RomaniaRomania

By Belle Cain

contents:contents: 1. Introduction - p32. Fact File - p43. Did you know - p54. Capital City - p65. Traditional foods and clothes - p76. Flag - p87. Maps - p98. Famous people in Romania - p109. Sports - P1110. Government - p1211. Places in Romania - p1312. History - p14-p1513. national anthem – p16

IntroductionIntroduction

This project is all about Romania.

After reading this you will know a lot

about the city.

Fact fileFact file

Did you know that Romania in 200bc and a Thracian tribe called the Dacians. In 106ad the Dacians were conquered by the Romans and the empire Trajan. And the region became a Roman Province.

Did you know?Did you know?

• The longest river in Romania is called Danube.

• In Romania they speak three different languages

Romanian, Hungarian and German.

• The total population in Romania is about

19,350,000.

Capital cityCapital city

The capital city of Romania is Bucharest

For more information about Bucharest

Traditional Food and Traditional Food and clothesclothes

Romanian salad A traditional dish

flagflag

• National anthem

National anthemNational anthem• În care te-adânciră barbarii de tirani

Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.Awaken thee, Romanian, shake off the deadly slumberThe scourge of inauspicious barbarian tyranniesAnd now or never to a bright horizon clamberThat shall to shame put all your nocuous enemies.Acum ori niciodată să dăm dovezi în lumeCă-n aste mâni mai curge un sânge de roman,Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un numeTriumfător în lupte, un nume de Traian.It’s now or never to the world we readily proclaimIn our veins throbs and ancestry of RomanAnd in our hearts for ever we glorify a nameResounding of battle, the name of gallant Trajan.Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,Cum stau ca brazi în şi munte voinici sute de mii;Un glas el mai aşteaptă sar ca lupi în stâne,Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii.

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,"Viaţa-n libertate ori moarte" strigă toţi.Do look imperial shadows, Michael, Stephen, CorvinusAt the Romanian nation, your mighty progenyWith arms like steel and hearts of fire impetuousIt’s either free or dead, that’s what they all decree.Pre voi vă nimiciră a pizmei răutateŞi oarba neunire la Milcov şi CarpaţiDar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.

Awaken thee,

Romanian, shake

off the

deadly slumber

The scourge

of inauspicious

barbarian tyrannies

And

now

or

never to

a

bright

horizon clamber

That shall to shame

put

all your

nocuous enemies.

It’s

now

or

never to the

world

we readily

proclaim

In

our veins throbs

and

ancestry

of

Roman

And in

our

hearts for ever

we

glorify

a

name

Resounding

of

battle, the

name

of

gallant

Trajan.

Do look imperial shadows,

Michael,

Stephen,

Corvinus

At the

Romanian

nation, your

mighty

progeny

With

arms like steel

and

hearts

of fire impetuous

It’s either free

or

dead, that’s

what they

all

decree.

N-ajunge iataganul barbarei semilune,A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,

Dar martor ne de Domnul că vii nu oprimim.

N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm;

Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie,

Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm.

Români din patru unghiuri, acum ori niciodatăUniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri.Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i

furatăPrin intrigă şi silă, viclene uneltiri.

Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.

Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul

nost'pământ

•

O mamă văduvită de la Mihai cel MarePretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,În astfel de pericul s-ar face vânzători.

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,Când patria sau mama, cu inima duioasă,Va cere ca să trecem prin sabie şi foc.

N-ajunge iataganul barbarei semilune,A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,Dar martor ne de Domnul că vii nu oprimim.

N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm;Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie,Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm.

Români din patru unghiuri, acum ori niciodatăUniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri.Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furatăPrin intrigă şi silă, viclene uneltiri.

Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ.