameatişti« tinichigii alămari, ceasornicari» giuvaergii, opticienl, tipografi culegători, tipografi maşlniştt, tipografi maşiniştl de rotative şi cartonaglştl.

III. Lăcătuşi, ajustorl, strun­gari de fler, mecanici Jde toate categoriile şi fotografi.

IV. Tâmplari de mobile şl bi­nale şi turnători de fier, bronz şi fontă,

Se atrage atenţia că după trecerea timpului de examene adeverinţele de mai sus vor f l anulate.

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. a 0—193?

Tragedia unui poporCa o furtună năvălitoare s'a

ab&tut asupra Poloniei furia jrăsboiului, care cu toată rezls- tenfa eroică a întregii naţiuni, fn trei săptămâni de zile a dus la complecta desfiinţare a sta­tului polonez de 36 milioane de locuitori.

In decursul secolelor Polonia• fost obiectul disputelor din partea vecinilor săi puternici. Ea a trăit in sclavie streină mal bine de un secol, a trăit mai multe împărţiri şl încercări de nimicirea caracterului său

restaurarea statului său Înde- pendent, nu poate să piară.

Tragedia actuală a poporului polonez este mult mai cumplită decât toate tragediile trăite îna­inte de 1918. In trecut, chiar dacă au fost împărţiţi şi au trăit sub trei dominaţii (împă­răţii) deosebite, din punct de vedere a structurel sociale şi ideologice, ei n’au avut nimic de suferit. Acuma însă o parte din ei va trebui să urmeze re ­gimul naţional-socialist, care dacă nu va fi prea blând faţă

naţional, însă în toate aceste j de el din punct de vedere polupte scculare cu cotropitorii «Si a dat dovadă de vitalitate şl nu numai că şl-a păstrat spi­ritul naţional, dar a şi trăit zile senine după reînviere.

Douăzeci şi cinci de ani în urmă Polonia nu există pe harta Europei ca stat independent. Generaţii întregi au fost cres­cute ca cetăţeni ruşi, austriac! şl germani şi cu toate acestea ide ia naţională polonă a fost mai tare decât toate influen­ţele şi înrâuririle statelor asu­pritoare.

Nu prin intrigile diplomatice şl voinţa altora şi-a redobândit Polonia libertatea. Ci printr’o luptă crâncenă şi complicată, într’o conjuctură internaţională foarte tragică pentru ea, când fii ai poporului polonez s'au aflat în rândurile armatelor be­ligerante opuse.

In anul 1914, când a izbuc­nit războiul mondial, polonezii ştiau toarte bine, că în cazul victoriei aliaţilor, Rusia nu va admite Polonia independentă, ia r în cazul victoriei Puterilor Centrale, Germania deasemenea nu va admite Polonia reîntre­g ită şl independentă. Totuşi, având unele promisiuni din par­tea guvernului german, patrio­tu l Josef Pilsudski a unit în jurul său 170 de alţi patrioţi polonezi, organizând „Legiunea Polonă“ şl sperând să puie baza noului stat polonez cu ajutorul armatei germane. Îndată ce s'a convins însă, că nu este decâto unealtă a politicei germane şl că sângele legionarilor săi va fi vărsat numai pentru „Re­gele Prusiei“, Pilsudski a făcut un gest demonstrativ. A depus comanda legiunilor polone. Ges­tul Iul a fost urmat de toţi co­mandanţii poloni ai legiunei. După aceasta Pilsudski a fost internat in forţăreaţa Magden- burg, iar legiunile polone r is i­pite.

In Franţa un alt patriot po­lonez, generalul Haller, a orga­nizat o armată polonă, iar la Izbucnirea revoluţiei ruseşti din Februarie 1917, guvernul pro­vizoriu rus a aprobat înfiinţa­rea unităţilor poloneze şi for­marea armatei polone separate dintre soldaţi şi ofiţeri poloni din armata rusă.

Cu începerea prăbuşlrel Im­periului german, legiunile r is i­pite ale lui Pilsudski s'au strâns din nou, unindu-se cu diviziile polone de pe frontul rusesc şi, liberat din fortăreaţa dela Mag- denburg, la 10 Noemvrie 1918, Pilsudski a sosit la Varşovia şi s'a pus în fruntea Poloniei unite.

Toţi polonii — foşti cetăţeni ruşi, austriac! şi germani sau supuşii altor state — cu toate deosebirile exterioare de cul­tură şi obişnuinţă, au fost pă­trunşi de o singură idee s Po­lonia ! Acest cuvânt magic a trăit veşnic în inimile tuturor polonilor, indiferent sub ce do­minaţie s'au aflat şi alături de cine au luptat.

Prea puţin timp însă s’a bu­curat naţiunea polonă de re ­naşterea şl independenţa el —21 de ani. Dar un popor, care a dus o luptă naţională în de­cursul veacurilor şl care a a ră ­ta t o Îndârjire atât de mare în

litlc şi naţional, toiuşi cel pu­ţin structura socială şi econo mică va rămâne apropiată de cea de până acuma.

Cu totul altă soartă o aş­teaptă pe populaţia din terito­rii le trecute sub dominaţia So

vletelor ruseşti. După cum s’a anunţat la radio, teritoriile o- cupate a început o activitate febrilă pentru sovietizarea po­pulaţiei, naţionalizarea şl co­lectivizarea fabricilor, băncilor şl pământurilor. Proprietatea mare *i mijlocie este sortită să dispară, urmând soarta colec­tivismului marxist. Elementele evreeşti, aflate până odinioară oarecum 1a carantină, vor în­cepe să-şi manifeste influinţa.

întreagă structura economico- socială va suferi mari schim­bări şl prefaceri, cu care foarte greu se pot obişnui cetăţenii deprinşi cu regimul politico- social burghez.

Oricât de crudă va fi însă soarta poporului polonez de aci încolo, spiritul naţional polon va trăi în inimile polonilor, cum a trăit în decursul veacu­rilor la glorioşii lor strămoşi.

Justin 1. Stancovschi.

INFORMAŢ1UNIA n iv e r s a r e a z i le i de n a ş ­

t e r e a M. S. R e g e lu i . Luni,16 Octomvrie 1939, fiind an i­versarea zilei de naştere a M. S, Regelui, autorităţile publice şl şcolile din toată ţara vor fi închise.

Pentru aniversarea zilei de naştere a M. S. Regelui, Co­mandamentul Strâjii Ţării a ho­tărât următoarele :(

Luni, 16 Octomvrie, toate u- nităţîle străjereşti şcolare şi ex- traşcolare, ]vor sărbători Ziua de naştere a M. S. Regelui Ca­rol II, Marele Străjer al Ţării, în cadrul unui ceremonial fes­tiv, care \a fi precedat de un Te-Deum, oficiat la sediul uni­tăţii respective.

Cu acest prilej, evocarea z i­lei va avea ca subiect preamă­rirea M. Sale Regelui, înaltul exemplu de muncă şi strădanie pentru binele Ţării şi neamu­lui, ca şl măreţele înfăptuiri în toate domeniile de activitate naţională.

După aceea va avea loc o serbare cu program adéquat.

Sărbătorirea zilei de naştere a Supremului nostru Coman dant, să fie pentru milioanele de străjer! al Ţării, pentru co­mandanţi ca şl pentru întregul popor, prilej de înălţare sufle­tească şi încredere în viitor.

*D-1 G. G. M ironescu , deca­

nul facultăţii de drept din Bu­cureşti, împlinind limita de vârstă, a cerut aranjarea drep­turilor sale le pensie. Ministe­rul educaţiei, primlndu-1 demi- slunea, i a trimis o adresă de calde mulţumiri pentru activ i­tatea didactică desfăşurată de d-sa timp de peste 30 de ani.

Ca prodecan al facultăţii de drept din Bucureşti a fost în­sărcinat d 1 profesor Anibal Teodorescu. *

Ministerul Muncii, în confor­mitate cu dispoziţiile legii pen­tru pregătirea profesională şi exercitarea meseriilor, a auto­rizat funcţionarea Căminului pentru ucenici din comuna To- hanul-vechl, jud. Braşov, înfiin­ţat de S, A. R. Fabrica N. M a­laxa din aceeaşi localitate.

*In c h e s t iu n e a co m erţu lu i

f i r e lo r de bum bac . Se aduce la cunoştinţă, că în urma de­mersurilor făcute de Uniunea Camerelor de comerţ şi de In­dustrie, re lativ la situaţia, care se creiază comercianţilor prin blocarea totală a firelor de bumbac, Ministerul Apărării Naţionale cu adresa Nr. 25.628 din 5 Octomvrie 1939, face cu­noscut, că a dat dispozlţluni Corpurilor de Armată în sen­sul ca toate cantităţile de fire de bumbac, ce se găsesc la co­mercianţii detaillşti, să fie lă ­sate libere in comerţ.

Oficiul parohial ort. rom. din Braşovul vechi caută un a d ­ministrator pentru Casa Cultu rală a Bisericii, precum şi pen­tru conducerea, în proprie re ­gie a .bufetului, necesar sălii destinate pentru nunţi şl alte întruniri.

*Se aduce ia cunoştinţa tutu­

ror acelora cari au făcut cam­pania din 1913, că primindu-se dela Centrala Societâţei Vete­ranilor din Campania 1913 „A- vântul Ţări i“ autorizaţia pentru înfiinţarea unei filiale la Bra­şov a suszisei Societăţi, toţi aceia cari întră în această ca­tegoric, se vor înscrie la lo­cuinţa d- lui Gh. Van Saanen, din strada Pictor Popp Nr. 8 (v is a -v is de Spitalul Militar) în toate zilele dela ora 11 —12 şi 15—17.

Cei aflaţi în comunele apar­ţinând de jud. Braşov, se vor adresa în scris, arătând gradul ce l'au avut în campania din 1913, unitatea din care au fă­cut parte, numărul brevetului medaliei „Avântul Ţării" şi de ce unitate a fost eliberat.

*

Cinematografe„A s t r a“ :

Dela 12 Octomvrie i Cel mai mare şlagăr mondial

„DRAPELUL“Luptă între iubire şi dragoste de patrie cu W illy Birgel şl Brigitte Horney. Afară de acea­sta ! „Linia S i e g f r i e d

„Corso“ :„RAPSODIA DIABOLICA“

cu Tyron Power şl Alice Tay.

„R o y a I“ :Două premiere de mare sen­

zaţie :I. „Un rege n e în co ro n a t“ cu Clark Gabie şi Myrna Loy.II. „ P a n ic a în h o te l“cu fraţii Marx. O comedie fan­tastică.

„Modern“ :Două iilme î

I. „ B r ig a d a M o rţ i i“cu Madge Evans, Preston Fos- ter şi Heil Hamilton.II, „ F ra ţ i i R itz c a şo m e r i“ una din cele mai bune realizări ale cunoscuţilor comedianţi.

De închiriat apartament 2 camere, bucătărie, bae, cămară, antreu, 2200 lei lunar. Strada Sfinţi) Apostoli Nr. 12, Braşo­vul- vecbi.

Idem mai mici 1800 lei lunar.476 1—0

Ajutorareafamiliilor concentraţilor lipsiţide mijloace.

D-1 N Ottescu, ministrul internelor, a comuuicat d-lor re­zidenţi regali al ţinuturilor din ţară, următoarele dispoziţiuni ce urmează a fi luate pentru ajutorarea familiilor concentraţilor lipsiţi de mijloace :

Să se alimenteze fondul de ajutorare, In raport cu bugetu fiecărui ţinut (1 jum.—3 milioane).

Dacă fondul de deschidere de credit nu este suficient, ur mează să se procedeze la modificarea bugetuiui,

Prefecturile de judeţ vor împărţi tn naturâ familiilor con centraţilor săraci 20 kgr. făină şl 40 kgr. mălai.

Aceste alimente vor fi cumpărate dela producătorii local şl achitate de flecare Ţinut, pe baza conturilor înaintate prefecturi.

Plata alimentelor se va§face prin prefecturi.Pentru a se veni în ajutorul armatei, d-l ministru N. Ol'

tescu a luat măsuri să se cumpere cantităţi de lână, care să distribuită şcoalelor profesionale din fiecare Ţinut, spre a ti confecţiona ciorapi şl pieptare pentru soldaţi.

Se va face în acest scop apel şi la concursul S dvietăţilor de binefacere din fiecare Ţinut şi în general la o r l :e instituţii care ar putea contribui la această operă.

Ciorapii şl pieptarele coaiectionate vor fi vărsate autorită ţi lor militare superioare din fiecare Ţinut Jpentru distribuire Orice iniţiativă luată în această privinţă va fi bini primită şi si va bucura de întreg sprijinul oficial.

Operaţiile pe câmpul de lupţiComunicatul Francez

uParis, 12. — Comunicatul de Jo i seara al marelui cartlef®

general are următorul cuprins îIncursiuni şi patrulări de ambele părţi.Activitatea elementelor noastre înaintate în special în re

giunea dela Sud de Saarbruecken.Par is , 13. — Comunicatul francez din dimineaţa zilei d

13 Octombrie anunţă sNoaptea calmă pe ansamblul frontului.Patrule inamice au fost respinse în regiunea Warndt.

Comunicatul GermanBerlin, 13. — înaltul comandament al armatei

comunică sLa Est, mişcarea trupelor spre lin ia de demarcaţie a\a\(

reselor raso germane este aproape terminată.La Vest, activitatea locală de patrule şi de artilerie,

mănătoare celei din zilele precedente.Eri francezii au aruncat în aer podurile fortificate de pei

Rin situate în apropiere de Wintersdorf, Breisack şi Neuenbui

Răspunsul Anglieila propunerile de pace a cancelarului Hitler.

Si

tPtsfta

răsnsâcaiz

In şedinţa de ala ltaerl după masă a Camerei Comunelor Neville Chamberlain a dat răspuns propunerilor de pace a!eci >. celarului german. Răspunsul, la fel ca al primului ministru tfr r* cez şl bazat pe acelea?! motive, respinge propunerile Cancelai r Iul, ca Inacceptabile.

In răspunsul său primul ministru englez, după ce analizei propunerile Berlinului, |cari iau ca punct de plecare consacra| unei agresiuni, ajunge la constatarea că acestea sunt vagi, qb finite şl uu conţin nimic din ce ar face să se prevadă o refl rare a răului făcut Poloniei şi Cehoslovaciei. .

Ş i-a încheiat discursul cu următoarele! ÍDatela problemei sunt prin urmare c la re i sau guvernulf y

man trebue să dea dovezi convingătoare de dorinţa sa de p f prin acte pozitive şi prin garapţii efective a intenţiei sale i03 a-şi executa angajamentele, sau trebue să ne îndeplinim dati , până la capăt. Germania este aceea care trebue să aleagă,

După discursul d Ini Chamberla £Consfătuirea d-lui Hitler cu principalii săi .colaborat

Berlin . — Agenţia „Havas" comunică îDupă citirea textului discursului d-lu i Chamberlain, cal

larul Hitler a convocat Jo i seara la cancelariatul Reichultii principalii să! coloboratori.

Şeful presei Relchulul, d-1 dr. Dietrich, care a asist! I *n şedinţă, a făcut declaraţii presei, din care rezultă î m

1. Schimbul de vederi între Berlin şl Londra este închi| rc2. Un război de o intensitate extremă nu mal poate fl

lăturat decât dacă statele neutre lasă Anglia să înţeleagă că ea nu poate conta pe sprijinul lor şl că ele doresc ca Mi Britanie şl Franţa, de o parte, şl Reichul de cealaltă parti găsească o soluţie rezonabilă.

3. Germania este convinsă că, în Împrejurările aclt Rusia îşi va ţine toate făgăduelile făcute Germaniei.

4. Germania tot nu doreşte războiul şi se va mărgini ii apere din toate puterile. Această apărare va putea lua foi unei ofenslve-defenstve.

5. Germania va aştepta încă destulă vreme pentru I 8C acţiunii eventuale a neutrilor timpul de a se desfăşura. * va

căMmÉtviTC

ti!fl

V !ţ»iraiia .A stra“ Braşov, — lâ l t i r a „Tipografia Gazeta TfanailYanieiM&BraşoT S. A» Radactor fi tfiraatrfl Ioaa Broiş Mi