Referat psihologie evolutionista

8/15/2019 Referat psihologie evolutionista

1/6

PARADIGMELE I PROCESUL CERCETĂRIIȘPSIHOLOGIEI EVOLUȚIONISTE

Psihologia evoluționistă este știința care studiază sistemul psihic uman (ansamblul stimuli- prelucrări de informație1) din perspectiva teoriei evoluționiste, teorie care urmărește investigarea

istoriei vieții și a proceselor ce duc la diversitatea și unitatea acesteia. Cu alte cuvinte, psihologia

evoluționistă studiază structurile cognitive care formează arhitectura min ții umane, structuri care

sunt un rezultat al procesului evolutiv, adică au fost elaborate prin selecție naturală, pentru a rezolva

probleme adaptative cu care s-au confruntat predecesorii noștri în mediul adaptării evoluționiste

(environment of evolutionary adaptedness, EEA).

Consider!nd fenotipul ca rezultat al genotipului cu mediul, psihologia evoluționistă esteinteresată de acele caracteristici ale fenotipului care" 1) sunt parte a sistemului psihic uman

(structuri cognitive), ) au valori similare la toți membri speciei și #) sunt asociate preocesului de

evoluție. Pot fi incluse și acele caracteristici ale fenotipului care, deși nu au valori similare la toți

membri speciei, reprezintă totuși reziltatul unui proces de evoluție. Caracteristicile fenotipului care,

deși sunt psihologice, nu au legătură cu mecanismele procesului de evolu ție nu constituie interesul

psihologiei evoluționiste, fiind abordate pe linia psihologiei și$sai biologiei (genetica

comportamentală). %cestea sunt considerate de psihologia evoluționistă ca reprezent!nd variații

(artefacte, zgomote) genetice și$sau de mediu, fără valoare e&plicativă ma'oră pentru răspunsurile

subiecților umani în situații specifice. %ltfel spus, la o analiză a anatomisi organismului uman pot fi

puse în evidență o serie de structuri biologice interrelaționate. &istă așadar un design anatomic

general valabil pentru fiecare membru al speciei noastre. vident că apar și variații, dar ele sunt

considerate devieri nesemnificative de la arhitectura organismului, fără impact ma'or asupra

funcțiilor și outputurilor acestor structuri. acă devierile sunt foarte mari, atunci ele devin

patologice, dator!ndu-se condițiilor genetice și$sau de mediu. *imilar, psihologie evoluționistă

consideră că e&istă structuri cognitive interrelaționate care formează un anumit design psihologic al

minții umane, general valabil pentru fiecare membru al speciei. vident că și în cadrul acestor

structuri sunt variații dar, dacă nu sunt patologice, ele sunt considerate devieri nesemnificative de la

arhitectura minții umane, fără impact ma'or asupra funcțiilor și outputurilor structurilor respective.

+n psihologia evoluționistă se lucrează cu două paradigme"

1 avid, ., () Prelucrări incon tiente de informa ie. Contaminarea psihologică în mass media,ș ț practica clinică i juridicș ă, editura acia, Clu'-apoca

2 uss et all., (1//0), uss (1), Cosmides 2oob3 (4), 5agen (4) apud . avid, ., enga 6.,7usu %., (8) Fundamente de psihologie evolu ionistă i consiliere geneticăț ș , editura Polirom, 9a iș

1 din 4


2/6

Prima dintre acestea, cunoscută și sub numele de paradigmă clasică, presupune că

focalizarea trebuie să se facă asupra structurilor cognitive generale pentru specia umană #, cu alte

cuvine, asupra structurilor cognitive care fac parte și constituie arhitectura minții, indiferent de

individ. iferențele individuale sunt de interes doar în cazul în măsura în care constituie e&presia

acestei arhitecturi cognitive generale, deoarece mediul poate influența puternic e&presia fenotipică a

genotipului. %stfel, mecanismele de dezvoltare ale multor organisme au fost structurate de către

selecția naturală să producă fenotipuri diferite în medii diferite. :n e&emplu ar putea fi acela în care

unii pești își pot schimba se&ul în funcție de mediu. +n cazul în care masculul moare, atunci femela

cea mare devine mascul. Constructele de bază ale acestei abordări sunt adaptarea, artefactele și

zgomotul.

%daptarea este o caracteristică fenotipică înnăscută, care a apărut ca urmare a selec ției

naturale, a'ut!nd direct sau indirect reproducerea în timpul apari ției sale. %ltfel spus, este posibil ca

o caracteristică să fie o adaptare dacă a a'utat direct sau indirect reproducerea în trecut, chiar dacă în prezent nu mai are această funcție. Pentru ca o structură cognitivă să fie considerată o adaptare, un

design al evoluției, trebuie să aibă o serie de caracteristici" 1) un caracter comple&, care a rezolvat

probleme adaptative specifice în %, ) constituie o caracteristică a speciei, #) se dezvoltă fără

efort conștient, în absența unei instruiri formale, ;) este utilizată fără efort conștient și fără a

conștientiza modul în care funcționează și ai aproape de zilele noastre, e&istă autori care au sugerat că unele func ții

psihice, presupuse a fi rezultatul unui proces de evoluție prin selecție naturală = cum ar fi limba'ul,

de e&emplu, nu sunt adaptări ci artefacte ale unui creier mare și bine organizat. ?gomotul (efecteleînt!mplătoare) nu sunt legate de adaptare, ci pot fi produse de muta ții care nu influențează

reproducerea.

% doua paradigmă, numită și paradigma modernă, este o e&tensie și o completare a celei

clasiceorro, e Dor@ apud . avid, ., enga 6., 7usu %.,(8) Fundamente de psihologie evolu ionistă i consiliere geneticăț ș , editura Polirom, 9a iș

din 4


3/6

fenotipice, cum ar fi, de e&emplu, struturile cognitive, nu sunt toate considerate ca fiind adaptări,

unele dintre ele put!nd fi văzute ca e&aptări sau spandreluri. &aptarea se referă la faptul că selec ția

naturală a acționat din nou asupra unei adaptări anterioare. %stfel, prezen ța penelor la păsări este

considerată o adaptare care a a'utat la termoreglare și astfel a dus la supraviețuire. C!nd această

adaptare a început să fie utilizată pentru zbor, se poate vorbi despre prezen ța penelor ca o e&aptare.

&aptarea are funcția de a susține, direct sau indirect, reproducerea în prezent. 2ermenul de spandrel

este utilizat în arhitectură și se referă la spațiile goale care răm!n în structura unei clădiri. %ceste

spații pot fi apoi folosite în diferite pot fi apoi folosite în diverse scopuri, de și aceste funcții nu erau

vizate atunci c!nd s-a construit clădirea. *pandrelul este rezultatul unui proces de selec ție naturală

care a acționat asupra unui artefact. +n prezent, el are func ția de a a'uta direct sau indirect

reproducerea.

Cercetarea este procesul prin care producem cunoștințe necesare rezolvării unei probleme4.

6 problemă reprezintă o discrepanță între o stare prezentă = ce știm și o stare scop = ce vrem săștim. emersurile științifice realiste sunt acelea în care discrepanța dintre starea prezentă și starea

scop poate fi redusă prin prisma metodologiei actuale. acă această discrepan ță este una care nu

poate fi abordată, nici măcar potențial, prin prisma metodologiei actuale, atunci ea nu este

considerată o problemă științifică serioasă$actuală. Problema poate fi formulată$e&istentă în

domeniu sau una descoperită$creată de cercetător. ezvoltarea cunoașterii se face nu numai

rezolv!nd probleme e&istente ci și formul!nd sau invent!nd aletele noi. :neori, cre!nd probleme

putem împinge cunoașterea mai departe prin rezolvarea pe care o propunem, rezolvare care devineapoi model de lucru. %cesta este rolul personalităților care au marcat știința. ezvoltarea cunoașterii

se face at!t cumulativ c!t și prin salturi în urma unor descoperiri cruciale ale unor personalită ți

marcante, care au găsitși$sau au inventat probleme a căror rezolvare a dus la un salt calitativ în

cercetarea din domeniu. ste adevărat că prin formularea stării finale a problemei putem spune că

toate problemele sunt mai mult sau mai puțin create de cercetător. :nele formulări pot fi însă at!t de

neașteptate înc!t rezolvarea lor duce la schimbări paradigmatice în domeniu, în timp ce alte

formulări sunt produse inferențial din starea domeniului. +n acest conte&t, trebuie să în țelegemfoaret clar că o metodă de cercetare științifică nu este superioară alteia. Eiecare metodă de cercetare

are anumite constr!ngeri care trebuie respectate și generează un anumit tip de cunoștințe necesare

rezolvării unui anumit tip de problemă.

5uss et all., (1//0), uss (1) apud . avid, ., enga 6., 7usu %., (8) Fundamente de psihologie

evolu ionistă i consiliere geneticăț ș , editura Polirom, 9a iș

6avid, . (4), Metodologia cercetării clinice. Fundamente, Polirom, 9a iș

# din 4


4/6

+n domeniul psihologiei evoluționiste problema pornește de la încercarea cercetătorului de

a descrie, prezice, e&plica și$sau sistematiza răspunsurile subiectului uman. Pașii urmăriți într-un

demers de cercetare pe linia psihologiei evoluționiste sunt"

Pasul 1" care este structura cognitivă ce poate e&plica producerea acestui răspunsF

Pasul " în ce constă această structură ca proces și$sau conținutF 7ăspunsul la această

întrebare este fundamental, fiindcă ne ghidează (alături de analiza %) spre func ția pro&imală

și$sau distală a acestei structuri. e e&emplu, observ!nd că plăm!nul este format dintr-o serie de

alveole pulmonare, bine vascularizate, funcția de o&igenare este clar identificabilă. *imilar, analiza

limba'ului ca structură cognitivă de semne (simboluri și reguli de manipulare a lor) sugerează că

funcția pro&imală și, cel mai probabil, distală ar putea fi rela ționată cu receptarea și transmiterea de

informații.Pasul #" care este funcția distală a acestei structuriF

ste ea o adaptareF acă da, care sunt artefactele ei și$sau zgomotele asociateF

1. Pentru a fi o adaptare, trebuie argumentat că"a. Probabilitatea ca această structură cognitivă să fi rezultat ca urmare a șansei

este micăG b. *tructura cognitivă a asigurat rezolvarea unor probleme adaptative la %Gc. *tructura are caracteristicile unui design evolutiv" a) un caracter comple&, care

a rezolvat probleme adaptative specifice în %, b) constituie o caracteristică aspeciei, c) se dezvoltă fără efort conștient, în absența instruirii formale, d) este

utilizată fără efort conștient și fără a conștientiza modul în care funcționează, e)

nu se identifică și nu se reduce la aplicarea structurilor generale ale modelului

social standard la conținuturi specifice.. Pentru a fi un artefact, trebuie argumentat că"

a. *elecția naturală a operat asupra structurii care produce artefactul și care este o

adaptare sau o e&aptareG

b. ici în trecut și nici în prezent artefactul nu a rezolvat probleme adaptative șinu a corelat și nu corelează cu potențialul biologic adaptativ.

ste ea o e&aptareF

Pentru a fi o e&aptare, trebuie argumentat că"

a. Probabilitatea ca această structură cognitivă să fi rezultat ca urmare a șansei

este micăG b. *tructura cognitivă a asigurat rezolvarea unor probleme adaptative în %Gc. *elec ia naturală a operat ulterior asupra acestor adaptări (structuri cognitive),ț

astfel că noua funcție corelează în prezent cu potențialul biologic adaptativ șiare caracteristicile unui design evolutiv.

; din 4


5/6

ste un spendrelF

Pentru a fi un spendrel, trebuie argumentat că"

a. Probabilitatea ca această structură cognitivă să fi rezultat ca urmare a șansei

este micăG b. *tructura cognitivă este rezultatul unei selecții naturale care a operat asupra

unui artefactGc. +n prezent, structura cognitivă ne a'ută să rezolvăm problemele adaptative, are

caracteristicile unui design evolutiv și astfel corelează cu potențialul biologic

adaptativ.

2oți acești pași trebuie ghidați de metodologia de cercetare științifică8. %stfel, ipotezele

evoluționiste trebuie derivate din teorii și$sau din observații bine documentate științific și verificate

apoi prin datele culese după formularea lor. %ltfel spus, ele trebuie să fie falsificabile și$sau

verificabile. :na dintre criticile aduse abordării evoluționiste este că se transformă adesea într-o

Helaborare de poveștiI0. +ntr-adevăr, dacă pornim de la observații pentru care construim o teorie

evoluționistă cere să le e&plice, fără a respecta constr!ngerile descrise mai sus (de e&emplu structura

% fundamentată de paleoantropologie), nu suntem departe de a spune povești. acă teoria

avansată este constr!nsă de %, avem o teorie posibilă, care nu este însă validată, ci doar

contruităG validarea ei trebuie făcută prin noi observații anticipate de ipoteze/.

7avid, . (4), Metodologia cercetării clinice. Fundamente, Polirom, 9a iș

8Cosmides, A., 2oob3, J., (4) Evolutionary psychology and the emotions, 5andboo@ of motions,Kuilford Press, e Dor@

9%rcher, J. (1//4) e! differences in social "ehavior# Are the social role and evolutionary e!planationscompati"le$, %merican Ps3chologist, no.


6/6

ibliografie"

1. %rcher, J. (1//4) e! differences in social "ehavior# Are the social role and

evolutionary e!planations compati"le$, %merican Ps3chologist, no. , 5aselton, >. K., *hac@elford, 2.L., les@e, %. A., Ba@efield, J.C., (1//0)

Adaptations, e!planations and spandrels, %merican Ps3chologist, no. . (1) %uman nature and culture# An evolutionary psychological

persopective, Journal of Personalit3, no. 4/G;. Cosmides, A., 2oob3, J., (4) Evolutionary psychology and the emotions, 5andboo@

of motions, Kuilford Press, e Dor@G

Documents

Referat psihologie evolutionista