RAPORT DE SECURITATE - EGGER Technologia · erm environmental resources management srl s.c. egger romÂnia s.r.l. raport de securitate – versiunea 3 februarie 2010 fabrica de adezivi,

ERM Environmental Resources Management SRL

Bucharest 21 Constantin Daniel St. Sector 1, 010631 Bucharest Romania T: +40 (0) 31 405 1680 F: +40 (0) 31 405 1681 E: [email protected] http://www.erm.com

Administrators/Board Norbert Eigen Dr. Walter Heinz Martin Gundert Nr. de ordine în registrul comertului: J40/11533/14.06.2007 Codul de Înregistrare Fiscală (C.I.F.) RO21931265 Please remit to UniCredit łiriac Bank, Branch Rosetti, Bucuresti RON account: IBAN RO14 BACX 0000 0001 3825 3001 EUR account: IBAN RO84 BACX 0000 0001 3825 3002 SWIFT: BACXROBU Member of the Environmental Resources Management Group

Fabrica de adezivi

RădăuŃi, România

RAPORT DE SECURITATE

Conform Hotărârii Guvernului (H.G.) nr. 804/2007

Versiunea 3

Februarie 2010

Elaborat pentru:

S.C. EGGER ROMÂNIA S.R.L. Strada Austriei, nr. 2 RădăuŃi România

RAPORT DE SECURITATE


S.C. EGGER ROMÂNIA S.R.L. RAPORT DE SECURITATE – VERSIUNEA 3 FEBRUARIE 2010

FABRICA DE ADEZIVI, RĂDĂUłI 2

Acest raport a fost elaborat de către ERM Environmental Resources Management S.R.L. (ERM) cu toată competenŃa, grija şi sârguinŃa necesară, în conformitate cu prevederile legislative în vigoare şi cu cele stabilite împreună cu autorităŃile implicate.

ERM Environmental Resources Management S.R.L. Bucureşti, 26 februarie 2010

Norbert Eigen Florentina Dobre

Director General Manager de Proiect

Colectiv de elaborare:

Ninel Vasile Lazăr – Ing. de mediu, expert în securitate şi consultant principal de mediu

Peter Bornhöft – Ing., expert în securitate

Dana Afrenie - Ing. chimist, consultant senior de mediu

Florentina Dobre – Geograf, consultant de mediu

Maria Lohmann – Avocat, consultant senior de mediu

Iulia LuŃă - Masterand calitatea mediului, consultant de mediu




CUPRINS

1 INFORMAłII PRIVIND SISTEMUL DE MANAGEMENT ŞI ORGANIZAREA AMPLASAMENTULUI DIN PUNCT DE VEDERE AL PREVENIRII ACCIDENTELOR MAJORE 15

1.1 POLITICA DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR MAJORE 15

1.2 SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITĂłII 16

1.2.1 Organizare şi personal 18

1.2.2 Constatarea şi evaluarea pericolelor de accidente majore 24

1.2.3 Controlul operaŃional 26

1.2.4 Managementul schimbării/execuŃia în siguranŃă a modificărilor şi modernizărilor 30

1.2.5 Planificarea pentru situaŃii de urgenŃă interne 32

1.2.6 Monitorizarea performanŃei sistemului de management al securităŃii 33

1.2.7 Audit şi revizuire 34

2 PREZENTAREA MEDIULUI ÎN CARE ESTE SITUAT AMPLASAMENTUL 35

2.1 DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI ŞI A MEDIULUI ACESTUIA 35

2.1.1 Identificare şi localizare, caracteristicile zonei 35

2.1.2 Istoricul amplasamentului 47

2.1.3 Analiza alternativelor de amplasare d.p.d.v. al securităŃii şi protecŃiei mediului 48

2.1.4 Planificarea teritorială şi reglementări urbanistice în zona de studiu 51

2.2 IDENTIFICAREA INSTALAłIILOR ŞI ACTIVITĂłILOR DE PE AMPLASAMENT CARE

AR PUTEA PREZENTA UN PERICOL DE ACCIDENT MAJOR 53

2.3 DESCRIEREA ZONELOR UNDE SE POATE PRODUCE UN ACCIDENT MAJOR 54

3 DESCRIEREA INSTALAłIILOR 55

3.1 DATE GENERALE 55

3.1.1 Profilul de activitate 55

3.1.2 Descrierea generală a procesului de producŃie 55

3.1.3 Materii prime 58

3.1.4 Produse finite şi produse intermediare 60




3.2 DESCRIEREA INSTALAłIILOR ŞI A PROCESELOR, ÎN SPECIAL A METODELOR DE

OPERARE 64

3.2.1 Sectorul F: instalaŃia FORMOX ® 64

3.2.2 Sectorul R: instalaŃia de producere a adezivilor şi răşinilor de impregnare 78

3.2.3 Sectorul L: logistica – alimentarea cu materii prime, încărcarea şi descărcarea materiilor prime şi a produselor, elementele infrastructurii 83

3.2.4 Sectorul U: Asigurarea utilităŃilor 94

3.2.5 Sectorul A: AdministraŃia 97

3.3 DESCRIEREA PRINCIPALELOR ACTIVITĂłI CU RISC 97

3.4 DESCRIEREA SUBSTANłELOR PERICULOASE 98

3.4.1 Inventarul substanŃelor periculoase 98

3.4.2 Calculul limitelor inferioare şi superioare privind folosirea substanŃelor care se supun H.G. nr. 804/2007 106

3.4.3 Caracteristicile fizice, chimice, toxicologice şi indicarea pericolelor, atât imediate cât şi pe termen lung, pentru om şi mediu. Comportamentul fizic şi chimic în condiŃii normale de utilizare sau/şi în condiŃii previzibile de accident 107

4 IDENTIFICAREA ŞI ANALIZA RISCURILOR DE ACCIDENTE ŞI METODELE DE PREVENIRE 116

4.1 DESCRIEREA DETALIATĂ A SCENARIILOR POSIBILE DE ACCIDENTE MAJORE ŞI

PROBABILITATEA PRODUCERII ACESTORA 117

4.2 EVALUAREA AMPLITUDINII ŞI A GRAVITĂłII CONSECINłELOR ACCIDENTELOR

MAJORE IDENTIFICATE 120

4.2.1 A. Scenarii generate de pericole externe 125

4.2.2 B. Scenarii generate de pericole interne 130

4.2.3 Concluziile analizei scenariilor de accidente majore 148

4.3 DESCRIEREA PARAMETRILOR TEHNICI ŞI A ECHIPAMENTULUI UTILIZAT PENTRU

SECURITATEA INSTALAłIILOR 149

4.3.1 Măsuri de planificare a amplasamentului 150

4.3.2 Măsuri non-structurale 152

4.3.3 Măsuri structurale 154




5 MĂSURI DE PROTECłIE ŞI DE INTERVENłIE PENTRU LIMITAREA CONSECINłELOR UNUI ACCIDENT 156

5.1 DESCRIEREA ECHIPAMENTULUI INSTALAT PE AMPLASAMENT PENTRU

LIMITAREA CONSECINłELOR ACCIDENTELOR MAJORE 156

5.1.1 Sistemul de prevenire şi stingere a incendiilor 157

5.1.2 Sistemul de alarmare automată şi sistemul de comunicare a incidentelor 157

5.1.3 Kit-uri şi resurse de prim ajutor 158

5.1.4 Echipamente şi resurse pentru controlul scurgerilor accidentale de substanŃe chimice periculoase 158

5.1.5 Echipamente de protecŃia şi securitatea muncii 158

5.2 ORGANIZAREA ALERTEI ŞI A INTERVENłIEI 159

5.3 DESCRIEREA RESURSELOR CARE POT FI MOBILIZATE INTERN ŞI EXTERN 161

5.4 REZUMATUL ELEMENTELOR DESCRISE LA 5.1, 5.2, ŞI 5.3, NECESARE PENTRU

ELABORAREA PLANULUI DE URGENłĂ INTERNĂ ÎN CONFORMITATE CU ART. 12. 161




ANEXE

I POLITICA DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR MAJORE

II MATRICEA DE RESPONSABILITATE ÎN CADRUL SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SECURITĂłII

III HĂRłI/ PLANURI

III.1 PLANUL DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ

III.2 PLANUL DE SITUAłIE – ZONA INDUSTRIALĂ EGGER

III.3 PLANUL DE SITUAłIE – ZONA INDUSTRIALĂ EGGER-SCHWEIGHOFER

III.4 PLANUL CLĂDIRILOR

III.5 HARTA ARIILOR PROTEJATE

III.6 HARTA RECEPTORILOR SENSIBILI ŞI A UTILIZĂRII TERENURILOR

IV PLANŞE ŞI SCHEME TEHNOLOGICE

IV.1 FABRICA DE ADEZIVI - FLUXUL TEHNOLOGIC

IV.2 ZONAREA EX A AMPLASAMENTULUI FABRICII DE ADEZIVI

IV.3 ZONELE DE DEPOZITARE ŞI MANIPULARE A SUBSTANłELOR CHIMICE

IV.4 HARTA ZONEI DE SIGURANłĂ ŞI A ZONELOR POSIBIL A FI AFECTATE

ÎN URMA UNUI ACCIDENT MAJOR

V ANALIZA SISTEMATICĂ A PERICOLELOR

VI SUMARUL MĂSURILOR DE SECURITATE A INSTALAłIILOR

VII FISE TEHNICE DE SECURITATE

VIII ARPM/ SECRETARIATUL DE RISC – ADRESA NR. 4802/18.11.2009




LISTA TABELELOR

Tabelul 2-1 Coordonatele geografice ale amplasamentului propus pentru viitoarea fabrică de adezivi................................................................................................................... 35

Tabelul 2-2 Temperaturile medii multianuale (1988-2007) înregistrate la staŃiile meteorologice Suceava şi RădăuŃi (RSM 2006 – date de la Centrul Meteorologic Regional Moldova) ........................................................................... 39

Tabelul 2-3 FrecvenŃa şi viteza medie anuală a vântului pe direcŃii înregistrată la staŃia meteorologică RădăuŃi (1988 – 2007)...................................................................... 40

Tabelul 2-4 FrecvenŃa (%) şi viteza medie (m/s) pe anotimpuri a vântului pe direcŃii la staŃia meteorologică RădăuŃi (1988- 2007)............................................................. 41

Tabelul 2-5 FrecvenŃa (%) şi viteza medie (m/s) diurnă a vânturilor, la staŃia meteorologică RădăuŃi (1988- 2007) ....................................................................... 42

Tabelul 2-6 DistanŃa aproximativă şi direcŃia zonelor rezidenŃiale faŃă de limita amplasamentului fabricii de adezivi...................................................................... 44

Tabelul 2-7 DistanŃa aproximativă şi direcŃia unităŃilor industriale învecinate faŃă de limita amplasamentului fabricii de adezivi...................................................................... 45

Tabelul 2-8 DistanŃele aproximative faŃă de graniŃa cu Ucraina şi faŃă de zonele rezidenŃiale din Ucraina........................................................................................... 46

Tabelul 2-9 DistanŃele aproximative la cei mai apropiaŃi receptorii sensibili (locuinŃe) din jurul celor trei variante avute în vedere ............................................................... 49

Tabelul 2-10 Matricea variantelor avute în vedere ..................................................................... 50

Tabelul 2-11 Lista instalaŃiilor de pe amplasamentul fabricii de adezivi, care ar putea prezenta pericol de accident major ........................................................................ 53

Tabelul 3-1 Materii prime preconizate a fi necesare pentru capacitatea maximă de producŃie .................................................................................................................... 58

Tabelul 3-2 Produse finite şi capacitatea de producŃie............................................................. 61

Tabelul 3-3 Produse intermediare............................................................................................... 62

Tabelul 3-4 Criterii de declanşare a alarmelor şi sistemelor de siguranŃă ............................ 74




Tabelul 3-5 Inventarul substanŃelor periculoase ce vor fi utilizate pe amplasamentul viitoarei fabrici de adezivi ..................................................................................... 100

Tabelul 3-6 Calculul limitelor inferioară şi superioară pentru aplicarea prevederilor H.G. nr. 804/2007............................................................................................................. 107

Tabelul 3-7 Caracteristicile fizico-chimice şi toxicologice de bază ale metanolului .......... 109

Tabelul 3-8 Caracteristicile fizico-chimice şi toxicologice de bază ale formalinei.............. 112

Tabelul 3-9 Caracteristicile fizico-chimice şi toxicologice de bază ale concentratului ureo-formaldehidic .......................................................................................................... 114

Tabelul 4-1 Determinarea riscului geotehnic........................................................................... 127

Tabelul 4-2 RadiaŃia termică pe o suprafaŃă verticală la nivelul flăcării (16,4 m) .............. 133

Tabelul 4-3 ConcentraŃia maximă a formaldehidei în condiŃiile medie şi nefavorabilă la diferite distanŃe de la sursa de emisie.................................................................. 140

Tabelul 4-4 ConcentraŃia maximă a metanolului în condiŃiile medie şi nefavorabilă la diferite distanŃe de la sursa de emisie.................................................................. 143

Tabelul 4-5 Modelul matematic de dispersie .......................................................................... 145

Tabelul 4-6 ConcentraŃia de formaldehidă la diferite distanŃe de la cuva de retenŃie a rezervorului de UFC............................................................................................... 146

LISTA FIGURILOR

Figura 1-1 Organigrama fabricii de adezivi............................................................................. 20

Figura 2-1 Localizarea geografică a viitoarei fabrici de adezivi (hartă prelucrată după hărŃile online disponibile pe www.icimgis.ro/sci) .............................................. 36

Figura 2-2 FrecvenŃa şi viteza medie anuală a vântului pe direcŃii la staŃia meteorologică RădăuŃi (1988-2007) .................................................................................................. 40

Figura 2-3 Amplasamentul fabricii de adezivi în context transfrontieră............................. 47

Figura 2-4 Amplasarea diferitelor alternative avute în vedere şi cei mai apropiaŃi receptori sensibili (locuinŃe) din vecinătate .......................................................... 48

Figura 3-1 Schema generală a fluxului tehnologic.................................................................. 57




Figura 3-2 Schema relaŃiei dintre conŃinutul de metanol şi excesul de oxigen din perspectiva determinării intervalurilor de exploatare în siguranŃă la instalaŃia FORMOX.................................................................................................................... 72

Figura 4-1 Zonarea seismică a României cf. STAS 11.100/1-93 .......................................... 126

Figura 4-2 RadiaŃia termică la diferite distanŃe faŃă de flacără la cota de 16,4 m ............. 132

Figura 4-3 RadiaŃia termică la diferite distanŃe faŃă de flacără la cota de 1,5 m (expunere umană)...................................................................................................................... 133

Figura 4-4 EvoluŃia în timp a concentraŃiei de formaldehidă în aerul din interiorul halei (clădirea 34).............................................................................................................. 139




LISTA ABREVIERILOR

ALARP as low as reasonably practicable/ pe cât de reduse este rezonabil a se obŃine în mod practic

APM AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului

ARPM AgenŃia Regională pentru ProtecŃia Mediului

art. articolul BAT Best Available Techniques/ cele mai bune tehnici disponibile

cca. circa

cap. capitolul

CAS Chemicals Abstracts Service

cf. conform`

CJ Consiliul JudeŃean

CL Consiliul Local

CU Certificatul de Urbanism CTN cota terenului natural

d.p.d.v. din punct de vedere

GPS Global Positioning Systems/ Sisteme de PoziŃionare Globală)

GIS Geographical Information Systems/ Sisteme Geografice InformaŃionale

HAZOP Hazard and Operability Study

H.G. Hotărârea Guvernului

IPPC Integrated Pollution Prevention and Control/ Prevenirea şi Controlului Integrat al Poluării

IUPAC International Union of Pure and Applied Chemistry

MDF Medium Density Fibreboard/ placă fibrolemnoasă de densitate medie

MPC măsuri preventive şi corective

O.M. Ordinul Ministrului

O.U.G. OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului

PAL placă aglomerată de lemn

PCI proces continuu de îmbunătăŃire

pct. punctul

PPAM Politică de Prevenire a Accidentelor Majore

PUD Plan Urbanistic de Detaliu

PUZ Plan Urbanistic Zonal SAP service access point

SEA Strategic Environmental Assessment/ Evaluare strategică de mediu

SMS Sistem de Management al SecurităŃii




SS sistem de siguranŃă

subcap. subcapitol

Tab. Tabelul

UFC Concentrated urea formaldehyde/ Concentrat de uree formaldehidică

v. vezi




INTRODUCERE

Titularul Proiectului „Fabrica de Adezivi”: S.C. EGGER România S.R.L. Str. Austriei, nr. 2 RădăuŃi, jud. Suceava Contact: Daniel Ştefan, tel. 037-2438301.

Aspecte metodologice

Acest Raport de Securitate a fost întocmit de firma ERM Environmental Resources Management S.R.L. (ERM), în colaborare cu experŃii în securitate Ing. Peter Bornhöft şi Ing. Ninel Lazăr pentru obiectivul de investiŃii “Fabrica de adezivi”, al cărui titular este S.C. EGGER România S.R.L.

Conform certificatului de înregistrare emis de Ministerul Mediului pe data de 24.11.2009, firma ERM Environmental Resources Management S.R.L. (ERM), având sediul în str. Constantin Daniel nr. 21, sector 1, Bucureşti, a fost înscrisă în Registrul NaŃional al elaboratorilor de studii pentru protecŃia mediului pentru: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), BilanŃ de mediu (BM), Raport de amplasament (BM), Raport de securitate (RS) şi Studiu de evaluare adecvată (EA). Persoanele de contact în legătură cu prezentul Raport de Securitate sunt geograf Florentina Dobre, consultant de mediu (tel. 031-4051680, fax 031-4051681) şi inginer Ninel Vasile Lazăr (tel. 0730-21780).

Obiectivul de investiŃii se află sub incidenŃa prevederilor H.G. nr. 804/2007 (privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanŃe periculoase), transpunere a Directivei SEVESO (Directiva 96/82/EC), datorită faptului că, pe amplasamentul viitoarei fabrici pentru producerea adezivilor, vor fi utilizate substanŃe periculoase în cantităŃi mai mari decât cele relevante prevăzute de legislaŃia mai sus menŃionată.

La elaborarea conŃinutului prezentului Raport de Securitate au fost luate în considerare, printre altele, cerinŃele din Anexa nr. 2 (Date şi informaŃii minime care trebuie incluse în Raportul de securitate) la H.G. nr. 804/2007. Raportul de faŃă reprezintă versiunea 3 şi cuprinde suplimentar faŃă de versiunea 2 informaŃii cu privire la localizarea amplasmaentului în context transfrontieră (v. cap. 2.1.1.7) şi lipsa oricărui impact în context transfrontieră (v. cap. 4.2.3). Deoarece anexele au rămas aceleaşi, raportul de faŃă (versiunea 3) face trimitere la anexele versiunii 2.




Prima versiune a Raportului de Securitate a fost depusă în octombrie 2009, iar versiunea 2 în februarie 2010. Versiunea 2 a completat prima versiune cu informaŃii solicitate prin adresa nr. 4802 din 18.11.2009 de ARPM Bacău, respectiv de Secretariatulde Risc (v. Anexa VIII). Astfel, în a doua versiune a au fost luate în considerare efectele Domino, inclusiv influenŃa posibilă a surselor de pericol din vecinătatea amplasamentului, au fost prezentate în detaliu activităŃile din incintele industriale învecinate, au fost introduse date referitoare la populaŃia din localităŃile învecinate şi au fost adăugate scenariile de accident suplimentare solicitate prin adresa menŃionată anterior. De asemenea, în cadrul versiunii 2 au fost elaborate două hărŃi suplimentare (v. Anexa III.3 şi IV.4), iar Anexa III.6 a fost refăcută pentru o mai bună înŃelegere a zonei înconjurătoare a viitoarei fabrici.

Cap. 1 prezintă detaliat elementele strategice şi de sistem de management pe care titularul le va implementa cu scopul de a preveni şi controla activităŃile care pot genera accidente majore.

Caracteristicile mediului în zona de relevanŃă pentru amplasamentul propus pentru fabrica de adezivi sunt prezentate în cap. 2, în care sunt evidenŃiate acele elemente de mediu şi vecinătate care sunt în mod particular sensibile la efectele unor potenŃiale accidente majore ce pot avea loc în cadrul obiectivului de investiŃii. Anexa III.6 prezintă harta receptorilor sensibili şi a utilizării terenului din jurul amplasamentului, în timp ce Anexa III.3 prezintă în detaliu zonele industriale aflate în vecinătatea viitoarei fabrici de adezivi, considerate şi ele receptori sensibili. Un tabel al instalaŃiilor care pot prezenta risc major pentru mediu, precum şi descrierea acelor zone sunt, de asemenea, incluse în subcap. 2.2, respectiv 2.3.

Descrierea completă a activităŃilor ce urmează a fi desfăşurate pe amplasamentul fabricii de adezivi este prezentată în cap. 3. Subcap. 3.2 descrie în mod specific activităŃile generatoare de riscuri de accidente majore, în timp ce subcap. 3.3 prezintă lista substanŃelor periculoase ce vor fi folosite în procesul de producŃie, împreună cu proprietăŃile şi caracteristicile acestora şi modul de depozitare. Verificarea încadrării în prevederile H.G. nr. 804/2007 este prezentată, împreună cu explicaŃiile necesare, în subcap. 3.3.2.

Cap. 4 prezintă detaliat metodologia de identificare şi evaluare a scenariilor de risc asociate activităŃilor şi substanŃelor chimice anterior identificate ca relevante, precum şi rezultatele aplicării acestei metodologii. Astfel, sunt prezentate detaliat scenariile de accidente relevante, consecinŃele care sunt posibile în fiecare dintre accidente, precum şi măsurile de prevenire care sunt prevăzute de titular pentru diminuarea riscului de producere a accidentelor majore. Ca urmare a evaluării consecinŃelor scenariilor de accident relevante,




s-a fundamentat instituirea unei zone de siguranŃă în vecinătatea surselor de pericol, zonă în care au fost definite activităŃile permise pentru deŃinătorii terenurilor respective.

Cap. 5 prezintă succint măsurile şi tehnicile care vor fi adoptate pentru limitarea consecinŃelor unui accident major, acestea urmând a fi detaliat prezentate în cadrul Planului de UrgenŃă Internă, care va fi elaborat conform cerinŃelor legale.




1 INFORMAłII PRIVIND SISTEMUL DE MANAGEMENT ŞI ORGANIZAREA AMPLASAMENTULUI DIN PUNCT DE VEDERE AL PREVENIRII ACCIDENTELOR MAJORE

1.1 POLITICA DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR MAJORE

Compania S.C. EGGER România S.R.L., titularul proiectului „Fabrică de adezivi”, este parte a grupului EGGER şi se supune astfel politicilor acestuia. La nivelul grupului EGGER, principiul „Să protejăm omul şi mediul înconjurător“ cuprinde toate acele direcŃii de acŃiune pe care compania le urmăreşte în ceea ce priveşte securitatea instalaŃiilor, protecŃia muncii şi a mediului şi apărarea împotriva riscurilor de accidente, inclusiv cele majore.

Datorită faptului că, în Europa, grupul EGGER deŃine şi exploatează alte 3 fabrici de adezivi similare (Leoben - Austria, Hexham - Marea Britanie şi Wismar - Germania), proiectul fabricii de la RădăuŃi urmând să reprezinte o copie a celei de la Wismar, atât politica de prevenire a accidentelor majore cât şi întreg sistemul de management aferent care va fi implementat la fabrica de adezivi din România vor reflecta atât experienŃa câştigată în fabricile existente cât şi principiile directoare la nivelul grupului EGGER.

Aceste principii şi direcŃii de acŃiune sunt formulate în documentele aferente, precum proceduri de operare, instrucŃiuni de funcŃionare, planuri etc., pentru activităŃile relevante d.p.d.v. al securităŃii instalaŃiilor şi se vor regăsi ca atare în documente corespondente şi pentru amplasamentul din RădăuŃi.

Prin politicile sale, implementate prin intermediul sistemului de management, grupul EGGER este angajat în atingerea unor standarde înalte cu privire la performanŃele de mediu şi securitate şi pentru aceasta, conducerea acestuia a dezvoltat o serie de proceduri, instrucŃiuni, documente şi un sistem informaŃional care să asigure condiŃiile optime de funcŃionare. De asemenea, conducerea grupului s-a angajat să asigure toate resursele necesare pentru atingerea obiectivelor şi performanŃelor stabilite.

S.C. EGGER România S.R.L. a elaborat şi adoptat pentru proiectul fabricii de adezivi o Politică de Prevenire a Accidentelor Majore (PPAM), în conformitate cu prevederile din Anexa nr. 3 la H.G. nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanŃe periculoase. Obiectivul principal al PPAM este acela de a asigura un nivel înalt de protecŃie a mediului, publicului larg şi angajaŃilor proprii, împotriva riscurilor de accidente majore.




PPAM este semnată de Directorul General al S.C. EGGER România S.R.L. şi este armonizată cu principiile şi obiectivele grupului EGGER în domeniu (v. Anexa I).

1.2 SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITĂłII

Grupul EGGER recunoaşte faptul că specificul activităŃilor sale prezintă, conform prevederilor legislaŃiei în domeniu, riscuri de accidente majore cu potenŃial impact asupra mediului, angajaŃilor, contractorilor sau vizitatorilor săi, şi de aceea a dezvoltat prin sistemul de management al securităŃii, cadrul adecvat pentru reducerea până la eliminare a acestor riscuri, conform principiilor ALARP („as low as reasonably practicable” = pe cât de reduse este rezonabil a se obŃine în mod practic).

De aceea, printr-o acŃiune sistematică, de la planificarea, construirea, pornirea şi oprirea unei instalaŃii, referitor la dispunerea tehnică d.p.d.v. al securităŃii, funcŃionarea în siguranŃă a instalaŃiei şi diminuarea consecinŃelor accidentelor majore prin măsuri de apărare împotriva pericolelor, organizate în societate, se va atinge o exploatare optimă a instalaŃiilor şi corespunzătoare d.p.d.v. al tehnicii de securitate. Toate aceste elemente sunt definitorii şi părŃi componente ale sistemului de management a securităŃii care va fi implementat în cadrul viitoarei fabrici de adezivi.

Sistemul de management al securităŃii îndreptat spre îmbunătăŃirea continuă a securităŃii instalaŃiilor, garantează pe lângă protecŃia personalului propriu şi străin, şi protecŃia vecinătăŃii şi a mediului înconjurător împotriva unor eventuale pericole de accidente datorate instalaŃiilor. Securitatea şi rentabilitatea se completează într-un proces optim de producŃie. Politica firmei de a fixa şi atinge obiective precise în domeniul sănătăŃii, al securităŃii şi al protecŃiei mediului înconjurător este descrisă în Sistemul de Management al SecurităŃii (SMS). În acest sens sunt stabilite cerinŃe privind pregătirea şi alocarea resurselor pentru atingerea obiectivelor, în special în ceea ce priveşte aplicarea procedurilor şi instrucŃiunilor pentru prevenirea accidentelor majore, dar şi pentru limitarea consecinŃelor eventualelor accidentelor.

Integrarea angajaŃilor, pentru îmbunătăŃirea constantă a scopurilor de securitate, este organizată prin participarea acestora în cadrul proceselor, astfel încât să fie garantat un flux constant de informaŃii către aceştia, comunicat prin intermediul şedinŃelor de instruire dar şi al comunicării constante pe cale ierarhică.

Pentru garantarea unei îmbunătăŃiri permanente în sensul principiilor grupului EGGER, la nivelul fabricii de adezivi din RădăuŃi vor fi realizate la




intervale frecvente discuŃii de grup (discuŃii de tură) cu toŃi angajaŃii cu atribuŃii specifice şi, acolo unde va fi cazul, cu subcontractorii fabricii de adezivi. Aceste discuŃii de tură organizate în cadrul unui proces continuu de îmbunătăŃire (PCI) vor conŃine, alături de teme legate de optimizarea procesului tehnologic şi teme privind securitatea muncii, protecŃia mediului şi securitatea instalaŃiei/securitatea chimică.

Aceste teme de discuŃii (alarme, defecŃiuni de funcŃionare, propuneri de îmbunătăŃire etc.) vor fi documentate, apoi supuse atenŃiei conducerii fabricii, alături de propuneri de măsuri preventive şi corective (MPC).

Conform principiilor sistemului de management al S.C. EGGER România S.R.L., cel puŃin o dată la trei ani se stabilesc obiective specifice aferente politicii “Să protejăm omul şi mediul înconjurător”. Atingerea acestor obiective va fi controlată frecvent de către conducerea companiei, care va evalua progresul efectuat cel puŃin o dată pe an.

Baza pentru stabilirea MPC şi a obiectivelor din domeniul securităŃii sunt, alături de cunoştinŃele despre alarme şi defecŃiuni de funcŃionare, şi rezultatele auditului intern, ale aprecierii ameninŃării şi monitorizărilor cu ajutorul persoanelor autorizate şi a celor externe precum experŃi, autorităŃi, consilieri etc. Toate MPC vor fi consemnate într-un „Registru central de măsuri pentru amplasament “, care va fi administrat de către conducerea companiei.

Astfel, în conformitate cu Anexa 3 din H.G. nr. 804/2007, sistemul de management care va fi implementat în cadrul fabricii de adezivi S.C. EGGER România S.R.L. va asigura următoarele funcŃiuni:

• Identificarea rolurilor şi a responsabilităŃilor personalului implicat în gestiunea pericolelor majore, identificarea nevoilor acestora de pregătire şi instruire permanentă şi asigurarea pregătirii adecvate. Îndeplinirea acestor funcŃiuni este prezentată în detaliu în subcap. 1.2.1.

• Identificarea sistematică şi evaluarea posibilităŃii şi a gravităŃii riscurilor de producere a accidentelor majore. Subcap. 1.2.2 prezintă sub aspect organizatoric şi al alocării responsabilităŃii, modalitatea în care această cerinŃă legală este asigurată, în timp ce cap. 3 şi 4 prezintă modalitatea practică în care aceste activităŃi se vor desfăşura, atât intern în cadrul companiei, cât şi în situaŃiile auditurilor sau cu ocazia asistenŃei externe de specialitate.

• Formularea, adoptarea şi implementarea procedurilor şi a instrucŃiunilor care să asigure condiŃiile pentru un control operaŃional al instalaŃiei, astfel




încât riscurile de accidente să fie reduse la minimum posibil. Detalii privind această cerinŃă sunt prezentate în subcap. 1.2.3.

• Implementarea în siguranŃă a procedurilor care vizează modernizarea instalaŃiei şi a celor care tratează managementul schimbării (v. subcap. 1.2.4).

• Identificarea situaŃiilor previzibile de urgenŃă, elaborarea, adoptarea, implementarea, testarea şi revizuirea planului de urgenŃă internă (v. subcap. 1.2.5).

• Monitorizarea performanŃelor în domeniul securităŃii cu scopul de controla şi verifica atingerea obiectivelor prestabilite în cadrul PPAM şi al SMS (v. subcap. 1.2.6).

• Adoptarea şi implementarea procedurilor privind auditul intern şi extern, cu scopul analizei şi revizuirii PPAM şi a componentelor relevante din cadrul SMS.

În cadrul fabricii de adezivi propuse pentru amplasamentul din RădăuŃi, date fiind cerinŃele legale cu privire la regimul de reglementare în domeniul prevenirii şi controlului integrat a poluării (IPPC), SMS va constitui o componentă a sistemului de management general aferent fabricii, care va cuprinde de asemenea specificaŃii, politici, proceduri şi instrucŃiuni în domeniul protecŃiei mediului. Având în vedere faptul că fabrica de adezivi va face obiectul aplicării reglementărilor în domeniul IPPC, care impune implementarea sistemelor de management de mediu în cadrul fabricii, SMS se va integra împreună cu sistemul de management de mediu la nivelul amplasamentului.

1.2.1 Organizare şi personal

Fabrica de adezivi va acŃiona sub numele „S.C. EGGER România S.R.L.“, ca filială a grupului EGGER.

AtribuŃiile şi domeniile de responsabilitate ale personalului care va deservi fabrica în ceea ce priveşte securitatea funcŃionării fără accidente şi limitarea posibilelor consecinŃe, sunt stabilite clar la toate nivelurile organizatorice, în cadrul procedurilor vizând planificarea personalului.

Fiecare membru al personalului angajat va avea roluri şi responsabilităŃi bine definite ce trebuie îndeplinite, toate locurile de muncă urmând să fie ocupate de persoane competente în ceea ce priveşte pregătirea de bază, instruirea, educaŃia şi experienŃa.




În conformitate cu prevederile la nivelul grupului EGGER, şi în cadrul fabricii de adezivi de la RădăuŃi va funcŃiona un sistem de evaluare periodică a angajaŃilor, conform unui set de criterii prestabilite, printre care se regăsesc şi criterii din domeniul protecŃiei mediului şi securităŃii instalaŃiilor, în funcŃie de specificul fiecărui loc de muncă.

Conform previziunilor şi experienŃei proprii, la fabrica de adezivi din RădăuŃi vor fi angajate 42 persoane, constând în manageri, supervizori de producŃie, personal administrativ, laboranŃi, operatori şi personal de întreŃinere şi logistică. Regimul de funcŃionare al instalaŃiei va fi de 8400 ore pe an, corespunzător unui ciclu anual de 350 zile, programul zilnic fiind de 24 ore/zi în 5 schimburi a câte 8 ore. În mod permanent, pe amplasament se vor afla maximum 15 persoane, corespunzător schimbului 1 (schimb de zi), când vor fi prezenŃi la locurile de muncă atât personalul de operare cât şi personalul administrativ, de conducere şi cel auxiliar.

În perioadele când instalaŃia nu se va afla în funcŃiune (perioadele de revizii planificate anual, perioadele de opriri pentru reparaŃii sau alte cauze), pe amplasament se vor afla maximum 25 persoane.

De asemenea, s-a conceput şi se va pune în aplicare un sistem de acoperire a personalului cheie în situaŃii de absenŃă, astfel încât, în orice moment, exploatarea instalaŃiilor fabricii de adezivi să se realizeze în deplină siguranŃă. Astfel, orice angajat va avea o persoană care, în caz de absenŃă pre-stabilită sau neaşteptată, îi va lua locul. Pentru a asigura nivelul de competenŃă tehnică echivalentă în vederea funcŃionării acestui sistem de acoperire a absenŃelor, personalul de operare va beneficia de instruire şi pregătire profesională pentru mai multe locuri posibile de operare.

Organizarea personalului a fost realizată conform schemei din Figura 1-1.




Figura 1-1 Organigrama fabricii de adezivi

Persoanele autorizate legal, de care este nevoie pentru luarea deciziilor sau pentru aspectele formale birocratice, vor fi înştiinŃate în scris.

Pentru toŃi colaboratorii (cadre de conducere, persoane autorizate şi personal pentru instalaŃii) s-a elaborat un profil de cerinŃe, care stabileşte în scris calificările cerute. Realizarea măsurilor competente de formare profesională este planificată şi executată sistematic (plan de formare profesională).

În matricea de responsabilitate aferentă acestei organigrame (v. Anexa II) sunt prezentate în detaliu sarcinile individuale.

Personalul care va fi angajat pentru a lucra în cadrul fabricii de adezivi va fi selectat utilizând criterii specifice fiecărui loc de muncă şi având în vedere specificul activităŃilor ce se vor desfăşura pe amplasament.

O serie a serviciilor şi activităŃilor de administrare pe amplasamentul fabricii de adezivi vor fi realizate prin intermediul personalului S.C. EGGER România S.R.L. care deserveşte fabrica de PAL existentă. Aceste servicii includ: sănătatea şi securitatea ocupaŃională, protecŃia mediului şi protecŃia şi stingerea incendiilor. De aceea, aceste servicii nu se regăsesc în schema organizatorică de mai sus, dar sunt identificate în mod clar în matricea de responsabilitate din Anexa II.




1.2.1.1 Formarea profesională primară

Formarea profesională primară a personalului va avea loc în fabrica de adezivi din Wismar-Germania, într-o instalaŃie identică d.p.d.v. al construcŃiei, al capacităŃilor de producŃie şi structurii organizatorice. În acest sens, personalul care va deservi fabrica de adezivi din RădăuŃi va beneficia de un stagiu complet de instruire avansată de 2-3 luni. După aceasta, se va organiza un nou stagiu de pregătire pe amplasamentul din RădăuŃi, pentru o perioadă de 1-2 săptămâni. De asemenea, în decursul probelor tehnologice, până la stabilizarea regimului de lucru al instalaŃiei, pe amplasamentul din RădăuŃi se va afla o echipă de specialişti ai grupului EGGER, care vor asigura asistenŃa tehnică necesară.

1.2.1.2 Formarea profesională de bază

Înainte de luarea în primire a activităŃii sale din fabrica de adezivi de la RădăuŃi, fiecare angajat va beneficia de la superiorii săi locali de o formare profesională de bază cu privire la funcŃionarea generală şi pericolele asociate unei fabrici de adezivi. Tematica de formare profesională va cuprinde următoarele aspecte:

• modul general de funcŃionare a componentelor instalaŃiilor,

• comanda automatizată a procesului tehnologic;

• procedurile de lucru în situaŃii speciale;

• pericolele generale şi cele specifice,

• utilizarea mijloacelor necesare de protecŃie şi

• măsurile de securitate necesare.

În această formare profesională primară sunt incluse şi

• instrucŃiunile de service şi de lucru,

• procedura „Principii în contactul cu substanŃe periculoase“, dar şi

• fişele de securitate şi cerinŃele legale în vigoare.

1.2.1.3 Formare profesională tehnică

Personalul de operare a instalaŃiilor va fi instruit în detaliu, înaintea pornirii instalaŃiei, în legătură cu fiecare post de lucru. Următoarele teme sunt punctele principale ale formărilor profesionale:

• condiŃiile şi desfăşurarea funcŃionării instalaŃiilor conform dispoziŃiilor, inclusiv pornirea şi oprirea,




• comportamentul în cazul devierilor de la funcŃionarea conform dispoziŃiilor şi în caz de defecŃiuni,

• comportamentul în situaŃii de urgenŃă,

• precauŃiile pentru evitarea manevrelor defectuoase,

• condiŃiile necesare pentru execuŃia de lucrări de întreŃinere şi reparaŃii.

În decursul perioadei de până la punerea în funcŃiune a instalaŃiilor, întreg personalul aferent fabricii de adezivi va fi inclus în planul de formare profesională, fiind astfel acoperite toate posturile de lucru ale fabricii (operator reactor, supervizor FORMOX, operator logistică etc.). Scopul acestor formări profesionale îl reprezintă educarea, flexibilitatea şi disponibilitatea personalului şi, în consecinŃă, creşterea nivelului de securitate al instalaŃiilor prin eliminarea, pe cât posibil, a erorilor umane.

De asemenea, înainte de intrarea la lucru, care se va face pe baza unui permis de acces, personalul de întreŃinere şi curăŃenie va fi supus unui instructaj formalizat în legătură cu lucrările care trebuie executate şi pericolele legate de acestea.

ResponsabilităŃile personalului cu atribuŃii în prevenirea accidentelor majore şi limitarea consecinŃelor acestora, sunt stabilite în cadrul procedurilor de planificare a personalului. Persoanele autorizate legal să deruleze anumite proceduri sau să exploateze anumite părŃi ale sistemelor de securitate (expert în securitate, persoane de încredere în ceea ce priveşte securitatea) vor fi, în mod specific, înştiinŃate asupra rolului lor specific în scris. Acestui grup prestabilit de angajaŃi îi va fi atribuită responsabilitatea anuală de a coordona şi controla realizarea măsurilor de formare a restului personalului, în ceea ce priveşte atingerea şi menŃinerea nivelului de calificare necesară pentru fiecare angajat în parte, măsuri care iau forma unui plan de formare profesională elaborat şi aprobat pentru anul următor şi implementat prin persoanele autorizate în domeniul securităŃii.

Organizarea securităŃii fabricii este integrată în organizarea operativă. Cei mai importanŃi responsabili de linie şi persoanele autorizate pentru amplasament sunt prezentaŃi în Figura 1-1 în mod distinct.

Matricea de responsabilitate în cadrul amplasamentului (v. Anexa II) conŃine o descriere detaliată a alocării responsabilităŃilor personalului relevant de la toate nivelele ierarhice, inclusiv în ceea ce priveşte reprezentarea companiei. ResponsabilităŃile sunt atribuite responsabililor de linie şi persoanelor autorizate sub formă de fişe de post cu obligaŃii specifice asumate prin




semnătură. Matricea de responsabilitate este parte componentă a fişelor de post.

1.2.1.4 Proces continuu de îmbunătăŃire (PCI)

Pentru garantarea securităŃii şi calităŃii instalaŃiilor, după cum se obişnuieşte la toate celelalte centre de producŃie în cadrul grupului EGGER, se susŃin, pe ture, discuŃii constante de grup, aşa-numitele discuŃii MPC. Pe lângă identificarea îmbunătăŃirilor necesare instalaŃiilor (securitate, optimizare şi calitatea produsului), acestea permit şi schimbul continuu, general de păreri şi experienŃe.

D.p.d.v. organizatoric şi al atribuŃiilor de serviciu, şefii de tură vor fi responsabili pentru conducerea turei respective în toate aspectele care Ńin de operarea şi funcŃionarea corectă şi sigură a instalaŃiilor tehnologice. Aceştia vor raporta direct şefului de producŃie. În decursul perioadelor când instalaŃia va fi oprită, un şef de tură va fi prezent în mod suplimentar pe amplasament pentru a gestiona şi superviza în mod specific lucrările care se vor realiza de către contractori, dacă va fi cazul unor astfel de lucrări, asigurând astfel condiŃiile de execuŃie în siguranŃă a lucrărilor de întreŃinere, revizii sau reparaŃii, în funcŃie de situaŃia specifică.

O serie de angajaŃi din cadrul fabricii de adezivi vor parcurge un stagiu de pregătire specială de acordare a primului-ajutor, ei urmând să acŃioneze în situaŃii de urgenŃă în calitate de salvatori. Pentru a asigura continuitatea existenŃei unui salvator pe amplasament, compania va desemna câte un salvator pentru fiecare schimb, în total numărul salvatorilor urmând a fi de cel puŃin 5. În situaŃii de accidente la care este nevoie de suport medical, salvatorii, sau după caz, managerul de securitate, şeful de tură sau şeful de producŃie vor anunŃa serviciul local de ambulanŃă RădăuŃi. Personalul Spitalului Municipal RădăuŃi va fi înştiinŃat din timp cu privire la riscurile existente pe amplasament, astfel încât, în caz de necesitate, răspunsul acestora să fie adecvat situaŃiei de urgenŃă concrete.

1.2.1.5 Comunicare şi consultare

La începutul fiecărei zile de lucru, şeful de producŃie se va întâlni cu echipa care coordonează producŃia (şeful de tură, adjunctul şef de tură, managerul de securitate, alte persoane relevante) şi se vor discuta aspectele legate de procesul tehnologic şi problemele întâmpinate de aceştia de la ultima întâlnire sau de peste noapte, aspecte care vor fi, de altfel, consemnate în raportul de tură. De asemenea, şeful de producŃie se va afla în comunicare directă cu responsabilul pentru lucrările de întreŃinere, acesta din urmă având obligaŃia




de a comunica permanent şefului de producŃie starea acestor lucrări, precum şi orice probleme întâmpinate.

PPAM (v. Anexa I) va fi pusă la dispoziŃia tuturor angajaŃilor prin afişarea ei în locuri vizibile în cadrul amplasamentului iar conŃinutul ei va fi diseminat acestora în cadrul întâlnirilor şi instruirilor organizate. De asemenea, câte o copie a Planului de UrgenŃă Internă va fi păstrată în fiecare dintre departamente şi va fi înmânată fiecărei persoane care va fi implicată direct în activităŃile conŃinute în acest Plan.

Comunicarea externă în situaŃii normale de operare va fi asigurată de către managerul general, în timp ce în situaŃiile excepŃionale (accidente, incidente), comunicarea cu autorităŃile, publicul şi alte persoane externe interesate se va realiza conform procedurilor interne, ale Planului de UrgenŃă Internă şi în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Având în vedere obligaŃiile stipulate în art. 14 şi specificaŃiile din Anexa 5 la H.G. nr. 804/2007 (privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanŃe periculoase), conducerea fabricii de adezivi va pregăti un pachet informativ în legătură cu riscurile de accident major şi măsurile de securitate luate de companie în acest sens. Acest pachet de informaŃii va fi distribuit din oficiu către publicul larg prin afişarea acestuia în locuri accesibile şi pe pagina de internet a companiei. De asemenea, el va fi distribuit şi către factorii de decizie din cadrul administraŃiei publice locale şi a altor unităŃi care deservesc publicul larg din localităŃile RădăuŃi, Satu Mare şi Dorneşti. Pachetul informativ va fi revizuit ori de câte ori va fi necesar şi cel puŃin o dată la 3 ani, potrivit obligaŃiilor legale.

De asemenea, la cerere, publicul poate avea acces la Raportul de Securitate, cu excepŃia secŃiunilor care sunt selectate de către companie ca având caracter confidenŃial din motive de siguranŃă.

1.2.2 Constatarea şi evaluarea pericolelor de accidente majore

Identificarea şi evaluarea pericolelor de accidente cu impact asupra sănătăŃii umane şi/sau asupra mediului înconjurător se va realiza în cadrul viitoarei fabrici de adezivi în două etape, respectiv în etapa iniŃială, de planificare a investiŃiei (prezentul Raport de Securitate) şi în etapa de funcŃionare a fabricii, prin intermediul procedurilor specifice de evaluare a riscului din cadrul sistemului de management.

Cu toate acestea, pericolele de accidente majore sunt clar identificate şi evaluate încă din etapa de planificare, odată cu elaborarea Raportului de




Securitate. În situaŃia de faŃă, experienŃa câştigată de grupul EGGER prin exploatarea de peste 10 ani a fabricii similare din Wismar (Germania) a constituit baza informaŃională pentru o analiză cuprinzătoare a pericolelor de accidente majore, alături de prescripŃiile furnizorului tehnologiei, a instalaŃiilor şi echipamentelor.

Prin urmare, baza de date cu pericolele teoretice conŃine atât pericole relevante d.p.d.v. al SEVESO cât şi pericole care nu pot da naştere unor situaŃii generatoare de accidente majore, care să facă obiectul Raportului de Securitate şi deci a regimului de reglementare şi control SEVESO.

Metodologia de identificare şi evaluare a pericolelor de accidente majore (SEVESO) în cadrul fabricii de adezivi are la bază metoda HAZOP (Hazard and Operability Study). Metoda HAZOP reprezintă o tehnică de identificare a pericolelor, utilizată de o echipă experimentată, cu scopul de a evalua sistematic un proces sau o activitate din această perspectivă. Detalii privind aplicarea medodei HAZOP şi rezultatele obŃinute pentru fabrica de adezivi sunt cuprinse în cadrul cap. 4 şi Anexa V.

Măsurile necesare tehnice şi organizatorice relevante d.p.d.v. al securităŃii au fost stabilite deja în cadrul fazei de proiectare a fabricii, respectiv, vor fi stabilite în cadrul fazei de proiectare a modificărilor viitoare ale instalaŃiilor sau proceselor. Stabilirea acestor măsuri se realizează împreună cu un expert specializat în domeniul securităŃii instalaŃiilor, potrivit cerinŃelor legale şi cu acordul reprezentanŃilor autorităŃilor în domeniu.

Directorul fabricii este responsabil să se asigure de participarea expertului pentru securitatea instalaŃiilor în cadrul etapelor de proiectare, construcŃie şi punere în funcŃiune a acestora.

Modificările minore la instalaŃii vor fi analizate împreună cu experŃii pentru sistemul tehnic de siguranŃă şi vor fi documentate sub forma unor puncte de vedere. Atât consideraŃiile tehnice d.p.d.v. al securităŃii, cât şi punctele de vedere ale experŃilor vor fi puse la dispoziŃia autorităŃilor competente.

ResponsabilităŃile pentru constatarea şi urmărirea dispoziŃiilor relevante pentru amplasament vor fi preluate de conducerea fabricii. DispoziŃiile vor fi consemnate într-un registru, în care se vor desemna şi persoanele responsabile pentru urmărirea îndeplinirii acestora. Acest registru va fi actualizat constant de către managerul de securitate.

Constatarea şi evaluarea pericolelor de accidente grave (în cazul funcŃionării conforme şi neconforme cu dispoziŃiile în vigoare), dar şi măsurile de control şi diminuare/eliminare a pericolelor sunt prezentate detaliat la cap. 4.




1.2.3 Controlul operaŃional

Conducerea grupului EGGER îşi asumă permanent şi deci, şi în cazul proiectului fabricii de adezivi de la RădăuŃi, responsabilitatea de a proiecta, construi şi exploata toate fabricile, instalaŃiile şi echipamentele sale în conformitate cu cele mai înalte standarde recunoscute în domeniul tehnicii, cu scopul de a se asigura că riscurile generate de activităŃile sale asupra oamenilor şi asupra mediului sunt în acord cu principiul ALARP (as low as reasonably practicable – pe cât de reduse este rezonabil a se obŃine în mod practic).

1.2.3.1 Concept

D.p.d.v. principial, funcŃionarea conformă cu prevederile legale în vigoare este reglementată prin avizele, autorizaŃiile şi actele de reglementare cerute de legislaŃia din România şi cea relevantă din Uniunea Europeană (UE). Conformarea cu prevederile acestor acte în ceea ce priveşte controlul operaŃional va fi asigurată şi monitorizată prin controale zilnice şi continue. Abaterile de la funcŃionarea conformă cu dispoziŃiile în vigoare vor fi documentate şi analizate. La intervale de patru luni, se va reuni comisia de protecŃie a muncii şi mediului din cadrul companiei şi se vor discuta întrebări actuale legate de securitate.

1.2.3.2 Implementare

În ceea ce priveşte proiectarea instalaŃiilor tehnologice, procedurile legale şi practicile la nivelul grupului EGGER impun utilizarea standardelor şi a codurilor de proiectare în vigoare, iar compania va respecta întocmai prevederile acestor reglementări, fără a face rabat de la ele, cu excepŃia situaŃiilor când progresul tehnologic la nivelul industrial permite atingerea unor condiŃii de siguranŃă superioare celor care s-ar putea obŃine prin aplicarea directă a standardelor. Toate situaŃiile de acest fel vor fi documentate şi se vor supune atenŃiei autorităŃilor în domeniu.

De asemenea, în desfăşurarea lucrărilor de construcŃii, precum şi la selecŃia contractorilor, titularul proiectului fabricii de adezivi va aplica documentele şi procedurile cadru la nivelul grupului EGGER cu privire la controlul contractorilor şi lucrărilor de construcŃii. Pe parcursul lucrărilor de construcŃii, compania va adopta şi va impune contractorilor un Plan de Măsuri de ProtecŃia Mediului şi a Muncii, plan care va conŃine specificaŃii clare referitoare la obligaŃiile acestora în ceea ce priveşte asigurarea unui climat sigur pentru mediu şi pentru personalul din şantier.




Punerea în funcŃiune a fabricii de adezivi şi a instalaŃiilor asociate acesteia nu va fi permisă înainte de efectuarea unor serii de inspecŃii detaliate de verificare a tuturor echipamentelor şi instalaŃiilor, precum şi înainte de efectuarea unor teste funcŃionale pentru a verifica instalarea corectă, interconectarea echipamentelor şi funcŃionalitatea acestora. Rezultatele testelor funcŃionale vor fi documentate, orice probleme apărute urmând a fi rezolvate obligatoriu până la punerea în funcŃiune efectivă a instalaŃiei. Punerea efectivă în funcŃiune a fabricii presupune parcurgerea unor etape pre-stabilite, conform unei proceduri specifice din manualul de exploatare a fabricii. Aceste etape includ: testarea instrumentaŃiei de control şi monitorizare a procesului, verificarea presiunii în diferite instalaŃii, verificarea sistemelor de calibrare a instrumentaŃiei, efectuarea de teste şi încercări mecanice şi electrice, testarea sistemelor de alarmă şi de interblocare, efectuarea unei verificări funcŃionale a instalaŃiei. Aceste activităŃi vor fi realizate de către echipele de operare ale fabricii, împreună cu specialiştii de la Centrul de CompetenŃă Chimică din Wismar (Germania).

FuncŃionarea şi exploatarea în condiŃii de în siguranŃă a fabricii de adezivi va fi asigurată printr-un complex de măsuri, atât de ordin structural cât şi organizatoric, care cuprind:

• utilizarea de echipamente şi instalaŃii noi, sigure, verificate şi certificate de furnizori, construite conform standardelor în domeniu;

• elaborarea şi adoptarea unui set complet de proceduri de exploatare şi întreŃinere, care vor acoperi orice situaŃie previzibilă, atât normală cât şi anormală;

• respectarea întocmai a manualului de exploatare a fabricii pe fiecare din componentele funcŃionale ale acesteia;

• utilizarea sistemului automat de control şi ajustare a parametrilor procesului tehnologic, sistem care este asistat pe calculator, securizat şi cu intervale de variaŃie predefinite, astfel încât nu va fi posibilă abaterea de la intervalele normale ale parametrilor principali de proces fără intervenŃia sistemului de corecŃie sau, după caz, închiderea instalaŃiei sau a părŃilor relevante;

• utilizarea exclusivă a personalului competent, pregătit conform procedurilor interne şi a cerinŃelor legale aplicabile;

• evaluarea periodică a stării de funcŃionare a instalaŃiei, inclusiv prin audituri realizate intern şi chiar de către specialişti externi companiei;

• exersarea periodică, după un program prestabilit de simulări şi exerciŃii, a situaŃiilor accidentale, astfel încât personalul să fie suficient de pregătit




pentru a interveni rapid în astfel de situaŃii, minimizând efectele potenŃiale în situaŃiile reale.

Procedurile de exploatare şi instrucŃiunile de lucru vor fi elaborate de persoane competente, majoritatea acestor documente fiind rezultatul colaborării dintre experŃii Centrului de CompetenŃă Chimică al EGGER din Wismar (Germania) şi experŃii tehnici din partea furnizorului sau deŃinătorului de licenŃă pentru tehnologia ce se va utiliza pe amplasamentul din RădăuŃi. În funcŃie de situaŃie, aceste proceduri şi instrucŃiuni se vor revizui şi aproba în scris de către conducerea companiei. Toate schimbările intervenite asupra acestora şi a manualului de exploatare vor fi imediat înregistrate şi aduse la cunoştinŃa personalului cu atribuŃii în domeniu.

Astfel, pentru situaŃiile normale de exploatare, vor fi puse în practică şi respectate proceduri specifice privind:

• controlul instalaŃiilor;

• controlul calităŃii produselor intermediare şi a produselor finale;

• operaŃiuni de rutină în exploatarea şi controlul instalaŃiilor;

• întreŃinerea de rutină şi cea periodică a instalaŃiilor.

La rândul lor, aceste proceduri vor avea instrucŃiuni de lucru corespondente, acoperind toate aspectele legate de exploatare, control şi întreŃinere în fiecare dintre ariile de lucru.

Pentru situaŃiile anormale sau atipice/discontinue de exploatare, vor exista, de asemenea, proceduri specifice pentru:

• întreruperea alimentării cu energie electrică;

• întreruperea alimentării cu aer comprimat;

• întreruperea alimentării cu materii prime;

• defecŃiuni apărute la reactorul FORMOX;

• defecŃiuni în funcŃionarea sistemului de circulaŃie a uleiului termic;

• defecŃiuni în funcŃionarea sistemului de răcire a apei;

• defecŃiuni în funcŃionarea coloanelor de absorbŃie a formalinei/UFC;

• pornirea instalaŃiei;

• închiderea instalaŃiei;

• închiderea de urgenŃă a instalaŃiei.




ActivităŃile de întreŃinere a instalaŃiei şi echipamentelor componente şi auxiliare vor fi realizate în conformitate cu procedurile specifice şi cu un plan prestabilit, aprobat de către conducerea companiei.

În afara testărilor la pornirea instalaŃiilor, compania va implementa un program de inspecŃii vizuale regulate pentru toate sectoarele şi echipamentele aferente fabricii de adezivi, în conformitate cu specificaŃiile producătorului/furnizorului tehnologiei şi cu procedurile interne ale companiei. Programul de inspecŃii vizuale va fi parte componentă a programului de întreŃinere preventivă aferent fabricii şi va consta în verificarea vizuală a recipientelor, reŃelelor de conducte, rezervoarelor, vaselor de reacŃie, coloanelor de absorbŃie etc. Rezervoarele şi echipamentele de proces care stochează sau lucrează cu substanŃe periculoase vor face obiectul unui program de testări non-distructive pentru determinarea stării de coroziune. Astfel, rezervoarele de metanol şi cele de formalină, precum şi reŃelele de conducte asociate acestora şi elementele de îmbinări (flanşe etc.) vor fi inspectate săptămânal pentru detectarea eventualelor fisuri. ReŃelele de conducte prin care se vehiculează metanol vor fi inspectate vizual săptămânal şi la fiecare aprovizionare a amplasamentului cu metanol. De asemenea, cuvele de retenŃie aferente rezervoarelor şi instalaŃiilor tehnologice vor fi verificate vizual zilnic, iar frecvenŃa de verificare a echipamentelor pentru prevenirea şi stingerea incendiilor va fi în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi cu practicile grupului EGGER. Toate aceste verificări, precum şi constatările rezultate în urma acestora vor fi consemnate şi înregistrate într-o bază de date şi, după caz, vor face obiectul analizei în şedinŃele conducerii fabricii în vederea luării măsurilor corective necesare, în funcŃie de situaŃie.

FuncŃionarea conformă cu dispoziŃiile în vigoare va fi monitorizată la postul de comandă, prin colectarea şi analiza datelor de funcŃionare indicate (alarmă de incendiu, siguranŃe de preaplin, monitorizarea temperaturii în rezervor, semnalizarea defectelor la instalaŃiile tehnice de aerisire, la instalaŃiile de purificare a gazelor, la sistemul de alimentare cu energie/alte funcŃiuni tehnice ale clădirilor şi instalaŃiilor etc.).

De asemenea, se vor efectua controale de către fiecare şef de tură în zonele de producŃie şi laborator. În afară de aceasta, persoanele autorizate (inclusiv experŃi tehnici externi) în ceea ce priveşte securitatea vor efectua controale proprii.

Constatările abaterilor de la situaŃia prestabilită vor fi consemnate de către fiecare şef de tură în baza de date a calculatorului de proces (scurgeri prin zonele neetanşe, abateri de la funcŃionarea conformă cu dispoziŃiile în vigoare etc.).




Directorul de producŃie va fi responsabil cu investigarea abaterilor astfel constatate (de la funcŃionarea conformă cu dispoziŃiile în vigoare) şi cu introducerea măsurilor de prevenire şi corectare.

CunoştinŃele personalului şi comportamentul faŃă de erori şi defecŃiuni va fi verificat permanent în cursul discuŃiilor, în contextul procesului de îmbunătăŃire continuă (PCI) şi aleatoriu, în cadrul auditului intern anual.

1.2.4 Managementul schimbării/execuŃia în siguranŃă a modificărilor şi modernizărilor

1.2.4.1 Concept

Modificările sau modernizările care se vor realiza la instalaŃiile ce compun fabrica de adezivi vor fi efectuate în conformitate cu un set specific de proceduri şi instrucŃiuni. Scopul acestora, d.p.d.v. al protecŃiei mediului şi securităŃii instalaŃiilor, este de acela a asigura că schimbările ce vor surveni la echipamentele şi instalaŃiile fabricii de adezivi şi cele referitoare la modalitatea de funcŃionare şi exploatare a acestora nu vor afecta negativ nivelul de siguranŃă şi performanŃele prescrise d.p.d.v. al securităŃii şi protecŃiei mediului atât ale instalaŃiilor şi echipamentelor vizate de schimbări cât şi ale fabricii ca întreg.

Modificările cele mai importante care pot fi operate în cadrul fabricii de adezivi ulterior punerii iniŃiale în funcŃiune includ introducerea de noi echipamente fie pentru înlocuirea celor existente neconforme, fie pentru extinderea capacităŃii de producŃie, după caz. De asemenea, alte modificări pot fi realizate prin schimbarea capacităŃii de stocare a unor materii prime, produse intermediare sau produse finite, schimbări în reŃetele de fabricaŃie, schimbări în procedurile de întreŃinere şi testare, schimbări în sistemele computerizate de control al procesului tehnologic (actualizări, înlocuiri, extensii), schimbări în procedurile de exploatare etc. Toate schimbările semnificative se vor realiza numai după evaluarea şi documentarea scrisă a impactului potenŃial asupra securităŃii şi asupra mediului înconjurător. Nicio modificare substanŃială nu va fi implementată fără aprobarea directorului de producŃie şi a directorului general şi fără avizul managerului de securitate al companiei.

În situaŃia când modificările aduse instalaŃiei sau procedurilor de operare vor presupune introducerea unei noi substanŃe periculoase pe amplasament, creşterea capacităŃii de stocare a substanŃelor periculoase sau creşterea capacităŃii de procesare/producŃie a unor astfel de substanŃe, aceste modificări vor fi notificate în prealabil autorităŃilor de protecŃia mediului şi




celor din domeniul securităŃii, conform prevederilor legale aplicabile. În cazul în care aceste modificări vor fi substanŃiale, compania va revizui Raportul de Securitate şi, după caz, Planul de UrgenŃă Internă, astfel încât aceste documente să reflecte situaŃia reală şi efectul schimbărilor propuse.

Asigurarea calităŃii necesare în timpul etapei de proiect şi a celei de construcŃie se va face prin alegerea firmelor potrivite, care să fie calificate pentru construirea instalaŃiei şi pentru execuŃia controalelor prevăzute de lege. În timpul construcŃiei, se vor efectua controale permanente pentru monitorizarea şi garantarea lucrărilor efectuate, astfel încât instalaŃia să fie executată corespunzător cerinŃelor din faza de planificare. Capacitatea de funcŃionare a tuturor instalaŃiilor va fi controlată în etape, înainte de punerea în funcŃiune (controlul execuŃiei, etanşeităŃii, funcŃionare de probă).


ResponsabilităŃile pentru

• garantarea calităŃii la construirea de instalaŃii şi contractorii externi;

• coordonarea contractorilor inclusiv planificarea întreruperilor pe termen scurt;

• desfăşurarea corespunzătoare a recepŃiilor şi inclusiv a începerii efectuării de controale externe.

sunt reglementate în matricea de responsabilitate a amplasamentului (v. Anexa II). Modalitatea de desfăşurare a acestor activităŃi este stabilită în procedura de alegere şi modificare a instalaŃiilor.

Procesele verbale încheiate în urma controalelor efectuate la componentele instalaŃiilor relevante d.p.d.v. al securităŃii, înainte de punerea în funcŃiune a acestora, vor fi păstrate la directorul de producŃie.

ExecuŃia instalaŃiei se va realiza în conformitate cu prevederile din documentaŃia tehnică întocmită pentru obŃinerea autorizaŃiei de construcŃie. Directorul de producŃie va supraveghea actualizarea frecventă a documentaŃiei instalaŃiilor.

1.2.4.3 Concept de întreŃinere

În faza de planificare a instalaŃiei, programul de întreŃinere a acesteia este deja stabilit în sistem gestionat pe computer tip SAP (service acces point). Componentele instalaŃiei care trebuie verificate periodic se stabilesc în prealabil şi se înscriu într-un registru specific.




Pentru toate aceste componente ale instalaŃiei se stabilesc termene pentru activităŃile de întreŃinere şi inspecŃie care trebuie efectuate.

De asemenea, se stabilesc responsabilităŃile pentru înregistrarea componentelor instalaŃiei care trebuie verificate şi întreŃinute, pentru motivul şi executarea activităŃilor de întreŃinere şi inspecŃie.

ActivităŃile de întreŃinere periculoase în mod special (lucrări în medii explozive, lucrări în recipiente înguste, lucrări în spaŃii cu expunere la radiaŃie termică sau în incinte refrigerate) sunt reglementate printr-o procedură de permise de acces şi lucru.

Pentru realizarea măsurilor de întreŃinere care necesită intervenŃia firmelor străine se stabilesc măsuri de securitate specifice; colaboratorii de la firmele străine fiind instruiŃi cu privire la măsurile de securitate, înainte de a prelua zona respectivă de lucru.


Pentru amplasament se va elabora şi adopta un program de întreŃinere şi control. Acest plan va cuprinde indicaŃiile necesare referitoare la termene, responsabilitatea pentru stabilirea necesităŃii lucrărilor, execuŃie, calificări etc. Elaborarea şi actualizarea planului de întreŃinere şi control, coordonarea contractorilor şi acordarea autorizaŃiilor sunt reglementate în matricea de responsabilitate a fabricii.

Pentru execuŃia lucrărilor cu foc deschis şi pentru lucrările în spaŃii şi recipiente înguste, se va institui un regim de acces pe bază de permise de acces şi de lucru.

ExecuŃia lucrărilor de întreŃinere şi control va fi documentată în registre speciale păstrate la directorul de producŃie. Pentru componentele instalaŃiei care trebuie monitorizate, lucrările de întreŃinere şi control vor fi documentate în fiecare carte de control a instalaŃiei.

1.2.5 Planificarea pentru situaŃii de urgenŃă interne

1.2.5.1 Concept

Conform dispoziŃiilor în vigoare, măsurile necesare în caz de defecŃiuni în funcŃionarea instalaŃiilor sunt stabilite în Planul de UrgenŃă Internă şi sunt verificate la intervale regulate de timp şi actualizate în mod corespunzător. Măsurile cuprinse în Planul de UrgenŃă Internă, precum şi orice modificare a acestora, vor face obiectul instructajelor şi exerciŃiilor regulate.




Planul de UrgenŃă Internă este conceput pe baza principiului „celei mai dezavantajoase circumstanŃe posibilă”, aşa cum aceasta este identificată în cadrul Raportului de Securitate şi a studiului HAZOP (v. Anexa V). Măsurile stabilite în cadrul Planului de UrgenŃă Internă au Ńinut cont de comportamentul uman în situaŃii de urgenŃă, astfel încât să se asigure condiŃiile optime pentru diminuarea riscurilor pentru personalul de pe amplasament, contractori, populaŃie şi mediul înconjurător.


Pentru amplasament s-a elaborat un Plan de UrgenŃă Internă în care, pentru toate evenimentele care reprezintă o situaŃie periculoasă (cazuri de alarmă), sunt stabilite posturile de alertă (intern şi extern), responsabilităŃile şi măsurile pe care trebuie să le ia personalul. Elaborarea şi actualizarea Planului de UrgenŃă Internă şi desfăşurarea de exerciŃii regulate sunt reglementate în matricea de responsabilitate.

1.2.6 Monitorizarea performanŃei sistemului de management al securităŃii

1.2.6.1 Concept

Implementarea măsurilor de securitate prevăzute în procedurile, instrucŃiunile, dispoziŃiile şi planurile/programele companiei pentru fabrica de adezivi este analizată în mod regulat prin evaluarea:

• defecŃiunilor în funcŃionare, conform dispoziŃiilor în vigoare;

• accidentelor şi a incidentelor de muncă;

• rapoartelor de incident, proceselor-verbale de monitorizare, proceselor-verbale de audit.

În măsura în care sunt cunoscute, se vor lua în considerare nu numai defecŃiunile din cadrul instalaŃiei proprii, ci şi din cadrul fabricilor similare atât din interiorul grupului EGGER cât şi din afara acestuia.


Managerul de securitate va elabora anual o statistică a accidentelor şi incidentelor. Accidentele vor fi discutate în cadrul şedinŃelor comisiei de protecŃie a muncii care se întruneşte regulat. Directorul de producŃie va prezenta anual defecŃiunile în funcŃionare, conform dispoziŃiilor în vigoare d.p.d.v. al securităŃii şi le va evalua în mod corespunzător.

Modalitatea de implementare a prevederilor din cadrul sistemului de management al securităŃii va fi controlată în cadrul auditului intern anual.




Rezultatele auditului vor fi discutate cu şefii de tură şi cu personalul având atribuŃii tehnice şi de decizie.

1.2.7 Audit şi revizuire

PerformanŃele în implementarea sistemului de management al securităŃii vor fi verificate în mod regulat, prin intermediul auditului intern şi extern.

Principalele aspecte care vor fi analizate în cadrul activităŃilor de audit vor curpinde documentele cu privire la măsurile preventive şi corective luate, justificarea acestora, precum şi documentele care dovedesc atingerea obiectivelor stabilite anterior în ceea ce priveşte securitatea şi protecŃia mediului.

De asemenea, este important faptul că toate cunoştinŃele obŃinute în urma verificărilor instalaŃiei, măsurile de modificare, de punere în funcŃiune vor fi evaluate şi astfel încorporate în măsurile aplicate pentru exploatarea instalaŃiei pe viitor.

Auditurile interne vor fi realizate de către o echipă de specialişti din cadrul companiei, care sunt special instruiŃi pentru astfel de activităŃi. În afara auditurilor interne, fabrica de adezivi va fi, de asemenea, supusă unor audituri externe, la intervale regulate de timp. Evaluarea unor anumite componente ale instalaŃiei, care sunt reglementate prin legi speciale (echipamente şi instalaŃii pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, echipamente în zone Ex, echipamente şi instalaŃii reglementate ISCIR), va fi realizată prin experŃi atestaŃi conform reglementărilor legale aplicabile, la o frecvenŃă impusă de obligaŃiile legale.

Îndeplinirea sarcinilor privind activităŃile de audit intern este prezentată în matricea de responsabilitate din Anexa II.




2 PREZENTAREA MEDIULUI ÎN CARE ESTE SITUAT AMPLASAMENTUL

2.1 DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI ŞI A MEDIULUI ACESTUIA

2.1.1 Identificare şi localizare, caracteristicile zonei

Aşa cum este prezentat în Anexa III.1, terenul viitoarei fabrici de adezivi se află în extremitatea de NE a judeŃului Suceava, pe teritoriul administrativ al municipiului RadăuŃi şi al comunei Satu Mare, în perimetrul zonei industriale EGGER. Adresa obiectivului de investiŃii va fi str. Austriei nr. 2. Tabelul următor prezintă coordonatele geografice ale limitelor perimetrului fabricii de adezivi.

Tabelul 2-1 Coordonatele geografice ale amplasamentului propus pentru viitoarea fabrică de adezivi

ColŃul proprietăŃii Coordonate X Coordonate Y

CP1 25,97492506730 47,85213850770

CP2 25,97563139970 47,85116970120

CP3 25,97953137290 47,85365978560

CP4 25,98055883900 47,85225024310

În continuare vor fi prezentate detalii cu privire la caracteristicile zonei, vecinătăŃi, respectiv utilizarea terenului din împrejurimi şi receptorii sensibili cei mai apropiaŃi; de asemenea, vor fi prezentate succint şi alternativele analizate în vederea găsirii soluŃiei optime de amplasare a obiectivului industrial.

2.1.1.1 Caracteristici geografice, geomorfologice şi topografice ale zonei

D.p.d.v. geomorfologic, amplasamentul viitoarei fabrici de adezivi se încadrează în unitatea majoră numită Podişul Moldovei, în Podişul Sucevei, mai exact în partea de SE a subdiviziunii Depresiunea RădăuŃi. Dispusă de la NV spre SE, conform orientării generale a râului Suceava, Depresiunea RădăuŃi se desfăşoară pe o lungime de aproximativ 35 km între localităŃile Straja şi MilişăuŃi, şi o lăŃime de aproximativ 20 km între localităŃile Marginea şi Dorneşti, ocupând o suprafaŃă de peste 600 km2.

Sub aspect hidrologic, această depresiune piemontană este delimitată spre N şi E de râul Suceava, iar spre S de râul SuceviŃa, care curge pe direcŃia E-V de-




a lungul localităŃii Marginea şi se varsă în Suceava, în dreptul localităŃii MilişăuŃi. Zona studiată este drenată de pârâul Saha (v. Figura 2-1).

Figura 2-1 Localizarea geografică a viitoarei fabrici de adezivi (hartă prelucrată după hărŃile online disponibile pe www.icimgis.ro/sci)

D.p.d.v. topografic, Depresiunea RădăuŃi este caracterizată printr-o altitudine medie de 360 m. Altitudinea la care se află amplasamentul viitoarei fabrici de adezivi EGGER este cuprinsă între 348 şi 349,5 m. Panta terenului este aşadar foarte redusă, încadrându-se în caracteristicile generale ale Depresiunii RădăuŃi, cu o pantă aproape constantă pe direcŃia NNV-SSE de 2%.

Depresiunea RădăuŃi este acoperită de depozite pleistocen superioare, sedimentate în urma contopirii conurilor de dejecŃie ale râurilor Suceava şi SuceviŃa. Acest fapt a condus la formarea unei pseudocâmpii piemontane joase cu forme plane terasate. Datorită suprafeŃelor plane sau cu înclinare redusă, a caracteristicilor geologice (v. cap. 2.1.1.2) şi a adâncimii mici la care se află nivelul pânzei freatice (v. cap. 2.1.1.3), apa provenită din precipitaŃii sau scursă de pe versanŃi este slab drenată, favorizând formarea proceselor de înmlăştinire.

RădăuŃi

Satu Mare

Dornesti

MăneuŃi

Horodnicul de Sus

MilişăuŃi

SuceviŃa

Suceava

Pozen

Saha

Pozen - canal cu debuşare

Temnic (Pozen)

Suceava

Viitoarea fabrică de

adezivi

Horodnicul de Jos

Marginea

FrătăuŃii Vechi

VolovăŃ

Comment [A.D.1]: Poate harta sa se vada si granita cu Ucraina???




2.1.1.2 Caracteristici geologice ale zonei

D.p.d.v. geologic, conform studiilor geotehnice elaborate de S.C. GEOTER S.R.L. în anii 2006, respectiv 2009, zona amplasamentului propus aparŃine Platformei Moldoveneşti, alcătuită dintr-un soclu cristalin, acoperit de o cuvertură quasiorizontală.

Cuvertura este alcătuită dintr-o stivă de depozite sedimentare cu grosimi variabile, de ordinul a mii de metri. Zona RădăuŃi este reprezentată în acest sens de depozite sarmaŃiene (volhiniene) necutate, cu înclinare generală concordantă cu cea a întregului Podiş al Moldovei (0,05 – 0,08 %). Depozitele sunt reprezentate printr-un complex de argile şi marne cu alternanŃe de nisipuri, la care se adaugă în diverse sectoare şi unele orizonturi subŃiri de gresii, calcare, conglomerate. FormaŃiunea sarmaŃiană este acoperită de depozite cuaternare alcătuite din nisipuri şi pietrişuri, având în general grosimi cuprinse între 5 şi 12 m. Aceste sedimete pleistocene reprezintă în exclusivitate aluviuni ale celor două râuri din zonă: Suceava şi SuceviŃa. Peste aceste depozite aluvionare grosiere s-au depus materiale fluviatile cu granulaŃie mică – de la argile fine la nisipuri.

În cadrul acestor depozite aluvionare se disting două orizonturi: unul superior cu granulozitate fină şi unul inferior, grosier. Grosimea orizontului superior variază în limite largi de la 0,7 la 1,9 m, în timp ce grosimea orizontului inferior variază între 5,10 şi 6,20 m. Orizonturile cu granulozitate fină se situează în bună parte sub nivelul apelor subterane, aşadar ele sunt în mare măsură inundate, fapt pentru care ele prezinta în general caracterstici fizico-mecanice mediocre, printre acestea remarcându-se valorile mari ale porozităŃii şi compresabilitatea ridicată.

În ceea ce priveşte procesele geomorfologice şi geologice (alunecări de teren, eroziuni, zone carstice, zone predispuse alunecărilor de teren), studiile geotehnice concluzioneză faptul că zona studiată este stabilă d.p.d.v. geomecanic.

2.1.1.3 Caracteristici hidrologice şi hidrogeologice

D.p.d.v. hidrologic, amplasamentul viitoarei fabrici de adezivi este situat pe malul stâng al pârâului Saha, afluent de stânga al râului Suceava, gura de vărsare fiind amplasată în zona localităŃii Satu Mare. Pârâul Saha face parte dintr-o reŃea bogată de râuri, lacuri, iazuri, bălŃi şi mlaştini localizate în Depresiunea RădăuŃi. Densitatea acestei reŃele hidrografice variază în raport cu diverşi factori, rolul principal fiind jucat de precipitaŃii, particularităŃile morfometrice ale reliefului, duritatea/permeabilitatea rocilor şi densitatea




covorului vegetal. Densitatea medie a reŃelei hidrografice în regiunea de podiş este de 0,5 km/km2.

Cursurile de apă care drenează Depresiunea RădăuŃi sunt tributare râului Suceava, care la rândul lui este afluentul râului Siret. Zona adiacentă amplasamentului propus este drenată de cursul mijlociu al râului Suceava, precum şi de fosta albie de mijloc a râului Pozen (acum râul Temnic) şi a afluenŃilor săi locali. Începând cu localitatea Horodnicul de Jos şi până la confluenŃa cu râul Suceava, râul Pozen curgea sub forma a două braŃe: Saha şi Temnic. După anii '70, s-au executat lucrări de hidroamelioraŃii, care au dus la modificări în structura reŃelei hidrografice dintre RădăuŃi şi lunca râului Suceava. Râul Pozen a fost rectificat pe cursul său mijlociu, fiind dirijat direct în râul Suceava printr-un canal cu debuşare la MâneuŃi. Astfel, în prezent, cele două braŃe ale râului Pozen (Temnic şi Saha) dreneză suprafeŃele de bazin modificate, situate la S de canalul Horodnic – MăneuŃi.

Amplasamentul viitoarei fabrici de adezivi nu se află într-o zonă expusă la riscuri de inundaŃii.

D.p.d.v. hidrogeologic, apele subterane din zona Depresiunii RădăuŃi sunt cantonate în depozitele luncilor şi teraselor râurilor, în straturile de nisipuri şi pietrişuri sarmaŃiene, în glacisuri, conuri de dejecŃie, la baza unor depozite deluvionare. Conform studiului hidrogeologic elaborat de S.C. MISTAR PROIECT S.R.L., resursele acvifere din perimetrul zonei industriale EGGER au fost clasificate sub aspectul potenŃialului exploatabil în:

• acvifere freatice (aluvionare) alimentate pluvio-nival, cu debite reduse (0,1 – 0,2 l/s), cantonate în depozitele aluvionare;

• acviferele de adâncime, care pot apărea la adâncimi cuprinse între 60 şi 200 m, putând fi prezente sub formă de acvifere multistrat, cantonate în depozitele sarmaŃiene.

Nivelul hidrostatic la data efectuării prospectărilor geotehnice recente (ianuarie 2009) a fost interceptat la adâncimi de 1,5 până la 2,1 m de la cota terenului natural (CTN). Studiul geotehnic din 2009 menŃionează de asemenea faptul că nivelul apei subterane se află în legătură directă cu nivelul apei în râul Suceava.

În studiul geotehnic din 2006 (efectuat în vederea construirii fabricii de PAL existente), se estimează că nivelul hidrostatic al acviferului freatic a fost iniŃial mai ridicat decât în prezent (cu cca. 1-1,5m), fiind ulterior influenŃat antropic prin execuŃia unor lucrări de hidroamelioraŃie (drenuri îngropate şi canale de desecare). Datorită execuŃiei lucrărilor de deviere locală a pârâului Saha şi de îndiguire şi regularizare a sectorului de pârâu pe zona de amplasare a zonei




industriale EGGER, s-a eliminat posibilitatea de revenire a nivelului apei freatice la cotele iniŃiale, prevenind totodată inundarea amplasamentului în perioadele cu regim pluviometric bogat.

Ambele acvifere sunt lipsite de caracterul de potabilitate, ele putând fi utilizate exclusiv pentru alimentarea cu apă a folosinŃelor tehnologice.

2.1.1.4 CondiŃii de climă şi meteorologie

InformaŃiile climatologice şi meteorologice au fost preluate din „Studiul climatologic privind vântul în zona municipului RădăuŃi, jud. Suceava”, elaborat de Centrul Meteorologic Regional Moldova în anul 2008, precum şi din Rapoarte asupra stării mediului (RSM) în anii 2005 şi 2006, elaborate de APM Suceava şi din alte studii de specialitate.

PoziŃia nordică a judeŃului Suceava şi implicit a zonei investigate determină o climă temperat-continentală, cu influenŃe baltice, având un caracter mai răcoros şi umed. Clima este influenŃată în mare măsură de prezenŃa maselor anticiclonilor atlantic şi continental. AparŃinând de Podişul Sucevei ca şi unitate geomorfologică, Depresiunea RădăuŃi se încadrează în zona de podiş d.p.d.v. climatic general. Conform datelor înregistrate de staŃiile meteorologice Suceava şi RădăuŃi, temperatura medie anuală în zona de podiş s-a situat în jurul valorii de 8°C (v. Tabelul 2-2).

Tabelul 2-2 Temperaturile medii multianuale (1988-2007) înregistrate la staŃiile meteorologice Suceava şi RădăuŃi (RSM 2006 – date de la Centrul Meteorologic Regional Moldova)

Media multianuală aer (°C) Luna Suceava RădăuŃi

Ianuarie -4,2 -4,3

Februarie -2,9 -3,0

Martie 1,3 1,0

Aprilie 8,0 6,6

Mai 13,6 13,3

Iunie 17,1 16,4

Iulie 18,5 17,7 August 17,9 16,9

Septembrie 13,6 12,6

Octombrie 8,5 7,6

Noiembrie 2,7 2,2

Decembrie -1,7 -2,3 Media anuală 7,7 7,1




D.p.d.v. al regimului de precipitaŃii, cantitatea medie de precipitaŃii înregistrată în judeŃul Suceava este de 900 mm/an. În zona de podiş, cantitatea medie de precipitaŃii este de cca. 800 mm/an. La staŃia meteorologică RădăuŃi, cantitatea anuală de precipitaŃii înregistrată în perioada 2003-2006 a fost cuprinsă între 547 mm în anul 2003 şi 859,3 mm în anul 2006, ceea ce arată că în general regimul pluviometric se încadrează în media de 800 mm/an, prezentând variaŃii anuale îndeosebi către regim secetos.

În ceea ce priveşte direcŃia vântului, din datele statistice multianuale (1988-2007), preluate dintr-un studiu climatologic elaborat de Centrul Meteorologic Regional Moldova, rezultă că vânturile predominante la staŃia meteorologică RădăuŃi sunt cele din direcŃia NV (cu o frecvenŃă medie anuală de 26,9 %), urmate de vânturile de SE (cu o frecvenŃă medie anuală de 12,4 %) (v. Figura 2-2 şi Tabelul 2-3). Din analiza valorilor medii anuale ale vitezei vântului, pentru fiecare din cele opt direcŃii se observă că acestea sunt cele mai mari pentru vânturile de NV (4,7 m/s).

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

F recven Ńa vântului (%)

Viteza vântului ( m / s )

C alm atmo sferic (39 ,9 %)

Figura 2-2 FrecvenŃa şi viteza medie anuală a vântului pe direcŃii la staŃia meteorologică RădăuŃi (1988-2007)

Tabelul 2-3 FrecvenŃa şi viteza medie anuală a vântului pe direcŃii înregistrată la staŃia meteorologică RădăuŃi (1988 – 2007)

N NE E SE S SV V NV CALM

FrecvenŃa (%) 3,6 1,4 1,1 12,4 2,4 4,2 8,0 26,9 39,9

Viteza (m/s) 3,4 2,7 2,8 3,8 3,1 2,9 3,2 4,7 -




În cursul anului, frecvenŃa vânturilor se modifică în limite destul de restrânse, de la un anotimp la altul, în raport cu schimbarea sensului circulaŃiei generale a atmosferei de la vară la iarnă şi invers. În general, se menŃine aproximativ aceeaşi situaŃie a vânturilor dominante, dar se modifică sensibil frecvenŃa acestora (v. Tabelul 2-4). Astfel, în perioada de iarnă, circulaŃia de NV a vânturilor se menŃine dominantă, frecvenŃa crescând însă doar în timpul primăverii, pe toate direcŃiile, fără a aduce modificări în privinŃa celor dominante. Singura modificare a circulaŃiei generale a vânturilor se înregistrează în sezonul cald, când direcŃia SE (a doua dominantă în restul anotimpurilor) este înlocuită ca frecvenŃă cu direcŃia V, viteza medie a vântului pe această direcŃie fiind totuşi mai redusă decât în toate celelalte sezoane, astfel încât această schimbare de dominanŃă nu conduce la modificări semnificative în climatul general al zonei.

Tabelul 2-4 FrecvenŃa (%) şi viteza medie (m/s) pe anotimpuri a vântului pe direcŃii la staŃia meteorologică RădăuŃi (1988- 2007)

Anotimpul N NE E SE S SV V NV Calm

% 1,6 0,6 0,5 11,9 1,7 4,9 9,4 25,7 43,7 Iarna

m/s 3,1 2,9 2,7 3,7 3,1 3,1 3,3 5,1 -

% 4,4 1,9 1,7 15,3 2,4 3,8 7,6 26,6 36,3 Primăvara

m/s 4,0 3,2 3,1 4,1 3,3 3,3 3,2 4,9 -

% 5,9 2,1 1,5 7,6 1,9 3,4 8,7 31,8 37,1 Vara

m/s 3,5 2,6 2,8 3,6 3,4 2,5 2,8 4,4 -

% 2,7 0,9 0,8 15,0 3,6 4,8 6,4 23,2 42,6 Toamna

m/s 3,4 2,5 2,4 3,8 3,5 2,8 3,1 4,5 -

În ceea ce priveşte variaŃia diurnă, datele statistice analizate pe aceeaşi perioadă de timp arată aceeaşi caracteristică de constanŃă în ceea ce priveşte direcŃia dominantă (NV). În ceea ce priveşte frecvenŃa, se constată o dinamică a circulaŃiei vânturilor mult mai mare în timpul zilei, când calmul atmosferic se reduce până la o valoare medie de 17,2%, faŃă de o maximă de 50,3% în timpul nopŃii şi către orele dimineŃii. Datele statistice de sinteză sunt prezentate în Tabelul 2-5.




Tabelul 2-5 FrecvenŃa (%) şi viteza medie (m/s) diurnă a vânturilor, la staŃia meteorologică RădăuŃi (1988- 2007)

Ora N NE E SE S SV V NV Calm

% 0,7 0,3 0,3 6,9 1,4 4,2 11,0 25,0 50,1 00

m/s 6,3 5,2 6,1 8,0 5,8 5,5 5,8 9,2 -

% 1,2 0,5 0,6 7,0 1,7 4,1 8,3 26,3 50,3 06

m/s 7,0 5,0 4,6 7,4 5,3 5,0 5,6 9,1 -

% 9,3 3,6 2,7 22,9 4,5 4,3 5,1 30,6 17,2 12

m/s 7,7 5,9 5,8 8,0 7,7 7,5 8,4 10,4 -

% 3,4 1,0 0,9 12,9 2,1 4,3 7,6 25,6 42,1 18

m/s 5,9 5,1 5,7 7,0 6,3 5,4 6,0 8,9 -

2.1.1.5 Caracterizarea vecinătăŃilor (zone industriale, rezidenŃiale şi agricole)

Fabrica de adezivi se va situa în partea de S a zonei industriale EGGER (v. Anexa III.1 şi III.2), integrându-se armonios în peisajul industrial deja existent. Cu o înălŃime maximă de cca. 24 m (gurile de aerisire aferente silozurilor de melamină), viitoarea fabrică de adezivi nu va depăşi în înălŃime cea mai înaltă construcŃie existentă pe amplasamentul fabricii de PAL aparŃinând S.C. EGGER România S.R.L., şi anume, coşul de dispersie aferent acesteia (53 m). La rândul ei, zona industrială EGGER face parte din platforma industrială EGGER-Schweighofer (v. Anexa III.3). Astfel, la N de amplasamentul fabricii de PAL, respectiv la S de DN 17A, se desfăşoară activităŃi industriale ale fabricii de cherestea aparŃinând S.C. Schweighofer Holzindustrie S.R.L., respectiv ale centralei termice pe biomasă aparŃinând S.C. Gerfor S.R.L. (parte a grupului Schweighofer).

Terenul de 56.560,147 m2 propus pentru construirea fabricii de adezivi va avea următoarele vecinătăŃi (v. Anexa III.1, III.3 şi Anexa III.6):

• la N, respectiv NV şi NE se află zona industrială a fabricii de PAL EGGER, după care urmează zona industrială Schweighofer, unde funcŃionează fabrica de cherestea Schweighofer Holzindustrie şi centrala termică pe biomasă Gerfor; către N urmează apoi calea ferată şi DN 17A, iar către NV terenuri agricole ale municipiului RădăuŃi; spre NNE urmează terenuri agricole şi primele locuinŃe din Dorneşti (situate la cca. 860 m faŃă de limita amplasamentului viitoarei fabrici);

• la E se află de asemenea zona industrială a fabricii de PAL EGGER după care urmează terenuri agricole ale comunei Satu Mare, apoi la o distanŃă de peste 3.000 m râul Suceava şi o cale ferată;




• la S, respectiv SV şi SE se află canalul pârâului Saha, după care urmează către S terenuri agricole ale comunei Satu Mare, care sunt intersectate de DJ 178B, iar spre SSE primele locuinŃe din Satu Mare (situate la cca. 1.360 m de limita amplasamentului viitoarei fabrici);

• la V se află zona industrială a fabricii de PAL EGGER, inclusiv drumul de acces în zona industrială (Str. Austriei), după care urmează terenuri agricole ale comunei Satu Mare şi ale municipiului RădăuŃi, intersectate de DJ 178B, de pârâul Temnic (Pozen), respectiv de DN 17A, iar spre VSV la cca. 2.600 m se află primele locuinŃe din municipiul RădăuŃi.

În ceea ce priveşte căile de acces pe amplasament, pentru aprovizionarea cu principalele materii prime necesare fluxului tehnologic, accesul se va realiza pe calea ferată RădăuŃi-Siret existentă, aflată la N de zona industrială EGGER-Schweighofer. Legătura cu aceasta se face prin calea ferată din incinta celor două fabrici, care se va extinde şi pe amplasamentul viitoarei fabrici de adezivi printr-o linie uzinală care va fi înglobată în asfalt, astfel încât sa poată fi manevrate atât vagoane cât şi autovehicule în condiŃii de siguranŃă (v. Anexa III.2).

Accesul personalului şi a celorlalte vehicule în zonă se va realiza din DN17A Câmpulung Moldovenesc-RădăuŃi-Siret, respectiv din DJ 178B spre localitatea Satu Mare, căi rutiere aflate la N, respectiv la SV de zona industrială. Accesul la amplasamentul propus pentru viitoarea fabrică de adezivi se va realiza prin strada Austriei din DJ 178B, iar pentru a ajunge la zona fabricii de adezivi, se va trece şi prin platforma carosabilă aferentă incintei fabricii de PAL aparŃinând titularului proiectului, firma S.C. EGGER România S.R.L.

Căile de acces şi circulaŃie de pe amplasamentul propus vor fi realizate Ńinând cont de cerinŃele legale din România, precum şi de necesitatea asigurării unui acces rapid al serviciilor publice de intervenŃie în situaŃii accidentale.

Accesul persoanelor străine pe amplasament va fi restricŃionat şi controlat strict prin serviciul de pază şi procedurile de securizare a accesului aferentesistemului de management al securităŃii din cadrul fabricii de adezivi.

Referitor la zonele rezidenŃiale, cel mai apropiat receptor sensibil (locuinŃele din Dorneşti) se află la cca. 860 m faŃă de limita amplasamentului viitoarei fabrici de adezivi. Tabelul 2-6 prezintă distanŃa şi direcŃia fată de care sunt amplasaŃi cei mai apropiaŃi receptori sensibili potenŃiali, respectiv cele mai apropiate locuinŃe (pe o rază de maxim 3 km) din jurul viitoarei fabrici de adezivi EGGER, conform prelevării lor ca puncte fixe cu ajutorul unui GPS (Global Positioning Systems = Sisteme de PoziŃionare Globală) şi măsurătorilor ulterioare în GIS (Geographical Information Systems = Sisteme




Geografice InformaŃionale). De asemenea, tabelul prezintă şi zonele rezidenŃiale mai îndepărtate (între 4 şi 7,5 km).

Anexa III.6 ilustrează grafic localizarea detaliată în spaŃiu a celor mai apropiaŃi receptori sensibili potenŃiali, inclusiv grădiniŃe, şcoli, licee, biserici şi spitale.

Tabelul 2-6 DistanŃa aproximativă şi direcŃia zonelor rezidenŃiale faŃă de limita amplasamentului fabricii de adezivi

Localitatea DirecŃia faŃă de amplasamentul fabricii

de adezivi

DistanŃa faŃă de limita amplasamentului fabricii de adezivi

Rază de 3 km în jurul viitoarei fabrici de adezivi

Dorneşti NNE 860 m

Satu Mare SSE 1.360 m

Satu Mare SE 2.000 m

RădăuŃi VSV 2.600 m Rază cuprinsă între 4 şi 7,5 km în jurul viitoarei fabrici de adezivi

Tibeni (com. Satu M are) SE 4.000 m

MăneuŃi (com. FrătăuŃii Vechi) NNV 4.700 m

Grăniceşti (com. Grăniceşti) SE 6.100 m

FrătăuŃii Vechi NV 7.500 m

Conform datelor DirecŃiei JudeŃene de Statistică Suceava, în anul 2007, municipiul RădăuŃi avea o populaŃie totală stabilă de 29.582 locuitori. Datele publicate pe paginile de internet ale primăriilor comunelor Dorneşti, Satu Mare şi FrătăuŃii Vechi, indică următoarele cifre:

• 4.414 de locuitori în comuna Dorneşti, care cuprinde satele Dorneşti şi Iaz;

• 4.200 de locuitori în comuna Satu Mare, care cuprinde satele Satu Mare şi Tibeni; şi

• 4.978 de locuitori în comuna FrătăuŃii Vechi, care cuprinde satele FrătăuŃii Vechi şi MăneuŃi.

În contiunare vor fi prezentate informaŃii despre zonele industriale învecinate, considerate şi ele drept receptori potenŃiali. Astfel, după cum a fost menŃionat anterior, amplasamentul fabricii de adezivi face parte din zona industrială EGGER-Schweighofer, situându-se la extemitatea sudică a acesteia (v. Anexa III.3). Tabelul următor prezintă distanŃele cele mai mici faŃă de unităŃile industriale învecinate, respectiv faŃă de subunităŃile sau părŃile componente ale acestora care sunt relevante pentru Raportul de Securitate.




Tabelul 2-7 DistanŃa aproximativă şi direcŃia unităŃilor industriale învecinate faŃă de limita amplasamentului fabricii de adezivi

Zona industrială

Subunitatea DirecŃia faŃă de limita amplasamentului fabricii de adezivi

DistanŃa faŃă de limita amplasamentului fabricii de adezivi

Loc de depozitare lemn V 163 m

A1-01 Pregătire aşchii NV 168 m

A1-02 Preparare tocătură NNV 145 m

A1-03 Uscător şi A1-04 Preparare aşchii uscate

N 240 m

A1-05 şi A1-06 ProducŃie şi finisare PAL

N 288 m

A1-08 Depozit de PAL brut N 290 m

A1-09 Depozit produse finite NNE 340 m

A1-10 Unitatea de tăiere şi redistribuŃie a plăcilor finite

NNE 394 m

A2-04 Depozit de hârtie brută şi A2-01 Impregnare

N 192 m

A4-01/04 InstalaŃie laminare cu secvenŃă scurtă

N 192 m

EGGER – Fabrica de plăci tip PAL

StaŃie de epurare şi decantor V 144 m

Depozit central de cherestea NV 576 m

Hala de rindeluire NV 576 m

Hala de producŃie (tăiere şi uscător de cherestea)

NNV 456 m

Depozitele deschise de cherestea A, B şi C

NV 406 m

Schweighofer – Fabrica de cherestea

Depozitul central de buşteni N 415 m

Gerfor -Centrala termică pe biomasă

Centrala termică pe biomasă NNE 548 m

La momentul întocmirii prezentului raport, în cadrul fabricii de PAL aparŃinând S.C. EGGER România S.R.L., există un număr total de 363 angajati, numărul maxim de persoane care se pot afla la un moment dat pe amplasamentul fabricii de PAL fiind de 221 persoane, corespunzător schimbului de zi, respectiv între orele 6:00 şi 18:00, incluzând personalul contractorilor permanenŃi, personalul permanent al furnizorilor şi un număr mediu estimat al vizitatorilor.

În zona industrială Schweighofer, la fabrica de cherestea şi centrala termică pe biomasă există în prezent un număr total de 521persoane (angajaŃi şi personal




permanent al contractorilor, furnizorilor şi un număr estimat de vizitatori). Dintre aceştia, în timpul schimbului de zi (orele 6:00 -18:00), se înregistrează numărul maxim de persoane care se pot afla la un moment dat în această zonă industrială, respectiv 207 persoane.

Toate cele 3 obiective industriale funcŃionează în regim continuu, 24h/zi, 7zile/săptămână.

Astfel, în cadrul celor 3 obiective industriale – fabrica de PAL EGGER, fabrica de cherestea Schweighofer şi centrala termică pe biomasă Gerfor – numărul maxim de persoane care reprezintă populaŃia potenŃial expusă la eventuale efecte negative ale unor accidente majore la fabrica de adezivi însumează 428 persoane, corespunzător schimburilor de zi, aceasta reprezentând situaŃia cea mai defavorabilă.

2.1.1.6 Biodiversitatea

În ceea ce priveşte biodiversitatea, în zona adiacentă amplasamentului nu se găsesc păduri şi nici zone declarate protejate. Cea mai apropiată arie naturală protejată este rezervaŃia botanică FâneŃele Seculare de la Calafindeşti, situată la peste 6 km faŃă de limita amplasamentului. Alte arii protejate, dintre care două reprezintă situri Natura 2000, au fost identificate la o distanŃă de peste 18 km faŃă de amplasament (v. Anexa III.5).

2.1.1.7 Localizarea amplasamentului în context transfrontieră

În context transfrontieră, amplasamentul viitoarei investiŃii se află la distanŃe semnificative, cuprinse între 13,5 şi 16 km faŃă de graniŃa cu Ucraina. LocalităŃile limitrofe din Ucraina sunt situate la distanŃe cuprinse între cca. 14 şi 22 km faŃă de amplasamentul viitoarei fabrici de adezivi (v. Error! Reference source not found.).

Tabelul 2-8 DistanŃele aproximative faŃă de graniŃa cu Ucraina şi faŃă de zonele rezidenŃiale din Ucraina

Localitate / Zonă

DirecŃia faŃă de amplasamentul investiŃiei

DistanŃa aprox. faŃă de amplasamentul investiŃiei

N 13,5 km Zona de graniŃă NV 16 km

LocalităŃile limitrofe din Ucraina

Bahrynivka NNV 14 km

Belaya Krinita NNV 14,7 km

Korchivtsky NV 22 km




Figura 2-3 Amplasamentul fabricii de adezivi în context transfrontieră

După cum reiese din informaŃiile cuprinse la cap. 2.1.1.4, probabilitatea transportării pe calea aerului a poluanŃilor proveniŃi de la viitoarea fabrică de adezivi către statul vecin Ucraina este redusă, de 12,4% din an (vânt din SE) şi 2,4% din an (vânt din S). De asemenea, orografia zonei influenŃează caracteristicile vântului, astfel încât, datorită faptului că amplasamentul viitoarei fabrici de adezivi se situează în Depresiunea RădăuŃi, care este înconjurată de dealuri (v. Figura 2-3), vânturile dinspre SE şi S (care ar putea transporta poluanŃii din zona de studiu către statul vecin), pot fi uşor redirecŃionate către V, de-a lungul văii râului Suceava, relativ paralel cu linia graniŃei cu Ucraina.

2.1.2 Istoricul amplasamentului

Conform informaŃiilor primite de la Primăriile localităŃilor RădăuŃi, Satu Mare şi Dorneşti, utilizarea terenurilor înainte de a fi achiziŃionate de către S.C. EGGER România S.R.L. a fost exclusiv agricolă. S.C. EGGER România S.R.L. a achiziŃionat terenul la finele anului 2005, până la acea dată nefiind desfăşurate pe amplasament alte activităŃi decât cele agricole. De asemenea, de la data achiziŃiei terenului şi până în prezent, suprafaŃa de teren care este dedicată fabricii de adezivi a fost neutilizată.

Rezultatele analizelor probelor de sol prelevate din zonă nu au indicat existenŃa unei poluări anterioare pe amplasament.

Amplasamentul EGGER




2.1.3 Analiza alternativelor de amplasare d.p.d.v. al securităŃii şi protecŃiei mediului

În cadrul etapei procedurale de mediu SEA (Strategic Environmental Assessment), etapă încheiată cu emiterea de către ARPM Bacău avizului de mediu nr. 43 din 14.09.09 pentru PUD - Fabrica de adezivi, au fost luate în considerare trei alternative de amplasare, aflate în perimetrul zonei industriale EGGER (v. Figura 2-4), după cum urmează:

• în extremitatea nord-estică, în continuarea fabricii de PAL existente (varianta 1);

• în extremitatea sud-vestică, vis-a-vis de staŃia de transformare existentă (varianta 2);

• în extremitatea sudică, aceasta din urmă reprezentând varianta optimă (varianta 3).

Figura 2-4 Amplasarea diferitelor alternative avute în vedere şi cei mai apropiaŃi receptori sensibili (locuinŃe) din vecinătate

În continuare sunt prezentate avantajele şi dezavantajele tuturor variantelor luate în calcul şi motivele care au dus la selectarea variantei finale, incluzând o matrice care să prezinte comparativ toate cele trei variante (v. Tabelul 2-10).

Varianta 1 Varianta 2

Varianta 3

Amplasamentul fabricii de PAL Egger România




Tabelul 2-9 DistanŃele aproximative la cei mai apropiaŃi receptorii sensibili (locuinŃe) din jurul celor trei variante avute în vedere

Varianta 1 (NE) Varianta 2 (SV) Varianta 3 (S)*

Dorneşti 163 m 1314 m 810 m /860 m

Satu Mare 1790 m 1517 m 1345 m/ 1360 m

RădăuŃi 3120 m 1803 m 2600 m/ 2600 m

* primele valori corespund distanŃelor din Raportul de Mediu (procedura SEA), valori care au fost actualizate ulterior utilizand un receptor GPS mai performant.

Varianta 1 (situarea fabricii în NE amplasamentului zonei industriale EGGER, în continuarea actualei fabrici de PAL), ar fi facilitat legături optime la infrastructura deja existentă (calea ferată, curent, apă, canal) şi de asemenea conexiuni optime (foarte scurte) către utilizator (fabrica de PAL). Dezavantajul cel mai mare ar fi constat în distanŃa foarte redusă (sub 200 m) până la cea mai apropiată zonă rezidenŃială, respectiv casele din Dorneşti (v. Tabelul 2-9). Pe lângă acest dezavantaj, diferite distanŃe şi măsuri de siguranŃă sau de prevenire a incidentelor (ca de ex. apropierea prea mare de depozitele de produse finite, loc insuficient pentru manipularea vagoanelor în condiŃii de siguranŃă, poziŃionarea instalaŃiilor în scopul ecranării zgomotului) nu ar fi putut fi respectate.

Varianta 2 (amplasarea fabricii de adezivi în SV zonei industriale EGGER, vis-a-vis de staŃia de transformare existentă) ar fi reprezentat un mare avantaj d.p.d.v. al distanŃelor către toate zonele rezidenŃiale înconjurătoare (Dorneşi, Satu Mare şi RădăuŃi), după cum se poate observa din Tabelul 2-9. Alte avantaje ar fi constat în legături foarte bune la infrastructura deja existentă (accesul rutier pe amplasament, calea ferată, curent, apă, canal). Însă, ca şi în cazul variantei 1, diferite distanŃe şi măsuri de siguranŃă sau de prevenire a incidentelor (ca de ex. apropierea prea mare de depozitele de produse lemnoase, loc insuficient pentru manipularea vagoanelor în condiŃii de siguranŃă, loc insuficient pentru poziŃionarea instalaŃiilor în condiŃii de maximă siguranŃă) nu ar fi putut fi respectate.

Varianta 3 (amplasarea fabricii de adezivi în S zonei industriale EGGER) reprezintă d.p.d.v. al respectării condiŃiilor de maximă siguranŃă, respectiv a măsurilor de prevenire a poluării şi de protecŃie a mediului, cea mai bună variantă. Astfel, în caz de incendiu, depozitele materialelor lemnoase sunt situate la distanŃe semnificative. De asemenea, există loc suficient pentru manipularea vagoanelor, în condiŃii sigure, poziŃionarea instalaŃiilor este optimă, inclusiv în ceea ce priveşte ecranarea zgomotului. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte legăturile către infrastructura existentă, corelate cu costurile care rezultă de aici pentru investitor, această variantă este cea mai puŃin bună




din cele trei avute în vedere. Referitor la distanŃele până la cele mai apropiate locuinŃe, chiar dacă varianta 2 era optimă, varianta 3 poate fi considerată avantajoasă, întrucât cel mai apropiat receptor se află la peste 800 m, respectiv casele din Dorneşti. În ansamblu, această variantă a fost considerată optimă, fiind selectată pentru amplsamentul viitoarei fabrici de adezivi. D.p.d.v. financiar, alegerea acestei variante presupune costurile cele mai ridicate. Astfel, din valoarea de 40 milioane de euro necesară pentru întreaga investiŃie, 8 milioane de euro vor fi atribuite măsurilor legate de eficientizarea energiei şi protecŃia mediului (instalaŃii noi şi eficiente de purificare, inclusiv sisteme pentru asigurarea operării fabricii în condiŃii de maximă siguranŃă).

Tabelul 2-10 Matricea variantelor avute în vedere

Varianta 1 (NE) Varianta 2 (SV) Varianta 3 (S)

Legături la infrastructura deja existentă +++ +++ +

Legături către utilizator (fabrica de PAL) +++ ++ +

Extinderea viitoarelor linii de producŃie planificate

+ + +++

Posibilă afectare a instalaŃiilor deja existente (de ex. depozitul de materii prime lemnoase sau de produse finite) în caz de incident

- - +++

Loc suficient pentru manipularea vagoanelor în condiŃii de siguranŃă

- - +++

Loc suficient pentru poziŃionarea eficientă şi în condiŃii de siguranŃă a instalaŃiilor fabricii de adezivi

+ - +++

PoziŃionarea instalaŃiilor astfel încât zgomotul să fie ecranat în scopul protecŃiei receptorilor sensibili

- ++ +++

DistanŃa faŃă de receptorii sensibili - +++ ++

D.p.d.v. al costurilor pentru investitor

Optimă Optimă şi foarte bună

Bună

D.p.d.v. al amplasării viitoarelor linii de producŃie

Bună Bună Optimă

Evaluarea variantei D.p.d.v. al protecŃiei mediului şi al siguranŃei

Negativă, cu un element bun

Negativă, cu unele elemente foarte bune sau chiar optime

Optimă, cu un element foarte bun

+++ optim, ++ foarte bun, + bun, - negativ

De asemenea, conform calculelor pentru scenariile de risc de accidente majore (v. subcap. 4.2), s-a concluzionat faptul că distanŃa cea mai mare de la locul




unui potenŃial accident până la punctul critic de expunere AEGL-2/ERPG-2 este de 62 m, respectiv 100 m (v. subcap. 4.2.2 scenariile B1şi B. 5). Astfel, având în vedere că distanŃa cea mai redusă de la varianta 3 de amplasare (alternativa finală) până la cea mai apropiată zonă rezidenŃială este 860 m, se poate concluziona că zonele rezidenŃiale nu vor fi expuse la riscuri generate de accidente majore ce s-ar putea petrece în cadrul fabricii de adezivi. De asemenea, distanŃa cea mai mică de la limita amplasamentului fabricii de adezivi până la unităŃile industriale învecinate este de 144-145 m (v. Tabelul 2-7 de la subcap. 2.1.1.5), astfel încât nici angajaŃii aflaŃi la un moment dat pe platforma industrială EGGER-Schweighofer nu vor putea fi afectaŃi de un eventual accident major.

2.1.4 Planificarea teritorială şi reglementări urbanistice în zona de studiu

Viitoarea fabrică de adezivi (5,65 ha) va fi amplasată în cadrul zonei industriale EGGER (75,93 ha), respectiv al zonei industriale EGGER-Schweighofer (138,36 ha).

În momentul elaborării prezentului raport există următoarele studii de urbanism avizate la nivelul PUZ (Plan Urbanistic Zonal) şi PUD (Plan Urbanistic de Detaliu) pentru zona care include amplasamentul avut în vedere:

• PUZ – Zona industrială a municipiului RădăuŃi şi comunei Satu Mare (aprobat prin decizia CL RădăuŃi nr. 119 din 24.11.2005 – 96,86 ha şi decizia CL Satu Mare nr. 26 din 24.11.2005 – 41,5 ha);

• PUZ – Extinderea zonei industriale cu un teren suplimentar din domeniul extravilan aferent comunei Satu Mare – 20,0 ha (aprobat prin decizia CL Satu Mare nr. 10 din 16.06.2006);

• PUZ – Extinderea zonei industriale cu un teren suplimentar din domeniul extravilan al comunei Dorneşti – 10,9 ha (aprobat prin decizia CL Dorneşti nr. 71 din 09.10.2006);

• PUD – Fabrica de adezivi din cadrul zonei industriale EGGER – 5,65 ha (avizat d.p.d.v. al mediului prin Avizul de mediu pentru PUD nr. 43 din 14.09.2009 emis de ARPM Bacău), depus la Consiliul JudeŃean Suceava sub nr. 15827/15.10.2009 în vederea aprobării.

Decizia autorităŃilor judeŃene şi locale de a permite amplasarea în zona extravilană a municipiului RădăuŃi şi comunelor Satu Mare şi Dorneşti a unei zone industriale de dimensiuni relativ mari a presupus un proces laborios de redefinire a cerinŃelor urbanistice pentru zona studiată. Acest proces s-a concretizat prin adoptarea în anul 2005 a PUZ (Zona industrială a




municipiului RădăuŃi şi comunei Satu Mare), plan prin care a fost aprobată schimbarea destinaŃiei a 138,36 ha teren extravilan în teren intravilan, fiind stabilită şi viitoarea folosinŃă industrială a terenului în cauză. Prin urmare, acest PUZ a stabilit destinaŃia industrială a terenului, creându-se zona industrială EGGER-Schweighofer. Conform documentaŃiei urbanistice aferente acestui PUZ, printre criteriile selectării zonei pentru amplasarea noii platforme industriale s-a numărat şi distanŃa faŃă de zonele rezidenŃiale ale celor 3 localităŃi învecinate, respectiv municipiul RădăuŃi şi localităŃile Dorneşti şi Satu Mare.

Ulterior au fost aprobate PUZ pentru o serie de extinderi ale zonei industriale, respectând aceleaşi reguli şi cerinŃe stabilite în PUZ iniŃial, astfel:

• din terenul aflat sub jurisdicŃia comunei Satu Mare, a fost adăugată zonei industriale o suprafaŃă de 20 ha, incluzând drumul de acces la întreaga zonă industrială;

• din terenul aflat sub jurisdicŃia comunei Dorneşti au fost adăugate zonei industriale 10,9 ha, incluzând calea ferată;

• pentru construirea fabricii de adezivi, a fost emis CU nr. 493/19.12.2008, prin care s-a solicitat, printre altele, elaborarea unui PUD, astfel încât la nivelul autorizaŃiei de construire să poată fi impuse în detaliu cerinŃele urbanistice aferente investiŃiei propuse.

D.p.d.v. al protecŃiei mediului, aprobarea PUD propus a făcut obiectul procedurii de evaluare de mediu pentru planuri şi programe (H.G. nr. 1076/2004 – procedura SEA). Ca urmare a desfăşurării procedurii SEA, inclusiv a dezbaterii publice, ARPM Bacău a emis Avizul de mediu pentru PUD nr. 43 din 14.09.2009.

Conform datelor furnizate de titular, suprafaŃa totală care va fi alocată fabricii de adevizi este de 56.560,147m2, repartizată astfel:

• 21.000,000 m2 – construcŃiile fabricii de adezivi;

• 13.560,147 m2 – platforme carosabile;

• 9.000,000 m2 – cale ferată de incintă;

• 13.000,000 m2 – spaŃii verzi.

Astfel, procentul de ocupare a terenului (POT) va fi de maxim 40%, în timp ce coeficientul de utilizare a terenului (CUT) va fi de maxim 0,45. SuprafaŃa de spaŃii verzi realizată în fază finală nu va fi mai mică de 20% din suprafaŃa aferentă construirii fabricii de adezivi, conform regulamentului general de urbanism.




Aşezarea clădirilor şi construcŃiilor în plan pe amplasamentul fabricii de adezivi este prezentată grafic în Anexa III.4.

2.2 IDENTIFICAREA INSTALAłIILOR ŞI ACTIVITĂłILOR DE PE AMPLASAMENT CARE AR

PUTEA PREZENTA UN PERICOL DE ACCIDENT MAJOR

Având în vedere identificarea substanŃelor chimice care intră sub incidenŃa reglementărilor Seveso, conform H.G. nr. 804/2007 (v. cap. 4), instalaŃiile şi activităŃile de pe amplasamentul fabricii de adezivi, care prezintă pericol de accident major, sunt cele care au legătură directă cu substanŃele relevante Seveso. Lista acestor instalaŃii este prezentată în Tabelul 2-11, iar descrierea detaliată a instalaŃiilor precum şi a activităŃilor ce se desfăşoară în cadrul instalaŃiilor şi echipamentelor respective este prezentată în cadrul cap. 3.

Tabelul 2-11 Lista instalaŃiilor de pe amplasamentul fabricii de adezivi, care ar putea prezenta pericol de accident major

Sector ConstrucŃie

/ clădire

Componenta instalaŃiei Codificarea instalaŃiei

ActivităŃi desfăşurate

36 Vaporizator de metanol (preîncălzitor, vaporizator principal şi secundar)

H-3102 H-3104 H-3105

Admisia şi vaporizarea metanolului

36 Reactor FORMOX ® R-3106 ReacŃia metanolului cu oxigenul şi formarea amestecului formaldehidă-vapori de apă-formalină

36 Condensator ulei termic HTF H-4102 Răcirea uleiului termic

36 Rezervor ulei termic HTF V-4004 Stocarea uleiului termic

(F)

Formox

36 Ardere secundară catalitică (preîncălzitor şi reactor)

H-5502 R-5506

Purificarea gazelor de proces

37 Descărcare de metanol (staŃia pompelor, bazin colector, recipiente de preaplin)

- Aprovizionarea cu metanol a rezervoarelor L-T-01 şi L-T-35

30 Rezervor de metanol L-T-01 L-T-35

Stocarea metanolului

42 Conducte de metanol, incl. conducte de tur-retur al gazului

- Vehicularea metanolului de la rezervoare către sectorul FORMOX

(L) Logisitică

34 Rezervoare de formalină L-T-06 L-T-07 L-T-08

Stocarea temporară a formalinei înainte de utilizarea în fabricaŃia adezivilor




2.3 DESCRIEREA ZONELOR UNDE SE POATE PRODUCE UN ACCIDENT MAJOR

Conform rezultatelor calculelor privind consecinŃele unor accidente majore care se pot produce pe amplasamentul fabricii de adezivi, prezentate în cadrul cap. 4 şi în contextul activităŃilor desfăşurate atât pe amplasament (v. Anexele III.2 şi III.4) cât şi în vecinătatea acestuia (v. Anexa III.3 şi III.6), zona de influenŃă a fabricii de adezivi poate include o serie de instalaŃii, activităŃi şi receptori posibili a fi expuşi la efectele unor eventuale accidente majore. Aceste zone sunt următoarele (v. Anexa IV.4):

• întregul amplasament al fabricii de adezivi, cu excepŃia extremităŃii de ENE, unde va fi amenajată clădirea 39 (hala de uree);

• o mică porŃiune a zonei industriale EGGER, la NNV de amplasamentul fabricii de adezivi, până la cca. 30 m de la limita nordică a incintei; în zona respectivă, la momentul elaborării prezentului raport, nu existau structuri, instalaŃii sau echipamente şi nu se desfăşurau niciun fel de activităŃi care să implice prezenŃa factorului uman (v. Anexa III.2);

• o suprafaŃă foarte restrânsă în afara amplasamentului viitoarei fabrici de adezivi, respectiv a zonei industriale EGGER, la S. Aceasta corespunde unei suprafeŃe de teren agricol extravilan de peste cursul pârâului Saha, pe o distanŃă de aproximativ 30 m de la limita zonei industriale. La data elaborării prezentului raport, în zona respectivă nu se desfăşurau activităŃi economice care să necesite prezenŃa permanentă a oamenilor. De asemenea, terenul nu avea folosinŃe rezidenŃiale sau importanŃă specială d.p.d.v. al protecŃiei resurselor de biodiversitate.

Au fost aşadar excluse din zonele care prezintă riscul de a fi afectate în caz de accident major orice zone rezidenŃiale, precum şi amplasamentele fabricilor de PAL EGGER, şi de cherestea Schweighofer, precum şi amplasamentul centralei termice pe biomasă Gerfor.




3 DESCRIEREA INSTALAłIILOR

3.1 DATE GENERALE

3.1.1 Profilul de activitate

Proiectul propus de S.C. EGGER România S.R.L., pentru care a fost elaborat prezentul Raport de Securitate, are ca obiectiv construcŃia şi exploatarea unei fabrici de adezivi pe amplasamentul deŃinut de titular în zona industrială a municipiului RădăuŃi, judeŃul Suceava.

Adezivul şi răşinile de impregnare sunt produsul unei reacŃii dintre un polimer ureo-formaldehidic (UFC) sau formalină 40-50%, pe de o parte, şi uree şi/sau melamină şi alŃi aditivi (substanŃe bazice şi alcaline), pe de altă parte. Formalina şi polimerul UFC sunt produse în instalaŃia FORMOX, pe baza oxidării catalitice a metanolului. InstalaŃia FORMOX este parte componentă a fabricii de adezivi, fiind compusă din recipiente de proces, rezervoare de stocare a produselor intermediare, reŃele de conducte, construcŃii şi elemente de infrastructură. Amestecul compuşilor chimici pentru producerea adezivilor şi răşinilor de impregnare va avea loc în recipiente speciale de proces, respectiv 3 recipiente (reactoare) pentru producerea adezivilor şi un recipient pentru prepararea răşinilor de impregnare.

Pe lângă halele unde vor fi amplasate instalaŃiile propriu-zise şi unde au loc reacŃii chimice, pe amplasamentul viitoarei fabrici de adezivi vor fi construite hale de depozitare a substanŃelor chimice, reŃele de conducte de distribuŃie a adezivului şi răşinilor de impregnare către fabrica de PAL, o reŃea de cale ferată internă şi clădiri cu diverse destinaŃii auxiliare (administraŃie, sală de mese, grupuri sanitare, control al calităŃii, laborator, atelier, magazie, încăperi pentru aparatura electrică etc.).

3.1.2 Descrierea generală a procesului de producŃie

Procesul propriu-zis de producere a adezivilor şi răşinilor de impregnare va consta în două etape principale:

• Etapa 1: Producerea formalinei (soluŃie diluată de formaldehidă 40-50%) şi a polimerului UFC (concentrat de uree formaldehidică, având concentraŃia de formaldehidă de 57% şi concentraŃia utilă totală de 80%) în instalaŃia FORMOX (prin oxidarea catalitică a metanolului);

• Etapa 2: Prepararea adezivilor şi răşinilor de impregnare, prin amestecul formalinei (40-50%) şi/sau a polimerului UFC cu diferite materii prime, în funcŃie de reŃeta de fabricaŃie.




Figura 3-1 prezintă schema generală a întregului flux tehnologic, iar Anexa IV.1 prezintă, într-un mod asemănător, schema procesului tehnologic, indicând numele şi volumul instalaŃiilor/echipamentelor aferente.

În cadrul subcap. 3.2, sunt prezentate detalii cu privire la procesul tehnologic, cu accent deosebit pe instalaŃiile şi activităŃile identificate la subcap. 2.3, unde există riscuri de producere a unor accidente majore.


S.C. EGGER ROMÂNIA S.R.L. RAPORT DE SECURITATE - VERSIUNEA 3 FEBRUARIE 2010


Figura 3-1 Schema generală a fluxului tehnologic




3.1.3 Materii prime

Principalele materii prime utilizate vor fi următoarele: metanol (lichid), uree (solid) şi melamină (solid). În subsidiar, cantităŃi reduse de substanŃe cu rol de aditivi se vor utiliza în producŃia adezivilor (v. Tabelul 3-1).

Tabelul 3-1 Materii prime preconizate a fi necesare pentru capacitatea maximă de producŃie

Clasificarea conform H.G. nr. 1408/2008 Materii prime / Denumire /

Utilizare

Cantitatea maximă

stocată (t)

Cantitatea utilizată

(t/an)

Caracteristici şi compoziŃie

chimică Periculos /

Nepericulos Periculozitate Fraze de risc

Uree

ProducŃia UFC şi producŃia de adezivi

76.000 Solid (granule de culoare albă)

N - -

Melamina

ProducŃia de adezivi

1.200 Solid (pulbere albă)

N - -

Metanol

ProducŃia de formalină şi UFC

10.000 Lichid (clar, incolor)

P F (foarte inflamabil)

T (toxic)

R23/24/25 R39/23/24/25 R11

SoluŃie de hidroxid de sodiu 50%

ProducŃia de formalină şi UFC; producŃia de adezivi şi răşini

76 Lichid (soluŃie 50% incoloră, uşor tulbure)

P C (coroziv) R35

Acid formic 85%


30 Lichid (soluŃie 85% incoloră, clară)

P C (coroziv) R34

Dietilglicol (DEG)

ProducŃia de răşini

56 Lichid (soluŃie 85% incoloră, clară)

P Xn (nociv) R22

Sulfat de amoniu ProducŃia de adezivi

5

Solid (pulbere cristalină de culoare albă, eventual galben spre maro)

N - -

Pirosulfit de sodiu ProducŃia de

2 Solid (pulbere albă cristalină)

P Xn (nociv) R22 R31 R41





Utilizare

Cantitatea maximă

stocată (t)


(t/an)




adezivi

o/p Toluen-sulfonamidă ProducŃia de răşini

10 150 Solid (pulbere albă, cristalină)

N - -

Caprolactamă

ProducŃia de răşini

10 1.500 Solid (pulbere albă, cristalină)

P Xn (nociv) R20/22 R36/37/38

Borax (borat de sodiu) ProducŃia de adezivi

10 100 Solid (pulbere albă, cristalină)

N - -

Ulei termic Dowtherm

Agent termic pentru instalaŃia FORMOX

32 32 Lichid P Xi (iritant)

N (periculos pentru mediu)

R36/37/38 R50/53

Acid sulfuric 95-98% ProducŃia de adezivi

3 10

Lichid (soluŃie cca. 95%, incoloră până la culoare gălbuie).

P C (coroziv) R35

SoluŃie de acid azotic (51-53%) ProducŃia de adezivi şi răşini

3 20

Lichid (soluŃie cca. 55 %, incoloră până la culoare gălbuie)

P C (coroziv) R35

Biocid Biosperse 244

Prepararea apei pentru turnurile de răcire

1 1,5 Lichid (soluŃie gălbuie)

P Xn (nociv) R20/22 R41 R43


Prepararea apei pentru turnurile de răcire

1 1,2 Lichid (soluŃie incoloră până la gălbuie)

P C (coroziv) R34 R43 R52/53

Stabilizator pentru duritate Enviroplus 2500

Prepararea apei – osmoza inversă

1 1,2 Lichid (soluŃie gălbuie)

P Xi (iritant) R43 R52/53





Utilizare

Cantitatea maximă

stocată (t)


(t/an)




Inhibitor de coroziune

Fineamin

Prepararea apei pentru cazanul de alimentare

1 0,15

Lichid (soluŃie cca. 13%, culoare gălbuie)

P C (coroziv) R34 R37

Agent anti-calcar

Ameroyal

Prepararea apei pentru cazanul de alimentare

1 0,7 Lichid (culoare gălbuie)

P Xi (iritant) R36

Combustibil Diesel Euro4

1 16 Lichid P Xn (nociv)

N (periculos pentru mediu)

R40, R56, R66, R51/53

Notă: R11 = Foarte inflamabil; R22 = Nociv prin înghiŃire; R34 = Provoacă arsuri; R35 = Provoacă arsuri grave; R40 = Posibil efect cancerigen, dovezi insuficiente; R43 = Poate provoca sensibilizare în contact cu pielea; R20/21/22 = Nociv prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiŃire; R23/24/25 = Toxic prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiŃire; R36/37/38 = Iritant pentru ochi, căile respiratorii şi piele; R39/23/24/25 = Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave asupra sănătăŃii prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiŃire; R50/53 = Foarte toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic; T = toxic; F = foarte inflamabil; C = coroziv; Xn = nociv; Xi = iritant; N = periculos pentru mediu.

Întrucât viitoarea fabrică de adezivi vizează în mod special eficientizarea energiei, resursele energetice externe se vor folosi limitat, în procesul de producŃie fiind utilizată energia termică şi electrică generate intern de o turbină de abur (v. subcap. 3.2.1.2). Restul necesarului de energie electrică va fi asigurat printr-un furnizor specializat.

Pe amplasamentul viitoarei fabrici de adezivi nu se va folosi gaz metan, excuzându-se astfel posibilitatea unui eventual accident generat de prezenŃa acestuia.

3.1.4 Produse finite şi produse intermediare

Pe amplasament se vor produce adezivi în scopul producerii de PAL şi răşini pentru impregnarea hârtiei folosite la înnobilarea plăcilor de PAL brute. Capacitatea de producŃie a fost dimensionată luând în considerare etapele viitoare de dezvoltare planificate, care vor include alte facilităŃi de prelucrare a lemnului, sub forma altor categorii de plăci (OSB, MDF etc.).




Tabelul 3-2 Produse finite şi capacitatea de producŃie

Clasificarea conform H.G. nr. 1408/2008 Produs Proces Capacitate producŃie

(t/an)

Cantitate maximă

stocată (t) Periculos / Nepericulos

Periculozitate Fraze de risc

Adeziv UF, MUF, UMF (conŃinut maxim de formaldehidă 0,1%)

Prepararea adezivului

155.000 1032 (4 rezervoare x 200 m3)

P Xi (iritant) R43

Răşini de impregnare (conŃinut maxim de formaldehidă 0,2%)

Prepararea răşinilor de impregnare

45.000 242 (4 rezervoare x 50m3)

P Xi (iritant) R43

Având în vedere faptul că în procesul tehnologic se trece prin două etape de bază, considerăm relevantă precizarea capacităŃii de producŃie pentru două dintre componentele intermediare ale producŃiei, respectiv formalina şi polimerul UFC. Astfel, la capacitatea maximă proiectată, se vor produce 19.129 tone/an formalină (soluŃie diluată 40-50% de formaldehidă, sub formă lichidă) şi 64.587 tone/an UFC (soluŃie 70-85%, din care formaldehidă 57%).

De asemenea, pentru funcŃionarea corespunzătoare a procesului tehnologic pe amplasament sunt preparate diferite soluŃii de substanŃe, aşa cum se prezintă sintetic în Tabelul 3-3.




Tabelul 3-3 Produse intermediare

Clasificarea conform H.G. nr. 1408/2008 Produs intermediar/

Utilizare

Cantitatea maximă

stocată (t)

Cantitatea produsă (t/an)

Caracteristici şi compoziŃie chimică Periculos /


Mod de depozitare

Formalină (soluŃie de formaldehidă 40-50%)

ProducŃia de adezivi şi răşini

650 19.129 Lichid (soluŃie de formalde-hidă 47-49%, incoloră; densitate 1,08 t/m3)

P T (toxic) R23/24/25 R34 R40 R43

3 rezervoare (2x 100 m3 şi 1x 400 m3)

Polimer UFC


1.820 64.587 Lichid (soluŃie 85% vâscoasă, incoloră până la galben deschis; concentraŃie CH2O 57% din care <25% liberă; densitate 1,3 t/m3)

P Xn (nociv) R20/21/22 R36/37/38 R40 R43

3 rezervoare (1x1.000 m3 şi 2 x 200 m3)

Distilatul FORMOX

Prepararea soluŃiei de uree 40%

200 48.000 Lichid (soluŃie de formaldehidă max. 1%); recirculat integral în producŃie

P Xi (iritant) R43 1 rezervor x 200 m3

SoluŃie de uree 40%

ProducŃia de UFC;

producŃia de adezivi şi răşini

220 37.000 Lichid; soluŃie diluată N - - 1 rezervor x 220 m³




Clasificarea conform H.G. nr. 1408/2008 Produs intermediar/

Utilizare

Cantitatea maximă

stocată (t)

Cantitatea produsă (t/an)

Caracteristici şi compoziŃie chimică Periculos /


Mod de depozitare

(spălarea gazelor în scrubere)


ProducŃia de adezivi şi răşini de impregnare

25 248 Lichid, soluŃie diluată P C (coroziv) R35 1 rezervor x 25m3


ProducŃia de formalină şi UFC

25 280 Lichid; soluŃie diluată P C (coroziv) R35 1 rezervor x 25 m3

Acid formic 10%

ProducŃia de adezivi şi răşini de impregnare

25 78 Lichid; soluŃie diluată P C (coroziv) R34 1 rezervor x 25m3

Notă: R34 = Provoacă arsuri; R35 = Provoacă arsuri grave; R40 = Posibil efect cancerigen, dovezi insuficiente; R43 = Poate provoca sensibilizare în contact cu pielea; R20/21/22 = Nociv prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiŃire; R23/24/25 = Toxic prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiŃire; R36/37/38 = Iritant pentru ochi, căile respiratorii şi piele; Xn = nociv; T = toxic; C = corosiv.




3.2 DESCRIEREA INSTALAłIILOR ŞI A PROCESELOR, ÎN SPECIAL A METODELOR DE

OPERARE

D.p.d.v. structural şi funcŃional, întregul proiect a fost împărŃit în cinci sectoare (v. Anexele III.3), după modelul fabricii similare din Wismar (Germania) din cadrul grupului EGGER:

• sectorul F, care corespunde instalaŃiei FORMOX, unde se va desfăşura procesul de producŃiei al formalinei 40-50% şi polimerului UFC (concentrat de uree formaldehidică);

• sectorul R, care corespunde zonei de producŃie a adezivilor şi răşinilor de impregnare;

• sectorul U, unde se vor afla principalele utilităŃi, precum şi o serie de instalaŃii şi echipamente adiŃionale;

• sectorul L, care corespunde domeniului logisticii şi cuprinde depozitarea şi manipularea materiilor prime;

• sectorul A, care va corespunde, pe de o parte, zonei unde se vor afla clădirile pentru birouri şi administraŃie şi, pe de altă parte, infrastructurii.

3.2.1 Sectorul F: instalaŃia FORMOX ®

InstalaŃia FORMOX va avea o capacitate de producŃie a formalinei (40-50%) de 19.129 t/an şi a polimerului UFC (70-85%) de 64.587 t/an. Formalina 40-50% va conŃine aşadar 40-50% formaldehidă pură, iar polimerul UFC 70-85% va conŃine 57% formaldehidă; aceasta corespunde unei cantităŃi maxime de 9.564,5 t/an + 36.814,6 t/an = 46.379,1 t/an, exprimat în cantitate 100% de formaldehidă.

Trebuie menŃionat faptul că în cadrul viitoarei fabrici de adezivi nu se va stoca formaldehidă în stare pură. Formaldehida rezultată în urma oxidării metanolului este imediat captată în coloanele de spălare şi transformată în formalină şi UFC, produse intermediare utilizate ulterior în procesul tehnologic de producere al adezivilor şi răşinilor de impregnare.

3.2.1.1 Detalii constructive

InstalaŃia FORMOX va fi situată în partea central-nordică a amplasamentului fabricii de adezivi (clădirea 36 – v. Anexa III.4) şi va fi compusă dintr-un corp de clădire care va fi construit din mai multe plăci de beton prefabricat. În acest corp de clădire, la parter, vor fi instalate şi suflantele mari, camera supapelor pentru instalaŃia de stingere a incendiilor şi camera în care se vor găsi




întrerupătoarele electrice aferente întregii fabrici de adezivi. La etaj, se vor găsi camerele de control şi camerele instalaŃiilor electrice.

PărŃile propriu-zise ale instalaŃiei FORMOX (vaporizatoarele de metanol, reactorul, rezervoarele, coloanele de absorbŃie etc.) vor fi situate într-o construcŃie deschisă din oŃel, prevăzută cu o cuvă de retenŃie impermeabilă.

3.2.1.2 Descrierea procesului tehnologic

În cadrul acestei prime etape de producŃie, rolul principal îl deŃine instalaŃia FORMOX. Procedeul FORMOX este un proces tehnologic care a fost elaborat şi dezvoltat de firma PERSTORP şi care, încă de la implementare (finele anilor '50), a fost în permanenŃă îmbunătăŃit, devenind în prezent o variantă tehnologică utilizată frecvent la nivel mondial, cu părŃi componente complet ermetice. În Europa, tehnologia de fabricaŃie FORMOX este utilizată în prezent în 35 din cele 68 fabrici de profil, restul instalaŃiilor utilizând tehnologia SILVER, care presupune oxidarea catalitică a metanolului în condiŃiile absenŃei excesului de aer.

Conform procedeului FORMOX, în mediu închis ermetic şi cu regim de funcŃionare continuu al instalaŃiei, pe baza oxigenului din aerul ambiental şi a catalizatorului din instalaŃie, metanolul este transformat în formaldehidă. Prin diferite procese de spălare a formaldehidei (care au loc tot în cadrul instalaŃiei ermetice FORMOX), din instalaŃie rezultă în final, fie formalină, fie concentrat de uree formaldehidică (UFC), în funcŃie de necesităŃi şi de modul de programare (instalaŃia FORMOX nu poate produce ambii compuşi simultan). InstalaŃia FORMOX din cadrul fabricii de adezivi din RădăuŃi va produce atât formalină (40-50%) cât şi UFC (70-85%).

InstalaŃia FORMOX este compusă din următoarele componente principale (v. Anexa IV.1):

• 3 evaporatoare de metanol (H-3102, H-3104 şi H-3105), care au rolul de a transforma metanolul din stare lichidă în stare de vapori;

• 1 reactor (R-3106), unde are loc reacŃia de oxidare a metanolului;

• 1 generator de abur (H-4102) pentru producerea aburului necesar în proces;

• 1 coloană a produsului (C-5002), unde este produs şi colectat produsul final al instalaŃiei FORMOX: formalina 40-50% sau polimerul UFC (75-85%);




• 1 coloană de spălare (C-5004), care are rolul de spăla restul de formaldehidă rămas nereacŃionat, asigurându-se, în acelaşi timp, că în atmosferă nu va ajunge formaldehidă.

În instalaŃia FORMOX, conform procedeului cu acelaşi nume, aerul ambiental este aspirat prin intermediul unei turbosuflante (F-2110), după care este filtrat şi cu ajutorul a două suflante (suflante de reciclare a aerului: F-2108 şi F-2109) este adus la o presiune de până la 0,5 bar. După comprimare, aerul este amestecat cu metanol (rezultând un amestec de aer şi metanol) în primul evaporator de metanol (H-3102), care este construit sub forma unui schimbător de căldură (reprezentat de un ansamblu de elemente tubulare). În acest prim evaporator de metanol, are loc evaporarea unei părŃi de metanol. Căldura necesară procesului de evaporare este asigurată de două circuite de răcire, prin partea superioară a coloanei produsului (C-5002).

Amestecul brut de aer şi metanol este condus în continuare în cel de-al doilea evaporator de metanol (H-3104), unde are loc evaporarea principalei părŃi de amestec de aer şi metanol. Şi acest al doilea evaporator de metanol este construit ca un schimbător de căldură, în care, sub acŃiunea căldurii gazelor fierbinŃi de proces (imediat după ieşirea din reactorul R-3106), cantitatea principală de metanol lichid este evaporată şi transformată într-un amestec de gaz omogen (aer şi vapori de metanol), cu o temperatură de 200°C. Concomitent, în acelaşi schimbător de căldură, pe partea de gaz de proces, amestecul format din formaldehidă şi restul de aer nereacŃionat, este răcit foarte repede de la 270°C la 120°C.

Cele două evaporatoare de metanol vor fi construite în conformitate cu standardul european PED 97/23/EC şi standardul ASME VII (div. I), din oŃel inoxidabil AISI 304 sau echivalent. Evaporatoarele vor fi încorporate într-o carcasă cilindrică având diametrul D=2400mm şi înălŃimea H=6700mm, cuprinzând o suprafaŃă desfăşurată de evaporaŃie de 640 m2. Ambele evaporatoare vor fi echipate cu diafragme de rupere, care la creşterea presiunii în evaporator peste limita critică de 1 bar, se vor rupe, activând în acelaşi timp sistemul de alarmă la nivelurile SS-A şi SS-B. De asemenea, variaŃia temperaturii este monitorizată continuu atât la intrarea cât şi la ieşirea din evaporatoare, senzorii de monitorizare a temperaturii fiind conectaŃi la sistemul de alarmă general al fabricii şi activaŃi la depăşirea valorilor prestabilite pentru nivelurile specifice de alarmare.

După ce trece prin ultimul evaporator de metanol (H-3105) (al cărui rol este de a evapora eventualul rest de metanol rămas neevaporat, pentru a împiedica defectarea catalizatorului din reactor, datorită contactului dintre metanolul lichid şi catalizator), amestecul de aer şi vapori de metanol este condus către




reactorul instalaŃiei FORMOX (R-3106). D.p.d.v. constructiv, acest reactor are încorporat un schimbător de căldură alcătuit dintr-un ansamblu de elemente tubulare din oŃel (cca. 19.000), cu o lungime de cca. 1,6 m, care conŃin materialul catalizator. De asemenea, reactorul FORMOX este constituit dintr-un vas cilindric vertical cu dimensiunile caracteristice D=5300 mm şi H=7000 mm. Temperatura metanolului la intrarea în reactor va fi cuprinsă între 95 şi 105°C, iar la ieşirea din reactor, aceasta va fi de cca. 300°C. Temperatura în interiorul reactorului este monitorizată printr-un sistem de 10 senzori, fiecare dintre aceştia fiind compus din 9 elemente distincte de detecŃie a temperaturii. Cele 90 de elemente de măsură a temperaturii sunt inserate în 10 sonde distribuite pe patul reactorului, 7 dintre ele colectând informaŃii legate de zonele „fierbinŃi” ale patului reactorului pe care le transmit către computerul central de proces, celelalte 3 fiind utilizate ca rezervă.

Reactorul FORMOX este, de asemenea, echipat cu diafragme de rupere care sunt activate la creşterea presiunii peste 0,5 bar.

În acest reactor are loc oxidarea metanolului, respectiv formarea formaldehidei, prin reacŃiile chimice care au loc la contactul amestecului de aer şi vapori de metanol cu suprafaŃa catalizatorului (oxid de fero-molibden). ReacŃia de proces este următoarea:

CH3OH + ½ O2→ CH2O + H2O

După oxidarea metanolului, formaldehida împreună cu restul de gaze rămase, părăseşte reactorul la o temperatură de 270°C. În urma procesului de oxidare a metanolului se degajează o cantitate mare de căldură, care este preluată de către un circuit exterior de ulei termic.

Uleiul termic evaporat în timpul procesului este condensat în generatorul de abur (H-4102), într-un alt schimbător de căldură, iar căldura astfel transmisă este utilizată pentru producerea de abur (25 bar). Pentru cazurile excepŃionale (defecŃiuni ale instalaŃiei FORMOX) este prevăzut un generator de abur de rezervă, care va utiliza ulei termic din circuitul de ulei termic aferent presei ContiRoll al actualei fabrici de PAL.

Notă: În continuare, este descris procesul de formare a formalinei, respectiv al polimerului UFC. Este important de specificat că, d.p.d.v. tehnic, trebuie să se facă distincŃie între „coloana produsului” şi „coloana de spălare”. Coloana produsului are rolul de a produce şi capta produsul final al instalaŃiei FORMOX: formalina sau polimerul UFC, spre deosebire de coloana de spălare, care are rolul de a spăla restul de gaz de proces (formaldehida), pentru a asigura că acesta nu ajunge în atmosferă.




Producerea formalinei

Dacă instalaŃia este programată să producă formalină, atunci amestecul de gaz de proces este condus de jos în sus, prin coloana produsului (C-5002), în timp ce, prin partea superioară a coloanei produsului este introdusă apă de spălare (soluŃie de spălare = apă demineralizată + restul de gaz, soluŃie care rezultă după trecerea prin coloana de spălare) de la coloana de spălare (C-5004). Apa introdusă extrage formaldehida din gazul de proces în zonele de captare, care reprezintă un ansamblu de elemente tubulare. ReacŃia de proces este următoarea:

n CH2O + H2O → HO(CH2O)nH

Coloana produsului este alcătuită din mai multe zone de captare. Ultimele două zone din partea inferioară sunt construite sub forma unui ansamblu de elemente tubulare şi au rolul de asigura o temperatură optimă în interiorul coloanei produsului, în timpul procesului de formare a formalinei. În partea superioară a coloanei produsului, sunt integrate mai multe ventile, care au rolul de a aspira restul de gaz de proces (compuşi organici volatili: formaldehidă, metanol şi dimetileter). După aspirare, gazul este condus către instalaŃia catalitică de post-combustie, care asigură purificarea acestuia.

După formare, formalina va fi colectată în zonele de captare ale coloanei produsului, situate la baza acesteia, după care va fi condusă către rezervoarele L-T-06, L-T-07 şi L-T-08 (cu un volum total de 600 m3) situate în clădirea 34 (v. Anexa III.4 şi IV.3).

Restul de gaz de proces va fi transferat în coloana de spălare (C-5004), unde, prin partea superioară a coloanei, va fi pompat distilatul FORMOX într-o primă etapă de spălare, iar dacă acesta nu captează prin spălare tot restul de gaze, se va introduce apă demineralizată, într-o a doua etapă de spălare. Ca şi în cazul coloanei produsului, coloana de spălare este prevăzută în partea inferioară cu un ansamblu de elemente tubulare, care permite captarea căldurii degajate în timpul procesului prin intermediul unui schimbător de căldură. Astfel, pe de o parte, se garantează o exploatare optimă a instalaŃiei, iar, pe de altă parte, se asigură reducerea conŃinutului de vapori din gazul rezidual rezultat în urma procesului.

Producerea polimerului UFC

Dacă instalaŃia FORMOX este programată să producă concentrat de uree-formaldehidică 70-85% (UFC 70-85%), procesul se desfăşoară asemănător celui de producere a formalinei, diferenŃa principală fiind faptul că în coloana produsului (C-5002) va fi introdusă soluŃie de uree de concentraŃie 40% în loc




de apă. După reacŃia soluŃiei de uree cu formaldehida,produsul final al instalaŃiei FORMOX (polimerul UFC 70-85%) va fi colectat la baza coloanei produsului, după care, va fi pompat în rezervorul L-T-02 cu volumul de 1.000m3, situat în clădirea 31. Din acest rezervor, polimerul UFC 70-85% va fi pompat ulterior în alte 2 rezervoare de stocare: L-T-03 şi L-T-04, având volumul de 200 m3 fiecare (v. Anexa IV.1).

În cazul producerii UFC, restul de aer nereacŃionat (aer cu conŃinut de formaldehidă care nu a reacŃionat în etapa de producere UFC) va fi introdus în coloana de spălare, unde datorită răcirii coloanei, surplusul de apă se va condensa şi va fi colectat sub formă de distilat FORMOX la baza coloanei de spălare (C-5004). Distilatul FORMOX reprezintă aşadar o soluŃie foarte diluată de formalină (max. 1 % CH2O). Datorită acestei metode, nu vor exista emisii de formaldehidă în aerul ambiental. Distilatul FORMOX este pompat în rezervorul de distilat FORMOX L-T-28, cu o capacitate de 200 m3, situat în instalaŃia de producere a adezivilor, fiind utilizat fie la producerea adezivilor, fie la prepararea soluŃiei de uree, necesară producerii polimerului UFC.

ReacŃiile care au loc în absorber şi determină formarea polimerului UFC sunt următoarele:

(1) CH2O + NH2CONH2 → NH2CO-NH-CH2OH

(2) 2*CH2O + NH2CONH2 → HOCH2-NH-CO-NH-CH2OH

(3) 3*CH2O + NH2CONH2 → HOCH2-NH-CO-N-(CH2OH)2

(4) 4*CH2O + NH2CONH2 → (HOCH2)2-N-CO-N-(CH2OH)2

Polimerul UFC, care rezultă în urma reacŃiilor de mai sus, este un amestec al produşilor de reacŃie prezentaŃi anterior şi are o masă moleculară cuprinsă între 200-400.

SoluŃia de uree 40% va fi produsă în instalaŃia de producere a adezivilor în reactorul R-R-03, având volumul de 50 m3, prin amestecul distilatului FORMOX cu ureea, fiind stocată intermediar în rezervorul L-T-17, cu un volum maxim de 200 m3. În procesul de formare a polimerului UFC, soluŃia de uree reprezintă un mediu de extracŃie foarte eficient pentru gazul de proces.

Ca şi în cazul producerii formalinei, pentru optimizarea procesului, temperatura va fi ajustată corespunzător în ambele coloane.

Pentru a optimiza capacitatea de extracŃie a coloanei produsului, atât în procesul de producere formalinei, cât şi în procesul de producere a




polimerului UFC, în coloana produsului va fi pompată o soluŃie de hidroxid de sodiu 12%,cu ajutorul a trei pompe pneumatice dozatoare. Utilizarea hidroxidului de sodiu în cadrul procedeului FORMOX este o practică obişnuită în industria de producere a adezivilor. SoluŃia de hidroxid de sodiu va fi pompată dintr-un rezervor cu un volum de 25m3, aflat în clădirea 36 a instalaŃiei FORMOX.

Gazul rezidual rezultat din instalaŃia FORMOX va conŃine mici cantităŃi de compuşi organici volatili (COV), reprezentaŃi de formaldehidă, metanol şi dimetileter. Acesta va fi aspirat, încălzit în prealabil în pre-încălzitorul de aer (H-5502) şi condus pentru epurare într-o instalaŃie de post-ardere catalitică (R-5506). În instalaŃia catalitică de post-combustie, resturile de COV vor fi arse pe suprafaŃa unui catalizator de platină. Căldura rezultată în timpul procesului de epurare a gazelor reziduale va fi condusă printr-un supra-încălzitor de abur (H-5508) şi utilizată pentru supraîncălzirea aburului de 23 bar. După etapa de purificare, aerul tratat este răcit la o temperatură de cca. 120°C, şi apoi evacuat în atmosferă prin intermediul unui coş de dispersie.

Aburul de 25 bar supraîncălzit va fi transformat prin intermediul unei turbine de abur în energie electrică. O parte din acest abur va fi însă utilizată şi pentru încălzirea reactoarelor aferente instalaŃiei de producere a adezivilor. În cazul unei defecŃiuni a turbinei de producere a aburului, instalaŃia va dispune de condensatori de rezervă, pentru condensarea aburului la 25 bar.

3.2.1.3 Conceptul privind siguranŃa instalaŃiei

D.p.d.v. al amenajării amplasamentului, sectorul F va fi semnalizat, conform prevederilor H.G. nr. 1058/2006 (privind cerinŃele minime pentru îmbunătăŃirea securităŃii şi protecŃia sănătăŃii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenŃial risc datorat atmosferelor explozive, transpunere a Directivei 1999/92/CE), ca loc unde pot apărea atmosfere explozive (zona 1). Datorită faptului că în această zonă vor fi amplasate conductele cu metanol, respectiv amestec de gaz pe bază de metanol sau gaz rezultat din proces, interiorul acestor conducte, în funcŃie de conŃinut, va fi semnalizat ca loc periculos unde pot apărea medii explozibile: zona 0, respectiv zona 1 (v. Anexa IV.2).

D.p.d.v. funcŃional, întreaga instalaŃie FORMOX funcŃionează complet automat, fiind conectată la un calculator special (SIEMENS PCS7), care, pe de o parte, comandă şi controlează fiecare proces individual din instalaŃie, iar, pe de altă parte, documentează (înregistrează) continuu parametrii de proces într-o bază de date centrală.

Etapele critice din cadrul procesului sunt conectate la sisteme de avertizare sonoră şi vizuală, iar procesele tehnologice cu potenŃial de periculozitate sunt




securizate suplimentar printr-un software special, fiind, în acelaşi timp, cuplate la o reŃea internă de fire şi cabluri.

Astfel, se garantează că, în cazul disfuncŃionalităŃii parametrilor de proces:

• personalul instalaŃiei FORMOX este atenŃionat prin alarme auditive şi vizuale, în cazul în care există devieri ale parametrilor instalaŃiei (pe monitoarele din camera de control apare o căsuŃă de alarmare de culoare roşie, în timp ce local, disfuncŃionalitatea este semnalizată printr-o alarmă auditivă şi vizuală, cu lumină intermitentă de culoare galbenă), sau

• instalaŃia este adusă imediat la un nivel de funcŃionare în siguranŃă, (automat, prin intermediul software-lui sau, în caz de defecŃiune a calculatorului, prin reŃeaua internă de fire şi cabluri; dacă disfuncŃionalitatea persistă sau devierile parametrilor de funcŃionare sunt foarte critice).

Toate componentele relevante d.p.d.v. al siguranŃei (aparatele din exteriorul clădirilor � reŃeaua de cablu� şi traductoare) vor fi construite astfel încât să fie sigure în caz de incidente. De asemenea, cele mai importante componente (traductoarele şi o parte din senzorii importanŃi din zona reactorului) vor fi construite redundant.

La funcŃionarea în intervalul prestabilit de temperatură a gazului de proces, valoarea limită de explozie a metanolului în aer este de 7% în procente volumice, în condiŃiile în care conŃinutul de oxigen este de cel puŃin 13% v/v. Prin recircularea gazului de proces de la absorber, conŃinutul de oxigen în reactor este menŃinut la un nivel redus, respectiv de cca. 11%, iar dacă acesta creşte peste 13%, instalaŃia se închide în mod automat. În Figura 3-2, se prezintă schematic relaŃia dintre conŃinutul în metanol şi cel în oxigen, din perspectiva determinării intervalului de siguranŃă pentru instalaŃia FORMOX.




Figura 3-2 Schema relaŃiei dintre conŃinutul de metanol şi excesul de oxigen din perspectiva determinării intervalurilor de exploatare în siguranŃă la instalaŃia FORMOX

SiguranŃa în exploatarea instalaŃiei va fi asigurată printr-un sistem de comenzi automate, corespunzător unei serii de valori limită pentru fiecare dintre parametrii principali de funcŃionare, zonă şi instrument de supraveghere a instalaŃiei FORMOX. În funcŃie de domeniul de alarmare – indicare definit pentru fiecare aparat în parte, în caz de valori neconforme (peste sau sub domeniul definit), vor acŃiona trei sisteme diferite de siguranŃă (SS), după cum urmează:

• SS-A;

• SS-B;

• SS-D.

Sistemul de siguranŃă A (SS-A)

La atingerea pragurilor relevante ale valorilor parametrilor principali, suflanta de aer proaspăt şi suflantele din sistem vor fi deconectate la o scurtă diferenŃă de timp între ele. În acest interval, metanolul va fi extras din sistem. În unele cazuri, suflantele vor fi oprite imediat, pentru protejarea aparaturii. Atât emisiile în atmosferă, cât şi introducerea de oxigen către sistemul reactorului vor fi oprite imediat. Când va fi activat sistemul de siguranŃă A (SS-A), şi sistemul de siguranŃă B (SS-B) va fi activat automat.




Sistemul de siguranŃă B (SS-B)

În situaŃiile corespunzătoare nivelului de siguranŃă B, alimentarea metanolului va fi oprită imediat prin închiderea ventilului de siguranŃă aferent admisiei metanolului în vaporizator. De asemenea, vor fi închise ventilul de reglaj şi ventilul comandat automat (de la distanŃă), care reglează admisia metanolului. În acest fel, în lipsa metanolului, reacŃia exotermă din reactorul FORMOX va fi oprită.

Sistemul de siguranŃă D (SS-D)

În cadrul sistemului de siguranŃă D, instalaŃia electrică de încălzire a uleiului termic va fi oprită imediat pentru a evita supraîncălzirea. Suplimentar, sistemul de încălzire va fi imediat oprit şi în situaŃia în care pompa de ulei termic va fi oprită sau dacă amestecul de gaz este insuficient. InstalaŃia de încălzire nu poate fi pornită dacă pompa nu funcŃionează.

Cele 3 sisteme diferite de siguranŃă au rolul fie de a relua procesul tehnologic în condiŃii de siguranŃă, fie de a opri instalaŃia în condiŃii controlate.

Sistemul de siguranŃă, respectiv etapele de siguranŃă programate de calculator, vor fi activate atunci când una din valorile limită, prestabilite, ale parametrilor de siguranŃă şi de funcŃionare este depăşită. După activarea sistemelor de siguranŃă, instalaŃia va fi oprită în condiŃii de siguranŃă, putând fi repornită numai după remedierea defecŃiunii. În funcŃie de gravitatea situaŃiei, din momentul activării sistemului de siguranŃă, fie va fi oprită întreaga instalaŃie, fie va fi întreruptă introducerea metanolului în sistem. Tabelul 3-4 prezintă modul de activare a sistemelor de siguranŃă şi alarmare, în funcŃie de situaŃiile critice care pot apărea.

Sistemul de siguranŃă va controla procesul din instalaŃie fie prin oprirea alimentării metanolului în reactorul FORMOX, fie prin oprirea introducerii de aer în sistem cu ajutorul suflantelor. Aceste măsuri garantează, imposibilitatea apariŃiei atmosferelor explozibile în instalaŃie, inclusiv a emisiilor nedorite, şi, prin urmare, funcŃionarea instalaŃiei în condiŃii de siguranŃă.




Tabelul 3-4 Criterii de declanşare a alarmelor şi sistemelor de siguranŃă

Denumire Criterii de declanşare Alarmă SS-A SS-B SS-D Legătura cu hardware-

ul

1101 FA/4 Volum ridicat de metanol în evaporatorul de metanol

HH X

1101 BQ Fluxul de metanol nu este indicat de sistemele de monitorizare a procesului

X

1064 TA/2 Suflanta de aer proaspăt funcŃionează necorespunzător, temperatura instalaŃiei este în afara limitelor prestabilite

HH X X

1074 TA/2 Suflanta de aer proaspăt funcŃionează necorespunzător, temperatura instalaŃiei este în afara limitelor prestabilite

HH X X

1201 FA/2 Flux de aer scăzut către reactorul FORMOX

LL X

1201 AUTO Regulatorul fluxului de aer către evaporatorul de metanol nu funcŃionează în mod automat

X

1201 BQ Fluxul de aer nu este indicat de sistemele de monitorizare a procesului

X

1203 PA/2 Presiune ridicată după suflante HH X X

1204 TA/2 Temperatură ridicată după suflante

HH X X

1205/1 AA/4 ConŃinut ridicat de oxigen HH X

1205/1 AA/5 ConŃinut scăzut de oxigen LL X

1205/2 AA/4 ConŃinut ridicat de oxigen HH X

1205/2 AA/5 ConŃinut scăzut de oxigen LL X

1224 TA/2 Temperatură ridicată în partea superioară a reactorului FORMOX

HH X X

1227 TA/2 Temperatură ridicată după catalizatorul instalaŃiei de post-ardere catalitică

HH X

1227 TA/3 Temperatură ridicată după catalizatorul instalaŃiei de post-ardere catalitică

HHH X X

1227 TA/5 Temperatură scăzută după catalizatorul instalaŃiei de post-ardere catalitică

LL X





ul

1234 TA/2 Temperatură ridicată în partea superioară a reactorului FORMOX

HH X X X

1244 TA/2 Temperatură ridicată după reactorul FORMOX

HH X X

1247/1 RA 1 Temperatură ridicată la instalaŃia de post-ardere catalitică (ECS)

Intrarea 1

HH X X

1247/2 RA 1 Temperatură ridicată la instalaŃia de post-ardere catalitică (ECS)

Intrarea 2

HH X X

1253 PA/3 Presiune ridicată în partea superioară a coloanei de spălare

HH X X

1253 PA/4 Presiune scăzută în partea superioară a coloanei de spălare

LL X X

1254 TA/2 Temperatură ridicată după reactorul FORMOX

HH X X X

1257 TS Temperatură ridicată la intrarea în ECS

HH X X

1263 PA/1 Presiune scăzută în partea superioară a coloanei de spălare

LL X X

1263 PA/2 Presiune ridicată în partea superioară a coloanei de spălare

HH X X

1264 TA/3 Temperatură ridicată înainte de coloana produsului

HH X X X

1274 TA/3 Temperatură scăzută în partea inferioară a reactorului FORMOX.

LL X

1274 TA/4 Temperatură ridicată în partea inferioară E-1 a reactorului FORMOX.

HH X

1284 TA/3 Temperatură ridicată înainte de coloana produsului

HH X X

1287/A TA/2 Suflanta 1 nu funcŃionează, temperatura instalaŃiei depăşeşte limitele prestabilite

HH X X

1287/B TA/2 Suflanta 2 nu funcŃionează, temperatura instalaŃiei depăşeşte limitele prestabilite

HH X X

1294 TA/3 „Punct fierbinte “ (temperatura reactorului FORMOX este ridicată într-o anumită zonă a acestuia)

HH -- --





ul

1294 TA/3 „ Punct fierbinte “ (temperatura reactorului FORMOX este ridicată într-o anumită zonă a acestuia)

HHH X

1297/A TA/2 Suflanta1 nu funcŃionează, temperatura instalaŃiei depăşeşte limitele prestabilite

HH X X

1297/B TA/2 Suflanta 2 nu funcŃionează, temperatura instalaŃiei depăşeşte limitele prestabilite

HH X X

1401 FA/2 Volum scăzut către instalaŃia de încălzire a uleiului termic

LL X

1403 PA/3 Presiune ridicată a uleiului termic HH X

1404 TA/2 Temperatură ridicată a uleiului termic la ieşirea din reactor

HH X

1414 TA/2 Temperatură ridicată a uleiului termic la ieşirea din reactor

HH X

1424 TA/2 Temperatură ridicată în partea superioară a condensatorului de ulei termic

HH X X

1444 TA/2 Temperatură ridicată după instalaŃia de încălzire a uleiului termic

HH X

1463 PS Presiune ridicată în circuitul uleiului termic

HH X X X

1464 TS Temperatură ridicată în pre-încălzitorul uleiului termic

HH X X

1602 LA/3 Nivel scăzut de umplere cu apă în condensatorul de ulei termic

LL X

1662 LS Nivel scăzut de umplere cu apă în E-3

LL X X

HS-100 Butonul URGENłĂ – OPRIRE nu funcŃionează

-- X X X X

ZS-1216 Diafragma de rupere la suprapresiune în reactorul FORMOX este acŃionată

-- X X X

ZS-1226 Diafragma de rupere la suprapresiune în reactorul FORMOX este acŃionată

-- X X X

ZS-1236 Diafragma de rupere la suprapresiune la capătul superior al evaporatorului de metanol este acŃionată

-- X X X





ul

ZS-1246 Diafragma de rupere la suprapresiune în partea inferioară a evaporatorului de metanol este acŃionată

-- X X X

TRIP C-4A Suflantele nu funcŃionează -- X X

TRIP C-4B Suflantele nu funcŃionează -- X X

TRIP C-7 O suflantă este oprită sau sistemul de oprire rapidă este activat

-- X X

P-2 RUN Pompa de ulei termic nu funcŃionează

-- X

Notă: H=alarmare; HH, LL=alarmare şi oprirea sistemelor de alimentare; HHH = alarmare cu oprirea sistemelor de alimentare şi oprirea completă a instalaŃiei

ProtecŃia împotriva exploziilor

Conductele din zona în care se află instalaŃia FORMOX, începând cu evaporatorul de metanol şi până la prima coloană de spălare vor fi semnalizate conform cerinŃelor H.G. nr. 1058 / 2006 ca zonă 0, în consecinŃă, fiind luate toate măsurile de siguranŃă. Restul părŃilor de instalaŃie, care constau în construcŃia de oŃel şi cuva de retenŃie, vor fi semnalizate ca zone 1. Toate părŃile din oŃel ale instalaŃiei FORMOX vor fi anti-corozive şi se vor suda continuu. Legăturile dintre părŃile instalaŃiei vor fi prevăzute cu flanşe îmbinate sau flanşe plate, fiind construite în sistem etanş, conform specificului fiecărei instalaŃii.

D.p.d.v. al procesului tehnologic, instalaŃia FORMOX va fi exploatată cu un deficit de oxigen în amestecul explozibil de metanol-aer. Calculatorul de comandă, împreună cu sistemul de siguranŃă al instalaŃiei şi elementele referitoare la modalitatea de construire a instalaŃiilor vor garanta funcŃionarea acestora în condiŃii de siguranŃă.

Suplimentar, pe lângă măsurile prezentate în cadrul descrierii sistemului de siguranŃă, atât reactorul FORMOX, cât şi vaporizatorul de metanol vor fi prevăzute cu diafragme de rupere controlată în caz de suprapresiune.

ProtecŃia împotriva incendiilor

În instalaŃia FORMOX există 3 zone în care, în mod teoretic, pot apărea riscuri de incendiu, respectiv: zona superioară a reactorului, zona conului de la baza reactorului şi zona cămăşuielii interioare a evaporatorului. În aceste zone,




poate exista, în anumite condiŃii, un risc de aprindere a metanolului, amestecului de formalină şi gaze sau a uleiului termic.

În cazul în care o conductă din partea superioară a reactorului prezintă scurgeri de ulei termic, care pătrunde în interiorul zonei în care se află catalizatorul FORMOX, acesta este oxidat automat de catalizatorul formaldehidic, conducând astfel creşterea temperaturii şi apariŃia riscului de incendiu. Prin intermediul sistemului computerizat de monitorizare şi control al procesului tehnologic, la atingerea unei anumite valori a temperaturii, aportul de metanol, aer şi gaz rezidual de proces se întrerupe, permiŃând astfel oprirea instalaŃiei FORMOX în condiŃii de siguranŃă şi remedierea defecŃiunilor. În situaŃia extremă a începerii unui incendiu, se va declanşa un sistem de stingere care utilizează bioxid de carbon.

În cazul în care metanolul trece nereacŃionat suficient prin tuburile conŃinând catalizatorul FORMOX şi ajunge astfel în zona conului de la baza reactorului FORMOX, există posibilitatea creşterii temperaturii în această secŃiune şi, implicit, riscul de producere a unui incendiu. La atingerea temperaturii maxime prestabilite în zona conului de bază al reactorului, sistemul automat de interblocare opreşte alimentarea cu metanol şi aer/gaz rezidual de proces şi, concomitent, se declanşează sistemul de stingere a incendiilor.

În ceea ce priveşte cea de a treia zonă în care pot apărea riscuri de incendiu, trebuie menŃionat faptul că, dacă temperatura în absorber este prea scăzută, există riscul formării paraformaldehidei (produs solid) pe cămăşuiala interioară a evaporatorului de metanol. Paraformaldehida este un compus chimic, solid şi inflamabil, dacă arderea este generată din afara acestuia. Într-o astfel de situaŃie, temperatura în evaporator creşte, conducând la apariŃia riscurilor de incendiu. În mod similar situaŃiilor descrise mai sus, la atingerea unei valori de prag prestabilită pentru temperatură, sistemul de interblocare computerizat opreşte alimentarea cu metanol şi cu aer/gaz de proces, după care declanşează sistemul de stingere a incendiilor.

3.2.2 Sectorul R: instalaŃia de producere a adezivilor şi răşinilor de impregnare

InstalaŃia pentru prepararea adezivului şi a răşinilor de impregnare va fi construită pentru o capacitate de producŃie anuală totală de 200.000 t, din care 155.000 t de adeziv, respectiv 45.000 t de răşini. Ca materii prime de bază se vor utiliza formalina şi polimerul UFC, alături de o serie de aditivi, dintre care cel mai important, d.p.d.v. cantitativ, este ureea.

Având în vedere faptul că instalaŃia de producere a adezivilor şi răşinilor de impregnare nu face parte din lista instalaŃiilor relevante d.p.d.v. al SEVESO,




descrierea care urmează are doar rol informativ şi îşi propune să ajute la înŃelegerea potenŃialelor efecte Domino ale accidentelor majore.

3.2.2.1 Detalii constructive

InstalaŃia pentru producerea adezivilor şi a răşinilor de impregnare se va amplasa în clădirea 38, situată în zona central-sudică a amplasamentului (v. Anexa III.4). Aceasta va consta din următoarele elemente componente principale (v. Anexa IV.1):

• 2 reactoare pentru producerea adezivului, cu un volum de 50 m3 fiecare (R-R-01 şi R-R-02);

• 1 reactor cu folosinŃe multiple (pentru producerea adezivului, a diferitelor răşini sau a soluŃiei de uree), cu un volum de 50 m3 (R-R-03);

• 1 reactor pentru producerea răşinilor, cu un volum de 27 m3 (R-R-04).

ReacŃiile chimice parŃial exoterme dintre materiile prime principale (formalină, UFC, uree, apă şi melamină) şi materiile prime secundare (uree, diverse săruri şi acizi) pentru obŃinerea produselor finale (adezivi şi răşini de impregnare) vor avea loc în reactoare. SubstanŃele chimice vor fi amestecare în aceste reactoare, care vor fi prevăzute cu 4 picioare şi celule de cântărire şi vor fi construite din oŃel. De asemenea, ele vor fi înconjurate de conducte pentru încălzirea aburului (4 bar, care vor fi verificate pentru 10 bar). În interiorul reactorului există şi un sistem de răcire a acestuia cu serpentină. Reactoarele vor fi construite ca rezervoare sub presiune (-1 / +2,5 bar), fiind însă exploatate numai la presiune normală ori, în cazuri excepŃionale la subpresiune de 0,8 bar. La capătul superior, reactoarele vor fi prevăzute cu dispozitive de legătură şi sisteme de dozare pentru diversele materii prime şi aditivi. Tot în partea superioară, vor exista o gură de vizitare pentru inspecŃiile periodice şi o conductă secundară pentru transferul şi condensul aburului fierbinte / amestecului de aer. Acestă conductă va avea şi rolul de a capta emisiile şi a le conduce spre scruberul cu prespălare prevăzut pentru aerul rezidual provenit din reactoare.

În aceeaşi hală vor fi amplasate o serie de utilaje şi echipamente care se vor conecta la cele 4 reactoare şi vor consta din:

• 3 recipiente intermediare pentru melamină solidă (golirea sacilor de tip „big bag”, respectiv melamină vrac în cazul reactorului R-R-04);

• câte 4 recipiente intermediare pentru fiecare reactor, conŃinând diverşi aditivi (soluŃii, acizi);

• condensatori de abur (pentru condensarea aerosolilor/ aburilor la temperaturi ridicate) instalaŃi în partea superioară a fiecărui reactor;




• instalaŃiile pentru aspirarea şi aerisirea reactoarelor;

• pompe cu vacuum (pentru răcirea rapidă a conŃinutului din reactor);

• pompe de prelevare de probe (pentru controlul producŃiei);

• schimbătoare de căldură (pentru răcirea produsului);

• filtre pentru îndepărtarea impurităŃilor din materiile prime;

• echipamente pentru gestiunea aburului condensat (recipient de colectare şi pompe).

Toate componentele instalaŃiei care sunt necesare producŃiei (de ex. reactoarele, recipientele intermediare, pompele, schimbătoarele de căldură) vor fi integrate într-o construcŃie proprie din oŃel, cu mai multe nivele (parter şi 2 etaje), care va fi parte integrantă a halei de producŃie. De asemenea, în această clădire se vor afla şi grupuri sanitare, o sală de mese, un mic atelier, birouri, camera de control, casa scării şi o pasarelă exterioară spre clădirea instalaŃiei FORMOX. Întreaga instalaŃie va fi construită într-o cuvă de retenŃie impermeabilă, prevăzută cu rigole de colectare a eventualelor scurgeri accidentale şi recirculare a acestora.

Alimentarea tuturor substanŃelor şi aditivilor în reactoarele aflate în clădirea 38 se va realiza după o dozare prealabilă, efectuată în cadrul unor celule de cântărire, reactoarele fiind amplasate pe nivelul inferior (parter) al construcŃiei din oŃel a instalaŃiei de adezivi. Tot la parter, se vor afla, printre altele, şi schimbătoarele de căldură, filtrele, pompele şi echipamentele pentru aburul condensat. Etajul 1 va reprezenta spaŃiul principal de lucru al operatorilor. Aici se vor afla majoritatea elementelor de comandă, precum tabloul de comandă pentru calculatorul care monitorizează procesul şi pentru sistemul de ghidare al procesului. De asemenea, procesul poate fi controlat şi din clădirea administrativă învecinată (clădirea 35), de la acelaşi etaj. În afară de sistemele fixe de conducte pentru alimentarea cu materii prime, de la acest etaj, reactoarele mai pot fi alimentate cu cantităŃi mici de materii prime prin gura de vizitare a reactorului sau prin deschizături de alimentare proprii. Procesul de analiză însoŃitor (inclusiv prelevarea de probe) se va desfăşura tot de la acest etaj. La etajul al doilea, vor fi instalate recipientele intermediare pentru aditivi (câte 4 recipiente a câte 200 l pentru fiecare reactor, dispuse pe celule de cântărire), recipientele intermediare de uree şi melamină, condensatorii de abur şi pompele de vacuum.

La fel ca şi restul sectoarelor fabricii, instalaŃia de producere a adezivilor şi răşinilor este automatizată, fiind conectată la un calculator care, pe de o parte, comandă şi controlează fiecare proces din instalaŃie iar, pe de altă parte, documentează (înregistrează) continuu parametrii de proces într-o bază de




date centrală. Fiecărui loc de muncă îi corespunde o interfaŃă de lucru PC care, în funcŃie de domeniul de activitate, permite accesarea restricŃionată a sistemului informatic de conducere a procesului tehnologic, conform cu drepturile de acces prestabilite pentru fiecare angajat cu atribuŃii în acest domeniu.

În cadrul tuturor instalaŃiilor, etapele de proces vor fi stabilite prin intermediul unor programe de calculator. Acest fapt va fi valabil în special pentru reŃetele necesare producŃiei, care vor fi administrate şi puse la dispoziŃie de pe un „server pentru dozare” propriu. Aceasta înseamnă că, după prepararea şi aprobarea reŃetei de către departamentul de planificare a producŃiei, operatorul reŃetei va fi condus automat prin etapele de fabricaŃie incluse în reŃetă, astfel încât erorile umane vor fi excluse. În plus, etapele critice din cadrul procesului vor fi conectate la sisteme de avertizare sonore şi vizuale, iar procesele tehnologice cu potenŃial de periculozitate vor fi securizate suplimentar printr-un software special, fiind în acelaşi timp cuplate la o reŃea internă de fire şi cabluri.

3.2.2.2 Descrierea proceselor tehnologice

Într-o primă etapă de reacŃie, materiile prime vor fi introduse în reactoare, amestecate şi aduse la o temperatură de condensare de cca. 95 °C.

Într-o a doua etapă de reacŃie, se va introduce în amestec un catalizator (acid), conŃinutul reactorului condensând şi transfomându-se în răşină. După obŃinerea vâscozităŃii dorite, procesul de condensare va fi întrerupt (prin adăugarea de alcani), iar conŃinutul reactorului va fi răcit la temperatura camerei. După analiza produsului, conŃinutul reactorului va fi pompat în recipientul de stocare corespunzător.

În funcŃie de produsul final dorit (adeziv sau răşină de impregnare), un rol hotărâtor îl va avea stabilirea proporŃiei dintre materiile prime care vor fi amestecate.

În continuare, se va descrie procesul tehnologic pe fiecare dintre filierele de producere a adezivilor şi răşinilor de impregnare.

Producerea adezivului

Pentru prepararea adezivului se vor întrebuinŃa reŃete diferite, procesul putând fi controlat automat. Astfel, fiecare reactor poate fi programat prin intermediul unui software să urmeze automat o anumită reŃetă de producere, pompând astfel anumite tipuri şi cantităŃi de substanŃe în reactor.




Adezivul pe bază de uree (UF) se va produce în reactorul R-R-01 sau R-R-02. În principiu, pentru producerea adezivului pe bază de uree, într-o primă fază se vor introduce în reactor apă de 20-40°C (amestec de apă de spălare, de proces, de la puŃuri şi distilatul FORMOX) şi UFC. După pornirea mecanismului de amestecare şi calibrarea valorii pH-ului prin adăugarea de hidroxid de sodiu, se va alimenta cu prima doză de uree. Aceasta va fi introdusă direct în reactor din recipientul intermediar de uree (40 m³) corespunzător. În acelaşi timp, conŃinutul reactorului va fi încălzit la 95°C cu ajutorul aburului fierbinte la o presiune de 4 bari şi menŃinut la acest nivel de temperatură pentru o anumită perioadă de timp. După o nouă calibrare a pH-ului prin adăugarea de acid, se induce faza de condensare a adezivului. Prin măsurarea vâscozităŃii adezivului se controlează condensarea, care, la atingerea unei anumite valori va fi oprită prin dozarea de hidroxid de sodiu şi activarea sistemului de răcire a reactorului. Adăugarea de hidroxid de sodiu, urmată de o ultimă doză de uree conduce la finalizarea reacŃiei. După răcirea conŃinutului reactorului la 20-30°C şi controlul de calitate din partea laboratorului, produsul sub formă de adeziv alb va fi pompat într-un rezervor de depozitare.

În situaŃii excepŃionale, în loc de UFC se poate folosi formalină. În acest caz, faŃă de reŃeta cu UFC, se vor schimba numai cantităŃile de uree. AdiŃional, după ultima adăugare de uree, cu ajutorului unei pompe pentru vacuum în reactor se va crea o presiune de 0,2 bari, iar apa în exces va fi distilată la o temperatură de 60°C. Acest distilat va fi pompat apoi în rezervorul L-T-28 al distilatului FORMOX.

Adezivul pe bază de melamină (MUF) se va produce în reactorul R-R-01 sau R-R-02, în urma unui proces asemănător celui de producere a adezivului pe bază de uree, descris anterior. DiferenŃa constă în adăugarea, în cadrul primei secvenŃe de producŃie, în funcŃie de reŃeta folosită, pe lângă uree, a unei cantităŃi de până la 25% melamină. Aceasta va fi, la fel ca şi ureea, alimentată în reactorul corespunzător dintr-un recipient intermediar (25 m³) situat deasupra reactorului respectiv, cu ajutorul unui distribuitor mecanic.

Producerea răşinilor de impregnare

Răşinile pe bază de uree vor fi produse în reactorul R-R-03, în aceeaşi succesiune ca şi adezivii pe bază de uree, dar totdeauna folosind formalină şi numai apă demineralizată din rezervorul U-T-3 (100 m³) şi uree (v. Anexa IV.1). Spre deosebire de reŃetele adezivilor pe bază de uree, la răşinile de impregnare pe bază de uree se foloseşte o cantitate mult mai mică de uree. De asemenea, spre deosebire de adezivii pe bază de formalină, nu mai este




necesară etapa de distilare descrisă anterior. Drept urmare, răşinile pe bază de uree prezintă un conŃinut mai mare de apă şi rămân incolore şi transparente.

Răşinile pe bază de melamină vor fi produse exclusiv în reactorul R-R-4, folosind formalină şi apă demineralizată din rezervorul U-T-3 (100 m³). Formalina şi apa vor fi încălzite la 40°C, după care vor fi adăugaŃi pe rând aditivii în stare solidă şi lichidă. Va urma stabilizarea pH-ului cu soluŃie de hidroxid de sodiu, după care va urma dozarea melaminei printr-un recipient de 17 m³ situat deasupra reactorului. ConŃinutul din reactor va fi încălzit la 90°C, timp în care melamina se va dizolva, după care va începe reacŃia de condensare. Faza de condensare va fi continuată până când conŃinutul reactorului va atinge proporŃia de apă prescrisă, după care va fi răcit rapid la 20-30°C. După verificarea calităŃii, răşina pe bază de melamină va fi pompată în rezervorul de depozitare prevăzut în acest scop.

Prepararea soluŃiei de uree 40%

Reactorul R-R-3 va fi folosit şi pentru producerea soluŃiei de uree 40%, necesară producŃiei de UFC în instalaŃia FORMOX. ReŃeta de producere a soluŃiei de uree 40% este descrisă în cele ce urmează. În reactorul R-R-03 se va introduce distilatul FORMOX, respectiv apă lipsită de particule în suspensie, care va fi încălzită la 60°C şi apoi amestecată într-o cantitate de uree prescrisă în reŃetă, uree care va fi introdusă din recipientul intermediar amplasat la partea superioară a reactorului. După dizolvarea completă a ureei, se va calibra un pH neutru, iar soluŃia limpede obŃinută va fi pompată în rezervorul L-T-17 (200 m³), aflat în clădirea alăturată (34).

3.2.3 Sectorul L: logistica – alimentarea cu materii prime, încărcarea şi descărcarea materiilor prime şi a produselor, elementele infrastructurii

Sectorul de logistică cuprinde toate domeniile care au legătură cu manipularea şi depozitarea materiilor prime şi a produselor, inclusiv estacadele (podurile) de conducte. Clădirile şi construcŃiile care aparŃin acestui sector sunt prezentate mai jos şi se regăsesc şi în Anexa III.4, fiind marcate cu litera L:

• depozitele de materii prime şi cele ale produselor finale:

- hala de uree (clădirea 39);

- depozitul de melamină, aditivi şi substanŃe chimice utilizate în cantităŃi mici, împărŃit în 3 compartimente (clădirea 32):

- hala de melamină;

- depozitul de aditivi;

- depozitul de substanŃe chimice în cantităŃi mici;




- depozitul de adezivi şi UFC (construcŃia 31), împărŃit de asemenea în două compartimente, respectiv:

- depozitul de UFC;

- depozitul de adezivi;

- depozitul de răşini şi alte materii prime (clădirea 34), care include şi rezervoarele de formalină;

- rezervoarele de metanol (construcŃia 30);

• platforme de încărcare şi descărcare (rampe de încărcare/descărcare, rampe de încărcare/descărcare metanol, uree etc. – construcŃiile 33 şi 37);

• instalaŃia FORMOX, unde va fi stocat uleiul termic (clădirea 36);

• infrastructura:

- linii de cale ferată (construcŃia 42);

- estacade (poduri) de conducte (construcŃia 42);

- alte căi de acces.

Stocarea şi manipularea substanŃelor chimice periculoase şi nepericuloase care vor fi utilizate în procesele de producŃie se va face în condiŃii de siguranŃă, conform prevederilor din Fişele tehnice de securitate (v. subcap. 3.4 şi Anexa VII). Pentru o mai bună supraveghere a circuitului substanŃelor chimice, în cadrul viitoarei fabrici de adezivi va exista un departament separat (Logistică), cu atribuŃii referitoare la manipularea şi depozitarea materiilor prime şi a produselor. De asemenea, reŃetele de preparare a adezivilor şi răşinilor şi nivelul de umplere al rezervoarelor vor fi monitorizate în permanenŃă în camerele de control.

Ca măsură de siguranŃă suplimentară, vor fi planificate cu regularitate inspecŃii ale depozitelor şi halelor de producŃie, precum şi instruiri ale personalului implicat în manipularea substanŃelor chimice, conform prevederilor sistemului de management al securităŃii.

Detalii despre fiecare din depozitele/ instalaŃiile enumerate mai sus, respectiv despre manipularea substanŃelor sunt prezentate în cele ce urmează.

3.2.3.1 Hala de uree (clădirea 39)

Consumul anual estimat de uree în procesul tehnologic va fi de cca. 76.000 t. Ureea va fi livrată sub formă de granule solide, în vrac, în vagoane CF cu o capacitate între 1.000 şi 1.500 t, fiind stocată temporar într-un depozit (hală) cu o capacitate maximă de stocare de 4.200 t. Hala va avea o structură de oŃel cu




componente de tip sandwich şi va fi construită din beton turnat la faŃa locului, respectiv din beton prefabricat, cu o înălŃime de 12 m. Pentru susŃinerea acoperişului ce va fi construit din tablă trapezoidală, hala va fi prevăzută cu grinzi de lemn. Pentru o depozitare mai simplă şi mai organizată a diferitelor tipuri de uree (d.p.d.v. calitativ), hala va fi împărŃită în patru compartimente, unde ureea va fi manipulată cu ajutorul unor încărcătoare pe pneuri.

Şinele CF prevăzute în vederea asigurării accesului la zona de descărcare din vagoane vor fi cu ecartament normal dar şi cu ecartament lat, ambele având ca destinaŃie acelaşi jgheab de descărcare. Sistemul de descărcare-transportare a ureei, cu o capacitate proiectată de 150 t/oră, va consta din următoarele instalaŃii: un jgheab de descărcare, un lift şi o bandă transportoare şi alte trei benzi transportoare parŃial reversibile. Prin intermediul ultimelor 3 benzi ureea va fi descărcată în mijlocul fiecărui compartiment al halei, încărcătoarele pe pneuri urmând să distribuie uniform ureea până în colŃurile acestora.

Pentru transferul din hala de stocare, respectiv dintr-un anumit compartiment al acesteia, ureea va fi transportată cu ajutorul încărcătoarelor pe pneuri spre un jgheab de descărcare, de unde va fi preluată automat de o bandă pneumatică şi transportată spre recipientele intermediare (RR01-S01, RR02-S-01 şi RR03-S-01) ale celor trei reactoare de fabricaŃie a adezivilor şi răşinilor. Capacitatea acestei instalaŃii transportoare este cuprinsă între de 25 t/h şi maxim 26,5 t/h (320 t/zi).

Aerul cu conŃinut de pulberi din zona de descărcare a ureei (benzile transportoare şi liftul) va fi exhaustat cu ajutorul unui ventilator şi epurat într-un filtru-sac cu funcŃionare automată. Particulele astfel colectate vor fi introduse înapoi în hala de depozitare, iar aerul filtrat va fi evacuat în atmosferă prin intermediul unei guri de aerisire montate în acoperişul halei.

3.2.3.2 Hala de melamină (clădirea 32)

Conform calculelor de producŃie, în procesul tehnologic al fabricii de adezivi vor fi necesare cca. 22.000 tone de melamină anual. Livrarea acesteia se va face sub formă granulară, solidă, pe cale ferată, în saci de tip „big bag” (1 t/buc), care vor fi descărcaŃi din vagoane şi transportaŃi în hală cu ajutorul unor moto-stivuitoare. Aceştia vor fi stocaŃi temporar într-un depozit cu o suprafaŃă de cca. 400 m², având o capacitate de aproximativ 720 t de melamină în saci de tip „big bag”.

D.p.d.v. al siguranŃei la incendiu şi explozie, conform prevederilor H.G. nr. 1058/2006, întreaga arie de depozitare a melaminei este clasificată ca zonă 22 (loc în care apariŃia unei atmosfere explozibile sub formă de nor de pulbere combustibilă în aer este improbabilă, în condiŃii de exploatare normale, însă




dacă aceasta apare totuşi, va persista doar o scurtă perioadă), iar instalaŃiile vor îndeplini condiŃiile impuse prin lege privind protecŃia împotriva exploziei.

După verificarea calităŃii melaminei (în producŃie se va folosi exclusiv melamină de calitate A), sacii vor fi goliŃi prin intermediul unei staŃii de golire, iar conŃinutul va ajunge într-unul dintre cele două silozuri cu o capacitate de stocare de 240 t fiecare, amplasate în aceeaşi clădire. Melamina refuzată calitativ va fi trimisă înapoi la furnizori.

Din aceste silozuri, melamina va fi transportată cu un sistem pneumatic de 10 t/h într-unul din recipientele intermediare de melamină, situate deasupra reactoarelor R-R-01, R-R-02 şi R-R-04.

Pentru reducerea emisiilor de pulberi de melamină, acoperişul silozurilor este prevăzut cu un filtru-sac automat, multi-cameral. Filtrul va fi astfel programat, ca după o anumită perioadă de timp, pe baza aerului pneumatic, să elibereze în mod automat cantitatea de pulberi reŃinută în interiorul său, recăpătându-şi randamentul total. După purificare, aerul va fi evacuat în atmosferă prin două guri de aerisire, câte una pe fiecare din cele două silozuri de melamină.

3.2.3.3 Depozitul de substanŃe chimice în cantităŃi mici (clădirea 32)

În acest depozit vor fi stocate cantităŃi mici de substanŃe care vor fi utilizate doar ocazional, la dimensionarea acestuia avându-se în vedere cantitatea anuală de astfel de substanŃe, care va fi de maximum 200 t/ an. SubstanŃele lichide vor fi livrate şi depozitate în butoaie tip IBC (acid sulfuric, acid azotic), bidoane (biocid, inhibitori de coroziune) sau canistre (diverse substanŃe de curăŃare), în timp ce substanŃele solide vor fi livrate şi stocate pe paleŃi sau în saci (caprolactama, o/p toluen-sulfonamidă şi borax).

Pentru evitarea incompatibilităŃilor între anumite substanŃe, acest depozit va fi împărŃit în două arii (acizi şi soluŃii). De asemenea, ambele arii de depozitare vor fi prevăzute cu sistem de rigole şi o cuvă impermeabilă precum şi cu un bazin de colectare a eventualelor scurgeri accidentale.

D.p.d.v. al securităŃii la incendiu şi explozie, măsurile anti-ex vor corespunde cerinŃelor H.G. nr. 1058/2006, zona fiind clasificată ca zonă 2 (loc în care nu este posibilă apariŃia unei atmosfere explozibile formate la contactul substanŃelor inflamabile sub formă de gaz, vapori sau ceaŃă cu aerul, însă dacă aceasta apare totuşi, va persista doar o scurtă perioadă).




3.2.3.4 Depozitul concentratului ureoformaldehidic UFC (construcŃia 31)

Depozitul de UFC se va compune din trei rezervoare de stocare amplasate în cadrul construcŃiei 31, după cum urmează:

• L-T-02 (1.000 m³);

• L-T-03 (200 m³, cu mecanism de amestecare);

• L-T-04 (200 m³, cu mecanism de amestecare).

Toate rezervoarele vor fi construite din oŃel inoxidabil şi vor fi prevăzute cu izolaŃie şi cu toate dotările specifice pentru funcŃionarea corespunzătoare a instalaŃiei (senzor de temperatură, nivelmetru, siguranŃă la prea-plin, sistem de reglare a presiunilor, sistem de captare a vaporilor gazoşi). Acestea vor fi situate într-o cuvă impermeabilă, prevăzută cu sistem de rigole pentru colectarea şi recircularea scurgerilor accidentale.

După producerea lui în instalaŃia FORMOX, polimerul UFC va fi transportat în rezervorul L-T-02. Din acest rezervor vor fi umplute alternativ rezervoarele mai mici (L-T-03 şi L-T-04), iar după verificarea caracteristicilor calitative, acesta va fi trimis spre utilizare în cadrul instalaŃiei de producere a adezivilor şi răşinilor. De asemenea, în urma alternării între producerea formalinei şi a polimerului UFC în instalaŃia FORMOX, substanŃa UFC rămasă în instalaŃie, reprezentând un polimer UFC diluat, va fi reintrodusă în rezervorul mare L-T-02.

Datorită proprietăŃilor fizico-chimice ale polimerului UFC, zona de stocare şi utilizare a acestuia nu este inclusă în lista instalaŃiilor cu risc de producere a accidentelor majore. De asemenea, zona nu este clasificată Ex întrucât nu există riscuri de explozie, având în vedere aceste considerente.

3.2.3.5 Depozitul de adezivi (construcŃia 31)

Depozitul de stocare a adezivului se va învecina cu depozitul de UFC, făcând parte din aceeaşi construcŃie. Aria de depozitare va fi, de asemenea, localizată într-o cuvă impermeabilă prevăzută cu sistem de rigole şi recirculare a eventualelor scurgeri.

Pentru stocarea adezivilor rezultaŃi în producŃie se vor utiliza în total 4 rezervoare, având simbolurile de identificare L-T-20, L-T-21, L-T-22 şi L-T-23, fiecare dintre acestea având volumul de stocare de 200 m³.

Rezervoarele vor fi construite din oŃel inoxidabil, prevăzute cu izolaŃie şi cu toate dotările specifice pentru funcŃionarea în siguranŃă a instalaŃiei, inclusiv senzori de temperatură, traductoare de nivel, sistem de siguranŃă la preaplin,




sistem de reglare a presiunilor şi sistem de captare a vaporilor gazoşi. În plus, toate rezervoarele vor fi echipate cu sistem de amestecare prin barbotare utilizând aer comprimat. Printr-un sistem complex şi automatizat de control, din reactoarele de adeziv aferente instalaŃiei de producere a adezivilor se va putea descărca conŃinutul în oricare dintre rezervoarele de stocare a adezivului disponibile. Este planificat ca, din rezervoarele de stocare, adezivul să fie transferat direct către fabrica de PAL (deŃinută de S.C. EGGER România S.R.L) prin intermediul unor conducte montate pe estacade.

3.2.3.6 Depozitul de răşini şi alte materii prime/ substanŃe (clădirea 34)

În cadrul depozitului de răşini şi alte materii prime vor fi amplasate o serie de rezervoare pentru produse finite şi materii prime şi, de asemenea, cele două scrubere pentru spălarea gazelor, precum şi cuvele de încărcare şi descărcare. Depozitul de rezervoare va fi prevăzut cu cuvă impermeabilă şi sisteme de colectare a posibilelor scurgeri. În acest depozit se vor afla următoarele instalaŃii:

• 4 rezervoare de răşini construite din oŃel inoxidabil şi prevăzute cu mecanism de amestecare, având volumul de 50 m³ fiecare. Două dintre aceste rezervoare vor fi folosite pentru răşini pe bază de melamină (L-T-11, L-T-12), iar celelalte două pentru răşini pe bază de uree (L-T-10, L-T-27). Răşina va fi transportată în funcŃie de necesităŃi utilizând mijloace auto direct la instalaŃia de impregnare a fabricii PAL (1 cursă pe zi);

• 3 rezervoare de formalină: rezervorul L-T-06 cu un volum de 400 m³ (D=7.200 mm, H=10.000 mm) şi două rezervoare L-T-07 şi L-T-08 având volumul de 100 m³ fiecare (D=3.200 mm; H=10.000 mm). Rezervoarele vor fi construite vertical, din oŃel inoxidabil şi vor fi prevăzute cu izolaŃie, mecanism de amestecare şi sistem de reglare a temperaturii. Aceste rezervoare vor fi alimentate direct de la instalaŃia FORMOX în urma producerii formalinei, după care formalina va fi pompată prin intermediul conductelor către reactoarele instalaŃiei de producere a adezivilor. Temperatura formalinei în rezervoare va fi menŃinută în intervalul 30°C-60°C, pentru evitarea formării paraformaldehidei (precipitat solid). De asemenea, rezervoarele de formalină vor fi echipate cu traductoare şi comutator de nivel. Atingerea nivelului limită va fi semnalizată prin sistemele de alarmă atât acustică cât şi vizuală. În urma declanşării sistemelor de alarmă menŃionate anterior, vor porni următoarele sisteme de protecŃie: întreruperea imediată a funcŃionării pompei de alimentare a rezervorului respectiv, închiderea automată a vanei de admisie a formalinei în rezervor, deschiderea vanei de admisie a unuia dintre rezervoarele care au capacitate de stocare încă disponibilă, prin acŃionarea comutatorului corespunzător. De asemenea, rezervoarele de formalină vor




fi echipate cu câte o supapă de presiune care va permite eliminarea în siguranŃă a vaporilor de formaldehidă formaŃi în mod accidental.

• 6 rezervoare de aditivi după cum urmează:

- un rezervor de dietilglicol (L-T-09) cu volumul de 50 m³, din oŃel inoxidabil, alimentat direct din camioane, în interiorul construcŃiei 33; rezervorul va fi prevăzut cu un sistem de pompe şi conectat la reactorul R-R-04;

- un rezervor de soluŃie de hidroxid de sodiu 50% (L-T-19) cu volumul de 50 m³, din oŃel inoxidabil, care va fi alimentat, de asemenea, direct din camioane, în interiorul construcŃiei 33; rezervorul va fi prevăzut cu un sistem de pompe, fiind conectat, după cum urmează:

- un rezervor de soluŃie de hidroxid de sodiu 33% (L-T-13) cu volumul de 25 m³, din oŃel inoxidabil, prevăzut cu mecanism de amestecare (concentraŃia fiind obŃinută prin diluarea cu apă), rezervor al cărui conŃinut va fi folosit pentru toate procesele din cadrul instalaŃiei de producere a adezivilor şi răşinilor din clădirea 38;

- un rezervor de soluŃie de hidroxid de sodiu 12% (L-T-14) cu volumul de 25 m³, din oŃel inoxidabil, prevăzut cu mecanism de amestecare (concentraŃia fiind obŃinută prin diluare cu apă), rezervor al cărui conŃinut va fi folosit exclusiv pentru instalaŃia FORMOX;

- un rezervor de acid formic 85% (L-T-16) cu volumul de 25 m³, din oŃel inoxidabil, care va fi alimentat direct din camioane, în interiorul construcŃiei 33; rezervorul va fi conectat la un al doilea rezervor de acid formic 10% (L-T-15), cu volum de 25 m³, din oŃel inoxidabil, cu mecanism de amestecare; concentraŃia necesară va fi obŃinută prin adăugarea de apă; rezervorul va alimenta reactoarele de adezivi, în funcŃie de reŃetă;

• un rezervor pentru stocarea soluŃiei de uree 40% (L-T-17) cu volumul de 200 m³, din oŃel inoxidabil;

• 3 rezervoare de apă de proces recirculabilă, construite din oŃel inoxidabil:

- un rezervor pentru distilatul FORMOX (L-T-28), cu volumul de 200 m³; distilatul FORMOX este o apă de proces rezultată din procesul FORMOX de producere a formalinei/UFC şi este recirculat integral în acelaşi proces;

- un rezervor (L-T-30) de apă de spălare nefiltrată (provenită de la spălarea reactoarelor şi rezervoarelor), cu volumul de 50 m³; apa de




spălare este recirculată integral în procesul de producŃie a formalinei/UFC;

- un rezervor (L-T-29) de apă de spălare filtrată (provenită de la spălarea reactoarelor şi rezervoarelor), cu volumul de 50 m³; apa de spălare este recirculată integral în procesul de producŃie a formalinei/UFC;

• 2 scrubere pentru spălarea gazelor, care funcŃionează în baza principiului de spălare în contracurent, folosind soluŃie de uree 30% ca agent de absorbŃie:

- un scruber pentru spălarea gazelor provenite din rezervoarele de formalină şi UFC (L-FSC-01) şi

- un scruber pentru spălarea gazelor reziduale provenite de la reactoare (L-FSC-02).

Dintre toate aceste dotări şi echipamente de stocare a materiilor prime, materialelor auxiliare şi a produselor intermediare, numai cele 3 rezervoare de stocare a formalinei (L-T-07, L-T-08 şi L-T-09) sunt incluse în lista echipamentelor şi instalaŃiilor relevante d.p.d.v. al SEVESO, întrucât numai formalina prezintă caracteristici de periculozitate corespunzătoare criteriilor din H.G. nr. 804/2007.

3.2.3.7 Depozitul rezervoarelor de metanol (construcŃia 30)

Depozitul rezervoarelor de metanol va fi format din două rezervoare verticale, cilindrice, având un volum teoretic total de 14.000 m3 (D=23.000 mm, H=17.000 mm). Datorită restricŃiilor operaŃionale şi de securitate, prin proiect, capacitatea maximă de stocare efectiv utilizabilă va fi de cca. 10.000 tone. Depozitul va cuprinde două rezervoare: L-T-01 şi L-T-35, cu o capacitate de 5.000 tone fiecare, care vor fi construite din oŃel carbon special, pe o fundaŃie de beton.

ProtecŃia împotriva incendiilor şi exploziilor la depozitul rezervoarelor de metanol

Conform prevederilor H.G. nr. 1058/2006, interiorul rezervoarelor este clasificat drept zonă 0 (prezenŃa permanentă a atmosferelor explozibile), iar instalaŃiile vor îndeplini condiŃiile impuse prin lege pentru protecŃia împotriva exploziei.

Pentru controlarea etanşeităŃii, rezervoarele vor fi prevăzute cu fund plat şi pereŃi dubli, care permit crearea vidului în vederea verificării prezenŃei eventualelor scurgeri de metanol.




Rezervoarele vor respecta standardele europene în domeniu şi vor fi prevăzute cu instalaŃii de control şi protecŃie care vor asigura buna lor funcŃionare, de exemplu: senzor de temperatură, nivelmetru calibrat, senzor şi regulator de presiune, prea-plin, precum şi cu sisteme suplimentare de siguranŃă, cum ar fi stingătoare de foc şi echipamente de amortizare a exploziei. Nivelul de umplere şi parametrii caracteristici vor fi monitorizaŃi în permanenŃă pe monitoarele calculatoarelor din camerele de control.

Rezervoarele vor fi amplasate în câte o cuvă cilindrică din oŃel, având diametrul de 25 m, care va acoperi întreaga înălŃime a acestora. Această cuvă va fi prevăzută cu acoperiş, astfel încât să se creeze un spaŃiu circular închis, ferit de intemperii, însă aerisit. Pentru efectuarea inspecŃiilor periodice, accesul în spaŃiul dintre rezervorul propriu-zis şi cuvă se va face prin intermediul unor guri de vizitare. Pentru controlarea acoperişului rezervorului, se va instala o scară în exteriorul spaŃiului circular.

Acoperişul rezervoarelor este proiectat să fie sudat astfel încât să acŃioneze ca şi un punct predeterminat de rupere pentru situaŃia puŃin probabilă a creşterii bruşte a presiunii. Pentru reglarea presiunii, rezervoarele vor fi echipate cu supape de echilibrare a presiunii atât pentru situaŃii de subpresiune cât şi de suprapresiune. Aceste supape permit „respiraŃia” rezervoarelor astfel încât să fie permanent compensată influenŃa regimului exterior al temperaturii atmosferice.

Prevenirea supraumplerii rezervoarelor se va realiza prin interzicerea depăşirii capacităŃii maxime utile a rezervoarelor, respectiv 5000 m3/rezervor. Respectarea acestei limitări va fi controlată automat printr-un sistem dublu de traductoare de nivel conectaŃi la sistemul de alarmă computerizat (H=alarmare; HH=alarmare şi oprirea pompei de alimentare). Cel de-al doilea pachet de traductoare de nivel, odată activat, închide complet valva de admisie a metanolului, astfel încât nivelul în rezervor rămâne neafectat.

Condensul care se formează pe conductele de ventilaŃie aferente rezervoarelor de metanol datorită variaŃiilor şi diferenŃelor de temperatură este identificat în mod automat prin intermediul traductoarelor de nivel şi pompat înapoi în rezervor.

La 6 m distanŃă de jur-împrejurul lor, rezervoarele vor fi înconjurate de un dig de protecŃie, iar ca măsură suplimentară de siguranŃă va fi prevăzută o zonă de siguranŃă de 15 m între rezervoare. Zona de la interiorul digului de protecŃie este, de asemenea, clasificată ca zonă 2 (loc în care apariŃia unei atmosfere explozive formate la contactul substanŃelor inflamabile sub formă




de gaz, vapori sau ceaŃă cu aerul este improbabilă, însă, dacă aceasta va apărea, va persista doar o scurtă perioadă), conform H.G. nr. 1058/2006.

Aşa cum s-a precizat anterior, rezervoarele de metanol vor fi amplasate la distanŃă de 15 m unul faŃă de celălalt, în vederea evitării efectelor de tip Domino. Această distanŃă asigură suficientă protecŃie, astfel încât niciun accident major care s-ar putea petrece la unul din rezervoare să nu îl afecteze pe celălalt.

Aparatura de control, unităŃile de dirijare şi pompele vor fi amplasate în staŃia de pompe. Aceasta va consta într-o construcŃie din oŃel, situată în imediata vecinătate a rezervoarelor, pe o cuvă de beton impermeabilă, a cărei rigolă va fi dotată cu prea-plin şi indicator de avertizare Ex (loc unde pot apărea atmosfere explozibile). Zona staŃiei de pompe şi spaŃiul circular dintre rezervor şi cuva de retenŃie a acestuia sunt clasificate ca zonă 1 (atmosferă explozibilă probabil să apară ocazional), conform prevederilor H.G. nr. 1058/2006.

Descărcarea metanolului în instalaŃia de producŃie FORMOX se va efectua cu ajutorul unei pompe de alimentare, printr-o conductă directă, de la fiecare rezervor. Vaporii de metanol vor fi colectaŃi şi reintroduşi în rezervor prin intermediul unui sistem de captare a vaporilor gazoşi. Ambele conducte vor fi prevăzute, la anumite segmente stabilite de lungime, cu supape de siguranŃă care se vor închide automat în caz de incendiu sau defecŃiune.

3.2.3.8 Platforme de încărcare şi descărcare (construcŃiile 33 şi 37)

Platforme de încărcare şi descărcare vor cuprinde:

• rampele de încărcare şi descărcare (construcŃia 33), care vor fi impermeabile, acoperite şi conectate la un recipient de colectare a preaplinului în cazul vagoanelor, respectiv la cuva de retenŃie a depozitului de răşini:

• rampele de descărcare a materiilor prime din camioane,

• rampe de încărcare a răşinilor de impregnare în camioane şi

• cuve de la şinele cu ecartament normal şi lat pentru încărcarea adezivului în vagoanele, cuve care, alternativ, pot fi folosite şi pentru încărcarea camioanelor;

• echipamentele de încărcare şi descărcare propriu-zise (construcŃiile 37, 39, 31 şi 32).




Metanolul utilizat în instalaŃia FORMOX (cca. 57.000 t/an) va fi livrat în vagoane cisternă cu capacitatea de 50-60 t (întreaga garnitură de tren având 1.000 t) în construcŃia 37 şi transferat către rezervoarele de metanol aflate în construcŃia 30. În acest scop, vor fi construite cuve de retenŃie impermeabile atât pentru ecartament normal cât şi pentru ecartament lat, în situaŃia în care pe fiecare linie de descărcare se vor afla maxim două vagoane. Jgheaburile vor fi acoperite şi vor fi conectate la un rezervor de colectare subteran, care va fi prevăzut cu prea-plin şi alarmă în cazul creării unei atmosfere explozive. Întreaga zonă a rampei de descărcare a metanolului va fi acoperită şi clasificată ca zonă 1 conform prevederilor H.G. nr. 1058/2006, întreaga rampă fiind echipată cu detector Ex, nivelmetru şi sistem de împământare pentru prevenirea producerii de electricitate statică. În scopul descărcării, vagoanele cisternă conŃinând metanol vor fi poziŃionate în dreptul jgheaburilor (prin intermediul unui mecanism care poate dirija vagoanele înainte şi înapoi pe şine) şi vor fi conectate la o pompă de descărcare prin intermediul unui cuplaj de deconectare şi al unui ansamblu de furtune de descărcare. După o stabilizare adiŃională a vagonului şi conectarea la sistemul de captare a vaporilor gazoşi, metanolul va fi transferat către unul din rezervoarele de metanol cu un debit de 100 m³/h. Golirea resturilor de metanol rămase în vagon se va efectua cu ajutorul unei pompe pneumatice, de dimensiuni mici, prevăzute cu membrane acŃionate cu aer comprimat. Conducta de descărcare a metanolului este, de asemenea, prevăzută cu sistem automat de închidere în caz de desfacere accidentală a legăturii mobile, astfel încât în situaŃia în care cisternele CF s-ar deplasa accidental pe şine, în timpul operaŃiunii de descărcare, nu s-ar produce scurgeri accidentale de metanol.

Pentru descărcarea ureei va fi conceput un jgheab, prevăzut cu o serie de instalaŃii suplimentare de transportare a materiei prime.

Încărcarea camioanelor cu răşini se va realiza deasupra unei cuve de retenŃie.

Descărcarea sacilor de melamină de tip „big bags” din vagoanele CF se va efectua cu ajutorul unor moto-stivuitoare.

3.2.3.9 Manipularea uleiului termic

Uleiul termic va fi folosit în cadrul proceselor din instalaŃia FORMOX pentru transferul de căldură la nivelul reactorului şi folosirea ulterioară a acesteia în producerea aburului la presiunea de 25 bar.

Uleiul termic va fi depozitat într-un rezervor orizontal din oŃel-carbon cu o capacitate de 35 m3, în interiorul cuvei impermeabile a instalaŃiei FORMOX. Rezervorul este, de asemenea, echipat cu un senzor de temperatură cu o




termocuplă şi este conectat prin intermediul unei conducte de evacuare la instalaŃia catalitică de post-combustie din cadrul instalaŃiei FORMOX.

În timpul funcŃionării instalaŃiei, uleiul termic va fi vehiculat cu ajutorul unei pompe (P-4006) cu un debit de 36 m³/h, în exteriorul reactorului instalaŃiei FORMOX (R-3106).

În timpul reacŃiilor de proces, uleiul termic se va evapora, preluând căldura degajată de reactor. Vaporii de ulei termic se vor condensa în generatorul de abur (H-4102), producând abur la presiunea nominală de 25 bari. Uleiul termic condensat va fi apoi reintrodus în circuitul de schimb de căldură. Schimbătoarele de căldură vor fi realizate din oŃel carbon, temperatura uleiului termic la intrarea în condensator fiind de 300°C, iar presiunea de 1,1 bar, în timp ce la ieşire, uleiul termic va avea o temperatură de 210-220°C şi o presiune de 0-1,1 bar. În situaŃia unei suprapresiuni în condensator, această situaŃie va fi detectată printr-un traductor de presiune, vaporii de ulei termic debuşând în rezervorul de ulei termic. Din acest motiv, volumul maxim de stocare a rezervorului de ulei termic este limitat constructiv la 15 m3.

Uleiul termic va fi înlocuit o dată la 5-7 ani.

Pentru situaŃiile în care circuitul uleiului termic aferent instalaŃiei FORMOX nu va funcŃiona, se va pune în funcŃiune un circuit de ulei termic de rezervă, uleiul termic fiind furnizat pe o conductă tur-retur de la fabrica de PAL, pe amplasamentul fabricii de adezivi urmând a fi instalat un recipient de expansiune pentru uleiul termic, având volumul maxim de stocare de 5 m3. Cantitatea totală din circuitul de ulei termic de rezervă este de 14 m3.

3.2.4 Sectorul U: Asigurarea utilităŃilor

Pentru desfăşurarea procesului de producŃie a adezivilor şi răşinilor în condiŃii bune, se vor asigura următoarele utilităŃi de bază:

• alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate;

• asigurarea apei pentru stingerea incendiilor;

• alimentarea cu energie electrică.

Alimentarea cu apă potabilă şi tehnologică se va realiza din reŃelele de distribuŃie a apelor pentru cele două categorii de ape, aferente fabricii de PAL deŃinută de S.C. EGGER România S.R.L., prin două racorduri distincte. După trecerea prin două trepte de purificare avansată în instalaŃii de osmoză inversă, apele pentru uz tehnologic vor fi utilizate în proces în special pentru compensarea pierderilor de apă prin evaporare la turnurile de răcire şi, într-o




măsură mai mică, pentru prepararea soluŃiilor de uree, hidroxid de sodiu şi ca apă de adaos la fabricaŃia formalinei, a polimerului UFC, a adezivilor şi răşinilor. În general, procesul tehnologic este curat d.p.d.v. al apelor, neexistând alŃi efluenŃi decât apele menajere şi apele convenŃional curate. Consumul total de apă pe amplasament va fi foarte redus, de cca. 60,16 m3/h.

Evacuarea apelor uzate se va realiza prin intermediul a două sisteme de canalizare - canalizarea menajeră şi canalizarea pluvială - ambele urmând să evacueze efluenŃii respectivi în reŃelele similare ale fabricii de PAL deŃinută de S.C. EGGER România S.R.L. Apele convenŃional-curate vor fi evacuate prin reŃeaua de canalizare pluvială, având în vedere caracterul lor nepoluant.

Alimentarea cu apă de incendiu se va realiza din rezerva aferentă fabricii de PAL deŃinută de S.C. EGGER România S.R.L. în imediata vecinătate a fabricii de adezivi. Această rezervă are o capacitate de 1.062 m3 şi constă în 3 rezervoare supraterane cu volumul de 354 m3 fiecare, amplasate la extremitatea estică a incintei. Cele 3 rezervoare sunt alimentate direct de la cele 5 foraje de alimentare cu apă de adâncime aferente fabricii de PAL. Debitul maxim ce va fi asigurat prin staŃia de pompe de incendiu va fi de 18 m3/min, rezervorul de metanol urmând a fi conectat direct la rezerva de apă printr-o conductă Dn 150. De asemenea, rezervorul va fi conectat la un sistem de stingere a incendiilor cu spumă (v. cap.5) prin intermediul unei conducte Dn 80.

Alimentarea cu energie electrică se va realiza printr-un branşament la staŃia de transformare 110/20 kV existentă în cadrul fabricii de PAL deŃinută de S.C. EGGER România S.R.L., aceasta având suficientă rezervă de putere. Branşamentul va presupune extinderea reŃelei de alimentare de medie tensiune de 20 kV şi instalarea a două posturi de transformare, unul pentru instalaŃia FORMOX şi celălalt pentru instalaŃia de preparare a răşinilor şi adezivilor.

În afara instalaŃiilor propriu-zise de producŃie, pentru funcŃionarea fabricii de adezivi vor mai fi necesare o serie de spaŃii, instalaŃii şi echipamente auxiliare, aflate în diferite clădiri sau construcŃii, după cum urmează:

• camera ventilelor aferente sistemului de stingere a incendiilor (clădirea 32), unde se vor afla echipamentele necesare pentru sprinklerele de la rezervorul de metanol;

• camerele întrerupătoarelor electrice (de exemplu, camera de control pentru motoare şi linia de distribuŃie de joasă tensiune - clădirea 35);

• transformatoarele electrice (clădirea 36);




• generatorul de abur de rezervă, care va asigura oprirea instalaŃiei în condiŃii de siguranŃă în cazul unei avarii la generatorul de abur aferent instalaŃiei FORMOX; acest generator se va afla în clădirea 41 şi va funcŃiona pe baza unui circuit de ulei termic care se va alimenta din circuitul de ulei termic aferent presei ContiRoll din fabrica de PAL învecinată. Conductele de ulei termic sunt planificate a fi amplasate pe podul de conducte dintre fabrica de PAL existentă şi viitoarea fabrică de adezivi, şi pe care va fi amplasată şi conducta de adezivi. Traseul acestui circuit este reprezentat ilustrativ în Anexa III.2;

• generator de rezervă pentru producerea curentului electric în cazul unei avarii la reŃeaua de curent electric. Acest generator (500 kVA) va funcŃiona utilizând motorină;

• 2 turnuri de răcire (construcŃia 40), care vor asigura necesarul principal de apă de răcire a fabricii de adezivi şi vor fi alimentate cu un amestec de apă filtrată provenind din apa extrasă din puŃuri şi apă demineralizată, în scopul acoperirii pierderilor de apă prin evaporare;

• agregatul de răcire (chiller) (construcŃia 40), care va fi utilizat în cazuri excepŃionale (de vârf) şi care, pentru răcire, va folosi resturile/pierderile de căldură de la turbina cu abur. Acest agregat de răcire funcŃionează pe acelaşi principiu cu o pompă de căldură, dar invers. Capacitatea de răcire va fi de cca. 0,5 MW şi va fi folosită pentru răcirea răşinilor de impregnare la un nivel de temperatură de 17-20°C;

• 2 compresoare de aer (clădirea 41) care produc aerul necesar pentru echipamentele instalaŃiei;

• condensatoarele de abur, care vor funcŃiona numai ocazional, în cazul defectării turbinei de producere a aburului din cadrul instalaŃiei FORMOX. Condensatoarele vor fi amplasate în construcŃia 41.

Elementele infrastructurii cuprind calea ferată, căile rutiere interne de acces şi estacadele de conducte.

Liniile de cale ferată (construcŃia 42) - pentru a se evita eventuale accidente, materiile prime principale vor fi livrate prin intermediul reŃelei de căi ferate. Astfel, pe suprafaŃa tehnologică a fabricii de adezivi se vor construi şine de cale ferată încastrate în asfalt, permiŃând atât manevrarea vagoanelor cât şi a autovehiculelor. Manevrele se vor efectua cu ajutorul unui mecanism care poate dirija vagoanele pe şine în ambele sensuri. ConstrucŃia liniilor de cale ferată se va realiza astfel încât, în special în cazul metanolului şi ureei, să fie posibilă manevrarea întregii garnituri (până la maximum 20 de vagoane).




• ReŃeaua internă de căi de acces rutier – întreaga suprafaŃă a fabricii de adezivi care va fi folosită în scop tehnologic se va asfalta, facilitând astfel accesul rutier; traseele exacte vor fi stabilite ulterior.

• Toate estacadele (podurile) de conducte (construcŃia 42) vor fi instalate pe stâlpi din oŃel galvanizat la cald sau pe stâlpi din beton. Pe aceşti stâlpi va fi instalat un cofraj de oŃel, iar în funcŃie de diferitele secŃiuni, estacadele de conducte vor fi prevăzute cu pasarele pentru accesul personalului sau vor fi acoperite. Estacadele de conducte vor servi la suspendarea conductelor de aprovizionare, de materii prime sau de produse finale care fac legătura între diferite zone de pe amplasament. De asemenea, pe acestea vor fi amplasate şi cablurile de energie electrică sau alte tipuri de cabluri.

3.2.5 Sectorul A: AdministraŃia

În clădirea 35 vor fi localizate departamentele administrative, toate serviciile centrale şi de aprovizionare. Prin urmare, aici se vor afla:

• birourile conducerii tehnice (de producŃie);

• vestiarul destinat pregătirii/ schimbului muncitorilor;

• camera de comandă;

• sala de mese a operatorilor;

• laboratorul de testare a calităŃii produselor;

• atelierul şi magazia;

• grupurile sanitare;

• încăperi unde se vor instala întrerupătoarele, instalaŃiile electrice de distribuŃie de medie tensiune şi camera de comandă pentru instalaŃia de producere a adezivilor şi răşinilor;

• camera de comandă pentru procesele automatizate, inclusiv calculatorul principal al întregii fabrici de adezivi.

3.3 DESCRIEREA PRINCIPALELOR ACTIVITĂłI CU RISC

În contextul H.G. nr. 804/2007 (v. Tabelul 2-11, subcap. 2.2), principalele activităŃi care prezintă risc de accidente majore sunt cele desfăşurate în cadrul instalaŃiilor identificate anterior ca fiind relevante d.p.d.v. al SEVESO, astfel:

• În cadrul sectorului FORMOX:




- admisia şi vaporizarea metanolului în evaporatoarele H-3102, H-3104 şi H-3105;

- oxidarea metanolului prin reacŃia acestuia cu oxigenul din aerul atmosferic în reactorul FORMOX R-3106, conducând astfel la producerea amestecului formaldehidă-vapori de apă (formalină), inclusiv transferul acestuia către rezervoarele de stocare;

- stocarea, vehicularea şi răcirea uleiului termic utilizând rezervorul V-4004, respectiv condensatorul de ulei H-4102;

- purificarea gazelor de proces în instalaŃia de post-ardere catalitică R-5506, după o preîncălzire în H-5502;

• În cadrul sectorului Logistică:

- descărcarea şi vehicularea metanolului de la rampa de descărcare la rezervoarele de stocare;

- stocarea metanolului în rezervoarele L-T-01 şi L-T-35;

- vehicularea metanolului de la rezervoarele de stocare la instalaŃia FORMOX;

- stocarea temporară a formalinei în rezervoarele L-T-06, L-T-07 şi L-T-08, înainte de utilizarea acesteia în cadrul sectorului de producŃie a adezivilor şi răşinilor de impregnare (R).

În cadrul cap. 3, subcap. 3.1 şi 3.2, au fost prezentate pentru fiecare dintre aceste activităŃi informaŃii detaliate cu privire la aspectele constructive şi de proiectare, parametrii principali de funcŃionare, zonarea Ex, alături de descrierea detaliată a fluxului tehnologic. De asemenea, pentru fiecare dintre sectoarele cheie, şi mai ales pentru instalaŃiile relevante d.p.d.v. al SEVESO, au fost incluse informaŃii detaliate privind măsurile de securitate chimică şi tehnologică stabilite prin proiect.

Date fiind cele menŃionate anterior, în cadrul acestui subcapitol nu s-a reluat descrierea detaliată a acestor activităŃi, acestea fiind doar enumerate.

3.4 DESCRIEREA SUBSTANłELOR PERICULOASE

3.4.1 Inventarul substanŃelor periculoase

Principalele substanŃe chimice periculoase ce se vor utiliza pe amplasamentul viitoarei fabrici de adezivi sunt prezentate în Tabelul 3-5. Acesta cuprinde sintetic informaŃiile de bază cu privire la starea de agregare a substanŃelor periculoase, simbolurile de periculozitate şi frazele de risc aferente, informaŃii




privind modul de stocare şi cantitatea maximă ce va fi utilizată, respectiv stocată, codurile de identificare conform clasificărilor chimice internaŃionale CAS şi IUPAC.

Detalii cu privire la fiecare dintre substanŃele de bază sunt cuprinse în fişele tehnice de securitate (v. Anexa VII). De asemenea, aşezarea în spaŃiu a facilităŃilor de stocare a substanŃelor chimice periculoase este prezentată în plan în Anexa IV.3.




Tabelul 3-5 Inventarul substanŃelor periculoase ce vor fi utilizate pe amplasamentul viitoarei fabrici de adezivi

Codificare internaŃională

SubstanŃa Stare de agregare

CompoziŃie chimică

Simbol de risc şi fraze R

Cantit. max.

utilizată/ produsă

(t/an)

Cant. max. depozitată

(t) Mod de depozitare

nr. CAS Nume IUPAC

RelevanŃă SEVESO

Metanol Lichid 100% metanol

T, F R23/24/25 R39/23/24/25 R11

57.000 10.000

2 rezervoare cu pereŃi dubli x 5.000 t (L-T-01 şi L-T-35), securizate împotriva incendiului, prevăzute cu cuvă de retenŃie şi sistem de rigole, situate în contrucŃia 30

67-56-1 Methanol, trifluoro-borane

DA


Lichid 50-60% hidroxid de sodiu dizolvat

40-50% apă

C

R35 230 76

1 rezervor x 50 m3 (L-T- 19) prevăzut cu cuvă de retenŃie şi sistem de rigole, situat în clădirea 34

1310-73-2*

Sodium hydroxide

-

Acid formic 85%

Lichid 85% acid formic dizolvat

15% apă

C

R34 10 30

1 rezervor x 25 m3 (L-T-16) prevăzut cu cuvă de retenŃie şi sistem de rigole, situat în clădirea 34

64-18-6*

Formic acid, metha-noic acid

-

Dietilglicol (DEG)

Lichid >99% dietilen-glicol

Xn

R22 1.500 56


111-46-6 (2-hydro-xyethoxy)ethan-2-ol

-

Pirosulfit de sodiu

Solid >99% pirosulfit de sodiu

Xn

R22, R31, R41 10 2

Saci de 50 kg, pe paleŃi de lemn(cca. 1.000 kg/ palet) în depozitul de chimicale (clădirea 32), prevăzut cu cuvă de retenŃie

7681-57-4

sodium metabisulphite

-








Cantit. max.


(t/an)



nr. CAS Nume IUPAC

RelevanŃă SEVESO

impermeabilă şi sistem de rigole

Caprolactamă Solid caprolactamă fulgi

Xn

R20/22 R36/37/38

1.500 10

Saci de 50 kg, pe paleŃi de lemn(cca. 1.000 kg/ palet) în depozitul de chimicale (clădirea 32), prevăzut cu cuvă de retenŃie impermeabilă şi sistem de rigole

105-60-2 azepan-2-one

-

Ulei termic Lichid 73% difenil-eter

27% fenilbenzen

Xi, N

R36/37/38 R50/53

31 31

În circuit închis, în rezervor de capacitate 35 m3 în cadrul instalaŃiei FORMOX (cuvă de retenŃie betonată şi impermeabilă, clădirea 36). Volumul maxim de stocare limitat la 15 m3.

Schimbare o dată la 5-7 ani.

Circuit de rezervă de 14m3, cu vas de expansiune de 5m3.

- - DA

Acid sulfuric 95-98%

Lichid 95-98% acid sulfuric

2-5% apă

C

R35 10 3

Containere IBC în depozitul de chimicale (clădirea 32), prevăzut cu cuvă de retenŃie impermeabilă şi sistem de rigole

7664-93-9

sulfuric acid

-








Cantit. max.


(t/an)



nr. CAS Nume IUPAC

RelevanŃă SEVESO

SoluŃie de acid azotic (51-53%)

Lichid 51-53% acid azotic

47-49% apă

C

R35 20 3

Containere IBC în depozitul de chimicale (clădirea 32), prevăzut cu cuvă de retenŃie impermeabilă şi sistem de rigole

7697-37-2

nitric acid -


Lichid 15-20% - 2,2-Dibrom-2-cian-acetami-dă

Xn

R20/22 R41, R43

1,5 1

Container IBC, situat în cuvă de retenŃie în depozitul de chimicale (clădirea 32), de unde substanŃa va fi pompată într-o canistră de 60 l, situată în cuvă mobilă în clădirea 41

10222-01-2

2,2-di-brom-2-cyanace-tamid*

-


Lichid

1,05% - 5-clor-2-metil-4-izotiazolin-3-on

0,35% - 2-metil-4-isotiazolin-3-on

apă

C

R34, R43 R52/53

1,2 1


amestec amestec -

Stabilizator pentru duritate Enviroplus 2500

Lichid

5-10% - amestec de sare disodică, fosfat disodic şi acid butenedioic;

2,5-5% -tetracaliu pirofosfat;

1-2,5 acid fosforic

1-2,5% –

Xi

R43 R52/53

1,2 1


amestec amestec -








Cantit. max.


(t/an)



nr. CAS Nume IUPAC

RelevanŃă SEVESO

ortofosfat disodic hidrogenat

Apă

Inhibitor de coroziune Fineamin

Lichid

2-amino-etanol;

Ciclohexilamină;

Poliamin-diamină

C

R34, R37 0,15 1


amestec amestec -

Agent anti-calcar AmeROyal

Lichid

Acid carbon-fosfinic

Acizi fosfonici

Acid acrilic

Xi,

R36 0,7 1


amestec amestec -

Motorină Lichid amestec hidrocarburi

Xn, N

R40, R65, R66 R51/53

16 1 1 container IBC situat în cuvă de retenŃie betonată şi impermeabilă

68334-30-5

amestec DA

Formalina (soluŃie cu conŃinut de 49% formaldehidă liberă)

Lichid

49% formaldehidă (în soluŃie)

0,5-2% - metanol

49-50,5% apă

T

R23/24/25 R34, R40, R43

20.000 650

3 rezervoare (2 x 100 m3 L-T- 07 şi L-T-08, respectiv 1 x 400 m3 L-T- 06), prevăzute cu cuvă de retenŃie şi sistem de rigole, situate în clădirea 34

50-00-0* formaldehyde*

DA








Cantit. max.


(t/an)



nr. CAS Nume IUPAC

RelevanŃă SEVESO

Polimer UFC (soluŃie 80% cu un conŃinut total de 57% formaldehidă, respectiv <25% formaldehidă liberă)

Lichid

25% formaldehidă

75% soluŃie diluată uree şi aditivi în urme

Xn

R20/21/22 R36/37/38 R40, R43

65.000 1.820

3 rezervoare (1 x 1.000 m3 L-T- 02, respectiv 2 x 200 m3 L-T- 03 şi L-T-04 ) prevăzute cu cuvă de retenŃie şi sistem de rigole, situate în contrucŃia 31

50-00-0* formaldehyde*

-

Distilatul FORMOX (soluŃie cu conŃinut de formaldehidă max. 1%)

Lichid <1% formaldehidă

<0,5% metanol Xi, R43 48.000 200

1 rezervor x 200 m3 (L-T- 28) situat în clădirea 34

50-00-0* formaldehyde *

-


Lichid 33% hidroxid de sodiu dizolvat

66% apă

C

R35 248 25


1310-73-2*

sodium hydroxide*

-


Lichid 12% hidroxid de sodiu dizolvat

88% apă

C

R35 280 25


1310-73-2*

sodium hydroxide *

-

Acid formic 10%

Lichid 10% acid formic dizolvat

90% apă

C

R34 78 25


64-18-6* formic acid*

-








Cantit. max.


(t/an)



nr. CAS Nume IUPAC

RelevanŃă SEVESO

Adeziv (conŃinut de formaldehidă max. 0,1%)

Lichid vâscos

amestec melamină, uree, formalină – produs de condensaŃie

Xi

R 43 155.000 1.032

4 rezervoare x 200 m3 (L-T-20, L-T-21, L-T-22 şi L-T-23) prevăzute cu cuvă de retenŃie şi sistem de rigole, situate în construcŃia 31

amestec amestec -

Răşini de impregnare (conŃinut de formaldehidă max. 0,2%)

Lichid vâscos

amestec melamină-formalină – produs de condensaŃie

Xi

R43 45.000 242

4 rezervoare x 50 m3 (L-T-10, L-T-11, L-T-12 şi L-T-27) prevăzute cu cuvă de retenŃie şi sistem de colectare a scurgerilor, situate în clădirea 32

amestec amestec -

R11 = Foarte inflamabil; R22 = Nociv prin înghiŃire; R31 = În contact cu acizii (se) degajă gaze toxice; R34 = Provoacă arsuri; R35 = Provoacă arsuri grave; R36= iritant pentru ochi; R37 = iritant pentru căile respiratorii; R40 = Posibil efect cancerigen, dovezi insuficiente; R41 = Risc de leziuni oculare grave; R43 = Poate provoca sensibilizare în contact cu pielea; R20/22 = Nociv prin inhalare şi prin înghiŃire; R20/21/22 = Nociv prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiŃire; R23/24/25 = Toxic prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiŃire; R36/37/38 = Iritant pentru ochi, căile respiratorii şi piele; R39/23/24/25 = Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave asupra sănătăŃii prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiŃire; R50/53 = Foarte toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic; R51/53 =Toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic; R52/53 = Nociv pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic; R65 = Nociv: poatew provoca afecŃiuni pulmonare prin înghiŃire; R66 = Expunerea repetată poate provoca uscarea sau crăparea pielii.

T = toxic; F = foarte inflamabil; C = corosiv; Xn = nociv; Xi = iritant; N = periculos pentru mediu.

* nr. CAS şi denumire IUPAC pentru componentul de bază sau pentru substanŃa activă principală din amestec sau soluŃie. Amestecurile sau soluŃiile ca atare nu au număr CAS propriu sau denumire IUPAC.




3.4.2 Calculul limitelor inferioare şi superioare privind folosirea substanŃelor care se supun H.G. nr. 804/2007

Conform descrierii de la cap 2.2 şi 3.4.1, fişelor tehnice de securitate pentru substanŃele chimice care vor fi utilizate, produse şi/sau stocate pe amplasamentul viitoarei fabrici de adezivi, şi informaŃiilor existente în documentele de planificare ale titularului cu privire la investiŃia de faŃă, amplasamentul noii fabrici de adezivi se va supune reglementărilor H.G. nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanŃe periculoase (SEVESO).

Astfel, pentru evaluarea încadrării au fost luate în considerare următoarele substanŃe şi preparate chimice care se regăsesc şi în H.G. nr. 804/2007 sau au proprietăŃi care fac aplicabile prevederile acesteia:

• Metanolul (lichid), utilizat ca materie primă pentru instalaŃia FORMOX;

• Formalina (soluŃie diluată 40-50% de formaldehidă), reprezentând produs intermediar, utilizat apoi în instalaŃia de adezivi (etapa a doua a procesului tehnologic);

• Uleiul termic Dowtherm, utilizat ca agent termic în circuitul schimbător de căldură la instalaŃia FORMOX, pentru recuperarea căldurii de reacŃie de la oxidarea metanolului.

Cu toate că, teoretic, amplasamentul va fi dotat de asemenea şi cu un rezervor de combustibilul Diesel cu o capacitate maximă de stocare de 1 tonă, utilizat pentru alimentarea vehiculelor aparŃinând fabricii de adezivi, având în vedere prevederile art. 4 din Anexa 1 la H.G. nr. 804/2007, acesta a fost neglijat la calculul cantităŃii totale prezente, capacitatea de stocare prevăzută fiind cu mult sub 2% din cantităŃile relevante din coloanele 2 şi 3 din Anexa 1 la H.G. nr. 804/2007. De asemenea, amplasarea rezervorului de combustibil Diesel se va realiza în perimetrul amplasamentului astfel încât să nu constituie în nici un fel de circumstanŃe un iniŃiator de accident major în alte zone cu potenŃial de risc din amplasamentul fabricii de adezivi, sau un factor de amplificare sau transmitere a efectelor nefavorabile în caz de accident.

Precizăm că neluarea în considerare a rezervorului de combustibil Diesel nu influenŃează în nici un fel încadrarea fabricii de adezivi în prevederile H.G. nr. 804/2007 în ce priveşte calculul referitor la cantităŃile relevante atât din coloana 2 cât şi din coloana 3.

În ceea ce priveşte formalina, aceasta a fost luată în considerare utilizând proprietatea de toxicitate şi cantităŃile relevante din coloanele 2 şi 3 din cadrul




tabelului aferent părŃii a doua din Anexa 1 la H.G. nr. 804/2007, întrucât soluŃia de formaldehidă este puternic diluată (concentraŃia medie va fi de 49%), situaŃie în care proprietăŃile soluŃiei nu mai sunt aceleaşi ca şi cele ale substanŃei aflate în stare pură (concentraŃie > 90%), conform tabelului din partea 1 a aceleiaşi anexe.

În Tabelul 3-6 este prezentat calculul aplicabilităŃii prevederilor H.G. nr. 804/2007.

Tabelul 3-6 Calculul limitelor inferioară şi superioară pentru aplicarea prevederilor H.G. nr. 804/2007

SubstanŃa / stare de agregare

Caracteristici Stare de agregare

Capacitate max.

depozitată (t)

Cantitate relevantă Coloana

2 (t)

Cantitate relevantă Coloana 3

(t)

Cât coloana

2

Cât coloana

3

Metanol (lichid)

R23/24/25 R39/23/24/25, R11 Toxic (T), lichid foarte inflamabil (F)

10.000 500 5.000 20 2

Formalină 40-50% (lichid)

R23/24/25 R34 R40 R43 Toxic (T)

650 50 200 13 3,25

Ulei termic (lichid)

R36/37/38 R50/53 Iritant (Xi), Periculos pentru mediu (N)

31 200 500 0,155 0,062

Suma câturilor >1 33,155 5,312

3.4.3 Caracteristicile fizice, chimice, toxicologice şi indicarea pericolelor, atât imediate cât şi pe termen lung, pentru om şi mediu. Comportamentul fizic şi chimic în condiŃii normale de utilizare sau/şi în condiŃii previzibile de accident

Având în vedere identificarea substanŃelor chimice care prezintă relevanŃă pentru situaŃiile de accidente majore cu impact asupra mediului (situaŃii SEVESO), conform Tabelul 3-6, în acest paragraf sunt prezentate în detaliu proprietăŃile fizico-chimice, toxicologice şi de risc doar pentru mentanol, ulei termic şi formalină. AdiŃional, datorită compoziŃiei de până la 25%




formaldehidă liberă în polimerul UFC, în descrierea de mai jos a fost inclus şi acest compus chimic. InformaŃii detaliate cu privire la aceste substanŃe, ca şi cu privire la celelalte substanŃe periculoase din inventarul de la Tabelul 3-5 sunt incluse în fişele tehnice de securitate (v. Anexa VII).

În ceea ce priveşte riscurile pentru mediu şi comportamentul în mediu al principalelor substanŃe prezentate mai sus, substanŃele chimice cu relevanŃă în caz de accident prezintă o serie de caracteristici fizico-chimice şi toxicologice, pe care le prezentăm mai jos.

Metanolul, cunoscut popular şi ca alcool de lemn, este o substanŃă lichidă, incoloră, volatilă şi inflamabilă, având un miros uşor dulce. Metanolul se găseşte natural în mediul înconjurător ca rezultat al proceselor biologice variate care au loc la nivelul vegetaŃiei, microorganismelor şi a altor organisme vii. Este utilizat adesea ca dizolvant/diluant pentru îndepărtarea vopselelor, în lichidele de parbriz, ca şi component în combustibilii auto şi în lichidul antigel. Metanolul are o multitudine de aplicaŃii industriale, în special în industria chimică organică (producŃia formaldehidei, metil-terŃ-butil eterului, acidului acetic, glicol metil eterilor, metilaminei etc). CantităŃi reduse de metanol sunt generate de asemenea de-a lungul proceselor normale metabolice ale organismului uman şi de aceea metanolul se poate detecta inclusiv în aerul expirat din organism, dar în concentraŃii foarte reduse.

Timpul de reducere la jumătate a concentraŃiei de metanol în situaŃia unei evacuări accidentale în mediul înconjurător (denumit şi timp de înjumătăŃire) este cuprins între 1 şi 7 zile pentru sol, apele de suprafaŃă şi apele subterane. În aer, timpul de înjumătăŃire a metanolului este în medie de 3-5 zile. Atunci când este evacuat în sol, metanolul este biodegradat rapid, fapt reliefat de un număr mare de studii în domeniu. Având în vedere presiunea sa de vaporizare de 92 mm Hg la 20°C, metanolul se evaporă rapid de pe suprafeŃele uscate. Comportamentul natural metanolului în mediul înconjurător este puternic influenŃat de rata ridicată de vaporizare rapidă şi de biodegradabilitatea sa crescută. Conform studiilor de specialitate ale American Methanol Institute, metanolul nu se bioacumulează şi nu este toxic pentru organismele acvatice, iar efectele expunerii pe termen scurt (în situaŃii accidentale) la metanol sunt considerate a se manifesta pe o arie restrânsă, sunt temporare şi reversibile. La emisia în aer, metanolul este degradat rapid prin reacŃia sa cu radicalii hidroxil generaŃi fotochimic, fiind de asemenea eliminat rapid din atmosferă prin depunere umedă, în special datorită solubilităŃii ridicate faŃă de apă şi vaporii de apă din atmosferă. În general, metanolul nu este considerat a fi un poluant sever pentru mediul înconjurător atunci când cantităŃile eliminate în mediu sunt Ńinute sub control sau sunt reduse. În starea de agregare gazoasă şi lichidă, metanolul este inflamabil,




astfel încât în apropierea instalaŃiilor sau rezervoarelor de metanol, nu se permite lucrul cu surse de foc sau fumatul. În ceea ce priveşte proprietăŃile toxicologice, metanolul este considerat o substanŃă toxică, în special datorită faptului că în forma lichidă se absoarbe foarte uşor în organismul uman, iritând ochii, mucoasele şi pielea şi putând cauza eczeme. În doze excesive, poate afecta sistemul nervos, în special nervul optic. În stare de agregare lichidă şi gazoasă, metanolul este un compus chimic foarte inflamabil, de aceea în vecinătatea rezervoarelor de metanol, indiferent de mărimea lor, dar şi în vecinătatea zonelor unde este prelucrat sau vehiculat, fumatul şi lucrul cu foc deschis sunt strict interzise. De asemenea, echipamentele şi rezervoarele, ca şi toate utilajele care asigură stocarea, vehicularea şi transportul rutier sau feroviar trebuie împământate adecvat pentru a evita producerea de electricitate statică.

Tabelul următor prezintă pe scurt caracteristicile fizico-chimice şi toxicologice ale metanolului.

Tabelul 3-7 Caracteristicile fizico-chimice şi toxicologice de bază ale metanolului

CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE

Parametru Valoarea ObservaŃii/sursa

Formula moleculară CH3OH NLM, 1998

Masa moleculară 32,04 NLM, 1998

Nr. CAS 67-56-1 NLM, 1998

Stare de agregare Lichid -

Culoare Incolor FTS, Total, 2009

Sinonime Alcool metilic, metil alcool NLM, 1998

Presiunea de vapori 133 hPa (21,2°C)

125 hPa (20°C)

169 hPa (25°C)

152 hPa (25°C)

120 hPa (20°C)

510 hPA (50°C)

NLM, 1998

Rippen, 1998

NLM, 1998

Rippen, 1998

FTS, Total, 2009

FTS, Total, 2009

Densitatea 0,79 g/cm3 (20°C)

0,81 g/cm3 (0-4°C)

FTS, Total, 2009

NLM, 1998

Punctul de topire -98°C

-97,8°C

FTS, Total, 2009

NLM, 1998

Punctul de fierbere 64,7°C FTS, Total, 2009

Punct de inflamare 11°C FTS, Total, 2009

Temperatura de auto-aprindere

455°C FTS, Total, 2009

Solubilitatea nelimitată în apă; miscibil cu majoritatea FTS, Total, 2009




solvenŃilor organici

Miros uşor, de alcool

limita de detecŃie olfactivă = 4,26 ppm

nivelul de conştientizare a prezenŃei non-naturale a metanolului = 8,9 ppm

FTS, Total, 2009

US EPA, 2005

US EPA, 2005

Limitele de explozie în aer

5,5% inferioară; 44% superioară

6,7% inferioară; 36,5% superioară

5,5% inferioară; 36,5% superioară

OMS, 1977

AIHA, 1994

FTS, Total, 2009

Agresivitate şi reactivitate

Formează amestec exploziv cu aerul datorită punctului redus de inflamare. Incompatibil cu bi-hidrura de beriliu, unele metale alcaline (K,Mg), cu oxidan-Ńii (perclorat de bariu, hipoclorit de sodiu, apa oxigenată), cu tetraclorura de carbon în amestec cu unele metale (Al, Mg, Zn) şi cu diclormetanul. În anumite condiŃii, poate ataca anumite sortimente de plastic, cauciuc sau răşini.

Thomson Micromedex HAZARDTEXT, 2007

Factori de conversie 1 ppm = 1,31 mg/m3

1 mg/m3 = 0,764 ppm NLM, 1998 (25°C, 1010,8 hPa)

CARACTERISTICI ECO-TOXICOLOGICE

Toxicitate acută inhalativă, la şobolan (LC50) 64000 ppmv / 4h FTS, Total, 2009

Toxicitate acută orală, şobolan (LD50) 5628 mg/kg FTS, Total, 2009

Toxicitate acută orală, la om (LDLo) 143 mg/kg FTS, Total, 2009

Toxicitate acută dermală, iepure (LD50) 20000 mg/kg FTS, Total, 2009

Carcinogenitate şi mutagenitate la teste pe animale

Nu este cazul FTS, Total, 2009

US EPA, 2009

VALORI CARACTERISTICE PENTRU SITUAłIILE DE RISC – AEGL* [ppm]

Clasificare 10 min 30 min 1 h 4h 8 h

AEGL-1 670 670 530 340 270

AEGL-2 11000 4000 2100 730 520

AEGL-3 40000 14000 7200 2400 1600

VALORI CARACTERISTICE PENTRU SITUAłIILE DE RISC – ERPG* [ppm]


ERPG-1 - - 200 - -

ERPG-2 - - 1000 - -

ERPG-3 - - 5000 - -

* SemnificaŃia indicilor AEGL şi ERPG este prezentată în subcap.4.2.

Sursa: US Environmental Protection Agency, 2009; Fişă Tehnică de Securitate pentru Metanol, Total, 2009; AIHA-American Industrial Hygiene Association, 2009; NIOSH, 2009.




Formalina reprezintă o soluŃie diluată, incoloră a formaldehidei, utilizată pe scară largă în fabricaŃia produselor plastice, la conservarea diverselor produse şi ca inhibitor de coroziune. De asemenea, mai este utilizat pe scară largă la producerea îngrăşămintelor chimice. Formaldehida are o reactivitate chimică şi stabilitate termică foarte bune, având de asemenea o abilitate naturală de a polimeriza dând naştere rapid unor compuşi stabili, motiv pentru care este utilizată pe scară largă în multiple aplicaŃii industriale. De asemenea, această ultimă caracteristică – abilitatea de polimerizare – garantează un impact redus asupra mediului înconjurător.

În stare pură, formaldehida este un gaz incolor, cu miros puternic înŃepător, foarte uşor de detectat olfactiv. În mod natural, formaldehida nu se găseşte în stare pură, ci sub diferite forme de compuşi sau în soluŃii de diferite concentraŃii.

Formaldehida se găseşte în mediu într-un număr mare de produse de larg consum, precum produsele cosmetice, produsele textile, mobilă şi materiale lemnoase, covoare, izolaŃii cu spumă ureo-formaldehidică. Fumul de Ńigară poate conŃine până la 40 ppm formaldehidă (Turoski, 1984). În mediul exterior, principala sursă de formaldehidă în atmosferă o constituie emisiile de la autovehicule şi de la oxidarea hidrocarburilor rezultate de la emisiile auto (NRC, 1981).

De asemenea, formaldehida se găseşte în mod natural într-o serie de alimente şi băuturi, fiind constituent natural în fructele brute precum perele, merele, tomatele şi rădăcinoasele albe, în cantităŃi variind între 3,7 şi 60 ppm. În alimentele vegetale precum varza, morcovii, ceapa verde şi spanacul, concentraŃia de formaldehidă variază între 3,3 şi 26,3 ppm. Doza maximă umană ingerată pe această cale a fost estimată la o cca. 14.2 mg/persoană/zi (Feron ş.a. 1991).

Formaldehida reprezintă de asemenea un compus intermediar rezultat în urma reacŃiei de metabolizare în toate celulele organismului uman, fiind produsă pe cale naturală, indiferent de expunerea la poluarea cu formaldehidă a subiecŃilor.

Formalina poate fi, în anumite condiŃii şi la concentraŃii ridicate, toxică pentru mediul acvatic. La deversarea pe sol, formalina de regulă este biodegradabilă în câteva zile, fără a prezenta rate mari de absorbŃie în materialul sedimentar. Timpul de înjumătăŃire natural în apele de suprafaŃă este cuprins între 2 şi 20 de zile, în funcŃie de concentraŃia soluŃiei de formalină.

Conform studiilor de specialitate, formaldehida şi formalina nu se bioacumulează.




În atmosferă, formaldehida este supusă descompunerii fotochimice, reacŃionând rapid cu radicalii liberi, îndeosebi cu radicalii hidroxil. În timpul nopŃii, formaldehida reacŃionează semnificativ cu radicalii liberi ai azotului. Timpul de înjumătăŃire al formaldehidei în atmosferă pe parcursul zilei este de doar câteva ore.

Formaldehida este de asemenea un gaz inflamabil, motiv pentru care se iau întotdeauna măsuri de precauŃie în zona de stocare/producere. Conform legislaŃiei europene şi din România, formaldehida este clasificată în categoria a III-a d.p.d.v. al riscurilor cancerigene, ceea ce înseamnă că nu există dovezi că este cancerigenă pentru oameni. D.p.d.v. toxicologic, expunerea la formaldehidă poate cauza iritaŃii la nivelul pielii, eczeme, efectele fiind reversibile în maximum 2-3 săptămâni. La concentraŃii severe, poate cauza tuse şi crampe în tractul respirator.

Tabelul următor prezintă caracteristicile fizico-chimice şi toxicologice ale formalinei.

Tabelul 3-8 Caracteristicile fizico-chimice şi toxicologice de bază ale formalinei



Formula moleculară CH2O FTS, BASF, 2008

Masa moleculară 30,03 (în stare pură, gazoasă) O’Neil ş.a., 2001

Nr. CAS 50-00-0 ATSDR, 2009

Stare de agregare SoluŃie apoasă diluată 49% FTS, BASF, 2008

Culoare Incolor FTS, BASF, 2008

Sinonime Metanal, aldehidă formică, metil-aldehidă

O’Neil ş.a., 2001

Presiunea de vapori 120 mbar (50°C)

14 mbar (20°C) FTS, BASF, 2008

Densitatea 1,125 g/cm3 (60°C)

1,1487 g/cm3 (29°C)

FTS, Total, 2009

NLM, 1998

Punctul de topire -4°C

FTS, Total, 2009

NLM, 1998

Punctul de fierbere >97°C FTS, Total, 2009

Punct de inflamare 395°C FTS, Total, 2009

Temperatura de auto-aprindere nu se autoaprinde FTS, Total, 2009

Solubilitatea solubil în apă FTS, Total, 2009

Miros înŃepător FTS, BASF, 2008

Limitele de explozie în aer 37,4% inferioară

61,8% superioară FTS, BASF, 2008




Agresivitate şi reactivitate Reactivă. În stare pură, gazoasă, formaldehida reacŃionează violent cu agenŃi oxidanŃi puternicii, generând risc de incendiu şi explozie. ReacŃionează de asemenea cu bazele puternice, generând hidrogen gazos, care este inflamabil. ReacŃionează violent cu acrilonitrilul. În stare dizolvată, reactivitatea şi agresivitatea este mult redusă.

Health Protection Agency, 2009


Toxicitate acută orală, la şobolan (LD50) 600-800 mg/kg FTS, BASF, 2008

Toxicitate acută inhalativă, şobolan (LC50) 0,578 mg/kg FTS, BASF, 2008

Toxicitate acută dermală, iepure (LD50) 270 mg/kg FTS, BASF, 2008

Carcinogenitate

cancerigen la animale, date insuficiente privind evidenŃa carcinogenităŃii la om

FTS, BASF, 2008

VALORI CARACTERISTICE PENTRU SITUAłIILE DE RISC – AEGL* [ppm]


AEGL-1 0,9 0,9 0,9 0,9 0,9

AEGL-2 14 14 14 14 14

AEGL-3 100 70 56 35 35

VALORI CARACTERISTICE PENTRU SITUAłIILE DE RISC – ERPG* [ppm]


ERPG-1 - - 1 - -

ERPG-2 - - 10 - -

ERPG-3 - - 25 - - * SemnificaŃia indicilor AEGL şi ERPG este prezentată în subcap.4.2. Sursa: US Environmental Protection Agency, 2009; Fişă Tehnică de Securitate pentru Formalină 49%, BASF, 2008; AIHA-American Industrial Hygiene Association, 2009; NIOSH, 2009.

Concentratul ureo-formaldehidic (UFC) este un lichid vâscos, incolor, cu rată de evaporare scăzută şi o presiune de vapori mai redusă decât cea a formalinei. Deşi nu este considerat un produs toxic cu riscuri pentru mediul înconjurător, în mod uzual se iau măsuri de prevenire a scurgerilor în mediul acvatic şi de limitare a expunerii directe la acŃiunea factorilor climatici. Riscurile toxicologice ale UFC sunt datorate exclusiv faptului că are în compoziŃie formaldehidă. Fiind totuşi mai puŃin volatil decât formalina, riscurile aferente deşi sunt de aceeaşi natură, sunt mult mai reduse. UFC nu este considerat inflamabil, însă în mod obişnuit se iau unele măsuri preventive (de ex. împământare la recipiente, pentru evitarea producerii de electricitate




statică). Tabelul următor prezintă caracteristicile fizico-chimice şi toxicologice ale UFC.

Tabelul 3-9 Caracteristicile fizico-chimice şi toxicologice de bază ale concentratului ureo-formaldehidic



Formula moleculară CH2O** FTS, SADEPAN, 2005

Nr. CAS 50-00-0** ATSDR, 2009

Stare de agregare lichid vâscos, concentrat FTS, Sadepan, 2005

Culoare Incolor FTS, Sadepan, 2005

Densitatea 1,29-1,31 g/cm3 (20-22°C) FTS, Sadepan, 2005

Punctul de topire Fluid la -20°C FTS, Sadepan, 2005

Punctul de fierbere 98-100°C la 760 torr FTS, Sadepan, 2005

Punct de inflamare 85°C FTS, Sadepan, 2005

Temperatura de auto-aprindere 430°C** / UFC nu se autoaprinde FTS, Sadepan, 2005

Solubilitatea solubil în apă FTS, Sadepan, 2005

Miros înŃepător, iritant FTS, Sadepan, 2005

Limitele de explozie în aer 7% inferioară**

73% superioară**

UFC nu prezintă riscuri de explozie

FTS, Sadepan, 2005

Agresivitate şi reactivitate ReacŃionează cu substanŃe puternic alcaline şi oxidanŃi

FTS, Sadepan, 2005


Toxicitate acută orală, la om (LDL0) 250 mg/kg FTS, Sadepan, 2005

Toxicitate acută inhalativă, la om (LCL0) 13,8 mg/kg FTS, Sadepan, 2005

Toxicitate acută orală, şobolan (LD50) 1400 mg/kg FTS, Sadepan, 2005

Carcinogenitate nu sunt informaŃii, UFC clasificat ca non-cancerigen

FTS, Sadepan, 2005

VALORI CARACTERISTICE PENTRU SITUAłIILE DE RISC – AEGL* [ppm]**


AEGL-1 0,9 0,9 0,9 0,9 0,9

AEGL-2 14 14 14 14 14

AEGL-3 100 70 56 35 35

VALORI CARACTERISTICE PENTRU SITUAłIILE DE RISC – ERPG* [ppm]**


ERPG-1 - - 1 - -

ERPG-2 - - 10 - -

ERPG-3 - - 25 - - * SemnificaŃia indicilor AEGL şi ERPG este prezentată în subcap.4.2.




** Aferent substanŃei active de interes (formaldehida)

Sursa: US Environmental Protection Agency, 2009; Fişă Tehnică de Securitate pentru UFC, Sadepan Chimica SRL, 2005; AIHA-American Industrial Hygiene Association, 2009; NIOSH, 2009.

Uleiul termic Dowtherm este compus dintr-un amestec de oxizi difenilici, nefăcând parte din grupa PCB (bifenili policloruraŃi) sau PCT (trifenili policloruraŃi). În mod obişnuit, uleiul termic este stabil şi nu se descompune chiar şi la temperaturi înalte, putând fi utilizat în siguranŃă atât în stare lichidă cât şi în stare de vapori. Datorită vâscozităŃii specifice unui ulei, şi a stabilităŃii structurii sale chimice, se consideră că este periculos pentru organismele acvatice, fiind asimilat produselor petroliere. D.p.d.v. toxicologic, uleiul termic nu prezintă riscuri, fiind totuşi recomandată evitare ingerării sau inhalării acestuia, întrucât poate genera riscuri de afectare a rinichilor şi ficatului. La temperaturi înalte, este inflamabil, punctul de aprindere fiind la aproximativ 113°C, cu variaŃii în funcŃie de varietatea de ulei şi producător.




4 IDENTIFICAREA ŞI ANALIZA RISCURILOR DE ACCIDENTE ŞI METODELE DE PREVENIRE

D.p.d.v. metodologic şi al informaŃiilor de bază pentru cap. 4 al Raportului de Securitate, identificarea şi analiza riscurilor de accidente s-a realizat în cadrul firmei S.C. EGGER România S.R.L. în primul rând pe baza experienŃei acumulate de companie în cadrul amplasamentului din Wismar (Germania), unde operează o fabrică similară, d.p.d.v. al tehnologiei şi capacităŃii de producŃie cu cea propusă pentru amplasamentul din zona RădăuŃi, România.

De asemenea, informaŃii cu privire la riscurile de accidente majore, care au fost incluse în Raportul de Securitate, au fost furnizate de către specialiştii firmei deŃinătoare de licenŃa tehnologică pentru sectorul FORMOX, respectiv firma PERSTORP AB, aceasta fiind singura companie furnizoare de astfel de tehnologii în întreaga lume, cu peste 150 de astfel de aplicaŃii.

În plus, au fost luate în considerare experienŃa companiei EGGER din celelalte fabrici de adezivi ale grupului EGGER şi experienŃa altor companii care operează fabrici utilizând metanolul ca materie primă şi procesându-l prin aceeaşi tehnologie de fabricaŃie a formalinei şi polimerului UFC.

În cadrul procesului de identificare, analizare şi prioritizare a riscurilor de accidente, au fost parcurse d.p.d.v. metodologic următoarele etape:

• analiza informaŃiilor relevante disponibile:

- analiza informaŃiilor relevante cu privire la tehnologia utilizată, cu atenŃie deosebită asupra instalaŃiilor şi echipamentelor care stochează sau vehiculează substanŃele chimice relevante Seveso (rezervoare de stocare metanol, reŃele de conducte aferente, sistemul reactorului Formox şi echipamentele aferente, inclusiv rezervoarele de formalină şi UFC, rezervorul şi sistemul de transfer a energiei termice de reacŃie pe bază de ulei termic, echipamentele şi infrastructura pentru descărcarea şi vehicularea materiilor prime relevante);

- analiza specificaŃiilor tehnice ale echipamentelor şi instalaŃiilor prevăzute a fi construite/asamblate pe amplasament, a procedurilor şi instrucŃiunilor tehnice şi de securitate specificate de furnizorul acestora;

- analiza caracteristicilor fizico-chimice, de risc şi ecotoxicologice ale substanŃelor chimice relevante Seveso;

- analiza statistică şi de detaliu a accidentelor în alte fabrici cu profil similar de activitate, prin utilizarea bazelor de date privind accidentele industriale majore, precum:




- MARS (Major Accident Register) – European Commission;

- ARIP (Accidental Release Information Program) – US EPA;

- OECD (Echange International D’Accidents Types Mettant en cause des substances dangereuses) – OECD;

- CEPPO’s Accident Investigations – US EPA;

- ERNS – Emergency Reponse Notification System – US EPA;

- FACTS – Netherlands Department of Industrial Safety – Failure and Accidents Technical Information System

- MHIDAS – Major Hazards Incident Data Services – EU Safety and Reliability Directorate;

- UK HPA Register of Accident Investigations.

• identificarea pericolelor de accidente şi a scenariilor de accidente posibile, Ńinând cont de măsurile de siguranŃă obligatorii impuse de schema tehnologică, legislaŃie şi specificaŃiile furnizorului tehnologiei;

• prioritizarea scenariilor şi accidentelor majore în conformitate cu metodologia germană de evaluare a riscurilor aferente acestor pericole;

• evaluarea consecinŃelor posibile în cazul producerii unui accident, atât asupra obiectivelor, persoanelor şi mediului înconjurător din interiorul amplasamentului, cât şi asupra celor din exteriorul acestuia, inclusiv probabilitatea de producere a efectelor Domino;

• definirea măsurilor suplimentare de securitate care trebuie luate, în situaŃia în care consecinŃele producerii unui accident conform scenariilor elaborate ar genera un impact inacceptabil pentru oameni, mediul înconjurător şi alte activităŃi din amplasament şi din afara acestuia.

4.1 DESCRIEREA DETALIATĂ A SCENARIILOR POSIBILE DE ACCIDENTE MAJORE ŞI

PROBABILITATEA PRODUCERII ACESTORA

Scopul identificării pericolelor, a definirii scenariilor posibile de accidente majore şi a evaluării riscurilor de producere a acestora este acela de a evalua probabilitatea, gravitatea şi consecinŃele unor potenŃiale scenarii de accidente majore. Întreg procesul de identificare şi evaluare în ceea ce priveşte propunerea pentru fabrica de adezivi a S.C. EGGER România S.R.L. implică evaluarea sistematică a nivelurilor de risc aferente tuturor activităŃilor desfăşurate pe amplasament (şi care sunt relevante SEVESO) cu scopul ca aceste riscuri să fie menŃinute la nivele acceptabile şi reduse cât mai mult posibil.




Identificarea şi definirea scenariilor de accidente majore pentru proiectul fabricii de adezivi s-a realizat de către experŃii în securitate ing. Peter Bornhöft şi ing. Ninel Lazăr prin aplicarea metodologiei prevăzută în standardele aplicabile în Germania, cu sprijinul companiei EGGER şi a furnizorului de tehnologie (firma PERSTORP).

Pentru identificarea scenariilor de accidente majore în legătură cu fabrica de adezivi au fost luate în considerare următoarele categorii de pericole:

• pericole legate de substanŃele chimice relevante SEVESO, identificate în legătură cu următoarele aspecte cheie:

- caracteristici fizico-chimice relevante: inflamabilitate, toxicitate;

- corozivitate, reactivitate etc.;

- cantităŃile implicate;

- incompatibilităŃile între substanŃele periculoase;

• pericole legate de activităŃile şi condiŃiile de operare ale instalaŃiilor şi echipamentelor unde sunt utilizate substanŃele chimice identificate anterior, luându-se în considerare următoarele aspecte principale:

- presiunea de lucru;

- temperatura de lucru;

- tipul mediului de lucru (închis, deschis);

- regimul lucrărilor de întreŃinere şi reparaŃii;

- posibilitatea funcŃionării în regim de avarie a anumitor echipamente şi influenŃa acestora asupra echipamentelor şi instalaŃiilor din amonte-aval;

- gradul de automatizare a procesului tehnologic;

- monitorizarea procesului tehnologic şi posibilitatea aplicării corecŃiilor în timp real;

- posibilitatea erorilor umane generatoare de pericole de accidente majore;

• pericole externe (catastrofe externe – ex. cutremur, inundaŃii, alunecări de teren şi instabilitate geotehnică, acŃiuni teroriste/accidente aviatice).

Metodologic, identificarea pericolelor s-a realizat parcurgând următoarele etape:

• considerarea amplasamentului în funcŃie de unităŃile funcŃionale specifice, respectând împărŃirea pe sectoare conform conceptului stabilit în faza de




proiectare (F=Formox, R=răşini; L=logistică; U=utilităŃi, A=administraŃie) şi selectarea acelor zone relevante pentru identificarea şi analiza riscurilor;

• identificarea riscurilor asociate activităŃilor şi instalaŃiilor relevante din fiecare zonă selectată pentru studiu. Această etapă a inclus:

- constatarea tuturor riscurilor evidente;

- examinarea caracteristicilor de periculozitate pentru fiecare substanŃă chimică relevantă;

- examinarea tuturor parametrilor relevanŃi ai procesului tehnologic din zona şi echipamentele studiate (presiune, temperatură, pH, debite, variaŃie de nivel etc.);

- examinarea interacŃiunilor şi a reacŃiilor posibile între substanŃele chimice prezente în zona şi echipamentele selectate pentru analiză şi identificarea eventualelor incompatibilităŃi;

- analiza istoricului incidentelor relevante în alte fabrici şi echipamente similare (Wismar, Germania; alte amplasamente similare);

- elaborarea unei liste care să conŃină toate pericolele identificate;

- analiza mijloacelor de control tehnic şi administrativ care contribuie la diminuarea sau, după caz, la amplificarea eventualelor consecinŃe în caz de manifestare propiu-zisă a pericolelor;

- analiza comportamentului uman în momentul manifestării efective a pericolului;

- definirea listei scenariilor de risc pentru zona şi echipamentele selectate;

- identificarea succesiunii evenimentelor pentru fiecare din scenarii;

• formularea listei finale a scenariilor de risc (v Anexa V).

Ulterior elaborării şi aprobării listei finale a scenariilor de risc, s-a trecut la prioritizarea acestor scenarii având la bază o serie de criterii de selecŃie (probabilitatea de producere a scenariilor până la finele succesiunii evenimentelor, aria posibilă de răspândire a pericolului, volumul de substanŃă chimică implicat, parametrii de proces care ar putea favoriza derularea succesiunii evenimentelor în cadrul scenariului etc.). În urma acestei prioritizări a rezultat o listă de potenŃiale scenarii de accidente majore, restul scenariilor de risc fiind considerate ca neavând posibilitatea practică de a genera accidente majore.

Pentru scenariile de accidente majore, s-a trecut ulterior la evaluarea consecinŃelor acestora, conform metodologiei prevăzută în standardele




aplicabile în Germania. Prezentarea detaliată a acestor scenarii, ca şi rezultatele evaluării consecinŃelor sunt prezentate în cadrul subcap. 4.2.

4.2 EVALUAREA AMPLITUDINII ŞI A GRAVITĂłII CONSECINłELOR ACCIDENTELOR

MAJORE IDENTIFICATE

Evaluarea consecinŃelor aferente scenariilor de accidente majore în interiorul şi în exteriorul amplasamentului (on şi off-site consequence analysis) a fost realizată în conformitate cu metodologia prevăzută în standardele aplicabile în Germania în domeniul evaluării riscurilor de accidente majore(1) iar concluziile cu privire la nivelul de risc au fost trasate în conformitate cu reglementările aplicabile în Germania în domeniul protecŃiei civile(2) (Ministerul Federal pentru Mediu, Conservarea Naturii şi Securitate Nucleară).

Precizăm că în România legislaŃia aplicabilă în acest domeniu constă numai în prevederi cu un caracter general, bazate pe principiul precauŃiei în luarea deciziilor. De asemenea, trebuie precizat faptul că reglementările aplicabile în acest domeniu la nivelul Germaniei au fost aduse la cunoştinŃă autorităŃilor din România printr-o serie de ghiduri elaborate în perioada 2002-2004 în cadrul programului de înfrăŃire instituŃională România-Germania RO/2002/IB/EN-02(3),(4),(5). Aceste ghiduri au fost elaborate la nivel naŃional şi au caracter de consultare. D.p.d.v. metodologic, pentru fiecare scenariu-cheie s-au parcurs următoarele etape de evaluare:

• descrierea scenariului;

• calculul emisiilor sau a parametrilor caracteristici situaŃiei accidentale (scurgere, evaporare, incendiu, explozie etc.);

• calculul cantităŃii de substanŃă chimică eliberată în mediul înconjurător şi evaluarea efectului generat (efect termic, suprapresiune, transport / dispersie atmosferică);

• evaluarea efectelor generate Ńinând cont de existenŃa şi senzitivitatea receptorilor potenŃiali.

(1) Directiva VDI 3783 privind modelarea consecinŃelor accidentelor majore care se propagă pe calea aerului, 1987 (2) Codul Federal al ConstrucŃiilor (BauGB), Berlin, 1997; OrdonanŃa Federală privind Amenajarea Teritoriului, 1962 (cu modificări); (3) Twinning Project on the implementation of the VOC, LCP and Seveso II Directives (4) Ghid pentru calcularea accidentelor majore (scenarii), Dr. Hans-Joachim Uth, AgenŃia Federală de Mediu Germania, 2004 (5) Ghid pentru planificarea amenajării teritoriale, Dr. Hans-Joachim Uth, AgenŃia Federală de Mediu Germania, 2004




Având în vedere faptul că toate facilităŃile de stocare şi utilizare a substanŃelor chimice periculoase relevante SEVESO pentru amplasamentul fabricii de adezivi vor fi construite în interiorul unor cuve de retenŃie dimensionate corespunzător (în vederea reŃinerii întregii cantităŃi de substanŃe chimice care s-ar putea scurge accidental în zona respectivă), scenariile care vizau potenŃiala contaminare a apelor şi/sau solului, sau care aveau drept cale de propagare/transmitere aceste componente ale mediului înconjurător au fost excluse din analiză. Este de menŃionat faptul că nici una din cuvele de retenŃie şi sistemele de colectare a scurgerilor accidentale nu se va afla în conexiune cu sistemul de scurgere şi colectare a apelor pluviale sau a altor efluenŃi de pe amplasament, astfel încât nu există în mod fizic o cale de transmitere a scurgerilor în stare de agregare lichidă/solidă de la surse către eventualii receptori, precum sol, cursuri de apă, vegetaŃie etc.

Întrucât, după cum s-a subliniat anterior, singura cale de transmitere a efectelor unor potenŃiale accidente majore este aerul, pentru aprecierea concentraŃiilor/efectelor adverse s-a Ńinut cont de valorile de referinŃă pentru gradul de tolerabilitate al organismelor umane şi mediul înconjurător, astfel:

• în cazul scenariilor care presupun posibilitatea apariŃiei unui incendiu (efect termic), criteriul luat în considerare a fost indicele de radiaŃie termică. Valorile limită sunt prezentate în tabelul aferent scenariului de incendiu. Valoarea minimă a indicelui de radiaŃie termică de la care încep acŃiunile dăunătoare pentru oameni este de 1,6 kW/m2, considerată la înălŃimea normală de expunere.

• în cazul scenariilor care presupun degajarea sau scurgerea de substanŃe periculoase urmată de formarea unui nor toxic călător în mediul înconjurător, criteriile de evaluare a gradului de periculozitate au luat în considerare câŃiva indici specifici din literatura de specialitate, precum: AEGL (valorea recomandată pentru expunerea acută) şi ERPG (valoarea recomandată pentru expunerea la 60 minute, utilizată pentru stabilirea măsurilor de protecŃie). Valorile acestor indici pentru substanŃele periculoase care fac obiectul Raportului de Securitate pentru Fabrica de Adezivi sunt prezentate în cadrul subcap. 3.4.

• în cazul scenariilor care presupun producerea explozie, criteriul luat în considerare este valoarea suprapresiunii generate de suflul exploziei. Conform literaturii de specialitate şi a normelor în domeniu, valoarea limită a indicelui de suprapresiune este 1 psi sub care nu există daune fatale asupra organismelor vii, probabilitatea apariŃiei unor daune fiind sub 10%. Pentru proiectarea structurilor şi construcŃiilor, valoarea limită a suprapresiunii conform normelor germane este de 3 psi, valoare de la care structurile armate se distorsionează sub efectul suflului exploziei,




rezervoarele sunt distruse iar procentul de fatalitate în rândul persoanelor aflate în interiorul clădirii poate atinge valoarea de 20%.

Valorile indicilor care determină expunerea ocupaŃională (IDLG/IDLH) nu au fost analizate în prezentul Raport de Securitate, întrucât nu au relevanŃă pentru analiza de faŃă.

Indicii AEGL şi ERPG prezintă câte 3 valori caracteristice pentru fiecare substanŃă periculoasă, reprezentând valori ale concentraŃiilor în aerul atmosferic la expunere (exprimate fie în unitatea de măsură ppm, fie în mg/m3), fiecare valoare având o semnificaŃie particulară.

Astfel, valorile caracteristice ale AEGL au următoarele semnificaŃii (pentru fiecare nivel AEGL existând concentraŃii maxime pentru 5 perioade de expunere caracteristice: 10 min, 30 min, 60 min, 4h şi 8h):

• AEGL 1 reprezintă concentraŃia unei substanŃe în atmosferă peste care se prevede că populaŃia (inclusiv persoanele sensibile) ar putea resimŃi disconfort notabil, iritaŃii, sau anumite efecte asimptomatice. Cu toate acestea efectele nu sunt în măsură să afecteze capacitatea de apărare a organismului, sunt trecătoare şi reversibile la încetarea expunerii.

• AEGL 2 reprezintă concentraŃia unei substanŃe în atmosferă peste care se prevede că populaŃia (inclusiv persoanele sensibile) ar putea resimŃi efecte asupra sănătăŃii care sunt ireversibile, adverse, serioase şi de lungă durată, sau care ar putea afecta capacitatea persoanei expuse de a se deplasa de la locul expunerii.

• AEGL 3 reprezintă concentraŃia unei substanŃe în atmosferă peste care se prevede că populaŃia (inclusiv persoanele sensibile) ar putea resimŃi afecŃiuni care le-ar pune în pericol viaŃa sau chiar ar surveni cu deces.

În cazul ERPG, semnificaŃiile celor 3 valori caracteristice sunt următoarele:

• ERPG 1 reprezintă valoarea concentraŃiei maxime în atmosferă, sub care se consideră că aproape toate persoanele expuse timp de 1 oră ar putea suferi afecŃiuni minore, constând în perceperea unui miros neplăcut, clar definit.

• ERPG 2 reprezintă valoarea concentraŃiei maxime în atmosferă, sub care se consideră că aproape toate persoanele expuse timp de 1 oră nu ar prezenta sau a dezvolta afecŃiuni ireversibile, serioase ale sănătăŃii, sau simptome care ar conduce la incapabilitatea persoanei respective de a se proteja;

• ERPG 3 reprezintă valoarea concentraŃiei maxime în atmosferă, sub care se consideră că aproape toate persoanele expuse timp de 1 oră nu ar resimŃi afecŃiuni de sănătate care le-ar putea periclita viaŃa.




În mod convenŃional, pentru scopul evaluării necesităŃii de a lua măsuri de protecŃie suplimentare, se consideră suficient dacă măsurile de siguranŃă sunt luate în vederea conformării cu valorile ERPG 2, respectiv AEGL 2.

Datele de bază pentru calcule, precum şi condiŃiile atmosferice şi meteorologice, alături de proprietăŃile fizico-chimice ale substanŃelor implicate sunt prezentate pentru fiecare scenariu în parte.

În ceea ce priveşte evaluarea consecinŃelor în condiŃiile locale referitoare la localizarea receptorilor, s-au avut în vedere următoarele considerente:

• conform datelor statistice privind frecvenŃa şi viteza vânturilor, direcŃia predominantă a acestora este dinspre NV, urmată de SE, cu o frecvenŃă şi viteză mult mai reduse (v. Figura 2-2 de la subcap. 2.1.1.4).

• zonele rezidenŃiale unde ar putea fi localizaŃi receptori sensibili sunt situate la distanŃe de peste 800 m faŃă de amplasamentul fabricii. Astfel, cea mai apropiată localitate este Dorneşti, situată la cca. 860 m pe direcŃia NNE faŃă de amplasamentul propus. Pe direcŃia predominantă a vântului (NV-SE) nu există zone rezidenŃiale la distanŃe mai mici de 2 km – câteva case situate în extremitatea estică a comunei Satu-Mare (v. Anexa III.6).

• zonele cu activităŃi economice care implică prezenŃa permanentă a personalului, respectiv fabrica de PAL EGGER, fabrica de cherestea Schweighofer şi centrala pe biomasă Gerfor sunt situate la distanŃe de minimum 140-150 m faŃă de limita amplasamentul fabricii de adezivi. Acestea sunt situate în marea majoritate către NV şi N faŃă de amplasamentul fabricii de adezivi (cu excepŃia zonei de depozitare a materialelor lemnoase de la fabrica de PAL Egger, localizată către V), ceea ce presupune de asemenea că în relaŃie cu direcŃia predominantă a vântului (NV-SE) , se află în afara zonei de influenŃă în relaŃie cu fabrica de adezivi.

• dintre ariile de protecŃie a biodiversităŃii, cea mai apropiată (FâneŃele seculare de la Calafindeşti) se află localizată la peste 6 km pe direcŃia ENE (v. Anexa III.5).

Totuşi, pentru a lua în calcul situaŃiile cele mai defavorabile şi pentru a Ńine cont de metodologiile specifice de evaluare a efectelor în afara amplasamentului s-a urmat abordarea standard. Această abordare constă în evaluarea răspândirii efectelor (radiaŃie termică, nor toxic) în condiŃiile unei viteze constante a vântului de 3 m/s indiferent de direcŃia predominantă a acestuia pe plan local.




Calculele consecinŃelor corespondente scenariilor de accidente majore au fost realizate pe baza unei metode preponderent cantitative de evaluare. S-a efectuat o evaluare calitativă sau semi-cantitativă a riscurilor în cazul scenariilor la care, d.p.d.v. tehnic, evenimentele iniŃiatoare şi cele descrise în desfăşurarea scenariilor sunt considerate extrem de improbabile (p<10-6).

În cadrul evaluării tehnice a securităŃii chimice aferente echipamentelor şi instalaŃiilor, după analiza sistematică a riscurilor, prioritizarea scenariilor de risc şi definirea scenariilor de accidente majore, 15 scenarii au fost selectate ca având relevanŃă directă pentru această evaluare, restul scenariilor nefiind în măsură să genereze, direct sau indirect, riscuri de accidente majore cu implicaŃii în afara amplasamentului fabricii de adezivi. Aceste scenarii sunt:

• Scenarii generate de pericole externe:

- Scenariul A1. Cutremur, urmat de afectarea structurii construcŃiilor şi instalaŃiilor relevante SEVESO;

- Scenariul A2. Alunecare de teren, urmată de afectarea structurii construcŃiilor şi instalaŃiilor relevante SEVESO;

- Scenariul A3. Inundarea amplasamentului ca urmare a unor fenomene meteorologice extreme;

- Scenariul A4. Atac terorist şi/sau impact cu aparate de zbor;

- Scenariul A5. Accidente pe amplasamentele învecinate, generatoare de efecte Domino culminând cu afectarea amplasamentului fabricii de adezivi;

• Scenarii generate de pericole interne:

- Scenariul B1. Aprinderea metanolului în parcul de rezervoare de metanol;

- Scenariul B2. Scurgere de metanol în cuva de retenŃie aferentă rampei de descărcare a metanolului, urmată de incendiu, explozie sau formare de nor toxic;

- Scenariul B3. Explozia rezervorului de metanol;

- Scenariul B4. Explozia zonei superioare a reactorului FORMOX (headspace);

- Scenariul B5. Degajarea formaldehidei în atmosferă, ca urmare a unei scurgeri la rezervorul de formalină;

- Scenariul B6. Formarea norului gazos, ca urmare a nefuncŃionării pompelor aferente absorberului;




- Scenariul B7. Formarea norului gazos, ca urmare a unei scurgeri din rezervorul de metanol;

- Scenariul B8. Formarea norului gazos, ca urmare a unei scurgeri din rezervorul de UFC;

- Scenariul B9. Degajarea în atmosferă a metanolului sau formalinei, ca urmare a unei scurgeri la o conductă de alimentare/vehiculare;

- Scenariul B10. Scurgeri de metanol ca urmare a unor accidente în decursul activităŃilor de transport intern a cisternelor CF.

Precizăm că aceste scenarii de risc au fost elaborate pentru situaŃia cea mai defavorabilă, situaŃie care totuşi are o probabilitate de apariŃie extrem de mică, având în vedere sistemele şi echipamentele multiple de protecŃie şi siguranŃă care vor contribui la securitatea chimică a fabricii, aşa cum sunt ele descrise în subcap. 4.3.

4.2.1 A. Scenarii generate de pericole externe

4.2.1.1 A.1. Cutremur, urmat de afectarea structurii construcŃiilor şi instalaŃiilor relevante d.p.d.v. al SEVESO

În ceea ce priveşte riscurile de accidente majore care ar putea fi generate de mişcări telurice (cutremure), amplasamentul viitoarei fabrici de adezivi corespunde macrozonei de seismicitate „72”, în conformitate cu SR 11100/1/93 (Zonarea seismică – Macrozonarea teritoriului României – v. Figura 4-1).

În acest sens, macrozona de seismicitate „72” corespunde unei zone de intensitate VII pe scara MSK (Medvedev-Sponheuer-Karnik), cu o perioadă medie de revenire a seismului de minimum 100 de ani.

Conform codului de proiectare seismică P 100-1/2006, amplasamentul se situează într-o zonă caracterizată de o valoare a acceleraŃiei orizontale a terenului de ag = 0,16g şi printr-o perioadă de control (colŃ) Tc = 0,7 sec. Astfel, d.p.d.v. seismic, amplasamentul va fi considerat ca o construcŃie încadrată în clasa VI de importanŃă.

În etapa de elaborare a proiectului de construcŃie şi a detaliilor de execuŃie, echipa de proiectare va lua în considerare aspectele legate de zonarea seismică, astfel încât structurile şi instalaŃiile să corespundă cerinŃelor de siguranŃă la încercările induse de seismele posibile pentru zona de amplasare.




Figura 4-1 Zonarea seismică a României cf. STAS 11.100/1-93

Având în vedere perioada medie de revenire a seismului major caracteristic macrozonei de seismicitate, dar şi măsurile constructive şi structurale care se vor lua prin proiect, acestui scenariu îi este atribuită o probabilitate de producere foarte redusă, cu mult sub valoarea de 10-6, ceea ce corespunde unor evenimente foarte improbabile. De aceea, calculele de risc aferente acestui scenariu au fost excluse din analiză. În situaŃia cea mai defavorabilă, structura cu gradul cel mai mare de risc, respectiv rezervoarele de metanol, este asigurată constructiv, evenimentele generatoare de accidente majore fiind suficient evaluate în cadrul scenariilor B relevante de mai jos.

4.2.1.2 A.2. Alunecare de teren, urmată de afectarea structurii construcŃiilor şi instalaŃiilor relevante SEVESO

În urma investigărilor geotehnice efectuate de S.C. GEOTER S.R.L. Suceava pe amplasamentul viitoarei fabrici de adezivi, în conformitate cu normativul NP 074/2007, terenul se încadrează în categoria geotehnică 2 – risc geotehnic moderat, conform punctajului din Tabelul 4-1.

În ceea ce priveşte alunecările de teren, zona studiată este stabilă d.p.d.v. geomecanic, conform concluziilor „Studiului geotehnic” amintit mai sus.




Tabelul 4-1 Determinarea riscului geotehnic

Criteriu Evaluare Punctaj

CondiŃii de teren Terenuri bune 2

Apa subterană Cu epuismente normale 2

Clasificarea construcŃiei după categoria de

importanŃă

Normală (C) 3

VecinătăŃi Risc moderat 3

Zona seismică de calcul ag = 0,16 1

Total punctaj 11 (risc geotehnic moderat)

În vederea desfăşurării în bune condiŃii a lucrărilor de construcŃie şi a unei exploatări durabile a investiŃiei, se vor lua toate măsurile recomandate prin „Studiul geotehnic”. Aceste măsuri se referă în principal la adâncimea minimă de fundare, lucrări de hidroizolaŃii, executarea de epuismente, modul de amenajare şi realizare a construcŃiilor (sisteme performante pentru colectarea şi evacuarea apelor din precipitaŃii, pentru evitarea stagnării apei în jurul construcŃiei, etanşarea rostului dintre trotuar şi clădire cât şi a reŃelelor de apă şi canalizare), tehnologia de execuŃie a pereŃilor de sprijin al excavaŃiei, respectiv monitorizarea geotehnică a execuŃiei în conformitate cu prevederile în vigoare.

Probabilitatea afectării bruşte a stabilităŃii structurilor şi construcŃiilor, ca urmare a unor instabilităŃi geotehnice, este exclusă. Orice alunecare de teren sau afundare a terenului de fundare ar putea avea loc numai în timp, oferind titularului posibilitatea de a lua măsuri reparatorii şi eliminând riscurile de producere a unor accidente majore.

4.2.1.3 A.3. Inundarea amplasamentului ca urmare a unor fenomene meteorologice extreme

Amplasamentul ales pentru localizarea fabricii de adezivi şi răşini se află în incinta zonei industriale EGGER-Schweighofer, unde mai există şi alte instalaŃii industriale (fabrica de PAL EGGER, fabrica de cherestea Holzindustrie Schweighofer).

Conform documentaŃiei pentru obŃinerea avizului, respectiv autorizaŃiei pentru gospodărirea apelor, precum şi a studiilor hidrologice realizate la momentul construirii fabricii de PAL EGGER şi în conformitate cu STAS 4273-




83 şi STAS 1343/0-89, zona de amplasare nu prezintă risc de inundaŃii (obiectiv clasa IV de importanŃă).

4.2.1.4 A.4. Atac terorist şi/sau impact cu aparat de zbor

Acest scenariu este exclus având în vedere următoarele considerente:

• Sistemul de Management al SecurităŃii include o serie de măsuri privind controlul strict al accesului pe amplasament, instruirea şi verificarea angajaŃilor, măsuri structurale şi organizatorice de securizare a incintei şi a instalaŃiilor şi măsuri structurale şi organizatorice de blocare a accesului la instrumentele de conducere a procesului tehnologic prin parole de acces, imposibilitatea modificării parametrilor de funcŃionare dincolo de intervalul normal de variaŃie, închiderea automată a procesului tehnologic la depistarea unor valori anormale de funcŃionare etc.

• Posibilitatea unui atac terorist presupune existenŃa anterioară a unui conflict cunoscut între compania S.C. EGGER România S.R.L. şi persoane din interiorul sau din afara sa, situaŃii care sunt luate în considerare în ceea ce priveşte securizarea amplasamentului, controlul identităŃii persoanelor de pe amplasament, colaborarea cu autorităŃile poliŃieneşti şi de informaŃii secretizate etc. Astfel, probabilitatea unui atac terorist este considerată foarte redusă.

• Probabilitatea unui impact cu un aparat de zbor este determinată metodologic de apropierea de un aeroport comercial, militar sau de agrement, care prezintă valori de trafic însemnat şi de amplasarea obiectivului în aria de influenŃă a unuia sau mai multor culoare de zbor care au caracter comercial, prin dimensiunea traficului aerian. Conform reglementărilor urbanistice şi a celor din domeniul aeronautic, zonele cu risc major de prăbuşire a aparatelor de zbor sunt aeroporturile şi zonele din imediata vecinătate a acestora, datorită traficului aerian din aceste zone. În mod corespunzător, celelalte zone nu prezintă risc major de prăbuşire a aparatelor de zbor. Datele statistice arată că majoritatea covârşitoare a evenimentelor soldate cu prăbuşirea aparatelor de zbor au loc în decursul procedurilor de decolare şi aterizare. Un alt aspect important este acela că amplasamentul viitoarei fabrici de adezivi se află la distanŃă apreciabilă faŃă de oricare tip de aeroport (35 km faŃă de Aeroportul InternaŃional Suceava, 7 km faŃă de aerodromul de la FrătăuŃii Vechi). Prin urmare, riscul de producere a unui impact între un aparat de zbor şi construcŃiile cu pericol de accidente majore din cadrul fabricii de adezivi se situează cu mult sub valoarea de 10-6, valoare corespunzătoare




limitei dintre nivelurile de risc acceptabil, respectiv tolerabil, pentru publicul general(6),(7).

4.2.1.5 A.5. Accidente pe amplasamentele învecinate, generatoare de efecte Domino culminând cu afectarea amplasamentului fabricii de adezivi

La analiza acestui scenariu s-au avut în vedere acele surse posibile de pericole existente pe amplasamentele imediat învecinate, respectiv fabrica de plăci tip PAL, fabrica de cherestea şi centrala termică pe biomasă.

Fabrica de plăci tip PAL aparŃinând S.C. EGGER Romania S.R.L. este situată la o distanŃă de cca. 140-144 m, către NV, respectiv N faŃă de limita amplasamentului fabricii de adezivi. În cadrul acesteia, singura categorie de pericole semnificative o constituie incendiile, celelalte pericole generatoare de situaŃii accidentale fiind considerate drept nesemnificative. Astfel, conform Scenariului de Securitate la Incendiu elaborat pentru Fabrica de plăci tip PAL (parte a autorizaŃiei de securitate la incendiu), cele mai importante surse de risc de incendiu identificate sunt:

• depozitul de materii prime lemnoase (deşeuri lemnoase şi buşteni) şi

• depozitul de produse finite (plăci PAL).

Ambele zone prezintă risc de incendiu, însă sunt echipate cu instalaŃii şi dispozitive corespunzătoare pentru stingerea acestora şi pentru limitarea răspândirii imediate a focului la alte structuri şi construcŃii. D.p.d.v. al riscului de transmitere a focului de la aceste surse la alte zone şi construcŃii din amplasamentul fabricii de PAL şi a altor obiective din împrejurimi, potrivit Scenariului de Securitate la Incendiu, se constată că încă de la concepŃia fabricii de PAL au fost respectate condiŃiile de amplasare şi distanŃele de siguranŃă la foc faŃă de clădirile învecinate, conform Normativului de securitate la incendiu P118/9, evalurea concluzionând că un eventual incendiu pe amplasametul fabricii de PAL nu se poate transmite la alte vecinătăŃi. Reamintim aici că la alegerea amplasamentului optim pentru fabrica de adezivi, unul dintre criteriile de bază în selecŃia alternativei optime a ost acela al asigurării unei distanŃe cât mai mari faŃă de zonele sensibile la riscuri de incendiu din amplasamentele învecinate (v. subcap. 2.1.3). În acest fel, pe alternativa de amplasare finală, distanŃa de la fabrica de adezivi până la cele două surse importante de risc de incendiu de pe amplasamentul fabricii de PAL este de 144 m respectiv 340 m, cu mult peste distanŃele de siguranŃă

(6) Reducing risk, protecting people. HSE’s decision making process – Health and Safety Executive, 2001, Marea Britanie

(7) The calculation of aircraft crash risk in the UK - AEA Technology / Health and Safety Executive, 1997, Marea Britanie.




precizate în Normativul de securitate la incendiu P118/9 şi validate prin Scenariul de Securitate la Incendiu.

Fabrica de cherestea aparŃinând S.C. Schweighofer Holzindustrie S.R.L. şi centrala termică pe biomasă S.C. GERFOR S.R.L. sunt situate la NV, respectiv N faŃă de amplasamentul fabricii de adezivi, la o distanŃă minimă de 406 m, respectiv 548 m. În mod similar fabricii de PAL EGGER, şi pe aceste amplasamente sursele principale de risc pentru situaŃii accidentale se referă tot la posibilitatea apariŃiei incendiilor în zone de stocare în cantităŃi mari a materialelor lemnoase. Astfel, pe cele două amplasamente, cele mai importante zone cu risc de incendiu şi distanŃele de la acestea până la fabrica de adezivi sunt:

• depozitul central de cherestea (576 m),

• depozitele deschise de cherestea A, B şi C (406 m) şi

• depozitul central de buşteni (415 m).

În cadrul centralei termice pe biomasă nu sunt prezente surse de incendiu comparative ca nivel de pericol cu zonele menŃionate mai sus.

Conform Scenariului de Securitate la Incendiu elaborat pentru fabrica de cherestea, calculele de specialitate au arătat că respectându-se distanŃele minime normate prin P118/99, este eliminată posibilitatea transmiterii incendiului la alte clădiri şi amenajări de pe amplasament. Un alt factor ce trebuie luat în seamă este acela că ambele amplasamente sunt echipate cu dispozitive şi echipamente de intervenŃie în caz de incendiu, limitându-se efectele acestuia înainte de a se crea riscuri potenŃiale de transmitere a focului la alte clădiri şi structuri de pe amplasament.

Având în vedere cele prezentate mai sus, precum şi faptul că la alegerea amplasamentului pentru fabrica de adezivi, unul din criteriile de bază a constat în asigurarea unei distanŃe suficiente faŃă de surse de pericol de pe amplasamentele învecinate, se poate concluziona că este exclusă posibilitatea de transmitere a efectelor unor evenimente nedorite în sistem Domino către viitoarea fabrică.

4.2.2 B. Scenarii generate de pericole interne

4.2.2.1 B.1. Aprinderea metanolului în parcul de rezervoare de metanol

În cadrul acestui scenariu s-a plecat de la premiza că în urma unei succesiuni de evenimente nedorite, o parte a conŃinutului unui rezervor de metanol (5.000 tone) va curge în cuva de retenŃie. Ca rezultat al unui alt eveniment nedorit, cantitatea de metanol scursă din rezervor se va aprinde (în ciuda




faptului că în zonă nu sunt amplasate surse de aprindere iar lucrul cu foc sau fumatul sunt strict interzise). În momentul apariŃiei scurgerii şi izbucnirii incendiului la unul dintre rezervoare, se va pune automat în funcŃiune un sistem de răcire a rezervorului neafectat, utilizând apă de incendiu.

Deşi conform măsurilor şi sistemelor de securitate, o scurgere a metanolului lichid din rezervoarele având capacitatea de 5.000 tone este improbabilă tehnic, această ipoteză teoretică a fost totuşi luată în calcul, întrucât un astfel de scenariu ar prezenta relevanŃă maximă pentru consecinŃele în afara amplasamentului.

Datele de bază privind rezervorul de metanol, care au fost luate în calcul sunt:

• capacitatea rezervorului la nivelul maxim de umplere: 5.000 tone;

• volumul rezervorului: 7.060 m3;

• diametrul rezervorului: 23 m;

• înălŃimea rezervorului: 17 m;

• diametrul cuvei de retenŃie: 25 m;

• înălŃimea cuvei de retenŃie: 16,4 m;

• suprafaŃa utilă a cuvei de retenŃie: 75,4 m2;

• volumul util total al cuvei de retenŃie: 1.236 m3 (fără spaŃiul ocupat de rezervor, care contribuie la stocarea cantităŃii remanente de metanol de sub nivelul la care se produce scurgerea sau la egalizarea nivelului, conform principiului vaselor comunicante, dacă scurgerea se produce la partea inferioară a rezervorului);

• distanŃa faŃă de rezervorul de metanol învecinat: 15 m.

În conformitate cu proprietăŃile de combustibilitate ale metanolului, densitatea acestuia la temperatura standard de 20°C (794 kg/m3), rata de combustie liberă este independentă de mărimea suprafeŃei de lichid, având valoarea de 0,023 kg/(m2 x s) sau 82,8 kg/(m2 x h). Având în vedere suprafaŃa ocupată de balta de metanol în cuva de retenŃie de 75,4 m2, rezultă un debit de metanol ars de 6.243 kg/h.

Astfel, pentru calculul radiaŃiei termice generate ca urmare a aprinderii metanolului în cuva de retenŃie, s-au luat în considerare următoarele date:

• suprafaŃa de metanol implicată în incendiu: 75,4 m2;

• temperatura lichidului înainte de aprindere: 20°C;

• rata de combustie: 82,8 kg/(m2 x h);




• debitul de metanol ars: 6.243 kg/h (sau 1,73 kg/s);

• temperatura flăcărilor: 850°C;

• cota inferioară a flăcării: 16,4 m (corespunde cotei superioare a cuvei de retenŃie).

Pentru determinarea influenŃei radiaŃiei termice la rezervorul învecinat (aflat la 15 m distanŃă), s-a avut în vedere o cotă de recepŃie a influenŃei de 18 m, ceea ce înseamnă 1,5 m deasupra cuvei de retenŃie a rezervorului învecinat.

Calculul radiaŃiei termice generate de succesiunea de evenimente descrisă anterior s-a realizat utilizând un software de specialitate – ProNuSs, versiunea 6.0 – program care este recunoscut şi utilizat pe scară largă în Germania şi care cuprinde şi corelează diferite modele de simulare matematică a incendiului.

Rezultatele calculelor radiaŃiei termice în funcŃie de distanŃa faŃă de flacără la cota acesteia (16,4 m) sunt redate în Figura 4-2, considerând o suprafaŃă orientată orizontal şi una orientată vertical faŃă de flacără, conform metodologiei. De asemenea, rezultatele aceluiaşi calcul sunt prezentate în Figura 4-3 pentru un corp expus aflat la cota de 1,5 m de la nivelul natural al terenului (situaŃia unei persoane aflate în apropiere la momentul producerii accidentului).

Figura 4-2 RadiaŃia termică la diferite distanŃe faŃă de flacără la cota de 16,4 m

Incendiu cuvă retenŃie rezervor metanol ÎnălŃime cuvă [m]:16,4 Diametru cuvă [m]:25,0 SuprafaŃa verticală SuprafaŃa orizontală

DistanŃa de la flacără [m]




Figura 4-3 RadiaŃia termică la diferite distanŃe faŃă de flacără la cota de 1,5 m (expunere umană)

Valorile reprezentate grafic în Figura 4-1 sunt redate şi în Tabelul 4-2, pentru o mai bună înŃelegere a intrerpretării lor.

Tabelul 4-2 RadiaŃia termică pe o suprafaŃă verticală la nivelul flăcării (16,4 m)

DistanŃa de marginea

flăcării

InstalaŃia RadiaŃia termică pe o suprafaŃă verticală la înălŃimea flăcării

[kW/m²]

1,0 m - 72

5 m - 30

10 m - 19

15 m Rezervor învecinat 13

21 m parc rezervoare-UFC, hala depozit melamină 9,2

30 m - 5,5

40 m Clădire depozit răşini 3,6

50 m - 2,6

60 m - 1,9

Niveluri critice ale radiaŃiei termice:

>62m Încep efectele nedorite pentru expunerea umană 1,6

< 3,4 m Transmiterea focului la alt rezervor (probabil) > 36

Incendiu cuvă retenŃie rezervor metanol ÎnălŃime cuvă [m]:16,4 Diametru cuvă [m]: 25,0 SuprafaŃa verticală SuprafaŃa orizontală

DistanŃa de la flacără [m]




łinând cont de valorile ghid ale radiaŃiei termice pentru materiale de construcŃii, instalaŃii auxiliare şi oameni furnizate de reglementările în domeniu, s-a concluzionat că este exclusă posibilitatea ca focul să treacă la celălalt rezervor (efect DOMINO). Conform calculelor aferente scenariului, radiaŃia termică la limita rezervorului învecinat atinge valoarea de 13 kW/m2, fiind sub limita radiaŃiei termice critice de 36 kW/m2, de la care ar fi posibilă propagarea focului de la un rezervor la altul. La limita rezervorului de UFC, nivelul radiaŃiei termice este cu mult sub pragul critic.

Hala unde se va depozita melamina şi depozitul de răşini de impregnare nu vor avea regimul de înălŃime la care se referă valorile radiaŃiei termice calculate pentru cota flăcării (16,4 -18 m). De aceea, valorile radiaŃiei termice la care aceste obiective vor fi expuse sunt mult mai reduse, conform Figura 4-3. De aceea, posibilitatea ca hala de melamină (21 m de flacără) şi depozitul de răşini (40 m) să se autoaprindă ca efect al expunerii la radiaŃia termică este exclusă.

Pentru expunerea mediului înconjurător şi mai ales a oamenilor, valorile radiaŃiei termice calculate la cota 1,5 m şi reprezentate în Figura 4-3 arată că la o distanŃă de peste 62 m de la flacără (v. Anexa IV.4), radiaŃia termică scade sub 1,6 kW/m2 (valoare de la care încep acŃiunile dăunătoare pentru oameni). De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că la orice distanŃă de la focarul de incendiu, radiaŃia termică nu depăşeşte la înălŃimea de 1,5 m valoarea de 4 kW/m2, expunerea putând fi apreciată ca non-critică (la 5 kW/m2 echipele de pompieri pot interveni în prize scurte).

În consecinŃă, este exclus ca populaŃia din zonele rezidenŃiale, respectiv angajaŃii fabricilor învecinate din zona industrială EGGER-Schweighofer să fie afectaŃi în situaŃia producerii accidentale a unei scurgeri de metanol urmată de aprinderea bălŃii formate în cuva de retenŃie.

4.2.2.2 B.2. Scurgere de metanol în cuva de retenŃie aferentă rampei de descărcare a metanolului, urmată de incendiu, explozie sau formare de nor toxic

În cadrul acestui scenariu, se presupune că în urma unui eveniment nedorit, are loc decuplarea accidentală a cisternei CF de alimentare cu metanol de la staŃia de pompare aferentă rampei de descărcare. Imediat după acest eveniment, are loc închiderea supapelor de refulare din cisterna CF şi de admisie ale pompei din rampa de descărcare a metanolului.

În cuva de retenŃie a rampei de descărcare a metanolului se scurge metanol în stare lichidă, cantitatea maximă care se poate scurge fiind limitată la 10 litri, prin specificaŃiile de proiectare ale furnizorilor echipamentelor din rampa de descărcare. În cadrul simulărilor efectuate de către grupul EGGER la fabrica




similară din Wismar, Germania, s-a constatat că volumul de metanol scurs şi colectat în cuva de retenŃie într-o astfel de situaŃie nu a depăşit 3 litri.

Ulterior scurgerii metanolului şi închiderii automate a supapelor de refulare respectiv admisie a metanolului în rampa de descărcare, senzorul Ex aferent cuvei de retenŃie a rampei va transmite semnalul de alarmare la camera de control, iar operaŃiunea de descărcare va fi întreruptă.

Având în vedere lipsa surselor de foc în zona rampei de descărcare, amplasarea rampei în aer liber, împiedicând astfel formarea de acumulări explozive, dar mai ales volumul foarte redus de metanol care se poate scurge într-o astfel de situaŃie, se exclude posibilitatea exploziei volumului de metanol scurs sau aprinderea acestuia. De asemenea, cantitatea de vapori de metanol care s-ar putea degaja din balta de metanol colectat în cuva de retenŃie este atât de mică încât nu se poate lua în calcul un accident chimic.

Efectele Domino sunt excluse chiar şi în situaŃia foarte improbabilă de producere a unui incendiu, datorită distanŃelor mari de la rampa de descărcare a metanolului până la alte clădiri sau instalaŃii relevante d.p.d.v. SEVESO de pe amplasament. De asemenea, propagarea unui incendiu prin partea interioară a conductelor de vehiculare a metanolului este exclusă, datorită dispozitivelor de blocare a transmiterii flăcării, montate în punctele cheie pe traseul conductelor de metanol. În orice situaŃie, calculele efectuate pentru scenariile B.1 şi B.7 au luat în considerare efectele atât în interiorul cât şi în afara amplasamentului.

4.2.2.3 B.3. Explozia rezervorului de metanol

Acest scenariu este exclus din calculul efectelor, în baza următoarelor considerente:

• nivelul vaporilor din interiorul rezervorului de metanol este controlat şi menŃinut în limitele acceptabile, prin intermediul următoarelor sisteme:

- sistemul de ventilaŃie a rezervorului;

- sistemul de supape de egalizare a presiunii şi temperaturii funcŃionale atât pentru suprapresiuni cât şi pentru subpresiuni;

- sistemul de detecŃie şi colectare automată a condensului de pe conductele de ventilaŃie a rezervoarelor;

• întreaga zonă aferentă fiecăruia dintre rezervoarele de metanol este clasificată ca zonă Ex; prin urmare, în zonă nu vor exista surse de aprindere, toate echipamentele utilizate fiind certificate Ex;




• rezervoarele de metanol vor fi echipate cu sisteme de împământare adecvate, pentru prevenirea formării electricităŃii statice;

• în situaŃia puŃin probabilă a acumulării unei suprapresiuni în interiorul rezervorului de metanol, capacul acestuia este sudat astfel încât să servească drept zonă de rupere la suprapresiune; prin urmare, evenimentele catastrofice sunt excluse prin specificaŃiile de proiectare.

Un argument în plus constă în faptul că, în conformitate cu ghidurile internaŃionale(8), probabilitatea de producere a unor astfel de evenimente catastrofice este de maximum 2x10-7, considerând rezervoarele cu un singur perete, nepresurizate. Această valoare se află sub limita de 10-6, corespunzătoare evenimentelor extrem de improbabile, conform literaturii de specialitate. În realitate, probabilitatea de producere a exploziei unui rezervor de metanol este cu mult mai redusă, întrucât valoarea menŃionată în ghidul din Marea Britanie nu Ńine cont de dezvoltările recente în domeniul construcŃiei, exploatării, întreŃinerii şi inspecŃiei rezervoarelor de metanol.

În situaŃia cedării accidentale a capacului rezervorului, practic conŃinutul rezervorului se vaporizează şi se dispersează în atmosferă, în funcŃie de viteza vântului. SituaŃia cea mai defavorabilă a formării norului gazos de metanol este analizată în cadrul scenariului B.7 care va fi prezentat mai jos, situaŃie care include şi scenariul de faŃă.

4.2.2.4 B.4. Explozia zonei superioare a reactorului FORMOX (headspace)

De regulă, în zona superioară a reactorului FORMOX nu sunt prezente amestecuri explozive sau vapori inflamabili, în special datorită sistemelor automate de monitorizare şi control al nivelului de oxigen şi concentraŃiei de metanol în amestecul aer/metanol. Astfel, prin sistemul computerizat de control al procesului tehnologic, la depăşirea valorilor corespunzătoare intervalului limită pentru concentraŃia oxigenului, respectiv metanolului în reactor, se vor activa nivelele corespondente ale sistemului de alarmare iar instalaŃia se va închide în condiŃii de siguranŃă, prin oprirea automată a alimentării cu oxigen şi metanol în evaporator şi de aici în reactor. Sistemul de alarmare şi oprire automată a funcŃionării reactorului va fi construit redundant, cu mai multe nivele de alertare, în cazul în care unul dintre nivelele de alertă nu se va declanşa, nivelul următor se va activa la atingerea valorilor critice ale parametrilor de exploatare. În acest fel, concentraŃia metanolui va fi menŃinută în permanenŃă sub limita inferioară de explozie

(8) Bund overtopping – the consequences following catastrophic failure of large volume liquid storage vessels – A. Wilkinson, SRD, Health and Safety Executive, R530, Marea Britanie.




(6%). Pentru detalii cu privire la funcŃionarea şi declanşarea sistemului de alertare şi închidere, vezi cap. 2, respectiv subcap. 4.3.

De asemenea, atât reactorul FORMOX cât şi evaporatorul vor fi prevăzute cu câte două diafragme de rupere, care, la creşterea presiunii în reactor cu mai mult de 0,5 bar, vor acŃiona discurile şi egaliza presiunea în reactor, concomitent cu închiderea imediată a procesului tehnologic în întregul sector. Astfel, posibilitatea unui eveniment catastrofic va fi exclusă prin modalitatea de proiectare a reactorului şi evaporatorului.

În plus, vor fi luate permanent o serie de măsuri care Ńin de zonarea Ex a reactorului FORMOX. Acestea se referă la interzicerea fumatului şi a lucrului cu foc deschis în zonă, alegerea şi instalarea exclusivă a echipamentelor şi instrumentelor certificate Ex, împământarea permanentă a reactorului FORMOX şi a altor elemente structurale şi echipamente din sectorul F, monitorizarea redundantă a temperaturii masei de reacŃie etc. (v. subcap. 4.3).

Având în vedere considerentele şi măsurile de securitate enumerate succint mai sus, se exclude posibilitatea de explozie a zonei de superioare a reactorului FORMOX.

4.2.2.5 B.5. Degajarea în atmosferă a formaldehidei ca urmare a unei scurgeri la rezervorul de formalină

În cadrul acestui scenariu, s-a plecat de la ipoteza că dintr-un motiv oarecare se produce o avarie totală a celui mai mare dintre rezervoarele de formalină (400 m3 = 450 t), situate în clădirea 34 (v. Anexa IV.3) Ca urmare a avarierii rezervorului, formalina se scurge din rezervor şi cuprinde întreaga suprafaŃă a halei în care rezervoarele sunt instalate. În această situaŃie, ca primă măsură, se vor închide uşile halei pentru prevenirea emisiilor necontrolate de vapori de formaldehidă şi se va opri sistemul de ventilaŃie aferent halei respective.

Apoi, prin intermediul unei echipe formate din operatori special instruiŃi şi dotaŃi cu echipamente individuale de protecŃie, se va pompa formalina scursă fie în rezervoarele de formalină disponibile, fie în recipienŃi tip IBC, în funcŃie de situaŃia de la momentul producerii incidentului. Pentru a lua în considerare scenariul cel mai defavorabil, s-a formulat ipoteza că această acŃiune va necesita cca. 24 de ore până la finalizare.

După pomparea cantităŃii de formalină scursă din rezervor, se va reporni sistemul de ventilaŃie aferent halei, pentru evacuarea aerului contaminat din interiorul halei timp de 12 ore, cu un debit de 35.000 m3/h. Întrucât în acest moment din desfăşurarea scenariului, pardoseala halei va fi încă umezită cu formalină, va exista posibilitatea ca formalina reziduală să continue procesul




de evaporare. Aerul din hală va fi evacuat printr-o gură de ventilaŃie având o înălŃime de 19 m în raport cu cota naturală a terenului.

Pentru determinarea efectelor generate de acest accident, s-au calculat mai jos concentraŃiile la imisie probabile la diferite distanŃe de la sursa de emisie accidentală. Calculul emisiilor s-a realizat plecând de la o serie de date de bază. Debitul de vapori de formaldehidă rezultaŃi din evaporarea formaldehidei libere din conŃinutul formalinei a fost calculat utilizând o presiune de vapori a formaldehidei de 4,2 mbar în condiŃii standard şi la o concentraŃie a soluŃiei de formalină de 49-50%, conform standardelor şi reŃetelor de producŃie.

S-a luat de asemenea în considerare faptul că hala în care va fi amplasat rezervorul de formalină va avea o suprafaŃă de 1.968 m2 şi un volum de 35.000 m3, fără a se lua în considerare volumul ocupat de instalaŃiile şi echipamentele din hală.

După avarierea rezervorului, în condiŃiile închiderii uşilor halei, viteza de deplasare a curenŃilor de aer deasupra bălŃii de formalină rezultate este foarte redusă, fiind estimată în mod conservator la un maxim de 0,5 m/s.

Pe baza acestor informaŃii şi utilizând metodologia TNO, rezultă o rată de evaporare a formaldehidei din balta de formalină de 4,548*10-3 g/(m2*s). Având o suprafaŃă a bălŃii de cca. 2.000 m2, va rezulta un debit masic al emisiilor de 32,745 kg/h, corespunzând cu un debit masic total în cele 24 ore de 785,9 kg. Având în vedere volumul halei, va rezulta o concentraŃie de formaldehidă în mediul interior al halei de cca. 22 g/m3.

Conform scenariului, aerul contaminat cu formaldehidă este ulterior evacuat în exteriorul halei după cel târziu 24 de ore de la declanşarea scenariului, prin repornirea sistemului de ventilaŃie aferent halei. Astfel, scăderea concentraŃiei de formaldehidă în aerul din interiorul halei are loc progresiv, în timp, pe măsura eliminării aerului viciat din hală. Calculul regresiei concentraŃiei de formaldehidă în interiorul halei a fost realizat cu ajutorul programului software ProNuSs, şi este reprezentat grafic în Figura 4-4, alături de perioada de acumulare a formaldehidei în mediul interior halei.




Figura 4-4 EvoluŃia în timp a concentraŃiei de formaldehidă în aerul din interiorul halei (clădirea 34)

S-a calculat apoi că după 5 ore de ventilare a halei, s-a stabilit un echilibru între emisia de formaldehidă (din resturile de formalină de pe pardoseala halei) şi rata de eliminare a formaldehidei din aerul viciat din hală, luându-se în considerare debitul de aer viciat exhaustat de 35.000 m3/h (la fiecare oră este exhaustat în întregime un volum al halei). În acest moment, concentraŃia formaldehidei în aerul halei a fost calculată la valoarea de 0,264 g/m3.

Urmare a evacuării în atmosferă a cantităŃii de formaldehidă rezultate din evaporarea acesteia din balta de formalină formată pe pardoseala halei, s-au calculat efectele acestei emisii la diverse distanŃe de la sursa de emisie, respectiv gura de ventilaŃie/exhaustare a halei, amplasată la 19 m faŃă de cota terenului natural.

Calculele de dispersie au fost realizate conform metodologiei germane (Directiva VDI 3783, Fila 1), utilizând programul software STOER, versiunea 2, program care are la bază un model de dispersie de tip Gaussian. Calculele au fost realizate atât pentru situaŃia medie de dispersie (viteza vântului 3m/s) cât şi pentru situaŃia cea mai defavorabilă (1 m/s).

Datele de intrare în modelul de dispersie sunt următoarele:

Timp (s)

ConcentraŃia de gaz (ppm)




Date de emisie

Geometria sursei Sursă punctiformă

ÎnălŃimea sursei 19 m

Viteza medie a vântului 3 m/s

ÎnălŃimea barierei de protecŃie 20 m

Rugozitatea terenului (industrial) 1,2

Debitul masic al emisiei

Variabil, corespunzător evoluŃiei debitului masic

Durata emisiei / evoluŃie g/s

0 min 169

6 min 153

12 min 140

18 min 127

24 min 116

30 min 106

36 min 96,5

42 min 88,0

48 min 80,6

54 min 73,8

60 min 67,5

1 h 6 min 62,0

1 h 12 min 57,0

1 h 18 min 52,4

1 h 24 min 48,2

1 h 30 min 44,5

1 h 36 min 41,1

1 h 42 min 38,0

1 h 48 min 35,8

1 h 54 min 32,8

2 h 30,4

Calculele de dispersie au fost realizate până la distanŃa de 6.000 m de la sursa de emisie, cota în punctul de calcul fiind de 1,5 m de la cota naturală a terenului, caracteristic pentru expunerea umană.

Tabelul 4-3 prezintă sintetic rezultatele modelării dispersiei pentru cele două situaŃii (medie şi nefavorabilă) la diferite distanŃe de la sursa de emisie

Tabelul 4-3 ConcentraŃia maximă a formaldehidei în condiŃiile medie şi nefavorabilă la diferite distanŃe de la sursa de emisie




DistanŃa punctului receptor

(m)

SituaŃia dispersiei medii cu 3 m/s

(mg/m³)

SituaŃia nefavorabilă de dispersie (mg/m³)

20 0,75 13,8

40 10,5 69,0

60 21,7 106,5

80 24,7 127,5

100 23,1 128,2

200 11,6 121,6

300 6,4 97,7

500 2,8 66,9

810 1,2 45,88

1345 0,51 30,5

2500 0,17 17,9

3000 0,12 15,3

3500 0,090 13,2

5000 0,047 9,6

6000 0,034 8,2

Valori de evaluare a incidentului

AEGL-2 17,5

ERPG-2 12,5

Rezultatele scenariului luat în considerare şi descris mai sus arată că in condiŃii medii de dispersie, concentraŃia formaldehidei poate ajunge, momentan, la valori de 21 până la 24 mg/m3, valori situate puŃin peste valorea ghid pentru expunerea acută AEGL-2, respectiv 17,5 mg/m3. Valoarea ghid AEGL-2 este depăşită numai la distanŃe cuprinse între 60 şi 100 m de la sursa de emisie (v. Anexa IV.4), nefiind astfel cuprinse zone rezidenŃiale, zone protejate sau zonele în care se desfăşoară activităŃi pe amplasamentele fabricilor învecinate de PAL EGGER, de cherestea Schweighofer şi centralei pe biomasă Gerfor. Valoarea maximă a concentraŃiei formaldehidei la cea mai apropiată zonă rezidenŃială (Dorneşti, 860 m) este de 1,2 mg/m3, cu mult sub valoarea ghid de expunere acută AEGL-2. De asemenea, la cel mai apropiat obiectiv de pe amplasamentul fabricii de adezivi (zona de procesare a aşchiilor şi tocăturii pentru fabrica de PAL – 215 m de la rezervorul de formalină), concentraŃia formaldehidei scade la aproximativ 16 mg/m3, deci sub valoarea ghid pentru expunerea acută AEGL-2. În cazul zonei industriale Schweighofer, la cel mai apropiat obiectiv faŃă de fabrica de adezivi (depozitele deschise de cherestea – 476 m), concentraŃia formaldehidei scade la




aproximativ 4 mg/m3, fiind astfel eliminate riscurile de expunere a personalului celor două fabrici.

În schimb, în cazul condiŃiilor nefavorabile de dispersie, care presupun existenŃa inversiunii termice la cota sursei de emisie (19-20 m), concentraŃia maximă momentană ce ar putea fi accidental măsurată în atmosferă poate atinge valori cuprinse între 17,9 până la 128,2 mg/m3. Valorile maxime sunt întâlnite la distanŃe cuprinse între 40 şi 300 m de la sursa de emisie. Aceste valori nu depăşesc totuşi valoarea ghid AEGL-3 de 70 mg/m3 pentru expunerea acută la 30 min în zonele rezidenŃiale, nefiind astfel necesare măsuri precum evacuarea populaŃiei sau instituirea de planuri de urgenŃă externe.

Totuşi, datorită faptului că valorile ghid ERPG-2 pentru măsuri suplimentare sunt depăşite pentru scenariul de dispersie nefavorabil la distanŃe de până la 3.500 m de la sursa de emisie, pentru evitarea oricăror consecinŃe asupra mediului înconjurător se impune ca evacuarea aerului din hala depozitului de formalină să nu se realizeze în situaŃiile în care condiŃiile meteorologice caracterizează situaŃia de dispersie nefavorabilă (inversiune termică, direcŃii ale vântului nefavorabile, viteză redusă a vântului).

4.2.2.6 B.6. Formarea norului gazos ca urmare a nefuncŃionării pompelor aferente absorberului

În cazul în care pompele aferente sistemului de coloane de absorbŃie / spălare din cadrul sectorului F nu mai funcŃionează datorită unui eveniment nedorit, profilele de temperatură din coloanele de absorbŃie a formalinei nu se mai realizează, această situaŃie fiind imediat detectată prin senzorii de temperatură în camera de control. Măsura imediată luată de către sistemul computerizat de monitorizare şi control al procesului tehnologic este închiderea automată de urgenŃă a întregii instalaŃii, fără a exista riscuri de producere a unor evenimente catastrofice.

4.2.2.7 B.7. Formarea norului gazos ca urmare a unei scurgeri din rezervorul de metanol

Conform acestui scenariu, se presupune că dintr-un motiv oarecare se produce o scurgere masivă de metanol în cuva de retenŃie. Scurgerea are loc până în momentul egalizării nivelului din rezervor cu nivelul bălŃii de metanol din cuva de retenŃie a acestuia. Acest eveniment este urmat de evaporarea metanolului şi transportul norului toxic format pe cale atmosferică, însoŃit de fenomenele naturale de dispersie.




Pentru calculul emisiilor, s-au luat în considerare parametrii constructivi ai rezervoarelor de metanol şi respectiv ai cuvei de retenŃie, s-a calculat rata de evaporare din balta de metanol formată prin scurgerea menŃionată şi s-au realizat calcule de dispersie la diferite distanŃe de la sursa de emisie, luând în considerare două situaŃii de dispersie, respectiv medie (viteza vântului 3m/s) şi nefavorabilă (1m/s).

Astfel, datele de intrare în modelul matematic de calcul au fost următoarele:

Date de emisie

Geometria sursei Sursă punctiformă

ÎnălŃimea sursei 16,4 m

Viteza medie a vântului 3 m/s; 1m/s

Rugozitatea terenului 1,2

Debitul masic al emisiei pentru situaŃia cea mai nefavorabilă

0,1015 kg/s

Debitul masic al emisiei pentru situaŃia medie

0,238 kg/s

Tabelul 4-4 prezintă sintetic rezultatele calculelor de dispersie, modelarea matematică fiind realizată utilizând aceeaşi metodologie şi instrumente software ca şi în cazul scenariului B.6.

Tabelul 4-4 ConcentraŃia maximă a metanolului în condiŃiile medie şi nefavorabilă la diferite distanŃe de la sursa de emisie

DistanŃa punctului receptor

(m)

SituaŃia dispersiei medii cu 3 m/s

(mg/m³)

SituaŃia nefavorabilă de dispersie (mg/m³)

20 30 53

40 52 77

60 50 88

80 41 88

100 33 88

200 14 63

300 7,4 47

500 3,2 32

810 1,4 22

1345 0,59 15

2500 0,20 9,0

3000 0,15 7,7




3500 0,11 6,8

5000 0,061 5,0

6000 0,044 4,2

Valori de evaluare a incidentului [mg/m³]

AEGL-2 2.800 (60 min.)

ERPG-2 1.333

Se poate observa că la orice distanŃă de la sursa de emisie a metanolului, valorile maxime ale concentraŃiei de metanol se situează cu mult sub valorile ghid AEGL-2 respectiv ERPG-2. Astfel, se poate concluziona că pot fi excluse orice efecte semnificative asupra mediului şi a oamenilor în situaŃia acestui scenariu, indiferent de condiŃiile de dispersie a norului de metanol care s-ar putea forma.

4.2.2.8 B.8. Formarea norului gazos ca urmare a unei scurgeri din rezervorul de UFC

În cadrul acestui scenariu, s-a plecat de la premiza că drept urmare a unei succesiuni de evenimente nedorite, o parte a conŃinutului celui mai mare rezervor de concentrat ureo-formaldehidic UFC (1.000 m3) va curge din rezervorul cu fund plat în cuva de retenŃie. Întrucât UFC conŃine aproximativ 25% formaldehidă liberă (nelegată), produsul scurs a fost, în mod conservator, considerat drept o soluŃie de formalină asemănătoare, soluŃie care se presupune de asemenea că vaporizează.

Deoarece cantitatea echivalentă de formadehidă este mult mai mare în cazul rezervorului de UFC (1.000 m3) decât în cazul rezervorului de formalină, şi la o concentraŃie totală superioară (57% în UFC faŃă de 49% în formalină) s-a considerat că scenariul unui incident la rezervorul de UFC reprezintă o situaŃie defavorabilă. În plus, trebuie menŃionat şi faptul că rezervorul de formalină va fi amplasat în interiorul clădirii 34, fapt care limitează semnificativ transportul către receptorii sensibili, în timp ce rezervorul de UFC va fi amplasat în exteriorul clădirii, în aer liber, respectiv în construcŃia 31, prezintând astfel circumstanŃe de producere a acidentului mult mai defavorabile.

Ca urmare a scurgerii şi Ńinând cont de mărimea cuvei de retenŃie, care va avea o suprafaŃă de 532 m2 (D = 26 m), s-a calculat o presiune de vapori relativă a formaldehidei de 1,2 bar la temperatura standard de calcul de 20°C. Apoi, utilizând ecuaŃia de vaporizare a formaldehidei din balta UFC formată




în cuva de retenŃie conform metodologiei TNO(9) şi considerând o viteză standard a vântului de 3 m/s, rezultă un debit cantitativ de formaldehidă evaporată din balta de UFC de 2,835 g/s, respectiv 10,2 kg/h.

Calculul transportului acestui flux de formaldehidă şi evaluarea distribuŃiei concentraŃiei de formaldehidă la cota de expunere standard pentru receptori umani a fost realizat conform Directivei VDI 3783, utilizând un instrument software (STOER) dezvoltat pe baza directivei. Datele de intrare în modelul matematic de dispersie au fost organizate pe două sub-scenarii, respectiv pentru situaŃia medie de dispersie şi pentru situaŃia nefavorabilă de dispersie, astfel:

Tabelul 4-5 Modelul matematic de dispersie

Caracteristică / dată intrare model

SituaŃie emisii – dispersie medie

SituaŃie emisii – dispersie nefavorabilă

Geometria sursei 532 m2 532 m2

ÎnălŃimea punctului de emisie

1,2 m faŃă de cota naturală a terenului

1,2 m faŃă de cota naturală a terenului

Viteza medie a vântului 3 m/s 1 m/s

ÎnălŃimea medie de dispersie

nelimitat 20 m

Rugozitatea terenului 1,2 1,2

Temperatura atmosferică 20°C 20°C

Nebulozitate atmosferică Cer parŃial acoperit Cer parŃial acoperit

Debit masic de emisii 2,835 g/s (CH2O) 2,835 g/s (CH2O)

Durata emisiei 2h 2-3h

Calculele de dispersie s-au realizat pentru puncte de măsură amplasate până la o distanŃă de 6.000 m faŃă de sursa de emisie, concentraŃia fiind estimată pentru expunerea la o cotă de 1,5 m de la cota naturală a terenului, valoare standard pentru expunerea receptorilor umani.

Tabelul următor prezintă sintetic rezultatele acestor determinări în condiŃii medii şi în condiŃii nefavorabile, precum şi valorile ghid relevante pentru expunerea acută (AEGL) şi evaluarea necesităŃii de măsuri suplimentare de protecŃie (ERPG).

(9) Metode de calcul a efectelor fizice datorate eliberării de materiale periculoase în mediu, Comitetul pentru Prevenirea Dezastrelor (Cartea Galbenă TNO), CPR-14E, Haga, Olanda, 1997




Tabelul 4-6 ConcentraŃia de formaldehidă la diferite distanŃe de la cuva de retenŃie a rezervorului de UFC

DistanŃa de la sursa de emisii (m)

ConcentraŃia CH2O în condiŃii medii de dispersie (mg/m3)

ConcentraŃia CH2O în condiŃii nefavorabile de

dispersie (mg/m3)

20 3,2 12,7

40 1,4 6,1

60 0,75 3,6

80 0,47 2,6

100 0,33 2,1

200 0,11 1,3

300 0,055 0,943

500 0,0234 0,639

810 0,0102 0,438

1345 0,0043 0,211

2500 0,00146 0,173

3000 0,00106 0,148

3500 0,000811 0,129

5000 0,000436 0,093

6000 0,000317 0,078

AEGL-2 17,5

ERPG-2 12,5

Rezultatele calculelor de mai sus indică faptul că la distanŃe de peste 20 m de la sursa de emisie, concentraŃia formaldehidei în atmosferă se va situa cu mult sub valoarea concentraŃiei ghid a formaldehidei pentru expunerea acută AEGL 2 şi chiar sub valoarea concentraŃiei ghid pentru determinarea nevoii de măsuri suplimentare de protecŃie ERPG 2. Drept urmare, considerăm că este exclusă posibilitatea de afectare a populaŃiei din zonele rezidenŃiale identificate mai sus ca potenŃiali receptori, distanŃa până la cea mai apropiată zonă rezidenŃială fiind de 860 m. De asemenea, posibilitatea de afectare a angaŃilor din fabricile învecinate EGGER şi Schweighofer este exclusă, distanŃa cea mai mică de la zona rezervorului de UFC până la cel mai apropiat obiectiv din incintele industriale învecinate fiind de cca. 215 m.

4.2.2.9 B.9. Degajarea în atmosferă a metanolului sau formalinei ca urmare a unei scurgeri la o conductă de alimentare/ vehiculare

Acest scenariu presupune apariŃia unei fisuri în conducta de transfer a metanolului sau formalinei, ca urmare a unui eveniment sau a unei succesiuni




de evenimente nedorite, eliberându-se astfel o cantitate anume de metanol/formalină în zona adiacentă fisurii. Ca rezultat, la nivelul bălŃii de metanol/formalină pot apărea două fenomene cu potenŃial de risc, respectiv evaporarea unei fracŃii de metanol/formaldehidă şi formarea unui nor toxic şi/sau producerea unui incendiu la nivelul bălŃii astfel formate.

Conform scenariului standard, s-a luat în considerare o fisură cu o dimensiune de 1 cm2 (fisurile mai mari sunt imediat detectate de traductorii de presiune şi circulaŃia se închide instantaneu astfel încât cantitatea eliberată în mediu devine nesemnificativă). De asemenea, s-a considerat că timpul de eliberare continuă a substanŃei chimice prin fisură este de 5 minute, potrivit cu specificaŃiile furnizorului echipamentelor şi a sistemelor de securitate. Pentru detecŃia mai rapidă a eventualelor scurgeri datorate deteriorării accidentale a conductelor, furnizorul va realiza o compartimentare adecvată a sectoarelor de conducte.

Luând în considerare diferenŃa între presiunea lichidului în conductă (3,5 bar pentru metanol şi 2,5 bar pentru formalină) şi presiunea atmosferică, precum şi o serie de factori ca temperatura ambientală standard (25°C), densitatea standard a metanolului (794 kg/m3) şi formalinei (1.119 kg/m3), au fost calculate debitele masice şi volumice de metanol şi formalină eliberate în mediul înconjurător în stare lichidă de agregare, astfel:

• pentru metanol: 1,435 kg/s = 1,81 l/s = 6,5 m3/h;

• pentru formalină: 1,611 kg/s = 1,44 l/s = 5,2 m3/h.

Având în vedere timpul de eliberare în mediul înconjurător până la detectarea pierderilor şi luarea măsurilor de stopare de 5 minute, rezultă că prin fisură se pot scurge practic 0,54 m3 de metanol, respectiv 0,43 m3 de formalină.

Având în vedere calculele efectuate pentru scenariile B.1 şi B.8, se poate considera că acestea sunt suficient de acoperitoare pentru scenariul B.9 de faŃă în eventualitatea producerii unui incendiu la balta de metanol, respectiv în situaŃia evaporării formaldehidei din balta de formalină rezultată în urma curgerii prin fisurarea conductei.

4.2.2.10 B.10. Scurgeri de metanol ca urmare a unor accidente în decursul activităŃilor de transport intern a cisternelor CF

Conform descrierii de la subcap. 3.2.3.8., metanolul utilizat în instalaŃia FORMOX va fi aprovizionat pe amplasament pe cale ferată, în vagoane-cisternă de câte 50-60 t fiecare, o garnitură standard de tren având o capacitate totală de cca. 1.000 t. Calea ferată uzinală va fi construită astfel încât sa fie înglobată în platforma asfaltată a amplasamentului; în acest mod pe această




zonă vor putea fi manevrate atât vagoane cât şi autovehicule în condiŃii de maximă siguranŃă.

De asemenea, vehicularea garniturii de vagoane-cisternă pe zona interioară a amplasamentului se va realiza cu o locomotivă tractoare-împingătoare specială (locotractor), a cărei viteză de deplasare este limitată constructiv la 5 km/h tocmai cu scopul evitării manevrelor greşite care ar putea degenera în situaŃii accidentale.

Un alt aspect important de menŃionat este faptul că întreaga zonă a rampei de descărcare va fi amplasată izolat, la distanŃă faŃă de alte construcŃii şi clădiri importante de pe amplasament.

În situaŃia puŃin probabilă a deraierii locale a garniturii de vagoane CF, riscul răsturnării acestora este exclus datorită faptului că linia de cale ferată va fi construită încastrat în platforma betonată. Totuşi, într-o astfel de situaŃie, vagoanele-cisternă ar rula pe zona betonată, afectând uşor integritatea superficială a acesteia, în funcŃie de încărcarea cisternelor CF. Luând în considerare şi viteza maximă de deplasare a garniturii CF de 5 km/h (viteză limitată constructiv la locomotiva tractoare-împingătoare), posibilitatea producerii unor evenimente care să se manifeste prin scurgeri masive de metanol (şi evenimente ulterioare, precum formare de nor toxic, incendiu, explozie) este exclusă.

4.2.3 Concluziile analizei scenariilor de accidente majore

Concluzionând, în urma calculelor efectelor adverse ale posibilelor scenarii de accidente majore prezentate mai sus, s-a constatat că, în condiŃiile restricŃiilor tehnice şi organizatorice menŃionate în prezentul raport, distanŃa maximă până la care pot exista efecte nefavorabile momentane sau de foarte scurtă durată asupra mediului înconjurător şi oamenilor este de până la 100 m de la sursa de pericol (în cazul unui singur scenariu) – v. Anexa IV.4.

În acest fel, riscurile de afectare a zonelor rezidenŃiale şi a amplasamentelor învecinate sunt excluse, zona de influenŃă a scenariilor de accidente majore fiind limitată la amplasamentul fabricii de adezivi şi la o zonă exterioară acesteia: până la cca. 30m către N amplasamentului, pe un teren cu folosinŃă industrială aparŃinând S.C. EGGER România S.R.L. (zonă neocupată în prezent) şi respectiv cca. 30 m către S amplasamentului, acoperind o suprafaŃă restrânsă de teren agricol extravilan de peste cursul pârâului Saha.

Având în vedere limitarea spaŃială a efectelor în cazul puŃin probabil al producerii unui accident major (maxim 30 m la S şi N de amplasament), şi




având în vedere condiŃiile de dispersie atmosferică (v. cap. 2.1.1.4), inclusiv scăderea concentraŃiilor de poluanŃi pe măsură ce distanŃa creşte, este exclus orice impact în context transfontieră.

De asemenea, sunt excluse efectele Domino, întrucât calculul scenariilor vizând efecte manifestate prin radiaŃie termică la incendiu arată că planificarea amplasamentului a fost realizată riguros, instalaŃiile şi structurile fiind amplasate la distanŃe minime suficiente unele faŃă de altele, aşa încât este eliminată posibilitatea transmiterii în cascadă a efectelor generatoare de pericole de accidente majore de la sursa de bază la alte surse. Efectele Domino în sens invers – de la amplasamentele învecinate către fabrica de adezivi – sunt de asemenea excluse, în cadrul fabricilor învecinate (Schweighofer – fabrica de cherestea, Gerfor – centrală pe biomasă, EGGER – fabrica de plăci PAL) neexistând surse de risc major pentru accidente care să se poată propaga către amplasamentul fabricii de adezivi.

4.3 DESCRIEREA PARAMETRILOR TEHNICI ŞI A ECHIPAMENTULUI UTILIZAT PENTRU

SECURITATEA INSTALAłIILOR

Având în vedere riscurile de accidente majore pe care utilizarea unor substanŃe chimice clasificate (metanol, UFC, formalină, ulei termic) le vor ridica în perioada de operare a fabricii de adezivi, şi în conformitate cu cerinŃele legislaŃiei SEVESO şi anti-EX, titularul proiectului va implementa o serie de măsuri cu rol de prevenire a apariŃiei situaŃiilor accidentale.

Aceste măsuri vizează nu doar controlul activităŃilor cu risc de accidente majore, ci şi alte situaŃii accidentale în urma cărora ar putea rezulta poluarea oricărei componente a mediului înconjurător, riscuri de expunere pentru angajaŃii proprii, pentru angajaŃii şi dotările din imediata apropiere (zona industrială) şi pentru populaŃia locală.

Astfel, măsurile se pot împărŃi în 3 categorii:

• măsuri care vizează planificarea corespunzătoare a amplasamentului pentru diminuarea riscurilor de accidente majore;

• măsuri organizatorice şi de bună practică (măsuri non-structurale);

• măsuri structurale, constând în construcŃii, sisteme de control, echipamente şi dotări de protecŃie, monitorizare, control împotriva situaŃiilor accidentale, precum şi proceduri de operare pentru situaŃii de avarie şi închidere de urgenŃă a instalaŃiilor.




Aceste măsuri de securitate a instalaŃiilor sunt prezentate tabelar în Anexa VI. Detaliile cu privire la aceste măsuri sunt de asemenea furnizate în cadrul descrierii procesului tehnologic de la subcap. 3.2.

4.3.1 Măsuri de planificare a amplasamentului

D.p.d.v. al planificării amplasamentului în vederea diminuării riscurilor de accidente cu impact asupra mediului şi oamenilor, vor fi luate următoarele măsuri:

• sistematizarea adecvată a amplasamentului cu structurarea lui pe zone distincte (v. cap. 3 şi Anexa III.4), astfel încât circulaŃia materiilor prime şi auxiliare, a produselor intermediare şi finite şi implicit a vehiculelor să fie redusă la minimum posibil;

• proiectarea adecvată a amplasamentului, prin alegerea celor mai performante echipamente şi sisteme de siguranŃă, prin respectarea distanŃelor de siguranŃă corespunzătoare, a zonelor tampon, a distanŃelor de separare dintre acestea. De asemenea, prin alegerea schemei tehnologice, s-a urmărit reducerea utilizării substanŃelor chimice periculoase.

• zonarea corespunzătoare a anumitor arii conform legislaŃiei anti-Ex (H.G. nr. 1058/2006 privind cerinŃele minime pentru îmbunătăŃirea securităŃii şi protecŃia sănătăŃii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenŃial risc datorat atmosferelor explozive, transpunere a Directivei Europene 1999/92/CE), astfel:

- depozitul rezervoarelor de metanol va fi clasificat ca zonă 0 (zonă cu prezenŃa permanentă sau frecventă a atmosferei explozive);

- zona de la interiorul digului de protecŃie a rezervoarelor de metanol va fi clasificată ca zonă 2 (unde este improbabilă apariŃia unor atmosfere explozive, iar dacă acestea apar totuşi, sunt de scurtă durată);

- rampa de descărcare a metanolului va fi clasificată ca zonă 1 (zonă cu apariŃie ocazională a atmosferei explozive);

- sectorul F (zona instalaŃiei FORMOX), cuva de retenŃie a rezervoarelor de metanol şi staŃia de pompare a metanolului vor fi clasificate ca zone 1 (zonă cu apariŃie ocazională a atmosferei explozive);

- interiorul conductelor din zona instalaŃiei FORMOX va fi clasificat ca zonă 0 sau zonă 1, în funcŃie de conŃinutul acestora;

- depozitul de substanŃe chimice în cantităŃi mici va fi clasificat ca zonă 2 (unde este improbabilă apariŃia unei atmosfere explozive, iar în cazul apariŃiei acesteia, va persista pentru o scurtă perioadă de timp);




- depozitul de melamină va fi clasificat ca zonă 22 (zonă pentru care nu există probabilitatea apariŃiei, în condiŃii normale de funcŃionare, a unei atmosfere explozive (sub formă de nor de pulbere combustibilă în aer), iar în cazul apariŃiei acesteia, va persista pentru o scurtă perioadă de timp).

Conform obligaŃiilor legale în vigoare, în cadrul zonelor anti-Ex se vor lua măsuri speciale de semnalizare, protecŃie a angajaŃilor şi bunurilor. Aceste echipamente şi sisteme de protecŃie utilizate vor fi selectate fiecare în funcŃie de categoria corespunzătoare zonării anti-Ex precizate mai sus (v. Anexa IV.2, Anexa VI şi cap 3.2).

În relaŃie cu amplasamentele învecinate şi utilizarea terenurilor în imediata vecinătate a fabricii de adezivi, ca urmare a rezultatelor şi concluziilor ce au reieşit din analiza sistematică a pericolelor şi din calculul scenariilor de accident major (v. subcap. 4.2.), pentru protecŃia ocupanŃilor amplasamentelor învecinate s-a propus instituirea unei zone de siguranŃă în jurul amplasamentului fabricii de adezivi, limitată astfel:

• către S – pe întreaga latură sudică, de la limita amplasamentului EGGER pe o distanŃă de 30 m;

• către N – pe întreaga latură nordică, de la limita amplasamentului EGGER pe o distanŃă de 30 m.

Pe laturile de E şi V nu sunt propuse zone de siguranŃă întrucât arealele potenŃial afectate conform calculelor de la subcap. 4.2. se întind numai în interiorul amplasamentului fabricii de adezivi (v. Anexa IV.4)

Potrivit legislaŃiei în vigoare, în interiorul zonei de siguranŃă vor putea fi desfăşurate numai anumite activităŃi, astfel:

• vor fi permise activităŃi industriale; totuşi, având în vedere faptul că extinderea zonei de siguranŃă către N este determinată exclusiv de un scenariu de accident major care implică numai mecanisme de transport atmosferic a unui poluant şi că direcŃia şi frecvenŃa dominantă a vântului este diferită de direcŃia N, în vecinătatea de N a fabricii de adezivi se pot amplasa unele activităŃi care să se încadreze în reglementările Seveso, condiŃionat de identificarea şi evaluarea efectelor Domino de la noua sursă către fabrica de adezivi şi invers. De asemenea, într-o astfel de situaŃie, va fi necesară elaborarea unui Plan de UrgenŃă Externă, care să ia în considerare sursele din ambele zone, după caz.




• se vor putea desfăşura activităŃi agricole, cu menŃiunea că persoanele din zonă vor fi informate corespunzător şi se va asigura intervenŃia de urgenŃă şi pentru aceste persoane în caz de accident major;

• nu se vor amplasa instituŃii socio-medicale, de educaŃie, spaŃii de practicare a sportului, spaŃii de alimentare publică, parcuri şi zone de recreere.

Având în vedere faptul că cel mai apropiat receptor din zonele rezidenŃiale (prima locuinŃă din Dorneşti, situată la NNE, la peste 860 m faŃă de limita amplasamentului viitoarei fabrici de adezivi), cât şi receptorii din zona industrială învecinată EGGER-Schweighofer (situată la NV şi N, la peste 140 m) se vor afla la o distanŃă semnificativă faŃă de zona de siguranŃă propusă.

4.3.2 Măsuri non-structurale

Măsurile non-structurale care vor fi implementate de către titular în vederea reducerii riscurilor de accidente cu impact asupra mediului, angajaŃilor, vecinătăŃilor şi populaŃiei din zonă sunt următoarele:

• alegerea procesului tehnologic cu riscurile de accidente majore cele mai reduse (din gama de procese tehnologice disponibile pe piaŃă comercială). Astfel, s-a ales spre utilizare tehnologia FORMOX de fabricaŃie a formalinei şi polimerului UFC (în locul tehnologiei SILVER), proces tehnologic care conferă mai multă siguranŃă d.p.d.v. al regimului de lucru şi al principalilor parametri monitorizaŃi în de în timpul de desfăşurare al reacŃiei. Ca urmare, nivelul global de risc pentru accidente majore este mai redus, iar eficienŃa echipamentelor, instalaŃiilor şi măsurilor de securitate este mult mai ridicată;

• adoptarea şi implementarea unei politici de prevenire a accidentelor majore, conform reglementărilor H.G. nr. 804/2007, care corespunde cerinŃelor şi standardelor politicilor de mediu şi securitate chimică de la nivelul grupului EGGER. În acest sens, se va Ńine cont de experienŃa grupului EGGER dobândită în timpul implementării unor astfel de politici la nivelul celorlalte fabrici de adezivi. Detalii sunt furnizate în cap. 1;

• adoptarea şi implementarea unui sistem de management al securităŃii, conform cerinŃei H.G. nr. 804/2007. Acest sistem va corespunde de asemenea cerinŃelor sistemului de management de mediu adoptat şi implementat în cadrul fabricii şi va respecta cerinŃele legislative din H.G. nr. 804/2007. Prin sistemul de management, se vor adopta reglementări interne (manuale, norme, proceduri, instrucŃiuni de lucru, instrucŃiuni de securitate, regim de lucru cu permise speciale în anumite zone etc.), reglementări care vor asigura prevenirea şi limitarea riscurilor accidentelor




majore, conform scenariilor identificate şi prezentate detaliat în cadrul cap. 1. De asemenea, s-a definit o structură organizatorică adecvată, cu responsabilităŃi specifice fiecărui nivel ierarhic şi fiecărei structuri organizatorice, coordonarea activităŃilor de securitate fiind asigurată de un manager de securitate;

• personalul angajat va fi selectat astfel încât cunoştinŃele şi pregătirea de bază să asigure condiŃiile unei adaptări rapide şi uşoare la circumstanŃele de lucru din fabrică. În plus, acesta va fi instruit cu privire la procedurile de operare şi de management al securităŃii atât înainte de punerea în funcŃiune a fabricii, cât şi periodic, conform unei planificări aprobate de conducerea companiei şi comunicate autorităŃilor competente în domeniu;

• constatarea şi evaluarea pericolelor de accidente (inclusiv majore) va fi realizată conform unor proceduri specifice, toate înregistrările relevante la fiecare schim de tură fiind analizate prompt de către managementul de linie şi de către un grup de lucru (în funcŃie de situaŃie), astfel încât să se asigure luarea măsurilor corective în mod operativ;

• d.p.d.v. operaŃional, monitorizarea funcŃionării în conformitate cu dispoziŃiile în vigoare va fi asigurată prin controale zilnice, iar orice abatere va fi înregistrată şi analizată cu promptitudine;

• orice intervenŃie asupra unei instalaŃii (în sensul modernizării sau reparării acesteia), inclusiv de către contractori sau furnizori, se va realiza numai cu respectare strictă a unor proceduri specifice;

• menŃinerea echipamentelor şi a dotărilor de securitate în parametrii prescrişi se va realiza printr-un control permanent şi prin asigurarea desfăşurării la timp şi în mod exigent a activităŃilor de întreŃinere şi reparaŃii, conform unui plan prestabilit;

• eficienŃa planului de urgenŃă internă va fi evaluată periodic prin exerciŃii şi simulări de accident, conform reglementărilor legale, astfel încât să se evite disfuncŃionalităŃi în implementarea acestuia în situaŃii reale de accident;

• performanŃele sistemului de management a securităŃii vor fi evaluate în detaliu în mod periodic, în conformitate cu procedura de audit intern şi extern;

• manipularea substanŃelor chimice pe amplasament se va realiza în conformitate cu bunele practici, cu procedurile interne ce vor fi adoptate în acest sens şi cu prevederile fişelor tehnice de securitate. Se vor stabili reguli clare cu privire la evitarea incompatibilităŃii între substanŃele chimice care vor fi stocate în diverse locaŃii pe amplasament;

• se vor lua o serie de măsuri speciale de securizare şi control al accesului pe amplasament, pentru prevenirea atentatelor sau a erorilor umane. Printre




aceste măsuri pot fi enumerate următoarele: selecŃia şi instruirea adecvată a personalului angajat permanent şi temporar, controlul comunicaŃiilor, asigurarea controlului adecvat, a instruirii şi supervizării permanente a contractorilor şi vizitatorilor, selecŃia atentă a furnizorilor, controlul accesului pe amplasament printr-un sistem de legitimare securizată, prezenŃa permanentă a agenŃilor de pază în puncte cheie prestabilite, marcarea distinctă şi uşor de recunoscut vizual a traseelor unde este permis accesul în funcŃie de nivelul ierarhic şi sectorul atribuit pentru personal, contractori şi vizitatori, marcarea distinctă a zonelor cu restricŃii de acces, limitarea vitezei de deplasare în cadrul amplasamentului, monitorizarea video a zonelor sensibile, îngrădirea amplasamentului pentru evitarea accesului necontrolat;

• actualizarea permanentă a informaŃiilor cu privire la stocurile de substanŃe periculoase prezente pe amplasament.

4.3.3 Măsuri structurale

Măsurile structurale vor consta din multiple dotări, construcŃii, echipamente, măsuri şi amenajări speciale de protecŃie împotriva accidentelor cu impact major asupra mediului, angajaŃilor, vecinătăŃilor şi populaŃiei. Dintre acestea, cele mai importante măsuri vizează riscurile de accidente majore conform H.G. nr. 804/2007 şi vor consta din:

• automatizarea procesului tehnologic – întreaga instalaŃie va fi complet automatizată, fiind controlată şi operată computerizat. Toate elementele relevante d.p.d.v. al securităŃii (aparate de măsură şi control, reŃele de cabluri, traductoare şi elemente de comandă etc.) vor fi construite şi amplasate astfel încât să asigure protecŃie în caz de incidente. Accesul angajaŃilor la sistemul computerizat de control al procesului tehnologic se va realiza pe nivele de securitate şi responsabilităŃi specifice, nefiind posibile tentativele de folosire abuzivă a sistemului. Orice acŃiune de comandă a unui echipament în afara intervalului normal de variaŃie a parametrilor principali va fi interzisă prin protocoalele sistemului de securitate;

• sistem de monitorizare, control, alarmare computerizat cu redundanŃă – va fi instalat un sistem cu 3 sub-sisteme independente SIEMENS (SS-A, SS-B şi SS-D). Conform procedurilor de siguranŃă, la depistarea unor valori anormale ale diferiŃilor parametri de proces, sub-sistemul relevant va analiza situaŃia şi va comanda în mod automat corectarea valorilor acelui parametru sau, după caz, va comanda închiderea controlată a părŃii relevante din instalaŃie sau a instalaŃiei în totalitate;




• etapele de proces tehnologic cu riscuri de accidente majore se vor desfăşura în incintă complet ermetică (ex. oxidarea metanolului în reactorul FORMOX), evitându-se astfel contactul cu mediul înconjurător şi posibilitatea de eliberare în mediu a substanŃelor chimice;

• echipamentele utilizate în cadrul procesului de producŃie vor fi realizate din materiale speciale (în general oŃel), folosind aliaje rezistente la coroziune pe termen lung şi construite în sudură continuă, cu îmbinări etanşe, specifice fiecărei instalaŃii;

• toate echipamentele, dotările şi instalaŃiile în care vor fi stocate sau în care se vor produce substanŃe chimice periculoase vor fi echipate cu spaŃii şi cuve de retenŃie dimensionate corespunzător , precum şi cu o serie de sisteme de detecŃie şi alarmare în caz de scurgeri accidentale (pereŃi dubli, sistem de detecŃie a scurgerilor, sistem de monitorizare temperatură, presiune, sistem de protecŃie la prea-plin, senzori de fum/foc, sistem de alarmă sonoră şi vizuală, împământare şi protecŃie la electricitate statică etc.), în special acolo unde acestea pot prezenta riscuri de accidente majore (ex. la depozitul rezervoarelor de metanol, la reactorul FORMOX, recipientele de formalină şi UFC etc.). Suplimentar, rezervoarele de metanol vor fi protejate cu un dig de pământ la o distanŃă de 6 m şi li se va atribui o zonă de siguranŃă severă de 15 m;

• în mod specific, zona de producŃie a formalinei şi UFC (sectorul F) şi zona de fabricare a adezivilor şi răşinilor (sectorul R) vor fi amplasate în interiorul unei incinte care are rolul de cuvă de retenŃie etanşă, care nu va fi concectată la reŃeaua de canalizare a amplasamentului;

• zonele de încărcare şi descărcare a materiilor prime (în special metanolul) vor fi de asemenea echipate corespunzător cu cuve de retenŃie etanşe, sisteme de protecŃie şi alarmă pentru prea-plin, sistem de protecŃie la electricitate statică, alarme Ex;

• amplasamentul va fi deservit de un sistem complex de apărare împotriva incendiilor, care va furniza în orice moment necesarul de apă de incendiu şi alte echipamente şi mijloace de intervenŃie, conforme procedurilor specifice. În plus, pichetul de pompieri de intervenŃie al fabricii de PAL din apropiere va fi instruit şi va interveni operativ în cel mai scurt timp în situaŃii de incidente, astfel încât durata incidentelor să fie minimă;

• marcarea distinctă a zonelor de securitate şi a zonelor Ex, supravegherea video a acestor zone, obstrucŃionarea accesului pe amplasament prin instalarea porŃilor de acces securizate, asigurarea iluminatului de siguranŃă nocturn.




5 MĂSURI DE PROTECłIE ŞI DE INTERVENłIE PENTRU LIMITAREA CONSECINłELOR UNUI ACCIDENT

Pentru S.C. EGGER România S.R.L. planificarea intervenŃiei pentru situaŃiile de urgenŃă reprezintă un aspect esenŃial în vederea asigurării condiŃiilor care să permită persoanelor aflate pe amplasament în situaŃia producerii unui accident major să răspundă şi să intervină în mod corespunzător pentru diminuarea efectelor generate.

În acest sens, compania va elabora un Plan de UrgenŃă Internă în conformitate cu prevederile H.G. nr. 804/2007 şi a O.MAI. 647/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenŃă în caz de accidente în care sunt implicate substanŃe periculoase.

Scopul principal al Planului de UrgenŃă Internă este de a crea cadrul adecvat pentru activităŃile de intervenŃie “post-accident”, în scopul limitării la maximum posibil a consecinŃelor acestuia atât în incinta cât şi în afara amplasamentului fabricii de adezivi. De asemenea, implementarea acŃiunilor prevăzute în Planul de UrgenŃă Internă conduce la limitarea daunelor care s-ar putea produce asupra oamenilor, proprietăŃilor şi mediului înconjurător.

Planul de UrgenŃă Internă este un document separat, dar va fi întocmit în baza prezentului raport, utilizând în special informaŃiile din cap. 4 şi 5.

Măsurile de protecŃie şi intervenŃie pentru limitarea consecinŃelor unui accident major care vor fi implementate în cadrul fabricii de adezivi au fost împărŃite în mai multe categorii, astfel:

• Măsuri non-structurale, constând în planuri de urgenŃă, proceduri, sistem organizaŃional pentru situaŃii de urgenŃă, proceduri de colaborare cu unităŃi de prim ajutor şi intervenŃie externe, proceduri de notificare şi informare a factorilor afectaŃi sau interesaŃi. Descrierea acestor măsuri este prezentată în cadrul subcap. 5.2 şi parŃial în cadrul subcap. 5.3.

• Măsuri structurale, constând în construcŃii auxiliare, dotări, echipamente şi resurse materiale pentru situaŃiile de urgenŃă. Descrierea acestor măsuri este prezentată în cadrul subcap. 5.1. şi parŃial în cadrul subcap. 5.3.

5.1 DESCRIEREA ECHIPAMENTULUI INSTALAT PE AMPLASAMENT PENTRU LIMITAREA

CONSECINłELOR ACCIDENTELOR MAJORE

În continuare sunt prezentate principalele echipamente care vor fi instalate şi utilizate pe amplasament pentru limitarea consecinŃelor unor accidente majore sunt prezentate în continuare.




5.1.1 Sistemul de prevenire şi stingere a incendiilor

Pe amplasament va exista un sistem de hidranŃi interiori şi exteriori şi sistem de sprinklere, care va fi proiectat în conformitate cu normele din România, Ńinând cont în acelaşi timp de normele germane şi de experienŃa şi exigenŃele companiei EGGER în fabrica similară din Wismar, Germania. Astfel, alimentarea cu apă de incendiu se va realiza din rezerva aferentă fabricii de PAL EGGER din imediata vecinătate. Această rezervă are o capacitate de 1.062 m3, stocată în 3 rezervoare supraterane de câte 354 m3 fiecare, amplasate la extremitatea estică a zonei industriale EGGER. Cele 3 rezervoare sunt alimentate direct de la cele 5 foraje de alimentare cu apă de adâncime aferente fabricii de PAL. Debitul maxim care va fi asigurat prin staŃia de pompe de incendiu va fi de 18 m3/min. Sistemele de prevenire şi stingere a incendiilor corespunzătoare rezervorului de metanol se vor conecta direct la rezerva de apă cu ajutoul unei conducte Dn 150 şi la un sistem suplimentar de stingere a incendiilor cu spumă, printr-o conductă Dn80. ReŃeaua de prevenire şi stingere a incendiilor va fi acŃionată din două camere de control PSI. Una dintre camerele de control PSI va fi amplasată în clădirea 32 (v. Anexa III.4), unde vor fi amplasate supapele şi acŃionările reŃelelor de hidranŃi pentru zona reactorului FORMOX şi sistemul de stingere a incendiilor pe bază de CO2 pentru circuitul uleiului termic. De asemenea, această cameră de control PSI mai alimentează şi sistemul de sprinklere şi hidranŃi aferent cuvei de retenŃie a rezervoarelor de metanol, fiind capabilă să inunde această zonă atât cu apă cât şi cu spumă specială PSI. Cealaltă cameră de control PSI va fi amplasată în clădirea 41 şi va alimenta sistemul de sprinklere interioare din zona schimbătorului de căldură aferent circuitului de ulei termic. În plus toate semnalele senzorilor de fum şi explozie sunt transmise în camera de control PSI din clădirea 32, informaŃia fiind apoi direcŃionată către operatorul de serviciu din camera de control centrală, camera de gardă, către şeful de producŃie, personalul de conducere a sectorului R (fabricarea adezivilor şi răşinilor), şi apoi, printr-un sistem automat de comunicare prin SMS, tuturor persoanelor care au atribuŃii conform Planului de UrgenŃă Internă.

5.1.2 Sistemul de alarmare automată şi sistemul de comunicare a incidentelor

Sistemul de alarmare (v. cap 5.2) este conectat la o multitudine de aparate şi instrumente de monitorizare a parametrilor de proces (v. cap. 3), precum şi la o serie de senzori de fum şi senzori Ex. Aceştia din urmă sunt amplasaŃi cu precădere în interiorul clădirilor, respectiv în clădirea administrativă (35), camera suflantelor Formox (clădirea 36), camerele instrumentelor de control (clădirile 36, 41, 32 şi 35), punctele de transformare, sectorul R (clădirile 38 şi 34), depozitul de substanŃe chimice în cantităŃi mici (clădirea 32). În exterior,




senzori Ex sunt montaŃi numai în zona rampei de descărcare a metanolului (construcŃia 37) şi în zona rezervoarelor de metanol (construcŃia 30).

5.1.3 Kit-uri şi resurse de prim ajutor

Kit-uri şi resurse de prim ajutor vor fi montate în toate zonele sensibile ale amplasamentului, respectiv în camera de control a sectorului R (clădirea 38), în laboratorul de testare a calităŃii (clădirea 35), zona atelierelor (clădirea 35), birourile sectorului logistică (construcŃia 37). Aceste kit-uri vor fi compuse din materiale de prim ajutor, medicamente şi instrumentar de urgenŃă, compoziŃia urmând a fi agreată cu medicul de întreprindere, Ńinând cont de exigenŃele legale din România. Disponibilitatea şi integritatea conŃinutului kit-urilor va fi verificată la fiecare schimb, de către o persoană desemnată ca salvator în cadrul schimbului respectiv, şi care va fi instruită în acest scop. Actualizarea materialelor şi înlocuirea celor consumate din kit-urile de prim-ajutor se va realiza imediat pe baza listelor cu necesarul de materiale de prim-ajutor elaborate de membrii echipelor de salvare, apelând la rezervele din magazia de materiale a companiei.

5.1.4 Echipamente şi resurse pentru controlul scurgerilor accidentale de substanŃe chimice periculoase

Toate zonele care sunt în contact cu materiale lichide în vrac sau ambalate se vor depozita numai în zone având cuve de retenŃie sau structuri care acŃionează ca şi cuve de retenŃie (întregul sector F, rampa de descărcare a metanolului etc). În cazul rezervoarelor care stochează substanŃe chimice care nu sunt echipate cu structuri precum cuve de retenŃie, aceste rezervoare vor fi construite cu pereŃi dubli. Toate substanŃele lichide care se scurg accidental în cuvele de retenŃie sau structurile echivalente vor fi colectate şi recirculate în cadrul sectorului R (producerea adezivilor şi răşinilor). Amplasamentul va fi echipat de asemenea cu o rezervă de materiale absorbante, conform reglementărilor legale.

5.1.5 Echipamente de protecŃia şi securitatea muncii

ToŃi angajaŃii companiei, precum şi contractorii şi vizitatorii care se află în orice moment pe amplasament, vor fi obligaŃi să poarte echipament de protecŃia muncii şi vor fi instruiŃi cu privire la comportamentul în situaŃii de urgenŃă. În funcŃie de locul de muncă şi de circumstanŃe, echipamentul de protecŃia muncii se va compune din următoarele: mănuşi din cauciuc sau PVC, ochelari de protecŃie şi căşti, îmbrăcăminte de protecŃie (inclusiv bocanci anti-acid şi costum de protecŃie din Latex), măşti de gaze (în special pentru situaŃiile de urgenŃă). De asemenea, pe amplasament se va instala un duş de




salvare care va fi folosit în cazuri de urgenŃă, iar în anumite zone de producŃie vor fi disponibile chiuvete pentru clădirea rapidă a ochilor, mâinilor şi feŃei în situaŃii de urgenŃă. De asemenea, vor exista extinctoare manuale care se vor folosi în cazuri de urgenŃă, amplasate în zonele critice stabilite în interiorul fabricii.

5.2 ORGANIZAREA ALERTEI ŞI A INTERVENłIEI

Organizarea alertei şi a intervenŃiei în situaŃii de urgenŃă sunt activităŃi reglementate prin Planul de UrgenŃă Internă, care va fi însoŃit de o serie de proceduri şi instrucŃiuni specifice pentru punerea în siguranŃă a instalaŃiei sau instalaŃiilor cuprinse în aria de influenŃă a incidentului, conform manualului de operare.

DispoziŃiile şi măsurile care trebuie luate în consideraŃie, în cazul defecŃiunilor care pot să apară în timpul funcŃionării instalaŃiilor, sunt stabilite în Planul de UrgenŃă Internă şi sunt verificate la intervale regulate de timp şi actualizate în mod corespunzător, conform procedurilor din cadrul Sistemului de Management al SecurităŃii în muncă. Măsurile cuprinse în Planul de UrgenŃă Internă, ca şi orice modificare a acestora, fac obiectul instructajului periodic şi exerciŃiilor practice.

Ca şi în cazul fabricii similare din Wismar (Germania), aparŃinând grupului EGGER, amplasamentul fabricii de adezivi din zona RădăuŃi va adopta un plan unic de urgenŃă internă, care va fi actualizat în urma elaborării planului de prevenire şi stingere a incendiilor; acesta din urmă va fi elaborat conform cerinŃelor legale din România şi normelor aplicabile în domeniu.

Planul de UrgenŃă Internă va fi definit şi structurat conform reglementărilor legale din România şi Uniunea Europeană, conŃinând următoarele elemente de bază:

• identificarea tuturor situaŃiilor anormale de funcŃionare sau a situaŃiilor de urgenŃă (ex. funcŃionare la avarie, incidente, lipsa alimentării cu energie electrică, lipsa alimentării cu aer comprimat, defecŃiuni în alimentarea cu apă de răcire şi în circuitul uleiului termic, incidente la reactorul FORMOX, incidente la coloanele de absorbŃie a formalinei/UFC, incidente la rezervoarele de metanol sau la elementele de infrastructură precum cuve sau conducte, incendii etc.);

• asigurarea unui sistem de alarmare rapidă şi eficientă a tuturor factorilor implicaŃi (atât în interiorul companiei, cât şi în afara ei, după caz);

• descrierea modalităŃii şi a etapelor concrete de implementare a măsurilor de intervenŃie, inclusiv a celor de evacuare totală sau parŃială a




amplasamentului. Astfel, sistemul de alarmare pentru situaŃii de urgenŃă este acŃionat în situaŃii de:

- incendiu;

- explozie;

- accidente care presupun afectarea sănătăŃii persoanelor aflate pe amplasament sau în afara acestuia, după caz;

- scurgeri accidentale, însoŃite sau nu de emisii atmosferice.

Procedura de alarmare prevede că persoana care observă apariŃia unei situaŃii de urgenŃă are obligaŃia de a anunŃa imediat personalul din camera de control.

Şeful de tură preia apoi rolul de reprezentant al Centrului de Alarmare pentru SituaŃii de UrgenŃă, până la sosirea pe amplasament a şefului de producŃie sau a directorului tehnic. Acesta are obligaŃia de a completa imediat o fişă de alarmă conŃinând numele persoanei care raportează, localizarea, momentul producerii, tipul şi starea curentă a desfăşurării incidentului, tipul şi gravitatea daunei produse asupra persoanelor sau a instalaŃiilor, numărul de persoane din apropierea locului incidentului care ar putea fi afectate, riscul de afectare a mediului înconjurător.

Apoi este derulată procedura de comunicare internă şi, după caz, externă, privind incidentul, care urmează cursul de la persoana care raportează, la camera de control şi apoi la mangerul de securitate, respectiv şeful de producŃie, cabina de gardă şi echipa de salvatori. După caz, utilizând un algoritm prestabilit prin Planul de UrgenŃă Internă, se anunŃă serviciile externe (brigada de pompieri locală, serviciile de ambulanŃă, autorităŃile competente în investigarea incidentelor). Alarmarea întregului amplasament are loc de către personalul din camera de gardă, după confirmarea primită de la şeful de producŃie sau directorul tehnic.

Evacuarea amplasamentului se va realiza după un algoritm prestabilit, conform Planului de UrgenŃă Internă şi în funcŃie de scenariile de accident major în cauză.

Nivelele de alarmare au fost împărŃite în 4 clase, astfel:

• nivelul de alarmă D1, corespunzător unor efecte minore asupra mediului înconjurător;

• nivelul de alarmă D2, corespunzător unor incidente care se pot observa cu uşurinŃă din exteriorul amplasamentului şi la care efectele asupra zonelor exterioare acestuia nu pot fi excluse, fără însă a prezenta pericol de afectare a sănătăŃii umane;




• nivelul de alarmă D3, corespunzător situaŃiei în care există pericolul real de afectare a mediului înconjurător şi a sănătăŃii umane;

• nivelul de alarmă D4, corespunzător unor evenimente catastrofice sau unui eveniment corespondent D3, dar cu efecte mult amplificate.

În funcŃie de nivelul de alarmare, se apelează sau nu la resursele externe de suport pentru intervenŃiile de urgenŃă.

5.3 DESCRIEREA RESURSELOR CARE POT FI MOBILIZATE INTERN ŞI EXTERN

Resursele care se mobilizează intern constau din echipamente şi personal instruit special pentru intervenŃii în situaŃii de urgenŃă. Resursele materiale au fost prezentate anterior în cadrul subcap. 5.1. Având în vedere faptul că pe amplasament se va afla permanent un număr foarte redus de angajaŃi, practic la intervenŃia în situaŃii de urgenŃă vor participa toŃi angajaŃii din schimb, conform algoritmului resposabilităŃilor stabilite prin fişa postului şi dispoziŃiile interne.

Apelarea la serviciile externe ale Inspectoratului pentru SituaŃii de UrgenŃă Suceava (prin Detaşamentul de Pompieri RădăuŃi), ale PoliŃiei RădăuŃi sau ale Ministerului SănătăŃii (spitalul municipal RădăuŃi sau unităŃile spitaliceşti de urgenŃă din Suceava sau unităŃi SMURD) se va realiza în funcŃie de amploarea şi circumstanŃele concrete ale incidentelor. Anterior punerii în funcŃiune a fabricii, managerul de securitate şi directorul tehnic al S.C. EGGER România S.R.L. vor asigura comunicarea eficientă a nevoilor de ajutor extern către aceste instituŃii, şi vor face toate demersurile necesare în vederea stabilirii unor modalităŃile concrete de colaborare (conform legislaŃiei în vigoare şi specificaŃiilor incluse în Planului de UrgenŃă Internă, care va fi actualizat cu elementele şi informaŃiile stabilite în urma angajării acestor servicii externe). IntervenŃia serviciilor externe va fi coordonată în orice situaŃie de conducerea tehnică a S.C. EGGER România S.R.L.

5.4 REZUMATUL ELEMENTELOR DESCRISE LA 5.1, 5.2, ŞI 5.3, NECESARE PENTRU

ELABORAREA PLANULUI DE URGENłĂ INTERNĂ ÎN CONFORMITATE CU ART. 12.

InformaŃiile care vor constitui baza pentru elaborarea Planului de UrgenŃă Internă aferent fabricii de adezivi sunt:

• lista scenariilor de accidente majore şi efectele potenŃiale ale acestora, ca şi aria lor teoretică de răspândire (v. subcap. 4.2);

• lista zonelor care pot fi afectate de accidente majore (v. Tabelul 2-11);




• inventarul substanŃelor chimice şi periculoase, caracteristicile fizico-chimice, precum şi localizarea şi structurile de colectare a scurgerilor accidentale (v. subcap. 3.1. şi Tabelul 3-5);

• sistemul de semnalizare, alarmare şi comunicare în caz de urgenŃă (v. subcap. 5.2 şi subcap. 4.3, ca şi Anexa VI), inclusiv lista persoanelor responsabile pentru luarea deciziilor şi datele lor de contact în caz de urgenŃă;

• planurile şi descrierea modului de funcŃionare a sistemului de prevenire şi stingere a incendiilor (v. subcap. 5.1);

• localizarea şi inventarul kit-urilor de prim-ajutor şi procedurile de acordare a primului ajutor în caz de urgenŃă;

• algoritmul şi criteriile de notificare a serviciilor externe de intervenŃie în caz de urgenŃă;

• zona de siguranŃă propusă (v. subcap. 4.3 şi Anexa IV.4).

ERM consulting services worldwide www.erm.com

La nivel global ERM deŃine peste 135 de sucursale

în următoarele Ńări

Argentina Netherlands

Australia New Zealand

Belgium Peru

Brazil Poland

Canada Portugal

Chile Puerto Rico

China Romania

Colombia Russia

Ecuador Singapore

France South Africa

Germany South Korea

Hong Kong Spain

Hungary Sweden

India Taiwan

Indonesia Thailand

Ireland UK

Italy United Arab Emirates

Japan US

Kazakhstan Venezuela

Malaysia Vietnam

Mexico

Biroul ERM Bucureşti Strada Constantin Daniel nr. 21 Sectorul 1 010631, Bucureşti România T: +40 31 405 1680 F: +40 31 405 1681 www.erm.com

Documents

RAPORT DE SECURITATE - EGGER Technologia · erm environmental resources management srl s.c. egger romÂnia s.r.l. raport de securitate – versiunea 3 februarie 2010 fabrica de adezivi,