ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MANAGEMENT

Program de master: MANAGEMENT SI MARKETING INTERNATIONALDisciplina: STATiSTiCA MEDiULUi iNTERNATiONAL DE AFACERiRaport de tara:

TURCiA Florentina Berechet (Calota) Igas BiancaBUCURESTiDecembrie 2011CUPRiNS:1. DATE DE iNTERES GENERAL

1.1. DATE MONOGRAFiCE

1.2. PiATA TURCiEi DiMENSiUNE, CARACTERiSTiCi Si iMPORTANTA

1.3. REPERE ECONOMiCE

1.4. REGiMUL COMERTULUi EXTERiOR

1.5. REGiMUL ACHiZiTiiLOR PUBLiCE

1.6. RELATiiLE ECONOMiCE BiLATERALE ROMANO-TURCE

1.7. COOPERAREA ECONOMiCA BiLATERALA

1.8. iNVESTiTii iN ROMANiA

1.9. ALTE iNFORMATii UTiLE PENTRU AFACERi2. MEDiUL MACROECONOMiC Si REZULTATELE ACTiViTATii ECONOMiCE

2.1. RATA CUMULATiVA A CRESTERii REALE A PiB-ULUi2.2. POLiTiCA FiSCALA

2.3. iNDiCATORii LiBERTATii ECONOMiCE

2.4. iNDiCELE DE PERCEPERE A CORUPTiEi2.5. iNDiCi DE COMPETiTiViTATE

3. COMERTUL EXTERiOR AL TURCiEi4. BiBLiOGRAFiE2008Cap.1. DATE DE iNTERES GENERAL1.1. DATE MONOGRAFiCEDenumirea oficiala Republica Turcia

Structura de stat Presedintele Republicii Abdullah GUL

Marea Adunare Nationala (parlament unicameral)

Consiliul de Ministri, condus de Prim-ministru, Recep Tayyip ERDOGAN

Organizarea teritoriala 7 regiuni si 80 de provincii conduse de guvernatori

Forma de guvernamant Democratie parlamentara

Pozitia geografica sud-estul Europei si sud-vestul Asiei, tara asezata pe 2 continente (Europa si Asia)

vecini: Marea Neagra, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, iran, irak, Siria, Grecia siBulgaria

Suprafata 780.580 Kmp, din care 9.820 Kmp reprezinta suprafata acoperita de ape

30,93% suprafata arabila, din care: 3% culturi permanente si 62% alte destinatii

Resurse naturale Bor (70% din rezervele mondiale), marmura (40% din rezervele mondiale), carbune (lignit), minereu de fier, cupru, crom, antimoniu, mercur, aur, barita, argile si calcar

Populatia- 73.722.988 milioane locuitori (2010)

varsta medie a populatiei: 28,5 ani durata medie de viata: 68,9 ani la barbati si 73,8 ani la femei compozitia pe varste:

37,2% 15-24 ani,

51,5% peste 25 ani 52,9 milioane persoane peste 15 ani 25,6 milioane persoane, populatia activa

22,7 milioane persoane, populatia angajata 2,9 milioane someri (11,7%)

9,5 milioane populatia nagajata, neinregistrata

Capitala- Ankara ( 4.467 mii. Locuitori la 31 dec. 2007)

- Capitala Turciei este oraul Ankara, dar capitala istorica stanbul ramane centrul financiar

Principalele centre industriale si comerciale Istanbul, cel mai important centru industrial, comercial si financiar

Bursa, 13 zone industriale cu peste 950 companii (textile, auto, masini si pentru prelucrarea metalelor etc.)

Izmir, al doilea port pentru export, zona libera

Gaziantep, 3 zone industriale, 22 de baraje care iriga 1,5 milioane hectare

Konya, principala zona agricola a Turciei, agro-industrie

Kayseri, una din cele mai mari zone industriale (300 companii), specializata in principal in industria textila

Eskisehir, centru industrial in dezvoltare, fabrica de avioane

Adana, port, zona industriala cu peste 220 companii (textile, confectii, prelucrarea metalelor, alimentare, plastic, masini etc.)

Ceyhan, hub energetic in dezvoltare, terminalul oleoductelor Baku-Tbilisi-Ceyhan si Kikuk-Ceyhan, rafinarie

Antalya, centru turistic, zona agricola (legume, citrice)

Samsun, port la Marea Neagra, terminal pentru gazoductul Blue Stream, turism termal

Mersin, Balikesir, Diyarbakir, Hatay, Kocaeli, Manisa, Trabzon, Sanliurfa

Produsul intern Brut 735,8 miliarde dolari in 2010 (8,9% fata de 2009), 618 miliarde dolari, in 2009 (-4,7% fata de 2008)

PIB/locuitor 10.079 dolari in 2010, 8.590 dolari in 2009,

Comertul exterior Export: 114 miliarde USD in 2010, 102 miliarde USD in 2009 si 132 miliarde USD in 2008

Import: 185 miliarde USD in 2010, 141 miliarde USD in 2009 si 202 miliarde USD in 2008

Turismul Numar turisti: 33 milioane turisti straini in 2010, 32 milioane turisti straini in 2009

Incasari din turism: 20,8 miliarde doali in 2010, 21,2 miliarde dolari in 2009

Investitiile straine directe (nete) 8,9 miliarde dolari in 2010, 8,4 miliarde dolari in 2009, 19,5 miliarde dolari in 2008

Rata inflatiei 5,4% in 2010, 6,53%, in 2009

Deficitul contului curent 47,64 miliarde dolari in 2010, 13,99 miliarde dolari in 2009

Fusul orar

Programul de lucru 2 ore fata de GMT (ora Romaniei)

8.30-12,30 / 13.30-17.00 banci 9.00 17.30 / 9.00 - 18.00 firme

8.30-12.30 / 13.30-17.30 institutii publice

Limba oficiala Turca

In afaceri se foloseste in principal limba engleza si partial germana, franceza si rusa

Moneda: Lira turca (TL)

31 mai 2011: TL = 0,5494 RON

USD =1,5859 TL

Euro = 2,2844 TL

Prefix telefonic +90 312 ........... Ankara

+90 212 ............Istanbul (Europa)

+90 216 ............Istanbul (Asia)

Sarbatorilegale- 29 Octombrie - Ziua Nationala- 23 Aprilie - Ziua Copilului si a Suveranitatii nationale- 19 Mai - Ziua Sporturilui si Tineretului- 30 August - Ziua Victoriei - 01 ianuarie - Anul Nou

- 10 noiembrie: la ora 09:05 toata tara tine un moment de reculegere in amintirea lui Ataturk, decedat in 1938

- la cele de mai sus se adauga sarbatorile religioase Seker Bayrami: care incepe dupa luna de post Ramadan si tine 3 zile si Kurban Bayrami, sarbatoreste actul neimplinit de sacrificiu al lui ibrahim asupra fiului sau, ismael, la Muntele Moriah, care incepe la 70 de zile dupa Ramadan si tine 4 zile.

Religia- musulmana 96,1%, restul de 3,9 % fiind necredinciosi, ortodocsi, gregorieni, catolici, protestanti, evrei (Anexa 1)

1.2. PiATA TURCiEi - DiMENSiUNE, CARACTERiSTiCi Si iMPORTANTA

Turcia face parte din marile economii ale lumii, in 2010, fiind clasata pe locul 16 in lume si locul 6 in Europa. In 2008, Turcia a ocupat locul 5 in lume din punctul de vedere al investitiilor straine directe de care a beneficiat (21,9 miliarde dolari), din care 80% provin din tarile UE. Desi, in 2009, sub impactul crizei financiare internationale rata de crestere a scazut cu 4,7%, in 2010 a consemnat o crsteresemnificativa, cu 8,9%, mai mare fata de 2009. PIB-ul/locuitor in anul 2009 era de 8,590 dolari, in 2010 ajungand la 10,079 dolari.

Turcia detine 40% din rezervele mondiale de marmura (in peste 100 varietati) si la unele resurse minerale, intre care: 66% din rezervele mondiale de bor, 50% din rezervele de pirita, 20% din resursele de bentonita, 6,9% din resursele de bariu, 4,9% din resursele de azbest, 2,5% din resursele de wolfram si antimoniu si 1.1% bauxita, mercur si zinc.

Turcia ocupa locul 3 mondial in privinta consumului de aur (peste 80 tone) dupa China si India, fiind urmata de SUA.

Turcia detine locul 14 in lume la productia de energie hidroelectrica cu o productie anuala de 126 miliarde kWh. Capacitatea hidroenergetica totala a Turciei este estimata la 433 miliarde kWh, din care numai 216 miliarde kWh reprezinta capacitatea exploatabila (1,36% din capacitatea tehnica mondiala).

In vecinatatea sa se localizeaza circa 70% din resursele mondiale de titei si gaze naturale si in conditiile realizarii proiectelor propuse, Turcia poate deveni coridor de tranzit pentru produsele energetice din directiile est-vest si sud-vest, inclusiv pentru aprovizionarea Romaniei.

Potentialul de import al Turciei este dimensionat la 185 miliarde dolari in 2010 (in crestere cu 31% fata de 2009). UE este primul partener la importul si la exportul Turciei, iar Turcia este al saptelea partener la importul UE si al saselea la export.

Turcia este principalul partener economic al Romaniei din Balcani si zona Marii Negre, din perspectiva relatiilor comerciale si al investitiilor straine directe (ISD) in Romania. Turcia ocupa locul 15 in topul investitorilor directi in Romania. La 31 dec. 2010, erau inregistrate in Romania 12036 societati comerciale cu participare turca. In 2010, Turcia a continuat sa fie principalul partener comercial extracomunitar al Romaniei si al 5-lea partener in cadrul schimburilor comerciale totale, respectiv: a 4-a piata de export si al 9-lea furnizor la import.

In acelasi timp si Romania este un partener comercial important al Turciei. Potrivit statisticii turce, in 2010, Romania a fost a 12-a piata pentru exportul Turciei si al 15-lea furnizor de marfuri. Turcia este un partener important al Romaniei si pe linia cooperarii economice bilaterale. Firmele romanesti au cooperat la realizarea unor obiective energetice de referinta in Turcia, cum sunt: Rafinaria de la Kirikkale, explorari petroliere in Marea Neagra si Marea Marmara, construirea a noua hidrocentrale, iar in prezent se afla in diverse faze de negociere si finalizare importante proiecte de cooperare, intre cele mai importante fiind: construirea a doua hidrocentrale; construirea unui cablu electric submarin intre Constanta si istanbul; construirea gazoductului Nabucco etc.

Turcia este o piata complexa, in continua schimbare, care cere adaptabilitate si perseverenta. Exportatorii romani se pot confrunta pe aceasta piata cu politici comerciale contradictorii, decizii juridice, legi si reglementari imprevizibile, masuri de aparare comerciala, inclusiv masuri administrative (licente, standarde, certificate etc.), neconforme cu prevederile Acordului de Uniune Vamala, lipsa de transparenta la adjudecarea licitatiilor.

Guvernul exercita o puternica influenta asupra economiei prin controlul intreprinderilor de stat, printr-un sistem de stimulente acordate firmelor producatoare si exportatoare (care consta din concesii la impozite, subsidii, asistenta pentru marketing si promovare) si prin utilizarea unor masuri de protectie a industriei nationale de concurenta produselor din import.

Turcia are o industrie moderna, in continua expansiune, cu un potential de import, in valoare de 185 miliarde dolari (2010), care ofera importante oportunitati de export, cooperare si investitii firmelor romanesti. 1.3. REPERE ECONOMICE1.3.1. Principalele ramuri ale economiei1.3.1.1. Agricultura si industria alimentara

Productia agricola si industria alimentara satisface, in principiu, consumul propriu si creeaza unele disponibilitati pentru export, in special la legume si fructe proaspete.

Importul de produse vegetale este estimat la 2,1 miliarde dolari, din care: cereale, seminte de legume si plante la 242 milioane dolari Evolutia importului la principalele produse:

200920102011

previziuni2012

previziuni

1Soia boabe - mii tone -1150120012501250

2Porumb - mii tone -115048510001100

3Ulei de soia - mii tone -20122022

4Animale vii mii capete-4140150150

Importul de produse agricole si alimentare este protejat prin numeroase bariere netarifare, intre care:

- interzicerea importului de bovine vii, carne si produse din carne de bovine. In 2010, ca urmare a cresterii preturilor pe piata interna la carnea de vita si la produsele din carne, Turcia a inceput sa liberalizeze treptat importul de bovine si carne de bovine. in prezent, este admis importul de bovine din 8 tari membre UE (Norvegia, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Finlanda, Suedia si Grecia) si importul de carne de bovine din 25 tari membre UE, cu exceptia Bulgariei si Romaniei.

- certificate de control, inspectie fitosanitara si carantina la importul de plante si legume

- certificat de origine si de sanatate la importul de furaje care contin ingrediente fabricate in tari din afara UE

- controlul pretului la bauturi alcoolice de catre autoritatea de reglementare

- suprataxe la import

- la vin: 63.3% taxa de consum dar nu mai putin de 3,25 TL/litru (275% la vinuri spumante), 50% taxa speciala la importul de vin din tarile UE si 18% TVA

- certificate si control la produse alimentare si furaje privind modificari genetice (GMO), in vigoare din 28 aprilie 2010, cu valabilitate pana la finele lunii septembrie 2010, cand va intra in vigoare Legea privind securitatea biologica (Biosaftey Law) adoptata de Parlamentul turc, la data de 18 martie 2010.

1.3.1.2. Industria prelucratoare

Turcia este al 17-lea producator mondial de autovehicule (1,1 milioane vehicule in 2010), cel mai mare producator de autobuze si al treilea producator de vehicule comerciale din Europa. Sectorul auto este principala ramura a industriei, avand 13 linii de asamblare din care: 5 companii produc autoturisme (Fiat, Honda, Hyundai, Renault, Toyota), 9 companii produc camioane si pickup si 9 companii produc autobuze si minibuze. Peste 700 de firme produc componente auto.

In 2010, Romania este a fost a 17-a piata de export a Turciei la export autovehicule si a 2-a piata la exportul de componente auto, dupa Germania. in 2010 s-a finalizat trasferul fabricii de autovehicule Ford Conect din Turcia la Craiova).

In 2010, Romania a exportat in Turcia autoturisme si componente auto in valoare de 295 milioane euro si a importat autovehicule si componente in valoare de 225 milioane euro.

Industria textila este a doua ramura industriala a Turciei. In acest sector functioneaza peste 35 mii companii. In 2008-2009, industria textila a fost puternic afectata de criza financiara internationala, cand numeroase fabrici si-au redus substantial activitatea sau au intrat in faliment.

Turcia este al doilea exportator de produse textile in tarile UE, dupa China. In 2010, Romania a exportat in Turcia articole textile din lana, filamente si fire sintetice si articole de pasmanterie, in valoare de 31 milioane euro si a importat din Turcia materii textile si produse din acestea in valoare de 220 milioane euro.

Industria de masini si echipamente electrice si mecanice este in ascensiune. In 2008, exportul a insumat 28 miliarde dolari (15% din totalul exportului). Turcia produce echipamente pentru constructii, masini industriale grele, masini unelte si scule, echipamente de foraj, pompe si compresoare, masini textile, echipamente alimentare, echipamente pentru procesarea lemnului, motoare cu combustie interna, turbine, semanatoare, tractoare (3 linii de asamblare), valve, benzi transportoare, frigidere, masini de spalat, aparate de aer conditionat, boilere si parti si accesorii pentru acestea.

In 2008, Turcia a ocupat locul 11 in lume si al 3-lea in Europa la productia de otel cu 23,3 milioane tone. Sectorul metalurgic contribuie cu 11,5% la exportul Turciei. Urmare a cresterii semnificative a cererii de materiale de constructii pe piata Romaniei, in 2008, metalele comune si produsele din acestea au ocupat primul loc la exportul Turciei (871,5 milioane dolari, reprezentand 23,3% din totalul exportului), devansand exportul de autovehicule si componente pentru acestea. Industria chimica turca a dezvoltat semnificativ productia de materii de baza si intermediare pentru sectoarele chimiei si petrochimiei (produse chimice organice si anorganice, ingrasaminte, vopsele, medicamente, sapun si detergenti, fibre sintetice, uleiuri esentiale si produse cosmetice).

In 2010, Romania a fost a 7-a piata de export a Turciei pentru produse chimice 79 milioane euro (ingrasaminte, extracte tanante si colorante, sapun si produse organice tensio active, produse organice, anorganice si) iar Romania a exportat in Turcia produse chimice in valoare de 179 milioane euro (produse chimice organice, anorganice, produse organice tensio-active si ingrasaminte).Industria materialelor plastice este una din cele mai dinamice sectoare ale industriei turce. Industria turca de material plastic reprezinta 1,6% din industria mondiala. Turcia este al 2-lea producator de fibre sintetice, al 3-lea producator de PVC si dispune de a 5-a capacitate de prelucrare material plastic din Europa. In acest sector lucreaza peste 6950 de companii, din care 99% sunt IMM-uri. in 2010, importul de material plastic si masini pentru prelucrare material plastic a insumat 10 miliarde dolari si se estimeaza ca in 2011, va fi de 11 miliarde dolari si in 2012 de 12,5 miliarde dolari. Material plastic

Productia locala de material plastic satisface numai 15% din necesarul de consum.

Piata turca a materialului plastic consta din:- PP (polipropilena), utilizata pentru productia de fire pentru mochete, saci, folii, conducte din plastic si articole casnice

- LDPE (polietilena de mica densitate), utilizata pentru productia de folii (90%), matrite prin injectie (2%) si matrite prin suflare (5%). 25% din necesarul de consum provine din import.

- LLDPE (polietilena de mica densitate lineara). 100% din import.

- HDPE (polietilena de inalta densitate), marea majoritate provine din import.

- PVC, utilizat pentru izolare fire electrice, industria auto, jucarii, profile, scuturi de protectie, conducte, folii pentru ambalaje, piele artificiala si articole tehnico-sanitare. 80% din necesarul de consum se asigura din import.- PS (polistiren), utilizat pentru izolatii si aparate casnice. Marea majoritate a consumului se asigura din import.

- PET (polietilen-tereftalat), utilizat in industria recipientelor din plastic, auto si electrotehnica.

- ABS (acrilo-butadien-stiren), se utilizeaza in industria produselor termoplastice. Necesarul de consum se asigura din import.

Principalii furnizori de material plastic ai Turciei, sunt: Germania, Belgia, Arabia Saudita, Olanda, italia, Frantae, Coreea de Sud, Spania, SUA si israel.

Masini pentru procesare material plastic

China este principalul furnizor de masini pentru procesare material plastic al Turciei, cat si principalul competitor al acestea pe pietele externe. importul Turciei consta din: masini cu injectie (27%), masini pentru taiat si format (26%) si masini de extrudat (21%). Principalii furnizori de masini pentru procesare material plastic, sunt: Germania, italia, China, Taiwan, Austria, Japonia, Elvetia, SUA, Franta si Coreea de Sud.

Turcia produce masini industriale grele, masini unelte si scule, echipamente de foraj, pompe si compresoare, masini textile, echipamente alimentare, echipamente pentru procesarea lemnului, motoare cu combustie interna, turbine, semanatoare, tractoare (3 linii de asamblare), valve, benzi transportoare, boilere si parti si accesorii pentru acestea.

Industria electrotehnica si electronica produce: electronice pentru consum casnic (frigidere, masini de spalat, aparate de aer conditionat), echipamente de telecomunicatii, echipamente industriale si profesionale, computere, echipamente militare si componente pentru acestea.

In 2010, Romania a exportat in Turcia masini si echipamente electrice si mecanice, in valoare de 390 milioane euro (149 milioane euro masini si dispozitive mecanice si 240 milioane euro masini, aparate si echipamente electrice, inclusiv parti ale acestora) si a importat din Turcia, in valoare de 378 milioane euro (290 milioane euro masini si dispozitive mecanice si 88 milioane euro masini, aparate si echipamente electrice, inclusiv parti ale acestora).

In sectorul constructiilor din Turcia functioneaza peste 200 mii companii, parte din acestea si-au extins activitatea in peste 60 de tari, in special, din Nordul Africii, Orientul Mijlociu, tarile CiS, Caucaz, Asia Centrala si Balcanii de vest. In 2009, 33 de comapnii turce de Constructii a fost listate in revista World Top 225 Contractors List, a doua tara dupa numarul firmelor si valoarea contractelor, dupa China.

In 2009, Romania ocupa locul 7 in cadrul lucrarilor angajate de firmele turcesti de constructii in strainatate (3,44% din volumul total).

In 2008, in Romania activau peste 70 de companii de constructii turcesti, la 103 proiecte, in valoare de peste 3,1 miliarde dolari. In 2009, in contextul crizei financiare internationale numarul firmelor turce prezente in Romania a scazut.

Turcia este unul din marii producatori de materiale de constructii de baza din lume, intre care: otel beton (locul 6 in Europa si 15 in lume la articole din otel), tevi si conducte din metal si plastic, sticlarie, gresie si faianta (locul 5 mondial), articole sanitare (locul 4 mondial), vopsele (locul 6 in Europa), caramida, ciment (locul 10 in lume), marmura, cherestea si profile din plastic si aluminiu (locul 5 in Europa la usi si ferestre din plastic).

Turcia este unul din marii producatori de materiale de constructii de baza din lume, intre care: otel beton, tevi si conducte din metal si plastic, sticlarie, gresie si faianta (locul 5 mondial), articole sanitare (locul 4 mondial), vopsele (locul 6 in Europa), caramida, ciment (locul 10 in lume), marmura, cherestea si profile din plastic si aluminiu (locul 5 in Europa la usi si ferestre din plastic).

Migratia populatiei de la sate la orase din ultimii 30 de ani a dinamizat industria constructiilor din Turcia si a facilitate cresterea cererii pentru echipamente si materiale de constructii.

- milioane dolari -

20092010Estimari

20112012

Marimea pietei2.2002.4002.6504.650

Productia locala7007001.1001.800

Export6006009251.150

import2.1002.3002.4504.000

La cresterea cererii pentru echipamente de constructii a contribuit si prezenta contractorilor turci pe pietele externe. Potrivit estimarilor 70% din necesarul pietei turce consta din escavatoare, incarcatoare si stivuitoare, iar diferenta consta din: macarale mobile, macarale turn, macarale pe senile, echipamente de demolare, utilaje pentru minerit si tuneluri, echipamente de forare, pompe de beton, cilindrii buldozer, cilindri compactori, mixere, etc.Industria de soft este una din cele mai dinamice sectoare ale economiei turce. Companiile de software produc pachete de programe pentru contabilitate, salarizare, aplicatii sectoriale (servicii financiare, telecomunicatii, procese de prelucrare industriala, comert cu amanuntul, sanatate si educatie).1.3.2. Tendinta de dezvoltare a economiei

Evolutia economiei, in anul 2008, a fost puternic marcata de criza financiara internationala, disputele politice interne care au condus la amanarea reformelor structurale si constrangerile internationale rezultate din angajamentele Turciei fata de FMI prin Acordul Stand-by 2005-2008 si UE prin programul de pregatire pentru aderare la UE (2007-2009).

Incetinirea ritmului reformelor economice ca urmare a disputelor politice interne pe tema alegerii sefului statului (care s-au rezolvat dupa alegerile generale anticipate) a afectat ritmul cresterii economice, produsul intern brut (PIB) crescand cu numai 4,5%. Rata medie de crestere a PIB in perioada 2001-2006 fiind de 7,2%. Desi, in 2009, PIB-ul a scazut cu 4,7%, in 2010 a crescut cu 8,9% fata de 2009.

Sfidand degringolada internationala, PIB-ul Turciei a crescut cu 8,8% in trimestrul al doilea 2011, potrivit statisticilor oficiale. Cifra depaseste cu mult prevederile analistilor, care estimeaza ca incetinirea economiei mondiale nu va afecta tara.

Specialistii au prezis un avans al PIB-ului turc de 6,4%. De la un trimestru la altul, economia a progresat cu 1,3%. Eonomia continua sa inainteze, in pofida conditiilor actuale. Surpriza acestei reusite scoate in evidenta robustetea nivelului de activitate din Turcia, a comentat Ozhan Atilla, economist la Danske Bank. in acelasi timp insa, riscurile unei aterizari dificile se mentin la cote ridicate, a adaugat el.

Pentru primele trei luni ale anului 2011, cresterea a fost revizuita la 11,6%, fata de o cifra initiala de 11%, davada ca economia da unele semne de incetinire in trimestrul secund in special din cauza unei supraproductii industriale. La randul sau, cabinetul de studii Capital Economics avertizeaza ca economia turca este in plin proces de supraincalzire si ca este inca foarte posibil ca o perioada de crestere robusta sa se incheie cu o franare brusca.(septembrie 2011)

In primul trimestru al anului, cresterea sa economica a ajuns la 11%, depasind-o pe cea a Chinei! Cresterea a fost mai puternica decat a oricarui membru din G20 - grupul statelor celor mai dezvoltate. China, de pilda, a avut o crestere de "doar" 9,7 procente in primul trimestru, trecand, oficial, pe locul doi. Explozia economica a Turciei se sprijina in principal pe extinderea sectorului financiar, de retail si pe domeniul constructiilor, scrie The Wall Street Journal. Principala preocupare este insa cea legata de explozia creditelor bancare.

Companiile turcesti au exportat bunuri in valoare de 11,5 miliarde de dolari doar in luna in iunie 2011, in ciuda crizei europene si a turbulentelor din lumea araba. Pentru moment, deprecierea lirei turcesti ii ajuta pe exportatori. Nivelul exporturilor de anul acesta este mai bun decat cel de anul trecut (mai mare cu 25%), insa faptul ca importurile au crescut intr-un ritm si mai alert (42,6%), determina o crestere a deficitului comercial, ajuns in prezent la 10,1 miliarde de dolari.

"Campioana" la capitolul exporturi a fost industria auto, cu vanzari de 1,8 miliarde de dolari. industria textila a exportat in valoare de 1.48 miliarde, iar cea chimica - 1,46 miliarde. Turcia a exportat si produse alimentare de 1,37 miliarde de dolari. Cele mai multe produse turcesti au luat drumul Germaniei, al Italiei si al Marii Britanii. Totusi, cea mai mare crestere in exporturile catre o tara fata de nivelul anului precedent a fost catre Grecia! Intr-o singura luna, Grecia a importat cu 58,6% mai multe produse turcesti. Totusi, in iunie, mai putine produse turcesti au fost exportate (fata de luna mai) catre Egipt, Statele Unite, Franta si Romania, relateaza cotidianul Hurryet.

Deficitul de cont curent s-a dublat fata de anul precedent, ajungand la 63,4 miliarde de dolari in aprilie, ceea ce inseamna 9% din PIB. PIB-ul actual ar Turciei este de 735 de miliarde de dolari. Cheltuielile bugetare au crescut cu 12% in primele cinci luni ale anului, depasind cei 8% pe care si-i programase guvernul turc pentru 2011.

La import factura energetica (titeiul si gazele) a insumat 33,9 miliarde dolari (reprezentand 19,9% din totalul importului) si importul de masini, aparate mecanice, boilere, echipamente si componente pentru acestea a fost de 22,6 miliarde dolari (13,3%).

In mod paradoxal, chiar daca unele din statele arabe lovite de revolte in ultima vreme nu mai importa atat de multe produse turcesti, economia Turciei tot profita de pe urma turbulentelor. Investitorii din tari arabe precum Kuwait, Qatar sau Emiratele Arabe Unite au decis sa fuga de haosul din Orientul Mijlociu si Africa de Nord si sa-si plaseze banii in Turcia. Ei aleg in special sectorul imobiliar, aflat in continua crestere, relateaza Hurryet. Astfel, Kuwait investment Authority, Qatar investment Authority si Abu Dabi investment Authority au anuntat ca vor face investitii majore in cladiri de birouri, complexuri rezidentiale, hoteluri si mall-uri in Turcia.

Destinatia principala la exportul Turciei au fost tarile UE cu o pondere de 56,4% din totalul exportului. importul din aceste tari reprezentand 40,4% din totalul importului.

Principalii parteneri la exportul Turciei au fost: Germania cu 12 miliarde dolari (11,2% din totalul exportului); Marea Britanie, 8,6 miliarde dolari (8,1%); italia, 7,5 miliarde dolari (7,0%); Franta, 6 miliarde dolari (5,6%); Rusia, 4,7 miliarde dolari (4,4%); Spania, 4,6 miliarde dolari (4,3%), SUA, 4,1 miliarde dolari (3,9%); Romania, 3,6 miliarde dolari; EAU, 3,2 miliarde dolari (3%) si Olanda, 3 miliarde dolari (2,8%).

Principalii parteneri la importul Turciei au fost: Rusia, 23,5 miliarde dolari (13,8% din totalul importului); Germania cu 17,5 miliarde dolari (10,3%); China, 13,2 miliarde dolari (7,8%); italia, 10 miliarde dolari (5,9%); SUA, 8,1 miliarde dolari (4,8%); Franta, 7,8 miliarde dolari (4,6%); iran, 6,6 miliarde dolari (3,9%); Marea Britanie, 5,5 miliarde dolari (3,2%); Elvetia, 5,3 miliarde dolari (3,1%); Ucraina, 4,5 miliarde dolari (2,7%); Coreea de Sud, 4,4 miliarde dolari (2,6%); Spania, 4,3 miliarde dolari (2,6%); Japonia, 3,7 miliarde dolari (2,2%) si Romania, 3,1 miliarde dolari (locul 14 cu 1,8%).

Turcia atrage aproximativ 11 miliarde de dolari in investitii straine directe in 2010, valoare ce inseamna jumatate din deficitul financiar. 4,3 miliarde de dolari provin din vanzarile companiilor nationale de electricitate si a drepturilor de exploatare a autostrazilor si podurilor. Alte 3,3 miliarde de dolari provin din fuziuni si achizitii si 3,5 miliarde de dolari din investitii straine in noi fabrici. investitiile straine directe din 2009 au avut o valoare de 8 miliarde de dolari.

In anul 2010, agentia internationala Coface a imbunatatit ratingul de tara al Turciei cu o gradatie, plasand tara in cea mai buna categorie de risc (A1 la A4) pentru prima data.Evolutia indicatorilor economici de baza ai Republicii Turcia in perioada 2008-2010 poate fi urmarita in Anexa 2.1.4. REGiMUL COMERTULUi EXTERiOR1.4.1. Cadrul general

Turcia este membru al Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) din anul 1995 si al Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OCDE).

Din anul 1996, dupa semnarea Acordului de Uniune vamala cu UE, Turcia a adoptat tariful vamal comun al UE (TARIC). Acordul prevede alinierea politicii tarifare in relatiile cu tarile membre UE, tarile terte si cu tarile SGP.

In conformitate cu prevederile Acordului de Uniune vamala cu UE, Turcia a semnat acorduri de comert liber cu tarile membre EFTA, Muntenegru, Albania, israel, Macedonia, Croatia, Bosnia Hertegovina, Maroc, Autoritatea Palestiniana, Siria, Tunisia, Egipt, Georgia, iordania si continua negocierile cu Liban, insulele Feroe, Africa de Sud, Mexic, Chile si Rep. Coreea. La comisia mixta pe probleme de Uniune Vamala, Turcia a mentionat ca incheierea de acorduri de comert liber cu Republica Coreea, india si Canada prezinta unele riscuri.

Turcia este parte a Euro-Mediterranean Partnership, care prevede stabilirea unei zone de comert liber in regiunea Marii Mediterane.

Turcia isi dezvolta relatiile sale cu tarile islamice sub tutela Organizatiei islamice de Cooperare (OCi), in cadrul careia detine secretariatul general. Pe langa dezvoltarea relatiilor politice si economice speciale cu tarile vecine, in prezent desfasoara o politica promotionala sustinuta in relatiile cu tarile din zona Marii Caspice si Asia Centrala (Azerbaidjan, Kirgistan, Tadjikistan, Turkmenistan, Kazakhstan, Uzbekistan si iran).

1.4.2.Acordul de Uniune Vamala intre Turcia si Uniunea Europeana prevede in principal urmatoare masuri: eliminarea, de la 1 ianuarie 1996, taxelor vamale de import la produsele industriale si, de la 1 ianuarie 1999, a taxelor pentru 142 produse siderurgice acoperite de Acordul CECO;

adoptarea, de la 1 ianuarie 1996, a Tarifului Vamal Comun Extern al Uniunii Europene in relatia cu tarile terte si, de la 1 ianuarie 2001, a tuturor acordurilor preferentiale incheiate de Uniunea Europeana cu tarile terte;

eliminarea restrictiilor cantitative sau a masurilor avand efecte echivalente impuse asupra comertului cu marfuri industriale derulat cu Uniunea Europeana;

implementarea regulilor de politica comerciala a Uniunii Europene, inclusiv regulile privind importurile, procedurile de administrare a contingentelor tarifare si acordarea de credite la export;

adoptarea regulilor europene privind concurenta;

armonizarea legislatiei turce cu cea a UE in ceea ce priveste eliminarea barierelor tehnice in calea comertului bilateral incepand cu 1 ianuarie 2001;

asigurarea unei protectii adecvate si efective a drepturilor de proprietate intelectuala, industriala si comerciala; adoptarea de la 1 ianuarie 1999 a procedurilor de brevetare a produselor farmaceutice.

Desi Acordul de Uniune Vamala a fost semnat, in anul 1996, Turcia nu a adoptat masurile necesare pentru aliniere totala, mentinand si chiar impunand noi masuri de protectie. Principalele bariere comerciale la exportul de produse din tarile UE in Turcia sunt disponibile pe site-ul: http://mkaccdb.eu.int/madb_barriers/barriers_result.htm?sectors=none&countries=TR&measures=none

In Anexa 3 sunt prezentate informatii suplimentare cu privire la problemele in discutie intre Turcia si UE pe tema alinierii la prevederile Acordului de Uninune Vamala.

1.4.3.Tariful vamal

Exportul si importul de bunuri din tarile UE in Turcia sunt reglementate prin Acordul de Uniune Vamala si sunt supuse taxelor interne (TVA, taxa de consum si taxe administrative).

Tariful vamal de import al Turciei cuprinde taxe ad valorem in proportie de 97,9% si taxe specifice (la 30 pozitii tarifare de la capitolele: 22, 25 si 37), mixte (la 113 pozitii tarifare de la capitolele: 04, 15, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 35 si 38), compuse (la 151 pozitii tarifare de la capitolele: 21, 33, 57, 70, 72 si 91) si variabile (la 83 pozitii tarifare de la capitolele: 04, 17, 18, 19, 20, 21 si 33), in total la 378 pozitii tarifare (la 12 cifre). Taxele non-ad valorem nu sunt in concordanta cu reglementarile OMC si acquisul comunitar

Anumite bunuri sunt importate numai prin punctele vamale specializate, astfel: importul de vehicule cu motor, tractoare, motociclete si componente pentru acestea prin punctele vamale de la Yesilkoy si Gebze; produsele textile prin punctele vamale de la Halkali, Atatrk Havaliman, Gemlik, Mersin, izmir Denizli, Ankara, Kayseri si Gaziantep; solventii si produsele petrochimice prin punctul vamal de la Gebze.

Informatii privind produsele la care Turcia aplica taxe vamale si documentele solicitate la importul din tarile UE, pe produs sau grupa de produse, sunt disponibile pe site-ul Uniunii Europene, la adresa: http://mkaccdb.eu.int/mkaccdb2/datasetPreviewFormATpubli.htm?datacat_id=

HYPERLINK "http://mkaccdb.eu.int/mkaccdb2/datasetPreviewFormATpubli.htm?datacat_id=AT&from=publi" \t "_blank" AT&from=publi

Reguli de origine

Turcia aplica reguli de origine preferentiale si nepreferentiale. Ca parte a Uniunii Vamale cu UE, Turcia aplica regulile de origine ale UE la importul din tari terte. Preferinte bilaterale de cumul al originii aplica cu tarile cu care a incheiat acorduri de comert liber. Din 1999, Turcia este parte a sistemului Pan European- de cumul al originii (diagonal Pan-European Origin Cumulation System), care permite utilizarea de materiale din orice tara din zona UE, AELS si tarile membre ale sistemului Pan-European de cumul al originii (Algeria, Egipt, israel, iordania, Liban, Maroc, Autoritatea Palestiniana, Siria si Tunisia).

Preferinte tarifare

In baza prevederilor Acordului de Uniune vamala UE-Turcia, importurile de produse industriale si de componente industriale de produse agricole prelucrate din tarile UE sunt exceptate de la plata taxelor vamale (taxa vamala zero), iar importul produse agricole este contingentat (108 pozitii tarifare, la 6 cifre), mare parte din acestea avand taxa vamala zero (lapte praf, unt, branza, albus de ou, plante vii, flori proaspat taiate, ciuperci, legume congelate, pere, capsiuni, seminte de cartofi, mere, piersici, fructul pasiunii, ceai, faina, orz, orez, porumb, malt, seminte de floarea sorelui, seminte de bumbac, ulei rafinat si nerafinat de soia, zahar, ulei de floarea soarelui nerafinat, pasta de tomate, gem si pasta de fructe, sucuri de fructe, vin spumant, otet, flours).Produse interzise la import

Din motive de protectie a mediului, securitate publica, sanatate morala publica si pentru respectarea angajamentelor internationale, in Turcia este interzis importul la urmatoarele 10 articole: produse narcotice (hasis si opium preparat); substante cu continut diminuat de ozon (un articol); substante colorante (un articol); arme chimice (4 articole); instrumente de masuri neconforme cu standardele turcesti (6 articole); arme si munitii, explozibili, focoase si capse detonatoare (3 articole); instrumente pentru jocuri de noroc, cu exceptia celor destinate turismului (un articol); produse interzise la utilizare publica; pamant, frunze, ramuri si compost natural pentru utilizare in agricultura si germeni pentru viermi de matase.

Din anul 1996, Turcia a interzis importul de animale vii si carne de vita, capra, oaie si pasare. Ca urmare a cresterii fara precedent a pretului la carne rosie pe piata locala, in aprilie 2010, guvernul turc a ridicat restrictiile la importul de animale vii din 8 tari membre UE (Norvegia, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Finlanda, Suedia, Grecia) si la carne de vita din 25 tari membre ale UE, cu exceptia Bulagariei si Romaniei. Printro nota verbala transmisa Comisarului pentru integrare, Turcia s-a angajat sa ridice restrictiile si la importul din toate tarile UE.

Documente si cerinte la import

Licente la import. in 1996, Turcia a renuntat la sistemul de licentiere a importului, pentru import fiind necesara o autorizatie de la o banca comerciala. La importul produselor agricole este obligatorie licenta si certificatul de control emise de Ministry of Agriculture and Rural Affairs General Directorate of Protection and Control. La toate importurile in Turcia se solicita factura comerciala si B/L sau AWB. Licente de import si certificate fitosanitare sunt necesare la importul de produse alimentare si agricole.

Factura comerciala trebuie sa fie transmisa in 3 exemplare (originalul + 2 copii) si trebuie sa contina descrierea completa a bunurilor si conditiile de plata. Exportatorul trebuie sa mentioneze pe original: "We hereby certify that this is the first and original copy of our invoice, the only one issued by our firm for the goods herein mentioned." O copie a facturii trebuie sa insoteasca bunurile iar originalul trebuie transmis la importator prin banca corespondenta.

Certificatul de origine trebuie sa fie emis in limba engleza de o camera locala de comert, in 2 exemplare. Nu sunt admise corecturi pe certificatul de origine. O copie a certificatului de origine trebuie sa insoteasca marfa la vama. Detaliile inscrise in B/L si AWB trebuie sa corespunda intocmai cu cele inscrise in celelalte docuemnte comerciale. Originalul B/L trebuie sa fie in trei exemplare cu 3 copii.

Factura proforma trebuie sa nu fie datata mai mult de 6 luni de la data solicitarii aprobarii de import, sa contina termenul limita de optiune, sa indice separat greutatea si costul asigurarii si numele importatorului.

Certificatul de sanatate este necesar la importul plantelor, semintelor, animalelor si produselor animale. Plantele, legumele si fructele trebuie sa fie libere de paraziti si boli si sa fi fost cultivate in mod substantial intro zona libera de daunatori si boli interzise.

Bauturile alcoolice pot sa fie importate de sectorul privat numai dupa obtinerea licentei si a aprobarii de la Tobacco, Tobacco Products and Alcoholic Drinks Market Regulatory Authority (TAPDK). La importul de bauturi alcoolice exista numeroase bariere netarifare, cerinte anevois de documentat si taxe vamale mari pentru limitarea importului de bauturi alcoolice.

Tigarile pot sa fie importate numai de TEKEL si de producatorii de tigari (Philip Morris, RJ Reynolds, British Tobacco, etc.).

Filmele medicale pentru raze X pot sa fie importate numai de Red Crescent Association.

Metalele pretioase (aur, argint, platina) se pot importa numai de membrii The istanbul Gold Exchange, care este compus din: banci turce sau straine inregistrate in Turcia, companii din domeniul metalelor pretioase, care de schimb valutar, companii de productie sau trading si rafinarii de metale pretioase. informatii suplimentare: www.iab.gov.tr.

Pentru importul de produse farmaceutiece, produse chimice organice, in special a celor utilizate in productia de medicamente sau a produselor medicale, vaccinurile pentru uz uman si animal, produsele cosmetice, produsele chimice pentru uz alimentar, animale vii si plante, cereale si seminte pentru plante este necesar certificat de contraol emis de Directorate General of Curative Care Service of the Ministry of Health and Agriculture. Pentru obtinerea cetificatului sunt necesare urmatoarele documente: factura proforma, certificatul de sanatate, certificatul de analize, formula sau lista produselor continute, certificatul pedigree si un raport de analiza a radiatiilor. Toate aceste documente trebuie sa fie obtinute sau aprobate de autoritatile din tarile exportatoare. Documentele trebuie sa fie prezentate la autoritatile vamale, in original cu traducere in limba turca.

Pentru importul produselor care necesita service dupa livrare, cum sunt: vehicule cu motor, aprate electro-casnice, computere si echipamente pentru birou, aparate video si Tv, aparate de incalzit, masini industriale, automobile si echipamente wireless este necesara aprobarea Ministerului industriei si Comertului. Pentru obtinerea aprobarii importatorii trebuie sa garanteze ca vor asigura service-ul si piesele de schimb dupa livrare sau sa prezinte un contract cu o fisrma de service.

La importul de echipamente de telecomunicatii, wireless, echipamente de procesare a datelor, aparate pentru linii telefonice si telegrafie, echipamente de raspuns automat necesita aprobare de la the Telecommunications Regulatory Authority .

Certificat de mediu de la Ministerul Mediului este necesar la importul de carbune, cocs de petrol, titei, arsenic, mercur sulfuri de plumb si carbonati, flurocarbonati, alte produse chimice si deseuri din metal.

Standarde tehnice si de calitate

Turcia a adoptat 23 de Directive Europene in domeniul industriei, prin care se armonizeaza 70% din standardele UE in domeniul industriei.

Pentru importul de produse cu marca fabricat in CE, in conformitate cu reglementarile Comunitatii Europene si care circula liber pe piata interna a Uniunii Europene, se emite un Certificat de conformitate de autoritatea acreditataa din UE sau o "Declaratie de conformitate" (numai pentru cazurile in care Directivele prevad acesta formalitate) inainte de efectuarea importului: TSE poate solicita dosarul tehnic al produsului sau efectuarea de "teste de produs".

Masuri de aparare comerciala

Potrivit Comisiei Europene, Turcia aplica in exces masurile de aparare comerciala pentru protejarea industriei locale de competitia produselor din import.

Din 6 februarie 2003, Turcia aplica o taxa anti-dumping cuprinsa intre 25 si 45 dolari/tona la importul de PVC emulsie de la compania romaneasca Oltchim, Ramnicu Valcea. In 2008, a prelungit masurile existente la importul de PVC emulsie originar din Romania. La data de 22 februarie 2011 a declansat o investigatie antidumping la importul de dioctilftalat de la Oltchim, Ramnicu Valcea.

Pe site-ul Subsecretariatului pentru Comert Exterior sunt disponibile informatii cu privire la investigatiile declansate si masurile de protectie aplicabile la produsele exportate de firme din UE: (http://www.dtm.gov.tr/dtmweb/index.cfm?action=detayrk&yayiniD=1246&icerikiD=1357&dil=EN)

Regimul importurilor temporare

Turistii cu viza valabila de intrare in Turcia, au voie sa introduca autoturismele personale pentru o perioada de 3 luni. Rezidentii care au permis de munca sau un loc de munca, pot introduce autoturismului in teritoriul vamal al Turciei, numai in baza unei garantii depusa de angajator, prin care garanteaza scoaterea autoturismului din teritoriul vamal la expirarea contractului de munca.

Marfuri pot sa fie introduse temporar in teritoriul vamal, fara plata taxelor vamale si a impozitelor (TVA), daca acestea sunt utilizate in productie pentru export. Pentru scutirea de taxe vamale si impozite importatorul trebuie sa depuna o garantie bancara si sa obtina aprobarea Subsecretariatului pentru Comert Exterior. Garantia bancara se restituie dupa efectuarea reexportului.

Turcia este semnatara a Conventiei internationale pentru Facilitarea importului de Mostre si Materiale pentru Reclama Comerciala (The international Convention to Facilitate the importation of Commercial Samples and Advertising Material), in baza careia admite importul mostrelor fara valoare comerciala

Pentru mostrele cu valoare comerciala se platesc taxe vamale si impozite, care se restituie in czul in care mostrele sunt reexportate in 6 luni de la introducerea in teritoriul vamal.

Carti, ziare, reviste, cataloage, brosuri si alte materiale similare pentru reclama comerciala sunt exceptate de la plata taxelor vamale. Bunurile scutite de plata taxelor vamale si de garantii bancare, care pot sa fie introduse in teritoriul vamal turc, cu Carnet ATA, sunt prezentate pe saitul: www.uscib.org.

informatii suplimentare: www.gumruk.gov.trSubventii la export

Desi a aliniat legislatia comerciala la regulile internationale ale comertului si la aquisul comunitar, Turcia continua sa acorde subventii pentru promovarea exportului, in special de produse agricole. Traditional, graul si zaharul sunt cele mai subventionate produse. Subventii cuprinse intre 10 si 20% se acorda la 16 produse agricole primare si prelucrate. Zone libere

Informatii privind avantajele si regimul zonelor libere din Turcia sunt disponibile pe saitul: www.dtm.gov.tr/dtmweb/index.cfm?action=detayrk&yayiniD=364&icerikiD=463&dil=EN

1.4.4.Acorduri bilaterale de comert liber:

Turcia a incheiat ACL cu Israel, Macedonia, Croatia, Bosnia-Hertegovina, Maroc, Siria, Tunisia, Egipt, Autoritatea Palestiniana si Albania (semnat , dar inca neratificat) si continua sau a inceput negocierile de liberalizare a comertului bilateral cu insulele Feroe, iordania, Africa de Sud si Mexic.

Turcia a preluat initiativa pentru infiintarea Zonei de Cooperare Economica in zona Marii Negre (OCEMN), care ca obiectiv crearea a unei zone de liber schimb intre tarile din jurul Marii Negre, pana in anul 2010. Tarile membre ale OCEMN sunt: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, Romania, Federatia Rusa si Ucraina.

Pe langa activitatile ca tara membra a Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OCDE), Turcia isi dezvolta relatiile sale cu tarile islamice sub tutela Organizatiei Conferintei Islamice, in cadrul careia detine secretariatul general. Pe langa dezvoltarea relatiilor politice si economice speciale cu tarile vecine, in prezent desfasoara o politica promotionala sustinuta in relatiile cu tarile din zona Marii Caspice (Azerbaidjan, Kirgizstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Kazakhstan si Uzbekistan).1.5. REGIMUL ACHiZiTiiLOR PUBLiCE

Legea achizitiilor publice, in vigoare de la 1 martie 2003, prevede ca toate documentele in legatura cu organizarea licitatiilor finantate de la bugetul de stat sa fie redactate in limba turca. in limba engleza sunt redactate numai licitatiile pentru achizitii publice finantate din programe internationale de asistenta acordate Turciei. Prin urmare, participantii straini la licitatiile de achizitii publice finantate de la buget trebuie sa traduca si sa autentifice, atat caietele de sarcini, cat si ofertele cu care participa in competitie.

Tipurile de licitatii practicate la achizitiile guvernamentale sunt: (1) licitatii deschise, la care anuntul se publica cu cel putin 40 de zile inainte de data licitatiei si la care pot participa toate firmele interesate; (2) licitatii cu participare restansa, la care anuntul este deschis, iar invitatia de participare se transmite numai firmelor precalificate; (3) licitatie cu negociere care sea aplica in cazul in care la licitatiile deschise sau restranse nu s-au inscris participanti si in cazul in care nu se pot defini aspectele tehnice si financiare.

Achizitiile directe sunt practicate in cazul furnizorilor unici sau cand valoarea achizitiei nu depaseste suma de 28.800 YTL (22.000 dolari).

Firmele locale pot castiga licitatiile publice in cazul in care pretul oferit este mai mare cu 15%, cu conditia sa ca acestia sa dovedeasca cu documente ca bunurile sunt produse pe plan local.

Potrivit practicii locale, firmele straine interesate participe la licitatiile organizate de institutiile publice din Turcia trebuie sa se asocieze cu parteneri locali, a caror participatie pentru a se asigura succesul trebuie sa fie de minim 50%.

1.6. RELATiiLE ECONOMiCE BILATERALE ROMANO TURCE1.6.1. Cadrul juridic al relatiilor economice bilaterale

Incepand cu 01 ianuarie 2007, schimburile comerciale ale Romaniei cu Turcia se deruleaza in baza Acordului de Uniune Vamala dintre UE si Turcia. Alte acorduri importante:- Acord de Cooperare Economica si Tehnica intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Turcia, semnat la 1.02.2006 si intrat in vigoare la 19 decembrie 2006 - Acord pentru evitarea dublei impuneri pe venit si capital, semnat la 01.07.1986, intrat in vigoare la 15.09.1988 ( MO nr. 61/1986 );- Acord privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, semnat la 03 martie 2008, aflat in procedura de ratificare in ambele tari. Pana la intrarea in vigoare a noului acord se aplica prevederile Acordului semnat la data 24.01.1991, intrat in vigoare la 27.01.1992.- Acord de cooperare in domeniul maritim, semnat la 03 martie 2008, aflat in procedura de ratificare in ambele tari- Conventia interguvernamentala in domeniul protectiei plantelor si carantinei fito-sanitare, intrata in vigoare la 19 martie 2002.- Conventia interguvernamentala in domeniul sanitar veterinar, intrata in vigoare la 19 martie 2002.- Acordul privind transporturile rutiere internationale, semnat la Ankara, in data de 9 iunie 1976.- Acordul privind transporturile aeriene civile si protocolul aditional, semnate la Ankara, la 2 mai 1966.- Acordul privind regimul de vize, semnat la 17 februarie 2004 si intrat in vigoare la 1.04.2004.- Protocolul de cooperare in domeniul energiei intre Ministerul Economiei si Comertului din Romania si Ministerul Energiei si Resurselor Naturale din R. Turcia semnat , la Ankara, la 21.04.2004.- Protocolul de cooperare in domeniul intreprinderilor mici si mijlocii intre ANiMMC si KOSGEB semnat, la Bucuresti, la 20 mai 2004. - Protocolul de cooperare intre Eximbank Romania si Eximbank Turcia semnat, la Bucuresti, la 20 mai 2004 1.6.2. Evolutia schimburilor economice bilaterale AnulTOTALschimburi comerciale-mil. USD-Crestere fata de anul anterior

20064.000+ 38,4%

20074.800+ 16,5%

20085.000+ 33,3%

20092.900- 41,6%

20104.300+ 47,2%

Dupa 1989, relatiile economice si comerciale Romano-Turce au cunoscut o dezvoltare constanta, ceea ce duce la o crestere importanta in schimburile comerciale, mai ales dupa semnarea Acordului de liber schimb in 1997 si integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007.

Volumul total al schimburilor comerciale a atins 4 miliarde de euro in 2006, 4,8 miliarde de euro in 2007, Euro 5 miliarde de euro in 2008, 2,9 miliarde de euro in 2009 (-41,6% fata de 2008) si 4,3 miliarde de euro in 2010 (47,2% fata de 2009).

Aceasta dinamica a adus Turcia pe locul al cincilea intre partenerii de comert din Romania, dupa Germania, Italia, Franta si Ungaria, de la locul sase in 2003, dupa Germania, Italia, Franta, Marea Britanie si Federatia Rusa.

In prezent, Turcia este primul partener comercial al Romaniei din Balcani si al doilea in regiunea Marii Negre, si al cincilea partener comercial al Romaniei la nivel mondial, in timp ce Romania este pe locul zece al pietelor de export ale Turciei si al unsprezecelea furnizor de import.

Romania si Turcia sa coopereze pentru punerea in aplicare a unor proiecte strategice, in principal in domeniul energetic, cum ar fi: conducta de gaz Nabucco, construirea unui cablu electric submarin intre Constanta si Istanbul, hidrocentrale si exploatarea resurselor de gaze naturale in Turkis de Akcakoca zona Marii Negre.

Turcia este, de asemenea, un important investitor in Romania. La 31 decembrie 2010, s-au inregistrat mai mult de 12.036 societati mixte Romano-Turce in Romania, cu un capital investit in valoare de 433.1 milioane euro (531.3 milioane dolari SUA).

Principalele domenii in care Turcia a investit in Romania sunt: servicii bancare si asigurari, produse alimentare, electronice, industria textila, fabricarea de rulmenti, centre comerciale, parcuri logistice, rezidentiale si cladiri de birouri si hoteluri. Printre cele mai importante companii turcesti care investesc in Romania sunt GarantiBank, Fiba Holding, Nokta, Erdemir, Kastamonu Entegre, Arcelik, Kombassan, Dogan, SUPERLIT, Pinat Gida, Unver Muharrem, Eregli Demir ve Celik, Ak-Al Tekstil, Garanty Gayrimenkul si Servus Bilgisayar AS.1.6.3. Structura schimburilor comerciale

Potentialul de import al Turciei a fost de 185 miliarde dolari in 2010 (in crestere cu 31% fata de 2009). UE este primul partener comercial al Turciei, iar Turcia este al saptelea partener la importul UE si al saselea la exportul UE.

Turcia este un important partener al Romaniei si pe linia cooperarii economice. Firmele romanesti au participat la realizarea unor obiective energetice de referinta in Turcia, cum sunt: furnizor de echipamente pentru 10 hidrocentrale si la Rafinaria Kirikkale, explorari petroliere in Marea Neagra si Marea Marmara, construirea a 2 statii de uscare la Silivri. in prezent, se afla in diverse faze de negociere noi proiecte de cooperare pentru foraje petroliere in marile din vecinatatea Turciei, construirea unui cablu electric submarin intre Constanta si istanbul etc.

Turcia ocupa locul 15 in topul investitorilor directi in Romania. La 31 dec. 2010, erau inregistrate in Romania 12.036 societati comerciale cu participare turca, cu o valoare a capitalului subscris de 433,1 milioane euro (531,3 milioane dolari). Daca se iau in considerare si investitiile turce prin firme offshore, valoarea totala a investitiilor turce in Romania este estimata la peste 4,5 miliarde dolari.

Principalele domenii in care au investit firmele turce in Romania, sunt: servicii bancare si de asigurari, industria prelucratoare si alimentara, complexe comerciale (Bucuresti Mall, Plaza Romania, Titan Outlet), parcuri logistice (Romtas Transport and Logistic Center, Omsan Romania Bucuresti si Mioveni, Romglob invest SRL Orastie jud. Hunedoara, Galaxy Center - Cheia Dimbovitei), hoteluri (Ramada-Majestic, Lido, Hotel Duke, Romtas Hotel), birouri si constructii rezidentiale (Anchor Plaza, Romtas Business Center, inCity Residences, Baneasa Residential Park, Cozmopolis-Stefanesti), ferme agricole (Banvit in Agrofood Urziceni si Banvit Aliments Braila).

Investitiile firmelor romanesti in Turcia, efectuate de firme si persoane fizice, insumeaza circa 15 milioane dolari, in 99 de societati mixte, din care: 31 din domeniul comertului cu ridicata si cu amanuntul, 18 in industria prelucratoare, 10 transport, depozitare si comunicatii, 10 servicii sociale si de personal, 8 societati de constructii, 8 servicii hoteluri si restaurante, 8 imobiliare, 3 in domeniul electricitatii, gazelor si aprovizionarii cu apa, 2 in agricultura si o societate in domeniul mineritului si cariera. Oportunitati de investitii de interes pentru firmele romane: turism (hoteluri pentru turistii romani pe litoralul Marii Egee si la Mediterana), industria prelucratoare (echipamente energetice, prelucrarea metalelor, componente pentru autovehicule, textile-confectii), productia de energie (hidraulica, lignit) etc.

Guvernul turc exercita o puternica influenta asupra economiei prin controlul asupra intreprinderilor de stat, prin stimulente acordate firmelor producatoare si exportatoare (reducerii/reesalonari de impozite si taxe, subsidii, asistenta pentru marketing si promovare) si prin impunerea de masuri pentru protejarea industriei nationale de concurenta produselor din import (standarde, licente, sisteme de inregistrare, control de calitate, salvgardare si antidumping). Lista principalelor masuri de apararea comerciala, in vigoare, este disponibila la capitolul Regimul Comertului.

Principalele produse la importul Turciei, in 2009 si 2010 (Anexa 4)

Principalii exportatori de marfuri in Turcia, in 2009 si 2010 (Anexa 5)

1.6.4. Cererea pietei pentru produse din import- produse energetice: echipamente energetice pentru micro hidrocentrale si centrale geotermale, inclusiv pentru modernizarea centralelor si hidrocentralelor existente, transformatoare de putere, substatii pentru linii de transmisie energie etc. Accesul la acest tip de afaceri se face, de regula, prin participarea la licitatii sau prin asociere cu parteneri locali la proiecte de investitii greenfield;- materiale de constructii: parchet de calitate superioara, usi, ferestre, vopsele, materiale izolante, echipamente sanitare, case prefabricate, materiale speciale pentru fatade si acoperis, structuri rezistente la cutremur, radiatoare, materiale de constructii din aluminiu. Promovarea acestor produse pe piata Turciei este posibila numai prin agenti sau reprezentati locali;- material plastic: material plastic pentru ambalaje, jucarii din plastic, articole din plastic pentru uz industrial. Promovarea acestor produse pe piata Turciei este posibila numai prin agenti sau reprezentati locali;- componente auto: anvelope, sisteme de frana, cutii de viteza, sisteme de ambreaj pentru autovehicule simple. Alte produse importate ocazional: rulmenti, convertoare catalitice, curele V, filtre, echipamente de semnalizare etc. Promovarea acestor produse pe piata Turciei este posibila numai prin agenti sau reprezentati locali;- produse agricole si ale industriei alimentare: soia (500 mii tone/an, in perioada ian.-iunie), porumb pentru ulei (70 mii tone/an, in perioada ian.-iunie), porumb (290 mii tone/an, in perioada ian.-iunie), ulei de soia (80 mii tone/an, in perioada ian.-iunie), ocazional grau si faina de grau. Conditiile si documentele solicitate la exportul de produse romanesti in Turcia sunt disponibile pe site-ul UE, la adresa: http://mkaccdb.eu.int/mkaccdb2/datasetPreviewFormATpubli.htm?datacat_id=AT&from=publi1.7. COOPERAREA ECONOMiCA BiLATERALA

Proiecte de cooperare in curs de derulare

Cooperarea intre Transelectrica Romania si TEIAS Turcia pentru realizarea proiectului de construire a unui cablu electric submarin intre Constanta si Istanbul. Cablul electric submarin dintre Romania si Turcia ar putea costa 600 milioane euro, in prezent existand un draft al studiului de fezabilitate pe baza caruia cele doua parti vor ajunge la o concluzie in privinta acestui proiect.Actiuni de cooperare in curs de negociere-contractare

Trei companii din Turcia fac demersuri pentru construirea de spitale private in Romania, dintre care unul specializat in tratarea cancerului, insa finalizarea acestor investitii ar putea fi impiedicata de nerecunoasterea reciproca a diplomelor medicilor.

Cooperarea intre Transgaz si BOTAS Turcia (parti ale consortiului international alaturi de OMV Austria, MOL Ungaria si Bulgargaz Bulgaria si RWE Germania) la realizarea proiectului gazoductului Nabucco destinat sa transporte gaze din Azerbaidjan, Turkmenistan, Iran, Irak si Egipt catre tarile europene. Intrucat pana in prezent nu exista un coridor de livrare intre sursele avute in vedere si zonele tinta de consum, Nabucco poate oferi o sursa de gaze naturale catre piata europeana si astfel va juca un rol important in cresterea gradului de competitivitate a pietelor gaziere europene in promovarea procesului de liberalizare al acestor piete, inclusiv in tarile in curs de aderare.

Actiuni de cooperare de interes pentru partea romana- Participarea Romenergo SA, in cooperare cu TEMSAN AS Ankara la modernizarea a 8 hidrocentrale in Turcia (Suat Ugurlu, Camligoze, Dicle, Orta Sakarya-Yenice), la care firma romaneasca a finalizat, in 2007, studiul pentru evaluarea necesarului de aparatura de control si supraveghere;- Participarea firmelor romanesti la construirea unei linii maritime ro-ro intre Constanta si Istanbul.Actiuni de cooperare de interes pentru partea turca- Cooperarea intre TPAO (Compania Nationala Turca a Petrolului) si PETROM S.A. la cercetarea si exploatarea in comun a campurilor petroliere si de gaze naturale din Marea Neagra (Neptun si Lebada din Romania, respectiv Eregli, Ordu si Giresun din Turcia).- Cooperarea firmelor turcesti TULOMAS-Eskisehir, TUVASAS-Adapazari si TUDEMAS-Sivas cu producatorii romani de vagoane de marfa.1.8. INVESTiTii 1.8.1. Investitii turcesti in Romania

La 14 iulie 2011, firmele turcesti inregistrate in Romania erau de 11.907 societati comerciale (locul 3 dupa numarul de societati), cu o contributie la capitalul social (investitii directe) in valoare de 431,8 mil. euro (529,7 mil USD) - locul 15, dupa valoarea capitalului direct investit. Valoarea cumulata a investitiilor turcesti in Romania (ISD si prin firmele offshore) depaseste 3 miliarde euro (4,5 miliarde UDS). Principalele domenii in care au investit firmele turcesti sunt: sectorul bancar (FINANSBANK si GARANTIBANK), industrie (pachetul majoritar de actiuni al companiilor romane AZOMURES Targu Mures este detinut de NOKTA; ARCTiC Gaiesti de ARCELiK; ERDEMiR Targoviste de ERDEMiR si RULMENTUL Barlad de KOMBASSAN); industria alimentara (liniile de imbuteliere Coca-Cola de la Galati si Constanta, fabrica de bere Ploiesti, PAKMAYA a investit in productia de drojdie bere Pascani; BANViT in Agrofood Urziceni si Banvit Aliments Braila); productia de rulmenti (Rulmentul Barlad), complexe comerciale (Bucuresti Mall, Materiale de constructii in Brasov, Centrul comercial Dambovita, in curs de realizare), produse electro-casnice (Artic Gaiesti), turism (Majestic si Lido), constructii rezidentiale (cartierul Resident Baneasa), electronica, industria textila etc.- Proiecte de investitii ale firmelor turcesti in Romania: o Banvit (producator turc de carne de pui) intentioneaza sa investeasca intro noua unitate de productie la Urziceni, suma de 55 milioane euro, in perioada 2007 2010; o firma Tunatek Ankara intentioneaza sa investeasca intro unitate de trefilat sarma din otel beton si confectionat plase din sarma pentru constructii, cca. 200 mii euro; o firma turca de constructii Koseoglu intentioneaza sa infiinteze o fabrica de asfalt la Cluj, pentru a deveni furnizor la autostrada Transilvania;o compania Tarkim Kimya istanbul este in negocieri cu autoritatile portuare din Constanta pentru o investitie pentru producerea de bio-combustibili. 1.8.2. Investitii romanesti in Turcia- Romania este unul din partenerii comerciali importanti ai Turciei, ocupand locul 11 la exportul Turciei (cu 2,28% din totalul exportului turc) si locul 12 la importul turc (cu 1,86% din totalul importului).

- Cea mai importanta investitie romaneasca in Turcia revine S.C. Rulmenti Barlad, in valoare de 3,1 milioane dolari la fabrica de rulmenti Anadolu. - Investitii de valori mai mici s-au consemnat in 30 de societati mixte din domeniul comertului; 14 din industria prelucratoare; 11 societati mixte din transporturi, depozitare si comunicatii; 6 societati din domeniul constructiilor; 6 societati din domeniul turismului (hoteluri si restaurante); 6 din domeniul serviciilor sociale; una in agricultura; una in domeniul minerit si cariera etc.1.9. ALTE iNFORMATii UTiLE PENTRU AFACERi 1.9.1. Canalele de distributie si de vanzare pe piata

Comercializarea produselor straine pe piata este posibila numai prin reprezentantii sau agentii furnizorilor. Majoritatea distribuitorilor au retea de distributie in principalele centre comerciale. Relatii stranse si vizite la agenti si distribuitori sunt foarte importante pentru succesul afacerilor.Vanzarea directa pe piata nu se recomanda potentialilor exportatorii romani ca urmare a imposibilitatii de a depasi cerintele complicate ale birocratiei, obstacolelor de limba si specificului tranzactiilor de vanzare-cumparare fara un agent sau reprezentant competent.1.9.2. Desemnarea unui reprezentant local. Angajarea de personal localContractul de munca este reglementat prin negocierile dintre parti.

Contributia la asigurarile sociale este de: 19,5% angajatorul si 14% angajatul.

Timpul legal de lucru: 45 ore/saptamana.

Salariul minim:

Salariul minim brut in USD -506,7

- Total deduceri (14% CAS, 1% somaj, 15% impozit pe venit, alte)105,9

Salariul minim net400,7

Costuri pentru angajator (19,5% CAS, 2% somaj)615,6

Soursa: Ministry of Labor and Social Security of the Republic of TurkeyValabil pentru semestrul i 2011

De la 1 iulie 2011, salariul minim va creste cu 5,1%Rata de schimb: USD = 1,6 TL

Varsta de pensionare: barbatii se pensioneaza la 65 de ani si femeile la 60 de ani.

info costuri servicii: www.invest.gov.tr/EN-US/iNVESTMENTGUiDE/iNVESTORSGUiDE/Pages/BusinessPremises.aspx

Imputernicirea agentului localDelegarea de autoritate unui agent local se face prin imputernicire legala (Power of Attorney) inregistrata la notar, care trebuie sa defineasca clar limitele de responsabilitate, data intrarii in vigoare si data expirarii.Sugestii pentru atributiile unui agent local:- sa cumpere, sa vanda sau sa inchirieze o proprietate sau un spatiu lucrativ;- sa conduca o afacere si tranzactiile bancare;- sa investeasca sau sa utilizeze banii in scopul afacerii, conform atributiilor delegate;- sa faca reclamatii si sa reprezinte proprietarul in cazul unor litigii comerciale;- sa rezolve problemele fiscale.

Cine poate sa fie desemnat agent? Candidatul trebuie sa fie cercetat atent pe baza CV-ului si a scrisorilor de referinta de la locurile de munca ocupate anterior. Daca agentul nu este de incredere imputernicirea legala poate deveni un instrument legal periculos in mana acestuia.

Agentul trebuie sa actioneze in baza indicatiilor proprietarului si este de preferat sa nu fie lasat sa ia decizii de unul singur.

Banii trebuie depusi in conturi separate pentru securitatea proprietarului. Agentul trebuie sa prezinte in scris activitatea financiara si sa furnizeze situatii financiare periodice privind banii cheltuiti si incasati in contul proprietarului.

Este foarte important ca agentul sa fie de incredere pentru a nu utiliza banii sau afacerea in scop personal. De aceea se recomanda ca agentul local sa fie solicitat sa prezinte periodic rapoarte.

In caz de abuz, agentul poate sa fie reclamat la asociatia profesionala din care face parte sau poate sa fie deferit curtii de justitie ('Adliye Sarayi' in Turkish), numai pentru cazurile in care frauda poate sa fie justificata cu documente.

Agentul poate sa fie revocat in orice moment prin notificarea scrisa a acestuia, a bancii si a institutiilor financiare.1.9.3. Angajarea de personal strain in Turcia

Modul de transmitere a cererii si documentele necesare pentru obtinerea aprobarii pentru viza de lucru si permis de munca de la Ministerul Muncii:

a) La Ambasada/Consulatul din tara de resedinta (persoane fizice)

pasaport

cerere de viza, tip permis de munca una fotografie tip pasaport

copie dupa contractul de angajare

Documente pentru obtinerea permisiului de munca si aprobarea pentru viza de lucru de la Emniyet Mudurlugu Yabancilar Subesi, dupa obtinerea aprobarii de la Ministerul Muncii: taxa de procesare a vizei, taxa de procesare a permisului de munca si pasaportul in original.

b) Direct la Ministerul Muncii de persoanele straine care au viza valabila cel putin 6 luni

cerere pentru permis de munca

cerere tip pentru personal expatriat

copie a pasaportului, in limba turca, certificat de un notar public

copie a diplomei de studii, in limba turca, certificata de un notar public

Curriculum Vitae

cerere scrisa pentru permis de munca de la angajator

balanta de venituri si pierderi pentru anul precedent, certificata de autoritatea fiscala

investitorii, structura actionariatului, originalul sau copia certificata de la Registrul Comertului

pentru ingineri si arhitecti, Ministerul Muncii va cere avizul inaltului Consiliu pentru Educatie (Higher Education Council) si a Uniunii Camerelor inginerilor si Arhitectilor din Turcia (Union of Chambers of Turkish Engineers and Architects).

Criterii de evaluare a cererilor pentru acordarea permisului de munca de catre Ministerul Muncii:

angajarea a cel putin 5 cetateni turci, la un cetatean strain. Aceasta cerinta nu se aplica peroanelor angajate in invatamant sau servicii casnice,

capitalul varsat al copmaniei sa fie de cel putin 100.000 TL sau vanzarile brute anuale sa fie de cel putin 800.000 TL sau exportul din ultimul an sa fie de minim 250.000 dolari. Aceasta cerinta nu se aplica personalului angajat la asociatii, fundatii, in invatamant, servicii casnice si reprezentantilor companiilor aeriene,

copartenerii in copmanii trebuie sa detina cel putin 20% din actiunile companiei, in valoare de minim 40.000 TL

nivelul salariului platit de angajator trebuie sa fie in concordanta cu functia si competentele profesionale. in functie de salariul minim de la data angajarii, salariul persoanei straine angajate trebuie sa fie minim:

de 6,5 ori mai mare decat salariul minim pentru senior executives, piloti, ingineri si arhitecti de 4 ori mai mare decat salariul minim pentru branch manager, ingineri si arhitecti de 3 ori mai mare decat salariul minim pentru persoanele straine care urmeraza sa fie angajate ca profesor, expertiza si competenta de1,5 ori mai mare decat salariul minim pentru persoanele straine care urmeraza sa fie angajate in servicii casnice si alte ocupatii. evaluarea salonului de masaj si a licentei obtinuta de la Ministerul Turismului pentru hotelurile de minim 4 stele, care doresc sa angajeze masori, masoze sau terapisti in saloanele SPA

anagajarea a cel putin 10 peroane turce, in cazul firmelor care solicita permis de munca pentru persoanal strain specializat in activitati distractive, animatie turistica cu inalta expertiza si competenta in domeniu.

1.9.4. Deschiderea unei reprezentante in Turcia

Tipuri de societati:

societate pe actiuni (A. S.)

societate cu raspundele limitata (Ltd.) societate in comandita societate in nume colectivSocietate pe actiuni (A.S.)- minim 5 parteneri la infiintare;- actionarii pot fi persoane fizice sau juridice;- raspunderea actionarilor este limitata la suma capitalului investit;- capitalul minim la infiintare: 50.000 YTL;- actionarii trebuie sa fie inscrisi cu numele proprietarului sau ai detinatorilor de actiuni;- compania trebuie sa nomineze consiliul director; - managerul companiei poate fi un actionar sau alt cetatean;- actionarii trebuie sa se intalneasca cel putin odata pe an;- companiile care sunt listate la bursa trebuie sa respecte regulile bursei;- companiile turcesti ale investitorilor straini sunt, de regula, sub forma de societati pe actiuni.Societate cu raspundere limitata (Limited Liability Companies - STI.LTD.)- numarul minim al actionarilor: 2, iar numarul maxim: 50; - actionarii pot fi persoane fizice sau juridice;- capitalul minim la inregistrare: 5.000 YTL;- actiunile nu sunt negociabile. Actiunile pot fi vandute cu consimtamantul a cel putin 75% din actionari;- societatile cu raspundere limitata nu pot activa in domeniul bancar si asigurari;- societatile cu raspundere limitata nu au obligatia de a organiza, anual, adunarea actionarilor.Documente necesare la inregistrarea companiilor de tipul S.A si STI.LTD - Cererea de inregistrate adresata Registrului Comertului, semnata de persoanele autorizate;- Chitanta eliberata de banca care atesta placa cotei catre Autoritatea Turca de Competitie (0,04% din valoarea capitalului social);- Articolele care atesta asocierea partenerilor autentificata la Notariat, in 3 exemplare;- Copie de pe documentul de identitate cu fotografie si documentele de rezidenta aprobate de primarul localitatii;- Scrisoare angajament semnata de persoanele autorizate;- Specimene de semnatura ale persoanelor autorizate, autentificata la Notariat, in 2 exemplare;- Formularul de stabilire a companiei semnat de persoanele autorizate, in 5 exemplare;- Certificat emis de Registrul Companiilor, in cazul persoanelor juridice;- Copie de pe pasaport, in cazul persoanelor fizice straine;- Copia documentului de inregistrare cu traducere in limba turca, autentificate la Notariat, in cazul persoanelor juridice straine. Procedura de aprobare si inregistrare

Statutul companiei trebuie legalizat la notar si supus aprobarii Departamentului pentru Comert si industrie. Constituirea depozitului bancar (depunerea capitalului) si inregistrarea companiei la Registrul Comertului se vor face numai dupa obtinerea aprobarii de la Departamentul pentru Comert si industrie in functie de forma companiei. Procedura de aprobare si inregistrare poate dura intre 1 si 3 luni. Obligatii si publicitateBilantul de profit si pierderi trebuie calculat in moneda locala (YTL) si redactat clar, complet si usor citibil.Certificare si auditCertificarea bilantului de profit si pierderi se face in conformitate cu prevederile Legii comerciale turcesti. Persoanele care indeplinesc atributii contabile si companiile autorizate sa furnizeze servicii de audit trebuie sa se inregistreze la Ministerul Finantelor (Legea 3568).Asocierea la confederatii patronalein Turcia sunt 3 confederatii patronale. Cotizatia medie a membrilor este de cca. 12%.informatii suplimentare privind constituirea de societati comerciale in Turcia si costul de inregistrare sunt disponibile pe site-urile:www.101incorporate.com/incorporate_online.htm?OVRAW=company%20registration%20in%20tur key&OVKEY=company%20registration&OVMTC=advancedwww.incorporatetime.com/secretary_of_state15.htm?OVRAW=company%20registration%20in%20turkey&OVKEY=company%20registration&OVMTC=advanced1.9.5. Deschiderea unui cont in valuta in Turcia in Turcia se pot deschide conturi in moneda locala (lire turcesti, prescurtat TL) sau in orice valuta convertibila (FX). Nu exista limita privind numarul de conturi.

La conturile de depozit, se poate incasa dobanda la termenul de expirare a depozitului. in cazul desfiintarii depozitului inainte de termen, deponentul are dreptul numai la valoarea capitalului, fara dobanda. La conturile de depozit este important sa va asigurati daca banca reinnoieste automat termenul de depozit.

Bancile turcesti pot oferi strainilor servicii de economisire sau de investitii in bonuri de tezaur, actiuni si obligatiuni, fonduri mutuale, speculatii valutare etc. Bancile, de regula, desemneaza consilieri financiari pentru clientii lor. Bancile turce ofera si servicii de internet banking.

Persoanele fizice au voie sa deschida conturi bancare pe baza urmatoarelor documente: numar fiscal de la orice administratie fiscala si copia pasaportului.

Lista bancilor si a organizatiilor financiare din Turcia este disponibila pe site-ul: www.bddk.org.tr

1.9.6. Comert electronicMajoritatea tranzactiilor de comert electronic sunt in domeniul e-banking (aproximativ 70%). Diferenta de 30% revine companiilor de e-comert pentru livrare produse alimentare, cartii, CDs, confectii, unele bunuri de consum, servicii recreative si servicii de turism, bilete de calatorie, bilete la spectacole etc.Site-uri importante pentru: - promovarea ofertelor concrete de export si identificarea de oferte concrete de import: www.TurkishExPortal.com- identificarea de parteneri potentiali pentru export, import, cooperare economica si investitii : www.bikudo.com/archives/a-z/k/k_15.html; www.oaib.gov.tr ; www.aib.gov.tr/htmleng ; www.igeme.gov.tr/introeng.htm ; www.iib.org.tr/eng/index.html www.tmb.org.tr/index.php?l=eng ; www.aosb.org.tr ; www.atonet.org.tr/turkce/index12.html - studii de piata: www.ibsresearch.com ; www.ozugerginconsultancy.com.tr - date statistice: www.treasury.gov.tr/indexe.htm- licitatii internationale : www.teias.gov.tr/eng ; www.tpao.gov.tr 1.9.7. Obiceiuri, protocolRegulie de protocol sunt cele europene. In timpul postului de Bayram, in timpul zilei, cetatenii religiosi nu mananca, nu beau, nu fumeaza 1.9.8. Regimul de vize Incepand cu luna ianuarie 2009, cetatenii romani calatoresc fara viza de intrare in Turcia.

Cap 2. MEDiUL MACROECONOMiC Si REZULTATELE ACTiViTATii ECONOMiCE 2.1. In 2010, PIB a fost de 735.828 milioane de dolari, ceea ce sugereaza ca economia Turciei a devenit saisprezecea cea mai mare economie intre cele 30 de tari OECD.PIB-ul in 2010 a crescut cu 16% la lira turceasca, respectiv 1,105,101 milioane de euro la preturile curente i a crescut cu 8,9% la lira turceasca, respectiv 105,680 milioane de euro la preturi constante.

PIB per capita in 2010 a fost 15.138 lire turceasca i 10.079 dolari SUA la preturi curente.

Rata de crestere economica reala (pe baza PIB-ului - din punctul de vedere al productiei) in T1, T2, T3 i T4 din 2010 au fost 12%, 10,3%, 5,2% i respectiv 9,2%. Pentru anul 2010 ca un intreg, PIB a crescut cu 8,9%, la preturi constante.

2.2 Politica Fiscala:Anii200820092010

PIB mild. USD730.3614.5735.2

PIB per capita USD8 7669 33310,106

Rata de crestere economica (PIB %)- in preturi constante+4.5+5.5+8.9

Disciplina fiscala aplicata de guvern s-a tradus printr-o reducere a datoriei publice nete la 44,8% din PIB in 2006. Procentul datoriei publice din PIB pentru anul anterior a fost de 51%, in scadere de la 91% in 2001.

2.3 Indicele Libertatii economice:

Libertatea afacerilor - 68.9%

Mediul de reglementare din Turcia sa imbunatatit oarecum in ultimii ani. Pornirea unei afaceri are o medie de 6 zile, comparativ cu media mondiala de 35 de zile. Obtinerea unei licente de afaceri cere mai mult decat media globala de 18 proceduri, dar mai putin decat media mondiala de 218 zile, iar costurile sunt relativ scazute. Procedurile de faliment pot fi greoaie si de lunga durata.Libertatea comerciala - 86.4% In Turcia, tariful mediu ponderat al ratei a fost de 1,8 la suta in 2008. Unele tarife prohibitive pentru agricultura, taxele de import, bariere de acces de pe piata serviciilor, conditiile restrictive de certificare de import pentru produse alimentare si agricultura, cerintele de autorizare de import, standarde netransparente si arbitrare, programe de promovare a exporturilor, slaba aplicare a drepturilor de proprietate intelectuala, si coruptia adauga la costul de comert. Zece puncte au fost deduse din punctajul libertatii comerciale al Turciei pentru barierele netarifare.Libertatea financiara - 78.1% Turcia are taxe pe venituri relativ mari si taxe relativ mici pentru corporatii. Taxa pentru cele mai mari venituri este de 35%, si taxa corporativa este de 20%. Companiile producatoare sunt scutite de impozitele pe profit. Alte taxe sunt: taxa pe valoarea daugata (TVA), taxa de proprietate, taxa de mediu si taxa pe mostenire. In cel mai recent an, veniturile fiscale generate ca procent din PIB au fost 23,7%. Libertatea Guvernamentala - 82.9% In ultimul an, cheltuielile guvernamentaleale Turciei sunt 23,9% din PIB. Privatizarea si dereglementarea au crescut oarecum rolul sectorului privat, dar sectoarele energiei si al transporturilor raman dominate. Ce a ramas din sectorul public este ineficient si marit in mod artificial.

Libertatea Monetara - 70% Inflatia a fost ridicata, in medie cu 10% intre anii 2006 2008. Guvernul strabileste preturile pentru multe din produsele agricole si farmaceutice care influenteaza preturile prin reglementari, subsidiare si intreprinderi, utilaje statale. Municipiile fixeaza vanzarile la preturi de amanunt al painii. In plus 10 puncte procentuale sunt deduse din libertatea monetara a Turciei, punctaj in contul regulilor care distorsioneaza preturile domestice. Libertatea investitionala - 65% Capitalul strain este juridic egal cu capitalul domestic. Nu sunt blocate investitiile straine. Toti investitorii se confrunta cu birocratia excesiva, deficiente in guvernarea corporatista, si schimbarile frecvente in mediul juridic si de reglementare. Sistemul judiciar este in plina reforma, dar procedurile pot fi consumatoare de timp. Rezidentii si nerezidentiipot detine conturi in valuta. Exista cateva restrictii privind platile si transferurile. Restrictii privind achizitiile de bunuri imobiliare de catre straini se bazeaza pe reciprocitate si suprafata terenului.Libertatea Financiara - 50% Sectorul financiar al Turciei a trecut printr-o perioada de restructurare si transformare in ultimii ani. Guvernul a crescut transparenta, strandardele de contabilitate si de reglamentare si a imbunatatit viziunea economica,urmare a crizei din 2000-2001. Sectorul bancar domina sistemul financiar, cu 5 cele mai mari banci care detin 60% din totalul activelor. Din a doaua jumatate a anului 2008 exista 33 de banci comerciale , 3 dintre ele sunt detinute de guvern, si controleaza 30% din totalul activelor. 2 dintre cele 13 banci de investitii si dezvoltare sunt controlate majoritar de capital strain. In a doua jumatate a nului 2008 au existat 26 de companii de asigurare si 26 de asigurari de viata/pensie privata. Companiile straine nu sunt reprezentate in intregime. Pietele de capital sunt relativ mici si dominate de securitatea guvernamentala.

Proprietatea privata - 50% Drepturile de proprietate intelectuala sunt in general pastrate insa judecatorii nu sunt bine pregatiti pentru cazuri comerciale. Judecata este subiect al influentei guvernamentale. Regimul drepturilor intelectuale de proprietate s-a imbunatatit dar protectia insuficienta pentru testul farmaceutic confidential si niveluri inalte de piraterie si contrafacere a drepturilor de autor constituie preocupari constante.

Libertatea din coruptie - 46% Coruptia este percepuca ca semnificativa. In clasamentul din anul 2008, Turcia se situa pe locul 58 din 179 tari conform indicelui de Percepere a Coruptiei si Transparentei Internationale. Un consiliu public independent are puterea de a aproba contractele. Sistemul judiciar este influentat de exterior. Mita este interzisa, iar unele procese de urmarire penala a unor oficiali ai guvernului pentru fapte de coruptie au avut loc, dar punerea in aplicare este inegala. Sistemul judiciar este considerat ca fiind susceptibil de influente externe si oarecum partinitor impotriva strainilor.Libertatea fortei de munca 41.1% Regulamentele de angajare ale Turciei sunt inflexibile. Costurile non salariale de angajare sunt ridicate si concedierea unui angajat este dificila. Rigiditatea pietei fortei de munca duce la somaj si contribuie la formarea unui sector al fortei de munca neoficial.

2.4 Indicele de percepere a coruptieiIPCNr. SondajelorDevierea standardValoarea Min- Max

20063, 1140, 91, 8 - 5, 4

20093,873,3 - 4,2

Prin IPC antreprenorii si analistii analizeaza coruptia care se evalueaza de la 10 (coruptia practic lipseste) pana la 0 (nivel foarte inalt al coruptiei). Se observa ca in Turcia IPC creste, ceea ce arata faptul ca coruptia scade.

Numarul sondajelor: reflecta nimarul sondajelor efectuate in tara pe problema data. in total 13 organizatii independente au efectuat 17 sondaje; pentru a fi inclusa in iPC, in tara trebuiau efectuate cel putin trei sondaje.

Devierea standard: indica diferenta in aprecieri a surselor; cu cat este mai inalta devierea standard, cu atat e mai mare diferenta in perceperea tarii de catre diferite surse. Se observa ca in Turcia perceperea este mica pentru anul 2003.

Valoarea Min-Max: demonstreaza cea mai inalta si cea mai joasa apreciere ale diferitelor surse.2.5 Indici de competitivitate:

Indicele Competitivitatii Globale (GCI) se calculeaza pe baza unei ample game de factori care afecteaza mediul de afaceri, grupata in 12 categorii: institutiile, infrastructura, stabilitatea macroeconomica, sanatatea si educatia primara, invatamantul superior si formarea profesionala, eficienta pietei bunurilor, eficienta pietii muncii, gradul de sofisticare a pietei financiare, pregatirea tehnologica, dimensiunea pietei, sofisticarea mediului de afaceri si inovatia.Turcia pozitie mai scazuta comparativ cu anul 2006, se situeaza in jumatatea inferioara a tabelului GCI. Turcia beneficiaza de o piata mare, caracterizata de operatiuni de afaceri relativ sofisticate (locul 41), si o alocare comparativ eficienta a bunurilor in cadrul economiei (locul 43). Aceste caracteristici indica pregatirea economiei de a evolua catre un stadiu mai avansat de dezvoltare.Turcia trebuie sa solutioneze si unele chestiuni de baza, cum ar fi modernizarea infrastructurii sale portuare si de alimentare cu electricitate, precum si perfectionarea bazei de resurse umane printr-un invatamant primar mai bun si un sector sanitar mai performant.Dupa indicele Competitivitatii Companiilor, Turcia se claseaza pe locul 46.Cap.3. COMERTUL EXTERiOIn octombrie 2011, exportul total si indicii de volum al importurilor a crescut cu 3,4%, respectiv 2,8%, comparativ cu luna corespunzatoare din anul precedent. Indicii de volum pentru export si import au crescut cu 3,4%, respectiv 0,6% fata de luna corespunzatoare din anul precedent. Indicele volumului de export a crescut cu 5,4%, indicele volumului importurilor a scazut cu 3,7%, fata de luna precedenta.

In aceeasi luna, fata de luna corespunzatoare din anul precedent, in timp ce indicele de volum de export pentru pescuit, minerit a scazut cu 24,8%, respectiv 11%, indicele pentru agricultura si silvicultura, de fabricare a crescut cu 7,2%, respectiv 3,4%.

Indicele de volum de import pentru agricultura si silvicultura, industria miniera, de fabricare a crescut cu 17,1%, 7%, respectiv 1,8%, in octombrie 2011, fata de luna octombrie 2010.Facilitati de creditareCa urmare a angajamentului Turciei de a elimina subventiile la export in concordanta cu prevederile Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) si eliminarea in consecinta a subventiilor directe la export, creditele pentru export impreuna cu programele de asigurare/garantare extinse prin Banca Eximbank a Turciei au jucat un rol crucial in asigurarea cresterii stabile a exporturilor. Ca sa poata garanta, finanta si in acelasi timp asigura proiectele de investitii ca si exporturile companiilor turce, Banca Eximbank a Turciei a semnat Acorduri de Cooperare sau Asigurare Multilaterala cu partenerii sai din Franta (COFACE), Belgia (OND-DUCROIRE), SUA (US Eximbank), Germania (HERMES), Israel (IFTRIC), Canada (EDC), Japonia (EID/MITI), China (Eximbank China), Malaezia (Eximbank Malaezia) si Egipt (ECGE).

In indeplinirea acestor obligatii, Eximbank Turcia mai coopereaza cu institutii financiare internationale ca BERD, Banca Asiei de Dezvoltare si AGMI pentru acoperirea garantiilor bunurilor si serviciilor din tarile lumii a treia in Turcia ca si exporturile si proiectele de investitii ale firmelor turcesti in aceste tari. Printre programele oferite de Eximbank Turcia sunt: Creditele de Export pentru Pre-expediere, Credite de Cumparare, scheme de Asigurari pe termen scurt si Asigurari pentru credite la export.CONCLUZII GENERALEOPORTUNITATITurcia are o industrie moderna, in continua expansiune, cu un potential de import, in valoare de 185 miliarde dolari (2010), care ofera importante oportunitati de export, cooperare si investitii firmelor romanesti. IMPORTANT DE STIUT

Turcia este o piata complexa, in continua schimbare, care cere adaptabilitate si perseverenta. Exportatorii romani se pot confrunta pe aceasta piata cu politici comerciale contradictorii, decizii juridice, legi si reglementari imprevizibile, masuri de aparare comerciala, inclusiv masuri administrative (licente, standarde, certificate etc.), neconforme cu prevederile Acordului de Uniune Vamala, lipsa de transparenta la adjudecarea licitatiilor.

Cunoasterea reglementarilor si a modului de a face afaceri este foarte dificila fara sprijinul unui partener local, experimentat, de incredere, care cunoaste reglementarile, legile, limba si are contacte/relatii in mediul de afaceri. Pentru intrarea pe piata se recomanda in prima faza cooperarea cu un reprezentant/agent/distribuitor local si pe masura dezvoltarii afacerilor, permanentizarea prezentei pe piata prin infiintarea unui birou de reprezentare comerciala (liaison office) sau a unei filiale/sucursale locale.

Potrivit practicii locale, relatiile personale cu potentialii parteneri pot contribui definitoriu la stabilirea increderii si la succesul in afaceri.

Oportunitati de cooperare si investitii- realizarea de sisteme de programe educative noi pentru modernizarea educatiei in scolile primare, secundare si universitatile din Turcia, precum si pentru export pe terte piete.- protectia si ameliorarea solului, managementul mediului, ferme pentru cultura plantelor tehnice cu valoare mare adaugata (soia, rapita etc.).

Oportunitati de export si cooperare:

- cereale (grau, orz, porumb, soia), furaje, lana spalata si pieptenata, ulei vegetal brut (din floarea soarelui, soia si porumb).

- componente auto, echipamente pentru producerea de componente auto.

- confectii fabricate sub marci recunoscute pe plan international, textile tehnice (pentru protectie si sanitare), articole de pasmanterie, filamente si fire sintetice.

- aparate pentru masurarea si controlul gradului de poluare. (Turcia este p