Are You OK? A Guide to Caringfor Your Mental HealthCopl,right @ 2018 by Happyable, Inc.This edition published by arangement with Da Capo Press, an imprintofPerseus Books, LLC, a subsidiary ofHachette Book Group, Inc., NewYorh Nevr' York, USA. All rights reserved.

Copyright @ 2019 Editura For YouToate drepturile asupra versiunii in limba rom6nd aparlin Editurii ForYou. Reproducerea integrali sau pa4iali, sub orice formd, d textului dinaceastd carte este posibili numai cu acordul prealabil al Editurii For You.

Redactare: Liliana Burghin6Tehnoredactare: Anca $erbuDesign coperti: Stelian Bigan

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieiMORTON, KENSinitater sufletului: cum si ai griji de sinitatea min,tii tale/psih. KatiMortoq trad. din lb. englezi do Daniela Andronache. - Bucuregti: ForYou,2020rsBN 978-606-639-348-5I. Andronache, Daniela (trad.)159.9

Psih. Kati Morton

8annarca suJletuhti

-r8Cum sd ai grijd de

Traducere din limba englezdde Daniela Andronache

sdndtatea minlii tale

Editura For YouBucuresti

https://www.libris.ro/sanatatea-sufletului-kati-morton-FOR978-606-639-348-5--p18119999.html

268 g PSIH. KATI MORTON

Cauti ajutor: $i acest lucru este parte din multedintre celelalte instrumente prezentate, dar este important

si qtii cE po! sd ceri ajutor. Merili sd primeqti sprijin qiajutor cAnd ai cea mai mare nevoie, deci nu aqtepta! Cu

cit incepi mai curdnd sd vorbeqti despre cum te sim,ti qi cese intAmpii cu tine, cu atat este mai pulin probabil sd setralrsforme intr-o recddere.

Cuprins

Ce este senetatea mentalx?Ce trebuie sd qtii gi de unde si incepiDe ce pare atdt de greu sA te faci bine?

Cum $tim cd avem nevoie de ajutor?Semnale de alarmd qi indicii de atenlionare 40Speciali$tii in sanitate mentah decodifica{iCine ce face? 63Ce e cel mai bine pentru mine?Cum gdsesc cel mai bun tip de terapie 83Pregetirea pentru prima intilnireLa ce sA te aqtepli Si ce sE intrebi 106Este terapeutul meu potrivit pentru mine?Intr-o relalie terapeuticA simli ca rezonezicu cel5lalt 128Ce sunt relatiile toxice?Semnale de avertizare qi moduri de a ieqi din ele 149ComunicareaCheia unei vieli fericite Si sindtoase!Evitarea greqelilor frecvente gi vindecarea relafiilordeficitare acas6, la muncd Si in viap 200Ajutor! Sunt in terapie qi inci sufir!Cum si oblinem mai mult ajutor cdnd avemnevoie de el

Glosar

Resurse gi referinle utile

Prolog

capitolul I

Capitolul 2Capitolul 3

Capitolul 4

Capitolul 5

Capitolul 6

Capitolul 7

Capitolul 8

Capitolul 9

Capitolul 10

Capitolul I I

Epilog

Anexa A

Anexa B

'l

ll?7

t^t3

zz)

251

253

259

I

t

Ce este sdndtatea mentali?t8

Ce trebuie sa gtii gi de unde si incepi

1-1are este diferenla dintre seneatea mentala qi boalalr.-zmintald? Cu tolii avem sendtate mentald. Tennenulde sdndtate mintald este adesea considerat sinonim cuboala mintald, dar nu este deloc adevdrat. Sinetatea noas-

trd mental5 este modul in care ne simlim psihologic qiemolional. Cu alte cuvinte, cum te sim{i tu astizi? $i nuvreau acel rdspuns indiferent, ,,Bine', ci, on€st cum t€simli? Egti capabil sd faci fap muncii sau qcolii? Cumsunt rela{iile tale? Cum este viaJa ta? Daci o duci destulde bine in via{a ta, dacd i{i indeplineqti obligatiile dac[ ififaci timp pentru relatiile tale semnificative qi egti in staresd gestionezi fiecare micd supdrare care apare, aq spune cisanetatea ta mentall este ln formd bun6.

12 S PSIH. KAII MORTON

Pe de altd parte, dac[ te sim{i mai obosit decit de obi-

cei, dacd nu te bucuri de lucruri care cAndva ili aduceaubucurie qi chiar qi cea mai micd supdrare i{i stricb intrea-ga zi, atrnci s-ar putea s[ trebuiascd sd faci un efort maimare in legdhrd cu sdndtatea ta mentale. Cdnd imi daulacrimile frrd motiv, eu gtiu cd trebuie sd m[ ingrijesc maibine. Poate cI m[ apucb pldnsul vizdnd o reclamd sau imisare landdra imediat. la cel mai mic conffict. Orice micbproblemd ar apdrea, md simt atdt de incircat[ emolional,incdt pur gi simplu nu-i fac faj6. CAnd imi dau seama cdmd simt aqa, qtiu ci trebuie si imi rup nigte timp pentrua md ingriji pe mine insdmi qi sE o sun pe terapeuta meapentru o qedin!6 de terapie.

Deoarece nu ne vedem sdndtatea mentalI la fel cum

ne vedem de cele mai multe ori sanltatea fizicd, ea esteuqor de ignorat. Mulli oameni simtd fricd, se supdrd preaugor qi sunt epuizali emo{ional timp de ani de zile inainte

de a ajunge s[ consulte un specialist. Aud tot timpul cum

oamenii amdn[ pentru cd iqi spun c6 ,,Nu e chiar atdt der[u" sau ,,IncA pot sbmA trezesc Ai s[ mergla serviciu, deci suntin reguld". E importantsd gtim cd nu trebuiesA aStept[m si c[utdmajutor p0nd cdnd numai putem funcliona.De fapt, prognosticule mai bun dacd primimajutor din timp.

Boala mentale apa16 eand

sinitatea noastre mentaleeste compromisd sau negli.jati atet de mult timp. incitne afecteaze abilitatea de a

luncliona in viala de zi cu zi.

Sdndtatea sufletului J 13Boala mentall, pe de altl parte, apare cdnd sdndta-

tea noastrd mentale este compromisd sau neglijatd atAt de

mult timp, incAt ne afectezl abilitatea de a func{iona inviala noastrd de zi cl zi. Acest lucru inseamnd cd nu maiputem face lucrurile pe care obiqnuiam sd le facem, cInu ne bucurlm de cele de care obignuiam sd ne bucurlmsau chiar cd nu mai vedem lumea in jurul nostru aSa cumobignuiam s[ o vedem altddat5. Boala mentald acoperi ogaml larg[ de afecliuni, printre care depresia, anxietatea,tulburdrile de alimentaJie gi tulburarea de personalitate

borderline. Cdt de afectali suntem de boala noastri men-tald depinde de cdt de grav6 este starea de care suferim,

cAt de mult sprijin gi ajutor primim gi cdt de repede cd-ut[m acest ajutor. Boala mentald este ca qi cum minteanoastrd ar lupta chiar impotriva noastr6, impiedicdndu-ne

si facem lucrurile care ne plac qi ficdndu-ne ca sarcinilecotidiene si ni se pari mult mai grele. La fel cum vorbimdespre o rdceald sau o gripi care ne afecteazd func{iona-rea coqpului, aga qi creierul nostru poate fi bolnav gi poateavea nevoie de aten{ie de specialitate. De aceea le reamin-

tesc mereu oamenilor si se gAndeasci la boala mental[ lafel cum s-ar gdndi la o boald fizic[. I-ai spune cuiva careare pneumonie sd se ridice din pat qi sd munceascl pdnl la

finalul programului de lucru? Sau ne-am aqtepta ca cineva

cu un picior rupt sd iqi vadd de ziua lui de lucru la fe1 cumo licea inainte s6-qi rup[ piciorul? Sigur cd nu! Atunci, dece at6t de des nu ludm in serios bolile mentale aqa cum ofacem cu cele fizice?

Am alut cu mulli ani in urmd o pacientd care sufe-rea de luni de zile de niqte simptome asemindtoare gripei.

Avea dureri in corp, era obositii gi avea stiiri de greald qi

I,;

14 I PSIII. KATI MORTON

chiar vomita uneori. Soful ei a dus-o pe la medici, la spe-cialiqti gi chiar la un neurolog, pentm a afla ce se intdmpld

cu ea. Nu au gdsit nimic. Toate analizele de sAnge qi sca-ndrile la tomograf ieqeau normale. Pacienta era supirat[,se sim,tea pierdutd, disperati, iar soful ei a inceput sd seintrebe daci nu cumva ea inventa toate acele simptome.Pind la urmd, au venit la mine.

Am amintirea vie a solului pacientei mele cdnd m-aintrebat:

- Kati, crezi ci este totul doar ?n capul ei?Am rdspuns ezitant la intrebare din politele, at l fa[6

de el, cdt qi fald de solia lui, dar ceea ce aq fi vrut cu ade-vdrat si ii spun era: ,,Ce importanld are? Dacb problemeleei ar fi psihosomatice (acest lucru insemn6nd cd simpto-mele ei fizice sunt cauzate de o boald mentald), ar fi elemai pulin importante? Nu coordoneazi creierul nostru in-tregul corp qi se asigurd cd putem si facem ce avem deIEcut in fiecare zi? Dacd inlelegem acest lucru, de ce neeste incd at6t greu s[ ne ludm sandtatea mentald la fel dein serios cum o lu6m pe ceafrzicd?"

Chiar am spus, pini la urmd, ceva de genul:- Pii, eu nu cred cd originea conteazd cu adevlrat.

Ceea ce este important este cum sd o facem sd se simtdmai bine.

PdnI la urmd, s-a dovedit cd anxietatea ei intensd qi

crizele depresive o ficeau sd se simtii riu. Odati ce a incegput sb ia un antidepresiv gi a aflat cdteva tehnici comporta-rnentale de ajutor, simptomele au dispSrut - dar nu imi dauseama cu adevirat care ar fi fost diferenla dacd ar fi avutvreo gripd. in oricare dinhe situalii, ea era bolnavd qi aveanevoie de ajutor profesional ca sd se simti mai bine, nu?

Sdndtatea sufletului I 15

CAt de rispdndite sunt bolile mentale?

Dac[ ifi faci griji cI boala mentali este ceva ciudatsau weo raritate, gAndeqte-te la faptul cd la nivel global

una din cinci persoane este afectatd de o boald mentald.rPentru mine, acest lucru inseamnl c[ toJi oamenii suntafectali inh-un fel sau altul, indiferent daci sunt persoane

apropiate noul care se luptd cu boli mentale sau le experi-mentdm noi inqine. Aq susline chiar cd numirul nu poatefi cu adevdrat reprezentativ pentru ci atdt de mul,ti oamenisuferd in ticere, prea speriali sd caute ajutorul de care aucu disperare nevoie.

De asemenea, este important si qtim cd o boal6 men-tald nu este intotdeauna ceva ce ne urmdregte intreaga via-

fd. Daci primim ajutorul adecvat qi urmlm intocmai ceeace spune echipa noastrd de tratament (terapeutul, psihia-

trul, medicul de familie etc.), putem limita durata in caresuntem afectali de boala mental6.

Eu compar posibilitatea de a avea o boal5 mentali cupropensiunea corpului meu la a face roqu in git. Ficeamrogu in gdt cel pulin de trei ori pe iamd gi, cu toate cdmi-am scos amigdalele la v6rsta de 23 de ani, tot mai Ib-

ceam din c6nd in c6nd. Acum, am un plan de a-l opri ina-inte de a apirea gi qtiu cdnd simt ci m[ ia. Mai intdi, incepsi beau ceai cu miere qi iau ulei de oregano qi vitaminaC in fiecare dimineafE. DacI incep sI simt o usturime ingdt, il sun pe medicul meu qi md progrilmez imediat. Elimi face nigte teste rapide s,i fie imi dd un antibiotic oral,

I National Institute ofMentalHealth,Ary Menal Illness (AMI) AmongAdulx hlrps;l lwww.nimh.nih.gov/healtb/statisticvmental-illness.shfinl.

16 g PSIH. KATI MORTON

fie, dacl este grav, imi face injeclii cu steroizi. in oricecaz, nu dureazl, mai mult de o sdptdm6nd. Acelaqi lucru evalabil pentru sdndtatea noastrd mental[. Existd lucruri pe

care va trebui sd le facem absolut in fiecare zi pentru a ne

line boala in frAu, dar, dacd lucrurile se inrdutSjesc, va tre-

bui sd mergem la un specialist. Cu cAt exersdm mai multaceste m[suri preventive, cu atAt va fi mai pufin probabilsd avem in contiquare nevoie de ajutor specializat.

Anxietatea este cea mai frecventd boald mentalI inStatele Unite, afectdnd peste 40 de milioane de adulli (in

mare, cam 18% din populafie).'? Anxietatea este ceva ce

simlim in mod natural cind ne afl6m intr-o situalie care ne

sperie, care reprezintd un pericol sau ne este nefamiliar[.Ea ne face sd ne apdrdm qi ne spune cdnd ceva nu este inreguld, la fel ca reaclia de fugd sau de inghe!. Devine oproblemd doar cdnd nivelul anxietdlii pe care o sim{imeste irafional sau disproporlionat fald de situa,tie, cum ar fiatunci cdnd simlim o anxietate extremd pentru c[ nu sun-tem acasA sau cdnd intdlnim oameni noi. Ne poate afecta

apetitul, somnul qi capacitatea de concentrare. Simptome-

le de anxietate pot varia de la o persoand la alta qi potchiar s[ se exprime in plan fizic, aga cum se exprimd incazul lui Alice:

Mai intAi, incep sd respir tot mai greu 9i intru inpanici, apoi mi apuci o furie gi nu pot decat si sta$in pat gi imi vine si plAng sau si urlu. Am o stare deiritare aga de mare in ultima vreme, dar gtiu cd nu artrebui si iip aga la toli ti Iin totul in mine. Face parte

ti asta din anxietate?

2 lbid.

Sdttdtatea sufletului lE 17

Adev5rul este c6, da, toate aceste simptome pot faceparte din anxietate, dar pentru ca multe dinhe aceste simp-tome le imitd pe cele ale unei boli fizice, oamenii cu anxi-etate au sanse de cinci ori mai mari sd ajung[ la cabinetulmedicului sau la spital.3 Doar menlionez acest lucru ca sdfim deschiqi la ideea cd ceea ce simlim fizic poate provenidin ceva ce se inldmpld din punct de vedere psihologic.Nu spun cd este totul in capul tiu gi cd nu ai cu adevdratnevoie de ingrijire sau de in{elegere. Dar, indiferent deunde ar veni. este sigur c[ tu te sim!i aqa gi cunoagtereaoriginii ne poate ajuta s[ gdsim ingrijirea potrivit[.

in sffirqit, nu uita cA anxietatea nu inseamni stres.Mul{i oameni in}eleg greqit qi considerd c6, atunci cdndsuntem stresali de vreo mare prezentare sau de vreun exa-men, ceea ce experimentdm este anxietate, dar este cutotul greqit. Stresul are un factor declanqator, existd unmotiv pentru care el apare in via\a ta, in timp ce anxie-tatea nu are. Mulli dinhe pacienlii mei cu anxietate nicimdcar nu gtiu cd ceea ce simt ei este anxietate, pdnd cdndnu ii trimite medicul la mine. Cel mai adesea, ei nu Etiu ceanume le-o declanqeazd. Pare ci vine de niciunde, ii de-ranjeazd perioade lungi de timp qi, indiferent ce ar incercasd fac[, nu dispare.

Deqi depresia este mai pulin rdspdnditd decAt anxi-etatea, afectdnd 15,7 milioane de adulli in Statele Unite,ceea ce trebuie s[ avem in vedere cdnd vorbim pe scurtdespre depresie este cA intre 3% qi 5% dintre adulli vorsuferi de un episod depresiv pe parcursul viefii lor.a Eu

1 National Instituie of Mental Health, lraiety Disorders, martie 2016,h@s://www.nimh.nih.gov/healtb./topics/anxiety-disorders/index.shtml.a Anxiety and Depression Association of Ameica, Fqcts & Statistics,august 2016, https://adaa.org/about-adaa/press-roor/facts-statistic.

18 E PSIH, KATI MORTON

cred sincer numhrul este mult mai mare, dar dacd nu c6u-

tdm ajutor, cum ar putea $ti cineva c[ suferim? De aseme-

nea, un lucru important de qtiut despre depresie (precum

qi despre orice alte boli mentale) e cd este episodicd,adicd

vine qi trece. Episoadele de depresie pot sd dureze intre

cdteva slpt[m6ni gi cdteva luni, apoi dispar ca qi cum nici

nu ar fi fost. Consider cd acest aspect episodic ii face peoameni s[ nu caute ajutor. Toate acele sentimente cum-

plite de ,,Nu pot sd mi ridic din pat" dispar qi ne gdndim

cd poate ni s-a pdrut sau cd poate nu este atet de rdu qi ca

reuqim si ne descurcdm singuri' Apoi, ele revin 5i trecem

din nou prin acelaqi ciclu, posibil fird a primi niciun aju-

tor timp de ani de zile.Ml blamez pe mine inslmi 9i pe cei ca mine pentru

ci depresia scapl atat de des nediagnosticatd qi netratatd'Cred cd o cauzd este faphrl ci profesorii noqtri ne impri-

m[ liste de simptome in cap despre cum ar trebui sd arate

depresia gi cum ar trebui sd se simtd cei care suferd de

aceastd afecliune. Adev6ru1 este cd depresia nu se arati

intotdeauna aqa cum ne aqteptdm. Ea poate fi tdcuti, in-

sidioasd qi poate si se schimbe in timp. Printre cele maicomune simptome pe care le-am intdlnit qi care nu sunt

enumerate in niciun criteriu de diagnostic se numdr6:. Te sim,ti ca qi cum ai merge prin ap6: totul este mai

greu gi simJi c6 te miEti foarte greu. d. Citeqti gi recitegti acelaqi lucru' Concentrarea este

extrem de dificild.. Tofi din jurul tdu sunt at6t de ingrozitor de iritanli!. Nu te po{i stipdni si te gindeqti la toate greqelile pe

care le-ai lbcut in viala ta.

Sdndtatea sufletului S 19

$tiu cb aceste simptome par prea vagi sau cd pot fiintalnite in mai multe boli, dar este important sd subli-niem tocmai cdt de diferit poate fi resimlitd depresia. Nuintotdeauna te sim,ti tdst sau nu poli s[ dormi; ea poatefi resimfitd foarte diferit de persoane diferite. Tine mintedoar c6, oricum te-ai simli, dacd nu te simli ca de obiceiqi simli cd eqti tot mai pulin interesat de lucrurile care deobicei i1i pldceau, te rog, cautd ajutor!

Lipsa de energie asociatd cu depresia este intotdeau-na cea mai mare preocupare a mea. Mulli oameni care vinin cabinetul meu sau mA caut5 pe intemet imi spun cI purqi simplu nu gdsesc energie ca sd ceare ajutor mai curdnd.Sau, dacd incearci sd cear[ ajutor, terapeutul sau medicullor nu ii sund inapoi qi atunci ei renunl5. Chiar qi sd facddoar un dug gi s[ se ridice din pat ajunge s[ fie un uriagsucces, astfel incdt si suni si sb faci programare la terapie,sd-!i verifici asigurarea ca sd vezi daci !i se deconteazdqedinla, sd ajungi la cabinet la timp gi s[ exprimi ceea cesimli este absolut imposibil de fEcut.

De aceea, depresia ii poate line ostateci pe oamenimult timp. Cdnd incd avem energie ca sd ne ridicdm gi s[ieqim din casi, nu ni se pare cd ne sim{im suficient de rduca s[ avem nevoie de vreun ajutor sau de tratament.

C0nd ajungem sd ne simlim cu adevbrat suficient derdu gi sd considerdm cd avem nevoie de ajutor, fizic qimental nu mai putem sd il cerem. De aceea, trebuie nudoar sd facem tot ce se poate pentru a ne verifica senetarcamentald, ci qi s[ avem in via{a noastrd persoane de sprijincare sd ne ajute atunci cAnd nu ne putem ajuta singuri.Acest lucru inseamnd sd il rugdm pe acel prieten sd suneqi sd ne facd programare la terapie sau sd ne ducd la ora

20 T PSIH. KATI MORTON

programatii qi se ne aqtepte. Oricum am face sd se intdm-

ple acest lucru, este important sA avem un plan pentru a ne

ridica qi a nu renunla la luPtd.

Cu mai mulli ani in urm6, mi aflam la un congres al

femeilor $i am ascultat unul dintre cele mai motivaliona-

le discursuri din viala mea. Aveam multe de digerat din

acel discurs, dar mesajul principal cu care am r[mas a fost

aceast5 intrebare :

De ce, in viala de zi cu zi, cdnd ne impiedicim 9i cd-

dem, ne ridicdm in picioare atAt de rapid, dar cind ne

pribuSim emolional, ne ddm voie si rdminem cizulila pim6nt siptdmAniintregi, poate chiar ani la rAnd?

imi place atdt de mult aceast6 intrebare pentru cd este

brutal de corectii. Dacd md impiedic qi cad in viala reald,

mI ridic inapoi, mi uit in jur (sper sd nu md fi vbzut ni-meni), md scutur qi imi v6d de drumul meu' Emofional,

ins[, repet in minte, iar qi iar, cdte un lucru rf,u sau dureros

care mi s-a intamplat, rdm6n6nd in mod esenfial lintuitdla pdmin! in punctul unde a alut loc incidentul' M[ ne-dumereqte de ce fac acest lucru qi incd lucrez sd procesez

mai rapid rinile qi schimbdrile, astfel incit sI md ridic, sd

m6 scutur qi sd merg mai departe pe drumul meu'

GindeEte+e pufin: {i-ai da voie sE te impiedici qi sd

cazi qi sd rdm6i intins pe hotuar in timp ce alt'i oameni trec

pe l6ngi tine? Sigur c6 nu! Atunci de ce, c6nd ne impie-

dicdm emolional, ne permitem acest lucru? Pentru multi,

e din cauzd cd le e ruqine s5 admiti Ei chiar qi mai greu sd

se confrunte cu boala decdt sd pretind[ ci nu s-a intdmplat

niciodati. Al,tii povestesc c[ la inceput nici m[car nu qi-au

f-

Sdndtatea safretului E 2t

dat seama cd erau la pdm6nt! Oricare ar fi motiwl, cred ciar trebui cu tolii sd ne gdndim la aceast[ intrebare. Mai alescdnd vine vorba despre stigmatul asociat cu boala mentaliEi despre rolul pe care il juc6m cu tolii in perpetuarea lui.

De ce este boala mentaliatAt de stigmatizati?

Cu to{ii contribuim la stigmatul asociat cu bolilementale. Nu vreau sA ar[t cu degetul sau sE ii fac pe uniisd se simt[ prost, dar in propriul mod fiecare contribuie laacest stigmat. Poate e felul in care gdndim despre oameniicu boli mentale sau chiar modul cum vorbim in minteanoastr[ despre propriile noastre suferinle. De exemplu,poate (fEr[ sd ne ddm seama) presupunem cA toti oameniicu schizofrenie trdiesc pe strlzi qi vorbesc de unii singurisau cd orice persoani depresivd ar trebui pur gi simplu sbse ridice gi sd facb un dug, ceea ce ar face-o sd se simtdmult mai bine. $tiu cd acestea sunt doar cdteva exemple,dar, indiferent dacd recunoaqtem sau nu, cu tolii avemperspective distorsionate gi ne trdim viala pe baza credin-lelor qi experienlelor proprii. Ar trebui cu tolii sI ne ludmtn r\gaz de gdndire cu privire la bolile mentale pe carele cunoaqtem gi la gdndurile gi credinlele pe care le avemdespre ele. Fii onest, clci chiar e nevoie sd ili recunoqtipropriile prejudecd{i inainte sd le poli schimba.

Unele dintre presupunerile sau prejudecd{ile despreboala mentald pot fi chiar de ajutor; cdnd ne confruntdm cuo persoani bolnavd mental, aceste credinle ne pot ajuta sdavem mai multt rdbdare sau ne incurajeazi sd comunicim