CONTRIBUŢIA ANALIZEI URMELOR DE NATURĂ TEXTILĂ ÎN ELUCIDAREA UNOR CAZURICONTRIBUŢIA ANALIZEI URMELOR DE NATURĂ TEXTILĂ ÎN ELUCIDAREA UNOR CAZURI DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂDE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ

CONTRIBUTION OF TEXTILES MICROTRACES ANALYSIS IN CLEARING UP OF SOME CASESCONTRIBUTION OF TEXTILES MICROTRACES ANALYSIS IN CLEARING UP OF SOME CASES OF ORGANIZED CRIMEOF ORGANIZED CRIME

scms. chimist Ene Carmen Luminiţainsp. chimist-fizician Savu Lorena-Magdalena

I.G.P.R. - Institutul de CriminalisticăServiciul Expertize Fizico-Chimice

AbstractUnele din consecinţele actelor comise organizat şi cu violenţă, ca de altfel orice activitate umană

desfăşurată în mediul înconjurător, sunt urmele materie (inclusiv urmele de natură textilă) care, în vederea elucidării acestor cazuri, pot fi valorificate din punct de vedere criminalistic.

Fibrele textile reprezintă un element comun al vieţii obişnuite, dar sunt şi parte componentă a situaţiilor neobişnuite, cum ar fi infracţiunile comise organizat şi cu violenţă. Astfel de urme identificate şi prelevate din câmpul infracţional în diferite cauze ca de exemplu: sechestrări de persoană, jafuri armate, trafic de persoane, constituie o importantă sursă de informaţii în procesul de investigare criminalistică.

Cuvinte cheie: microurme textile, fibre textile naturale – bumbac, fibre textile tip poliester, poliacrilonitril, ţesătură, fibre de urzeală şi de bătătură, caracteristici morfologice şi fizico-chimice, natura şi nuanţa culorii fibrelor, compoziţia chimică, spectre IR, spectre de raze X, spectre UV-VIS.

Some of the results of the unlawful facts, committed organized and with violence, like any other human activity that took place in the environment, are offence’s traces (including the textile traces) which, for clearing up of these cases, can be capitalize from the forensic point of view.

Textile microtraces represent a common element of the ordinary life, but also of unusual situations like organized and violent offences. These traces identified and recovered from the crime scene in different cases like armed robbery, trafficking in human beings, represents an important source of information in the process of the forensic investigation.

Keywords: textile microtraces, natural textile fibers – cotton, synthetic textile fibers (polyester, polyacrylnitril), fabrics, warp fibers and yarn fibers, morphologycal and physical-chemical characteristics, type and colour shade of the fibers, chemical composition, infrared spectra, X ray spectra, UV-VIS spectra.

Prin crimă organizată, în accepţiunea legii, se înţelege: “activitatea desfăşurată de orice grup constituit din cel puţin trei persoane, între care există raporturi ierarhice ori personale, care permit acestora să se îmbogăţească sau să controleze teritorii, pieţe ori sectoare ale vieţii economice şi sociale interne sau străine, prin folosirea şantajului, intimidării, violenţei ori coruperii, urmărind fie comiterea de infracţiuni, fie infiltrarea în economia reală.“

În accepţiunea doctrinei germane, crimă organizată este definită astfel: “comiterea cu intenţie a unor infracţiuni în scopul obţinerii de profit şi putere, de două sau mai multe persoane, ce colaborează pentru o perioadă de timp prelungită sau nedefinită, îndeplinind sarcini dinainte stabilite prin folosirea unor structuri comerciale sau similare celor de afaceri, prin folosirea violenţei sau a altor mijloace de intimidare, ori prin exercitarea unor influenţe asupra politicienilor, administraţiei publice, autorităţilor judiciare sau economice.”

Conform datelor statistice, aproape toate ţările de pe continent au cunoscut adevărate explozii ale criminalităţii şi o creştere continuă a ratei acesteia. Semnificative sunt datele referitoare la 178 de state europene. Ţări precum Bulgaria, Franţa, Olanda, Polonia, Rusia, Ungaria şi Ucraina au cunoscut o rată a criminalităţii în creştere, iar ţările, în care fenomenul, după o explozie iniţială, a cunoscut un regres, sunt Suedia, Spania, Grecia, Belgia, Germania, acestea însă la infracţiunile grave, se confruntă cu probleme deosebite (trafic de droguri, fals de monedă).

O caracteristică importantă a crimei organizate este nivelul înalt de profesionalizare al grupărilor criminale, care au adoptat şi perfecţionat principiile de organizare şi regulile de acţiune ale structurilor de tip mafiot. De asemenea, se manifestă tendinţe de intelectualizare a grupărilor criminale prin absorbţia, în interiorul acestora de persoane ce ocupă funcţii oficiale în domeniul finanţelor, comerţului, băncilor, administraţiei, justiţiei, dar şi a unor reputaţi avocaţi, experţi şi tehnicieni în cadrul comunicaţiilor şi logisticii. Sunt numeroase situaţiile care demonstrează că şi în România criminalitatea de înaltă violenţă, tinde să fie o componentă de bază a crimei organizate.

Criminalistica, domeniu în continuu progres şi-a diversificat posibilităţile de exploatare a urmelor de natură textilă, în scopul aflării adevărului, utilizând mijloace tehnice noi de examinare şi analiză instrumentală.

153

În termeni criminalistici, urma reprezintă tot ceea ce a rămas material, vizibil sau invizibil cu ochiul liber, în câmpul infracţiunii, fie de la instrumentele utilizate de făptuitor pentru săvârşirea infracţiunii, fie de la obiectele vestimentare ale victimei sau autorului, fie de la vehiculele, armele folosite, sau de la obiectele de orice natură, abandonate sau pierdute de infractor la locul faptei.

Astfel, analiza urmelor textile se bucură de o importanţă majoră în cercetarea criminalistică pe plan mondial, întrucât acestea sunt microurme ce pot aduce contribuţii importante la instrumentarea cauzelor penale.

Probele textile desprinse din vestimentaţia victimei/agresorului şi rămase ataşate pe diferite obiecte cu care acestea intră în contact (obiectele de mobilier tapiţat, huse, perdele sau alte suprafeţe din incintă) în momentul comiterii unei fapte penale sau chiar transferul direct de pe hainele agresorului pe hainele victimei şi invers, în momentul contactului dintre aceştia, reprezintă un element foarte important în procesul de investigare criminalistică. Fibrele textile pot fi transferate între doi indivizi, între o persoană şi un obiect şi între obiecte.

Factorii principali care conduc la transferul şi persistenţa fibrelor transferate sunt următorii: caracteristicile materialelor textile (rezistenţa la rupere a materialului, vechimea şi gradul de degradare, tipul materialului textil - tricot sau ţesătură; caracteristicile firelor şi fibrelor din care este confecţionat materialul textil – tipul, grosimea, natura şi nuanţa culorii); natura, durata, suprafaţa şi intensitatea contactului dintre victimă şi agresor sau dintre victimă/agresor şi obiecte.

Procesul tehnologic de obţinere al materialelor textile finite constă în tricotarea sau ţeserea firelor textile constituite din fibre (unitatea cea mai mică) de diferite naturi şi culori.

În acest sens, tipul materialului textil afectează numărul şi tipul fibrelor ce pot fi transferate în timpul contactului. Astfel un material textil tip ţesătură (în care firele de urzeală şi de bătătură sunt strâns ţesute) se desface mai greu decât un material textil tip tricot, împletit mai larg.

De asemenea unele tipuri de fibre au tendinţa de a se transfera mai uşor, cum sunt de exemplu fibrele textile matisate.

Vechimea unui material textil este un alt factor ce afectează gradul de transfer al fibrelor şi anume: textilele mai puţin uzate, datorită abundenţei fibrelor largi şi aderente, de la suprafaţa materialului, se desprind mai uşor, iar cele folosite un timp îndelungat, datorită tasării firelor şi fibrelor componente, se vor detaşa mai greu sau deloc. Există însă şi tipuri de fibre textile, ca cele naturale (bumbac, lână) care în timp, îşi pierd rezistenţa la rupere, putându-se detaşa cu uşurinţă.

În cazul în care în timpul contactului fizic între victimă şi agresor, funcţie de durata şi intensitatea acestuia, se poate produce deteriorarea parţială a materialului textil, aceasta duce la creşterea probabilităţii transferului de fibre.

Nu întotdeauna în urma unui contact fizic între două persoane sau între un obiect şi o persoană există un transfer de fibre, acest lucru fiind direct legat atât de caracteristicile fibrei textile cât şi proprietăţile suportului.

Anumite tipuri de fibre nu pot fi transferate întrucât nu au proprietăţi aderente sau suportul este nereceptiv. În acest sens, spre exemplu, probabilitatea ca să existe un transfer de fibre textile nematisate, tip filament, care au fost ţesute strâns sau au fost tricotate este extrem de mică, dar nu exclusă. Durata de timp dintre contactul fizic realizat la interfaţa obiectelor de îmbrăcăminte victimă-agresor şi intensitatea acestuia au o importanţă foarte mare în procesul de transfer: un contact fizic violent, de durată extinsă are ca rezultat un număr mare de fibre transferate; dacă victima este imobilă (nu se poate mişca) vor fi transferate mai puţine fibre, iar persistenţa acestora pe hainele victimei este, de asemenea, mică. Este puţin probabil în acest caz să se găsească fibre transferate pe hainele suspectului la o zi după respectivul contactul, însă aceasta depinde şi de modul în care sunt manevrate acele haine.

Valoarea de individualitate a fibrelor ce fac obiectul unei expertize este dată de următoarele caracteristici:

Forma şi în special secţiunea transversală care, de multe ori, poate fi specifică fabricantului; unele secţiuni sau forme sunt uzuale, altele se produc doar pentru o perioadă scurtă de timp; secţiunile neuzuale întâlnite la examinare pot adăuga o semnificaţie sporită pentru identificarea fibrei; Culoarea fibrei influenţează valoarea unei identificări de fibră: adesea sunt utilizaţi mai mulţi coloranţi pentru a conferi fibrei culoarea dorită. Fibra individuală poate fi colorată înainte de a fi trasă în fire sau după finalizarea acestui proces. Culoarea se poate de asemenea aplica şi la suprafaţa ţesăturii, aşa cum se procedează la ţesăturile imprimate. Modul de aplicare al culorii şi de absorbţie de-a lungul lungimii fibrei sunt caracteristici importante pentru comparaţie, iar intensitatea culorii şi modificările de nuanţă în timp oferă, de asemenea, informaţii de valoare în acest sens. Numărul fibrelor găsite pe suportul litigiu care prezintă caracteristici fizico-chimice asemănătoare cu fibrele din alcătuirea unui material textil aparţinând suspectului este important în determinarea existenţei unui contact: cu cât este mai mare numărul lor cu atât este mai mare probabilitatea existenţei unui contact între victimă şi agresor;

154

Locaţia fibrelor pe diverse zone ale corpului sau pe diverse obiecte de la faţa locului oferă informaţii privind circumstanţele în care a fost comisă infracţiunea.

Când o fibră textilă este găsită în relaţie cu victima, suspectul sau scena crimei, ea are un potenţial probatoriu deosebit. Potrivirea fibrelor colorate dacă sunt industriale sau naturale, poate fi relevantă în actul probatoriu în timp ce potrivirea fibrelor comune, cum ar fi bumbacul alb sau bumbacul albastru găsit în componenţa materialului textil tip pânză de doc (blugi) poate fi de importanţă mai mică. În unele situaţii, totuşi prezenţa bumbacului alb sau a bumbacului albastru din blugi este posibil să prezinte încă interes în stabilirea adevărului. Descoperirea unor transferuri de material de la suspect la victimă şi invers creşte probabilitatea (şansa) că doi subiecţi au fost în contact şi reduce semnificativ probabilitatea (şansa) unei prezenţe întâmplătoare.

Când examinatorul asociază o fibră în litigiu la un material cunoscut există două explicaţii posibile:- fibra textilă în litigiu provine dintr-un material textil cunoscut,

sau- fibra textilă în litigiu nu provine din materialul textil cunoscut.

A spune că fibra textilă în litigiu provine din materialul textil cunoscut este echivalent fie cu faptul că materialul textil este singurul de acest tip produs vreodată, fie că transferul fibrelor a fost observat în mod direct. Întrucât nici una din aceste situaţii nu poate exista, examinatorul trebuie să concluzioneze că, din aceste situaţii nu pot exista proprietăţi comune cu proba de comparaţie. Pe de altă parte, fibrele textile în litigiu pot proveni din materialul textil sursă, iar alte surse textile care conţin aceleaşi fibre pot fi excluse numai dacă se au în vedere contextul sau disponibilitatea materialului respectiv.

Diversitatea extrem de largă a materialelor textile produse şi utilizarea lor în confecţionarea obiectelor de îmbrăcăminte, a unor ţesături fabricate din acelaşi tip de fibră, cu aceleaşi nuanţe de culoare, induc un grad de incertitudine în etapa asocierii fibrelor examinate. Inabilitatea de a asocia pozitiv, o fibră cu un material textil (îmbrăcăminte) anume şi de a exclude alte tipuri de materiale textile nu înseamnă că fibra asociată este lipsită de valoare.

Valoarea probatorie a identificării şi analizei urmelor de natură textilă creşte semnificativ atunci când: probele de comparaţie sunt materiale textile heterogene, iar toate fibrele textile din componenţa acestora (fibre de diferite culori şi naturi) se regăsesc în proba litigiu; în caz de transfer multiplu, când se detaşează fibre textile provenite din mai multe surse (cel puţin două obiecte de vestimentaţie ce aparţin aceleiaşi persoane); în caz de transfer încrucişat, când se pot detaşa fibre textile fie de la două persoane care intră în contact, fie de la o persoană şi un obiect, între acestea existând un transfer reciproc de fibre; materialul textil în litigiu prezintă caracteristici specifice din fabricaţie; materialul textil în litigiu prezintă caracteristici specifice datorate uzurii sau modului de utilizare.

Din cele prezentate putem aprecia că investigarea criminalistică a urmelor de fibre textile cuprinde patru etape distincte:

stabilirea posibilităţii transferului fibrelor şi persistenţa urmelor de fire; ridicarea urmelor de fibre din câmpul infracţiunii, de pe îmbrăcăminte suspecţilor sau de pe obiecte bănuite a fi contaminate prin transfer pe parcursul desfăşurării infracţiunii; analiza fibrelor, stabilirea proprietăţilor fizico-chimice esenţiale pe parcursul desfăşurării acţiunii; formularea concluziilor şi estimarea valorii probatorii a acestora.

Facilitatea cu care se produc schimburile de fibre textile ridică probleme deosebite pentru prevenirea contaminării accidentale în schimbul activităţilor de cercetare la faţa locului sau cu ocazia interogării suspecţilor, contaminări ce pot invalida rezultatele. În acest sens se iau măsuri în vederea evitării protejării şi conservării probelor identificate în câmpul infracţiunii, ca de exemplu:

1. Personalul ce efectuează cercetarea va purta costum de protecţie tipizat, de preferinţă de unică folosinţă;

2. Probele în litigiu nu vor fi desfăcute în aceeaşi încăpere cu cele de comparaţie, recoltarea urmelor de fibre de la persoanele suspecte nu se va efectua în încăperi în care au intrat victimele infracţiunilor pentru care sunt bănuite persoanele în cauză;

3. Se vor recolta şi probe de comparaţie de pe materialele textile, din zone inaccesibile contactului fizic.Procedeul de ridicare de fibre se poate realiza ţintit, urmărindu-se un anumit tip de fibre cu proprietăţi distincte (culoare, fluorescenţă) vizualizate cu ajutorul unor surse speciale de lumină (Polylight, UV). Cel mai eficient mijloc este recoltarea în orb, prin care sunt ridicate urme invizibile cu ochiul liber, de pe toate obiectele implicate în desfăşurarea infracţiunii.

Urmele de fibre transferate pot fi ridicate prin diverse modalităţi, cum ar fi:- utilizarea benzilor adezive incolore fixate pe folii transparente din poliester;

155

- scuturarea obiectelor purtătoare de urme pe hârtie albă, format mare şi ambalarea fibrelor detaşate în plicuri de hârtie destinate special acestui scop;- aspirarea suprafeţei obiectului purtător de urme cu un aspirator prevăzut cu filtre din hârtie cu porozităţi diverse.

Odată identificate în câmpul infracţiunii urmele şi microurmele de natură textilă sunt ambalate corespunzător şi trimise la laborator spre a fi analizate.

Dezvoltarea industriei textile cu toate elementele ce decurg din aceasta (diversitatea contexturilor, proprietăţi ale fibrelor şi în special apariţia noilor coloranţi textili) justifică necesitatea dezvoltării şi diversificării metodelor de analiză, mărind totodată importanţa probelor textile în criminalistică.

Existenţa în proba în litigiu a două sau mai multe fibre textile cu aceleaşi caracteristici ca şi modelul de comparaţie creşte probabilitatea ca fibrele să provină din aceasta. De asemenea multitudinea de coloranţi existenţi măresc importanţa analizelor probelor textile. Proba în litigiu identificată în câmpul infracţiunii poate fi constituită fie dintr-un fragment textil, fie din mai multe fire textile sau chiar din microurme textile. Analizele efectuate pot stabili o serie de caracteristici morfologice şi fizico-chimice, iar concluziile unor asemenea expertize pot fi hotărâtoare în soluţionarea cauzei.

Un fragment de material textil, un fir sau fibră poate prezenta caracteristici fizico-chimice asemănătoare (caracteristicile materialului şi ale firelor şi fibrelor componente) cu un alt fragment textil, fir sau fibră.

Există mai multe tipuri de fibre textile care pot fi analizate ca probă şi anume: - fibre textile naturale de provenienţă vegetală (bumbac, in, cânepă);- fibre textile naturale de provenienţă animală (lână);- fibre textile obţinute pe cale chimică din polimeri naturali (vâscoză, celofibră, fibre polinozice, fibre

cuproamoniacale, fibre acetat, fibre proteice, de cauciuc etc.);- fibre textile obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici (tip poliester, poliamidă, poliacrilonitril,

naylon etc.);- fibre minerale (vată de sticlă);- amestecuri de fibre textile sintetice şi naturale (de exemplu, poliester cu lână).În continuare sunt ilustrate spre exemplificare aspectul microscopic şi spectrele în infraroşu, obţinute pe

un aparat prevăzut cu dispozitiv Golden Gate, în domeniul 4000-550 cm -1, rezoluţie 4 cm-1, ale câtorva tipuri de fibre textile (foto nr. 1- 30).

Foto nr. 1, 2 – fibre de bumbac (în lumină artificială şi polarizată) Foto nr. 3 – spectru IR - fibre de bumbac

Foto nr. 4, 5 – fibre de in (în lumină artificială şi polarizată) Foto nr. 6 – spectru IR - fibre de in

156

Foto nr. 7, 8 – fibre de lână (în lumină artificială şi polarizată) Foto nr. 9 – spectru IR - fibre de lână

Foto nr. 10, 11 – fibre de vâscoză (în lumină artificială şi polarizată) Foto nr. 12 – spectru IR - fibre de vâscoză

Foto nr. 13, 14 – fibre polinozice (în lumină artificială şi polarizată) Foto nr. 15 – spectru IR - fibre polinozice

Foto nr. 16, 17 – fibre de poliester (în lumină artificială şi polarizată) Foto nr. 18 – spectru IR - fibre de poliester

Foto nr. 19, 20 - fibre de PNA (în lumină artificială şi polarizată) Foto nr. 21 – spectru IR - fibre de PNA

157

Foto nr. 22, 23 – amestec de fibre de lână cu poliester Foto nr. 24 – spectru IR , amestec fibre de lână poliester (în lumină artificială şi polarizată) cu poliester

Foto nr. 25, 26 – amestec de fibre de bumbac cu poliester Foto nr. 27 – spectru IR , amestec fibre de (în lumină artificială şi polarizată) bumbac cu poliester

Foto nr. 28, 29 – amestec de fibre de in cu poliester Foto nr. 30 – spectru IR , amestec fibre de (în lumină artificială şi polarizată) in cu poliester

Laboratorul de Analiză a Microurmelor ce funcţionează în cadrul Institutului de Criminalistică a fost dotat cu aparatură performantă: microspectrofotometru UV-VIS model QDI 1000, microscop electronic cu baleiaj şi sondă analitică EDAX, dotarea fiind completată şi cu un spectrometru în infraroşu cuplat cu microscop.

Pentru identificarea şi asocierea caracteristicilor fizico-chimice a probelor în litigiu cu cele ale probelor model de comparaţie sunt utilizate instrumente şi metode analitice ce sunt prezentate după cum urmează:

- stereomicroscopul Carl Zeiss Jena cu ocular 10x, obiectiv 2,5x, care permite stabilirea unor caracteristici morfologice ale probelor textile, în lumină naturală, şi anume: model, culoare, dimensiuni, tipul materialului textil - ţesătură, tricot etc., modul de alcătuire şi torsiune al firelor;

- microscopul optic Nikon Eclipse 80i, prevăzut cu cameră video şi cu softul Lucia Forensic, care permite examinarea în lumină artificială şi polarizată şi ca urmare stabilirea naturii şi nuanţei culorii fibrelor textile; metoda de analiză este nedistructivă şi face posibilă examinarea comparativă a caracteristicilor morfologice ale probelor înaintate, precum şi fixarea pe suport electronic a imaginilor realizate probelor (foto nr. 31);

- spectrometru în infraroşu Varian 3100 şi microscop Hyperion 2000 cuplat cu spectrometru în infraroşu Tensor 27, care furnizează informaţii privind natura polimerului de bază al fibrei (foto nr. 32, 33);

- microspectrofotometru QDI 1000, în lumină vizibilă şi în ultraviolet, diferenţiază fibrele pe baza nuanţelor de culoare; microspectrofotometrul UV-VIS foloseşte pentru analiză metode optice cu absorbţie de energie, iar analizele efectuate sunt nedistructive; cu ajutorul acestuia se realizează analiza nuanţelor de culoare, prin înregistrarea şi compararea spectrelor de transmisie, reflexie şi fluorescenţă, obţinute în domeniul de lungimi de undă de 800 - 350 nm (în domeniul ultraviolet şi vizibil). Rezultatele analizelor fizico-chimice obţinute cu microspectrofotometru UV-VIS sunt prezentate sub formă de spectre, la care pe abscisă sunt reprezentate valorile lungimilor de undă la care se absoarbe fiecare component, materializate sub formă de picuri, iar pe ordonată intensitatea acestora (foto nr. 34);

158

- extracţia fibrelor cu solvenţi organici şi cromatografia în strat subţire a extractului, metodă prin care sunt analizaţi coloranţii de vopsire a fibrelor;

- microscopul electronic cu baleiaj, care permite examinarea detaliilor morfologice, a secţiunilor (longitudinală şi transversală) fibrelor, precum şi analiza microelementelor din compoziţie, cu ajutorul sondei analitice EDAX, aferentă acestui echipament analitic (foto nr. 35).

Foto nr. 31 – microscopul Nikon Eclipse 80i Foto nr. 32 - spectrometru în infraroşu Varian 3100

Foto nr. 33 – spectrometru FTIR tip Foto nr. 34 - microspectrofotometrul TENSOR 27 cuplat cu microscopul în UV-VIS QDI 1000 infraroşu tip Hyperion 2000

Foto nr. 35– microscop electronic cu baleiaj-JEOL JSM 6480LV cu spectrometru de raze X tip INCA x-Sight

model 7574 cu dispersie după energie (EDS)

Din literatura de specialitate s-a constatat că în cazul examinării urmelor de fibre textile nici un laborator european de criminalistică nu execută întreaga gamă de analize, majoritatea acestora rezumându-se la examinarea microscopică în lumină artificială şi polarizată, spectrometrie în infraroşu, microspectrofotometrie în vizibil şi ultraviolet, precum şi cromatografie în strat subţire, aplicând şi celelalte metode în funcţie de cantitatea de probă sau de gradul de diferenţiere urmărit.

Datorită cantităţilor mici de probă, interpretarea rezultatelor analizelor şi formularea concluziilor este uneori dificilă, fără a fi exclusă în unele cazuri contaminarea întâmplătoare din mediul înconjurător cu fibre care nu au legătură cu cauza cercetată.

Vom exemplifica în continuare un caz în urma căruia au rămas în câmpul infracţional urme materie de natură textilă, ce au fost identificate şi ridicate de echipa de cercetare la faţa locului şi trimise spre analiză la laborator.

Într-o cauză de lipsire de libertate în mod ilegal, la cercetarea efectuată în interiorul automobilului cu care a fost transportată victima, s-au identificat şi prelevat mai multe fibre textile de pe pătura aflată pe bancheta din spate a maşinii.

159

Pentru comparaţie s-au pus la dispoziţia experţilor fibre textile recoltate din obiectul de vestimentaţie (hanorac) purtat de victimă în momentul producerii faptei.

Organul de cercetare penală solicită specialiştilor să stabilească dacă caracteristicile fizico-chimice ale probei textile în litigiu sunt asemănătoare cu caracteristicile fibrelor textile puse la dispoziţie pentru comparaţie.

Examinările macro şi microscopice ale probelor textile înaintate a evidenţiat următoarele:- proba textilă în litigiu prelevată de pe pătură conţine un amestec de fibre textile naturale de

provenienţă vegetală, in de culoare alb-gălbui şi fibre textile obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici, tip poliester, de culoare albastru deschis (în lumină artificială) – foto nr. 36, 37;

Foto nr. 36, 37 – fibre textile prelevate de pe pătură (aspect microscopic în lumină artificială şi polarizată)

- la examinarea cu ochiul liber precum şi la stereomicroscop a hanoracului s-au găsit ataşate pe acesta fibre textile corespondent din punct de vedere al culorii cu cele folosite la confecţionarea păturii; acestea au fost examinate comparativ obţinându-se rezultate pozitive.

- proba textilă prelevată de pe hanoracul victimei conţine fibre textile de provenienţă animală – lână de culoare roşu, albastru, galben, mov, verde etc. (în lumină artificială) – foto nr. 38, 39;

Foto nr. 38, 39 – fibre textile prelevate de pe hanorac (aspect microscopic în lumină artificială şi polarizată)

Examinarea probelor de comparaţie s-a realizat în condiţii similare cu cele în litigiu, obţinându-se următoarele:

- hanoracul purtat de victimă în momentul comiterii infracţiunii este confecţionat dintr-un material tip tricot realizat din fire textile de culoare albă şi albastră, în lumină naturală; firele textile sunt alcătuite dintr-un amestec de fibre textile naturale de provenienţă vegetală, in de culoare alb-gălbui şi fibre textile obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici, tip poliester, de culoare albastru deschis (în lumină artificială) - foto nr. 40, 41;

Foto nr. 40, 41 – fibre textile prelevate de pe hanorac (aspect microscopic în lumină artificială şi polarizată)

- pătura din autoturismul cercetat este realizată dintr-un material tip ţesătură obţinut din fire alcătuite din fibre textile naturale de provenienţă animală – lână de diverse culori - roşu, albastru, galben, mov, verde etc. (în lumină artificială) – foto nr. 42, 43.

160

Foto nr. 42, 43 – fibre textile prelevate de pe hanorac(aspect microscopic în lumină artificială şi polarizată)

Fibrele textile în litigiu şi de comparaţie au fost analizate prin spectrometrie de absorbţie în infraroşu pe un aparat FTIR tip TENSOR 27, cu dispozitiv Golden Gate. Spectrele IR obţinute (foto nr. 44 şi 45), au aceleaşi conformaţii şi au benzi de absorbţie dispuse la aceleaşi lungimi de undă cu cele ale următorilor polimeri:

- fibrele textile prelevate de pe pătură: amestec de fibre textile naturale de provenienţă vegetală, in şi fibre textile obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici, tip poliester;

- fibrele textile prelevate de pe hanorac: fibre textile naturale de provenienţă animală – lână;- fibrele textile extrase din pătură: fibre textile naturale de provenienţă animală – lână; - fibrele textile extrase din hanorac: amestec de fibre textile naturale de provenienţă vegetală, in şi fibre

textile obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici, tip poliester.

Foto nr. 44 – spectru IR – fibrele textile prelevate de pe pătură/ fibrele textile extrase din hanorac - amestec fibre de in şi poliester

Foto nr. 45 – spectru IR – fibrele textile prelevate de pe hanorac/ fibrele textileextrase din pătură - amestec fibre de in şi poliester

161

Examinările comparative efectuate au stabilit următoarele:- fibrele textile ridicate din interiorul autoturismului cercetat prezintă aceleaşi caracteristici

morfologice şi fizico-chimice (culoarea în lumină naturală, lungimea, grosimea, aspectul morfologic, natura, nuanţa culorii, compoziţia chimică) cu fibrele textile extrase din hanoracul victimei;

- fibrele textile găsite ataşate pe hanoracul victimei prezintă aceleaşi caracteristici morfologice şi fizico-chimice (culoarea în lumină naturală, lungimea, grosimea, aspectul morfologic, natura, nuanţa culorii, compoziţia chimică) cu fibrele textile folosite la confecţionarea păturii.

Concluzie - după examinări complete experţii au concluzionat că a existat un transfer încrucişat (în ambele sensuri) de urme materie de natură textilă, între obiectul de vestimentaţie – hanoracul purtat de victimă şi pătura aflată pe bancheta din spate a autoturismului cu care aceasta a fost transportată.

Această concluzie a fost însuşită de organul în drept care şi-a canalizat investigarea sugerată de experţi, fiind descoperite în procesul de investigare ulterioară noi probe materiale în susţinerea acestei ipoteze.

Prin valorificarea acestor tipuri de microurme de natură textilă, cu mijloace şi metode tehnico-ştiinţifice moderne, este posibilă stabilirea unei corespondenţe fidele între realitatea de fapt şi totodată reprezintă o permanentă muncă de cercetare ştiinţifică.

Bibliografie1. M. Ghimbu, E. Iacobeanu, Studiul Materiilor Prime Textile, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 19732. Ştefănescu, E., Tipurile, proprietăţile şi domeniile de utilizare a firelor poliesterice în industria textilă, Nr. 1/ 19623. Eugen Falniţă, Merceologie,Timişoara, Editura Mirton, 1998.4. Marchis ş.a ., Structura şi proiectarea ţesăturilor, Bucureşti, Editura tehnică, 1964.5. L. Alexandru, S. Bosică, Fibre sintetice, chimie şi tehnologie, Bucureşti, Editura tehnică, 19666. www.textileweb.com.7. www.eurotexx.com.

162